1

– MAI 2015 –

2

Referenţi:

Inspector Şcolar General

Prof. Sorin Ion

Inspector Şcolar General Adjunct

Prof. dr. Gabriela Istrate

Director CCD Dâmboviţa

Prof. dr. Daniela Barbu

Tehnoredactare:

Prof. Georgeta Popa, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu” -

Târgovişte

1

SIMPOZIONUL DE CREATIVITATE DIDACTICĂ 2015 LA A XVI-A EDIŢIE

În data de 10.04.2015 la Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” s-a desfăşurat

„Sipozionul de creativitate didactică în domeniul materialelor auxiliare destinate educaţiei

pentru drepturile omului, democraţie şi o cultură a păcii în învăţământul preuniversitar”,

activitate realizată în colaborare cu Casa Corpului Didactic Dâmboviţa şi cu Inspectoratul

Şcolar Judeţean Dâmboviţa.

La simpozion au fost înscrise 15 lucrări realizate de 20 de profesori din 7 licee din judeţul

Dâmboviţa. Liceele participante au fost: Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” , Colegiul

Național „Ienăchiță Văcărescu” Târgovişte, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște, Liceul

Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgovişte, Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu” Târgovişte,

Liceul de Arte „Bălașa Doamna” Târgoviște, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de

Aur” Târgoviște.

De la Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” au participat următorii profesori: Georgescu

Gabriela, Popa Georgeta, Dogaru Alina, Cârstea Mirela, Bivolaru Mirela, Lăzărescu Lia, Popescu

Manuela, Floroaica Claudia, Didiță Gheorghe, Neguț Ion, Barbu Ionela Silvia.

Sipozionul a avut trei secţiuni, la care au fost selectate pentru faza naţională următoarele

lucrări:

1. Materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii:

Utilizarea instrumentelor digitale în activitӑţile cu elevii – profesor Floroaica Claudia,

Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte

2. Lucrări cu caracter metodic, ştiinţific şi aplicabilitate practică:

Particularitӑţile motivӑrii cadrelor didactice – profesor Tudorache Ana-Maria, Liceul

Teoretic „I.H. Rădulescu”, Târgovişte

Autoepurarea – a fi sau a nu fi? – profesor Barbu Ionela–Silvia, Liceul Tehnologic

“Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte

3. Reviste şi publicaţii periodice destinate şcolii:

Biospies – Revista de educaţie a elevilor – prof. Ciobanu Nicoleta, prof. Rӑdulescu

Carmen, prof. Iordӑnescu Carmen, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște

Jurizarea lucrărilor a fost realizată de o comisie formată din profesori ce nu au participat cu

lucrări la simpozion. Preşedintele comisiei de jurizare a fost profesor Solomon Aurora – Director

C.C.D. Dâmboviţa.

În paralel cu simpozionul de creativitate didactică s-a desfăşurat şi Concursul judeţean

pentru elevi – 2015. Acesta are două secţiuni: secţiunea I – fizică, chimie, biologie, cultură

tehnică; secţiunea II – matematică, informatică, socio-umane.

Lucrările premiate la secţiunea I vor participa din partea judeţului Dâmboviţa la Concursul

naţional pentru elevi, ce se va desfăşura în luna mai 2015 la Liceul Tehnologic „Nicolae

Ciorănescu” din Târgovişte (concursul este cuprins în Calendarul activităţilor educative naţionale

2015, Secțiunea A12: Domeniul ştiințific, poziția 34 – fără finanţare MEN, aprobat cu nr.

26362/1/10.02.2015)

La concursul judeţean au participat elevi cu un număr de 27 de lucrări realizate sub

îndrumarea profesorilor. Liceele participante au fost: Liceu Tehnologic „Nicolae Ciorănescu”

Târgovişte, Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte, Colegiul Economic „Ion Ghica”

Târgovişte, Colegiul Național „Constantin Carabella” Târgoviște, Liceul Teoretic „Petru Cercel”

Târgovişte, Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu”, Târgovişte, Liceul „Voievodul Mircea” Târgovişte,

2

Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgovişte, Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan

Gură de Aur” Târgoviște, Liceul Tehnologic Transporturi Auto Târgoviște.

Lucrările premiate, pe secţiuni, au fost următoarele:

Secţiunea I – fizică, chimie, biologie, cultură tehnică

Violetele de Parma - elevă Alecu Mihaela, profesor Belu Marilena, Colegiul Naţional

“Ienӑchiţӑ Vӑcӑrescu” Târgoviște (Premiul I )

Energia solarӑ-energia viitorului - elevi Barbu Eusebiu, Dumitrașcu Mihaela, Ilie Cristina,

Ivașcu Elena, Liţӑ Eduard, Pietricicӑ Andreea; profesori Voiculescu Mihaela, Simionescu

Niculina, Colegiul Național „Constantin Carabella” Târgoviște (Premiul II)

Compostul-o soluţie simplӑ la îndemâna oricui - elev Tӑnase Sabin; profesor Vӑtavu

Adela; Liceu Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte (Premiul III)

Pornirea reversibilӑ a unui motor electric - elevi Nicu Florin, Bӑdoiu Andrei; profesori

Didiţӑ Gheorghe, Neguţ Ion, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu” Târgoviște

(Menţiune I)

Delta Vӑcӑreștilor - elev Radu Mihai; profesor Barbu Ionela-Silvia; Liceul Tehnologic

“Nicolae Ciorӑnescu” Târgoviște (Menţiune II)

Secţiunea II – matematică, informatică, socio-umane

Diferenţe de gen în societatea româneascӑ reflectate în proiectul “Comenius Gender Role

Inequalities” - elev Iordache Sergiu; profesori Dogaru Alina, Lӑzӑrescu Lia, Popa

Georgeta; Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu” Târgoviște (Premiul I)

Poezia “Protest” - elev Dragomir Gabriel; profesor Iordӑnescu Mihai; Liceul Tehnologic

Transporturi Auto Târgoviște (Premiul II)

Am dreptul sӑ-mi cunosc drepturile - elevi Ristoiu Adriana, Ristoiu Diana, Oancea

Beatris; profesor Nae Laura; Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu”, Târgovişte (Premiul III)

Limbajul florilor - elevă Petrescu Elena Denisa; profesor Belu Marilena ; Colegiul

Naţional “Ienӑchiţӑ Vӑcӑrescu” Târgoviște (Menţiune I)

Proiect educaţional “Calendarul sӑnӑtӑţii” - elevă Bӑleanu Andreea; profesori Duroi Alice,

Alecu Anda, Mateescu Carmen, Necșoiu Andra, Pertea Cristina, Roșoiu Aniţa, Bӑleanu

Maria, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgoviște (Menţiune II)

Acordarea premiilor a fost susţinută material de Asociaţia reprezentativă a părinţilor de la

Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte.

Jurizarea lucrărilor a fost realizată de o comisie formată din profesori ce nu au avut lucrări

înscrise în concurs.

Comisia de organizare a celor două activităţi a fost formată din:

director profesor GEORGESCU GABRIELA

inspector profesor STANCU VALENTIN

director educativ profesor DOGARU ALINA

profesor coordonator BĂRCUN GHEORGHE

profesor PAPOE CĂTĂLIN

profesor. BIVOLARU MIRELA

profesor POPA GEORGETA

profesor VĂTAVU ADELA

informatician PIETRĂREANU CLAUDIA

Profesor coordonator Bărcun Gheorghe

3

ANUL 2015 - SUB SEMNUL LUMINII !

La propunerea organizaţiilor ştiintifice din toată

lumea, Adunarea Generală a ONU a proclamat anul 2015 drept

Anul International al Luminii şi al Tehnologiilor bazate pe

Lumină (International Year of Light - IYL). Acesta este un proiect educaţional interdisciplinar

şi de comunicare a ştiinţei cu scopul de conştientizare la nivel mondial a modului în care

tehnologiile bazate pe lumină promoveaza dezvoltarea durabilă şi ofera soluţii globale

în domeniul energiei, educaţiei, agriculturii şi sănătăţii.

Ceremonia de lansare a IYL 2015 a avut loc la sediul UNESCO

din Paris, iar scopurile acestui moment privesc, pe de o parte,

susținerea în continuare a cercetărilor în domeniul luminii, deosebit de

important pentru tehnologiile viitorului, iar pe de altă parte,

răspândirea cunoașterii fenomenului luminos la nivelul publicului larg.

Tehnologiile bazate pe lumină au revoluţionat medicina, comunicaţiile, divertismentul şi

cultura. Fără ele nu ar exista panourile solare, LED-urile, monitoarele computerelor sau ecranele

telefoanelor, proiectoarele, rezonanţa magnetică sau razele X. A fost ales pentru celebrare anume

acest an, întrucât prin coincidenţe neaşteptate, 2015 constituie momentul aniversar al mai multor

repere istorice privind marile cercetări si descoperiri în ce priveste lumina.

COINCIDENȚELE ISTORIEI

1000 de ani de cînd Ibn al-Haytham (matematician, inginer, fizician si astronom oriental

consemnat în documentele europene cu numele Alhazen) a publicat cele şapte volume ale

celebrului tratat de optică "Kitab al-Manazir", într-o perioadă de creativitate şi inovaţie,

numită Epoca de Aur a Islamului. Ibn al-Haythman este considerat părintele opticii

moderne, al oftalmologiei, fizicii experimentale şi al metodologiei ştiinţifice;

200 de ani de la teoria luminii ca undă, a lui Augustin-Jean Fresnel;

150 de ani de când James Clerk Maxwell a găsit ecuaţiile fundamentale ale

electromagnetismului şi a realizat unificarea celor două câmpuri – electric şi magnetic;

100 de ani de când Albert Einstein a publicat teoria relativităţii;

cu 50 de ani în urmă, în 1965, Charles Cao făcea primele comunicări cu privire la

experiențele sale, privind transmisia unor radiații, inclusiv cele luminoase, prin fibră optică.

Aceasta tehnică modernă a revoluționat total transmsiunile de astăzi, deschizând o era nouă

în domeniul calculatoarelor şi al Internetului. Pentru cercetările sale, Charles Cao a fost

distins cu premiul Nobel în anul 2009.

