2-cantarea ca teologie - acrobat

8/8/2019 2-Cantarea CA Teologie - ACROBAT

1/243

Universitatea Lucian Blaga - SibiuFacultatea de Teologie Andrei aguna

Pr.Vasile Grjdian

CNTAREA CA TEOLOGIE

Studii `i articolede teologie a cntrii biserice`ti

Editura Universit[\ii Lucian Blaga din Sibiu________________

1998


2/243

2

Control `tiin\ific:Arhid.Conf.Dr.DORIN OANCEA

ISBN 973-92280-84-6


3/243

3

CUPRINS

Cuprins...................................................................p.3Cuvnt nainte............................................................7

Studii ì articoleCaracterul doxologic al c ntrii biserice`ti..................9C ntarea Psalmilor n Biserica Ortodox Rom n:

Tradi\ie, influen\e, actualitate..............................18Preocupri de muzic bisericeasc

la compozitorii rom ni (privire general)..............27Legisla\ia lui A.I.Cuza ì evolu\ia c ntrii biserice`ti..45Estetic ì liturgic n c ntarea bisericeasc ortodox.....58Permanen\ ì schimbare

n c ntarea liturgic ortodox...............................73Simbolul liturgic n c ntarea bisericeasc ortodox.....88Aspecte de spiritualitate a cntrii liturgice ortodoxe...103Teologia persoanei

n c ntarea bisericeasc ortodox........................117Cntre\ii Bisericii..................................................125Misiune ì cntare...................................................134C ntarea bisericeasc ì concep\ia consumist.......140Duhul c ntrii ortodoxe ì calitatea sonor............147Muzica mare ì c ntarea bisericeasc....................151Cntarea bisericeasc

n concep\ia lui Ion Popescu-Pasrea...................154

TraduceriThe Chanting of Psalms in the Rumanian OrthodoxChurch: Tradition, Influences, Actuality..............226

Monarch Alexandru Ioan Cuza's Decree Nr. 101of January 18, 1865 and Its Influence overthe Development of Chantingin the Rumanian Church.............................. .......235

La Th ologie de la personne et le chant

ecclsiastique orthodoxe (rsum)......................243


4/243

4

Studii ì articole - cuprisul desfùratCaracterul doxologic al cntrii biserice`ti................p.91. Preliminarii................................................................9

a) Latrie ì doxologie................................................9

b) Ortodoxie ì doxologie........................................112. Cuv nt ì c ntare: teologie, apofatism, doxologie... . . . . .123. C ntarea bisericeasc, reflex al doxologiei cere`ti.. . . . . .144. C ntarea, jertf de laud; participarea ei la Jertfa

iubirii, Sf nta Euharistie... . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . .155. Concluzii................................................................17C ntarea Psalmilor n Biserica Ortodox Rom n:Tradi\ie, influen\e, actualitate........................18

I. Tradi\ia.....................................................................18

II. Influen\e..................................................................21III. Actualitate..............................................................24Bibliografie..................................................................26Preocupri de muzic bisericeasc la compozitoriiromni (privire general)................................271. Cadrul istoric ì cultural al interferen\elor muzicii

culte laice cu cea bisericeasc............................272. Secolul al XIX-lea: tradi\ie, influen\e, op\iuni

culturale ì biserice`ti.......................................293. Secolul XX: continuitate, adaptare, sintez..................364. Preocupri teoretice privind muzica bisericeasc

la compozitorii romni......................................425. O concluzie general..................................................43Legisla\ia lui A.I.Cuzaì evolu\ia cntrii biserice`ti.........................45Anex..........................................................................55Estetic ì liturgic n cntarea bisericeasc ortodox....581. Estetic ì lturgic........................................................582. O perspectiv istoric................................................603. Putem vorbi despre o estetic liturgic

a cntrii biserice`ti ?.......................................66Permanen\ ì schimbaren cntarea liturgic ortodox.........................731. Permanen\ n c ntarea liturgic ortodox.... . . . . .. . . . . . .. . .74

a) Permanen\a textului c ntrilor liturgice.... . . . . . . .. .77b) Permanen\ n aspectul melodic

al c ntrilor liturgice.... . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . . . .. . . .782. Schimbare n c ntarea liturgic ortodox..... . . . . . . .. . . . . . .. .80


5/243

5

a) Evolu\ii istorice ale c ntrii liturgice... .. . . . . . .. . . . . . . .81b) Evolu\ii mai recente n planul aspectelor

muzicale ale c ntrii liturgice ortodoxe.... . . .813. Concluzii..................................................................85

Simbolul liturgic n c ntarea bisericeasc ortodox.....88I. Considera\ii introductive asupra simbolului liturgic.... .88II. a) Cuv ntul ì analogia n c ntarea bisericeasc... . . . . . .90II. b) Ethosul c ntrii biserice`ti

- un simbolism afectiv ?..............................92III. C ntarea ortodox ca simbol liturgic... . . . . . .. . . . . . . .. . . . . . .94Concluzii....................................................................101Aspecte de spiritualitatea cntrii liturgice ortodoxe..........................103 Introducere.................................................................103I. Cntarea liturgic:

o necesar epectaz a c ntre\ului... . . . . . ..104II. Ra\iunile biserice`ti ale cntrii liturgice ortodoxe...108III. Spiritualitate ì comuniune

n cntarea liturgic ortodox....................114Concluzii....................................................................116Teologia persoanein cntarea bisericeasc ortodox..................117Cntre\ii Bisericii..................................................125Misiune ì cntare...................................................134C ntarea bisericeasc ì concep\ia consumist.......140Duhul cntrii ortodoxe ì calitatea sonor............147Muzica mare ì cntarea bisericeasc....................151Cntarea bisericeascn concep\ia lui Ion Popescu-Pasrea.............154 Introducere.................................................................154I. Via\a ì activitatea lui Ion Popescu Pasrea... . . . . . . . .. . . . .162II. C ntarea bisericeasc n concep\ia lui

Ion Popescu-Pasrea...........................1681. Caracteristicile c ntrii ortodoxe.... . . . . . .. . . . . . . .. . . . . .170

A. Aspecte structurale interne.......................170a) Caracterul vocal ì monodic... .. . . . . . . .. . . . . . .170b) Aspectul modal.....................................179c) Nota\ia ì aspectul intona\ional... . . .. . . . . . . .181

B. Aspecte structurale externe......................185d) C ntre\ul bisericesc ì c ntarea n comun;


6/243

6

uniformizarea c ntrii biserice`ti.. .. . . . .185e) Func\iile liturgice ale c ntrii biserice`ti

ì concertul.........................................191f) Compozi\ie, crea\ie, inspira\ie; tradi\ie

ì libertate .............................................194e) Alte aspecte ale c ntrii biserice`ti:evolu\ia istoric ì rela\ia cu folclorul....197

2. Cadrele ì mijloacele de cultivare ì promovare acntrii biserice`ti.................................201

A. Biserica.....................................................202B. coala.......................................................203C. Asocia\ia de c ntre\i ì publica\ia

profesional.......................................205

D. Tipriturile muzicale ì scrierile teoretice.......209E. Activitatea componistic.............................2103. Profilul c ntre\ului bisericesc... . . . . . .. . . . . . .. . . . . . .. . . .211

a) nsuìri religios-morale generale..................211b) Calit\i profesional-morale (speciale)... . . . . . . . .213

Concluzii generale.....................................................217Anexe.........................................................................219

TraduceriThe Chanting of Psalms in the Rumanian OrthodoxChurch:Tradition, Influences, Actuality..............226I. Tradition.................................................................226II. Influences..............................................................228III. Actuality..............................................................231Monarch Alexandru Ioan Cuza's Decree Nr. 101of January 18, 1865 and Its Influenceover the Development of Chantingin the Rumanian Church...............................235I. The cultural and historical conditions of the Churchat the time of Alexandru Ioan Cuza's Decrees -

In particular Decree Nr. 101..................................235II. Decree Nr. 101 of January 18, 1865.... . . . . .. . . . . . . .. . . . . . ..236III. The implications of Decree Nr. 101 as well as other

of Alexandru Ioan Cuza's reforms, over therumanian church and the chanting within it.................238

Bibliography...............................................................239Exhibit.......................................................................240

La Th ologie de la personne et le chanteccl siastique orthodoxe (r sum )................243


7/243

7

CUVNT NAINTEStudiile ì articolele reunite n acest volum au

fost scrise ntre anii 1988-1998 ì au fost publicate,majoritatea, n diferite reviste.

Ele au constituit, totodat, o parte dinmaterialul pregtitor pentru teza de doctorat Teologiac ntrii liturgice n Biserica Ortodox, sus\inut n lunanoiembrie 1997, ì se nscriu, n general, pe linia uneiaprofundri teologice a sensurilor cntrii biserice`ti,direc\ie ini\iat la Sibiu de ctre Pr.Prof.Gheorgheoima, prin lucrarea sa Func\iunile muzicii liturgice(1945).

Pe parcursul lecturii se va putea uòr observareluarea repetat a unor idei ì teme (uneori chiar pnla nivelul repetrii unor paragrafe ntregi din text sau a

unor trimiteri bibliografice), de fiecare dat ns ncontextul unor perspective diferite. De asemenea,includerea ì a unor scrieri cu un caracter pronun\atistoric se justific prin ideile de o mai mare generalitatepe care acestea le cuprind, ca ì prin faptul c oferadesea substratul concret pentru considera\iile altorstudii, cu un caracter mai general.

Scopul publicrii acestei culegeri a fost, n

primul rnd, acela de a oferi studen\ilor teologi dinultimul an (anul III) al cursului de cntare bisericeascì tipic un material de studiu pentru orele de seminarfinale, n care, dup asimilarea anterioar a unorcuno`tin\e ì deprinderi practice, se ncearc ì ofundamentare teoretic, teologic ì muzicologic, aacestora. Desigur ns c cele expuse pot fi de folosoricui este interesat de aspectele teologice ale cntrii

biserice`ti.


8/243

8

Prezentul volum Cntarea ca teologie estedisponibil `i n varianta electronic, putnd fi procuratgratuit n format .pdf (Adobe), la cerere, prin e-mail([email protected]).

Pr.Vasile Grjdian


9/243

9

S T U D I I I A R T I C O L E

CARACTERUL DOXOLOGIC AL C NTRIIBISERICETI*1.Preliminariia) Latrie ì doxologie

Conform unui cunoscut liturgist romn (...)dac avem n vedere subiectul cultului, adic pe om (sauBiserica din care el face parte), atunci scopul cel dintial cultului este scopul latreutic, adic adorarea luiDumnezeu ì exprimarea sentimentelor noastre deevlavie, de respect, recuno`tin\, admira\ie ì dragostefa\ de El sau fa\ de persoanele sau lucrurile sfinte pecare le cinstim n raport cu El (...). Exteriorizarea acestuiimpuls poate mbrca diferite forme de exprimare, ca de

ex. admira\ia fa\ de atotputernicia ì mre\ia luiDumnezeu (...), (iar) din admira\ie izvor`tepreamrirea, lauda ì preamrirea lui Dumnezeu(doxologhisirea - s.n.) care constituie con\inutuldoxologic (s.n.) al diferitelor rugciuni ì imne dinrnduiala sfintelor slujbe1. Iar dintre formele generaleale cultului (...) cntri(le) sau imne(le) liturgiceexprim mai ales func\ia latreutic (s.n.) a cultului,

adic cinstirea ì lauda lui Dumnezeu2

.n efortul de a surprinde ì de a cuprindediscursiv realitatea cultic vie a Bisericii Ortodoxe,

* Studiul a fost alctuit sub ndrumarea P.S.Prof.univ.Dr.Lauren\iu(Liviu) Streza, Episcopul Caransebeùlui, la Facultatea de TeologieAndrei aguna - Sibiu, n cadrul cursurilor de doctorat ì a fostpublicat n Revista Teologic, serie nou, IV (76), 1994, nr.1, p.13-19.1Pr.Prof.Dr Ene Brani`te, Liturgica general (cu no\iuni de artbisericeasc), Bucure`ti , 1985, p.73-74.2Idem, Liturgica special (pentru institutele teologice), ed.a doua,Bucure`ti , 1985, p.15.


