2 ii j ji ,revaŞul venid in clu cj u 5 cluj, locuri cu 6...

4
Anul 11. Cluj, 24 Decemvrie n. 1904 Nrul 52. ABONAMENTUL: FT AN 3 COR. 20 f l L „'/,„ 1 60 „ V.,, - 90 ÎN STREINĂTATE: PC AN 6 FRANCI. V, 3 li / 2 ii J ji Numeri singuratici s è v e n d in Cluj cu 5 fileri, într'alte locuri cu 6 fileri. Rëvasul INSERŢIUNILE se plătesc după mări- mea locului ce ocupat fiecare cm. M costă, dată 10 fii., de,. 2 'ori 8 fii., de 3 şi rr^iinulte ori 6 fjieri. ,REVAŞUL" CLUJ, K0L0I5UAR* f>. JOKAI-UTCZA 6. Redactor resp.: Dr. IULIU FLORIAN Apare in fiecare Sâmbătă Proprietar-editor: Dr. E. DĂIANU 0 vorbă cătră tinerii noştri. Vorba e: creşterea ni-e rea şi ni-e greşită. — Se nu vă supere răspunsul spus aşa verde şi româneşte. Am fost învăţaţi până acum cu tămâieri şi cu vorbe în doi peri. Suntem la răscrucea drumului, şi nu e bine se ne purtăm cu minciuna.— Bătrânii, crescătorii nos- tru de azi, nu-şi prea bat capul cu noi. N'auzi vorbă cu suflet şi cu în- demn cald, care se ne învioreze min- ţiie şi se ne îndoaie putinţa şi hărni- cia spre carte şi spre luptă. Bătrânii îşi mână valul lor, anevoios şi greu, în vremurile de acum, ear noi suntem lăsaţi în plata noastră. Şi de aici ză- bava noastră cu puţină dobândă la carte, de aici minţile noastre văduvite de gân- duri înălţătoare de năzuiri sfinte şi mari, şi tot de aici sufletele noastre sărace de căldura isvoritoare de fapte şWucruri a dragostii de neam şi de lege. Duşi pe la şcoli, copii smulşi din aerul curat şi pacinic al vieţii delà sate, amintirea vie, proaspetă şi apro- piată a vremilor de ieri, ne mai picură în auz câtă-va vreme, vraja dulce a poveştilor de vatră şi cântecele cu bă- nat doinite de glasul îndulcit al mamei, ce-şi preumblă neîntrerupt peste lea- găn straja ochilor săi. Dar paznica su- fletelor tinere şi crude rămâne departe şi grija domnişorului delà oraş ră- mâne ş'o poarte el, răzămat de chiagul, bun sau rău, ce i-l'a versat în suflet şi în fire croirea de acasă şi hrana de sânge şi de năravuri suptă de/a cei ce-l au. Valul lumei pestriţe şi bălţate delà oraş, fură iute sufletele croite din pănuri slăbuţe şi podidesc bobocii de abia involţi ai minţilor ti- nere cu praful murdar al unor gânduri cu greş şi al unor învăţături rele ce încurcă firea şi minţesc credinţele, puse în creţii gândului tinăr fie de graiul cu bun sfat al părinţilor, fie de slova grăitoare despre vremurile şi năravurile neamului nostru. Dascălii streini, şi de viţă şi de credinţă, împuiază urechile ucenicilor lor de carte cu veşti şi cu poveşti anumit alese ca să rătăcească şi înstrăineze delà neamul lor odra- slele nefericite, date în paza şi sub creş- terea lor. — Şi aşa din fabrica rea a scoalelor streine ies tineri cărturari la cap şi la îmbrăcăminte, domnişori sprin- teni şi îndemânatici în plinirea unor fapte cu nume rău pentru cei-ce le fac, dar zëbavnici, têrzii şi fără suflet pentru săvîrşirea cuminte de lucruri şi treburi cu câştig şi cu bună dobândă pentru neamul lor, cari le-ar face cin- ste şi fală, — şi ar înflori pe faţa lupta- şilor bătrâni mulţumirea şi îndestulirea: le urmează în luptă tineri iscusiţi la minte şi îndemânatici \u brai. Şi noi pănuri slăbuţe şi firi neîn- chegate bine de acasă, am eşit din şcolile în cari ne-am făcut învăţătura cam supţiaţi la sânge, cam greşiţi în gânduri şi cam minţiţi în credinţe. Cartea, afurisită slovă pentru cei-ce n'o înţeleg, ne-a domnişorii în port şi în vorbă, ne-a îmbâcsit drăguţa minte cu ochi albaştrii, cu pomăzi şi alifii, dar nu ni-a trecut-o prin apele gându- rilor potolite, lămurite şi bune. Ne-a încălecat »tvicheri« şi monoclu pe spi- narea nasului, dar nu ne-a lipit de cap, afurisita de ea, mai multişoară minte. Şi nu a versat în noi şi în inimile noastre mai mult îndemn la lucru şi mai multă însufleţire şi tragere de inimă pentru treburile bune, şi pentru noi o pentru norodul nefericit, care în cre- dinţă bună, buni ne întoarcem delà carte, ne aşteaptă cu sete. Suntem mulţi în număr, dar foarte puţini în însufleţire. Nu se aşteaptă delà noi să facem cele lucruri mari. Bătrânii îşi ştiu face slujba şi fără noi. Dar nici cât se cere, nici acel ceva, ce trebue să se ceară delà floarea ti- nerimii ori-cărui neam noi tinerii nea- mului românesc, a acestei nefericite, de zece-ori nefericite, odrasle de crai, nu facem şi nu împlinim. Vreţi se ştiţi, ce e acel ceva? Intrebaţi-vă sufletele, de cumva mai sunt ale voastre, şi ispitiţi-vë inima, de cumva aveţi dragoste de neam încă, şi o se vă spună, hotărît o să vă spună. In bătaia aspră a vremilor de acum, când par'că şi ceriul îşi năruie blăs- tămul seu peste neamul nostru, e du- reros, e zdrobitor de dureros, că noi cei chemaţi a aduce izbânda doririlor şi aşteptărilor de mâne, stăm năuciţi •şi prostiţi la suflet şi la minte în faţa neîngăduitoarei primejdii. Avem braţe şi putinţă deşteaptă la cap şi spuneţi, de cum-va vom avea şi însufleţire, că fi vor oare lucruri pe cari, înfrăţiţi, nu le-am putea săvîrşî cu bună şi fericită plinire? Cel-ce geme potignit de sarcini, strivit de în- greunări, şi întunecat la suflet de pă- catul neştiinţa şi al nepriceperii de FOIŢA REVAŞULUI „Preacurata". »Zămis/irea Sfintei Ane, când a zămislit pe Prea- curata Fecioarä«. 9/22 Decemvrie. Aceasta e numirea unei serbători vechi în biserica, resăriteană. Azi inse stă ascunsă în ve- chile cărţi bisericeşti si amuţite sunt si buzele creştinilor în această zi, pe când odinioară cân- tau cântări de laudă în onoarea Preacuratei. Ziua de 9 D e c , Zămislirea sântei Ane, numeră în- tre serbătorile legate, pe cum ne arată rênduiaTa împăratului bisantin Emanuel Commenul din vea- cul al XII., care înşiră ziua aceasta între serbă- torile cele mari. Multe serbători a ţinut şi ţine sfânta biserică în cinstea maicii Domnului, cari sunt un strălucit omagiu adus de omenime celei ce a fost învrednicită së fie Maica lui Dzeu. Creş- Vm\\ s'au grăbit delà început esprime, cât së poate de bine cuvintele Archangelului GavriiI şi arete, într'adevër Maria e »plina de dar« şi nici o pată, fie cât de mică, nu este într'însa, care i-ar întuneca sau micşora deplinătatea da- rului ei Dzeesc. Şi pentru-ca së fie deplină onoa- rea Preacuratei şi së nu remână nimic nelăudat şi neslăvit într'însa, vechii creştini înţelegând bine înveţăturile primite delà Apostoli prin graiul viu, au prăznuit cu cântări de mărire şi laudă şi ză- mislirea Preacuratei, adecă clipa cea dintâiu când a început dînsa se -şi ia fiinţă în pântecile mamei sale, momentul acela, când sufletul ei zidit de Dzeu s'a împreunat cu trupul format din sângele părintesc. Ce rost a avut dar aceasta serbătoare ca së preamărim în deosebi zămislirea Preacuratei, când serbătoarea naşterii se pare că în deajuns cinsteşte venirea ei în lume, vestindu-ne rëscum- përarea noastră? Un motiv deosebit a trebuit së îndemne sfânta biserică ca së introducă aceasta serbătoare în cinstea Preacuratei şi încă un mo- tiv, care nu arată numai începutul Preacuratei în pântecele maicei ei, ci înseamnă un fapt deosebit, un lucru fără de asemănare. Biserica serbează un lucru, o întâmplare, o persoană atunci, când acelea sunt peste ordinea zilei, sunt sfinte şi înălţătoare. Dacă a serbat dar biserica zămislirea Preacuratei, aceea a trebuit aibă de basă cre- dinţa într'o zămislire, ce nu are seamën, într'o zămislire sfântă a Preacuratei şi aceea credinţă dacă poate dovedi, pe cum së şi dovedeşte, serbătoarea a esistat în veacul al 5 -lea în Resărit, a trebuit se-şi aibă rădăcina în tradiţia celor dintâiu veacuri, în vestirea şi predicarea Apostolilor, deoare-ce a fost lipsă de un timp mai îndelungat, ca së se închege credinţa din lă- untru într'o manifestare esternă, într'o serbătoare bi- sericească. Astfel poate dovedi, din aceasta veche serbătoare, că noi am primit credinţa în zămis- lirea şi plăsmuirea deosebită şi sfântă a Preacuratei din cea mai veche tradiţiune, din graiul viu al Apostolilor. cercăm însë în ce constă sfinţenia ză- mislirei Preacuratei şi îndeosebi, care a fost în- demnul, ca creştinii vechi sfinţească o zi de serbătoare în cinstea zămislirii ei. Fiind-că biserica serbează numai momentele sfinte din viaţa cuiva, de sine urmează, bise- rica a crezut în sfinţenia momentului, în care a fost concepută Preacurata Fecioară Maria. De altă parte e articol'de credinţă, fiecare om së zămisleşte şi së naşte întinat cu pëcatul strămo- şesc. Unde e pëcat nu poate fi sfinţenie, şi dacă biserica a crezut în sfinţenia momentului zămislirei Preacuratei Fecioare care credinţă së vede din praznicul amintit — e semn, că bi- serica din timpurile celea mai vechi a crezut, zămislirea (conceperea) Maicii Domnului a fost scutită de pëcatul strămoşesc şi sfântă. Acesta este temeiul serbătoarei din 9 Dec. şi numai acesta poate se fie. Aceasta credinţă a bisericei resăritene ne-o arată cântările şi laudele prin cari preamăreşte în ziua de 9 Dec. v. Preacurata Fecioară Maria şi cari nu së pot lua numai de cuvinte înflorite şi arun- cate fără rost şi înţeles, ci presupun o credinţă adevărată şi tare, sufletul Măriei a rëmas cu totul nevătămat şi neatins de pëcatul strămoşesc. Astfel canonul serbătoarei zice despre, Maria, este »pecetluitä cu Dumnezeescul spirit« (peasna I. Trop. 2), adecă este scutită de ori-ce prihană sufletească încă din pântecele maicii sale, căci aşa o primeşte Ana în sinul seu pecetluită cu pecetul darului Dzeesc. »Ceriu nou să zămisleşte, în pântecele Anei« (peasna IV. Trop. 3), »Cort neintinat« (Trop. 5) »biserica sfântă ia Ana în-, launtrul păntecelui seu« (peasna I. 2) »pe care cu bucuria inimii o fericim, ca pe ceea-ce este una fără prihanä« (Sedealna Can.) şi »a căreia sfântă zămislire o cinstim« (Sed. Mărire şi acum). mărginesc numai la cuvintele cântă- rilor din serbătoarea zămislirei Preacuratei, ca să arët cât de bine e esprimată credinţa în conce- perea nepătată a Maicii Domnului. Apriat nu se face pomenire de păcatul strămoşesc, dar laudele :

Upload: others

Post on 02-May-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 2 ii J ji ,REVAŞUL venid in Clu cj u 5 CLUJ, locuri cu 6 ...documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revasul/1904/BCUCLUJ_… · Pag. 216 »REVASUL« Nr. 52 . carte şi d înveţăturăe

Anul 11. Cluj, 24 Decemvrie n. 1904 Nrul 52.

