1919 eu nu strivesc corola de minuni a lumii de lucian blaga

8/17/2019 1919 Eu Nu Strivesc Corola de Minuni a Lumii de Lucian Blaga

1/8

Poezie modernista

Eu nu strivesc corola de minunii de

lumii

De Lucian Blaga

Eseu

I. Arta poetica moderna

Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturiiromâne din perioada interbelică, alături deTestament de Tudor Arghezi şi Jocsecund de Ion Barbu. Poezia este aşezată n fruntea primului său !olum,

Poemele luminii "#$#$%, şi are rol de program "manifest% literar, realizat nsă

cu mi&loace poetice "nu este un te't teoretic n proză%.

ENUNŢAREA ARGUMENTELOR: (ste o artă poetică, deoarece autorul şi e'primă crezul liric "propriilecon!ingeri despre arta literară şi despre aspectele esen)iale ale acesteia% şi!iziunea asupra lumii. Prin mi&loace artistice, sunt redate propriile idei despre

poezie "teme, modalită)i de crea)ie şi de e'presie% şi despre rolul poetului"raportul acestuia cu lumea şi crea)ia, problematica cunoaşterii%.(ste o artă poetică modernă, pentru că interesul autorului este deplasat de latehnica poetică la rela)ia poet*lume şi poet*crea)ie.

+ela)ia dintre !iziunea autorului asupra poeziei şi expresionism se concentrazăn &urul unor aspecte rele!ate n te'tul poetic e'acerbarea eului creator ca factor decisi! n raportul interrela)ional stabilit cu cosmosul, sentimentul absolutului,interiorizarea şi spiritualizarea peisa&ului, tensiunea lirică.

DE!OLTAREA ARGUMENTELOR "exempli#icare$ il%strare& Ideile poetice se !or regăsi ulterior n alte !olume şi şi !or găsi formularea şicoresponden)a n plan teoretic*filozofic n lucrarea Cunoaşterea luciferica"#$--%, !olum integrat n Trilogia cunoaşterii. ar te'tul operei Eu nu strivesccorola de minuni a lumii nu este de ordin conceptual, nu con)ine un şir dera)ionamente, ci este un te't poetic, cu limba& metaforic, a!ând, ca la (minescu,


2/8

un plan filozofic secundar.Atitudinea poetului fa)ă de cunoaştere poate fi e'plicată cu a&utorulterminologiei filozofice ulterior "cunoaşterea poetică, de tip intuiti!%. /intagmele poetice se asociază cu serii

!erbale simetric antitetice* „lumina altora" - sugrumă (vraja), adică striveşte, ucide (nu sporeşte,micşorează, nu îmbogăţeşte, nu iubeşte);

- „lumina mea" - sporesc (a lumii taină), măreşte, îmbogăţesc, iubesc (nu

sugrum, nu strivesc, nu ucid) Antiteza este marcată şi grafic, pentru că !ersul liber poate reda flu'ul ideatic şiafecti!. n pozi)ie mediană sunt plasate cel mai scurt !„dar eu") şi cel mai lung!ers al poeziei („eu cu lumina mea sporesc a lumii taină") 0on&unc)iaad!ersati!ă„da, reluarea pronumelui personal „eu", !erbul la persoana I singu*

lar, formă afirmati!ă, „sporesc (a lumii taină, afirmă op)iunea poetică pentruun mod de cunoaştere * „cu lumina mea" - şi atitudinea fa)ă de misterele lumii.Ampla compara)ie aşezată ntre linii de pauză func)ionează ca o construc)iee'plicati!ă a ideii e'primate concentrat n !ersul median. Plasticizarea ideii

poetice se realizează cu a&utorul elementelor imaginarului poetic blagian lună,noapte, zare, iori, mister

#inalul poeziei constituie o a treia sec'en(ă, cu rol conclusi!, deşi e'primată

prin raportul de cauzalitate (căcî$0unoaşterea poetică este un act de con*templa)ie („tot se sc%imbă sub oc%ii mei&) şi de iubire („căci eu iubesc")

'lemente de rec%ren(ă n poezie sunt misterul şi motivul luminii, care implică principiul contrar, întunericul iscursul liric se organizează n &urul acestor elemente.