10/243

10

rndurile dinainte propun o anumit ordonare a unorelemente (aspecte) liturgice, diferite att ca nivel degeneralitate (no\ional), ct ì dup natura lor:latreuticului i-ar fi subordonat doxologicul, ca rezultant

sau ca ì caz particular, iar doxologicul ar avea ntreformele sale de manifestare ì cntarea bisericeasc. -Dar deja partea a doua a textelor citate stabile`te ì ooarecare sinonimie a aspectelor latreutice cu celedoxologice: func\ia latreutic a cultului, adic cinstireaì lauda lui Dumnezeu este foarte aproape depreamrirea, lauda ì slvirea lui Dumnezeu (adic)doxologhisirea, din prima parte a citatelor.

Departe de a fi vreo inconsecven\ metodic,situa\ia prezentat indic o realitate mai profund ìinevitabil mai complex n expresiile ei teoretice.

Latria, ca stare de adorare - n cntare ndeosebi - presupune ì o stare doxologic permanent,chiar dac implicit sau latent. Cerere, mul\umire saumrturisire, Celui Cruia I se adreseaz acestea trebuie

s I se recunoasc totodat slava ì atotputernicia Sa.i n alte locuri ntlnim aceast nuan\ deambiguitate sinonimic ntre latrie ì doxologie. Dac nlucrarea indicat la nceput scopul ì func\ia latreuticìgseau mplinirea prin forme ca: lauda, mul\umirea,cererea, mrturisirea3, n alt lucrare, de asemenea cu ovaloare referen\ial, ni se arat c exist diferite formede (...) doxologie (s.n.): de mul\umire, de laud, de

mrturisire, de cerere (...)4

.Totuì, folosirea uneori la modul sinonimic acelor doi termeni nu trebuie s `tearg diferen\a,deosebirea calitativ dintre ei: adora\ia este ì altcevadect preamrirea; ì reciproc. Uzul sinonimic indic,mai corect, rela\ia lor specific, foarte strns: adorareadetermin preamrirea, iar aceasta din urm o presupune

3Idem, Liturgica general. . . , loc.cit .4Pr.Prof.Dr.Ion Bria, Dic\ionar de teologie ortodox, Bucure`ti , 1981,p.133.


11/243

11

pe cea dint i...Iar n ceea ce prive`te cntarea bisericeasc, s

re\inem c, n raport cu aceste realit\i suflete`ti(duhovnice`ti) ale adorrii ì preamririi, ea este cel mai

potrivit mod (sau form) de exprimare a lor5.

b) Ortodoxie ì doxologienc Sfntul Apostol Pavel fcea o apropiere

ntre Euharistie ì doxologie, ntre mul\umire ì laud (ITes.5,17)...6. i aceasta este, de altfel, o caracteristica cultului ortodox (s.n.) spre deosebire de cel catolic,care accentueaz latria, adic nuan\a de adorare adivinit\ii... (Deci) scopul cultului ortodox... este scopullatreutico-euharistic7. nct, n\eleas n termeniirelativei (ì specificei) sinonimii a latriei ì adoxologiei, mai nainte men\ionate, se poate spune caceasta (doxologia-latria) este o caracteristic acre`tinismului n general, iar n sensul unei distinc\ii mai

subtil nuan\ate nspre doxologic-euharistic, ocaracteristic cu note specifice a Ortodoxiei.Oricum, existen\a doxei att n ortodoxie

ct ì n doxologie sugereaz o nrudire de substan\(chiar o co-substan\ialitate no\ional), unele dintraducerile posibile ale ortodoxiei (nchinareadevrat, dreapt mrire) ntrind aceast idee, ca ìeventualul termen echivalent de pravoslavie (cult

adevrat)8

. Mai mult chiar, ì pentru celelalte sensuri aleortodoxiei, de dreapt credin\ - ca ì nv\tur ìteologie - doxologia se constituie ca o dimensiuneesen\ial ferindu-le (...) de conceptualism9. ncerc s

5Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Liturgica special. . . , loc.cit .6Pr.Prof.Dr.Ion Bria, op.cit. , loc.cit .7Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Liturgica general. . . , p.74.8Pr.Prof.Dr.Ion Bria, op.cit. , p.273, 278.9Pr.Conf.Ion Bria, Spiritul Teologiei Ortodoxe, n Ortodoxia, XXIV(1972), nr.2, p.178. V. ì nota precedent.


12/243

12

laud pe Domnul, nu s vorbesc despre El - spuneaSf.Chiril al Ierusalimului10.

n acest fel, ca principal ì specializat (!)purttoare a ncrcturii doxologice (latreutice)11,

cntarea bisericeasc se articuleaz la resorturile celemai intime ì mai importante ale Ortodoxiei, ^n toate

n\elesurile ei.i fcnd un salt spre nsì realitatea cntrii

biserice`ti, oricine a cntat ct de pu\in n Biseric aputut experia la modul concret, sufletesc (s spunemchiar duhovnicesc), cele enun\ate p n acum...

2. Cuvnt ì cntare: teologie, apofatism, doxologieCntarea bisericeasc ortodox, printr-o

ndelungat ì verificat Tradi\ie, este legat de cuvnt.Ra\iunile acestui fapt sunt multiple ì, ntre altele, serefer (poate n special) pe de o parte la persoana uman- cci cuvntul implic neaprat caracterul vocal al

cntrii, vocea omeneasc (!) - iar pe de alt parte iasociaz acestuia (omului) cuvntul, ca ì principalmijloc al Revela\iei; am putea vorbi aici ì de Cuv nt...

Dar cntarea bisericeasc nu este doar vorbire,fie ì teologhisire vorbit; ea vrea s duc cuvntulomenesc mai departe. Mai nti, cuvntul cu n\eles estepus ca punct de plecare n urcuùl spre Dumnezeire. Iar

n cazul cntrii, acest cuvnt luminat, ntr-o prim

faz, o fere`te pe aceasta de a cdea n zone necontrolate(ì chiar periculoase) de extaz inefabil - ca muzicpur sau cea a unor religii primitive, magice... n careomul ì-ar pierde con`tiin\a de sine; s ne amintim ì de

10Ibidem, p.185., dup Sf.Chiril al Ierusalimului, Cateheza a VI-a(traducere de Pr.D.Fecioru), vol.I, Bucure`ti , 1943, p.154.11Pr.Dr.Ioan Mircea, Dic\ionar al Noului Testament, Bucure`ti , 1984,p.120 - articolul Doxologie: text cuprinznd cuvinte de laud sau deslvire, de cerere ì de mul\umire aduse lui Dumnezeu cel n Treime,ndeosebi prin cntri(s.n.) ( . . . ).


13/243

13

taina influen\ei unei melodii (n sine) asupra sufletuluiomenesc. Totuì, n teologhisirea c ntat se ncearc maiales, ì pe de alt parte, depìrea neputin\elorcuv ntului (omenesc), deoarece fiin\a divin nu poate fi

exprimat prin concepte (...) (ì) orice concept relativ laDumnezeu este un simulacru, o imagine fals, un idol(...) al lui Dumnezeu, n loc s ne reveleze pe Dumnezeu

nsuì12.i ajunì astfel la necesitatea unei atitudini

apofatice, ca dispozi\ie a spiritului ce-ì refuzformarea de concepte asupra lui Dumnezeu, ( .. .) cerefuz hotrt orice teologie abstract ì purintelectual care ar vrea s adapteze gndiri i umanetainele n\elepciunii lui Dumnezeu 13, cntareabisericeasc ortodox ni se ofer ca un anumit fel desolu\ie: relativizndu-se ntr-o oarecare msurpozi\ia (mental, dar ì general sufleteasc a)cuvntului , taina inefabilului cntri i (de fapt, apr\i i de melodie, de muzic pur a cntri i) ne

apare ca o nchipuire, o icoan a negritei, apofaticeiTaine a Dumnezeirii .. .Pentru c orice cntare bisericeasc prive`te

adncuri de tain, valori cu neputin\ de msurat alerealit\ilor, persoanelor ì darurilor cutate (...). Princntare trim taina lui Dumnezeu, ne unim cu existen\asa negrit (...). Prin cntare spunem mai mult dectputem exprima prin indiferent care cuvinte (...)

exprimm inexprimabilul, apofaticul14

.Dar deja, starea apofatic autentic - fondulapofatic al oricrei teologii adevrate15 - este, n acelaìtimp, ì o stare de doxologhisire, fie ì gnoseologic(teologic, mai bine spus), n fa\a incognoscibilit\ii

12Vladimir Lossky, Thologie mystique de lEglise dOrient, 1944, p.31.13Ibidem, p.36.14Pr.Prof.Dr.Dumitru Stniloae, Cntarea liturgic comun, mijloc dentrire a unit\ii n dreapta credin\, n Ortodoxia, XXXII (1981),nr.1, p.58-59.15Vladimir Lossky, op.cit. , loc.cit .


14/243

14

divine, uimirea ce cuprinde sufletul cnd gnde`te laDumnezeu16 ì cnd, de asemenea dup cuvinteleSf.Chiril al Ierusalimului, nu mai putem dect s-lludm pe Domnul, iar nu s vorbim despre El 17.

i iarì, nl\imile teologice ì duhovnice`tiale apofaticului se ntlnesc ì se unesc cu voca\iadoxologic cuprins n fiin\a intim a cntriibiserice`ti, deoarece cntarea e modul cel mai propriude a vorbi despre Dumnezeu, sau lui Dumnezeu, cadespre ì Celui cu neputin\ de cuprins n no\iuni

precise, limitate, ì exprimat n cuvinte corespunztoareacestor no\iuni. Dar ea e ì modul cel mai propriu de amul\umi din toat inima lui Dumnezeu, de a-L luda(s.n.) ì de a I ne ruga18.

n felul acesta, spre exemplu, att de simplulAliluia, n cntare, prin repetare ì dezvoltaremelodic, depè`te condi\ia comun a cuvntului, spreo adncire apofatic...

3. C ntarea bisericeasc, reflex al doxologiei cere`tiCntarea mai este ì lucrul ngerilor19, care

pururea stau n jurul tronului Dumnezeirii, nl\ndu-Ic ntri de slav (Apoc.5,9 `.u.).

Spre deosebire de muzicienii (compozitorii)laici, care uneori ì puteau considera legitime preten\iilede creatori , cntre\ii biserice`ti au avut ntotdeauna

con`tiin\a smerit c toate cntrile lor sunt daruri aleDuhului Sf nt...Sfntul Dionisie Pseudo-Areopagitul detaliaz

actul inspira\iei cntrilor biserice`ti, artnd rela\ia

16Ibidem, p.32.17Pr.Conf.Ion Bria, Spiritul teologiei. . . , p.185.18Pr.Prof.Dr.Dumitru Stniloae, op.cit. , loc.cit .19Sfntul Vasi le cel Mare, Omilie la Ps. I, trad. de Pr.D.Fecioru, nScrieri, Vol. I , Prin\i ì Scriitori biserice`ti, nr.17, Bucure`ti ,1986, p.184.


15/243

15

iconomic ntre lumea nevzut ì cea vzut, create deDumnezeu: imnele ì cntrile biserice`ti nu sunt dectreflexul muzicii cere`ti (s.n.), fcut auzibil urechiloromene`ti; (...) de la cele mai nalte ranguri (...) acolo

unde serafimii dn\uiesc mprejurul Dumnezeirii ì c ntimnele slavei Sale cu buzele lor niciodat tcute (...)cobor nd treptele scrii mistice, revela\ia atinge nivelelecelor care posed inspira\ia dumnezeiasc, profe\ii ìsfin\ii, care percep un slab ecou al imnelor cere`ti (...)(ì care) le pot apoi transmite muzicienilor inspira\i,adic celor ce scriu imne. Muzicianul prime`te deciimnele cntate n cer ì le transmite pe pmnt, astfel caele s devin perceptibile urechilor omene`ti20.

Doxologia cntrilor biserice`ti ar fi aàdardoar un reflex ì o parte a nesfrìtei cntri de slav pecare ntreaga Crea\ie, vzut ì nevzut, o nal\Dumnezeirii...

Cuvintele Heruvicului aduc n desfùrareaSfintei Liturghii tocmai aceast eviden\, exprimat n

stilul grav ì solemn al ritmului papadic ì cu mijloaceleinefabilului teologic, apofatic, al cntrii biserice`ti:(Noi) care pe heruvimi cu tain nchipuim ì fctoareide via\ Treimi ntreit Sf nt c ntare aducem (...) 21.