4

CURIOZITĂŢI

Dar, lăsând la o parte aspectele tehnice si științifice, lumina are harul de a ne pune în faţa

unor ciudățenii, care într-un trecut mai îndepartat sau mai apropiat ar fi părut din domeniul

paranormalului:

Corpul omenesc este bioluminiscent, radiind în permanență lumină. Dar noi n-o observăm

pentru că strălucirea ei este de o mie de ori mai slabă decât cea pe care ar putea-o percepe

ochiul uman.

Frunzele plantelor le vedem verzi, întrucât ele reflectă lumina verde şi absorb celelalte

culori ale spectrului prin fotosinteză. Dacă am ilumina interiorul unei sere cu o lumină

verde monocromatică, plantele ar muri.

Soarele radiază într-o secundă suficientă energie ca să alimenteze planeta noastră cateva

milioane de ani. Dar, atenţie, numai o parte infimă din această energie ajunge la Pământ.

Restul se împrăștie în spațiu.

Circa 18-35% din populatia Terrei sufera de reflexul foto-strănutului, respectiv strănut

provocat de excesul de lumină. Fenomenul nu şi-a găsit o explicatie nici până în ziua de

astăzi. Există însă un remediu simplu: ochelarii de soare.

Numai o parte din câmpul luminos este vizibil pentru oameni şi anume cel care se

încadreaza în culorile spectrului. Există însă fiinţe care văd şi domeniul "invizibil":

albinele pot vedea lumina ultravioletă, iar șarpele cu clopoței lumina

infraroșie.

În California, se păstreaza cel mai "longeviv" bec din lume. El a fost aprins

în anul 1901 şi mai functioneaza încă și astăzi.

CERCETĂTORII FAC LUMINA SĂ SE MIȘTE CU O VITEZĂ MAI MARE DECÂT … A

LUMINII - (2012)

Cercetătorii Institutului Național de Standarde și Tehnologie (NIST), din SUA, au

dezvoltat o nouă metodă prin care să producă impulsuri „superluminice” – într-un fel,

acestea călătoresc mai rapid decât lumina.

Tehnica, intitulată „amestec în patru unde”, remodelează părți ale impulsurilor luminii și le

poziționează în fața locului în care ar trebui să se fi aflat dacă erau lăsate să călătorească

nemodificate prin vid. Altfel spus, cercetătorii fac astfel încât unda sinusoidală a luminii să se

„întreacă pe sine” și să ajungă la o destinație oarecare cu câteva nanosecunde mai devreme

decât ar face-o dacă s-ar deplasa cu viteza luminii. Noua metodă poate fi folosită pentru

îmbunătățirea sincronizării semnalelor de comunicații, dar și pentru investigarea propagării

corelațiilor cuantice.

5

LUMINA

DICTIONARUL DE SIMBOLURI SI ARHETIPURI CULTURALE

Cunoaștere, expresia puterii cerești, a fricii și a speranței omenești.

Lumina soarelui moare în fiecare seară, renaște în fiecare dimineață și omul, asemuindu-și

soarta cu ea, își recapătă astfel speranța și încrederea în puterea vieții

Lumina este dragoste. Ea simbolizează necontenit viața, mântuirea, fericirea.

... ÎN LITERATURĂ...

LUCIAN BLAGA

„După ce am descoperit că viaţa nu are nici un sens, nu ne rămâne altceva de făcut decât

să-i dăm un sens”.

LUCIAN BLAGA -,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”-vol ,, Poemele luminii” - 1919

Poezia „Lumina” este o metaforă revelatorie reprezentativă pentru sistemul filozofic al lui

Lucian Blaga şi sugerează cunoaşterea prin iubire a Universului, este o confesiune-artă poetică şi

concentrează, în germene, întreaga lirică erotică din volum, intensitatea iubirii fiind exprimată

prin metafora revelatorie a „luminii”. Cosmogeneza blagiană stă sub semnul luminii, metafora

dominantă a poeticii sale, idee in genere diferită de mitologiile vechi sau de poezia eminesciană,

care imaginează nașterea lumii din întunericul primordial. Forța primară a lumii, adusă în atentia

științei de la începutul secolului XX prin teoria relativității a lui Einstein, pe care Blaga se pare că

a cunoscut-o, “lumina creată în ziua dintâi” edifică arhitectura enormă a universului, structurată

pe niveluri corespondente, pulsând de energie:

“Lumina ce-o simt

năvălindu-mi în piept când te văd,

oare nu e un strop din lumina

Creată în ziua dintâi,

din lumina aceea-nsetată adânc de

viață?”

Lumina este un liant al sufletului uman cu natura primă, cu începuturile. - Cosmogonia lui

Blaga se opune celei eminesciene, universul izbucnind într-o revărsare de lumină și de energie,

care pune în mișcare imensa mașinărie a timpului și a spațiului:

“Nimicul zăcea-n agonie,

când singur plutea-n întuneric și dat-a

un semn Nepătrunsul:

«Să fie lumină!»

6

Lumina de atunci s-a degradat cu trecerea timpului:

“Dar unde-a pierit orbitoarea

lumină de-atunci – cine știe?

Lumina ce-o simt năvălindu-mi

în piept când te văd -minunato,

e poate că ultimul strop

din lumina creată în ziua dintâi.”

Lumina originară, transcendentală ce se aprinde in simțirea poetului, e o sursă de

revitalizare a ființei, sub semnul dragostei, proiectată la scara întregului univers. Ființa iubită

devine astfel oglinda cosmică, simbol al purității si al armoniei începuturilor.

Lumina feminizată, întruchipată în femeia iubită ca o alcătuire de raze, devine o cale de legătură

cu realitatea primordială, pe care poetul o descoperă revărsată în întreaga sa ființă. Poezia

“Lumina” este, ca si “Izvorul noptii”, un elogiu adus ființei iubite, proiectat la dimensiuni

cosmice.

NICHITA STĂNESCU

Debutul în 1960 - ,, Sensul iubirii ”:

Motivul răsăritului și al luminii prefigurează o poetică a zborului și a a transparenței

Iubirea produce o senzație de plutire, zborul se naște din dragoste ca o coloană a infinitului

între pământ si cer.

"Du-mă, fericire, în sus si izbește-mi / Tâmpla de stele, până când / Lumea mea

prelungă și în nesfârșire / Se face coloană sau altceva / Mult mai înalt și mult mai

curând”-"Cântec“

Starea de iubire e starea din afara incertitudinii,"cântecul de izbândă a sunetului și a

luminii” ( E. Simion)

MARIN SORESCU - ,,Iona” - 1968 :

,,RĂZBIM NOI CUMVA LA LUMINĂ”

Lumina constituie una dintre componentele primordiale ale operelor de arta vizuală,

independent de genul, domeniul, materialul sau stilul în care sunt concepute si realizate.

... ARTELE PLASTICE...

E binecunoscută importanța pe care impresioniștii o acordau luminii, ei preferând cromatica

pură și tușeurile fine de penel pentru a simula lumina reală. Acest curent este caracterizat în

principal prin încercarea de a reproduce obiectiv si cu acuratețe realitatea vizuală, în funcție de

efectele efemere ale culorilor și luminii. Este posibil oare cu ajutorul unor vopsele de ulei

obişnuite să fie pictată lumina? Cum pot fi redate razele unei energii spaţiale nevăzute, gândurile

7

şi simţămintele? Pictorul Alexandr Maranov vede magia lumii noastre şi dăruieşte frumuseţea ei

celor ce îl înconjoară.

Profesorii şi colegii erau fascinaţi de tablourile lui Aleksandr Maranov şi nu încetau să se

minuneze de măiestria pictorului şi realismul rafinat al lucrărilor sale.

La începutul anilor 90 viaţa pictorului s-a schimbat radical: „Am înţeles că tot ce ne

înconjoară, copaci, apă, nori, constă din aceste linii strălucitoare. Deseori noi nu vedem

obiectele aşa cum sunt ele în realitate. Norii, la prima vedere albi şi pufoşi, sunt făcuţi din aceste

linii strălucitoare şi punctate şi dacă îi privim din acest punct de vedere, ei devin mai frumoşi şi

mult mai apropiaţi de sufetul omului”.

După îndelungi meditaţii despre sensul vieţii şi adevărata menire a pictorului, a înţeles cum

trebuie să fie pictura lui.

„Eu înţelegeam că nu mai pot lucra ca înainte, s-a încheiat dezvoltarea mea în cadrul

picturii academice. O dată stăteam şi mă uitam la un bec obişnuit şi dintr-o dată, în lumina

acestui bec, am văzut o lumină obişnuită şi am înţeles că este ceea ce trebuie să pictez”.

Majoritatea spectatorilor consideră că tablourile lui nu pot fi descrise sau explicate pentru că

pictorul reuşeşte să privească dincolo de viaţa cotidiană şi să materializeze în pictură gândurile

energetice.

8

DIN NOU, ȘTIINȚA ȘI TEHNICA O fotografie care prezintă lumina atât ca undă, cât şi ca

particulă, realizată în premieră mondială.

Din perspectivă creștină lumina este :

semn al dumnezeirii și al începutului;

simbol ascensional si reprezintă calea înălțării, mântuirea si fericirea divină,

este matrice a lumii si legătură între individ și sinele său astral; aureola, văpaia, lumina

reflectată, fulgerul sau astrele care coboară însoțesc imaginea zeilor, a sfinților,

extaz sau revelație mistică.

Lumina este SPERANȚĂ !

LUMINA VINE ȘI DIN SUFLET, LUMINA VINE ȘI DIN CĂRȚI !

LUMINA VINE ȘI DIN CĂRȚI , LUMINA VINE SI DIN SUFLET !

Autor: Prof. Bivolaru Mirela

Liceul Tehnologic ,,Nicolae Ciorănescu’’ Târgovişte

9

UTILIZAREA INSTRUMENTELOR DIGITALE ÎN ACTIVITĂȚILE CU ELEVII

INTRODUCERE

Elevii de astăzi sunt elevi ai secolului XXI. Acești ”nativi digitali” cresc într-o lume în care

instrumentele digitale existau atunci când s-au născut. Cadrele didactice se confruntă cu

provocarea de a-i implica pe acești copii în procesul de învățare, de a valorifica abilitățile lor în

domeniul tehnologiei și de a le forma capacități și cunoștințe pentru a avea success în viitor.

