Anul XXIX. B L A J . Vineri 1 6 Main 1919. Numărul l O O .

ABONAMENTUL.

Vnan 80 COT. (60 lei)

'|, an 40 t „ ¡30 lei) Van 20 „ (15 lei) Olunâ 7 B ( 5 lei)

Unnr. 30 fii. (25 b a n i )

O •

I N S E R T I U N . . U n şir g a r m o n d :

odată 1 cor., a doua şi a treia oara 80 fii.

. . . . . J • . i M a n u s c r i s e s u n t a s e t r i m i t e la Redac ţ ia

„ U N I R I I " B l a j .

• •

Z I A R flAŢIOHALi — A P A R E Z I L N I C .

Partidul ţărănesc se sbate în durerile naşterii. Câteva moaşe diplomate aşteaptă avide evenimentul îmbucurător, câţiva curioşi privesc prin ferestrii. Ce va fi? Cum să fie numit noul născut şi ce perspective îl aşteaptă?

Nu ar trebui să avem nimica împotriva înjghebării unui partid ţărănesc. £ şi logic şi firesc ca pe pământul României-mari, elementul ţărănesc să-şi aibă organizaţia sa politică, dupâce ţăranii sunt talpa ţârii şi ei constitue maio-ritatea populaţiei. Importanţa elementului ţărănesc au scos-o îndeajuns la

(iveală răsboiul acesta şi evenimentele ce au urmat.

Vorba e însă, dacă este un act politic înţelept să organizezi clasele sociale aparte, aducându-le pe teren, ca să se consume în lupte sterile una cu cealaltă şi să se stânjenească astfel orice avânt şi progres, de care mai ales Ţara românească are azi lipsă arzătoare ?

I Şi este oare o prevedere politică, de a introduce şi la noi în Ardeal politicianismul sec de din- ] colo, când noi voim să j păiiai în Casa ţării ca ele- | ment unitar, cu conducători [ conştii de datorinţa lor, cu program unitar, ca astfel j sâ putem luă cu efect parte li opera de regenerare po- j litică a întregului neam ro-mânesc? I

De ce nu se află bine partidul ţărănesc în cadrele j programului partidului na- j ţional român, care are tot, din ceeace ar putea cu

prinde un program ţărănesc a parte, făurit artificial, de multeori cu intenţii foarte puţin binecuvântate?

Mai ţărănesc program decât cel al partidului naţional român nici atunci nu rni-aş putea î n c h i p u i , dacă s'ar alege ţărani-sadea, ca sâ şi-1 facă ei, după propriile lor aspiraţii. Ceeace nu este ţărănesc în programul

| naţional, e cel mult lupta de j clasă împotriva celoralalte ; straturi sociale şi tocmai j aceasta e, ce trebuie să eyi-i ram în împrejurările actuale. 1 E un păcat naţional s i di-| vizăm voinţa naţională, care ! s'a manifestat In zilele ace

ste atât de grandios, atât de armonios şi inaugurând principiul: divide et impera, să ne pomenim, c ă nu noi vom stăpâni România-mare, ci e lementele străine ale oraşelor, cari aşteaptă învrăjbirea noastră, ca s ă tragă foloasele lor.

(P-) iiMiiniiliniiliniHHtiniiiiiiiiiiil'ii i i • >• • • i i n

C o n g r e s u l p reo ţ i l o r . — Raport telefonic dela Cluj. — i

Congresul s'a deschis la ora j 11 VJ- Preşedinte Dr. Elie Dăianu, I prexidenţi de o n o a r e : Dr. Al. \ Nieolescu şi Dr. Octavian Domide, vice prexidenţi vicarii Ilarie Bo-roş, RomulMarchiş şi Iaceb Popa; n o t a r i i : Ioan Moldovan, Pasca, Lauran, Fireza. De lega ţ i :

Asociaţia preoţilor gr.-or. prin Dr. Nic. Bălan, prof. s em. ; preo-ţ imea din Regatul vechiu prin 3 preoţi din Bucureşt i , mai multe cercuri culturale din România v e c h e ; Cons. Dirigent din Sibiiu prin Dr. Onisifor Ghibu şi Dr. Al. Rusu. De faţă : Comandan tu l pieţii Cluj, prefectul judeţului , d e faţă 500 de preoţi. S'au tr imis te legrame de omagiu Papei , M. Sale Regelui, Corului epis-copesc , guvernului din Bucureşti şi C. D. din Sibiiu. Congresul

decurge cu o seriozitate şi demnitate admirabilă. Foar te grandioasă adunare de preoţi . Şedinţa 1-ă s'a suspenda t la ora 2. S'a ţinut banchet la otelul New-York. Au part icipat la 400 persoane. S'a închinat pen t ru : Papa, M. Sa Regele şi Regina, pent ru Familia domni toare , apoi pen t ru reprezentanţi i biserici gr.-ort. şi pentru glorioasa armată română ; a r ă spuns Colonelul Opreanu. Prof. Bălanu dela Sibiiu a toastat pen t ru ţ inerea unui congres general al preoţimd române din România întreagă ceeace p reo -ţ imea a primit cu aplauze. Dr. Al. Rusu a toastat pentru pea-tra de temelie a credinţei noastre , pent ru Scaunul Apostol ic , părintele Agârbiceanu a cuvântat pentru preoţ imea cu inimă creştinească, pen t ru p reo ţ imea ideală, prin care Dzeu ne va hărăzi unitatea de care mai avem lipsă. Banchetul s'a sfârşit la ora 5. — Când vorbesc la telefon Congresul îşi cont inuă lucrări le; s'au ales trei corni s iuni : 1. organizatoare, 2. şcolară şi 3 . administrativă. S'a citit rapor tul comisiunii organizatoare. Rapor to r este Dr. Vas. Cerghisan, p r o p u n e să se înfiinţeze o Asociaţie politică preoţească, cu nume le Frăţia creştină. Congresul decurge . Din prilejul congresului a apărut la Cluj o ioaie ocazională Solia zilei. Raport amănunţ i t în scris urmează

— Ora S3!t p. m. —

Artiştii Teatrului Naţional la Blaj.