4. C ntarea, jertf de laud,ì participarea ei la Jertfa iubirii, Sfnta EuharistieCultul Bisericii Ortodoxe are un caractersacrificial (...) El se ntemeiaz, adic, pe jertfa

rscumprtoare a Mntuitorului, actualizat n Biseric

20Dup rezumatul la Sf.Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre ierarhiacereasc, al lui Egon Wellesz n studiul su din Encyclopedie de laPleiade (Histoire de la Musique, I), cf. Encyclopedie des musiquessacres , vol.II, Paris, 1969, p.135 (articolul lui Vladimir Feorov, En guise dintroduction).21Pr.Grigore Costea, Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te,Cntrile Sfintei Liturghii ì podobiile celor opt glasuri, Bucure`ti ,p.38 `.u.


16/243

16

sub forma nesngeroas a sacrificiului euharistic dinSfnta Liturghie (...)22.

n cadrul acestui cult, cntarea bisericeasc se mprtè`te, n mod firesc, de caracterul sacrificial

general23.De fapt, caracterul sacrificial al cntrii de

laud (doxologice), adresate lui Dumnezeu, a fostremarcat nc n Vechiul Testament: Luda-voi numeleDumnezeului meu cu cntare (s.n.) ì-L voi preamri peEl cu laud; ì-i va plcea lui Dumnezeu mai mult dectvi\elul tnr (...) (Ps.68,34-36) ì Jertfa de laud Mva slvi ì acolo este calea n care voi arta luimntuirea Mea (Ps.49,24). Prenchipuire a viitoarei

jertfe nes ngeroase ?Orice laud adus de o persoan altei persoane

(aceasta poate fi ì Persoana dumnezeiasc) ascunde nea o poten\ialitate de jertf absolut, de care numaidragostea ce nu caut ale sale (I Cor.13,5) estecapabil. Persoana care aduce laud se jertfe`te pe sine,

se leapd de sine (Mc.8,34), de tot egocentrismul su,n favoarea celuilalt24. i prin integralitatea sa, jertfa delaud (ì cea a cntrii biserice`ti) poate fi asemnatcu o ardere de tot: cntarea presupune (...) o rela\ieafectuoas cu obiectul cntrii (...) o rela\ie total (s.n.)a fiin\ei care cnt25.

Dar chiar total, jerfa persoanei umane, prinsine nsì - dup nv\tura Bisericii - este insuficient

pentru mntuire (scopul final al oricrei jertfe, deci ì alcelei de laud), din cauza limitrii creaturale ì anecur\iei omului pm ntesc (czut), ce se aduce jertf26.

22Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te, Liturgica general. . . , p.94-95.23Pr.Prof.Gheorghe oima, Func\iunile muzicii liturgice, Sibiu, 1945,p.51.24Pr.Prof.Dr.Dumitru Stniloae, Legtura ntre Euharistie ì Iubireacre`tin, n Studii Teologice, seria II, XVII (1965), Nr.1-2, ianuarie-februarie, p.6.25Idem, Cntarea liturgic. . . , loc.cit .26Idem, Legtura ntre Euharistie. . . , p.8.


17/243

17

Doar prin unirea cu Jertfa cea desvrìt, cu totulcurat - ì actualizat n Sfnta Euharistie - aMntuitorului nostru Iisus Hristos, o persoan umaninfinit ca valoare, fiind totodat ì persoan divin27 ì

prin mprtìrea din puterea ei de via\ dttoare28,jertfa de laud ì doxologia care este cntareabisericeasc ì atinge condi\ia sa ultim, suprem.

Iar cntarea din vremea Epiclezei SfinteiLiturghii ne arat ì ne face s trim mai mult dec t doarprin cuvnt tocmai aceast legtur nedespr\it a laudei(doxologia) ì a mul\umirii (Euharistia) - unite cubinecuvntarea ì rugciunea noastr - pentru Jertfa ceadumnezeiasc: Pre Tine Te ludm, pre Tine bine Tecuvntm, |ie \i mul\umim (s.n.), Doamne, ì ne rugm|ie, Dumnezeului nostru29.

5. ConcluziiAbordarea celor cteva aspecte privind

caracterul doxologic al cntrii biserice`ti a ncercat sdescopere doar par\ial complexitatea domeniului ìnumeroasele sale conexiuni cu alte zone ale teologiei,

ntr-o rela\ie nu at t sincretic, c t organic...Iar mai mult dect att, se poate considera c

orice demers teologic (teoretic) de acest fel ì-a atinsscopul, ntr-o oarecare msur mcar, mai ales atuncicnd devine ì un ndemn spre experierea doxologic, n

realitatea concret a cntrii biserice`ti vii, n practicacultului dumnezeiesc al Bisericii Ortodoxe.

27Ibidem, p.9-12.28Ibidem, p.12.29Pr.Grigore Costea, Prof.Nicolae Lungu, Pr.Prof.Dr.Ene Brani`te,Cntrile Sfintei Liturghii. . . , p.58 `.u.


18/243

18

CNTAREA PSALMILORN BISERICA ORTODOX{ ROMN{:TRADI|IE, INFLUEN|E, ACTUALITATE*I. Tradi\ia

Biserica Ortodox Romn este, n primulrnd, o Biseric cre`tin-ortodox na\ional. De aceea eaprezint toate caracteristicile esen\iale, definitorii, aleOrtodoxiei. Iar acest lucru este valabil ì n privin\alocului central ocupat de Sfnta Scriptur (Biblia) nvia\a ì n cultul su. Texte, lecturi, fragmente dinSfnta Scriptur sunt prezente n toate slujbele BisericiiOrtodoxe: n Sfnta Liturghie, n Sfintele Taine, Laude,ierurgii...

Sf nta Scriptur mai poate fi gsit ì n caseletuturor credincioìlor ortodocì (n pofida greut\ilor de

politic tipografic a ultimelor decenii), pentru lectur ìstudiu particular, sau este folosit la modul catehetic...ns, deosebit de important este considerat

citirea (ì citarea) textelor scripturistice n Biseric, ncadrul cultului public, liturgic, n prezen\a ntregiiadunri a cre`tinilor. Mai ales prin aceasta se asiguratt exegeza autentic a textului - prin persoanapreotului investit sacramental (n succesiune apostolic)

ì pregtit teologic special - ct ì n\elegerea* Aceast prezentare general a cntrii Psalmilor n Biserica OrtodoxRomn a fost publicat ntr-o versiune n limba englez, nso\it de unscurt rezumat n limba german, n IAH (InternationalemArbeitsgemeinschaft fr Hymnologie) Bulletin, nr.20, iun.1992,Rijksuniversiteit Groningen, Instituut voor Liturgiewetenschap, p.155-161. Numrul acesta al Buletinului IAH cuprinde prezentri ì referatela Simpozionul IAH cu tema PSALMII - creativitate ì traditie(PSALMEN - schpfericher Umgang mit Tradition; PSALMS - CreativeUse of Tradition), Leuven (Belgia), august 1991.n partea de Traduceri a acestei culegeri (p.226-234) este redat ìversiunea n limba englez (cu rezumatul n limba german).


19/243

19

comunitar a Cuv ntului revelat, ca o garan\ie a pstrriiunit\ii comunit\ii biserice`ti, n iubire ì n unitateaDuhului (Ef.4,1-2) - Duhul Sf nt, prin Harul Su, fiind,de fapt, Cel care asist ì ajut toat aceast activitate.

Acestui regim general de folosire a SfinteiScripturi este supus ì Cartea Psalmilor - cu unele notespecifice.

Considera\i modele de rugciune, de vorbiredirect cu Dumnezeu, Psalmii se numr printre cele maifolosite texte cultice de provenien\ scripturistic. Eiapar chiar n aproape toate slujbele, fie sub forma unorpsalmi integrali, de sine stttori, fie sub forma decatisme (grupe de psalmi), sau ca prochimene ì stihuri(citri fragmentare)...

De asemenea, sub forma Psaltirii (carteatiprit separat a Psalmilor), ace`tia se bucur de o

ntrebuin\are special, att n lectura ì rugciuneaparticular, casnic, precum ì n cultul divin public alBisericii.

Dar Psalmii, prin natura lor, sunt destina\i (nspecial) cntrii, sau, cel pu\in, unui anumit mod dec ntare... i n Biserica Ortodox, aà cum se poate uòrconstata urmrindu-i slujbele, se cnt foarte mult.Astfel nct, n contextul bisericesc general pn acumprezentat, se poate spune c Psalmii ocup, n cadrulcntrii biserice`ti, un loc cu valoare paradigmatic(cu rol de model, de exemplu tipic).

i poate c nici un alt argument n privin\aimportan\ei acordate cntrilor Psalmilor n BisericaOrtodox Romn nu este mai limpede dect faptul c

nsuì ansamblul c ntrii biserice`ti ortodoxe este numit,la modul generic, cntare psaltic, iar practican\iiacestei c ntri psal\i(protopsal\i).

De fapt este vorba despre punerea n eviden\ aunui anumit spirit psaltic n cntarea bisericeasc, ce

trimite la Tradi\ie, vechime ì origini...


20/243

20

Muzical (tehnic) vorbind, cntarea psaltic(incluznd deci, n particular, ì cntarea nsì apsalmilor), considerat ca ì cntarea caracteristic aBisericii Ortodoxe (Romne), este o cntare de tradi\ie

bizantin direct, vocal, monodic, bazat pe sistemulcelor opt glasuri (Octoihul, opt ehuri, opt moduri).

Iar ca un prim exemplu de cntare psaltic aPsalmilor ar putea fi luat Psalmul 140/141, ce se c nt laVecernie (slujba de sear), n fiecare sptmn pe altglas, sau schimb nd glasul uneori n fiecare zi, n func\iede indica\iile Mineielor (cr\ile lunare de slujb).

i s-ar putea discuta ì despre sensurile sauscopurile cntrii unui aceluiaì text pe melodii ale unorehuri diferite, cu un ethos uneori foarte deosebit. Nuvom insista asupra acestui aspect, men\ionnd doar csitua\ia poate fi chiar mult mai complicat prinposibilitatea eventual de a cnta psalmul nu pemelodiile stabilite, notate muzical, ci n stil (manier)practic(), improvizatoric, pe glasul respectiv - sau

prin existen\a unor variante melodice regionale(bn\ean, care se cnt n Banat, sau cun\an,dup numele lui Dimitrie Cun\an, cel care a notat-oprimul spre sfrìtul secolului trecut, ì care se cnt nArdeal-Transilvania). Aceste variante, deì prezintvdite ì fundamentale nrudiri cu cntarea psalticpropriu-zis, totuì uneori se deosebesc suficient deaceasta pentru a strni unele ntrebri legitime; de

asemenea, mai exist ì unele subvariante, cu stiluripractice (improvizatorice) specifice...ns prin men\ionarea acestei diversit\i n

cntarea Bisericii Ortodoxe Romne (n particular, apsalmilor) abordm un alt capitol important, ì anume,cel al influen\elor la care aceast c ntare a fost supus ndecursul istoriei...


21/243

21

II. Influen\eO observa\ie de principiu este necesar a fi

fcut, nainte de a progresa n aceast scurt expunere:dac, pe de o parte, Psalmii au suferit - n raport curestul Sfintei Scripturi (de fapt, n raport, mai ales, cuNoul Testament) - o aceeaì ncadrare cultic, pe de altparte cntarea Psalmilor se ^ncadreaz fr fisur ntrecelelalte cntri liturgice ortodoxe. Pentru c ì ntr-uncaz ì n cellalt este vorba despre o cre`tere fireascì organic a cultului, respectiv a cntrii liturgiceortodoxe, n jurul textului ì a tradi\iei biblice, ceea ce adat nota specific a unui stil bisericesc, cultic ì muzical(psaltic) - textelor ì citrilor scripturistice (biblice)recunoscndu-li-se, totodat, o identitate bisericeasc ìliturgicprecis.