ABONAMENTUL: FT AN 3 COR. 20 f l L „ ' / , „ 1 „ 60 „

V.,, - 90

ÎN STREINĂTATE:

PC AN 6 FRANCI. V, 3

l i / 2 ii J j i

N u m e r i s i n g u r a t i c i s è v e n d

in C l u j c u 5 f i l e r i , î n t r ' a l t e

l o c u r i c u 6 f i l e r i .

Rëvasul INSERŢIUNILE

se plătesc după măr i ­mea locului ce o c u p a t fiecare cm. M cos tă , t é dată 10 fii., de,. 2 'ori 8 fii., de 3 şi r r^ i inu l te

ori 6 fjieri.

, R E V A Ş U L " CLUJ , K0L0I5UAR*

f>. JOKAI-UTCZA 6.

R e d a c t o r r e s p . : Dr. I U L I U F L O R I A N A p a r e i n fiecare S â m b ă t ă P r o p r i e t a r - e d i t o r : D r . E. D Ă I A N U

0 vorbă cătră tinerii noştri.

Vorba e: creşterea ni-e rea şi ni-e greşită. — Se nu vă supere răspunsul spus aşa verde şi r omâneş t e . Am fost învăţaţi până acum cu tămâier i şi cu vorbe în doi peri. Sun t em la răscrucea drumului, şi nu e bine se ne pur tăm cu m i n c i u n a . — Bătrânii, crescătorii nos ­tru de azi, nu-şi prea bat capul cu noi. N'auzi vorbă cu suflet şi cu în­demn cald, care se ne învioreze min-ţiie şi se ne îndoaie put inţa şi hărn i ­cia spre carte şi spre luptă. Bătrânii îşi m â n ă valul lor, anevoios şi greu, în v remur i le de acum, ear noi sun t em lăsaţ i în plata noas t ră . Şi de aici ză­bava noas t r ă cu puţină d o b â n d ă la carte, de aici minţi le noast re văduvi te de gân­duri înă l ţ ă toa re de năzuiri sfinte şi mari , şi tot de aici sufletele noas t re să race de că ldura isvoritoare de fapte şWucruri a dragostii de n e a m şi de lege.

Duşi pe la şcoli, copii smulşi din aerul curat şi pacinic al vieţii delà sa te , amint i rea vie, p roaspe tă şi apro­piată a vremilor de ieri, ne mai picură în auz câ tă -va vreme, vraja dulce a poveşti lor de vatră şi cântecele cu bă­nat doinite de glasul îndulcit al mamei , ce-şi p reumblă neîn t rerupt peste lea­găn straja ochilor săi. Dar paznica su­fletelor t inere şi crude r ă m â n e depar te — şi grija domnişorului delà oraş ră­m â n e să ş'o poar te el, r ăzăma t de chiagul, bun sau rău, ce i-l'a versa t în suflet şi în fire croirea de acasă şi h r ana de sânge şi de năravur i sup tă de/a cei ce-l au. Valul lumei pestri ţe

şi băl ţate delà oraş, fură iute sufletele croite din pănuri s lăbuţe şi podidesc bobocii de abia involţi ai minţilor ti­nere cu praful murda r al unor gânduri cu greş şi al unor învăţătur i rele ce încurcă firea şi minţesc credinţele, puse în creţii gândului t inăr fie de graiul cu bun sfat al părinţilor, fie de slova grăitoare despre vremurile şi năravuri le neamului nostru. Dascălii streini, şi de viţă şi de credinţă, împuiază urechile ucenicilor lor de carte cu veşti şi cu poveşti anumi t alese ca să ră tăcească şi să îns t ră ineze delà neamul lor odra­slele nefericite, date în paza şi sub creş­terea lor. — Şi aşa din fabrica rea a scoalelor streine ies tineri cărturari la cap şi la îmbrăcămin te , domnişori sprin­teni şi îndemânat ic i în plinirea unor fapte cu n u m e rău pentru cei-ce le fac, dar zëbavnici , têrzii şi fără suflet pen t ru săvîrşirea cuminte de lucruri şi treburi cu câştig şi cu b u n ă d o b â n d ă pent ru neamul lor, cari le-ar face cin­ste şi fală, — şi ar înflori pe faţa lupta-şilor bătrâni mul ţumirea şi îndes tu l i rea : că le u r m e a z ă în luptă tineri iscusiţi la minte şi îndemânat ic i \u brai .

Şi noi pănuri s lăbuţe şi firi ne în­chegate bine de acasă , am eşit din şcolile în cari n e - a m făcut învăţă tura cam supţiaţi la sânge , c am greşiţi în gânduri şi cam minţiţi în credinţe. Cartea , afurisită slovă pentru cei-ce n'o înţeleg, ne-a domnişor i i în port şi în vorbă, ne -a îmbâcs i t drăguţa minte cu ochi albaştrii , cu pomăzi şi alifii, dar nu ni-a t recut-o prin apele gându­rilor potolite, lămurite şi bune . Ne-a încăleca t »tvicheri« şi monoc lu pe spi­

narea nasului , dar nu ne-a lipit de cap , afurisita de ea, mai mul t işoară minte . Şi nu a versa t în noi şi în inimile noas t re mai mult î n d e m n la lucru şi mai multă însufleţire şi tragere de inimă pentru treburile bune , şi pent ru noi o pentru norodul nefericit, care în cre­dinţă bună , că buni ne în toarcem delà carte, ne aş teap tă cu sete .

Sun tem mulţi în număr , dar foarte puţini în însufleţire. Nu se a ş t eap tă delà noi să facem cele lucruri mari . Bătrânii îşi ştiu face slujba şi fără noi. Dar nici cât se cere, nici acel ceva, ce t rebue să se ceară delà floarea ti­nerimii ori-cărui n e a m noi tinerii n e a ­mului r omânesc , a acestei nefericite, de zece-ori nefericite, odrasle de crai, nu facem şi nu împlinim.

Vreţi se ştiţi, că ce e acel ceva? Intrebaţi-vă sufletele, de c u m v a mai sunt ale voastre , şi ispitiţi-vë inima, de c u m v a aveţi dragoste de n e a m încă , şi o se vă spună , hotărît o să vă spună .

In bătaia aspră a vremilor de a c u m , când par 'că şi ceriul îşi năruie b lăs-tămul seu peste neamul nostru, e du­reros, e zdrobitor de dureros , că noi cei chemaţ i a aduce i zbânda doririlor şi aşteptăr i lor de m â n e , s tăm năuciţi •şi prostiţi la suflet şi la minte în faţa neîngădui toarei primejdii.

Avem braţe şi put inţă deş t eap tă la cap şi spuneţ i , de c u m - v a vom avea şi însufleţire, că fi vor oare lucruri pe cari, înfrăţiţi, nu le -am putea săvîrşî cu b u n ă şi fericită plinire? — Cel-ce geme potignit de sarcini, strivit de în-greunări , şi î n tuneca t la suflet de pă­catul neştiinţa şi al nepriceperii d e

FOIŢA REVAŞULUI

„Preacurata". » Z ă m i s / i r e a Sfintei Ane, când a zămislit pe Prea­

curata Fecioarä«. 9/22 Decemvrie.

A c e a s t a e n u m i r e a une i s e r b ă t o r i v e c h i în biserica, r e s ă r i t e a n ă . Azi i n se s t ă a s c u n s ă în v e ­chi le c ă r ţ i b i s e r i c e ş t i si a m u ţ i t e s u n t si b u z e l e c r e ş t i n i l o r în a c e a s t ă zi, pe c â n d o d i n i o a r ă c â n ­t a u c â n t ă r i d e l a u d ă în o n o a r e a P r e a c u r a t e i . Z i u a d e 9 D e c , Zămislirea sântei Ane, së n u m e r ă î n -tre s e r b ă t o r i l e l e g a t e , p e c u m n e a r a t ă r ênduiaTa î m p ă r a t u l u i b i s a n t i n E m a n u e l C o m m e n u l d in v e a ­cul a l XII., c a r e î n ş i r ă z iua a c e a s t a î n t r e s e r b ă ­t o r i l e ce le m a r i . Mul te s e r b ă t o r i a ţ i n u t şi ţ i n e s f â n t a b i s e r i c ă în c i n s t e a maic i i D o m n u l u i , ca r i s u n t u n s t r ă l u c i t o m a g i u a d u s d e o m e n i m e celei ce a f o s t î n v r e d n i c i t ă së fie M a i c a lui D z e u . C r e ş -Vm\\ s ' a u g r ă b i t de l à î n c e p u t s ë e s p r i m e , c â t së p o a t e d e b i n e c u v i n t e l e A r c h a n g e l u l u i Gavr i i I şi

a r e t e , c ă î n t r ' a d e v ë r M a r i a e »p l i na d e d a r « şi nici o p a t ă , fie c â t d e m i c ă , n u e s t e î n t r ' î n s a , c a r e i -a r î n t u n e c a s a u m i c ş o r a d e p l i n ă t a t e a d a ­ru lu i ei D z e e s c . Şi p e n t r u - c a së fie d e p l i n ă o n o a ­r e a P r e a c u r a t e i şi së n u r e m â n ă n imic n e l ă u d a t şi n e s l ă v i t î n t r ' î n s a , vechi i c r e ş t i n i î n ţ e l e g â n d b i n e î n v e ţ ă t u r i l e p r i m i t e de l à Apos to l i p r in g r a iu l v iu , a u p r ă z n u i t cu c â n t ă r i d e m ă r i r e şi l a u d ă şi z ă ­m i s l i r e a P r e a c u r a t e i , a d e c ă cl ipa c e a d i n t â i u c â n d a î n c e p u t d î n s a se-şi ia fiinţă în p â n t e c i l e m a m e i sa l e , m o m e n t u l a ce l a , c â n d sufletul ei z idi t d e D z e u s 'a î m p r e u n a t cu t r u p u l f o r m a t d in s â n g e l e p ă r i n t e s c .

Ce r o s t a a v u t d a r a c e a s t a s e r b ă t o a r e ca së p r e a m ă r i m în d e o s e b i z ă m i s l i r e a P r e a c u r a t e i , c â n d s e r b ă t o a r e a n a ş t e r i i se p a r e că în d e a j u n s c i n s t e ş t e v e n i r e a ei în l u m e , v e s t i n d u - n e r ë s c u m -p ë r a r e a n o a s t r ă ? U n m o t i v d e o s e b i t a t r e b u i t s ë î n d e m n e s f â n t a b i s e r i c ă ca s ë i n t r o d u c ă a c e a s t a s e r b ă t o a r e în c i n s t e a P r e a c u r a t e i şi încă u n m o ­t iv , c a r e n u a r a t ă n u m a i î n c e p u t u l P r e a c u r a t e i în p â n t e c e l e m a i c e i ei, ci î n s e a m n ă u n fap t d e o s e b i t , un luc ru fă ră d e a s e m ă n a r e . B i se r i ca s e r b e a z ă u n lucru , o î n t â m p l a r e , o p e r s o a n ă a t u n c i , c â n d a c e l e a s u n t p e s t e o r d i n e a zilei, s u n t sfinte şi î n ă l ţ ă t o a r e . D a c ă a s e r b a t d a r b i s e r i c a z ă m i s l i r e a P r e a c u r a t e i , a c e e a a t r e b u i t s ë a i b ă d e b a s ă c r e ­d i n ţ a în t r ' o z ă m i s l i r e , ce n u a r e s e a m ë n , în t r ' o z ă m i s l i r e s f â n t ă a P r e a c u r a t e i şi a c e e a c r e d i n ţ ă — d a c ă s ë p o a t e d o v e d i , p e c u m së şi d o v e d e ş t e , că s e r b ă t o a r e a a e s i s t a t în v e a c u l al 5-lea în R e s ă r i t , a t r e b u i t s e - ş i a i b ă r ă d ă c i n a în t r a d i ţ i a ce lo r d i n t â i u v e a c u r i , în v e s t i r e a şi p r e d i c a r e a Apos to l i l o r , d e o a r e - c e a fost l ipsă d e u n t i m p m a i î n d e l u n g a t , ca s ë s e î n c h e g e c r e d i n ţ a d in l ă -u n t r u î n t r ' o m a n i f e s t a r e e s t e r n ă , î n t r ' o s e r b ă t o a r e b i ­s e r i c e a s c ă .