Zilele de luminată sărbătoare artistică în Blajui ca tacombelor — vor rămânea între cele mai frumoase şi însemnate din evenimentele mari trăite de noi în t impul din urmă. — O r e l e de înălţare sufletească în seninăta tea artei româneşt i , artiştii mari şi piesele în frunte cu minunatu l »Poem al Unirii" ne-au dovedit încă odată, că teatrul va trebui să fie in România mare o şcoală pururi deschisă în cât mai mul te centre, areopagul unde adevărul se- 'mbracă în vraja frumuseţii ca să te supună . — Da, teatrul

! solid, arta mare este un apos to la t şi el, iar roadele lui se pot p u n e alături de cea mai febrilă şi rodnică apostol ie de redeş tep ta re şi regenerare sufletească.

Cu ochii umezi s'a ascultat minunatul »Poem« alui Zaharie Bârsan. Plină de demni ta te a fost dna Olimpia Bârsan şi plin de vieaţă în gesturi şi intonaţ ie Doroban ţu l la spa te având flamura tr icoloră. Duioasă şi b lândă Basarabia, sprinţară Bucovina cucernică şi cu glasul iur tunos, Transi lvania şi atât de p lângă toare Macedonia, ce sta înaintea mamei care-şi avea la sân pe toate ficele... Acordul final de maies ta te din

\ glasul Dorobanţului a extaziat ' sufletele şi în t reg publicul azi-

stent a zbucnit în urale şi a-plauze. Intr 'adevâr, a fost ceva mare, ceva grandios în această cea dintâiu reprezentaţ ie, a cărei suflu şi emoţii ne cut remură şi astăzi inimile. Aranjarea scenică a reliefat gustul ales al dlui Victor Dumitrescu-Bumbeşti re-gisorul Teatrului Naţional...

Măiestrul Nottara a fost acela, care a uimit s u fletele în Apus de soare . . . Marele lui talent s'a p ronunţa t dela cuvântul cel dintâi şi-a crescut în mai multe scene, dar a culminat în finalul morţii lui Ştefan... A fost atât de reală aceas tă scenă încât pe toţi cari au văzut teatru în capitale s t ră ine cu cei mai mari actori , i-a convins, că Nottara este nu un a p o teozat de o ambiţ ie naţ ională momen tană a auditorului , ci cu adevărat ne poa te fi o mândr ie naţ ională. — Doamna Măria (M. Ignătescu) a fost perfectă in rolul Doamne i in dragos tea căreia se amestecă atâta stimă faţă de Domnul Ţări i . — Sinceritatea şi marea dragoste de ţeară ne-au adus 'o p e scenă logofetul Tăut , postelnicul Toader , vornicul Jurj şi Ha t manul Arbore, cei trei boeri cu gând de răsvrătire, Bogdan şi îndeplinind fiecare prin intonaţ ia bărbătească, prin gravitatea ţinutei — tabloul minunat d in jurul lui Ştefan, Gingaşă 0 » n a (dna O. Bârsan) spontan Rareş.

P a g . 2 U N I R E A Nr. 100

(Atanasescu) bine studiaţi cei trei doctori (Toneanu, Duţulescu, Savulescu etc.) s impatice fetele din casa lui Ştefan. — Cine-ar pu tea descrie toată armonia de mişcări , toată p o m p o a s a curăşie ce s'a vrăjit peste scenele din Apusul lui Ştefan Cel Mare al lui Delavrancea.. . Ai marea artă a celor, cari dezvoaltă o muncă uriaşă de aprofundare a lumii sufleteşti pe care o redau, ai jertfa şi roadă anilor de muncă , ai o aleasă ceată din cei mai d e seamă artişti ai Teatrului nostru din Bucureşt i . . . Ai talente Închegate şi suflete cari acum îşi lustruesc sufletul pentru a-i d a cele din urmă conture de perfecţie.

Banchet.

După reprezentaţ ia de Sâmbătă seara artiştii şi publicul blăjan s'au întrunit la o masă comună la otelul Moldovan. Sala otelului s'a dovedi t cu mult şi puţin încăpătoare , decât să poa tă cupr inde pe toţi. A fost ticsită şi a doua sală de publicul no stru, care voia să sărbătorească pe artiştii veniţi în orăşelul acesta .

Seria toastelor a deschis-o dl Dr. Victor Macavei profesor ia seminar, salutând călduros t rupa Teat ru lu i Naţional, care a venit să îndepl inească o muncă culturală şi naţională de cea mai mare însemnăta te . In calea a-ceasta îi pe t recem cu tot sufletul şi le dorim depl ine succese .

A răspuns maestrul Nottara satisfăcut, că t rupa se află în Blaj, leagănul culturii noas t re naţ ionale .

D. profesor Di. Oct. Prie, a salutat venirea artiştilor, care pent ru noi Ardeleni i este o nouă şi puternică zală în p r o gramul naţional , inaugura t p e Câmpul libertăţii la anul 48. Farmecu l artei româneş t i este chemat să umple cadre le statului mare , f ăcând că sufletul r o mânesc să stea biruitor şi s tăpâ-nitor pe aceste plaiuri. Publicul a stat mult împreună . A domni t cea mai desăvârşi tă voe bună p â n ă târziu în noap te .