De aceea, toate lucrurile spuse referitor lacntarea bisericeasc ortodox, n general, sunt

aplicabile ì cntrii psalmilor n Biserica Ortodox, nparticular - ì reciproc.Aà nct, revenind la influen\ele, evolu\ia ì

variantele cntrii ortodoxe romne`ti (incluznd, deci,ì cntarea psalmilor) trebuie artat c, referitor la celetrei stiluri tradi\ionale de cntare n Biserica OrtodoxRomn, men\ionate mai nainte, se accept n generalideea unor influen\e datorate condi\iilor istorice diferite

de dezvoltare a celor trei regiuni istorice rom ne`ti.Ardealul ì Banatul, care pot fi considerateoarecum mpreun, aflate mult timp n sfera (maioccidental) de influen\ a Imperiului Habsburgic, ì-aupstrat identitatea muzical ortodox (ì etnic-na\ional)fie printr-o oarecare repliere spre muzica folcloric (ìchiar fuziune cu aceasta) - cum este cazul cntrii dinArdeal - fie printr-o acceptare selectiv a influen\elor,

dinspre pr\ile mai ortodoxe ale Imperiului, adic din


22/243

22

partea muzicii srbe`ti - cum este cazul cntriiortodoxe din Banat.

n |ara Rom neasc ì Moldova, celelalte doumari regiuni romne`ti, unite pe la mijlocul secolului

trecut ntr-un singur stat ì care au fost dominate politicsecole de-a rndul de Imperiul Otoman, cntareabisericeasc s-a dezvoltat ntr-o mai direct legtur cutradi\ia celorlalte Biserici Ortodoxe. Aici cntarea deorigine bizantin s-a pstrat n forme mai originare, subputernica influen\ greceasc ì mai pu\in sub influen\aslavon. (Cndva, aceast influen\ slavon a fost multsupraestimat... S-ar putea spune mai multe despre ooarecare influen\ ruseasc, ncepnd din secolul trecut,dar mai ales n ceea ce prive`te cntarea coralarmonic, ì acesta este deja un alt aspect laproblemei...)

Toate aceste influen\e sunt uòr de observat ì n nota\ia muzical: Ardealul ì Banatul au adoptat de la nceput nota\ia occidental, pe portativ, n timp ce |ara

Rom neasc ì Moldova au pstrat nota\ia bizantin...n acest domeniu, ncep nd din a doua jumtatea secolului trecut, s-au fcut repetate ncercri de a sestabili o coresponden\ adecvat (prin transcriere) ntrecele dou sisteme de nota\ie ì deì s-au fcut progresenotabile, mai sunt destule de fcut, mai ales pentrureceptarea acestor progrese... Cteva nume notabile nacest sens: Gavriil Musicescu, Nicolae Lungu, Grigore

Costea... Un capitol important al influen\elor asupracntrii n Biserica Orotdox Romn l constituierela\iile cu celelalte confesiuni cre`tine ì influen\ele detip cultural, laic.

Pe teritoriul Romniei triesc un mare numrde reforma\i calvini (maghiari), evanghelici lutherani (dena\ionalitate german, saì ì `vabi) ca ì romano-

catolici ì credincioì ai altor confesiuni, mai pu\inreprezentate... Cntarea n comun, n limba na\ional


23/243

23

(acolo unde a fost cazul), accesibilitatea melodic acntrilor lor etc. nu au putut s nu influen\eze (chiar ìnumai indirect ì deprtat) fie romnirea cntrilor(grece`ti ì slavone), fie simplificarea cntrilor

orientale prea complicate melodic, fie ntoarcerea maihotrt spre cntarea de ob`te, caracteristiccre`tinismului nc din primele secole... C\iva dintrecei care au contribuit la toate aceste orientri au fost:Ieromonahul Macarie, Anton Pann, tefan Popescu,Dimitrie Suceveanu, Ion Popescu-Pasrea `. a.

Influen\ele de tip cultural laic se refer, nspecial, la introducerea cntrii corale armonico-polifonice n Biserica Ortodox Romn... Muzicieni,profesori, trupe de oper occidentale veniser n \rilerom ne nc din sec. al XVIII-lea, dar exemplul BisericiiOrtodoxe Ruse, care optase mai devreme pentru acest felde muzic, a fost hotrtor. Astfel, pe la mijloculsecolului trecut, se fac primele ncercri de armonizareale unor melodii tradi\ionale ì apar ì primele crea\ii

originale. i de la compozi\ii armonico-polifonice de ofactur mai simpl s-a evoluat ctre o armonie ì opolifonie modal complex, exemple ilustre fiind nacest sens D.G.Kiriak, I.D.Chirescu, Nicolae Lungu `.a.

Studiile muzicale pe care le-au urmat n centremuzicale apusene (Viena, Paris...) unii compozitori demuzic bisericeasc (Eduard Wachmann, GeorgeStephnescu, D.G.Chiriac, Dimitrie Cuclin, Gh.Cucu,

I.D.Chirescu etc.) ì-au pus amprenta de asemeneaasupra acestei direc\ii de dezvoltare. Alte numeimportante pentru dezvoltarea muzicii corale biserice`ti(de factur armonico-polifonic) sunt: Gh.Dima, TimoteiPopovici, Ion Vidu, Gh.oima ì mul\i al\ii.


24/243

24

III. ActualitateActualmente, toate tendin\ele prezentate mai

nainte, mai tradi\ionale sau mai nnoitoare (moderniste)evolueaz n continuare, uneori convergnd - cum estecazul valorificrii componistice superioare, ntr-un stilarmonico-polifonic modal complex (N.Lungu ì ceilal\imai nainte aminti\i) - alteori rmnnd paralele, celpu\in ntr-o oarecare msur...

Pe linia mai tradi\ional - esen\ial, pentru cprive`te oarecum identitatea cntrii liturgice ortodoxe -continu eforturi de uniformizare a c ntrii biserice`ti ncele trei mari provincii romne`ti, existnd totodattoleran\ pentru specificit\ile locale.

Pe de alt parte, cntarea n comun - mai pu\inde influen\ protestant, ct ca ì revigorare a propriilortradi\ii - este mult ajutat de structura monodic simpl acntrii tradi\ionale, care serve`te ì clarit\ii textului,

fiind tot mai apreciat n ultima jumtate de secol.De asemenea, dac pr\ile de cntare strictcultic (ncadrate n cult, liturgice) se caracterizeazprintr-o mai mare stabilitate, pr\ile de concert, fieintercalate n timpul mprtìrii slujitorilor, la SfntaLiturghie, fie cntate la sfrìtul vreunei slujbe, suntmult mai deschise spre nout\ile muzicale alemomentului. n general, influen\ele sunt mai greu de

evitat n societatea actual, existnd ns ì o parte bun n aceast situa\ie ì anume, n felul acesta se aruncpun\i de n\elegere spre domenii muzicale mai ndeptatede c ntarea bisericeasc..., ntr-un spirit irenic, misionarì pastoral.

n sfrìt, o dimensiune important a cntriibiserice`ti ortodoxe - incluznd, s reamintim, ìcntarea Psalmilor, care ne intereseaz n special - este

cea a con`tiin\ei teoretice (din punct de vedere istoric,estetic, pedagogic, teologic etc.) ì aceasta ncepnd nc


25/243

25

de la Ieromonahul Macarie, Anton Pann ì cei dinaintealor ì continund pn la muzicologii, bizantinologii ìteologii de astzi: Gheorghe Ciobanu, Grigore Pan\iru,Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Sebastian Barbu-Bucur `.a.

Iar n cadrul acestei con`tiin\e teoretice, ìchiar depìnd-o, concep\ia specific a psal\ilor (maimult sau mai pu\in compozitori) asupra cntriipracticate de ei - ca tradi\ie colectiv, comunitar, frpreten\ii de (drepturi de) autor, fiecare psaltconsiderndu-se a fi o piatr vie (I Petr.2,5) nedificiul milenar al cntrii biserice`ti - ne apropie de

nsuì izvorul ì miezul spiritual al cntrii at^t aPsalmilor, ct ì a tuturor imnelor cre`tine: inspira\iaDuhului Sf nt ntru cur\ia sufletului.

*

Astfel, n cntarea bisericeasc (liturgic)ortodox romneasc - iar n particular, n cntareaPsalmilor - regsim oarecum situa\ia dintotdeauna a

Bisericii Ortodoxe Romne ì a poporului romn, acestedou realit\i, Ortodoxia ì romnismul fiind (nu doaristoric) cel mai adesea inseparabile. De sorginte latin,dar ì ortodox, pe cumpna dintre Apus ì Rsrit, ìNord ì Sud, cu voca\ie european, dar ì cu experien\aunor stpniri mai mult sau mai pu\in asiatice, poporulrom n ì Biserica sa au fost sili\i de o istorie de cele maimulte ori potrivnic s gseasc puterea de n\elegere

pentru toate situa\iile ì, mai ales, s-ì pstreze iubireade la Dumnezeu pentru to\i ì pentru toate...

- - -

Exemplele muzicale ce pot fi gsite n sumarabibliografie ce nso\e`te aceast prezentaredemonstreaz, n c ntarea psalmilor n Biserica Ortodox

Romn, att filonul tradi\ional, ct ì deschiderea spretoate experien\ele de natur muzical - n particular spre


26/243

26

tradi\iile diferitelor confesiuni - deschidere ce ì areobrìa, poate n mod paradoxal, tocmai n propriatradi\ie bizantin ì rom neasc.)

Bibliografie

1. Costea, Pr.Grigore; Lungu, Prof.Nicolae; Brani`te,Pr.Prof.Ene, Cntrile Sfintei Liturghii ì podobiile celor opt

glasuri, Bucure`ti, 1960, 233 p.2. Lungu, Prof.Nicolae; Costea, Pr.Prof.Grigore; Croitoru,Prof.Ion, Anastasimatarul uniformizat - Vecernierul sau

cntrile vecerniei de smbt pe cele opt glasuri biserice`ti(ed.a doua), Bucure`ti, 1974, 298p.3. Lungu, Prof.Nicolae; Costea, Pr.Prof.Grigore, Brani`te,Pr.Prof.Ene, Anastasimatarul uniformizat - Utrenierul saucntrile utreniei de Duminic pe cele opt glasuri biserice`ti cusvetilne ì Doxologii mari(ed. a doua), Bucure`ti, 1974, 574 p.4. Lungu, Conf.Univ.Nicolae; Brani`te, Pr.Prof.Ene; Popescu,Prof.on.Chiril, Cntrile Penticostarului, Bucure`ti, 1980, 207p.

5. Cusma, Prof.Dimitrie; Teodorovici, Pr.Ioan; Dobreanu,Prof.Gheorghe, Cntri biserice`ti, Timiòara, 1980, 383 p.6. Cun\anu, Dimitrie, Cntrile biserice`ti dup melodiile celoropt glasuri, (ed. a IV-a, ngrijit de Pr.Timotei Popovici), Sibiu,1943, 96 p.7. Moldoveanu, Diac.Conf.Dr.Nicu, Repertoriu coral, Bucure`ti,1983, 556 p.8. Ciobanu, Prof.Gheorghe, Muzica bisericeasc la romni, nBiserica Ortodox Romn, XC (1972), ianuarie-februarie,

nr.1-2, p.162-195.9. Barbu-Bucur, Prof.Dr.Sebastian, Cntarea de cult n SfntaScriptur ì Sfnta Scriptur n cntrile Bisericii Ortodoxe, nStudii Teologice, seria a II-a, XL (1988), nr.5, p.86-104.10. Moldoveanu, Diac.Conf.Dr.Nicu, Muzica bisericeasc laromni n secolul al XIX-lea, partea I, n Glasul Bisericii,XLI (1982), nr.11-12, p.883-915; partea II, XLII (1983), nr.9-12, p.594-625.


27/243

27

PREOCUP{RI DE MUZIC{ BISERICEASC{LA COMPOZITORII ROMNI(privire general)*1. Cadrul istoric ì cultural al interferen\elormuzicii culte laice cu cea bisericeasc

Rela\iile domeniului bisericesc cu zonele mailaice ale culturii prezint oricnd un interes special,legat ì de misiunea Bisericii n lume, aceea de a vestituturor Evanghelia (Mt.28,19).

Odat cu definirea treptat, n ultimele ctevasecole, a n\elesului modern de art muzical30, muzicabisericeasc tradi\ional - manifestat n pr\ilecre`tinismului drept cntare bisericeasc (folosireainstrumentelor muzicale n Bisericile Apusene nefiind,totuì, definitorie pentru specificul cre`tin) - s-a raportat

continuu ì la aceast realitate cultural (lumeasc), ntr-un efort irenic de a reduce eventualele antagonismela, cel mult, oarecari aspecte antinomice. Iar n cadrulacestei rela\ii, o anume infuzare bisericeasc ce se poateuneori remarca, o mbisericire a nout\ilor culturale alemuzicii a fost (ì este) mult ajutat de faptul crdcinile muzicii laice din ultimele secole se trag ì dinmileniul de predominan\ cultural aproape exclusiv

a muzicii (cntrii) biserice`ti - n aria cre`tin a lumii,de la sfrìtul antichit\ii clasice pn la nceputurileRena`terii...