Astfel s ë p o a t e d o v e d i , d in a c e a s t a v e c h e s e r b ă t o a r e , că noi a m p r i m i t c r e d i n ţ a în z ă m i s ­l i rea şi p l ă s m u i r e a d e o s e b i t ă şi s f â n t ă a P r e a c u r a t e i d in cea m a i v e c h e t r a d i ţ i u n e , d in g r a i u l v iu al Apos to l i l o r .

Së c e r c ă m î n s ë în ce c o n s t ă s f in ţen ia z ă -mis l i re i P r e a c u r a t e i şi î n d e o s e b i , c a r e a fost î n ­d e m n u l , ca creş t in i i vech i së s f i n ţ e a s c ă o zi d e s e r b ă t o a r e în c i n s t e a zămis l i r i i ei.

F i i nd -că b i s e r i c a s e r b e a z ă n u m a i m o m e n t e l e sf inte d in v i a ţ a cu iva , d e s ine u r m e a z ă , că b i s e ­r ica a c r e z u t în s f in ţen ia m o m e n t u l u i , în c a r e a

fost c o n c e p u t ă P r e a c u r a t a F e c i o a r ă M a r i a . D e a l t ă p a r t e e a r t i c o l ' d e c r e d i n ţ ă , că f iecare o m së z ă m i s l e ş t e şi së n a ş t e î n t i n a t cu p ë c a t u l s t r ă m o ­ş e s c . U n d e e p ë c a t n u p o a t e fi s f in ţ en ie , — şi d a c ă b i se r i ca a c r e z u t în s f in ţen ia m o m e n t u l u i z ă m i s l i r e i P r e a c u r a t e i F e c i o a r e — c a r e c r e d i n ţ ă s ë v e d e d in p r a z n i c u l a m i n t i t — e s e m n , că b i ­s e r i c a d in t i m p u r i l e ce lea m a i vech i a c r e z u t , că z ă m i s l i r e a ( c o n c e p e r e a ) Maicii D o m n u l u i a fos t s c u t i t ă d e p ë c a t u l s t r ă m o ş e s c şi s f â n t ă .

A c e s t a e s t e t e m e i u l s e r b ă t o a r e i d in 9 D e c . şi n u m a i a c e s t a p o a t e se fie.

A c e a s t a c r e d i n ţ ă a b i se r i ce i r e s ă r i t e n e n e - o a r a t ă c â n t ă r i l e şi l a u d e l e pr in cari s ë p r e a m ă r e ş t e în z iua d e 9 Dec . v. P r e a c u r a t a F e c i o a r ă M a r i a şi ca r i n u s ë p o t lua n u m a i d e c u v i n t e înf lor i te şi a r u n ­c a t e fără r o s t şi î n ţ e l e s , ci p r e s u p u n o c r e d i n ţ ă a d e v ă r a t ă şi t a r e , că suf le tul Măr ie i a r ë m a s c u to tu l n e v ă t ă m a t şi n e a t i n s d e p ë c a t u l s t r ă m o ş e s c . Astfel c a n o n u l s e r b ă t o a r e i z ice d e s p r e , M a r i a , c ă e s t e » p e c e t l u i t ä cu D u m n e z e e s c u l sp i r i t« ( p e a s n a I. T r o p . 2), a d e c ă e s t e s c u t i t ă d e o r i - ce p r i h a n ă s u f l e t e a s c ă î ncă d in p â n t e c e l e maic i i s a l e , căci a ş a o p r i m e ş t e A n a în s inu l s e u p e c e t l u i t ă cu p e c e t u l d a r u l u i D z e e s c . » C e r i u n o u să z ă m i s l e ş t e , în p â n t e c e l e Ane i« ( p e a s n a IV. T r o p . 3), » C o r t n e i n t i n a t « ( T r o p . 5) » b i s e r i c a s f ân t ă ia A n a î n - , l a u n t r u l p ă n t e c e l u i s e u « ( p e a s n a I. 2) » p e c a r e c u b u c u r i a inimii së o fer ic im, ca pe ceea-ce este una fără prihanä« ( S e d e a l n a Can . ) şi »a c ă r e i a sfântă zămislire së o c i n s t i m « (Sed . M ă r i r e şi a c u m ) . Më m ă r g i n e s c n u m a i la c u v i n t e l e c â n t ă ­r i lor d in s e r b ă t o a r e a z ă m i s l i r e i P r e a c u r a t e i , c a s ă a r ë t c â t d e b i n e e e s p r i m a t ă c r e d i n ţ a în c o n c e ­p e r e a n e p ă t a t ă a Maicii D o m n u l u i . A p r i a t n u s e face p o m e n i r e d e p ă c a t u l s t r ă m o ş e s c , d a r l a u d e l e :

Page 2: 2 ii J ji ,REVAŞUL venid in Clu cj u 5 CLUJ, locuri cu 6 ...documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revasul/1904/BCUCLUJ_… · Pag. 216 »REVASUL« Nr. 52 . carte şi d înveţăturăe

P a g . 2 1 6 » R E V A S U L « Nr. 52

carte şi de înve ţă tură , n 'are oare lipsă de vorba cuminte şi l impede şi de sfătuirea caldă şi cu bun gând dată , acelor ce au putinţa de a i-o da? — Nu cu sune t de trâmbiţi şi cu larmă asurzi toare de oameni fără ispravă, ci pacinic, domoliţi şi îndîrjiţi în gândul plinirii lucrului mântui tor , ar trebui se in t răm în luptă.

Cupa cu beutura în t remătoare a culturii am putea-o apropia de gura înse ta tă a fratelui apăsa t , aşa liniştit şi fără vrajbă, şi s tăpânii noştri, de mai au suflet de creştini şi de om, n'o së opăcească în lucrarea lor pe cei-ce slujesc, cu apostolia lor, binele de ob­şte al tuturora, şi al crăiei şi al nea­murilor ortăcite în trai cu noi. Spuneţ i , nu sunt a tâ tea lucruri bune pe cari le -am putea face noi, n e a m e s t e c â n -d u - n e în trebile bëtrânilor, ci împlinin-d u - n e numai îndatoririle noas t re de tineri cuminţi şi de Români buni şi însufleţiţi? — Ár fi bine se începem şi noi a judeca lucrurile cu minte mai bă rbă tească . Se înve ţăm cu tragere de inimă şi se lucrăm cu căldură şi cu î n d e m n apr ins ceea-ce ne îngăduie vîrsta şi putinţa. Cei-ce gândesc şi s im­ţesc ca mine , cred că më înţeleg. Şi eu acestora le grăiesc. Cei cu rugina înstrăinării pe minte şi pe suflet, tră-iască-şi traiu'n pace. Cei buni, puţini câţi vor fi, cerce a se desevîrşi şi a-şi înfrăţi puterile şi nizuirile spre luptă şi spre m u n c ă .

Neamul nostru n 'are lipsă de o droaie de netrebnici , ci de o m â n ă de luptaşi buni şi cu suflet.

P e t r u S u c i u .

jWisfani poporale în dice. lugojului. Lucrările meni te a deş tep ta la nouă

viaţă sufletească poporul nostru credin­cios, s 'au începu t în mod norocos şi în diecesa Lugojului. După cum am a n u n ­ţa t într 'un n u m ë r de mai înainte , la iniţiativa tinërului protopop din Oreştie, Dr. Valeriu Tr. Frenţiu, s 'au făcut mi­siuni, în fruntaşa parochie Cugir şi în Oreştie, centrul districtului protopopesc . La aces te misiuni, cari sunt de bun au­gur pent ru cele ce vor u rma în diecesa Lugojului la dorinţa espresă a Episco-

a m i n t i t e esch id p ë c a t u l a c e s t a şi m a i a l e s pe a c e a s t a , căci p ë c a t u l m o ş t e n i t së l e a g ă d e suf le­t e l e n o a s t r e î n d a t ă la z ă m i s l i r e a u n u i f i ecăru ia în s inu l m a m e i sa l e , îl î n t u n e c ă şi îl l i p s e ş t e d e d a r u l Sp i r i tu lu i s fân t şi d a c ă şi z ă m i s l i r e a Maice i D o m n u l u i a r fi fost ca şi a a l t o r a nici d e c â t n u s ' a r p u t e a n u m i »cer iu n o u « , »co r t n e i n t i n a t « „pece t l u i t ă cu d a r D u m n e z e e s c " şi m a i a l e s » u n a fă ră p r i h a n ä « şi z ă m i s l i r e a ei î n c ă n u arf i fost „s fân tă ! '

Şi a c u m c â n d A p u s u l s e r b ă t o r e ş t e jub i leu l d e 5o 'de an i de l à s t a t o r i r e a s e r b ă t o a r e i z ă m i s l i r e i , no i n u a v e m d e c â t së n e r e î n t o a r c e m la v e c h e a c r e ş t i n ă t a t e , ca së n e î n v e ţ e , ce së c r e d e m d e s p r e M a i c a Dlui şi c u m a v e m së o c i n s t i m , ca nici un m ă r ­g ă r i t a r s ë n ù l i p s e a s c ă d in c o r o a n a î m p o d o b i t ă ce i-a î n c h i n a t - o b is . R e s ă r i t u l u i , d in al că re i s în s 'a n u t r i t ş i a s u p t a d e v ë r a t a c r e d i n ţ ă şi b i s e r i c a d in a p u s .

Î n v e ţ ă t u r ă zămis l i r i i f ă ră p r i h a n ă n u e f ău ­r i t ă şi i s cod i t ă d e că lugă r i i l esu i ţ i , c u m zice » B i s e r i c a şi s c o a l a « d e l à Arad , ci a u s c o s - o şi ei d in că r ţ i l e n o a s t r e b i se r i ceş t i şi d in l a u d e l e sf inţ i lor p ă r i n ţ i în o n o a r e a P r e a c u r a t e i F e c i o a r e , p e car i noi l e - a m d a t u i tă r i i şi fraţii r ë s ë r i t e n i a c u m 50 a n i a u fost a t â t d e n e i s t e ţ i î n c â t a u t ă g ă d u i t şi c e a m a i c l a r ă a lor î n v e ţ ă t u r ă v ë z ê n -d u - s e î n t r ecu ţ i d e a p u s e n i în zelul d e a c ins t i c u v i i n c i o s pe M a i c a D o m n u l u i , în loc s ë r e c l a m e d r e p t u l d e î n t â i e t a t e al b i se r i ce i d in r e s ă r i t la a c e a s t a s e r b ă t o a r e . Dr. /u/iu Florian.

Amintiri din Blaj. E r a p r i m ă v a r a a n u l u i 1 8 8 3 . Eu u r m a m

c u r s u l c lase i a IV-a n o r m a l ă în Blaj . In t r ' o d i ­m i n e a ţ ă f r u m o a s ă d e p r i m ă v a r ă — v a fi fost s i g u r '3/15 Maiu — n e t r e z i m in t r ' o f i e rbere m a r e , n e o b i c i n u i t ă în micu l , d a r n o u e R o m â n i l o r

pului Dr. V. Hossu, au luat parte con­ducă toa re : Dr. E. Dăianu, protopopul Clujului, care şi-a câştigat praesă pe aces t teren, apoi vicarul Haţegului Dr. lacob Radu şi protopopul Oreştiei Dr. V. T. Frenţiu. Legăturile în cari s t ăm cu aceşti fruntaşi preoţi ai bisericei noa­stre nu ne iartă, ca së facem noi apre-ciarea, meri ta tă altfel, a aces tor misiuni. Trebue se lăsăm aces t rol altor foi, poate foilor locale din Oreştie, cari ca organe activiste t rebue se ţină s e a m ă de aceste acţiuni, ce deş teap tă şi rege­nerează masse le cele mai largi ale po­porului, pe ţeranii noştri, cari sunt te­melia neamului . Nu ne putem înse re­ţinea nici noi de a nu da în cele ur­mătoa re un scurt raport despre decursul aces tor impor tante misiuni.

în Cugir .