Ni'el%l mor#osintactic * repetarea, de şase ori n poezie, a pronumelui personal eu - sus)ine caracterulconfesi!1* !erbe la timpul prezent, modul indicati! * plasarea eului poetic ntr*o rela)iedefinită cu lumea "prezentul etern şi prezentul gnomic%1

* seriile !erbale antonimice, cu forme afirmati!e şi negati!e * redau op)iunea

poetică pentru o formă de cunoaştere, de raportare a eului poetic la lume, carestă sub semnul misterului1* opozi)ia ntre ad&ecti!ul posesi! mea şi ad&ecti!ul nehotărât altora,(cunoaşterea poetică, de tip intuitiv) intagmele poetice se asociază cu serii

verbale simetric antitetice

- „lumina altora" - sugrumă (vraja), adică striveşte, ucide (nu sporeşte,micşorează, nu îmbogăţeşte, nu iubeşte);

- „lumina mea" - sporesc (a lumii taină), măreşte, îmbogăţesc, iubesc (nu

sugrum, nu strivesc, nu ucid) Antiteza este marcată şi grafic, pentru că !ersul liber poate reda flu'ul ideatic şiafecti!. n pozi)ie mediană sunt plasate cel mai scurt („dar eu") şi cel mai lung


3/8

!ers al poeziei („eu cu lumina mea sporesc a lumii taină") 0on&unc)iaad!ersati!ă„dar", reluarea pronumelui personal „eu", !erbul la persoana Isingular, formă afirmati!ă, „sporesc (a lumii taină*, afirma op)iunea poetică

pentru un mod de cunoaştere - „cu lumina med& - şi atitudinea fa)ă de misterele

lumii.Ampla compara)ie aşezată ntre linii de pauză func)ionează ca o construc)iee'plicati!ă a ideii e'primate concentrat n !ersul median. Plasticizarea ideii

poetice se realizează cu a&utorul elementelor imaginarului poetic blagian lună,noapte, zare, iori, mister

#inalul poeziei constituie o a treia sec'en(a, cu rol conclusi!, deşi e'primată prin raportul de cauzalitate (căci)0unoaşterea poetică este un act de con*templa)ie („tot se sc%imbă sub oc%ii met&) şi de iubire („căci eu iubesc2%.(lemente de recuren)ă n poezie sunt misterul şi motivul luminii, care implică

principiul contrar, întunericul iscursul liric se organizează n &urul acestor elemente.

Ni'el%l mor#osintactic * repetarea, de şase ori n poezie, a pronumelui personal eu * sus)ine caracterulconfesi!1* !erbe la timpul prezent, modul indicati! * plasarea eului poetic ntr*o rela)iedefinită cu lumea "prezentul etern şi prezentul gnomic%1* seriile !erbale antonimice, cu forme afirmati!e şi negati!e * redau op)iunea

poetică pentru o formă de cunoaştere, de raportare a eului poetic la lume, care

stă sub semnul misterului1* opozi)ia ntre ad&ecti!ul posesi! mea şi ad&ecti!ul nehotărât altora,determinan)i ai substanti!ului lumina; con&unc)ia şi, prezentă n zece pozi)ii *conferă cursi!itate discursului liric şi accentuează ideile cu !aloare gnomică1enumerarea prin şi din !ersul final * aşază pe acelaşi plan elementeleuni!ersului1 prepozi)ia cu, utilizată n trei pozi)ii, marchează func)ia sintacticăde complement circumstan)ialinstrumental * semnificând căile, mi&loacele de cunoaştere a lumii1 con&unc)ia

ad!ersati!ă dar n pozi)ie mediană n ansamblul poeziei * sus)ine paralelismul

structural1 topica afecti!ă "in!ersiuni şi dislocări sintactice% * e!iden)iazăop)iunea poetică.