* Studiul a fost alctuit sub ndrumarea Arhid.Lect.Ioan Popescu (1991) n cadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie Andreiaguna a Universit\ii Lucian Blaga din Sibiu.30V.art.muzica n A.O.Ivela, Dic\ionar muzical ilustrat, Bucure`ti ,1927, care este interesant pentru momentul de echilibru ntre influen\amuzicologiei apusene ì ponderea cntrii psaltice orientale n via\acultural ì bisericeasc din Romnia.


28/243

28

Fenomenele de interferen\ a muzicii culte laiceì a cntrii biserice`ti pot fi urmrite ì n perimetrulromnesc - cu unele note specifice ns, datorate fieelementului cre`tin-ortodox, constitutiv (nnscut)

poporului nostru, fie relativei ntrzieri (fa\ de restulEuropei) n declanàrea ì generalizarea fenomenelor desecularizare, spre mijlocul secolului trecut31.

De la nceput, ì pe un plan mai special, trebuieobservat conceperea diferit a raportului dintrecompozitor ì muzic (n cadrul laic), pe de o parte,respectiv ntre muzicianul bisericesc - psaltul,cntre\ul - ì cntarea bisericeasc, pe de alt parte.Dac cel dinti este un specialist n compunerea demuzici noi, originale, compozitorul fiind doar unadintre specializrile aprute n evolu\ia complex amuzicii occidentale32, cel de-al doilea (cntre\ulbisericesc) se consider nu att un compozitor, ct opiatr vie (I Petr.2,5) n milenarul edificiu al cntriibiserice`ti, o verig din lan\ul nentrerupt al Tradi\iei

cntrii cre`tine, mergnd ntr-o succesiune direct pnn secolele primare ale cre`tinismului...Pentru muzicianul laic inspira\ia mai poate

pstra unele nuan\e religioase, crea\ia ns estecobor t la nivelul unei activit\i aproape doaromene`ti,chiar dac apar\innd unei categorii relativ superioare.nsì no\iunea de compozitor-compozi\ie trimite la untravaliu me`teùgresc, de compunere, de combinare a

unor elemente preexistente, trezind filia\ii fire`ti cudirec\ii componistice (inclusiv contemporane) care sepstreaz n domeniul formalului ì al structurilor sonore- cu motiva\ii teoretice de un caracter destul de tehnic...

Pentru c ntre\ul bisericesc, n schimb, al cruinume de psalt se trage din venerabila ndeletnicire de

31Pr.Prof.Dr.Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne,vol.III, Bucure`ti , 1981, p.113, 144, 409 `.u.32Jacques Challey, 40 000 ani de muzic - omul descoperind muzica,Bucure`ti , 1967, p.171-255.


29/243

29

cntare a psalmilor, imnele ì cntrile Bisericii nu suntdect reflexul muzicii cere`ti33 ì daruri ale Duhului Sfnt,care evit mirajul cntrilor noi34 cu orice pre\, ce ar fi opreten\ie ridicol ì periculoas35. Dar, pentru c Duhul

face viu (II Cor.3,6), cele fixate n liter pot s aibenevoie de schimbri, de adaptri, de mbunt\iri - deevolu\ie ì de dinamism. i de aceea, psal\ii fiecrei genera\iinu s-au sfiit s fac modificrile necesare n scrierilemuzicale ale naintaìlor lor, cu tot respectul cuvenit ì frs aibe impresia c ar sv rì vreun sacrilegiu...

La ncruciàrea acestor tendin\e culturale,spirituale, s-au situat ì preocuprile de muzicbisericeasc ale compozitorilor romni, a cror

ncadrare, nu att cronologic, ct cultural ìbisericeasc ne-o propunem n aceste cteva pagini... ideì spre sfrìt ne vom referi sumar ì la preocuprileteoretice, muzicologice, ale acestor compozitori, totuì, omai mare aten\ie vom acorda, de departe, preocuprilor lorpractice, propriu-zis muzicale, componistice.

2. Secolul al XIX-lea: tradi\ie, influen\e,op\iuni culturale ì biserice`tin secolul trecut, odat cu celelalte influen\e

istorice generale ì n cadrul perspectivelor culturaleeuropene (occidentale), ì pe teritoriul |rilor Romne

ì fac loc muzica, compozitorul, solistul ì toate

celelalte modernisme muzicale, dintre care putemextrage ì acele elemente de rela\ie cultural (muzical)-bisericeasc ce ne intereseaz, cum ar fi: compozitorul

33V. rezumatul la scrierea Sf ntului Dionisie Pseudo-Areopagitul, DespreIerarhia cereasc, fcut de Egon Wellesz n studiul su din Encyclopediede la Pleiade, Histoire de la musique, I , cf. Encyclopedie des musiquessacres , vol.II, Paris, p.135 (art.-lui Vladimir Fedorov, En guisedIntroduction).34Ion Popescu-Pasrea, Compozi\ii ` i compozitori de muzicbisericeasc, n Cultura, XXVI (1937), nr.4, p.38-39.35Ibidem.


30/243

30

bisericescì muzica bisericeasc- care adun laolaltaspecte ale celor dou domenii (cultural laic ìbisericesc) relativ diferite.

i pentru c o trecere n revist a psal\ilor ì a

compozitorilor de muzic bisericeasc din ultimele dousecole a fost deja fcut ntr-o serie de studii remarcabile36,

n continuare vom ncerca cu precdere desprinderea unoradintre aspectele evolu\iei muzicii ì cntrii biserice`tirom ne`ti mai pu\in evidente la o prim vedere.

n general, de-a lungul istoriei muzicii romne`ti,pn spre sfrìtul sec. al XVIII-lea, se poate uòr observapozi\ia dominant a cntrii biserice`ti ortodoxe, psaltice(monodic, de origine bizantin), ca singura muziccult. Aceast pozi\ie se justific nu numai cantitativ,geografic ì istoric, dar ì calitativ, prin mai multe centrede dezvoltare - cum ar fi Putna, Braòv, Bucure`ti, Craiova- numeroase manuscrise37 ì chiar prin elaborri teoretice,ilustrate de ntreaga tradi\ie muzicologic a propediilorde psaltichie, ce au pregtit lucrrile sistematice de mai

t rziu ale Ieromonahului Macarie ì Anton Pann.36Pentru a evita trimiteri prea numeroase la note, vom indica unele dintreaceste studii, mult folosite ì n prezenta lucrare: Prof.MihailGr.Poslu`nicu, Istoria musicei la romni, Bucure`ti , 1928; PetreBrncuì , Istoria muzicii romne`ti (compendiu), Bucure`ti , 1969;Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc la romni n secolul alXIX-lea, n Glasul Bisericii, XLI (1982), nr.11-12, p.883-915, (parteaI); XLII (1983), nr.9-12, p.594-625 (partea II); idem, Muzicabisericeasc la romni n sec.XX, n Biserica Ortodox Romn, CIII

(1985), nr.7-8, p.615-636 (partea I); CIV (1986), nr.3-4, p.117-139(partea II); idem, Preocupri de muzic ì muzicologie n BisericaOrtodox Romn n ultimii cincizeci de ani (1925-1975), n StudiiTeologice, seria II, XXIX (1977), nr.3-4, p.263-297; Octavian LazrCosma, Hronicul muzicii romne`ti, Bucure`ti , 1973 (vol.I), 1974(vol.II), 1975 (vol.III). . . , 1988 (vol.VIII); Sebastian Barbu-Bucur,Cultura muzical de tradi\ie bizantin pe teritoriul Romniei, Bucureì,1989.37Se poate consulta Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Izvoare ale cntrii psaltice n Biserica Ortodox Romn - manuscrise muzicale vechibizantine din Romnia (grece`ti, romne`ti ì romno-grece`ti) pn lanceputul secolului al XIX-lea, tez de doctorat, n Biserica OrtodoxRom n, XCII (1974), nr.1-2, p.131-280.


31/243

31

Trebuie fcute ns ì unele nuan\ri: deì aexistat n mod continuu o unitate a evolu\iei biserice`tiì culturale a rom nilor din cele trei provincii istorice,s-au manifestat ì unele deosebiri, datorate influen\elor

ì condi\iilor diferite. Astfel, Banatul ì Ardealul ausuferit o influen\ apusean mai timpurie, n timp ceMoldova ì |ara Romneasc au suferit o astfel deinfluen\ abia mai trziu - iar uneori la modul indirect,de exemplu prin intermediul muzicii armonice ruse`ti -fiind, totodat, mai deschise influen\elor orientale...

n secolul al XVIII-lea ns, n toate |rileRomne apar germenii evolu\iilor culturale laiceulterioare: trupe de oper, profesori, instrumenti`ti, `colide tradi\ie occidental etc., totul venind peste tradi\iamuzical folcloric ì cea lutreasc (aceasta din urm,mai pu\in important). i dac nc n sec.al XVII-leaIoan Cianul , care era ì un muzician de stil mai mou,ne intereseaz doar colateral n ceea ce prive`te muzicabisericeasc (fiind clugr romano-catolic), la nceputul

sec.al XVIII-lea Dimitrie Cantemir prezint toatecaracteristicile muzicianului modern, att ca ìcompozitor, c t ca ì teoretician. Din pcatepreocuprile lui vis-a-vis de muzica bisericeasctradi\ional sunt practic nule...38

Cu toate acestea, la nceputul sec.al XIX-leacea mai bine reprezentat categorie de muzicienibiserice`ti o formeaz nc tot profesioni`tii psaltichiei,

ai liniei biserice`ti tradi\ionale n cntare, cu toateatuurile proaspetei reforme hrisantice. i ncepnd cuMacarie Ieromonahul ì Anton Pann, de-a lungul

ntregului secol, se desfòar o ntreag pleiad deprotopsal\i: tefan(ache) Popescu, GhelasieBasarabeanul, Nicolae Brtescu, Ioan Zmeu, NicolaeSevereanu etc. n Muntenia ì Oltenia, DimitrieSuceveanu, Iosif Naniescu, Nectarie Frimu, Teodor

38Pentru ntreaga perioad, pn la sfrìtul sec. al XVIII-lea, v.PetreBrncuì , op.cit. , p.37-87.


32/243

32

Stupcanu, Silvestru Morariu n Moldova ì Bucovina sauGeorge Ucenescu ì (cu oarecari specificit\i regionale)Dimitrie Cun\an n Ardeal, ca s nu citm dect pec\iva dintre cei mai cunoscu\i ì mai importan\i, care -

chiar ca ì compozitori - rmn n Tradi\ia strict aBisericii.

De o rela\ie special ns, a compozitorilorromni cu muzica bisericeasc putem vorbi, aà cumaminteam mai nainte, doar de pe la mijlocul secoluluitrecut, odat cu apari\ia acestei categorii de muzicieni, naccep\iunea modern. i un impuls puternic n aceastdirec\ie a fost dat prin ac\iunea politic a lui AlexndruIoan Cuza, de a ndeprta din Biseric influen\elegrece`ti - pe plan muzical acestea fiind reprezentate demuzica psaltic. Foarte curnd, ns, s-a putut vedea cmuzica nou, coral, care ptrundea n Biseric, avea uncaracter laic, de mprumut, strin ì nepotrivitOrtodoxiei - putndu-se distinge ì trei curente maiimportante: cel germano-italian, cel rusesc sau italo-

rusesc ì cel tradi\ionalist.Ioan Cartu (1820-1875), cu studii la Iaì ì,probabil, la Paris, a fost cel nsrcinat de ctreAlexandru Ioan Cuza cu nlturarea muzicii psaltice dinBiserica Romn ì nlocuirea ei cu muzica vocalsistematic (occidental). Influen\at de stilul italo-rusesc ì de o manier simpl (chiar simplist), opera lui- o Liturghie ì cteva concerte - ì-a adus o oarecare

contribu\ie la ptrunderea muzicii corale la noi, chiardac din cuprinsul ei nu s-au impus dect cteva piese:un Heruvic ì Ca pe mpratul.

Alexandru Flechtenmacher (1823-1898) eradeja un muzician modern propriu-zis: a fost, pe rnd,violonist, dirijor, profesor. A compus piese liturgice desine stttoare, care, mpreun, ar putea compune oLiturghie... Forma\ia sa muzical vienez ì parizian

este evident, ca ì influen\a romantismului german; sebazeaz, n concep\ia sa muzical, pe major-minor ì


33/243

33

formulele modale sunt rare. Treptata, lucrrile sale audisprut din repertoriul bisericesc...