Prin utilizarea tehnologiei, învățarea devine atractivă și relevantă, profesorul fiind pus în

situația de a adopta abordări inovatoare pentru a-i pregăti mai bine pe elevi pentru o lume

competitivă, capabili să analizeze informații, să colaboreze cu ceilalți și să-și comunice ideile cu

ajutorul instrumentelor digitale.

CATEGORII DE INSTRUMENTE DIGITALE

1. Instrumente pentru învățarea prin colaborare

Învățarea prin cooperare și colaborare are o serie de beneficii: dezvoltă capacități de

gândire critică, creativitatea, oferă condiții pentru diversitatea înțelegerii conținuturilor, se pot

aplica strategii de diferențiere prin varietatea activităților. Elevii depun eforturi de a lega şi

dezvolta relaţii pozitive cu colegii lor sau de a-şi schimba comportamentul psihologic pentru a

demonstra competenţe sociale.

Modul în care sunt structurate activităţile bazate pe cooperare și colaborare determină tipuri

diferite de interacţiune dintre elevi care, la rândul lor, influenţează calitatea şi cantitatea

rezultatelor acestor activităţi.

Cooperarea și colaborarea duce la acumularea de interacţiuni pozitive, pe măsură ce

membrii unui grup se încurajează şi se sprijină reciproc în procesul de învăţare.

1.1 Site wiki

Denumire Adresă URL De ce utilizez? Limite Observații

wiki

http://www.

wikispaces.

com

Stimulează şi încurajează

activitatea de colaborare

Wiki utilizează un limbaj

simplu și nu sunt necesare

abilități tehnice deosebite

pentru utilizarea acestui spațiu,

profesorul și elevii putând să se

concentreze mai mult asupra

sarcinilor în sine.

Este flexibil, conţinutul

său poate fi modificat în mod

constant de către oricine

colaborează și să răspundă în

același timp nevoilor de

Calitatea

conținutului;

Nu există control

asupra

informației;

Nerespectarea

drepturilor de

autor;

Vandalismul;

Costuri

financiare;

Lipsa unui

standard al

limbajul.

e-mailul

elevilor este

necesar pentru

înregistrare;

este disponibil

pentru toate

vârstele;

nu conține

reclame.

10

dezvoltare a unui proiect, toţi

membrii având posibilitatea de

a participa în mod

egal la dezvoltarea acestuia.

Colaborarea într-un wiki

este simplă

Este un mediu în care fiecare își

poate împărtăși ideile, să ofere

și să primească feed-back.

Caracteristicile wiki-

urile oferă cu siguranță

un mediu de cooperare,

colaborare și comunicare.

Pe parcursul anilor, prin intermediul acestui spațiu, am inițiat și dezvoltat proiecte

educaționale, diferite activități bazate pe cooperare și colaborare între elevi. Propriul site wiki pe

care l-am creat, găzduit de Wikispaces, oferă, atât mie cât și elevilor mei oportunități de învățare

prin colaborare. Adresa acestuia este: http://alegeripotrivite.wikispaces.com/.

Pagina wiki Pagina de utilizator din care pot

accesa toate paginile mele wiki.

1.2 Spațiu Twinspace

Denumire Adresă URL De ce utilizez? Limite Observații

Twinspace

http://new-

twinspace.et

winning.net/

Spațiul virtual eTwinning este un

instrument multilingvistic conceput

special pentru proiectele eTwinning

Oferă o varietate de instrumente:

încărcare, descărcare de documente

Word, Power Point, fotografii, filme

video, comunicare prin chat.

Fiecare cadru didactic decide cum să

utilizeze spațiul virtual eTwinning.

Poate fi folosit ca o bază pentru toate

activitățile de comunicare și de

proiect , o vitrină a rezultatelor

proiectului sau pur și simplu o

locație pentru a stoca toate

documentele.

Este conceput pentru

educație, util în

proiectele europene.

Este necesar cont pe

platforma

eTwinning.

E-mailul elevilor

este necesar pentru

înregistrare.

Se păstrează

confidențialitatea

elevilor.

Se poate decide

asupra tipului de

utilizator.

11

În Twinspace, găzduit de portalul eTwinning: http://www.etwinning.net/, am inițiat și am

colaborat în diferite proiecte europene. Experiența eTwinning este deosebită și complexă, ea

putând fi privită și în contextul celor opt competențe cheie definite de Comisia Europeană,

privind învățarea pe tot parcursul vieții. În cazul unui proiect eTwinning, aproape toate aceste

competențe intră în discuție. Prin instrumentele pe care le oferă portalul eTwinning, colaborarea

on-line devine mult mai ușoară, atât pentru cadrul didactic, cât și pentru elevi. Astfel de

instrumente ajută la crearea unor săli de clasă care par deschise și unde învățarea devine flexibilă.

Indiferent de instrumentul folosit , obiectivul principal este de a îmbogăți experiența eTwinning

prin cei patru piloni de lucru on-line : comunicare ,colaborare , publicare și colectare de

informații .

Pagina de profil Twinspace proiect inițiat de mine

http://desktop.etwinning.net/profile ”Everything about my school”

http://new-twinspace.etwinning.net/web/p28008

Utilizatori în proiectul ”Everything about my school”

Colaborare în proiecte eTwinning

Proiectul ”What I know about our town”

12

http://whatiknowaboutourtown.wikispaces.com/Partners

2. Instrumente pentru creații vizuale

Astfel de instrumente pot fi utilizate pentru realizarea de desene, , creații grafice, hărți

mentale/ organizatori grafici, editare de imagini și video.

2.1. Hărți mentale

Denumire Adresă URL Avantaje Dezavantaje Observații

bubbl.us* www.bubbl.us

Este instrument de brainstorming.

Se pot crea hărţi mentale colorate,

care se pot accesa în comun şi

încorpora în bloguri sau website-uri.

Se poate trimite prin e-mail, tipări

sau salva o hartă sub formă de

imagine.

Oferă formatare rapidă şi

“automată”, precum şi introducerea

de puncte şi subpuncte în jurul unei

idei centrale.

Instrumentele simple sunt uşor de

folosit cu instrucţiunile încorporate.

Înregistrarea este opţională.

Instrument de

brainstorming

de bază—nu

sunt incluse

grafice sau

instrumente

pentru a crea

alte tipuri de

diagrame de

proces sau

organizatori

grafici

e-mailul este

necesar

pentru

înregistrare;

este

disponibil

pentru toate

vârstele;

nu conține

reclame.

Exemplu de hărți mentale bubbl.us*

utilizate în diferite activități, pentru organizarea unor idei.

13

2.2 Postere

Denumire Adresă URL De ce utilizez? Dezavantaje Observații

Glog

www.edu.glogster.com

Este instrument de creare și

editare de postere.

Se pot crea clase virtuale.

Creațiile copiilor pot fi

supravegheate ușor.

Oferă suport pentru elevi și cadre

didactice, prin intermediul unor

tutoriale.

Este un instrument ușor de

utilizat, documentul putând fi

salvat în propriul computer sau

sheruit în rețele de socializare

Oferă o bază de date din diferite

domenii, care pot fi utilizate în

realizarea propriului poster.

Pot fi descărcate imagini din

propriul computer sau de oriunde

de pe internet.

Limita maximă

de conturi pentru

elevi este 10,

gratuit.

Se cer costuri

suplimentare,

pentru crearea

unui număr mai

mare de conturi

pentru elevi, în

cazul unor

aplicații sau

pentru suport

integral din

partea

administratorului.

pentru

utilizare,

nu este

necesar

e-mailul

elevilor;

este

disponibil

pentru

toate

vârstele;

Postere utilizate în activitățile cu elevii

http://claudiaflor.edu.glogster.com/dashboard/

3. Instrumente pentru productivitatea profesorului

3.1. Trasarea graficelor de funcții

Denumire Adresă URL De ce utilizez? Dezavantaje Observații

Function

Graphs

http://rechneronline.de/function-graphs/

Se pot trasa, simultan, în

același sistem de axe de

coordinate, graficele a trei

funcții.

Instrumentul permite trasarea

graficului derivatei și a

integralei funcției.

Aceste site folosește

Google Adsense, un

serviciu advertisment.

Acest serviciu utilizează

"cookies", care sunt

fișiere text plasate pe

computer, pentru a ajuta

nu este

nevoie de

adresă de

e-mail.

14

Se pot calcula valori ale

funcțiilor.

Oferă o galerie de grafice de

funcții.

site-ul să analizeze

modul în care

utilizatorii folosesc site-

ul.

Se folosesc reclame.

Graficele unor funcții polinomiale utilizate în

activitățile de predare-învățare-evaluare a rădăcinilor de polinoame.

3.2 Jocuri, quizuri, puzzel

Denumire Adresă URL De ce utilizez? Dezavantaje Observații

Teste de

evaluare

Quiz

www.proprofs.com/quiz-

school

Se poate crea o sală de clasă virtuală,

cu acces securizat pentru fiecare elev.

Raportare avansată pe utilizator , grup

sau la nivel curs.

Învățarea devine mai atractivă.

Reprezintă un mediu de colaborare

Se pot realiza teste cu itemi diferiți:

alegere duală, alegere multiplă.

se cer costuri

suplimentare

este

necesară

adresa de

e-mail

Jocuri

http://resources.oswego.org/games/

Pentru uzzels

http://www.jigsawplanet.

com

oferă resurse pentru crearea de jocuri

este util, mai ales în activitățile cu

elevii de școală gimnazială.

adresa quiz-ul poate fi trimisă prin e-

mail, iar elevul îl poate rezolva.

face învățarea mai atractivă prin

intermediul jocului

nu se poate

oferi feedback

este

necesar

crearea

unui cont

15

Exemplu de quiz pe care l-am realizat

http://www.oswego.org/ocsdweb/match/dragflip.asp?filename=claudiaf

Concluzie

Elevii de astăzi se simt mult mai bine când lucrează cu tehnologia, și deseori sunt mai

experimentați decât profesorii. Însă, abilitățile digitale ale elevilor pot să contribuie la învățare,

dar și să-i distragă.