Ni'el%l lexico)semantic terminologia abstractă, le'icul mprumutat din sfera cosmicului şi a naturii esteorganizat „ca orme sensibile ale cunoaşterii+& "3tefan 4unteanu%1 câmpulsemantic al mister%l%i realizat prin termeni5 structuri le'icale cu !aloare demetafore re!elatorii tainele, nepătrunsul ascuns, a lumii taină, întunecata zare,

snt mister, ne-nţeles, ne-nţelesuri şi mai mari;

opoziţia lumină-întuneric rele!ă simbolic rela)ia cunoaştere poetică "prin iubire

şi crea)ie% * cunoaştere logica1 sens denotati!5 sensuri conotati!e, limba&ulmetaforic


4/8

* cu!ântul poetic nu înseamnă, ci sugerează; plasarea !ocabulei eu n pozi)ieini)ială şi repetarea ei* e!iden)iază "auto%definirea rela)iei eu*lume.

Ni'el%l stilistic

limba&ul artistic şi imaginile artistice sunt puse n rela)ie cu un plan filozoficsecundar1 organizarea ideilor poetice se face n &urul unei imagini realizate princomparaţia amplă a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect allumii materiale, termen concret, de un puternic imagism1 se culti!ă cu

predilec)ie metaora revelatorie, care caută să re!eleze un mister esen)ial pentrunsuşi con)inutul faptului, dar şi metaora plasticizantă, care dă concrete)efaptului, fiind nsă considerată mai pu)in !aloroasă.

Ni'el%l #onetic

* pauzele marcate de cezură şi de dispunerea !ersurilor cu măsură inegală, nfunc)ie de ritmul interior1* sublinierea ideilor prin alăturarea cu!intelor din aceeaşi familie le'icală (ne-nţeles- ne-nţelesurî);

- euonia versurilor sugerează ampliicarea misterului

*artic%larită(i pro+odice * Poezia este alcătuită din 67 de !ersuri libere "cu metrica !ariabilă%, al căror ritm interior redă flu'ul ideilor şi frenezia sentimentelor.* 8orma modernă este o eliberare de rigorile clasice, o cale directă de

transmitere a ideii şi a sentimentului poetic.

ONLU-A (u nu stri!esc corola de minuni a lumii deLucian Blaga este o artă poetică modernă pentru că interesul autorului estedeplasat de la principiile tehnicii poetice "restrânse la enumerarea metaforelor care sugerează temele crea)iei sale şi la e'emplificarea unor elemente dee'presi!itate specifice metafora re!elatorie, compara)ia amplă, !ersul liber%* larela)ia poet*lume şi poet*crea)ie. 0rea)ia este un mi&locitor ntre eu "conştiin)a

indi!iduală% şi lume.9 /entimentul poetic este acela de contopire cu mistereleuni!ersale:99 cu esen)a lumii. Actul poetic con!erteşte "transfigurează% misterul,nu l reduce. 4isterul este substan)a originară şi esen)ială a poeziei cu!ântul

originar "orfismul%. Iar cu!ântul poetic nu înseamnă, ci sugerează, nu e'plicămisterul uni!ersal, ci l prote&ează prin transfigurare.