Eduard Wachmann (1836-1908), de asemeneacu studii la Viena ì Paris, stpne`te o tehnic clasic a

armoniei ì contrapunctului, dar compune Liturghiaeclectic, departe de specificul muzicii noastrebiserice`ti. Inspira\ia ì cantabilitatea sunt subminate derespectarea strict a canoanelor componistice ì decutarea de efecte... A compus patru Liturghii.

George M.Stephanescu (1843-1925) - cu studii n \ar ì la Paris - profesor, compozitor, dirijor laTeatrul Na\ional din Bucure`ti ì numrndu-se printrefondatorii Operei Romne, ar fi compus cinci Liturghiipentru cor mixt ì pentru cor brbtesc. Liturghia pentrutrei voci egale se distinge prin simplitate ì cantabilitate,avnd ns ì pr\i mai pu\in reuìte. Scriitura estepredominant omofon; ntre piesele rmase: Pe Tine Teludm...

Ace`ti compozitori, care ì-au adus o

contribu\ie important la dezvoltarea muzicii laiceromne`ti n forme culte, au avut, din pcate, oinfluen\ mai pu\in viabil asupra muzicii biserice`ti,aceasta ì din cauza aplecrii prea accentuate ì eclecticespre nout\ile componistice apusene ì neglijriiTradi\iei biserice`ti.

Al\i compozitori ns, chiar dac mai pu\inmarcan\i pentru muzica laic, nu au fost mai pu\in

importan\i, din aceast pricin, pentru muzicabisericeasc, ei \inndu-se mai aproape de tradi\iapsaltic (n compozi\ii ì armonizri) ì de Biseric ngeneral, prin activitatea lor de protopsal\i, profesori deseminar, dirijori de coruri biserice`ti etc. Astfel,activnd, ca ì cei mai nainte aminti\i, n Muntenia ìOltenia, Teodor Georgescu (1824-1880) a pstrat liniacntrii de stran, deì cuno`tea ì nota\ia liniar ì

armonia. George Ionescu (1842-1922), observnd luptadintre muzica nou ì cea veche, atrgea aten\ia asupra


34/243

34

pericolului pierderii individualit\ii muzicale romne`tiì propunea un compromis, ce se va dovedi ulteriorfecund, ntre cele dou. Alexandru Podoleanu (1846-1907), cu un cunoscut Hristos a nviat, va men\ine ì el

treaz interesul pentru cntarea tradi\ional, ndreptndu-se ntr-o direc\ie componistic de sintez (cu tendin\elearmonico-polifonice), n care se vor ob\ine cele maivaloroase rezultate...

n Moldova ì Bucovina celei de a doua jumt\i a secolului trecut, evolu\iile sunt asemntoare,remarc ndu-se n plus ì o important influen\ ruseasc,prin Gavriil Musicescu. Carol Miculi (1821-1897), custudii la Paris ì Viena, compune o Liturghie ortodox,sobr ì miestrit componistic, iar Isidor Vorobchievici(1836-1903), cu studii la Viena, este autorul a douLitughii, n care mnuie`te bine legile armoniei ì aleunei polifonii dense ì expresive, fiind ns departe destilul tradi\ional...

Ciprian Porumbescu (1953-1883, studii la

Viena), are destul de numeroase compozi\ii biserice`ti,de o inspira\ie incontestabil: Cntrile Sfintei Litughiipentru dou ì trei voci egale, pentru voci brbte`ti ìvoci mixte, ca ì celelalte lucrri biserice`ti (axioane,heruvice, catavasii etc.), deì con\in foarte pu\ineelemente ale cntrii de stran, prezint toatecaracteristicile crea\iei sale, adic for\ de comunicare ìaccesibilitate, cantabilitate ì o pronun\at influen\

romantic; lucrri mai rspndite sunt: ProhodulDomnului, Tatl nostru etc.Gavriil Musicescu (1843-1903, studii la

Petersburg) reprezint tipul de compozitor care s-amen\inut pe linia de echilibru ntre orientrile muziciiculte laice ì cerin\ele tradi\iei cntrii biserice`ti. Dupce n prima parte a activit\ii sale s-a dedicat transcrieriipe nota\ia liniar a tuturor cntrilor psaltice, ntr-o a

doua perioad preocuprile sale s-au ndreptat ctrecntarea coral, unde va fi puternic influen\at de


35/243

35

compozitorii ruì (D.Bortneanski, G.Lamakin). Acompus, ntre altele, cinci concerte biserice`ti masive(Concert la Na`terea Domnului, la nvierea Domnuluietc.). n ansamblu, crea\ia sa, monumental ì senin,

reprezint una dintre cele mai importante contribu\ii larepertoriul coral bisericesc.

Eusebie Mandicevski (1857-1929) ì-adesfùrat toat activitatea la Viena ì cele 12 (!)Liturghii ale sale, deì me`teùgite componistic, suntstrine de spiritul muzicii biserice`ti ortodoxe, fiindmarcate de influen\e ale neoromantismului german etc.De la fratele su, Gheorghe Mandicevski (1870-1907),care a compus mai pu\in, a rmas n repertoriu Oratoriulpentru Vinerea Mare (i era la ora a àsea).

De asemenea, Titus Cerne (1859-1910) esteprobabil primul muzician romn preocupat deaspectele teoretice ale melodiilor biserice`ti bizantine...

n Transilvania ì Banat, Dimitrie Cun\an(1837-1910) a compus ì a armonizat ì cntri corale -

de remarcat Cntrile funebrale. Gheorghe Dima (1847-1925, studii la Baden, Graz ì Lipsca), cu o bogatcrea\ie, dup influen\e neoromantice germane de nceput,

ncearc s valorifice, prin intermediul mijloacelorclasicismului muzical, specificul cntrii romne`ti destran din Ardeal. Iacob Mureìanu (1857-1917) estesupus influen\elor muzicii germane n cele zece Liturghiicompuse, iar lucrrile lui Nicolae Popovici (1857-1897),

influen\ate de `coala vienez, au rmas n manuscris.Observm aàdar cum compozitorii pn acummen\iona\i se ncadreaz n vreunul dintre cele treicurente muzicale amintite mai nainte...

Secolul al XX-lea va duce mai departetendin\ele manifestate pn acum, aducnd n plus ì osintez original ntre psaltichia tradi\ional ìprocedeele modale armonico-polifonice moderne.


36/243

36

3. Secolul XX: continuitate, adaptare, sintez Psaltichia, ce constituia direc\ia tradi\ional

principal n c ntarea bisericeasc ortodox rom neasc,

ì-a continuat ì n acest secol evolu\ia ì dezvoltarea, npofida prerilor unora privind probabila ei dispari\ietreptat, pentru a fi nlocuit de cntarea coralarmonic39.

Fr a fi compozitori n sensul modern complet,ci mai curnd tot (proto)psal\i, preocupa\i mai mult destilizarea (...) vast(ului) tezaur (mo`tenit), de adaptareamelodiilor biserice`ti la gustul ì cerin\ele vremii, fr s seexagereze ns40, slujitorii psaltichiei au fost numeroì,dintre ei ridic ndu-se ì personalit\i remarcabile.

Ion Popescu-Pasrea (1871-1943) poate ficonsiderat directorul spiritual al cntrii biserice`ti dinprima jumtate a secolului nostru. Figur complex,animator, profesor, editor ì compozitor, activitatea saeste strns legat de destinul cntrii biserice`ti

tradi\ionale, psaltice, creia s-a strduit pe toate ciles-i dea un suflu nou. n cazul su se poate vorbi - lamodul oarecum invers - de preocupri de muzic laic,secundare n raport cu muzica bisericeasc.

Al\i (proto)psal\i importan\i n Muntenia ìOltenia au fost: Athanasie Iordnescu (ì compozitorde cntri psaltice), episcopii Gherasim Safirin, NifonNicolaescu-Ploe`teanu, Evghenie Humulescu-Pite`teanu

(Iubi-te-voi Doamne), Gherontie Nicolau. Deasemenea, Gheorghe Diaconu are compozi\ii ìarmonizri, Ion Mardale a armonizat la trei vociFericirile pe glasul 8, Chiril Popescu este ì compozitorde muzic psaltic, Grigore Costea a activat n direc\iauniformizrii cntrii biserice`ti - alturi de mul\i al\ii,

39Prof.Mihail Gr.Poslu`nicu, op.cit. , p.362 `.u. , apud.rev.Arhiva, 1901,nr.8, p.305.40Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc... n sec.XX(partea I), p.615.


37/243

37

ca: Anton V.Uncu, Damian S.Rnzescu, DimitrieE.Cutava, Marin Predescuetc.

n Moldova ì Bucovina activeaz FiloteiMoroànu-Hanganu ì Victor Ojog, n Transilvania,

Traian Vulpescu, iar n Banat, Trifon Lugojan ìAnastasie Lipovan.

Majoritatea cntre\ilor biserice`ti enumera\i n acest secol au depìt condi\ia predecesorilor lor,noile condi\ii cultural-muzicale punndu-ì amprenta ìasupra lor. Nu numai cei din pr\ile mai apusene ale \rii(ca, spre exemplu, T.Lugojan sau A.Lipovan) dau tributspiritului armonic ì polifonic, amoniznd cntrimonodice tradi\ionale sau chiar compunnd cntriarmonice, ci chiar un aprtor acerb al liniei tradi\ionaleca I.Popescu-Pasrea (mpreun ì cu al\ii) trebuie srecunoasc necesitatea mcar a unui compromis cuspiritul nnoirilor muzicale ale veacului.

Dar compozitorii romni - n accep\iuneageneric modern pe care am circumscris-o n acest

studiu - sunt cei care vor ncerca o apropiere ì dindirec\ia muzicii culte moderne europene...ntr-o oarecare continuare a situa\iei din

secolul trecut, cei mai mul\i dintre ei ì vor fi fcutstudiile ì n Apusul Europei, ì vom putea desluì(desigur de asemenea aproximativ) dou categorii demuzicieni, compozitori, n raport cu muzica bisericeasc:compozitori laici preocupa\i la modul secundar de

muzica bisericeasc, ì muzicieni care au activatpredilect n cadrul Bisericii, dar (ca s spunem aà) ì-auadecvat stilul componistic tendin\elor mai moderne.

ntre exponen\ii notorii ai primei categorii senumr: Dimitrie Georgesu-Kiriac(1866-1928), cu studiila Conservatorul din Paris ì la Schola Cantorum, care ascris o Liturghie psaltic, Gavriil Galinescu (1883-1960), cu studii la Conservatorul ì Collegium Musicum

de pe lng Universitatea din Leipzig, ce a compusc teva Liturghii ì colinde, Dimitrie Cuclin(1885-1978),


38/243

38

cu mai multe Litughii ì piese corale biserice`ti de sinestttoare, destul de complexe ì dificil de executat, IoanD.Chirescu (1889-1980), cu Cntrile Sfintei Liturghiidup melodii tradi\ionale psaltice (...), avnd un stil

coral rezultat al unei originale sinteze ntre modalismullui Kiriac ì paralelismul major-minor specific lui Cucuì Vidu (...) atras n mai mare msur de polifonia baroc(...) cu o simplicitate ì eficien\ a scriiturii corale,datorit crora a dob ndit nc de la nceputurile cariereisale componistice o binemeritat popularitate41. Al\icompozitori sunt: Gheorghe Danga (1905-1959), cuc^teva prelucrri corale biserice`ti, Paul Constantinescu(1909-1963), cu o Liturghie n stil psaltic pentru cormixt ì, mai ales, cu cele dou mari Oratorii cu orchestr- Patimile ì nvierea Domnului, Na`terea Domnului -lucrri cu totul deosebite n orizontul ortodox, GheorgheDumitrescu (n.1914), cu o Liturghie modal pentru cormixt, Achim Stoia(1910-1973), cu o Liturghie etc.

n Transilvania ì Banat activeaz: Antoniu

Sequens (1865-1938, studii la Praga), cu o Liturghie ìcntri funebrale, Nicodim Ganea (1878-1949, studii laBudapesta), cu o Liturghie pentru cor mixt ì alte c ntriliturgice, Augustin Bena (1880-1962), cu dou Liturghiiì reuìnd lucrri interesante, chiar dac nu pe liniapsaltic, Sabin Drgoi (1894-1968, studii la Praga), cucteva Liturghii ì chinonice, Zeno Vancea (n.1900), cudou Liturghii pentru cor mixt, Sigismund Todu\

(n.1908, studii la Academia Santa Cecilia din Roma), cuo Liturghie pentru patru voci egale ì o suit decolinde...