Combinând cunoștințele digitale ale acestora cu activități de instruire bine pregătite,

profesorii pot asigura experiențe care să îi ajute pe elevi să înțeleagă mai bine conținuturile, să

învețe mai bine și să-și dezvolte în același timp și competențe esențiale de colaborare.

BIBLIOGRAFIE

http://iteach.ro/: Curs interactiv Colaborarea în clasa digitală

Autor: Prof. Floroaica Claudia

Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte

Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea

„Materiale didactice auxiliare destinate activităţii cu elevii”

16

PARTICULARITĂȚILE MOTIVĂRII CADRELOR DIDACTICE

„Educaţia este cea mai puternică armă ce

poate fi folosită pentru a schimba lumea”.

Nelson Mandela

De-a lungul anilor, practica internaţională a demonstrat că un sistem de învăţământ

performant nu poate exista fără un personal didactic competent, bine pregătit şi devotat muncii

sale. Astfel, educaţia bună se bazează pe disponibilitatea profesorilor buni. Aceştia sunt profesorii

care sunt ei înşişi pe deplin specializaţi în domeniile de cunoştinţe pe care elevii trebuie să le

înveţe şi, la fel de important, ei au o cunoaştere aprofundată a modurilor în care aceste cunoştinţe

pot fi predate și învăţate. Însă nimic din toate acestea nu poate fi realizat fără o motivare

corespunzătoare.

Motivarea cadrelor didactice reprezintă un concept fundamental pentru managerii unităților

școlare datorită corelației strânse dintre motivarea profesorilor și cea a elevilor, literatura de

specialitate aratând că realizările elevilor au crescut atunci când au avut profesori motivați şi au

scăzut atunci când au avut profesori cu motivare redusă. Astfel, potrivit lui J. Brophy1, principalul

motiv al succesului sau insuccesului școlar este reprezentat de motivarea profesorilor și a elevilor.

Motivarea cadrelor didactice este, de asemenea, importantă pentru avansarea reformelor

educaționale, profesorul motivat fiind cel care garantează punerea în aplicare a reformelor

educaționale.

În cele din urmă, motivarea cadrelor didactice este importantă pentru satisfacția și

împlinirea profesorilor înșiși.

Analizând forţele care stau la baza motivării, majoritatea cercetătorilor sunt de acord cu

faptul că motivarea se referă la un ansamblu de forţe care mobilizează cadrul didactic în a se

angaja într-un comportament dat; forţe interne (de personalitate sau intrinseci, legate de

activitatea didactică – ca de exemplu pregătirea și experiența profesională), externe (de mediu

sau extrinseci, precum condițiile de muncă, autonomia, nivelul salariului, securitatea locului de

muncă și statutul în societate) sau altruiste (extrinseci internalizate, precum dorința de a ajuta

copiii să învețe și perceperea valorii sociale a profesiei didactice).

1Prelucrat după:

Brophy J., 1983, „Classroom organisation and management”, Elementary School Journal, 83: 4, pp. 265-285.

Gokce F., 2010, “Assessment of teacher motivation“, School Leadership and Management, 30: 5, p. 487.

17

Detaliind aceste aspecte, în Anglia2 a fost realizată o cercetare cantitativă a variației

motivării de-a lungul întregii cariere didactice. Autorii au identificat șase etape profesionale, prin

prisma experienței și a influenței diverșilor factori motivatori sau demotivatori:

Prima etapă (0-3 ani de experiență) este asociată cu sprijinul instituțional (directorul școlii

și colegii) ca principal factor motivator. În mod opus, comportamentul nepotrivit al elevilor

are un impact negativ asupra motivării acestor profesori debutanți.

În ceea ce privește a doua etapă (4-7 ani de experiență), cercetarea a identificat

managementul deficitar al suprasolicitării profesorilor ca fiind cel mai important factor

demotivator.

În a treia etapă (8-15 ani), deținerea unei poziții de responsabilitate în instituție și

posibilitatea de avansare profesională au un impact pozitiv asupra motivării cadrelor

didactice.

În etapa a patra (16-23 ani), avansarea în carieră și rezultatele profesionale pozitive au un

impact major asupra motivării profesorilor. De asemenea, a patra etapă este asociată și cu

un important număr de factori demotivatori, precum supîncărcarea programului de lucru al

profesorilor, noi responsabilități în școală sau în afara școlii, dezechilibrul dintre muncă și

viața privată, sentimentul stagnării profesionale, lipsa sprijinului din partea școlii și

comportamentul nepotrivit al elevilor.

În ceea ce privește a cincea etapă de evoluție profesională (24-30 ani), cei mai importanți

factori demotivatori pentru cadrele didactice constau în lipsa sprijinului din partea școlii și

comportamentul necorespunzător al elevilor.

Iar în ultima etapă (peste 31 de ani de experiență), profesorii consideră că au o relație

pozitivă cu elevii și că activitatea lor didactică este recunoscută și apreciată. Însă, în

această etapă, profesorii sunt nemulțumiți de politicile guvernamentale șide

comportamentul elevilor.

Corpul profesoral reprezintă, însă, o categorie de angajați a căror performanță este

influențată de mulți alți factori motivatori și demotivatori stabiliți după principiul teză-antiteză, a

căror importanță oscilează, desigur, de la o persoană la alta. A încerca întocmirea unei liste

exhaustive de factori pentru care profesorii sunt sau din contră, nu sunt motivați în muncă este

2Prelucrat după:

Day C., Stobart G., Sammons P., Kington A., Gu Q., Smees R., Mutjtaba T., 2006, „Variation in Teachers'

Work, Lives and Effectiveness: Final report for the VITAE Project, Department for Education and Skills,

London.

Müller K., Alliata R., Benninghoff F., 2009, “Attracting and Retaining Teachers: A Question of Motivation“,

Educational Management Administration & Leadership, 37: 5, p.580.

18

dificilă, dar putem încerca să enumerăm câțiva dintre cei mai des amintiți în studiile de

specialitate, listă prezentată în tabelul 13.

Tabelul 1 - Factorii motivatori/demotivatori specifici cadrelor didactice

Categoria de

factori Factorii motivatori Factorii demotivatori

Caracteristicile

slujbei

Un mediu de lucru care favorizează numeroase

contacte umane (elevi, părinți, colegi).

Muncă diversificată și stimulantă. Rutină

redusă a muncii.

Dezvoltarea profesională prin învățarea

continuă și variate programe de instruire

profesională.

Transferul de cunoștințe.

Consonanța cu valorile școlii.

Rezultate pozitive ale elevilor.

Comportamentul elevilor.

Rapoarte de inspecțiepozitive.

Perceperea obiectivelelor generale ale școlii ca

fiindrealizabile.

Participarea laprocesul deluare a deciziilor.

Succesul profesional – care satisface nevoia de

status și de apreciere. Între acest factor și

motivația în muncă există o relație

ambivalentă, înfluentându-se reciproc.

Încărcarea sarcinilor de lucru

(diversificarea sarcinilor, mai multe

activități administrative, creșterea

numărului ședințelor și consiliilor

profesorale).

Nemulțumire față de conținutul și modul

de implementare a reformelor

educaționale.

Schimbările frecvente din activitățile și

mediul profesional, ca urmare a

reformelor școlare. Schimbări "arbitrare",

nelegitime, fără o informare prealabilă.

Siguranța pe termen scurt a locului de

muncă.

Oportunități de carieră limitate. Statutul

de subordonat.

Teama de a fi supus unei sancțiuni

disciplinare.

Efort mai mare pentru disciplinarea

elevilor decât pentru activitatea didactică

în sine.

Condițiile de

muncă

Autonomie în activitățile și deciziile

pedagogice.

Atmosferă plăcută în scoală.

Cooperarea între cadrele didactice.

Sentimentul de apartenență.

Sentimentul de siguranță în școală.

Securitatea locului de muncă – pe termen

mediu și lung.

Sprijinul din partea administraţiei, a unităţii

de învăţământ şi a părinţilor.

Lipsa autonomiei și a flexibilității.

Lipsa sprijinului organizațional. Un stil

de conducere indiferent sau neglijent

(lipsa unui feed-back),

Comunicarea negativă. Lipsa

informațiilor/dezinformarea.

Critica nejustificată, legată de persoane,

nu de fapte.

Salariu redus.

Climat competitiv în rândul cadrelor

3 Prelucrare după:

Sitota D., Mischkind L.A., Meltzer M.I., 2005, Motivarea angajaţilor.Cum creşte performanţa companiei

odată cu entuziasmul oamenilor, Editura All Publishers, Bucureşti, pp. 37,45,81,132,142.

Bonicelli E.,Comari A.M., 2000,Motivarsi e motivare, Editura Il Sole 24 Ore, Milano, pp. 22,76.

Banks L., 1998,La motivazione sul lavoro, Editura FrancoAngeli, Milano, pp. 37,94,95.

Denny R., 1997,Motivazione: l′arma vincente. Tecniche collaudate per sempre maggiori affernazioni, Editura FrancoAngeli, Milano, p. 41.

Kumar S., 2011,„Motivating employees: an exploratory study on knowledge workers”, South Asian Journal

of Management, 18: 3,pp. 29-30.

Hagemann G., 1992,Eccelenza nella motivazione. Incentivi materiali, comunicazione aperta, partecipazione,

Editura FrancoAngeli, Milano, pp. 11-12.

Skaalvik E.M., Skaalvik S., 2011,“Teacher job satisfaction and motivation to leave the teaching profession:

Relations with school context, feeling of belonging, and emotional exhaustion“, Teaching and Teacher

Education, 27:1, p. 1031.

Cicea C., 2004,„Motivarea cadrelor didactice, element fundamental al eficientizării sistemului de

învăţământ”, Economia. Seria Management, 1, p. 102.

Neves de Jesus S., Lens W., 2005, “An Integrated Model for the Study of Teacher Motivation“, Applied

Psychology: An international Review, 54:1, p. 125.