E cea m a i p u t e r n i c ă p a r o c h i e u n i t ă in p ă r ­ţ i le a r d e l e n e a d i ecese i Lugo ju lu i , a ş e z a t ă t o c m a i în m a r g i n e a d iec . s p r e m u n ţ i i S e b e ş u l u i . H o t a r u l c o m u n e i se e s t i n d e p â n ă în R o m â n i a . S u n t locu i ­tor i , cari l o c u e s c la m u n t e , 15 ch i lom. d e p a r t e d e c o m u n ă . Altfel c o m u n a e c o m p a c t ă şi p u t e r n i c ă . A r e p e s t e 4 0 0 0 locu i to r i , î n t r e car i p e s t e 3 0 0 0 R o m â n i , toţ i uni ţ i cu R o m a , foşti g r ă n i ţ e r i . A fost o i n s p i r a ţ i e n o r o c o a s ă a a l e g e a c e a s t a p a r o c h i e d r e p t î n c e p u t al m i s i u n i l o r . Jo i , în 1 5 Dec . la o re l e 12 d in zi, s o s i r ă m i s i o n a r i i Dr. R a d u , Dr. D ă i a n u şi Dr . F r e n ţ i u . D e s c i n d la p a r o c h u l p r i m l o a n D r e g h i c i u , al d o i l e a p a r o c h e T e o d . C r i ş a n . S u n t î n t i m p i n a ţ i cu d r a g o s t e . P a r o c h u l r o m . ca t . a v e n i t t o c m a i d in ce la la l t c a p e t al c o m u n e i , d i s ­t a n ţ ă d e 2 c h m . së s a l u t e şi el pe cei ce a u v e ­nit în n u m e l e D o m n u l u i .

La 3 o r e s u n ă c l o p o t e l e şi se b a t e t o a c a , ca d e p r a z n i c . O a m e n i m u l ţ i s ' au a d u n a t în j u ­rul b i se r i ce i . Nu ş t iu ei ce a r e së fie, d a r a u ven i t , cu d r a g . S ' au lă ţ i t f a ime c u r i o a s e , car i s e d e s m i n t c u r ê n d . In t r e a l t e le , că v i n e v l ăd i ca , p e ca re - l d o r e s c şi-1 a ş t e a p t ă .

E r a m a i î n d e s u i t ă b i se r i ca , c â r d cei t re i p r e ­oţi , m i s i o n a r i , a u eş i t cu pa t r a f i r e l e , î n a i n t e a a l t a ­ru lu i , şi a u î n t o n a t » I m p e r a t e ce re sc !« — D u p ă a c e e a Dr. Dăianu', a r o s t i t d e p e a m v o n c u v â n ­t a r e a d e i n t r o d u c e r e , a r ë t â n d s c o p u l luc ră r i lo r , ce së î n c e p şi î n v e ţ â n d p e c reş t in i ce së facă în a -c e s t e z i l e . v A u r m a t v e c e r n e , apo i Dr. Radu a p r e d i c a t d e s p r e s copu l o m u l u i . E r a m a i la 6 o re , c â n d - c r e ş t i n i i a u eş i t d in b i se r i că .

Viner i , 16 D e c e m v r i e s t . n. la 7 o a r e s 'a î n c e p u t u t r e n i a . L a sfîrşitul ei, Dr. Dăianu a p r e d i c a t un c e a s d e s p r e pëca t . L i tu rg i a a c e l e -b r a t ' o Dr. Frenţiu. D u p ă e v a n g e l i e a p r e d i c a t Dr. Radu d e s p r e p o c ă i n ţ ă . E r a la o a r e l e 12 c â n d s 'a sfîrşit sf. l i tu rg ie . D u p ă c â t e - v a v i s i t e la f run­taş i i c o m u n e i , p reo ţ i i se î n t r u n e s c la p r â n z , la m a s a On . T e o d . C r i ş a n , p a r o c h u l al II. Au m a i sos i t î n t r ' a j u t o r O n . losif P o p o v i c i , din V a i -de iu , Avi ron Ba lomi r i d in B a l o m i r şi Nie. M u n ­t e a n d in J i b o t . Astfel s u n t 8 p reo ţ i g a t a d e

s c u m p u l o r ă ş e l . Ce se î n t ê m p l a s e a d e c ă p e s t e n o a p t e , aşa pe n e ş t i u t e ? S t u d e n ţ i de l à t o a t e ş coa l e l e , mai mari, d e c â t n o r m e l e n o a s t r e , pr in o î n ţ e l e g e r e d e mai î n a i n t e c o n v e n i s e r ă a s c ă p a »piatra libertatii« d e pe r i r e . L in i ş t i t e le u n d e a l e T ê r n a v e i - m a r i s e p r e a a p r o p i a s e r ă d e ea şi o a m e n i n ţ a u cu r ă p i r e a d e pe » C a m p u l l ibe r ta t i i« . In n o a p t e a a c e e a e a fusese s c o a s ă şi s t r ă m u t a t ă m a i s p r e m i a z ă - n o a p t e , la locul ei d e az i , ca së n u s e p i a r d ă m ă r t u r i a d e ş t e p t ă r i i R o m â n i l o r d in s o m n u l cel d e m o a r t e şi a a d u n ă r i i ce lo r 40 d e mii p e c â m p i a din s u s d e Blaj , în s e m n u l r e înv i e r i i !

P a r ' c ă r e s i m ţ e s c în î n t r e g i m e e m o ţ i u n e a e x t r a o r d i n a r ă , d e c a r e e r a m c u p r i n ş i şi noi n o r -ma l i ş t i i , şi r e v ë d s b u r d ă l n i c i a c o p i l ă r e a s c ă , cu c a r e a l e r g a m to ţ i d in t o a t e p ă r ţ i l e s ë v e d e m ce l e a u z i t e la f a ţ a locu lu i .

P i a t r a e r a m u t a t ă şi m â n t u i t ă ! S t i n d a r d u l t r i co lo r r o m â n e s c fâlfăia d e a s u p r a - i m â n d r u , e a r p e c r u c e a d in d e a l u l v i i lor d e c ă t r ă S â n c e l a l tu l şi un al t r e i l e a în vîrful b r a d u l u i ( p e n t r u g i m n a s ­t i că ) d in c u r t e a g i m n a s i u l u i !

P i a t r a o p ă z i a u n » s d r a v a n « R o m â n din s a t u l Bla jului , c ă r u i a îi z i c e a m noi » P o c o i u « . O m d u p ă o m a l e r g a s ë v a d ă p l ă c u t a s u r p r i n d e r e a nopţ i i d e Maiu , a nop ţ i i , c a r e m a i în u r m ă cu 35 an i d e ş t e p t a s e la n o u ă v i a ţ ă u n î n t r e g p o p o r o r o p s i t !

G r u p u r i - g r u p u r i s e p e r ê n d a u şi se o p r i a u la v o r b ă s g o m o t o a s ă şi a g i t a t ă .

Studenţi i d in e ta ju l g i m n a s i u l u i u m p l e a u fe -res t r i l e , cu pr iv i r i le s p r e » C a m p u l l iber tä t i i« şi noi micu ţ i i d e s u p t ei s o r b i a m v o r b e l e lor d e c u r a j şi însuf le ţ i re r o m â n e a s c ă ! P a r ' c ă v ë d c u m — d u p ă s o s i r e a în Blaj a d i r . - s u p r e m de l à Cluj — v e n i a u dintre s t u d e n ţ i şi pr in c l a se le n o a s t r e n o r m a l e şi

m u n c ă . L a . 3 1 / , s e î n c e p m ă r t u r i s i r i l e . Dr. Frenţiu p r e g ă t e ş t e c red inc ioş i i în b i s e r i c ă , ins t ruând 'u - i pe l a r g c u m së se m ă r t u r i s a s c ă , c u m se c a d e . Dr. Radu p r e g ă t e ş t e şi m ă r t u r i s e ş t e cu alţ i 2 p r e o ţ i elevii de l à ş c o a l a c o m u n a l ă , ' fos tă g r ă n i -ţ e r e a s c ă . Dr. Dăianu, cu alţ i 2 p r e o ţ i , p r e g ă t e ş t e şi m ă r t u r i s e ş t e elevi i de l à ş c o a l a d e ' s t a t , 66 inşi . D u p ă a c e e a to ţ i p reo ţ i i s p o v e d e s c c red inc ioş i i , în b i s e r i c ă (3) şi (5) în ş c o a l a g r ă n i ţ e r e a s c ă , a l e c ă ­rei s a l e s u n t î ncă l z i t e . D e a b i a là 11 n o a p t e a s e g a t ă m ă r t u r i s i r i l e , ca d i m i n e a ţ a la 6 o a r e s ë s e î n c e a p ă d e n o u . Unii c reş t in i v e n i s e r ă de l à 3 o a r e n o a p t e a Ia b i s e r i c ă . Alţii nici n u s ' au d u s a c a s ă , ci a u d u r m i t p e la cei d in v e c i n ă t a t e a b i se r ice i . 5 p reo ţ i m ă r t u r i s e s c p â n ă la 12 , c â n d se g a t ă sf. l i tu rg ie , c e l e b r a t ă d e cei t re i doc to r i . D u p ă sf. e v a n g e l i e dl Dr. Dăianu a p r e d i c a t d e s p r e b i se r i că . î n a i n t e d e c u m i n e c a r e Dr. Frenţiu a p r e d i c a t d e s p r e v r e d n i c i a sf. t a i n e a c u m i n e c ă -tu re i . S'a î n c e p u t a p o i c u m i n e c a r e a , î m p ă r t ă ş i t ă d in 3 po t i r e , d e cei 3 p reo ţ i l i turg is i tor i . Doi a u î m p ă r ţ i t î n a i n t e a a l t a r u l u i , u n u l în p a r t e a m u i e ­r i lor . Abia la 12 o r e s 'a sfîrşit c u m i n e c a r e a , c â n d s 'a c e l e b r a t p a r a s t a s p e n t r u cei m o r ţ i apo i Dr. Dă­ianu a ţ i n u t c u v î n t a r e a d e î n c h e i e r e , î m p ă r ţ i n d d in a u t o r i s a r e a a r c h i e r e u l u i b i n e c u v â n t a r e a a p o s t o l i c ă a Sfinţiei S a l e P a p a de l à R o m a . S ' au î m p ă r t ă ş i t cu sf. t a i n e p e s t e 1 2 0 0 o a m e n i , şi d r e p t fruct a l c o m u n i t ă ţ i i s 'a h o t ă r î t şi î n f i in ţ a rea une i r e u n i u n i a f eme i lo r p e n t r u î m f r u m s e ţ a r e a b iser ice i . La 2 ] / 2

cei t re i m i s i o n a r i , u r m a ţ i d e a d m i r a ţ i a şi d r a g o s ­t e a p o p o r u l u i a u p l e c a t la —

Orăşt ie .

Aci m i s i u n i l e d u p ă p r o g r a m a v e a u s ë s e î n c e a p ă la 5 o a r e d. a. Cei t re i p reo ţ i a u m e r s d e a d r e p t u l la b i se r i că . D u p ă i n s e r a t ' s ' a c â n t a t » i m p e r a t e c e r e s c « şi Dr . D ă i a n u a r o s t i t o c u v â n ­t a r e d e i n t r o d u c e r e . A s c u l t ă t o r i n u e r a u m u l ţ i ; b i s e r i c a c e a m i c ă n u e r a p l ină . E r a u i n s e d e faţă şi c â ţ i v a i n t e l i g e n ţ i : Dr . Erdé ly i , m e d i c , cu D - n a , Dr. R. D o b o , m e d i c , şi m a i m u l t e d a m e . E r a d e faţă şi p r e o t u l loan P a t a c h i d in J i u - C o r o e ş t e n i , v e n i n d a n u m e së v a d ă a c e s t e lucrur i n o u e .