To\i ace`ti compozitori, de o valoare inegal,au lsat o urm de adncime diferit n istoria muziciiromne`ti - ì n cea bisericeasc. Referitor la lucrrilelor, deosebit de interesante privind impactul reciproc aldomeniului bisericesc cu cel cultural-muzical laic (fiind

41Ibidem (partea II), 124, apud Doru Popovici, Muzica coralromneasc, Bucure`ti , 1966, p.146.


39/243

39

ì n plinul temei ce ne-am propus), trebuie totuìobservat c ndemnarea artistic, tehnic-muzical ìestetic, nu s-a suprapus totdeauna cu cerin\ele mult maispeciale, ì uneori mai subtile, ale cntrii n Biseric -

s ne gndim doar la accesibilitatea, att interpretativct ì de receptare, necesar pentru comunitateabisericeasc, foarte divers ca pregtire a credincioìlorì att de diferit de vreun public meloman alconcertelor laice (sau chiar religioase). Aceasta a fcutca multe dintre compozi\iile compozitorilor mai dinainte(cu unele excep\ii: D.G.Kiriac, I.D.Chirescu...) s fierelativ pu\in abordate de corurile biserice`ti.Alunecarea ce se poate constata uneori, a esteticuluifa\ de liturgic, dovede`te poate nc o dat adevrulc de Dumnezeire ne putem apropia numai din(spre)Biseric ì mai pu\in din(spre) vreo perspectiv culturaloarecare (de obicei individualist) din afara Ei.

A doua categorie de compozitori, nu mai pu\incompozitori - deì a existat uneori o tendin\, n

muzicologia laic, de a-i considera minori (consecin\a regimului politic ateu sau a unor orientrimuzicologice mai pu\in permeable la aspectul eclezial) -a celor care au pornit n activitatea lor din Biseric, estecea cu roadele cele mai benefice pentru muzicabisericeasc. Exponen\ii ei au rspuns cel mai potrivitatt necesit\ilor interne ale Bisericii, ct ì celorexterne, de misiune ì adecvare la realit\ile timpului,

ale lumii.ntre ace`ti compozitori (putem spune)biserice`ti, Ion Popescu-Pasrea - pe care l-ammen\ionat ì ntre protopsal\i - cu o larg deschidere spretoate domeniile ce priveau, fie ì indirect, cntareabisericeasc, a fost constant preocupat (ca ì animator)de armonizrile simple la dou ì trei voci, pentruforma\iile corale mai modeste (rurale, `colare); stau

mrturie n acest sens multele edi\ii ale CntrilorSfintei Liturghii din 1908, 1909, 1930 etc. Fr a


40/243

40

constitui valori muzicale n sine, aceste ncercri auimpus criteriul ecleziologic al economiei mijloacelormuzicale, pentru asigurarea clarit\ii (textului) ìaccesibilit\ii.

Preotul Mihail Berezovschi (1868-1941) aarmonizat cntrile psaltice sau a compus n stil psaltictoate cntrile necesare la Vecernie, Utrenie ì SfntaLiturghie, av nd ì chinonice remarcabile.

Teodor Teodorescu-Iaì (1876-1920) ìGheorghe Cucu(1882-1932), cu o forma\ie asemntoare(n \ar ì la Schola Cantorum-Paris), ì-au adus ocontribu\ie important la crearea unui stil coralbisericesc romnesc caracteristic. Primul a compus oLiturghie pe trei voci egale, una pentru patru vocibrbte`ti ì dou pentru cor mixt - dintre care una pemelodii psaltice tradi\ionale. Cel de-al doilea (Gh.Cucu)a compus Cntrile Sfintei Liturghii pentru trei vociegale ì pentru cor mixt - de asemenea pe melodiilepsaltice tradi\ionale, ca ì numeroase piese de o valoare

deosebit (Miluie`te-m, Dumnezeule), constituindcea mai frumoas cucerire a geniului coral bisericescromnesc42. Gh.Cucu a mai armonizat ì compus foartereuìte colinde ì c ntri n stil popular.

Gheorghe Popescu-Brne`ti (1876-1959) acompus o Liturghie pentru cor brbtesc ì o alta pentrucor mixt, furindu-ì un stil propriu, dar cu rdcini nfilonul tradi\ional.

Nicolae C.Lungu ocup un loc unic ntremuzicienii genera\iei sale, ca profesor, dirijor ìcompozitor, autor al unor lucrri didactice, studii ìarticole. Se poate afirma c el las posterit\ii cel maivoluminos ì variat ciclu de lucrri corale biserice`ti,predominnd net, n a doua jumtate de veac XX,

ntreaga activitate muzical psaltic din BisericaOrtodox Romn43. Alturi de numeroase lucrri

42Ibidem(Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc. . . ) , p.119.43Ibidem, p.124 `.u.


41/243

41

muzicale laice se pot men\iona, ntre multele crea\iibiserice`ti: Liturghia psaltic, chinonice, axioane,cntri din perioada Triodului etc.; de asemenea, aarmonizat numeroase colinde.

Ucenic al marelui Kiriac, Nicolae Lungu aurmat neabtut calea deschis de acesta, n ceea ceprive`te cntarea coral bisericeasc fundamentat pemelodiile tradi\ionale, cutnd mereu s stilizezemelodiile ì s le nve`mnteze ntr-o armonie ct maiadecvat ì c t mai accesibil44.

Preo\ii Ion Popescu-Runcu (1901-1975), RaduAntofie (1904-1988), Alexandru Delcea (1908-1985),Iulian Crstoiu (n.1927), Constantin Drguìn (n.1931),Nicu Moldoveanu (n.1940), diaconii Marin Velea(n.1937), Alexie Buzera, Sebastian Barbu-Bucur `.a. ì-au adus ì ei importane contribu\ii la propìrea cntriiortodoxe romne`ti.

n Ardeal ì Banat, ntre compozitorii totodatslujitori ai Bisericii o men\iune special necesit Preotul

Timotei Popovici (1870-1950) care, ntr-o activitate ndelungat, de 45 de ani numai la Sibiu, a creat oadevrat epoc muzical. Format din punct de vederemuzical att n Banat ì Transilvania, ct ì n Moldovaì pstrnd legturi strnse cu mi`carea muzicalprosper ce se desfùra n Muntenia, n special nBucure`ti (...), (el) a reuìt s ngemneze stilulpolifonic apusean cu cel specific melosului modal-

popular ì bisericesc45

. ntre lucrrile sale se numr:Cntrile Sfintei Liturghii pentru cor mixt, brbtesc ìvoci egale, tiprite la Sibiu n mai multe edi\ii (1902,1912, 1923, 1932, 1933...), tropare, irmoase, chinonice,colinde...

Diaconul Petru Gherman (1907-1947), PreotulGheorghe oima (1911-1985; o Liturghie pentru corbrbtesc, alte piese liturgice pentru cor mixt, colinde

44Ibidem, p.125.45Ibidem, p.132.


42/243

42

etc. - a compus ì muzic simfonic ì de camer) ìDiaconul Ioan Gh.Popescu (1925-1992) au continuat laSibiu tradi\ia naintaìlor ardeleni, ca ì Diaconul IoanBrie (n.1919) la Cluj ì Preotul Ioan Teodorovici la

Caransebe`.Al\i compozitori, cu lucrri mai pu\in

rspndite n repertoriul coral, sau de o situare incert ntre cele dou categorii sunt: Ioana Ghica-Comne`ti(1883-1972), tefan Popescu (1884-1956), Ioan CristuDanielescu (1884-1966), Ioan Croitoru (1884-1972),Simeon Nicolescu(1888-1941, cu activitate de pionierat,la nceputul secolului, n abordarea polifonic aglasurilor cromatice), Nelu Ionescu (1906-1976), CornelGhivulescu (1893-1969), Nicodim Ganea (1878-1949),Vasile Ijac (1899-1976), Vadim umschi (1900-1956),LiviuTempea, Nicolae Firuì al\ii.

Astfel, n ansamblul su, secolul XXconstituie epoca cimentrii unui stil autohton (...), bazatpe melodiile noastre biserice`ti tradi\ionale practicate de

mult vreme n Biserica Ortodox Rom n

46

.4. Preocupri teoretice privind muzica bisericeascla compozitorii rom niAcest gen de preocupri ale compozitorilor mai

nainte prezenta\i suscit un interes anume, pentru c demulte ori ncercrile de con`tientizare teoretic a

practicienilor compozi\iei, ai muzicii n general, au odeosebit relevan\ n domeniul care ne intereseaz -fr a subestima contribu\iile numeroìlor muzicologipropriu-ziì, mul\i dintre ei cu o reputa\ie bine stabilit,ca Gheorghe Ciobanu sau Titus Moisescu `.a.47

Fr a intra n amnunte - pentru c subiectular merita spa\iul unui studiu de sine stttor - nu putems nu men\ionm studiile lui Gavriil Galinescu

46Ibidem, p.138 `.u.47Idem, Preocupri de muzic ì muzicologie. . . , p.275-297 (cap.III).


43/243

43

referitoare la cntarea bisericeasc tradi\ional ìproblemele ei, cele ale Conf.Nicolae Lungu desprecntarea n comun, transcrierea ì uniformizareacntrilor psaltice, combaterea inova\iilor n recitativul

liturgic etc., sau cuprinztoarele studii istorice ìbibliografice ale Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanuì cele aleArhid.Lect. Ioan Popescu, despre nv\mntul muzical

n Biserica Ortodox Romn ì problemele cntriibiserice`ti ardelene. De asemenea Ion Popescu-Pasreaapublicat numeroase articole n Cultura, revistacntre\ilor romni, pe care a condus-o de la nfiin\are,din 1911, pn la moartea sa n 1943, Pr.Gheorgheoimaa tratat despre Func\iile muzicii liturgice, DoruPopovici (un compozitor laic) a studiat ramifica\iilebizantine n muzica romneasc, Achim Stoia a scrisdespre Protoprezbiterul (muzician) Timotei Popovici, iarConf.Sebastian Barbu-Bucura publicat numeroase studiiprivind evolu\ia cntrii biserice`ti de origine bizantinpe teritoriul Romniei ì o edi\ie critic a operei lui

Filotei sn Agi Jipei. i ar mai putea fi aminti\i MarinPredescu, urmaùl lui I.Popescu-Pasrea la conducerearevistei Cultura, Ioan Teodorovici, Diac.Marin Velea,Pr.Prof.Alexie Buzera, Pr.Conf.Dr.Vasile Stanciu, alturide mul\i al\ii.

Se poate observa c asupra problemelorteoretice ale muzicii biserice`ti au scris n specialcompozitorii din imediata apropiere a Bisericii - cu

unele excep\ii, desigur, ì un exemplu notabil esteDimitrie Cuclin, cu o foarte interesant scriere despreimportan\a viitoare a muzicii bizantine...

5. O concluzie general Interferen\a muzicii culte laice cu muzica

bisericeasc romneasc prezint un caracter complex,

influen\ele lor reciproce ì variate fiind de cele maimulte ori benefice. Grani\ele ntre cele dou domenii


44/243

44

ale muzicii romne`ti, departe de a fi riguros delimitate,cel mai adesea sunt greu de stabilit, existnd oimportant zon comun. Iar n cazul valorilorautentice, a capodoperelor muzicale `i religioase

(totodat), se poate spune ca despr\irile `colre`tisunt nevoite s dispar cu totul, spre folosul spiritual,duhovnicesc `i m ntuitor, al tuturor.


45/243

45

LEGISLA|IA LUI A.I.CUZAI EVOLU|IA CNT{RII BISERICETI*Legile ì decretele lui Alexandru Ioan Cuza

prezint, n ansamblul lor, o anumit intercorelare, cedovede`te o concep\ie unitar despre ceea ce astzi amnumi statul de drept modern. Din acest punct devedere, se poate spune c majoritatea acestor legi (^nspecial cele cu privire la Biseric) au influen\at ì asupracntrii biserice`ti.

Decretul nr.101 din 18 ianuarie 186548 exprimlimpede inten\ia domnitorului ì a guvernului de a

nlocui psaltichia cu muzica coral de tip occidental,armonic49. Asupra acestui Decret (al crui text l redmintegral n Anex) este necesar s ne oprim ceva maimult, pentru a-i eviden\ia o serie de caracteristicirevelatoare.

Dat n urma raportului Ministrului Secretar deStat la Departamentul Justi\iei, Cultelor ì Instruc\iuniiPublice, N.Cre\ulescu, din 16 ianuarie 1865 (nr.2386),Decretul 101 reia ì ntre`te cu putere de lege toatepropunerile cuprinse n acest Raport ì n Regulamentul

nso\itor. Cele trei documente (Raportul, Decretul ìRegulamentul) formeaz un adevrat program deac\iune imediat ì de perspectiv.

