Data:Clasa: aIV-aŞcoala cu clasele I-VIII TormacInstitutor: Toth Melinda AloisiaAria curriculară: Limbă și comunicareObiectul: Limba și literatura românăUnitatea de învăţare: Jocul de-a primăvaraTitlul lecției: ȚARA POVEȘTILOR, FĂNUȘ NEAGUTipul lecţiei: predare-învățareObiective de referinţă:

1. 2.5 –să utilizeze corect în exprimarea orală proprie elemente de construcție a comunicării studiate;

2. 3.6 – să recunoască în texte diferite elemente de construcție a comunicării studiate;

3. 4.4 – să realizeze acordurile gramaticale în enunțurile redactate.

Obiective operaţionale:

1. să identifice titlul poveştii din care face parte fragmentul citit şi imaginea corespunzătoare;

2. să citească corect, fluent şi conştient textul lecturii;3. să formuleze cât mai multe întrebări legate de conţinutul textului şi răspunsurile

aferente pornind de la cuvintele CINE?, CE? DE UNDE?, CÂND?4. să caracterizeze un personaj pe cele 4 axe propuse;5. să scrie un anume tip de text pe o temă dată;

II. Metodologice :1. strategia didactică : inductivă, semialgoritmică;2. metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, problematizarea , exerciţiul, observația, explozia stelară, ciorchinele.3. mijloace didactice : fișe de lucru, bilețele.

4. forme de organizare : frontal, pe grupe, individual.5. forme și tehnici de evaluare : observarea sistematică, aprecierea verbală.

Durata: 50 minute.

MOTIVAŢIA: Prin parcurgerea acestui text elevii îşi vor consolida deprinderile de citire cursivă,

conştientă şi expresivă, îşi vor aminti de lumea minunată a copilăriei care se împleteşte cu cea a basmului. Textul prezentat pune în lumină un episod din viaţa unui copil care trăieşte în preajma bunicii şi este atât de captivat de basme şi poveşti încât pentru acesta lumea reală se transformă într-o lume de basm. Realizând caracterizarea personajului principal elevii îşi vor putea exprima propria opinie cu privire la faptele sale, vor descoperi faptul că apa poate deveni un duşman atunci când nu suntem atenţi, dar vor aprecia curajul fetei care devine o adevărată eroină. Va fi stimulată creativitatea copiilor şi dezvoltarea deprinderilor de exprimare orală şi scrisă .

CONDIŢII PREALABILE:

Elevii trebuie să aibă formate: deprinderi de citire corectă, conştientă şi fluentă; deprinderi de a lucra individual şi pe grupe; deprinderea de a scrie detaşat de ei înşişi un text; deprinderi de caracterizare a unui personaj; deprinderi de a formula întrebări şi răspunsuri;

SCENARIUL DIDACTIC

EVENIMENTELELECŢIEI

OB. CONŢINUT ŞI SARCINI DE ÎNVĂŢARE

STRATEGIA DIDACTICĂ

(metode, mijloace, formă de desf.)

EVALUARE

I. EVOCAREA MOMENT ORGANIZATORIC.Elevii intră în clasă şi pregătesc cele necesare orei. Se asigură liniştea.

Conversaţia

REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELORSe verifică oral tema de casă. Se verifică prin sondaj poezia învățată: Cucul pus pe glume, Stelian Filip

ConversaţiaFrontal

.

CAPTAREA ATENŢIEIElevii vor extrage dintr-o trăistuţă nişte jetoane pe care sunt notate

fragmente din poveşti cunoscute de ei (anexa 1 a, b). Cel care extrage biletul trebuie să-l citească şi să recunoască titlul poveştii. El primeşte şi imaginea corespunzătoare poveştii şi le aşază într-un ciorchine (anexa 1).

ciorchinele

II. REALIZAREA SENSULUI

ENUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A OBIECTIVELORAstăzi vom citi o poveste interesantă: Țara poveștilor de Fănuș Neagu.

Se scrie la tablă și în caiete titlul lecției și autorul.Vom citi textul, îl vom înțelege, vom juca diverse jocuri interesante și atractive

care să vă facă să înțelegeți mai bine textul.

ExplicaţiaFrontal

PREZENTAREA NOULUI CONŢINUT ŞI DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII

Se citește lecția model, se citește lecția în lanț, pe sărite, ștafetă. Se explică cuvintele și expresiile neînțelese.

ExerciţiulManual Frontal

- modul de lucru organizat, sistematic.