D u m i n e c ă , 18 Dec . la 9 o a r e b i se r i ca e r a p l ină . A c e l e b r a t lit. Dr. R a d u , Dr . D ă i a n u şi Dr . F r e n ţ i u . A p r e d i c a t d u p ă e v a n g e l i e Dr. Dăianu, d e s p r e s c o p u l o m u l u i şi p i e d e c a lui : p ë c a t u l . L a sfîrşitul sfintei l i turgi i a p r e d i c a t Dr . R a d u , d e s p r e p o c ă i n ţ ă . La 1 2 V 2 p reo ţ i i s ' au î n t r u n i t la p r â n z la p r o t o p . Dr. F r e n ţ i u . V e n i s e r ă în a j u t o r p r e o ţ i i : losif Popov ic i , d in Vaide i şi l o a n Vä ide i an d in R o m o s . D u p ă a m e a z i Dr. R a d u a p l e c a t s p r e c a s ă în afacer i u r g e n t e . D e l à E p i s c o p u l L u g o j u ­lui, i n f o r m a t d e s p r e i s b â n d a d e l à Cug i r , a so s i t o t e l e g r a m ă d e fe l ic i tare . — La 3 o r e s ' au î n ­c e p u t m ă r t u r i s i r i l e . La 5 o r e s 'a făcut v e c e r n e şi a p r e d i c a t d e n o u dl Dr. Dăianu d e s p r e cele d in u r m ă a l e o m u l u i : m o a r t e a şi j u d e c a t a . Apoi s ' au c o n t i n u a t m ă r t u r i s i r i l e . Lun i , 19 Dec . e s t e h r a m u l b i s . p a r o c h i a l e din O r ă ş t i e » S . Nicu lae« . D e d i m i ­n e a ţ a s e c o n t i n u ă m ă r t u r i s i r i l e . L i t u r g i a e c e l e ­b r a t ă d e Dr. D ă i a n u şi Dr . F r e n ţ i u . D u p ă e v a n ­ge l ie p r e d i c ă Dr. Dăianu d e s p r e b i se r i că , o p r e ­d i că p u t e r n i c ă d e p e s t e 1 c e a s . La sfîrşit p r e d i c ă Dr, Frenţiu d e s p r e s. c u m i n e c ă t u r ă , şi s e î m p ă r ­t ă ş e s c p e s t e 1 3 0 c red inc ioş i . D u p ă ameazi la 3 s e

A u z i a m şi noi , că unu l , d e a c ă r u i n u m e îmi a d u c b ine a m i n t e , a d e c ă Nobili, c a r e ş e d e a Ia »T ipog ra f i e« ş i - a r fi şi s d r o b i t un d e g e t la m u t a r e a piet r i i , a p o i »Pantea« a r ' fi p u s s t e a g u l p e b r a d şi Ş e r b a n — d e p u t a t u l d e azi — s 'a r fi p r e z e n t a t în c a s t e l u l m e t r o p o l i t a n î n a i n t e a d i r e c -t o r u l u i - s u p r e m , î n c i n s cu un b r â u t r i co lo r şi în d e g e t e cu ine le , şi că , fiind p r o v o c a t a l e d e p u n e , s ' a r fi î m p o t r i v i t , s p u n ê n d , c ă ' s d e l à » d r ă g u ţ ă « . V o m m a i fi a u z i t no i şi a l t e l e , d e car i î n se n u - m i m a i a d u c a m i n t e . Mi -a r ë m a s î n s e în a m i n t i r e v i u ă s c e n a d u l c e , c â n d în t r ' o zi î n d a t ă d u p ă p r â n z m ' a m a l ă t u r a t m u z i c e i p o m p i e r i l o r , c a r e m e r g e a , cu j u r a t u l c o m u n a l G r u i ţ a în f run te , s p r e c â m p u l l ibe r tă ţ i i p e s u b b i s e r i c a s a t u l u i d e l â n g ă p o d u l T ê r n a v e i . Sos i ţ i Ia p i a t r ă , G r u i ţ a a s c o s o s t i c l u ţ ă cu a p ă şi s p u n â n d că a fost t r i m i s s ë b o t e z e p i a t r a , a î n t r e b a t m u l ţ i m e a , c u m së- i p u n ă n u m e l e . A t u n c i a m e r u p t î n t r ' u n p u t e r n i c şi s g u d u i t o r »se trăească«, e a r clericii d e s u s d i n g r ă d i n a s e m i n a r u l u i i n t o n a r ă cu însuf le ţ i re : »Deş-teaptă-te Romane«, e tc . S ' au a l t e r n a t a p o i m a i m u l t e .

Alţii m a i b ë t r â n i p e a t u n c i a , v o r şt i m a i m u l t şi v o r fi în s t a r e a î n d r e p t a şi de fec te le a m i n t i r i l o r m e l e din a t â t a aflu v iu î n sc r i s în a m i n t i r e a m e a şi l e - a m d a t aici î n t o c m a i , d r e p t p r i n o s d in p a r t e - m i la iub i l eu l » a m e n a t « al ş c o a -le lor din Blaj .

A ş a se f r ă m â n t a p e a t u n c i a l u a t u l R o m â ­n i s m u l u i în s t u d e n ţ i i mici şi m a r i ai Blajului !

î n c h i n a r e d r a g ă , v o u e d a s c ă l i şi elevi ai Blajului şi m e m o r i e i f ap t e lo r v o a s t r e r o m â n e ş t i !

B u c i u m - Ş a s a , la 12 D e c e m v r i e 1 9 0 4 . Ariton M. Popa ,

preot.

Page 3: 2 ii J ji ,REVAŞUL venid in Clu cj u 5 CLUJ, locuri cu 6 ...documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revasul/1904/BCUCLUJ_… · Pag. 216 »REVASUL« Nr. 52 . carte şi d înveţăturăe

Nr. 5 2 » R E V A S U L « P a g . 2 1 7

face v e c e r n e şi p a r a s t a s p e n t r u m a i mu l ţ i r ă p o ­s a ţ i , în cimite 'r Ia m o r m i n t e l e lor. S ë fac a p o i r u ­g ă c i u n i p e n t r u înf lor i rea b i se r i ce i , în fine Dr. D ă -i a n u r o s t e ş t e o p ë t r u n z ë t o a r e c u v â n t a r e d e î n ­c h e i e r e şi ' î m p a r t e b i n e c u v â n t a r e a P a p e i . Astfel s ' a u î nche i a t m i s i u n i l e şi în O r ă ş t i e , la o r e l e 6V 2

s e a r a , spre m â n g â i e r e a t u t u r o r ce lor ce a u l u a t p a r t e .

Situaţia politică. In Nrul t r e c u t a m a d u s ş t i re d e s p r e s c a n ­

d a l u l n e m a i p o m e n i t , ce s'a p e t r e c u t Mar ţ i în 1 3 D e c e m v r i e st. n. în p a r l a m e n t u l ţ e r e i . O p a r t e a mob î l i a r iu lu i a fost zd rob i t , s e rv i to r i i a u fost b ă t u ţ i d e opos i ţ i e . »M/sei, miserabili, trădători de patrie« a u fost c u v i n t e l e , p e car i opos i ţ i ona l i i le a r u n c a u în f a ţ a d e p u t a ţ i l o r g u v e r n a m e n t a l i şi to t a c e s t e c u v i n t e l e - a u s t r i g a t şi m i n i s t r u l u i p r e ş e d i n t e T i s z a , c a r e p e p u ţ i n ă v r e m e a î n t r a t în s a l a ş e d i n ţ e l o r . In c o n t r a opos i ţ i ona l i l o r s 'a f ă c u t c e r c e t a r e din p a r t e a poli ţ iei d in P e s t a şi p e b a z a r a p o r t u l u i î n a i n t a t , p r o c u r o r u l a i n t e n t a t p r o c e s . Ca cet i tor i i se -ş i p o a t ă face idee d e s p r e ce lea p e t r e c u t e , d ă m aici v r e - o c â t e - v a a m ă ­n u n t e : D e p u t a t u l Lengyel Zoltán a p ă l m u i t p e m a i m u l ţ i s e r v i t o r i ai d ie te i şi a s c o s cu ţ i tu l d in b u z n a r şi a t ă i a t c a t i f e a u a d e p e s c a u n e l e m i ­n i ş t r i l o r ; d e p u t a t u l loan Hock a p ă l m u i t p e un g a r d i s t , a sv î r l i t şi a c ă l c a t în p i c ioa re m a i m u l t e că r ţ i d e l eg i ; d e p u t a t u l Lud. Holló a b ă ­t u t cu o s c â n d u r ă m a i mu l ţ i s e r v i t o r i ; baronul D. Bánffy a r i d i ca t un fotoliu m i n i s t e r i a l şi l'a a r u n c a t î n t r ' o b a n c ă ; d e p u t a t u l Z. Pap a p ă l m u i t p e m a i m u l ţ i g a r d i ş t i şi c ă t r ă u n u l a z i s : » T e v o i u p u ş c a , d a r n u n u m a i p e t i n e , ci şi p e T i s ^ a şi p e P e r c z e l « . — Ş e d i n ţ a d e M e r c u r i a fost l i ­n i ş t i t ă , d a r l i n i ş t e a a c e a s t a î n s ă ş i p r e v e s t e a o f u r t u n ă î n g r o z i t o a r e . F u r t u n a s 'a d e s c ă r c a t în ş e ­d i n ţ a d e Jo i . — J o i î ncă î n a i n t e d e t e r m i n u l s t a t o r i t p e n t r u ş e d i n ţ ă , o p o s i ţ i a e r a în sa l a d e ş e d i n ţ e . Î n a i n t e d e a s e î n c e p e ş e d i n ţ a , c o n t e l e lul iu A n d r a s s y — c a r e a ieş i t d in p a r t i d u l l i be ­ra l — ş i - a i n s i n u a t o i n t e r p e l a ţ i e î n a i n t e d e o r ­d i n e a d e zi. V i c e - p r e s i d e n t u l Fe i l i t sch i-a r ă s ­p u n s , că n u - i p o a t e p e r m i t e s ë v o r b e a s c ă , d e o a r e - c e r e g u l a m e n t u l mod i f i ca t n u p e r m i t e , ca së se facă i n t e rpe l a ţ i i î n a i n t e d e o r d i n e a d e zi. A tunc i A n d r á s s y a d e c l a r a t , că v a v o r b i re fer i tor la r e g u l a m e n t u l c a m e r e i . D e s c h i z ê n d u - s e ş e d i n ţ a pr in v . - p r e ş e d i n t e l e Iakabffy i -s 'a d a t c u v e n t lui A n d r á s s y . El d e c l a r ă , că r e g u l a m e n t u l mod i f i ca t n u s 'a a d u s d u p ă l e g e şi dec i nici n u p o a t e a v e a v a l o a r e şi ori şi ce h o t ă r î r e , ce s ' a r a d u c e cu a ju to ru l r e g u l a m e n t u l u i mod i f i ca t nu n u a r e nici o v a l o a r e şi n u p o a t e ob l iga p e n i m e . In g u v e r n u l lui T i s z a ş i - a p i e r d u t î n c r e d e r e a f i ind-că a l u ­c r a t în m o d v i o l e n t c ă l c â n d legi le în p i c i o a r e . In sfîrşit el a d e c l a r a t , că el şi pr ie t in i i lui v o r lu ­cra , ca confl ictul së se a p l a n e z e p e ca le p a c î -n ică . — D u p ă el a v o r b i t F r a n c i s e K o s s u t h , d e ­c l a r â n d , că şi el v a luc ra , ca n e î n ţ e l e g e r i l e s ë s e a p l a n e z e p e ca le pac in i că . R e g u l a m e n t u l u i , a ş a d u p ă - c u m s'a modi f i ca t p r in p r o p u n e r e a lui D a ­niel , nu a r e v a l o a r e şi nu p o a t e ob l iga p e n i m e , f i ind-că nu s 'a a d u s pe ca le l ega lă . P r o t o c o l u l l u a t în ş e d i n ţ a d in 18 N o e m v r i e e falsificat. N i m e nu a a u z i t nici î n t r e b a r e a , că p r i m e ş t e c a m e r a p r o p u n e r e a , nici e n u n ţ a r e a h o t ă r î r e i şi fără d e a c e s t e a p r o p u n e r e a s ë c o n s i d e r ă ca n e f ă c u t ă A c e s t e a î n s ë a u î n t r a t în p r o t o c o l u l ş e d i n ţ e i ca î n t ê m p l a t e , p r i n ce s 'a falsificat p r o t o c o l u l . — A v o r b i t a p o i A. A p p o n y i în ace l a ş i î n ţ e l e s ca şi cei doi d e m a i î n a i n t e . — D u p ă a c e e a a l u a t c u v î n t u l p r i m - m i n i s t r u l T i s z a . C â n d a î n c e p u t së v o r b e a s c ă , u n s g o m o t a s u r z i t o r s 'a n ă s c u t în s a l ă . O p o s i ţ i o n a l i i s t r i g a u , f lue rau , b ă t e a u d in m â n i şi d in p i c i o a r e , şi a ş a c u v i n t e l e lui T i s z a n u s e a u z i a u . A fost s u s p e n d a t ă în m a i m u l t e r îndur i ş e d i n ţ a , s g o m o t u l î n s e nu s 'a l inişt i t . T i m p d e o o a r ă şi j u m ë t a t e a ţ i n u t v o r b i r e a lui T i s z a , î n s ë p u ţ i n a p u t u t s p u n e şi şi m a i p u ţ i n s 'a auz i t . El a a p ë r a t l e g a l i t a t e a mod i f i că re i r e ­g u l a m e n t u l u i şi a s u s ţ i n u t , că t o a t e h o t ă r î r i l e , ce s ë v o r a d u c e p e b a s a r e g u l a m e n t u l u i a c e s t u i a s u n t o b l i g a t o a r e . Naţiunea v a h o t ă r î , c ine a l u ­c r a t c o r e c t g u v e r n u l s a u o p o s i ţ i a . — Ş e d i n ţ a a c e a s t a s 'a î n c h i s , fă ră së s e p o a t ă c o n s t i t u i d i e t a . — Ş e d i n ţ a d e Vineri a fos t t o t a ş a ca şi cea d e Jo i . O p o s i ţ i o n a l i i d in n o u a u î a c e p u t s ë v o r b e a s c ă r e f e r i t o r la r e g u l a m e n t u l c a m e r e i , n u ­m a i , ca s ë n u s ë p o a t ă a j u n g e la d e s b a t e r e a p r o g r a m u l u i . T i s z a a l u a t c u v ê n t u l şi în ş e d i n ţ a a c e a s t a şi a r u g a t o p o s i ţ i a , s ë î n c e t e z e cu a c e a s t a n o u ă o b s t r u c ţ i e , c a as t fe l d i e t a s ë s e p o a t ă cons t i t u i şi së p o a t ă v o t a p ro i ec tu l d e i n ­d e m n i t a t e , p e n t r u - c a as t fe l , s ë s e p o a t ă face a l e g e r i n o u e în t i m p u l cel m a i s c u r t . El a d e c l a ­r a t , că c h i a r şi d a c ă n u së v a v o t a i n d e m n i t a t e a , el t o t u ş i v a d i s o l v a d i e t a şi v a face a l ege r i n o u e . D e c l a r a ţ i a a c e a s t a a p r o d u s s e n s a ţ i e în t o a t e p a r t i d e l e .