* Studiul a fost alctuit sub ndrumarea Arhid.Prof.Dr.Ioan Floca, ncadrul cursurilor de doctorat de la Facultatea de Teologie Andreiaguna a Universit\ii Lucian Blaga din Sibiu, ì a fost publicat nStudii ì Cercetri de Istoria Artei, Seria: teatru, muzic,cinematografie, Tomul 40, 1993, p.13-17.n partea de Traduceri a acestei culegeri (p.235-242) este redat oversiune adaptat ì prescurtat, n limba englez, a acestui studiu.48Publicat n Monitorul - Jurnal oficial al Principatelor Unite Romne,nr.17, 23 ianuarie- februarie 1865, p.89, col.II-III.49Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, Muzica bisericeasc la romni n sec.alXIX-lea (partea a doua), n Glasul Bisericii, XLII (1983), nr.9-12,p.606.


46/243

46

Considernd urgen\a (s.n.) ce este a seintroduce prin biserici coruri vocale (din preambululDecretului) ì scopul final declarat fiind cel de a seintroduce muzica vocal armonico-religioas n toate

bisericile Romniei (s.n.), sunt prevzute, ntr-ochibzuit cuprindere, toate elementele menite s conducla realizarea, ntr-un mod practic, a acestei dorin\e: unbuget de 10.800 lei pentru remunerarea unui profesor -I.Cartu - ce a dat ndestule probe de capacitate naceast materie, locul (Conservatorul Romn dinBucure`ti, deci o institu\ie laic de nv\mnt muzical)ì chiar orarulcursului proiectat, respectiv de trei ori pesptmn, luni, miercuri ì vineri de la ora 6 pn laora 9 seara (din Raport ì Regulament).

Mai mult, se dau ì indica\ii de specialitate:profesorul va ncepe lec\iile sale mai nt i cu principiileelementare (s.n.) de muzic ì apoi, la timpul cuvenit, ìcu acelea ale formrii micilor coruri liturgice (s.n.)(Art.IV din Regulament). Aceasta pare s arate c se

urmrea ì o alt fundamentare teoretic ì metodic apracticii muzicale liturgice, elevii (cntre\i ìcanonarhi) avnd deja o forma\ie muzical anterioar,psaltic.

ntr-o prim faz, deci, cursan\ii urmau s fiecntre\ii, canonarhii ì paraclisierii salaria\i de pe labisericile Statului din Bucure`ti (Art.II dinRegulament), ceea ce prezenta o serie de avantaje: ei

erau deja implica\i n activitatea liturgic, avnd ìcalit\i muzicale verificate ì o oarecare experien\ ndomeniu - nemaifiind necesari al\i angaja\i, ce ar fipresupus cheltuieli suplimentare. Apoi, ca salaria\i aiStatului, puteau fi mai uòr constrnì s adere la noualinie de politic muzical. Pentru c existau ìsanc\iuni, deastul de drastice ì oricum amenin\toare,care ne fac s apreciem gradul de hotrre n impunerea

n cel mai scurt timp (Art.IV din Regulament) a noilorrealit\i muzical-liturgice: acei dintre cntre\i,


47/243

47

canonarhi ì paraclisieri care nu s-ar conformadispozi\iunilor prevzute la Art.II (datori a urmaregulat ì cu exactitate acest curs - n.n.) se vor destituidin posturile lor de pe la bisericile unde ar fi salaria\i ì

se vor nlocui cu al\i concuren\i care ar rspunde ordineimen\ionatului articol (Art.V din Regulament).

Se urmrea, ntre altele, prent mpinarea dintru nceput a unor reac\ii tradi\ionaliste - totuì dea`teptat?

Ultimul articol, al VI-lea, al Regulamentuluiprevedea implicarea, n continuare, a ConsiliuluiComunal al Capitalei pentru a obliga ì pe al\icntre\i, canonarhi ì paraclisieri de pe la bisericile cenu sunt ntre\inute de Stat a urma acest curs, ca o etapurmtoare n atingerea scopului propus, anumeintroducerea cntrii corale armonice n toate bisericileRomniei.

Ce frapeaz, la o privire general asupraacestui Decret, este lipsa oricrei referiri la tradi\ia

bisericeasc a cntrii biserice`ti ì ignorarea realit\iicntrii psaltice de la acea epoc din Principate, careavea n urm secole de dezvoltare - simpla recunoa`tere(implicit) a existen\ei unor cntre\i, canonarhi ìparaclisieri fiind insuficient.

Aceast situa\ie trebuie n\eleas n contextultendin\elor existente n via\a bisericeasc, politic ìcultural a Principatelor Romne la mijlocul secolului

trecut, pe de o parte secularizante, iar pe de alt parteurmrind emanciparea na\ional, sub toate aspectele.ncepnd nc din 18 martie 1863, ca urmare a

Decretului 272 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza50,slujbele din bisericile ortodoxe din Romnia urmau sse fac n limba romn, ntruct pn atunci n foartemulte biserici (mai ales n mnstirile nchinate

50Monitorul - Jurnal oficial al Principatelor Unite Romne, nr.59, 21martie 1863, p.239.


48/243

48

Locurilor Sfinte) slujbele se fceau n grece`te51.Aceast hotrre, care privea ì cntarea bisericeascortodox (nedespr\it de cuvnt), ncununa legislativsecolele de eforturi de rom nire a slujbelor n Biserica

noastr, n particular de romnire a cntriibiserice`ti. Era vorba de o tendin\ (general - n.n.) descoatere din Biseric a tot ce era grecesc52. Dinperspectiva acestei tendin\e pot fi considerate ì celelaltelegi cu caracter bisericesc ale lui Alexandru Ioan Cuza,ì mai ales Legea secularizrii averilor mnstire`ti53,prin care o mare parte a avu\iei \rii (aproximativ unsfert din teritoriul na\ional)54 trecea de sub stpnirestrin, a clugrilor greci de la Locurile Sfinte, npatrimoniul Statului, precum ì Legea sinodal55, princare, alturi de nfptuirea unificrii biserice`ti nRomnia, se urmrea, de asemenea, nlturarea oricreidependen\e de o autoritate bisericeasc strin 56, adicde Patriarhia din Constantinopol57.

Afectarea radical a rela\iilor cu ortodoxia

greac, cel pu\in pentru un timp, ca urmare a adoptriicelor dou legi, rupea ì rela\ia (totuì emulativ a)psal\ilor romni cu lumea cntrii biserice`ti grece`ti,

n care (ì prin care) cntarea bisericeasc romneasc,

51Pr.Prof.Dr.Mircea Pcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romne,Bucure`ti , 1981, vol.III, p.116.52Pr.Prof.Dr.Nicu Moldoveanu, op.cit. , p.606.53Ioan M.Bujoreanu, Colec\iune de Legiuirile Romniei, vechi ì noi,

Bucure`ti , 1873, p.1796 `.u.54Pr.Prof.Dr.Mircea Pcurariu, op.cit. , p.120; n Proclama\iaDomnitorului (Al.I.Cuza) din 2 mai 1864, din Monitorul - Jurnal oficialal Principatelor Unite Romne, nr.99, 4-16 mai 1864, p.455, col.II: acincea parte a pm ntului rom nesc.55Ioan M.Bujoreanu, op.cit. , p.1789-1795. Legea sinodal era formatde fapt din: Decretul organic pentru nfiin\area unei autorit\i sinodalecentrale, pentru afacerile religiei romne; Regulamentul pentru alegereamembrilor sinodului general al Bisericii romne; Regulamentul interioral sinodului general al Bisericii romne.56Pr.Prof.Dr.Mircea Pcurariu, op.cit. , p.122.57Pr.C.Drguìn, Legile biserice`ti ale lui Cuza Vod ì lupta pentrucanonicitate, n Studii Teologice, seria II, IX (1957), nr.1-2, p.88.


49/243

49

mai tnr, ì regsea rdcini esen\iale, ce duceau lacntarea bizantin, rsritan ì la o tradi\ie cre`tinoriginar.

Aceast situa\ie, de privare a dezvoltrii fire`ti

a cntrii psaltice romne`ti de un mediu prielnic, nafar de componenta extern a legturii cu alte ortodoxiitradi\ionale, ntre care cea greceasc era cea maiconturat (cea ruseasc fiind, la acea epoc, n domeniulmuzicii biserice`ti, complet dominat de influen\acntrii armonice apusene), mai prezenta ì ocomponent intern: diminuarea puterii, apersonalit\ii ì independen\ei economice a BisericiiRomne n raport cu statul (n urma secularizii)permitea, din partea acestuia, ì unele ingerin\e de ocalitate canonic discutabil - la modul general, cum s-avzut, prin Legea sinodal (care a declanàt aà-numitalupt pentru canonicitate) iar n particular, n cazulcntrii biserice`ti, prin impunerea unui stil ì a uneitehnici muzicale (armonia tonal occidental) ce se

puteau dovedi strine spiritului ortodox

58

.i Legea clugriei din 30 noiembrie186459aduga circumstan\e defavorizante dezvoltrii psaltichiei

n Romnia. Restric\iile de vrst (peste 60 de ani labrba\i ì peste 50 de ani la femei) pentru o largcategorie de candida\i la clugrie ngustau ntr-o msurimportant numrul practican\ilor, mai ales tineri, aipsaltichiei, fiind cunoscut c mnstirile au fost

ntotdeauna ì centre de cultivare a cntrii biserice`titradi\ionale ì de formare a viitorilor psal\i 60.n acelaì timp, alte legi ì decrete ale lui

Alexandru Ioan Cuza favorizau sau chiar impuneau

58Conf.Nicolae Lungu, Liturghia psaltic pentru cor mixt, Bucure`ti ,1957, prefa\.59Ioan M.Bujoreanu, op.cit. , p.1795 `.u. Titlul complet ì corect al legiieste: Decretul organic pentru regularea schimei monahice`ti.60Gheorghe Ciobanu, coala muzical de la Putna, n Gh-Ciobanu,Studii de etnomuzicologie ì bizantinologie, vol.I, Bucure`ti , 1974,p.265-277.


50/243

50

institu\iile muzicale de tip occidental, ori introduceau ninstitu\iile deja existente schimbri n sensul institu\iilormuzicale apusene. Aà sunt, spre exemplu, Regulamentul

pentru Conservatorul de muzic ì declama\iune din

Bucure`ti ì Iaì (Decretul nr.1313 din 6 octombrie1864)61 ì capitolele Legii asupra instruc\iunii (Decretulnr.1150 din 25 noiembrie 1864)62, referitoare laseminarii, gimnazii ì licee, unde apare men\ionat ìmuzica vocal, n\elegnd prin aceasta nota\iaoccidental ì ansamblul coral pe mai mule voci63.

Toate acestea au creat treptat un nou mediu, unnou ambient muzical ì cultural, n care cntareapsaltic tradi\ional ì pierdea unicitatea ìpredominan\a (ì chiar sensul su teologic ì ecleziologicintim, structural), devenind o muzic ntre altele, ì

nc apreciat a fi de un nivel de evolu\ie ì dezvoltarecultural destul de pu\in mgulitor; marea muzic eraconsiderat cea care venea, cu tot bagajul su despectaculos orchestral ì teatral, dinspre Apus.

Dar poate ì n acest caz, al cntrii psaltice,spiritualitatea ortodox ddea msura smereniei sale...*

Inten\ia lui Cuza, nobil n esen\a ei, de ascoate muzica bisericeasc de sub oblduirea celeigrece`ti, a avut ì un mare defect prin aceea c a sprijinittendin\ele strine care nu \ineau seama de tradi\ianoastr bisericeasc de veacuri (...); una era transcrierea

c ntrii psaltice pe notele liniare, europene (ce nu afectafondul tradi\ional al cntrii - n.n.) ì alta era

61Ioan M. Bujoreanu, op.cit. , p.1845-1850. Se poate observa caracterulhibrid al institu\iei nou create ì ncadrarea laic, secularizat a cntriibiserice`ti , nc din cap.I, art .I al Regulamentului: Scopulconservatorului romn este de a forma arti`ti romni n muzicabisericeasc, instrumental ì vocal ì n arta dramatic.62Ibidem, p.1797-1818. Muzica vocal apare men\ionat ntre

2-cantarea ca teologie - acrobat

Documents