Lumea romani s'a scurs înaintea ochilor noştr i în tablour i le d e pi torească frumuse ţe din Fân tâna Blanduziei. — Măiestrul Not tara ni-a r e -vrăjit pe Hora ţ iu din «Satire şi Epis tole* în toată lumea lui sufletească. — Marele art ist a perfecţ ionat pe Hora ţ iu alui Alexandr i . Neera (dna Bârsan) şi-a reda t minuna t rolul avut iar Ge t t a (dşoara Cleo Pan) ne -a ară ta t pr in gingăşia, curăţia şi zbucnirea nevinovată a iubirii, un mare talent , a cărei calităţi vor s tăpâni nu pes te mul t inimile tuturora. — A fost foarte ţfine Gal lus (Atanasescu) şi-a

I culminat în scenă când îşi ro-! steşte dragostea . Ne-a dat Pos-

tumus (Mânu) un real t ip de dragoste ridicolă şi-a fost foarte bine în mai multe scene. Scaur (Dumitrescu) a redat admirabil grotescul libertinului ajuns la bani , fioros şi de o deosebi tă putere a fost Hebro (I. Petrescu) iar sclavii toţi UE-AU rezugrăvit prin mimica feţii şi prin strigătele lor, dure roasa scenă a o-mului, care era odată obiect şi nu frate. Mai puţin rol au avut Mecenas şi-au fost bine Zoii cu faţa lui invidioasă şi Glut to cu >cinci fierte şi cinci fripte».

Dar cine ar putea să reliefeze toate talentele mari de artişti câţi au jucat la Blaj. In cronica unui amator câte nu se pot strecura. — Mai este apoi că unor artişti li-s'a rezervat rol mai însemnat in alte bucăţi cari vor fi jucate în alte centre . — In unele părţi , este piesa mai fără putere şi artistul oricât de bine ar interpreta, îţi lasă in suflet o umbră , nu prin jocul < său ci prin însăşi fiinţa sufletului ! omenesc , care confundă vredniciile şi defectele şi le egali- | sează adese.. . |

Fie însă depl in convinşi prea ! iubiţii artişti, că ne-au satisfăcut ! sufleteşte întru toate, că pururea ] ne vom cugeta la dânşii, cari I ne-au cercetat întâi îa România j mare, necru ţând sănăta te şi putere numai , ca să ne vadă şi să ' ne dea, ceea ce au mai preţ ios — sufletul şi toată puterea lui. j In numele acestui suflet le adu- I cern tuturora şi fieştecăruia în t par te toate inulţămitele noastre sincere, as igurându-i de dragostea noas t ră sinceră. — Mulţumim în deosebi măiestrului Nottara , care ne-a adus în Tran silvania în trupul munci t sufletul mare şi arta sa fără păreche.

F ie-Vă calea pl ină de mulţumiri sufleteşti până la o altă r evede re !

O v i d i u H u l e a .

'IN ini i|ii|i>F irini''»iiiiii,iiiii:iiiiiitiMiHitriititniniri»t

Omagiu. B l a j u l — cetatea culturii din

care au porni t atâţia Eroi ai des -robirei naţ ionale a Ardealului , p l ec din sânul ei cu un sentimen t d e pioasă recunoşt in ţă , tn ea se vor ţese toa te nădejdile noas t re d e b ine şi fericire a R o -mâniei-mari . Arta românească n u a făcut decât se facă un scur t popas , ca să-şi depuie omagiul d e recunoşt in ţă pent ru tot ce Blajul a iăcut pent ru România-mare .

Victor Dumitrescu-Bumbeşti. Regizorul Teatrului Naţional.

Cum se ser ia pe vremuri 3|15 MaiiL

De 43 ani încoace aceas tă zi de 3/15 Maiu am prăanui t -o numai în inimi şi în a r t i co le de z i a r e . Până la 1876 ne e ră îngădui t să prăznuim în pub l ic , în Blajul nos t ru s e r b a r e a de 3/15 Maiu e ră oea mai animată,, în care t iner imea s tud ioasă îşi punea tot en tuz iasmul şi toa tă c ă ldu ra vârs te i . La 1876 a fost însă pentru ul t ima oară . S t ă pân i r ea u n g u r e a s c ă a supr imat cu mână sac r i l egă aces t e manifestaţii . De a tunci până azi ziua de 3/15 Maiu am prăznui t numai în tainiţele sufletelor noas t r e .

Numai câ te un s tegule ţ t r i c o l o r pus , pe P ia t r a Liber tă ţ i i o r i în al te locur i memorab i l e , de manile in t repide a le câ te unui t inăr entuziast , ne mai amin t i â înafară aceas t ă zi însemnată .

Acum, când pu tem s'o s e r b ă m după plac, gându l ne ba te d o -ios că ră r i l e sp inoase a le t r e c u tului . Din poves t i r i le cont imporan i lo r şi din foile îngălbini te ale gaze t e lo r vechi ni -se încheagă l impede cad re l e în t re car i se s e r c a a c e a s t ă zi.

In p r e s a r ă zilei de 3/15 Maiu la 8 o re s e a r a elevi i s e î n t r u n e a u în edificiul gimnazial , unde u n u l d int re ei le v o r b i â d e s p r e însemnă ta t ea zilei . (Cel din u rmă o r a t o r Ion Bianu, l a 1876 o c -tavan, acum profesor un ivers i t a r în Bucureş t i ) .