S â m b ă t ă n u s 'a m a i ţ i n u t ş e d i n ţ ă . Min i s t ru l T i s z a a fost la V iena , u n d e a fost p r i m i t în a u ­

d i e n ţ ă d e M a j . S a . S ë v e d e , că p o s i ţ i a lui T i s z a e d e s t u l d e t a r e la C u r t e şi ve ş t i l e u n o r g a z e t e d in c a p i t a l ă , că el a r fi silit s ë s e r e t r a g ă , s ' au d o v e d i t d e n e a d e v ë r a t e . — R e s u l t a t u l a u d i e n ţ e i s 'a v ë z u t în ş e d i n ţ a d e L u n i . In a c e a s t a ş e d i n ţ ă s 'a ce t i t s c r i s o a r e a r e g a l ă , pr in c a r e ş e d i n ţ e l e d ie te i s e a m â n ă p â n ă în 2 8 Dec . n. — In 2 8 Dec . s e v a m a i ţ i n e a o ş e d i n ţ ă , în c a r e së v a cet i s c r i s o a r e a r e g e l u i d e s p r e d i s o l v a r e a d ie t e i şi s e v o r o r d i n a a l e g e r i n o u e . — C e e a - c e n ' a u î n d r ă s n i t së facă î n a i n t a ş i i sëi , v a face T i s z a , v a d i s o l v a d i e t a în s t a r e d e e x - l e x şi v a face a l e ­g e r i n o u e .

Din a c e s t e a s ë v e d e , u n d e a a j u n s p a r l a ­m e n t a r i s m u l u n g u r e s c . Pă r in ţ i i pa t r i e i , în loc d e a luc ra s p r e fe r ic i rea p o p o r u l u i , ai c ă r u i r e p r é s e n ­t a n t ! s p u n ei că s u n t , së c e a r t ă şi fac s c a n d a l e , c h e l t u i n d as t fe l în n e l u c r a r e ban i i m u n c i ţ i cu g r e u din p a r t e a s ă r m a n u l u i p o p o r . S i n g u r î n t r ' u n p u n c t së u n e s c d o m n i i din c a s a ter i i şi p u n c t u l a c e s t a e sdrobirea naţionalităţilor. C â n d g u v e r n u l a p u s p e m a s a d ie te i a b s u r d u l p r o i e c t al lui B e r z e -v iezy , a t u n c i d e p u t a ţ i i din t o a t e p a r t i d e l e a u iu -b i l a t şi a u făcu t o v a ţ i u n i a c e s t u i n r n i s t r u . T o t ­d e a u n a , c â n d g u v e r n u l luc ră c o n t r a n a ţ i o n a l i t ă ţ i l o r , e a p r o b a t d e opos i ţ i e , s a u cel m u l t d a c ă e î n v i ­n u i t din p a r t e a opos i ţ i e i , că e cu p r e a m u l t ă bunăvoinţă fa tă d e n a ţ i o n a l i t ă ţ i .

» i î )

A c u m së v o r face a l ege r i n o u e . Vor fi a l e ­ger i s g o m o t o a s e şi s â n g e r o a s e . T o a t e p a r t i d e l e o p o s i ţ i o n a l e v o r î n t r ă în l u p t a e l e c t o r a l ă ca o s i n g u r ă p a r t i d ă : o p o s i ţ i a u n i t ă . In fa ţă v a s t a g u v e r n u l ca m u l ţ i m e a d e func ţ iona r i şi cu m i l i o a ­n e l e d in fondur i l e s e c r e t e , — o p o s i ţ i a î ncă d i s ­p u n e d e b a n i . In u r m ă se v a î n t r u n i d i e t a c e a n o u ă , representanta voinţei poporului. — T r e c u ­tul î n să n e î n v a ţ ă , că nu v o i n ţ a p o p o r u l u i o v a r e p r é s e n t a p a r l a m e n t u l u n g u r e s c , — căci p o p o ­ru lu i s i n g u r d r e p t u l a c e l a i - së dă , ca së p l ă t e a s c ă p e d o m n i i d in d i e t ă .

R ë s b o i u l din A s i a . Armata r u s e a s c ă .

R u s i a îşi f o r m e a z ă a t r e i a a r m a t ă în M a n d -j u r i a s u b c o n d u c e r e a g e n e r a l u l u i b a r o n K a u l b a r s , c a r e a so s i t la M u k d e n . T r u p e l e s a l e s u n t în m a r e p a r t e p e d r u m şi së s p e r ă , că p e la mi j locul lui F e b r u a r i e a r m a t a a t r e i a v a fi p e dep l i n o r g a n i -s a t ă şi astfel Ruşi i v o r a v e a a p r o a p e cu 1 0 0 . 0 0 0 d e o s t a ş i m a i m u l t d e c â t J a p o n e z i i . D u p ă ce v o r o r g a n i z a şi a r m a t a a c e a s t a , Ruşi i v o r î n c e p e apo i a t a c u l .

Delà Port-Arthur.

Flo t a r u s e a s c ă d e l à P o r t - A r t h u r e a p r o a p e cu to tu l n imic i t ă , d a r şi J a p o n e z i i a u p i e r d u t t re i t o r p i l o a r e şi u n m a r e v a s d e r ă s b o i u . — G a r n i -s o a n a d in P o r t - A r t h u r e c o n v i n s ă , că încă se v a p u t e a ţ i n e a m u l t ă v r e m e . J a p o n e z i i a u p i e r d u t p â n ă a c u m la P o r t - A r t h u r c a m Ia 60 .000 o a m e n i şi së c r e d e , că p â n ă së c u c e r e a s c ă p e dep l in for­t ă r e a ţ a , v o r t r e b u i să m a i p i a r d ă p e a t â t a .

DE PESTE SÊPTËMÂNA C ă t r ă r e s t a n t i e r i !

D i n p e s t e 5 5 0 r e s t a n t i e r i , c ă r o r a l e - a m t r i m i s m a n d a t e p o s t a l e f o a r t e p u ţ i n i a u r ă s ­p u n s p â n ă a c u m .

Ii r u g ă m d e c i d e n o u s é b i n e v o i a s c ă a t r i m i t e s u m e l e r e s t a n t e ş i a b o n a m e n t u l î n a i n t e , că a l t c u m v o m s i s t a t r i m i t e r e a fo i i , ş i v o m i n c a s s a p e a l t ă c a l e p r e t e n s i u n e a m o d e s t ă .

— N u m ë r u l a c e s t a al »Revasului« e pen­ultimul în anul 1904. La numërul din urmă (53) vom adauge şi r e g i s t r u l a r t i c o l i l o r publ i ­ca ţ i , ca së se poată lega colecţia şi se-şi aibă cheia la îndemână.

— P u n d a ţ i u n e n o u ă . O c t o g e n a r u l c a n o n i c d in Blaj , R e v . D o m n /. Rusu, a făcu t o f u n d a -ţ i u n e p e n t r u s t i pend i i în s u m ă d e 8000 cor . F a p t a c r e ş t i n e a s c ă a f u n d a t o r u l u i , c a r e şi p e n t r u p a r o -ch ia g r . - c a t . d in Sibi iu , u n d e a fos t mu l ţ i a n i p a r o c h şi p r o t o p o p , a făcu t m u l t b i n e , — n ' a r e l i p să d e l a u d ă .

— A j u t o r u l d e s t a t p e n t r u A r c h i d i e c e s a d e Alba - Iu l i a şi F ă g ă r a ş a so s i t la P r e a Ven. O r d i n a r i a t în Blaj în s u m ă d e 2 0 0 . 0 0 4 cor . S u n t î m p ă r t ă ş i ţ i 675 p r e o ţ i . S u m a c e a m a i m a r e , ce së î m p a r t e , e 1 2 0 0 cor . ( n u m a i do i p r i m e s c a t â t a ) , s u m a c e a m a i m i c ă e d e 3 5 cor . In l i s ta v e n i t ă d e l à m i n i s t r u n u m e l e p r e o ţ i l o r şi d e a s t ă d a t ă s u n t m a g h i a r i s a t e .

— P r o m o ţ i a r e d a c t o r u l u i n o s t r u . Viner i în 16 l. c. a fos t p r o m o v a t d e d o c t o r în sf. t e o l o g i e Dl lul iu F lo r i an , c a p e l a n în Cluj , şi r e d a c t o r u l » R e v a ­su lu i« , şi a l ă t u r i d e el al ţ i doi p r e o ţ i d in U n g a r i a . Un p r o f e s o r a ţ i n u t v o r b i r e , în c a r e a r u g a t p e r e c t o r u l U n i v e r s i t ă ţ i i , să le d e e a c e s t o r t re i p reo ţ i

t i t u l a , o n o a r e a şi d r e p t u r i l e , ce i -se c a d u n u i d o c t o r în s f â n t a t e o l o g i e , căci ei a u făcu t t o t ce e d e l ipsă p e n t r u p r i m i r e a d o c t o r a t u l u i . — R e c t o r u l a z i s : cu o n e s p u s ă b u c u r i e Vă v ë d iu­biţii m e i , car i o d i n i o a r ă îmi e r a ţ i e lev i , e a r azi îmi s u n t e ţ i co leg i . C u d r a g Vë p r o m o v e z d e d o c t o r i , n u m a i s ë n u Vă u i t a ţ i , a l u p t a p e n t r u b i n e l e b i se r ice i şi a pa t r i e i , a t â t cu f ap ta c â t şi cu p e a n a . L a u r m ă u n u l d i n t r e noi i d o c t o r i a m u l ţ u m i t şi a p r o m i s , că v o r face t o t ce v o r p u t e a p e n t r u b i se r i că . N o t ă m , că d in co lon i a r o ­m â n ă a u o n o r a t cu p r e z e n ţ a p e Dl c a p e l a n : C o ­lone lu l L u p u , c a p e l a n u l m i l i t a r F lo r i an , oficialii Po l i ţ a şi B ă l a n cu s t i m . famil i , I l ieş, P e t r e s c u şi al ţ i i . — Viena , 18 Dec . 1 9 0 4 . ' lob. '

Din incidentul promoţiei sale de Doctor în Sf. teologie, redactorul nostru a primit următoarea felicitare:

Dumnezeu fie cu Tine, Omenimei së-i faci bine; Cât vei trăi pe păment Tot cuventu-ţi fie sfânt. Onoarea mărirea Ta, Rodească în viia sa, Inima-ţi nobilă blândă, Urmată tot de izbândă: Lumină se respândească, Iubire, pace cerească, Unui singur D-zeu, Fii devotat servul sëu; Locul tëu p'acest păment Onora t fie ori-când, Rëul së nu te atingă Iar virtutea Ta se'nvingă Ale sorţii lovituri, Necreştineşti creaturi!

C l u j , la 18 Decemvrie 1904. I a c o b Slureşan.