19

Aprecierea și recunoașterea realizărilorși a

valorilor profesorilor.

Administrare și gestionare eficientă.

Echilibrul viață privată-viață profesională.

Ore de lucru convenabile.

Comunicarea eficientă cu membrii școlii.

Disciplina consecventă înșcoală.

Remunerare corespunzătoare și echitabilă.

Condițiile de muncă adecvate.

Existența resurselor necesare desfășurării

activității în condiții optime.

Decontarea cheltuielilor angajaților.

Climat de încredere reciprocă.

Relații interumane armonioase.

Comunicare deschisă în cadrul organizației.

Respectul colegilor, managerilor și

subordonaților.

Implicarea angajaților în stabilirea viziunii și

obiectivelor organizaționale Obiective clare,

limitate și specifice, ce pot fi realizate și

măsurate.

Transparența procesului decisional la nivelul

organizației.

Atenția acordată angajaților și nevoilor

acestora.

Credibilitatea managementului și a

organizației.

Manageri competenți și dedicați/motivați –

puterea exemplului personal.

Lipsa favoritismul.

Feedbackul pozitiv, prompt, reciproc.

didactice.

Deficiențele școlare în tehnologiile de

predare și învățare.

Program prelungit de lucru.

Stresul.

Localizare nepotrivită a unității școlare.

Management deficitar. Stilul de

conducere - Conducerea autoritara,

precum și cea laissez-faire vor genera

lipsa de entuziasm si de dorinta de

cooperare.

Birocrație exagerată.

Concedierile frecvente.

Monitorizarea prea strictă a cadrelor

didactice.

Regulile (exagerate sau prea numeroase)

Un ambient de lucru plin de suspiciune,

insatisfacție, de căutare a vinovatului.

Lipsa perspectivelor, a oportunităților de

promovare.

Managerul este singurul care poate avea

idei, iar profesorii nu pot decât să fie

niște executanță pasivi ai ordinelor

acestuia.

Deciziile sunt concentrate în mâinile

managerului fără ca angajații să poată

influența asupra propriilor condiții de

muncă.

Imaginea

profesională

Imaginea pozitivă în societate. Prestigiul în

societate.

Identificarea cu profesia didactică.

Angajamentul față de copii.

Atracție către profesia de cadru didactic.

Încrederede sine.

Poziția școlii față de celelalte școli din

județ.Sentimentului de mândrie faţă de

unitatea școlară în care lucrează.

Importanţei slujbei - pentru elev şi pentru

societate.

Deteriorarea imaginii cadrelor didactice

în societate.

Sursa: adaptare după Müller K., Alliata R., Benninghoff F., 2009, “Attracting and Retaining Teachers: A Question of

Motivation“, Educational Management Administration & Leadership, 37: 5, p. 592

Pornind de la cercetările motivaționale întreprinse pe plan internațional, am realizat un

studiu al motivării cadrelor didactice din județul Dâmbovita (fiind chestionate 286 de cadre

didactice din 15 licee dâmbovițene).

Unul dintre principalele aspecte urmărite prin această cercetare a vizat situațiile cu

influență pozitivă asupra motivării lor profesionale, putându-se realiza o ierahie a frecvenței

principalelor categorii de situații menționate de către repondenți (graficul 1).

20

Graficul 1 - Frecvența situațiilor cu influență pozitivă4

Astfel, comportamentul adecvat al elevilor, interesul pentru învățătură și rezultatele școlare

bune ale elevilor sunt cel mai des menționate de către profesorii ca având o influență pozitivă

asupra motivării lor în muncă – 145 din totalul de 286 de repondenți menționând acest aspect. La

polul opus, doar 7, respectiv 5 repondenți au amintit de atașament și misiune, respectiv alte

situații, ca având o influență pozitivă asupra motivării.

Pentru o mai bună înțelegere a acestor aspecte motivaționale, considerăm utilă detalierea

acestora în tabelul 2.

Tabelul 2 - Situații care au avut o influență pozitivă asupra motivării cadrelor

didactice din învățământul preuniversitar din județul Dâmbovița

CATEGORII

DE SITUAȚII EXEMPLE DE SITUAȚII

1.Comportament

adecvat, interes

pentru învățătură

și rezultate școlare

bune obținute de

elevi

Rezultatele bune la învățătură (la lucrări scrise, evaluări), la examenul de bacalaureat

(inclusiv note de 10), examenele naționale, examinări naționale și internaționale

(Cambridge, IELTS, CELI).

Participarea și obținerea unor rezultate bune/premii la olimpiade, simpozioane și

concursuri/competiții școlare, activități extracurriculare – etapele județene, naționale și

internaționale.

Interesul constant al elevilor față de materia predată; participarea activă la fiecare oră.

Participarea elevilor la Centrul de excelență.

Dorința elevilor de a participa la activități extrașcolare, implicându-se dezinteresat (nu

pentru note) în proiectele școlii.

Comportamentul cald și respectuos al elevilor.

Admiterea elevilor în instituțiile de învățământ superior de prestigiu.

4S1 - Comportament adecvat, interes și rezultate școlare bune

S2 – Relații pozitive, colaborare, feedback pozitiv și recunoașterea meritelor

S3 – Formare și activitate profesională pozitivă

S4 – Promovare profesională

S5 – Condiții de muncă adecvate

S6 – Atașament și misiune

S7 – Alte situații pozitive

Serie1; S1; 145

Serie1; S2; 76

Serie1; S3; 59

Serie1; S4; 18Serie1; S5; 16Serie1; S6; 7Serie1; S7; 5

21

Elevi care își fructifică informațiile asimilate la ore, în situații independente de

procesul de învățare.

Progresele obținute de unii elevi în procesul didactic.

Dorința unor elevi de a performa.

Motivarea elevilor față de învățătură și respectul față de societate.

Revizuirea comportamentului inadecvat al unor elevi.

Interesul elevilor privind păstrarea clasei în condiții bune.

2. Relații pozitive,

colaborare,

feedback pozitiv și

recunoașterea

meritelor (de către

ISJ, manageri

școlari, colegi,

părinți, actuali și

foști elevi)

Atmosfera pozitivă în școală.

Buna colaborare/interacțiune pozitivă cu ceilalți profesorii, cu directorii/echipa de

management, cu elevii și cu părinții (în interesul elevilor).

Deschiderea și sprijinul colegilor și echipei de management pentru problemele

personale ale fiecărui cadru didactic, precum și pentru realizarea diferitelor activități

școlare/extrașcolare.

Comunicare, egalitate, colegialitate, respect între profesori.

Colegi foarte bine pregătiți – care servesc drept model pentru ceilalți profesori.

Integrarea/apartenența la școală.

Aprecierea (verbală) a activității derulate la clasă – de către conducerea școlii, de către

inspectorii de specialitate, ARACIP.

Aprecierea și recunoașterea meritelor de către elevi, părinți.

Respectul și afecțiunea declarată ale unor elevi și foști elevi.

Întâlnirea cu foști elevi, realizați pe plan socio-profesional care au fost un feedback

pozitiv și încurajator.

Entuziasmul, implicarea și atașamentul directorului pentru instituția de învățământ.

Promovarea succeselor cadrelor didactice la nivel public prin intermediul mijloacelor

mass-media.

3. Formare și

activitate

profesională

Alegerea manualelor școlare de către profesori – în funcție de specificul și nivelul

elevilor.

Participarea la cursuri de formare continuă care au contribui la dezvoltarea profesională

a cadrelor didactice.

Participarea la conferințe, seminarii, simpozioane, concursuri, activități metodice,

proiecte la nivelul unității de învățământ.

Participarea/coordonarea/formator în cadrul unor proiecte POSDRU, E-twing,

Comenius (și deplasarea în străinătate în cadrul proiectelor).

Parteneriate cu alte școli, instituții din județ.

Posibilitatea deschiderii de noi orizonturi prin informarea continuă, în vederea

actualizării procesului didactic.

Organizarea și participarea la concursuri școlare, olimpiade, cercuri pedagogice,

activități extrașcolare. Succesul acestor activități.

Sprijinul acordat de Primăria Târgoviște în desfășurarea Concursului Național pentru

elevi.

Implicarea în activități de voluntariat împreună cu elevii din școală.

Ore suplimentare plătite – pentru creșterea venitului.

Reușitele din procesul instructiv-educativ, la inspecțiile școlare de specialitate.

Finalizarea tezei de doctorat.

4.Promovare

profesională (obținerea

gradelor didactice,

obținerea unor

funcții de

conducere în

școală sau în

cadrul ISJ,

gradație/salariu de

merit)

Obținerea gradelor didactice, a gradației/salariului de merit, a titlului de profesor

meritor, de profesor metodist, de formator CCD.

Responsabil de comisie metodică.

Promovarea în funcția de director/director adjunct.

Numirea în Consiliul Consultativ pe județ.

Promovarea concursului de selecție în Corpul de Experți în Managementul

Educațional.

Ocuparea unei funcții de conducere în cadrul ISJ Dâmbovița.

5. Condiții de

muncă adecvate (condiții tehnice,

materiale,

financiare,

program de lucru

și siguranța locului

Revenirea salarizării la cea din 2008.

Siguranța locului de muncă.

Reabilitarea/modernizarea unității de învățământ.

Concediile/vacanțele școlare.

Decontarea navetei.

Modificarea programului școlar într-un singur schimb. (8.00-14.00)

Posibilitatea utilizării mijloacelor moderne de învățământ, a laboratoarelor/cabinetelor

22

de muncă) de specialitate. Dotarea corespunzătoare a acestora.

6. Atașament și

misiune (atașamentul față

de elevi, față de

această meserie,

plăcerea de a lucra

cu elevii, dorința

de a-și aduce

contribuția și de a

obține

performanțe)

Plăcerea de a lucra cu elevii.

Predarea unei discipline de bacalaureat.

Dorința de a face ceva, de a schimba ceva.

Salvarea unor elevi de la abandon școlar.

Rezolvarea unei situații familiale a unui elev, în care colaborarea elev-părinte-profesor

a jucat un rol esențial.