De a ic i se duceau „cu m e r s n a ţ i o n a l " — cum spune c o r e s ponden tu l din 1876 al „Gazete i T r a n s i l v a n i e i " — e x e c u t a t de „banda op idană" , cu to r ţ e şi cu „s t indarde na ţ iona le cu diferite inscr ip ţ iun i" la case le ce lo r ma i de s e a m ă b ă r b a ţ i ai Blajului. In 1876 au m e r s la canon i cu l Ioan F . Negru ţ iu , l a T i m o t e i u Cipar iu şi Ia Antonel l i , d i r e c toru l g imnaziu lu i pe a tunci . L e făceau ovaţ i i i a r aceş t ia din fer e a s t r ă le ţ ineau vorb i re . De aici m e r g e a u îna in tea b iser ic i i c a t e d r a l e , unde unul d in t re s tudenţ i r o s t e a o vo rb i r e . După a c e e a s e î n d r e p t a u c ă t r ă t r i buna, „p i r amida" , ce e ră în m i j locul p ie ţe i , i luminată şi c u inscripţi i , în t re car i F r a n ţ a şi I ta l ia nu e rau ui tate nici în t r 'un a n . De a i cea i a r sa r o s t i a u vo rb i r i tnsuf le ţ i toare . După aceea , la lumina to r ţe lor , se înc ingea foc o s jocul , j ucându- se „ s a l t u r e l e na ţ ionale R o m â n u l ş i Bătu ta" . Cu a c e a s t a se ţ inea p r e s e a r a zilei de 3/15 Maiu.

In r e v ă r s a t u l z i le i de 3/15 Maiu, pe la 3 o r e d iminea ţa , t i n e r i m e a s tud ioasă cu „banda op idană" a l e rga pe Câmpul Liber tă ţ i i „ sp re a p l an ta s t inda rdu l în p ia t ra cea de m a r e însemnăta te* . La 9 o r e ven iau

l a b i se r ică , unde se oficia uit PARASTAS î n a m i n t i r e a martirilor d in 1&48> După terminarea serviciului divin tinerimea, dimp r e u n ă cu un publ ic număros,

; cu flamuri na ţ iona le" şi cu „ B A N D A opidană'% care executa „mar şu l R A Ţ I O N A L " , MERGEA pe Câmpul Liber tă ţ i i . Aici unul d in t re profesor i (cel DIN urmă, in IS76, a fost fie iertatul Ioan Gherman) cetia rugăciunile pen t ru mar t i r i i DIN 1848. Un s tudent din c lasa VUI-a rostia A P O I o „vorb i re însufleţitoare".

; După A C E E A v re -o 12 tineri, ; „ invescuţ i tn cos tumur i naţio-j n a l e " Jucau că luşeru l şi bătuta.

Se Împrăş t i au apoi p« acasi. D a r CU a c e a s t a nu se termina

j s e r b a r e a . După p rânz era peTRECERE cu joc . La 1 ori

„banda o p i d a n ă " dedea avizul | pen t ru începe rea petrecerei . Ti-; n e r i m e a şi publ icu l mergeau ia

„be rcu l me t ropo l i t an" , unde se ' ţ inea o p e t r e c e r e animată pâni

la 9 o r e seara , când mergea ; fiecare A C A S Ă .

Aşa se se rba z iua de 3/15 Maiu înainte cu 40 şi ceva ani:

| cu vorb i r i înflăcărate, cu cân-; tă r i ş i cu s teagur i naţionale.

Deasupra t u t u r o r a însă, plana luminos şi ne înf rânat entusias-

1 mul t iner imei s tudioase , car» i însaş aranja aces te SERBĂRI, j umplându- le cu lumină şi eăl-I dură . P . S u c i u . t

Ziua de 10 Maiu*). (Continuare şi fine.)

In aoeas tâ zi de 10 Maiu se î n c e p e domnia binecuvântată a lui C a r o l , p r inc ipe acum şi rege: mai tâ rz iu . Domnia lui îndelunga tă o împănează , o împodobesc o mul ţ ime de orânduiehşi de fap te mar i . Ş'a DAT, dela început s eamă DE greutăţi le ce a r e să le int impine. In curat cu s ine ŞI cu nevoi le multe ale aces tu i s ta t t inăr , s'a apucat înda tă de luc ru . Două lucruri mar i 11 a ş t e p t a u : mulcomirea d u ş m a n i l o r dinafară şi aşezarea ter i i pe temeli i nouă, potrivite v remi lo r . Le-a isprăvi t pe amândouă b ine , deş i eu multe greutăţi . T u r c i i , la început, n'au voi t să-1 r e c u n o a s c ă , ba eră să se r idice eu oas te împotriva lui. I-a t r ebu i t mul tă t rudă tinărului Domni to r , pân ' a putut să îmbuneze P o a r t a ş i să-1 primească de Domn. S'a apuca t apoi dt r â n d u i r e a din lăuntru a terii: i-a dat legi nouă, constituţie, s'a a p u c a t s ă clădească linii Sera te , să Înfiinţeze şcoli şi s i r id ice fabr ic i . In munca aceas t a de r i d i c a r e s i de întărire a s ta tului e r ă ajutat dc sfatul unor

*) CETIŢI LA SERBAREA DE 10 MAIA

ELEVILOR LICEULUI DIN LOC

Nr. 100. U N I R E A Pag- 3.

bărbaţi luminaţ i , ca Ioan Bră-tianu, M. Kogâ lg i ceanu şi alţii. Mai >multă î n c u r a j a r e ii ven iâ însă dela a l t c ineva , c a r e - i s t e teâ mult mai a p r o a p e de in imă şi de gândir i le sale, de la cea mai gingaşă şi mai nobi lă în t re dom-aitoare, de l a E l i sabe ta , ca soţ ie — şi C a r m e n Sylva , ca poetă.

Domnia a c e a s t a de m u n c ă fără preget a ţ inut până In 1877. In acest an Rusia po rneş t e râsbo iu împotriva Turc ie i . Drumul a r matelor ruseş t i nu putea duce pe alt undeva, decâ t p e s t e R o mânia. Ce putea să facă a c u m această ţ a ră , a junsă în t re c io can şi n i cova lă . Să ţ ină cu Tureia, c a r e o ţinea şi acum sub ascu l t a rea ei, ori cu Rusia, alăturea că re ia nădă jduia să se souture de tot de jugul Uncesc? S'a dat de p a r t e a Ruşilor . Ca ro l ş-a pus a r m a t a pe p ic io r de bătaie, a ş t e p t â n d des făşura rea întâmplărilor, î nc reză to r în vitejia armatei sa le . A rup t o r i ce l e gătură cu Turci i .