Arin- specie de arboreFăgăduință – promisiunePâlc- grup mic de plante, animaleTipsie- tavă mare, rotundă din metalFormulăm enunțuri cu noile cuvinte.Enunțurile cele mai frumoase se scriu la tablă și-n caiete

OBŢINEREA PERFORMANȚEI- schema de analiză a personajului:

Personajul principal al textului este Bănică. Se va trece la caracterizarea acestui personaj pe baza următoarele cerinţe (anexa 2):

Ce face el? Ce gândeşte? Ce simte? Ce cred alţii despre el? Cum se schimbă el?

- rezolvarea corectă a sarcinilor, prin cooperare;

FEEDBACK ŞI EVALUAREExplozia stelară:

Elevii grupaţi în echipe de 2-3 au de alcătuit o listă de întrebări (Cine?, Ce?, Unde?, Când?, De ce?). Se procedează şi la răspunsul la aceste întrebări, chiar dacă numai selectiv (anexa 3).

Explozia stelară Rezolvarea corectă a sarcinilor.

III. REFLECŢIA ACTIVITATEA DE ÎNCHEIEREAprecieri asupra lecției, tema pentru acasă.

ConversaţiaFrontal

Şi, când se uită fata, ce să vadă? Ograda se umpluse şi pădurea fojgăia de-o mulţime de balauri şi de tot soiul de jivine mici şi mari! Însă, tare în credinţă şi cu nădejdea la Dumnezeu, fata nu se spărie; ci le ia pe câte una şi le îngrijeşte cât nu se poate mai bine”.

- Omorâţi-mă, zise bietul boboc şi aplecându-şi capul pe faţa apei, îşi aştepta moartea. Dar ce văzu în oglinda apei! Îşi văzu, acolo sub el, însuşi chipul lui; nu mai era însă o pasăre slută, cu pene cenuşii, închise, o pasăre urâtă, de care fugeau toţi, era şi el acum lebădă! Da, era lebădă.

- Ce fel de răspuns este acesta? Să pleci din casa mea! Fata nu a fost lăsată să dea nicio explicaţie şi a fost alungată. Surorile şi-au bătut joc de prostia ei şi s-au bucurat că pleacă, fiindcă tot nu o prea aveau la inimă. Mezina s-a îmbrăcat în nişte haine simple şi a plecat mâhnită, cu lacrimi în ochi.

Avea o oglindă fermecată şi ori de câte ori se privea într-însa, nu uita să întrebe: - Oglindă, oglinjoară, cine e cea mai frumoasă din ţară?

Câteva zile mai târziu, fiul regelui dădu de ştire că va lua de soţie pe aceea căreia i se va potrivi pantofiorul pe care îl găsise.

Bună masă, cumătră! Tiiii!!! Da’ ce mai de peşte ai! Dă-mi şi mie că ta….reee mi-i poftă ! - Ia mai pune-ţi pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ţi-i aşa de poftă, du-te şi-ţi moaie coada-n baltă, ca mine, şi-i avea peşte să mănânci.

- Măi, babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi prind pofta măcar. - Da’ cum nu! zise baba care era foarte zgârcită. Dacă ai poftă de ouă, bate şi tu cocoşul tău, să facă ouă, şi-i mânca.

Ursitoarea cea rea se apropie şi ea de leagănul fetiţei şi cu glas tunător spuse: - Înainte de a împlini 16 ani, copila se va înţepa la deget cu un fus şi va muri.

- Vai, bunicuţo, dar de ce ai urechi atât de mari? - Ca să te pot auzi mai bine. - Vai, bunicuţo, dar de ce ai ochii atât de mari? - Ca să te pot vedea mai bine. - Vai, bunicuţo, dar de ce ai mâini atât de mari? - Ca să te pot apuca mai bine.

- Pot să am nădejde în voi? - Să n-ai nicio grijă, mămucă, apucară cu gura înainte cei mai mari. Noi suntem o dată băieţi, şi ce-am vorbit o dată, vorbit rămâne. - Dacă-i aşa, apoi veniţi să vă sărute mama! D-zeu să vă apere ce cele rele, şi mai rămâneţi cu bine! - Mergi sănătoasă mămucă, zise cel mic, cu lacrimi în ochi, şi D-zeu să-ţi ajute ca să te întoarne cu bine şi să ne aduci mâncare.

Patrocle o înţelese întotdeauna. După ce-i curăţa mâna se întoarse pe labele dinapoi, se înălţă, se sprijini uşor de pieptul fetiţei şi o mângâie, ştergându-i de pe obraz urm lacrimilor sărate.

ŢARA POVEŞTILOR de Fănuş Neagu

DE CE?CÂND?

CINE?

UNDE? CE?