— B ă n c i l e r o m â n e ş t i . Z i a r u l g u v e r n a m e n ­ta l d in B u d a p e s t a » M a g y a r S z ó « în n u m ë r u l s ë u d e l à 1 5 Dec . n. së o c u p ă şi cu b ă n c i l e r o m â n e ş t i . S ë s u p ă r ă , că b ă n c i l e n o a s t r e c o n t r i b u e s p r e s c o ­pur i r o m â n e ş t i a c e e a p a r t e a ven i t u lu i cu ra t , c a r e e d e s t i n a t ă s p r e s c o p u r i f i l an t rop ice . Nu-i c o n v i n e z i a ru lu i B u d a p e s t a n nici r u b r i c a » s c o p u r i d i v e r s e « d e l à î m p ă r ţ i r e a v e n i t e l o r . »M. Sz.« e d e p ă r e r e a , că s p r e a p u n e p i e d e c ă l uc r ă r e i » n e p a t r i o t i c e « a b ă n c i l o r r o m â n e ş t i , t r e b u e să Ii să ia la r ev i s i e s t a t u t e l e şi să se c o n t r o l e z e , s p r e ce s c o p îşi î m ­p a r t v e n i t e l e , — şi p e n t r u - c a R o m â n i i să n u m a i p o a t ă face ce v r e a u în a d m i n i s t r a ţ i u n e a b ă n c i l o r , — să li să d e a astfel d e s t a t u t e , în u r m a c ă r o r a së p o a t ă î n t r ă î n t r e a c ţ i o n a r i şi U n g u r i . — P a r ' - c ă p â n ă a c u m a i-a op r i t c i n e v a p e U n g u r i , să c u m ­p e r e a c ţ i u n i .

— D i n a r c h i d i e c e s a d e A l b a - I u l i a ş i Fă­g ă r a ş . P r e o t u l d i spon ib i l loan Petraşcu a fost d e n u m i t d e a d m i n i s t r a t o r p a r o c h i a l în C i u g u d u l -d e - M u r e ş ( p r o t o p o p i a t u l S e b e ş u l u i ) . — In 16 D e c e m v r i e a u fost sfinţiţi d e d i a c o n i , e a r în l y D e c e m v r i e ( s ă r b ă t o a r e a Sf. Nico lae ) î n t r u p reo ţ i u r m ă t o r i i t eo log i a b s : Eugeniu Pop Pëcurar, s u b p r e f e c t în i n t e r n a t u l d e bă ie ţ i din B la j ; Ni­colae Berghian, d i s p u s d e a d m i n i s t r a t o r - p a r o c h . în Deag ( p r o t o p o p i a t u l D. S. M a r t i n u l u i ) ; luliu Grama, d i s p u s c o o p e r a t o r - p a r o c h . în Chiheriul-superior ( p r o t o p o p i a t u l R e g h i n u l u i ) şi Beniamin Colceriu, a d m . p a r o c h . în Varfalău ( p r o t o p o p i a t u l Ar ieşu lu i ) .

— In A i u d s 'a ţ i n u t la 20 Dec . c o n g r e g a -ţ i u n e a c o m i t a t u l u i A lbe i -de - jo s . L a o r d i n e a zilei e r a u m a i a l e s 2 p u n c t e pol i t ice , car i a u a t r a s a -t e n ţ i u n e a m e m b r i l o r r o m â n i , ca să iee p a r t e în n u m ë r m a i m a r e la a c e a s t a c o n g r e g a ţ i u n e : 1) S e p r o p u n e a a s e v o t a î n c r e d e r e g u v e r n u l u i T i s z a în a c ­t u a l a s i t u a ţ i e pol i t ică . 2) C i r c u l a r a c o m i t . T ê r n a v a -m i c ă , pr in c a r e s e ce r e a p r o b a r e a p r o p u n e r i i p ă c ă ­t o a s e ca r e l i g i u n e a să s e p r o p u n ă u n g u r e ş t e în t o a t e ş c o a l e l e d e s t a t . Au l u a t p a r t e Ia c o n g r e ­g a ţ i e v r e - o 30 m e m b r i r o m â n i , î n t r e c a r i : I. M. M o l d o v a n , c a n o n i c - p r e p o s i t în Bla j , Dr . luliu M a -niu , a d v o c a t , S te fan P o p , can. , l o a n F. N e g r u ţ i u , Dr . l o a n Ra ţ iu , p rofesor i , d in Blaj , Ar i ton P o p a , p r e o t în B u c i u m - Ş a s a , I o a c h i m T o t o i a n , p r e o t , Ch i ş fa l ău , E n e a P. Bo ta , p r e o t Ş a r d , şi al ţ i m u l ţ i . L a p r o p u n e r e a d e î n c r e d e r e g u v e r n u l u i k o s s u t h i s t i i , p r i n prof. F o g a r a s s y d in Aiud a u făcu t c o n t r a ­p r o p u n e r e , s ë s e t r e a c ă la o r d i n e a zilei . R o m â n i i n ' a u v o i t s ë s e a l ă t u r e nici la o p a r t e nici la a l t a . Dr. luliu Maniu, î n t r ' o v o r b i r e m a i l u n g ă , î n t e m e i a t ă şi e n e r g i c ă , a m o t i v a t a t i t u t i n e a R o ­m â n i l o r . P r o p u n e r e a d e î n c r e d e r e s 'a p r i m i t fă ră c o n c u r s u l R o m â n i l o r . F a ţ ă d e p r o p u n e r e a r e l i g iu -nei în l i m b a m a g h i a r ă a u v o r b i t e a r ă ş i D r . lul iu M a n i u şi Dr . I. Ra ţ iu , p r o f e s o r d in Blaj , f i reş te t o t r o m â n e ş t e . S 'a t r e c u t p e s t e ea la o r d i n e a zilei .

C u a c e s t pr i le j c lubul c o m i t a t e n s r o m â n e s c s 'a r e c o n s t i t u i t a l e g â n d d e p r e ş e d i n t e p e Dr . lul iu M a n i u , a d v . şi v . - p r e ş . p e Dr. L a u r e n ţ i u P o p , a d v . în Abrud , e a r sec r . p e Aure l C. D o m ş a , r ed . » U n i r e i « .

— Dl l o a n P r o d a n ş i O c t . P a v e l e a , în 1 0 I. c. a u fost p r o m o v a ţ i la U n i v e r s i t a t e a d e aici d e d o c t o r i în d r e p t .

— C e n s u r a d e a d v o c a t . Dr . T o r n a Ienciu în 16 l. c, şi Dr. C o r i o l a n S t e e r în 17 1. c a u

j d e p u s c e n s u r a d e a d v o c a t î n a i n t e a t ab l e i r e g e ş t i I d in T ê r g u - M u r ë s u l u i .

Page 4: 2 ii J ji ,REVAŞUL venid in Clu cj u 5 CLUJ, locuri cu 6 ...documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revasul/1904/BCUCLUJ_… · Pag. 216 »REVASUL« Nr. 52 . carte şi d înveţăturăe

P a g . 2 1 8 » R E V A S U L « Nr. 5 2

— Mart iru l » A d e v e r u l u i « . D o m n i ş o r u l S a -l u s i n s k y , j i d o v a ş u l din Blaj , a a j u n s la c u l m e a g lor ie i . In t r ' un p r o c e s al » A d e v e r u l u i « soc ia l i s t d in B u d a p e s t a a fost o s â n d i t la 3 luni t e m n i ţ ă d e staf şi 100 c o r o a n e a m e n d ă . Dl O n i ş o r îşi p o a t e felicita e l evu l s a u m ă i e s t r u l , s a u ce îi e s t e ?

— P r o c e s u l n e n o r o c i r e i d e l à A l e ş d , u n d e un a l t j i d o v a ş a p u s pe R o m â n i i c redul i în g u r a p u ş t i l o r s 'a sfîrşit Miercur i , 21 D e c e m v r i e în O r a d e a - m a r e . D i n t r e a c u s a t i , cei m a i mu l ţ i R o m â n i , a u fost o s â n d i ţ i 2 1 , a n u m e : S i lbe r s t e in D e z s ő , j i d a n u l soc ia l i s t , a c ă p e t a t 4 an i t e m n i ţ ă o r d i n a r ă . F l o r i a n P o p 3 an i , Iosif M i h a l c a 2 an i , D u m i t r u G u r ă u 2 an i şi j u m ë t a t e . Ce ia la l ţ i c â t e 6 — 1 2 luni t e m n i ţ ă o r d i n a r ă . C i n e a u fost a p ă ­r ă to r i nu ş t iu , d a r se v e d e că r ëu s ' au îngr i j i t neno roc i ţ i i , p e n t r u - c ă p e Dr. A. Frâncu, d i s t i n s u l a d v o c a t d in Cluj , l 'au c h e m a t së- i a p e r e n u m a i în p r e s a r ă p e r t r a c t ă r i i , c â n d f i reş te n ' a m a i p u t u t p r im i .

— In L a p u n , p a r o c h i e d in p r o t o p o p i a t u l C l u ­ju lu i , s 'a înf i in ţa t în 21 Nov. n. la î n d e m n u l p r e ­o tu lu i şi î n v ă ţ ă t o r u l u i , o r e u n i u n e a femei lo r p e n ­t r u î n f r u m s e ţ a r e a b iser ice i . N o u a R e u n i u n e , c a r e p o a r t ă n u m e l e »Credinta« p e l â n g ă s c o p u l p o m e ­ni t m a i p r e v e d e şi s t i r p i r e a re le lo r be ţ ie i , b l a s f e ­mie i e tc . S t a t u t e l e r e u n i u n e i a u fost î n a i n t a t e s p r e a p r o b a r e P r e a Ven . C o n s i s t o r d in Bla j .

— R e u n i u n e a m e s e r i a ş i l o r d i n Blaj a ţ i n u t în 18 1. c. s e r a t ă l i t e r a r ă . Dl V a s . Suc iu , p re fec tu l t ipograf ie i , a v o r b i t la î n ţ e l e s d e s p r e mise r i i l e c o m e r c i a l e şi i n d u s t r i a l e r o m â n e ş t i d in Blaj . D i n t r e m e s e r i a ş i a u fost mu l ţ i d e fa ţă . In-t e l i g in ţ ă t a r e p u ţ i n ă , ia r d i n t r e d a m e nici u n a . S e r a t e l e se v o r c o n t i n u a şi e n ă d e j d e , că r e u n i u n e a a c e a s t a t i n e r ă v a fi sp r i j in i t ă d u p ă v r e d -ni ice In v r e m e s c u r t ă r e u n i u n e a a f ă c u t f r u m o a s e p r o ­g r e s e . Are un cap i t a l d e p e s t e 8 0 0 cor., un local ( înch i r i a t ) b ine a r a n g i a t cu bi l iard , m e s e , s c a u n e şi o m i c ă b ib l io tecă . L a u d ă m e m b r i l o r şi d e o s e b i t n e o b o s i t u l u i ei c o n d u c ă t o r , prof. Gavrilă Precup.

— N e c r o l o g . Victoria Pongraţ n ă s c . G a l e a , a r e p o s â t D u m i n e c ă în 1 8 D e c e m v r i e s t . n. 1 9 0 4 la 11 o a r e a. m . în al 2 7 - l e a a n al e tă ţ i i şi în 6 - lea al fericitei c ă s ă t o r i i , în Arca l i a . O d e ­p l â n g e so ţu l l o a n P o n g r a ţ , î nv . şi fiul s e u Aure l .

— Notarul din Feieac, cel v e s t i t d e c â n d a a d u s p e c â ţ i - v a R o m â n i s e î n c u n u n e z e s t a t u a r ege lu i M a t i a d in Cluj , a m u r i t în m o d n ă p r a z n i c , în 10 D e c e m v r i e s a r a , lovi t d e a p o p l e x i e . Nu a m a v e a n i m i c d e zis , la a c e a s t a n e n o r o c i r e , căc i d e mortuis nihil, nisi bene. D a r t r e b u e s ë î n s e m n ă m ce zice p o p o r u l d in F e l e a c , c a r e a r ë m a s u i m i t d e m o a r t e a g r a b n i c ă . P e n t r u - c ă în a c e e a s a r ă , e r a S â m b ă t a , n o t a r u l E rdöd i E r n ő ( m a i î n a i n t e S c h w a r z w a l d ) c i n a s e b ine , ' d u p ă - c e l u c r a s e d u p ă a m e a z i , fiind dep l in s ă n ă t o s ; şi la 9 o a r e m u r i cu l ca t p e d i v a n . P o p o r u l z ice a c u m , că a s t a - i r ë s p l a t a lui D u m n e z e u , p e n t r u - c ă a t u n c i c â n d a c u m p e n i t p e c â ţ i - v a F e l e c a n i s ë m e a r g ă la Cluj în c a p u l s a t u l u i s ' a r fi j u r a t p e c r u c e , că n u e r ëu l uc ru ce face el a c u m . — T o t ce e d e d o r i t a c u m a r fi ca a u t o r i t ă ţ i l e së p u n ă î n t r ' o c o m u n ă r o m â n e a s c ă ca Fe l eacu l u n n o t a r R o m â n .