In 10 Maiu 1877 ţ a ra a putut s i p r ă snuească dep l ina ei nea tâ r nare. Intr*aceea Ruş i i t r e c u r ă Dunărea şi se a p u c a r ă la lup tă eu Turc i i ; da r ă aceş t ia s e ţineau bine. S u b P l e v n a Ruş i i au suferit o în f rângere grea , ş i -a r fi fost n imic i ţ i de to't, dacă nu le-ar fi săr i t î n t r ' a ju to r a rma ta română, pe c a r e ei mai înainte « desp re ţu i se ră . So lda tu l r o mân, cu vitejia lut fur tunoasă şi dispreţuitoare de m o a r t e , a înclinat cumpăna b i ru in ţ i i s p r e Ruşi. T u r c i i bă tu ţ i în toate lo curile, sun t si l i ţ i să înche ie pace. D a c ă a mai fost v reoda tă pace, în c a r e să iasă la ivea lă fflârşavia, c ă l c a r e a cuvântului dat şi l ipsa de mus t r ă r i sufleteşti a unei pu te r i mar i , a t u n c i această p a c e dela Sa*. Stefano a fost ne în t r ecu tă . Rus ia s'a iritat a ş a c u m a fost: t i că loasă şi h răpărea ţă . Român ia i-a s ă rit în ajutor, i-a mântui t c ins tea fi armata, i a r ea în sch imb a ciungărit-o, i-a luat Basa rab i a frumoasă şi rod i toa re , dânda i - se in schimbul ei Dobrogea , cu i -tar de p o p o a r e fără căpă tâ i ş i de bălţi ne sănă toase .

Cu toate a ce s t ea , pe urma acestui r ă s b o i u , Român ia a avut ii un bine. Pu t e r i l e m a r i a l e Europei s'au învoit , ca Român ia si nu mai fie d e aici înco lo principat, ci r ega t . In 10 Maiu 1881 s 'a s ă v â r ş i t tn mi j locul mor mar i s e rbă r i , î n c o r o n a r e a Iui Carol I. de r e g e al R o m â niei. Regele a fost î n c o r o n a t ou o coroană de oţel, t u rna tă din tunurile luate dela turci la Plevna. . P r i m e s c cu m â n d r i e , a zis, a c e a s t ă c o r o a n ă tăiată dintr'un tun s t rop i t cu s â n g e l e vitejilor noştri» Pentru Regina şi pentru mine însă coroana cea mai f rumoasă este ş i r i -aâne d ragos tea şi Încrederea

poporu lu i , pen t ru c a r e n ' avem decâ t un g â n d : măr i r ea şi fer i c i rea iui ."

Iată, v 'am tălmăci t pe s c u r t i s to r i cu l şi însemnăta tea zi lei de 10 Maiu.

* * *

Iubiţ i e levi! Is tor ia es te cea mai bună şi mai d reap tă învăţ ă toa re şi î n d r u m ă t o a r e a vieţi i Hnui popor . Din t r ecu tu l lui r ă s a r , ca d in t r 'o cut ie fe rmecată , figuri de oameni mar i , de a p o stoli neînfr icaţ i cu cuvântu l ş i cu fapta, — r ă s a r e în t r 'o înş i ru i r e fără sfârşit, o mul ţ ime de meş te r i -z idar i , c a r i în c lăd i rea m a r e a neamulu i lor, ş i -au c lăd i t ce au avut ei mai s c u m p : inima şi sufletul din ei.

T o a t e a lcă tui r i le obşteş t i a le neamulu i nos t ru sun t o p e r a a c e s t o r oameni mar i . Sufletele lor, p r in g lasul t a in ic al i sp ră vi lor mar i , pe ca r i le -au făcut, ne dau nouă, r ându lu i de oa -

.meni car i t răim, povă ţu i r i p r e ţ ioase, î ncepând dela so lda ţ i i de r ând , ca r i cu p ieptur i le l o r au apă ra t ho t a r e l e ţă r i i şi m a i l a u rmă le-au întregit , până s u s la cei mai luminaţ i bărba ţ i de stat, ca r i ş i -au clădi t sufletul lor în c lăd i rea mare a neamulu i buca tă de buca tă , ne dau cu toţii o învă ţă tură foarte p re ţ ioasă : să ne iubim n e a m u l p â n ă la jer t f i rea de noi înş ine .

Da, iubiţi elevi , să ni-1 iubim. Dragos t ea de n e a m să ne fie făclia că lăuz i toa re în toate f ap tele n o a s t r e . Voi, ce i t ineri , să munci ţ i aco lo , u n d e sunte ţ i , la ca r t e , cu toată î n c o r d a r e a sufletului vos t ru , ne r i s ip indu-vă t impul şi puter i le în alt chip. N u m a i a şa se va c ro i din voi cea t a m a r e d« luptă tor i apr ig i , de munc i to r i neodihniţ i , de ca r i a r e l ipsă neamul nos t ru . F ă c â n d aşa , voi la ca r t e , noi ceş t ia la l ţ i aco lo , unde sun t em puşi , împl in im povaţa dată de marii noş t r i î na in t a ş i : de a m u n c i din to t sufletul şi din toa te pu t e r i l e n o a s t r e . E i a şa au m u n c i t ş i a s a au biruit . N u m a i a s a l e -a isbutit, muncind din g r e u şi fără p rege t , să pună temeliile, pe ca r i s e r id ică a c u m m â n d r u s t a t u l n o s t r u r o m â n e s c . F i r i c e l u l d e s te ja r p lăpând, în u rma munci i l o r neogoi te , a c rescu t , s'a făcut s te jar m a r e , c a r e sub r a mur i l e s a l e n e a d u m b r e ş t e a c u m pe toţi fiii n e a m u l u i r o m â n e s c .