Educația, nu doar instruirea elevilor (inclusiv bunele maniere).

Integrarea în colectivul clasei a unui elev cu handicap locomotor.

7. Alte situații

Unele modificări din Legea Educației.

Schimbarea statutului profesional.

Speranța în mai bine și în învățământ.

„Mă bucur de un oarecare respect la nivelul comunității (restrânse) în care trăiesc.”

Respectând același procedeu și în ceea ce privește situațiile cu influență negativă asupra

motivării cadrelor didactice, cele mai menționate categorii de situații au fost ierarhizate în

graficul 25.

Graficul 2 - Frecvența situațiilor cu influență negativă

Ca și în cazul situațiilor cu influență pozitivă, compotamentul și rezultatele școlare ale

elevilor ocupă prima treaptă în opțiunile repondenților. Această similitudine întărește ideea

conform căreia elevii sunt în centul interesului cadrelor didactice, compotamentul acestora

reflectându-se direct, pozitiv sau negativ, în comportamentul și motivarea cadrelor didactice.

5 S1 – Comportament neadecvat, dezinteres și rezultate școlare slabe

S2 – Condiții de muncă necorespunzătoare

S3 – Relații negative, slabă colaborare, feedback negativ și nerecunoașterea meritelor

S4 – Contextul socio-economic, factor politic și reforme educaționale

S5 – Formare și activitate profesională negativă

S6 – Alte situații negative

S7 – Promovare profesională negativă

Serie1; S1; 111Serie1; S2; 103

Serie1; S3; 46Serie1; S4; 35

Serie1; S5; 21Serie1; S6; 15

Serie1; S7; 6

23

Diametral opus, promovarea profesională și alte situații sunt cel mai puțin menționate situații,

doar 15, respectiv 6 dintre repondenți amintind de aceste aspecte.

Pentru a susține afirmațiile anterioare, am sintetizat în tabelul 3 principale situații

demotivatoare menționate de către cadrele didactice chestionate.

Tabelul 3 - Situații care au avut o influență negativă asupra motivației în muncă a

cadrelor didactice din învățământul preuniversitar din județul Dâmbovița

CATEGORII DE

SITUAȚII EXEMPLE DE SITUAȚII

1.Comportament

neadecvat,

dezinteres pentru

învățătură și

rezultate școlare

slabe obținute de

elevi

Dezinteresul elevilor față de reguli, norme.

Comportamentul necorespunzător al unor elevi. – indisciplinați, răspund obraznic,

deranjează orele, văzând că acest comportament le este tolerat de către conducere.

Lipsa de respect din partea elevilor pentru rolul și statutul cadrului didactic.

Lipsa respectului între copii (chiar și la clasele mici).

Violența și agresivitatea manifestate în rândul elevilor.

Ținuta necorespunzătoare și limbajul folosit de aceștia.

Elevi care întârzie la ore. Elevi care încearcă să părăsească liceul în timpul

programului.

Amenințări cu moarte din partea unor elevi care doreau să promoveze în ciuda

rezultatelor și capacităților intelectuale reduse.

Elevii (și părinții) care își cunosc numai drepturile, nu și obligațiile.

Elevi cu tulburări de comportament (CES), care au nevoie de un personal

specializat și de un alt tip de program decât cel dintr-ul liceu normal.

Absenteismul școlar. Număr mare de absențe nemotivate.

Abandonul școlar al unor elevi.

Dezinteresul/motivație redusă/interesul scăzut al unor elevi față de de procesul

instructiv-educativ. Elevii nu mai au motivația necesară pentru a învăța din cauza

„modelelor” din societate.

Lipsa totală de implicare și participare a elevilor în cadrul orelor.

Rezultate slabe la învățătură, la examene, la concursuri.

Nivel scăzut de pregătire a elevilor. Neînvățarea ritmică a cunoștințelor predate.

Elevii nu studiază acasă, vin cu lecțiile nepregătite.

Nivel foarte scăzut al bagajului de cunoștințe acumulate de elevi din anii

anteriori/ciclurile școlare anterioare/ciclul gimnazial.

Imposibilitatea dialogului cu elevi care nu sunt obișnuiți să-și argumenteze

opiniile/nu au opinii/nu știu să suțină un dialog.

2. Condiții de muncă

necorespunzătoare (condiții tehnice,

materiale, financiare,

program de lucru și

siguranța locului de

muncă)

Nivelul scăzut al salariului – ce împiedică un trai decent.

Salariul depreciativ. Inechitatea salariului față de efortul depus. Salariul extrem de

mic în comparație cu munca depusă, cu numărul mare de sarcini și atribuții, cu

volumul exagerat de muncă.

Banii câștigați în instanță sunt plătiți eșalonat, fapt care determină un efect

motivațional limitat.

Lipsa de recompense. Neacordarea de prime, tichete cadou sau pentru masă de

mai bine de 5 ani.

Ore suplimentare neplătite.

Lipsa remunerării unor activități aflate sub contract POSDRU.

Materialele didactice sunt procurate din bugetul personal. Imposibilitatea de

achiziționare a resurselor necesare actului didactic în conformitate cu realitățile

sociale.

Nedecontarea navetei/transportului (din 2011 în cazul Primăriei Moreni).

Neplata la timp a transportului și burselor elevilor, ceea ce duce la mărirea

absententeismului.

Birocrația. Volumul mare, uneori exagerat de hârtii, de statistici, de situații

școlare –mari consumatoare de timp, în detrimentul procesului didactic, care nu

pun în evidență capacitatea intelectuală a profesorului, ci talentul la „desene pe

asfalt”.

Volumul prea mare de responsabilități/activități nedidactice neremunerate

24

(administrative și disciplinare), care îngreunează procesul instructiv-educativ, care

afectează calitatea activităților didactice.

Programa școlară este prea încărcată.

Lucrări de renovare care durează prea mult.

Programul prelungit 8.00-20.00 zilnic. Invățarea în două schimburi. Orarul prea

încărcat în anumite zile.

Lipsa unui echilibru între programul de lucru și viața privată.

Lipsa unei baze materiale adecvate desfășurării activității. Numărul prea mic de

calculatoare.

Lipsa cabinetelor, a laboratoarelor de specialitate.

Frigul din clase în timpul iernii.

Lipsa condițiilor civilizate la grupurile sanitare.

Inconsecvența măsurilor disciplinare.

Lipsa siguranței în unitățile școlare.

3. Relații negative,

slaba colaborare,

feedback negativ și

nerecunoașterea

meritelor (de către

ISJ, manageri școlari,

colegi, părinți, elevi)

Comportament inadecvat al unor colegi.

Atitudinea necorespunzătoare a unor colegi față de activitatea instructiv-

educativă.

Lipsa de interes și implicare a unor colegi – care afectează imagine întregului

colectiv.

Lipsa de comunicare și colaborare între profesori, cu echipa de management.

Formarea de „grupuri” de profesori/bisericuțe.

Tendința unor profesori de a subestima profesional/denigra alți profesori în fața

elevilor sau echipei de mangement/ a colegilor. Conflicte între cadrele didactice.

Sentimentul de neapartenență la grup, din cauza altor cadre didactice.

Lipsa unei colaborări cu părinții în sprijinul educației elevilor.

Lipsa de interes/de implicare a numeroși părinți față de situația școlară/față de

educația propriilor copii. Refuzul părinților de a-și asuma responsabilitățile în

educarea propriului copil.

Atitudinea negativă a unor părinți față de profesori.

Nerecunoașterea valorilor din sistem.

Conducerea unității școlare care nu promovează bunele practici ale unor cadre

didactice. În cadrul Consiliilor Profesorale nu sunt evidențiate rezultatele

semnificative din cadrul procesului didactic. Nerecunoașterea meritelor.

4.Contextul socio-

economic, factorul

politic și reformele

educaționale

(deteriorarea

statutului și imaginii

sociale a profesorilor)

Influențele politice evidente din învățământ. Implicarea factorului politic în

școli/în inspectorat.

Dezinteresul factorului politic față de reușita învățământului, față de profesori.

Lipsa de susținere a procesului didactic de către autoritățile locale.

Bugetul alocat învățământului.

Instabilitatea politică, cu repercursiuni asupra învățământului.

Instabilitatea sistemului de învățământ.

Schimbările arbitrare din sistem. Incertitudinea care decurge din aceste schimbări.

Inechitățile profesionale din sistem

Legile educației. Sistemul de titularizare pe consorții.

Superficialitatea cu care este tratat orice în sistem.

Învinovățirea învățământului pentru orice problemă.

Desconsiderarea profesiei de dascăl de către o mare parte a societății.

Denigrarea profesorilor de către părinți/mass-media.

Agresivitatea presei. Difuzarea abuzivă de către presă doar a evenimentelor

negative produse în școli, lucru care crează presiune prea mare, nejustificat de

mare asupra profesorilor. Evenimentele pozitive sunt prezentate foarte rar, deși

sunt predominante ca număr.

Starea din ce în ce mai grea cu care se confruntă școala românească.

Viața actuală care se trăiește în România. Prețurile care cresc continuu.

Criza financiară.

Inflația ce diminuează puterea de cumpărare.

Lipsa locurilor de muncă și astfel copiii nu sunt motivați.

5. Formarea și

activitatea

profesională

Eterogenitatea privind nivelul intelectual al elevilor, fapt ce îngreunează obținerea

unor performanțe.

Participarea la anumite cursuri nu este posibilă – mai ales la cele cu plată.

Modul de stabilire a planului de școlarizare.

Serviciul pe școală al profesorilor – în ziua metodică. Statutul profesorului de

serviciu este incompatibil cu meseria de profesor. Responsabilitățile profesorului

25

de serviciu sunt mult prea mari (profesor+agent de pază).

Posibilitatea intrării în restrângere de activitate.

Restrângerea numărului de ore/catedre la nivelul județului. Lipsa catedrelor de

specialitate în județ.

Modalitatea de „soluționare” (pe bază de favoritisme/clientelă politică) în cadrul

ISJ a întregirilor, completărilor, restrângerilor de activitate.