Dare de sama si mulţumită publică. La »Serata« aranjată de Tinerimea română din

Cluj în 26 Noemvrie 1904 au binevoit a ne trimite con-tribuiri benevole: Dr. Vasile Bianu, medic, Buzău 20 cor., loan Meţianu, metropolit, Sibiiu 15 cor., loan Bu-tean, dir. gimn., Beiuş 6 cor., George Şuta, protopop, Borleşti 4 cor., Vasile Pop, asesor la sedr. orf. Cluj 4 cor., Ladislau Popa, căpitan artill., Braşov 2 cor., George Cimoca, paroch, Hidiş 2 cor. Sara la cassă au binevoit a solvi peste taxă: Dna Motta, Cluj 11 cor., Dna I. Pop, p ro t , Morlaca 10 cor., Dr. Victor Porutiu, adv., Cluj 10 cor., Dr. G. Ilea, adv., Cluj 10 cor., Dr. A. Isac, adv., Cluj 8 cor., Dna Ranta, Cluj 7 cor., V. Ranta, jude pens., Cluj 7 cor., Dr. Amos Frâncu, adv., Cluj 7 cor., Dr. Elie Dăianu, prot., Cluj 7 cor., Dr. Sim. T ă m a ş , adv., Hida 7 cor., Dr. R. Crăciun, med., Carlsbad 6 cor., Petru P. Bariţiu, propr. tip. »Carmen«, Cluj 5 cor. 04 fil., Vas. Hossu, jude, Cluj 5 cor., Dr. Rom. Boilla, cand. adv., Blaj 5 cor., B. Podoabă, dir., de bancă Cluj 5 cor., Aug. Giurgiu, compt , Cluj 4 cor., Dr. Stefan Morariu, adv., Cluj 4 cor., Dr. 1. Dan, medic, Mociu 3 cor., Dr. Vas. Crişan,- adv., Huedin 3 cor., Dr. Iul. Pop, cand. adv. 3 cor., V. Pop, jude Hida 3 cor., Dna N. N. 3 cor., Dr. A. Anca, med. de reg., Cluj 3 cor., I. Popist, major, Cluj 2 cor., Dna Lăpuşan, 2 cor., Dna Drăgan, not. 2 cor., Lázár Ödön, Cluj 2 cor., Iul. Codarcea, farm., Turda 2 cor., Meckel, stud, univ., Cluj 1 cor., Tomas , stud, univ.. Cluj 1 cor., Miletici, stud, univ., Cluj 1 cor., T. Roşescu, prot., Cluj 1 cor., Hermina A. Moldovan, Cluj 1 cor., P. Rus, of., Cluj 1 cor., Dr. Pordea, cand. adv. 1 cor., Dr. I. Giurgiu, cand. adv. 1 cor.

Intratele dau suma de: cor. 536-20 Spesele au fost: cor. 514-72 Venitul curat cor, 22'08 care adăugen-du-se la fondul vechiu dau suma de cor. 182-08 Me­nirea acestui fond e completarea bibliotecei »Casinei ro-mâne« din Cluj.

Aducem şi pe calea aceasta mul ţumită tuturor sprijinitorilor seratei noastre .

E u g e n Curta, E m i l P o p , c o n t r o l o r . c a s s a r .

M a i n o u . S e s i u n e a d ie te i d e s c h i s ă în 14 D e c e m v r i e

s 'a înch i s d e nou , în 19 D e c e m v r i e st . n. d u p ă - c e nici n ' a p u t u t să - ş i a l e a g ă p r e ş e d i n t e . P r i m - m i -n i s t ru l T i s z a a d e c l a r a t că la 28 D e c e m v r i e s t .

n. v a c o n v o c a d i e t a la o n o u e s e s i u n e , si-i v a î n c e r c a p e n t r u cea din u r m ă o a r ă cu ea, ca să luc re .

D a c ă n u v a a s c u l t a , o v a d i s o l v a d e t o t şi v a esc r i e a l ege r i n o u e .

O p o s i ţ i a a ş t e a p t ă c ă d e r e a Iui T i s z a şi e h o t ă r î t ă să nu- i facă n i m i c p e vo ie .

— I n t r ' a c e e a î n t r e n e a m u r i l e n e m a g h i a r e s e c o n t i n u ă p r o t e s t e l e c o n t r a legii lui Be rzev i czy .

D a m e l e s e r b e şi s l o v a c e p r e g ă t e s c un m e ­m o r a n d d e p r o t e s t a r e . N u m a i Ru ten i i , nenoroc i ţ i i d e R u t e n i , a p e r ă a c e a s t a o s â n d ă a lor.

P o s t a R e d a c t i u n i i . »Lechintioara«. Pretinsele poesii, — de fapt nu­

mai nişte versurele, sarbede, nu se pot publica în foi-şoara »pretuitei« noastre foi. De le-am publica am arëta că nu o »pretuim«. - Impresii momentane^?) Le-am cetit poate vom şi publica, la un timp potrivit. Nu sunt chiar de model dar au norocul de a fi scurt espuse, şi asta le aperă împotriva banalităţii, ce le ameninţă . -Dlui I. P. in S ind. Aşteptăm până în 1 Ian. Dlui V. P. în I. Dl inginer loan Maxim are locuinţa de pre­sent în Dej S t rada Felsö-kodor 13. Delà 1 Ian. n' la densul va fi aplicat tinêrul inginer Aurel Stan.

Mare surprindere! 6 o o b u c ă ţ i n u m a i c u f i . 1 * 9 5 .

Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mătasă modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit. de peatră scumpă, 1 sugaretă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu . cele de lipsă, 1 broş pentru dame (noutate), 1 oglinda minunată pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de mărgele minunat de frumos, 1 păr. bumbi de manjete, 3 bumbi de căm. la pept, toate aur Double cu cheia patent, recuisite de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3 obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un drăguţ album, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesminti t de lipsă în casă. Toate l ao la l tă cu orologiul — care singur e vred­nic banii aceia, costă numai x fl. 9 5 . Trimiterea cu rambursa ori trimiţend baniiî nainte la casa de export.

S. URBACH, Krakau Nr. 154./K NB. Pentruce nu cunvine së retrimit banii, astfel

risicul eschis (66) 2—

La admin i s t ra ţ ia „ R ă v a ş u l u i " se află: „ V i s u r i t r e c u t e " de Al. Ciura.

Preţul 1 cor. plus 10 fii. porto. „ C â n t e c e " de Emil Sabo.

Preţul 1 cor. plus 10 fii porto.

Cruce s a u s t e a electrica dupla. D . R. G. M. 8 8 5 0 3 .

Vindecă şi înviorează, pe garan­ţie: reumă, ischias, astma, vî-jiitul urechii auzul greu, epi­lepsia, nervositatea, lipsa de apetit, gă/binea/a, durerea de dinţi, migrena, impotenţa, in­fluenza, pre cum ori ce boală nervoasă. Acel bolnav, care cu aparatul meu Nr. 88503 nu se

vindecă în cel mult 44 zile îşi capătă banii îndată îndërëpt. Unde nu mai ajută nimic, më rog a încerca cu aparatul meu. Sunt convins despre

înriurirea lui sigură.

P r e ţ u l u n u i a p a r a t m a r e 6 c o r . (de folosit la boale învechite.)

P r e ţ u l u n u i a p a r a t m i c 4 c o r . (de întrebuinţat la morburi mai uşoare.)

Centrala de espediţie trimite pe lângă rambursa ori anticiparea banilor în toate părţile în ţeară

şi s trăinătate. S c h e i t e r I ) . S á n d o r

Budapes t , VIII., Bezerédi-utcza 3. szám. 2 0 - 2 4

D i s t i n s cu d i p l o m ă d e o n o a r e .

Bernáth E. Sándor Ä Ä f f i ! deposit de ins t rumente musicale. Liferantul poştei şi t e ­

legrafului ung. reg. C l u j — K o l o z s v á r ( l â n g ă p o d u l S o m e ş u l u i . )

Vînd şi în rate lunare şi garantez 5 ani pen t ru mărfurile mele. — în atelieriul meu mechanic, a ranja t cu lumină eletrică şi motor, fac grabnic şi cu preţ modera t , repa­raturi, suflări cu nichel, emailuri de deosebite colori,

• în baia şi cuptoriul propriu. — Nr. T e l e f o n u l u i 412.

Liste de preţuri ilustrate tr imit ori cui. — Cine comandează provocându-se la aceasta foaie asigură oare care % bisericei române celei noue din Cluj! —

(44) 17—

50.000 părechi de papuci 4 păr. pentru numai fl. 2 80

câtă vreme mai ţine marfa se vor vinde pentru aces t preţ de batjocură din pricina cumperării unei mari masse de ghete. 1 păr. pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă ori neagră, cu şinoare, de prima calitate şi cu talpă bine cuită; 1 păr. p. domni şi 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte eleganţi, fasonul cel mai nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte drăguţi şi uşori de purtat . Mărimea după cm. Toate patru păr. numai fl. 2 - 80. Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o face:

Esp. de păpuei a lui S. Urbach Krakau Nr. 154/K.

Schimbul permis, şi banii së returnează la d .••} i ţ i , astfel risicul eschis. ( 4 5 ) 6 — 1 2

Cine sufere de pnJIuncii» s ^ r ' n e r v o a s e > s e c e a J ä (nevoie) sgârciuri EpilCpMC broşura despre Epilepsie, care se trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen

Apotheke,« Frankfurt a. Main. 3 1 ^ 5 2 .

I® I 0 cumpenă £asr

î ® 6 6 6

®

® m >®=

W, i*§€S

P e p r e ţ u r i f a b u l o s d e ieft ine t r i m i t d i n m a g a z i n u l m e u p r e a î n c ă r c a t m ă r f u r i l e m e l e d e a r g i n t m e x i c a n r e n u m i t e în t o a t ă l u m e a p e n ­t r u e s c e l e n ţ a lo r şi a n u m e :

c u ţ i t e d e m a s ă d e a r g i n t m e x i c a n l ingur i » » » » » furcnţe~* » » »

12 l i n g u r i ţ e d e cafea » » 6 cu ţ i t e e s c e l e n t e d e s e r t » » 6 fu rcu ţe » » » » 1 l i n g u r ă m a r e d e s u p ă » » 1 » » » l a p t e » » 2 feşn ice e l e g a n t e d e s a l o n .

4 6 b u c ă ţ i l a o l a l t ă c o s t ă n u m a i

6 fl» 5 0 c r . = După ori ce comande p e l â n g ă a s t a

d a u ca present d e r ă s p u n d e r e şi g r a t i s o c u m p ă n ă d e cu l ină , c a r e a r a t ă b i n e p â n ă la 12V2

c r | l g - A r g i n t u l m e x i c a n e u n m e t a l d e t o t a lb (şi î n l ă u n t r u ) p e n t r u a că ru i d u r a b i l i t a t e şi e s c e l e n t ă c a l i t a t e i au r ă s p u n d e r e p e 2 5 a n i .

E s p e d i ţ i a s e face t r i m i ţ e n d b a n i i î n a i n t e s a u cu r a m b u r s a d in m a g a z i n u l e u r o p e a n c a s a c e n t r a l ă d e m ă r f u r i .

S c h e f f e r D . S á n d o r 24—24. Budapest, VIII. Bezerédi-u. 3.

®

S ®

®

® fêl

m Pentru sesonul de toamnă şi iarnă

_ r e c o mândă = =

N E U M A N N M . l i f e r a n t c. ş i r e g . d e c u r t e

Cluj, (Kolozsvár) Mátyás király tér. Haine de toamnă şi iarnă. Căputuri de transiţie (Double, Ulster, Raglan). Pardesiuri de toamnă . Haveloc (cu mânec i şi fără mânec i ) . Căputuri economice , cuptuşi te cu .s tofă , ori cu blană. Haine n e g r e de sa lon şi frac. Bunde de căletorie şi oraş .

M a r e d e p o s i t d e v e s t m i n t e p e n t r u c o p i i .

Mustre şi liste de preţuri la cerere gratis şi franco. — La comande din provinţă = - — — - - - - - ca mesura e destul a trimite o haină veche. •-— --

23 (41 - )

T i p o g r a f i a » C a r m e n « P e t r u P. Ba r i ţ i u în Cluj — K o l o z s v á r .