5/8

II. Viziunea despre lume

A%torLucian Blaga a fost un filozof, poet, dramaturg, traducator, &urnalist,

profesor uni!ersitar, academician si diplomat roman, marcand perioadainterbelica prin personalitatea sa impunatoare. 0a si e'emple de opere pentru

poezie a!em Poemele luminii "#$#$% si Pasii profetului "#$6#%, pentrudramaturgie a!em ;amol'e, 4ister pagan "#$6#%, pentru proza a!em


6/8

(tapele creatiei blagiene in numar de C se incadreaza in !olumerepresentati!e ce urmaresc elemente moderne e'presioniste sau de tiptraditionalist

Prima etapa este inceputul poetic sta sub semnul e'presionismului mitic

si spiritualist. Blaga marturiseste ca !ine catre e'pressionism din directia unuiDtraditionalism metafizic autohtonE. (l respinge caricaturalul si grotesculculti!at de e'presionistii germani, manifestandu*se euforic si e'tatic. Imagineae'istentei si a lumii este inclusa de o unitate cosmica. ('arcebarea eului, isteria!italista, elanul dianisiac.

A doua etapa incepe cu !olumul DIn marea trecereE "#$6C% si continuandcu DLauda somnuluiE "#$6$% Drupture antalogicaE dintre eul liric si uni!ers se

precizeaza. Fitalismul este inlocuit prin intrebarile tulburatoare asupra

sensurilor e'istentei. Poezia tinde catre interioritate pura, fara imagine.A treia etapa contine !olumele DLa cumpana apelorE "#$--% si DLa curtile

doruluiE "#$-G% marcheaza o mai accentuate inspiratie folclorica. 4isterul esteinsufletit de regresiune. Ipostaza alienarii, tagaduitoare a eului, particularitatiletematice si stilistice indreapta poezia spre blagianism.

Hltima etapa este reprezentata de schimbarea zodiei se produce odata cu!olumul Debanuitele trepteE "#$C-% si se manifesta plenar in postume. upaetapa negatiei antalogice, !olumul aduce reconcilierea cu sine, prin fortainefiabila a cantecului.

Opera(u nu stri!esc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga este asezata in

fruntea primului !olum a lui Lucian Blaga, Poemele luminii "#$#$%.

-pote+a

=pera este o arta poetica moderna pentru ca interesul autorului estedeplasat de la tehnica poetica la relatia poet J lume si poet J creatie, a!andinfluente de e'presionism.

Explicare titl%Titlul este o metafora re!elatorie care semnifica ideea cunoasteriiluciferice. Pronumele personal DeuEeste asezat orgolios in fruntea primei poeziidin primul !olum, adica in fruntea operei. Plasarea initiala poate corespundeinfluentelor e'presioniste din !olumele de tinerete, dar mai ales e'primaatitudinea poetului J filozof de a prote&a misterul lumii, iz!orata din iubire.Ferbul la forma negati!a Dnu stri!escE e'prima refuzul cunoasterii de tip

rational si optiunea pentru cunoasterea luciferica5poetica. 4etafora re!elatorieDcorola de minuni a lumiiE, imagine a perfectiunii, a absolutului.


7/8

Tema si moti'e literareTema poeziei o reprezinta atitudinea poetica in fata marilor taine ale

uni!ersului, cunoasterea lumii in planul creatiei poetice este posibila numai priniubire. 0a si moti!e literare a!em luna, taina, flori, ochi, buze, etc.

-nterpretare sec'ente=pera se bazeaza pe o structura antitetica in care se identifica - sec!ente.

Prima sec!enta lirica contine primele K !ersuri ale poeziei in care eul poetic defineste !iziunea proprie asupra uni!ersului./ec!enta a doua este cuprinsa de la !ersul pana la !ersul #C. Hltima sec!entalirica curpinde ultima parte a poeziei pana la !ersul 67 in care se reia ideea deiubire a uni!ersului asupra caruia se reflecta cunoasterea luciferica.

Poezia debuteaza cu sintagma titlu in care se reia in mod sMmbolic

metafora perfectinii uni!ersale. 8orma negati!a a !erbelor nu stri!esc, nu ucidsemnifica o acceptare a lumii in perfectiunea ei !azuta prin prisma cunoasteriiluciferice. 4intea impune ratiune opusa menirii poetului identificata in !ersulDin calea meaE. In ampla enumeratie Din flori, in ochi, pe buze ori morminteE seafla uni!ersal identificat prin elementele lui de baza florile arata misterulfrumusetii si al !ietii, ochii surprind misterul sinelui, buzele subliniaza tainacu!antului si a iubirii, iar mormintele taina mortii.