S lăvi tă să fie p o m e n i r e a a c e s to r munc i t o r i mucen ic i . Ei ne-au pri lejui t s ă r b ă t o a r e a de as tăzi , 10 Maiu — şi ei ne -au făcut p ă r t a ş i de fe r ic i rea negră i t ă de a ne v e d e a toţ i fraţ i i laolaltă^. Vieaţa l o r să ne fie p i ldă — şi faptele l o r făclia că l ăuz i toa re .

Să nu uităm, in aeeastă zi de s ă r b ă t o a r e , că tot darul v ine de s u s . S ă ne plecăm smeriţi genunchii Înaintea Celui atot

pute rn ic , c a r e p r ea mi los t iv s'a î ndu ra t să pună sfârşit sufer inţ e lo r noas t r e fără n u m ă r . Cu in ima sus , la Cel de la c a r e vine d a r u l şi vieaţa, şi cu mani le înc leş ta te s d r â v e n pe unel te le de luc ru , să m u n c i m din g reu şi zi şi noap te . Numai a ş a ne vom ară ta v redn io i de s t ră luc i ţ i i noş t r i înaintaşi , c a r i ne -au dat aceas t ă zi de s ă r b ă t o a r e .

P e t r u S u c i u .

O r d i n Se face cunoscu t , că cu înce

p e r e a de la pub l i ca rea aces tu i o rd in o r i ce c o r e s p o n d e n ţ ă a t â t a pa r t i cu l a r i l o r câ t şi a au to r i tă ţ i lor civi le afară de c o r e s p o n denţa r e z o r t e l o r Consi l iului Dir igen t şi a P re fec tu r i lo r (ca re se va p r e d a b i rour i lor de cenzu ră conform ins t ruc ţ iuni lor Nr.75512) va t rebu i p r e d a t ă poştei , fără a se înch ide pl icul , s c r i s e ei teţ pe 2 pagini , P l i eu r i l e se vo r l ip i • u m a i d u p ă c e n s u r a r e a de că t re p a r s o n a l u l de c e n z u r a r e . C o r e s ponden ţa (afară de cea mai s u s numită) c a r e de se va p r e d a poştei eu p l icu l lipit mai î na in t e de a fi c e n z u r a t ă sau sc r i să neci te ţ ş i p e mai mul t de 2 pagini s e va d is t ruge din oficiu.

Ca a t a r e este în i n t e r e s u l publ icului de a se confo rma aces tu i ordin. Comandan tu l Z o n e i de s u p r a v e g h e r e .

Colone l (ss) M a r i n e s c u . Şeful Bir . M a i o r I. P e t r e s c u .

Un proiect de i > reformă agrară.

De curând a apăru t o broşurică (de 20 pagini) cu titlul: • Proiect d e reforme agrare pent ru Ardeal , Banat şi Confi-niile militare*. Autorul e dr. Pompil Cioban.

In par tea introduct ivă aduce câteva da te preţ ioase privi toare la Banat. Dar pe noi ne priveşte mai deap roape însuş proiectul . In s tarea aceas ta d e aş teptare nervoasă d u p ă proiectul de re formă agrară al Consiliului Dirigent, proiectul da t de dl Cioban l-am citit cu multă curiozitate. An» găsit într ' insul idei bune , dar n 'am găsit tot ceeace t rebuie să ne dea o reformă agrară, nu în amănun te , ci în ideile, în în principii le călăuzitoare. Dsale îi scapă d in vedere mai mul te lucruri . Reforma agrară e un c o m p l e x d e p rob leme , cari stau unele cu altele într 'o s t rânsă legătură organică. Nu poţi trece pes te nici una d in t re ele. fără, ca să nu primejduieşt i reforma înt reagă. Unele d in t re aceste p rob leme se par , la pr ima vedere a fi numai accidenta le , a fi numai dedesubtur i le reformei,

da r în real i tate sunt de-o impor tanţă ex t rem de mare . Sunt ca şi pietrile unghiulare la o clădire , ne avându- le , ţi-e amenin ţată cu prăbuş i re întreaga clădire.

Sunt o mul ţ ime dintre p rob le mele aceste, cari dlui Cioban i-a scăpat din vedere . O să le amintesc numai tangenţial . Dsa nu precisează modal i ta tea de plă-tire a pământu lu i , ceeace e o chest iune şi compl ica tă şi d e impor tanţă . E punctul d e plecare la o împroprietăr i re . O altă p roblemă impor tan tă e cea a mobilităţii pământu lu i . Dacă se lasă circulaţia absolut l iberă, pr in vânzare nel imitată şt

| prin comoştenire , a tunci pes te i 10—20 ani ajungem la situaţia ' de -acum. Trebu ie împiedeca tă , I pr in dispoziţii legislative, pulve-\ rizarea moşioarelor şi acumu-| larea pământu lu i în m â n a mino-i r i tăţ i lor. Spre acest scop circu-1 laţia pământulu i t rebuie res t rânsă \ într 'un minim, care să nu se

scoboare sub 10—15 jugăre şi într 'un maxim, care să nu t reacă peste 100 ori 200 jugăre , cât va fi stabilit de lege. Pulverizarea

; moşioarelor se poa te ajunge, i după părerea mul tora , pr in şter-| gerea dreptu lu i egali tar al m o ş -! tenitorilor şi prin in t roducerea i libertăţii păr inte lui d e a-şi tes ta

averea numai unuia d in t re copii . | Art. 11 din proiectul dlui ! Cioban dă d r u m liber pulveri-: zării, pr in aceea, că moş ten i to -; rilor li-se dă drep t d e a împăr ţ i j în părţ i egale moşia («compet e n ţ a de 11 jug. 4 ) pă r in te lu i repauzat .