Completarea normei didactice cu ore de altă specialitate, situație impusă de

scăderea normelor, mai ales la liceele tehnologice.

Amenințarea permanentă a controalelor din Minister și ISJ.

Manualele nu mai corespund programei în vigoare la anumite materii, motiv

pentru care elevii nu au după ce învăța dacă lipsesc de la orele de predare.

6. Alte situații

Modificarea unor metodologii din Legea Educației.

Situația materială personală.

Respingerea dosarului depus pentru construcția unei baze sportive moderne.

Lipsa de perspective.

Imposibilitatea schimbării aspectelor negative legate de locul de muncă și de

desfășurarea activității.

Situația materială a elevilor.

Actele de violență petrecute în afara școlii, în care au fost victime elevi ai școlii.

7.Promovarea

profesională (obținerea gradelor

didactice, obținerea

unor funcții de

conducere în școală

sau în cadrul ISJ,

gradație/salariu de

merit)

Lipsa posibilităților de promovare.

Numirea în funcție pe criterii politice. Promovarea pe alte criterii decât cele

impuse de valoarea pe care o oferi ca profesor.

Promovarea non-valorilor în anumite situații.

Gradațiile de merit s-au acordat celor care au apartenență politică, ca și funcțiile

de conducere ale unităților școlare.

Pe baza răspunsurilor oferite de eşantionul de cadre didactice participante la sondaj, se

poate afirma că satisfacţia în muncă este influenţată de tipul unităţii de învăţământ liceal şi de

nivelul studiilor cadrului didactic. Aceasta înseamnă că motivarea personalului didactic este mai

degrabă de natură intrinsecă, ţine de conţinutul muncii în sine şi este influenţată de o manieră

nesemnificativă de factorii externi, ce ţin de motivarea financiară, pe măsura creşterii vechimii şi

a trecerii la grade didactice superioare (figura 1).

26

Figura 1 – Modelul de motivare a cadrelor didactice

Așa cum reiese din figura 1, între motivarea și performanța cadrelor didactice se formează o

legătură directă. Pentru o mai bună înțelegere a acestei legături considerăm oportună utilizarea la

nivelul fiecărei unități școlare a schemei logice de corelație prezentată în figura 2. Pe baza

acesteia, managerii școlari pot identifica posibilele cauze ale unei performanțe nesatisfăcătoare,

fiind astfel în măsură să conceapă cele mai potrivite strategii manageriale.

27

Figura 2 – Schema logică de corelație motivarea-performanța cadrelor didactice

Sursa: adaptare după Whetten D., Woods C.M., 1996,Effective motivation, Editura Harper Collins, Londra, p. 55

1

Performanță

satisfăcătoare a

cadrelor

didactice

DA2 - Păstrarea reglementărilor/condițiilor

actuale

NU

3

Performanța

nesatisfăcătoar

e este

determinată de

competențele

cadrelor

didactice

DA

4 - Neînțelegerea

sarcinilor de lucru

7 - DA - Analiza/dezbaterea/explicarea sarcinilor de lucru

NU - 8 sau 9

5 - Pregătire de

specialitate/

didactică deficitară

8 - DA - Cursuri de calificare/perfecționare

NU - 7 sau 9

6 - Abilități/

aptitudini

nepotrivite ale

cadrelor didactice

9 - DA - Redistribuirea în funcție

NU - 7 sau 8

NU

10 -

Performanța

nesatisfăcătoare

este determinată

de motivarea

cadrelor

didactice

DA

11 - Performanță

nesatisfăcătoare generată de

universul fizic al cadrului

didactic

16 - DA - Măsuri la nivelul universului fizic

NU - 17,18,19 sau 20

12 - Performanță nesatisfăcătoare

generată de universul uman al

cadrului didactic

17 - DA - Măsuri la nivelul universului

uman

NU - 16,18,19 sau 20

13 - Performanță

nesatisfăcătoare generată de

sarcinile obișnuite ale

cadrului didactic

18 - DA - Măsuri la nivelul sarcinilor obișnuite

NU - 16,17,19 sau 20

14 - Performanță nesatisfăcătoare

generată de sarcinile ocazionale

19 - DA - Măsuri la nivelul sarcinilor

ocazionale

NU - 16,17,18 sau 20

15 - Performanță

nesatisfăcătoare generată de

universul financiar

20 - DA - Măsuri la nivelul universului

financiar

NU - 16,17,18 sau 19

NU 21 - Reluarea demersului de identificare a cauzelor performanței nesatisfăcătoare

28

CONCLUZII

Sintetizând toate informațiile obținute în urma studiului întreprins, putem extrage

următoarele concluzii:

Resursele financiare au fost considerate ca fiind un panaceu al motivării resurselor umane,

însă practica managerială contrazice aceste concepții printr-o importanță tot mai mare

acordată recompenselor non-financiare.

Un salariu ridicat nu generează automat o creștere a motivării resurselor umane, însă reduce

gradul de insatisfacție în muncă, sporind încrederea în management şi sentimentul că

resursele umane sunt considerate o parte importantă a organizației.

Eficiența sistemului de educație este condiționată de calitatea cadrelor didactice, calitate

influențată la rândul ei de motivarea în muncă.

Studiile de specialitate indică o paletă foarte vastă de factori motivatori și demotivatori care

își pun amprenta asupra motivării cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Comportamentul și interesul elevilor pentru învățătură reprezintă un aspect

controversat, acesta fiind cel mai menționat atât în ceea ce privește situațiile motivaționale

(în special în cadrul colegiilor naționale cercetate), cât și în ceea ce privește situațiile

demotivaționale (în cadrul liceelor tehnologice supuse cercetării).

Un aspect îmbucurător desprins prin intermediul studiului realizat arată că, în pofida tuturor

aspectelor negative, puțini profesori au declarat că iau în considerare posibilitatea de

schimbare a profesiei.

Motivarea și performanța se constituie într-un continuum dual , fiecare fiind şi cauză şi

efect pentru cealaltă.

Situația socio-economico-politică din România, multiplele reforme implementate fără să se

țină cont de specificul societății românești, precum și proiecția alarmantă a populației

școlare pe orizontul de timp 2050 reprezintă serioase amenințări la adresa motivării

cadrelor didactice.

Luând în considerare rezultatele cercetării empirice întreprinse, considerăm că managerii

școlari trebuie să elaboreze – prin colaborare cu ISJ, cu MEN și cu autoritățile competente

– strategii motivaționale individualizate pentru fiecare cadru didactic sau categorie de cadre

didactice. Aceste strategii trebuie să se bazeze pe principiile de flexi-securitate, fiind astfel

concepute încât să asigure flexibilitatea cadrelor didactice de a-și desfășura activitatea în

manieră proprie, dar totul pe un fond de securitate a locului de muncă pe termen mediu și

lung.

29

Ad finem, putem afirma că într-o societate dinamică și complexă precum cea actuală,

motivarea cadrelor didactice reprezintă liantul dintre părţile componente ale sistemului educativ,

elementul stimulator al inițiativei, efortului și reușitei6.

BIBLIOGRAFIE

Cărți

1. Banks L. (1998): La motivazione sul lavoro, Editura FrancoAngeli, Milano.

2. Bonicelli E., Comari A.M. (2000): Motivarsi e motivare, Editura Il Sole 24 Ore, Milano.

3. Deaconu A., Podgoreanu S. (2004): Factorul uman şi performanţele organizaţiei,

Editura ASE, Bucureşti.

4. Denny R. (1997): Motivazione: l′arma vincente. Tecniche collaudate per sempre

maggiori affernazioni, Editura FrancoAngeli, Milano.

5. Hagemann G. (1992): Eccelenza nella motivazione. Incentivi materiali, comunicazione

aperta, partecipazione, Editura FrancoAngeli, Milano.

6. Howitt D., Cramer D. (2010): Introducere in SPSS pentru psihologie, Editura Polirom,

Iași.

7. Jinga I. (2009): Bazele managementului educațional, Editura ASE, București.

8. Niculescu M., Vasile N. (coord.) (2011): Epistemologie. Perspectivă interdisciplinară,

Editura Bibliotheca, Târgoviște.

9. Pohoață I.(2011):Epistemologie și metodologie în știința economică, Editura Economică,

București.

10. Rădulescu M.Șt. (2011): Metodologia cercetării științifice. Elaborarea lucrărilor de

licență, masterat, doctorat, Editura Didactică și Pedagogică, București.

11. Ristea A.-L. (2009):Metodica în cercetarea științifică, Editura Expert, București.

12. Sitota D., Mischkind L. A., Meltzer M. I. (2005):Motivarea angajaţilor.Cum creşte

performanţa companiei odată cu entuziasmul oamenilor, Editura All Publishers,

Bucureşti.

13. Tudorică R. (2006): Managementul educaţiei în context european, Editura Meronia,

Bucureşti.

14. Vagu P., Stegăroiu I. (2007): Motivarea în muncă. De la teorie la practică, Editura

Bibliotheca, Târgovişte.

15. Whetten D., Woods C.M. (1996): Effective motivation, Editura Harper Collins, Londra.

6Sitota D., Mischkind L.A., Meltzer M.I., 2005,Motivarea angajaţilor.Cum creşte performanţa companiei odată cu

entuziasmul oamenilor, Editura All Publishers, Bucureşti, p. 252.

30

Articole științitice

1. Brophy J. (1983): „Classroom organisation and management”, Elementary School

Journal, 83: 4, pp. 265-285.

2. Cicea C. (2004): „Motivarea cadrelor didactice, element fundamental al eficientizării

sistemului de învăţământ”, Economia. Seria Management, 1, pp. 102-105.

3. Cicea C. (2003): „Perfecționarea activității desfășurate de cadrele didactice”, Economie

Seria Management, 2: 1, pp. 46-47.

4. Cicea C. (2002): „Considerații generale privind eficiența activității de învățământ”,

Economie Seria Management, 1: 1, pp. 91-97.

5. Gokce F. (2010): “Assessment of teacher motivation“, School Leadership and

Management, 30: 5, pp. 487-499.

6. Kumar S. (2011): „Motivating employees: an exploratory study on knowledge workers”,

South Asian Journal of Management, 18: 3, pp. 26-47.