4etafora luminii Dlumina altoraE reprezinta cunoasterea de tip paradisiaca a carui scop este perceperea uni!ersului.

0a urmare, !ra&a nepatrunsa !a fi descifrata, iar uni!ersal isi !a pierde farmeculdin adancimile de intuneric./i pentru ca menirea poetului este de a scrie poezie schimband mentalitatidatorita puterii cu!antului !a reusi sa aduca si mai spornic taina uni!ersala.

/e compara cu luna moti!, literar romantic, astru ceresc, ce il inspira si dafarmec noptilor. 8iorii de sfant mister sunt de neinteles pentru neinitiati, pentrurationali si intelegere, scopul fiind de a metaforiza uni!ersal sub ochii poetuluicare se inspira din toate tainele acestuia din frumos si !iata "flori%, din

cunoasterea de sine si e'istenta "ochi%, din iubire si cu!ant "buze%, din mareataina a mortii, marea trecere "morminte%.

=pera se organizeaza datorita temei pe baza campului semnatic alcunoasterii idenfiticat cu a&utorul celor doua metafore centrale Dlumina meaE siDlumina altoraE. Ferbele la forma negati!a Dnu stri!escE, Dnu ucidE si cele carearata o acceptare a uni!ersului fara a*l schimba, DiubescE si DintalnescE se opun!erbului DsugrumaE, facandu*se astfel separarea dintre poet si lume.

La ni!el artistic, opera are ca principala metafora re!elatorie a poezieicare apare inca din titlu Dcorola de minuni a lumiiEsi semnifica ideea cunoasteriiluciferice. (a este reluata in incipitul poeziei, iar semnificatia ei este completata


8/8

prin folosirea unor !erbe la forma negati!e Dnu sporescE, Dnu ucidE. = altametafora re!elatorie care apare in poezie este metafora lumii care simbolizeaazacunoasterea. 0ele doua tipuri de cunoastere sunt redate prin asociereaelementelor de opozitie cu !erbe sugesti!e care le pun si mai bine in e!identa

DLumina altora5sugruma !ra&a nepatrunsului ascunsE, in timp ce eul liric blagianDspo!esteE, Da lumii tainaE5 >?@ nu micsoreaza, ci tremuratoare5mareste si maitare taina noptii.

4are parte din imaginile poetice din poezie se bazeaza pe asocierea unuielement abstract cu unul concret. e e'emplu, cele patru metafore J simbol carealcatuiesc Dminunile coroleiEsi care se referea la temele creatiei blagien Dflori siochi si buze si morminteE. Alte figuri de stil a!em epitetul metaforic siin!ersiunea Dnepatrunsul ascunsE sau Dintunecata zareE.

Metrica si pro+odiePoezia este alcatuita din 67 !ersuri libere "cu metrica !ariabila si cumasura inegala% al caror ritm interior reda flu'ul ideilor si fanteziasentimentelor. (uforia !ersurilor sugereaza amplificarea misterului. (ste

prezenta tehnica ingambamentului, continurea unei idei in !ersurile urmatoare,scrisa cu litera mica D(u nu stri!esc corola de minuni a lumii5 si nu ucidE.

oncl%+ieA!and in !edere aceste caracteristici, opera data este o arta poetica

moderna cu influente de e'presionism, interesul poetului fiind deplasat de la

principiile tehnice poetice.In opinia mea, poezia impresioneaza prin sentimentul poetic de contopire

cu misterele uni!ersale, cu esenta lumii.

1919 eu nu strivesc corola de minuni a lumii de lucian blaga

Documents