; Reforma agrară are un scop | dup lu : nivelarea contrastelor so -j ciale şi mult ipl icarea producţ ie i .

Aceas ta se poate ajunge prin insti tuirea unui control unui învăţământ ' agricol, obl igator . Interese super ioare de stat r e clamă imper ios aGeste două lucruri, d e cari legislaţia va t rebui să ţ ină seamă. In proiectul dlui Cioban nu le găsim aceste d o u ă lucruri nici ba remi at inse.

A m aminti t aici numai câteva dintre problemele agrare de cari n u se ţ ine seamă în pro iec tu l amintit . Dar vor fi ele şi mai mul te , cari nu se pot însă amint i toate în cadrele Înguste ale unui art icolaş de ziar.

In ce priveşte proiectul în sine am avea, de asemenea , câteva obiecţiuni de făcut. In art. 1 se vorbeşte d e expropr ie rea tu turorpământur i lor»cul t ivabi le« . Ne în t rebam, ce Va fi a tunci cu pădur i le? A treia par te din t e -ritorul nos t ru e acoper i t cu păduri . Din 20 mil ione jug. pes te 7 mil ioane sunt pădure . Dintre aces tea part iculari i a u 2 mi l ioane şi ceva, iar restul d e 5 mil ioane e al s tatului şi a proprietăţ i i d e m â n ă moar tă . Ce se va a lege cu aceste imenze teritorii d e

Pbg. 4. U N I R E A Nr. 100.

ri? vor trece toate în stăpâni rea statului, ori vor r ămânea în posesiunea celorce le a u ? Acest lucru dl Cioban nu-1 pre -ciseză. In Art . 4 b) spune ceva, dar nu destul de lămurit.

Maximul de 500 jug. se pa re a fi prea mare pent ru relaţiile dela noi. In vechiul regat e drept , că e un maxim de 500 hectare (870 jug.), numai cât acolo e întrucâtva mai justificabil. Acolo pe 150,000 kltn.» sunt numai 7 ' / 2 mil ioane locuitori , pe când la noi pe 120,000 klm.* sunt 6 milioane şi ceva. La noi mun ţ i şi pădur i multe, acolo mult şes şi pămân t roditor . In Basarabia şi Bucovina, pe cât ştim, s'a luat ca max im 100 hectare (170 jug.). Ceeace e absolut deajuns.

Mărimea unui lot sau păr ţe lc dsa o p u n e la 11 jug. In mijlociu e îudestul i tor . Numai cât nu se poate de termina tocmai aşa apriat, fiiindcă vari ind calitatea lotului, t rebue să varieze fi măr imea lotului.

Dsa a aderent al proprietăţi i mijlocii. Pentru crearea unei astiel de proprie tă ţ i admi te (Ar t t33) , ca »ţăranii, cari d i spun d e putere de muncă şi unel te economice şi voiesc a-şi lărgi economia în m o d raţ ional şi intensive, să aibă drept a-şi comple ta proprietăţ i le lor până la 30 jug .

Sunt şi eu d e aceea părere , numai cât c'o amplificare: să se facă această conces iune , numai acelora, cari au dat dovesi eclatante de pr icepere , onest i tate şi hărnicie. Fâcându-se aşa, se va încuraja în chip simţitor economia raţională şi intensivă. V a fi un st imulent ademeni to r pen t ru ţăranii noşt r i .

Cu toate aceste întrelăsări b roşura dlui Cioban se ceteşte cu folos. In desor ientarea generală, ce s t ăpâneş te In ce priveşte reforma agrară, un glas hotărît, având chiar şi une le greşeli, p r inde bine şi dă orientări pre ţ ioase .

P . S u c i u . :iu.

Nouile frontieri ale Germaniei.

(Resumat din tractatul de pace cu Germania.)

(Continuare).

Partea stângă a Rinului

Secţ ia 8. — pa r t ea s t ângă a Rinului . — German ia nu va m e n ţ ine, nici nu va cons t ru i v r e -o fortificaţie, n ic i pe par tea s tângă, nici la mai puţin de 50 k m . la est de Rin. In zona astfel de -ân i tă , G e r m a n i a nu va în t re ţ ine nic i o tor ţă a rma tă , nu va face nic i o m a n e v r ă mil i tară şi nu va c o n s e r v a nici o uşur in ţă m a t e r i a l ă în ce p r i ve ş t e mobi

l izarea. O r i c e v io la re a aces to r angajamente va fi cons ide ra t ă c a un act osti l împot r iva semnă tu r i l o r prezentu lu i t ra ta t ş i d rep t calcule ca să tu lbure pa cea lumei .

Bazinul Sarre

1. F ixează frontiera ter i toriului la c a r e se apl ică s t ipula* ţ iuni le t r a ta tu lu i .

2. C o n s a c r ă ces iunea F r a n ţ e i în p r o p r i e t a t e în t reagă şi abso lută şi achi tă toate dator i i le (cu d rep tu l exc lu s iv de exploa tare) a mine lor de că rbun i din baz inul Sa r re , — aceas ta fiind compensaţia d i s t rugere i mine lor de căr buni, din n o r d u l F r a n ţ e i .

3. As igură F r a n ţ e i , p ro p r i e t a r a minelor , toa te garanţ i i le e c o n o mice şi ju r id ice n e c e s a r e e x p l o a -tă re i lor .

4. S tabi leş te d rep tu r i l e popu-laţiunii şi s i tuaţ ia lucră tor i lo r .

5. F ixează la 15 ani r eg imul poli t ic şi admin i s t ra t iv al ter i to-rului Sa r re , — Germania r e n u n ţând pen t ru acea s t ă per ioda în favoarea socie tă ţ i i na ţ iun i lor ; la guve rnămân tu l suszisului t e r i tor iu .

6. Determină r e g ú l e l e de vot pr in ca r e după e x p i r a r e a t e r menulu i de 15 ani , popula ţ iunea ter i tor iu lu i Sa r r e , va fi l iberă să r e c u n o a s c ă suve ran i t a t ea sub ca r e dânsa doreş te să fie.

Fronti erile.—Teritoriul Sartf» cup r inde dis t r ic te le Sa r re -Lou is , S a r r e b r u c k , Ot twei ler , Saint Ing -ber t , o p a r t e din d is t r ic te le St. W e n d e l , H a m b u r g .

E l es te mărg in i t : la sud şi ves t de n o u a f ront ie ră a F ran ţ e i . La nord , l imi te le adminis ta t ive a d i s t r i c te lo r şi c a n t o a n e l o r î nco r po ra t e la zisul ter i tor iu , u rmează o linie g e n e r a l ă , po rn ind dela S a r r e , 5 km. , no rd de Met t lach şi un induse la sud -es t de Mett lach , f ront iera mer id iona lă a pr inc ipa tu lu i Bi rkenfe ld . La est, de o linie t r e c â n d la a p r o a p e 4 km., no rd -es t de S. Wende l , l ă sând în ex t e r i o r t e r i t o r iu l S a r r e B r e t c n b a c h şi Waldmohr , îng lobând H a m b u r g şi a jungând la f ront iera f ranceză, la sud de H o r n b a c h . Suprafaţa e s t e de 161.000 h. a. Popu la ţ i a e s t e d e 647.000 locui tor i .

C e s i u n e a minelor . Ces iunea în t r eagă şi abso lu tă se referă la toa te g i smente lc de că rbun i concéda t e sau nu, la t o a t e depen denţe le şi instalaţ iuni le , a tâ t de la suprafaţă , cât şi ce le s u b t e r a n e şi anume cen t ra le le e l ec t r i ce , s tocur i l e , case le funcţ ionar i lor şi a le l u c r ă t o r i l o r e t c . şi în gene ra l a s u p r a a tot ce posed p r o pr ie ta r i i sau exp loa ta to r i i mine lor .

(Va urma).

Iníormaüum. * P r e l u a r e a u n i v e r s i t ă ţ i i

d i n C l u j . In 12 crt. s'a prezentat la Rectorul universităţii din Cluj o comisie compusă din mai mulţi profesori dela gimnaziile r o m â n e din Ardeal , sub presidenta dlui Nicolae Dregan profesor de universitate. Foştii profesori universitari unguri n'au voit să depună jurământul nici în ziua din urmă, moment de care legau speranţe mari sudenţii unguri .

Nu se va ţinea nici un fel de e x a m e n ; deocamdată edificiul universităţii e sub paza armatei . Universitatea a fost preluată şi închisă pent ru semestul de vară.

* P r o f e s o r i i de universitate-' din Cluj au denegat cu toţii jurământul . Facultăţ i le de dreptv litere şi ştiinţă au fost închise. Preluarea universităţii s'a început.

* D i n D i e c e z a

MAI NOD. SUVERANII ÎN ARDEAL.

După cum am anunţat, Suveranii vor pleca Joi — nu azi, cum anunţă ziarele în Ardeal, unde timp de opt zile vor vizita ţinuturile desrobite de armata română.

Regele şi regina merg întâi Ia Braşov, apoi la Sibiiu, unde li/se va face o primire triumfală, la Alba' Iulia şi la Blaj, unde e scaunul mitropolitan, şi în urmă spre meleagurile de Nord ale Ardealului până acolo unde împărăţiră bordeie magnaţilor boleevici.

Vizita familiei regale a fost anunţată dincolo încă de acum 2 săptămâni. Preparativele făcute şi programul acestei vizite au fost pe larg expuse consiliului d< miniştrii de către dl Maniu, a cărui venire în Capitali a avut şi acest important scop. („România"),

* Comemorarea silei de 3\16 Maiu se va faee

mâne Vineri. Se va oficia serviciu divin pentru sufletele tuturor din această mare generaţie şi se va face peregrinaj la »Piatra Libertăţii* şî mormântul lui Axente.

Comunicat oficial din 14 Maiu 1919. F r o n t u l de Es t : Viu sch imb de focur i în t re ambele ma

lur i ale Nis t ru lu i . F r o n t u l de Vest : Sch imb de focuri de a r m ă şi tun pe

tot frontul T i se i . Cu ocaz i a opera ţ iun i lo r n o a s t r e în c o n t r a Ungur i lor sau

cap tu ra t : 485 ofiţeri, 4752 soldaţ i , 32 obuz ie re 10 tunuri , 2894 a r m e , 141 mi t r a l i e re şi mar i cant i tă ţ i de m a t e r i a l e şi muniţiuni.

Marele Cartier General. *

Artiştii Teatrului Naţional au ajuns Miercuri la Cluj unde au ş i jucat seara: Poemul Unirii şi Răzvsn şi Vidra. — Artiştilor hvs'a făcut o primire grandioasă, — înainte de începerea reprezentaţiei muzica a intonat Imnul regal. Iar Poemul Unirii — a produs în teatrul ce s'a preluat — o însufleţire nemaipomenită în âc«t teatru.

N u m ă r u l cenzu ra t de : AUREL GAJIA.

Director: A L E X A N D R U CIURA. R e d a c t o r : Ovidiu Hulea.

¿ib'

Tipografia Semin. teol. gr. cat. din Blai.