7. Müller K., Alliata R., Benninghoff F. (2009):“Attracting and Retaining Teachers: A

Question of Motivation“, Educational Management Administration & Leadership, 37: 5,

pp. 574–599.

8. Neves de Jesus S., Lens W. (2005):“An Integrated Model for the Study of Teacher

Motivation“, Applied Psychology: An international Review, 54:1, pp. 119-134.

9. Popescu C.,Tudorache A.-M.(2013): „Motivation – key element of teachers

performance in the national colleges in Dambovita county”, Revista Academiei Forțelor

Terestre, XVIII: 3 (71), Trimestrul III, ISSN 2247-840X , pp. 280-286, revistă cotată

CNCSIS, categoria B + și indexată în bazele de date internaționale EBSCO și ProQuest.

10. Skaalvik E.M., Skaalvik S. (2011): “Teacher job satisfaction and motivation to leave the

teaching profession: Relations with school context, feeling of belonging, and emotional

exhaustion“, Teaching and Teacher Education, 27:1, pp. 1029-1038.

11. Tudorache A.-M. (2013): „ The Relationship between Motivation and Efficiency of

Human Resources”, Ovidius University Annals. Economic Sciences Series, Volume XIII,

No 1/2013, Ovidius University Press, ISSN 1582-9383, pp. 1035-1038, revistă cotată

CNCSIS, categoria B+ și indexată în bazele de date internaționale RePEc, DOAJ,

CABELL și EBSCO.

12. Tudorache A.-M. (2011): „ La relation entre la motivation des ressources humaines et la

performance”, Revue Valaqued’Etudes Economiques (Une Revue Internationale de

Théories et D’etudes Appliquées en Matière de Gestion De La Performance), Volume

2(16), No 4/2011, Valahia University Press, ISSN 2067-9459, pp. 57-63, revistă cotată

31

CNCSIS, categoria B + și indexată în bazele de date internaționale EBSCO, DOAJ și

INDEX COPERNICUS.

Alte surse

1. Day C., Stobart G., Sammons P., Kington A., Gu Q., Smees R., Mutjtaba T. (2006):

„Variation in Teachers' Work, Lives and Effectiveness: Final report for the VITAE

Project, Department for Education and Skills, London.

2. Marcu L. (2013): „Cercetarea cantitativă. Demers și valențe cognitive”, curs susținut în

cadrul proiectului Predex.

3. Niculescu M. (2011): Cursul de „Managementul şi epistemologia cercetării ştiinţifice”.

Târgovişte.

4. Ristea A.-L. (2010): Cursul de metodologia cercetării, susținut în cadrul proiectului

Predex.

5. Legea educatiei nationale - publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 18 din 10 ianuarie

2011.

Autor: Prof. Tudorache Ana-Maria

Liceul Teoretic „I.H. Rădulescu”Târgovişte

Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea

„ Lucrări cu caracter metodic, ştiinţific şi aplicabilitate practică”

32

AUTOEPURAREA- A FI SAU A NU FI?

Autoepurarea apei reprezintă ansamblul de procese fizice, chimice şi biologice prin care

apa se debarasează de poluanţii conţinuţi, fără intervenţia omului.

Autoepurarea apei este influenţată de: natura şi concentraţia poluanţilor, temperatură (care

influenţează viteza reacţiilor chimice şi biologice), radiaţiile ultraviolete solare (cu efect

bactericid, de distrugere a bacteriilor şi bacteriostatic, de stagnare a înmulţirii bacteriilor) şi de

regimul curgerii apei (debit, turbulenţă, condiţii de amestecare a efluentului cu receptorul).

Argilele din albia râurilor constituie adevărate bariere naturale contra migrării poluanţilor.

Procesele fizice care au loc la autoepurare sunt:

Diluţia poluanţilor prin dispersarea în receptor;

Sedimentarea (căderea) particulelor solide din apă. Fenomenul depinde de mărimea

particulelor, densitatea lor, forma, densitatea efluentului, temperatură, viteza de curgere a

apei. Sedimentarea este favorabilă la particule grele, de mari dimensiuni, când temperatura

de curgere a apei este redusă, deci la râurile de şes. Sedimentele se depun mai mult la maluri,

care astfel pot deveni depozite de poluanţi, cu repercursiuni asupra vegetaţiei, animalelor

care se adapă, peisajului, devenind locuri de înmulţire a paraziţilor;

Adsorbţia şi absorbţia poluanţilor pe şi în alţi poluanţi, sau la mal.

Procesele chimice pot fi de: oxidare (datorită oxigenului dizolvat în apă), reducere între

poluanţii existenţi şi precipitare. Precipitatele produc turbulenţa, după care se depun.

Procesele biologice din ape depind în plus faţă de factorii menţionaţi şi de concurenţa

microbiană, sau antagonismul dintre microflora adăugată prin poluare şi flora deja existentă în

apă. Se obţin astfel efecte bacteriostatice şi bactericide. La acestea se adaugă şi acţiunea

bacterivoră a organismelor acvatice. Substanţele organice se degradează la compuşi mai simpli

(CO2, CH4, NH3, H2S, H2O).

Autoepurarea poate decurge aerob, în prezenţa oxigenului dizolvat în apă, dar şi anaerob,

cu ajutorul unor bacterii care-şi procură oxigenul prin descompunerea unor substanţe existente în

apă. După această schemă se reduc nitraţii, carbonaţii şi sulfaţii. Unele bacterii pot acţiona atât

aerob, cât şi anaerob. Plantele acvatice absorb CO2 şi sărurile din apă, degajând oxigen.

Animalele (scoicile, viermii, racii ş.a.) şi peştii reţin în corp unii poluanţi, contribuind la

autoepurarea apei, dar devenind nocivi pentru animale şi oamenii care se hrănesc cu ei. Poluarea

intensă nu este redusă prin autoepurare şi apa "moare", fiind necesari câţiva ani pentru eliminarea

sedimentelor, a altor poluanţi şi repopulare.

33

Principalele ape dulci de suprafaţă: râurile şi lacurile

Râurile

Fig. 1 – Râu de suprafaţă

Cele mai mari 15 râuri duc 1/3 din scurgerea globală de apă pe continente. Cel mai lung e

Nilul iar debitul cel mai mare îl are Amazonul.

Curgerea râurilor este foarte diferită în funcţie de pantă, configuraţia albiei (rugozitate,

formă, adâncime etc.) şi de alţi factori. Viteza de parcurs variază pe diversele secţiuni şi este

importantă de cunoscut, mai ales pentru a putea prezice poziţia la un moment dat a unei unde de

viitură sau de poluare. Aceste lucruri se deduc prin analizarea datelor hidrologice (debit) şi de

calitate a apei în diversele puncte ale unui râu, date din care se poate observa viteza de înaintare a

unei anume mase de apă mai voluminoase sau cu o anume compoziţie distinctă (de exemplu o

undă de poluare) între două secţiuni de control. Modele de curgere se pot stabili şi experimental

prin marcarea apei cu trasori cum sunt coloranţii (fluoresceină) sau trasorii radioactivi.

Cunoscând bine morfologia albiei şi alte elemente se pot face şi modelări teoretice, dar de obicei

albia unui râu are o complexitate prea ridicată pentru a permite o modelare teoretică a curgerii a

cărei rezultate să fie utile practic, cu excepţia unor porţiuni scurte sau a râurilor mari şi lente.

În cadrul aceluiaşi râu, apa nu curge cu viteză uniformă, ci lent spre fund şi maluri şi mai

rapid spre suprafaţă şi mijloc. Dar de regulă curgerea nu e laminară ci turbulentă iar variaţiile de

pantă, lăţime, adâncime a albiei, pragurile şi obstacolele şi alţi factori determină o curgere de

mare complexitate şi variabilitate, incluzând vârtejuri, bulboane, zone de contracurent sau

cvasistaţionare alternând cu repezişuri. Acest fapt la rândul său determină o variaţie spaţială şi

temporală a albiei râului şi curgerii apei. Toate aceste au o mare importanţă pentru autoepurarea

apei şi pentru calitatea ecologică, oferind habitate variate în cadrul aceluiaşi râu, ceea ce este

esenţial pentru biodiversitate.

O moleculă de apă face în unele râuri zile sau săptămâni, dar în Nil drumul ei spre mare

poate dura un an. Dacă pe parcurs întâlneşte un lac, molecula de apă poate fi "întârziată" mult, de

34

la zile sau săptămâni până la secole întregi în lacuri mari precum Tanganyka sau Superior.

Râurile cu curgere rapidă şi turbulentă duc la un continuu amestec al apei şi deci la o

compoziţie relativ uniformă. La râurile mari şi lente amestecul se face mai puţin. Astfel, apele

Amazonului şi ale lui Rio Negro sunt în continuare separate chiar la mai multe sute de kilometri

aval de confluenţă, la fel şi cele ale lui Mississippi cu Missouri! În lacuri de asemenea nu se tinde

oriunde spre uniformizare şi există gradiente persistente în echilibru dinamic, nu doar pe

verticală, ci şi pe orizontală, de la o zonă la alta, chiar dacă există curenţi. Acest factor are mare

importanţă în prelevarea de probe de apă, unde supraestimarea uniformităţii poate duce la

falsificarea rezultatelor.

Râul este un sistem dinamic, a cărui morfologie e normal să sufere anumite modificări în

timp, atât ca şi configuraţie internă a albiei minore, cât şi ca modificare a traiectului albiei, prin

migrarea meandrelor şi alte fenomene.

Fitoplanctonul în râuri există mult mai mult de cât se credea şi e de origine chiar din râu

dacă acesta e destul de lung sau lent sau cu destul golfuri, nişe de contracurent etc. Până la

începutul anilor '90 subiectul a fost sistematic neglijat, considerându-se că fitoplanctonul din râuri

e nerelevant deoarece dacă există e adus din lacuri şi nu autohton.

În râuri, în spatele obstacolelor (bolovani, picioare de pod, arbori etc.) apar vârtejuri,

contracurenţi etc. Car sunt de fapt microretenţii de apă care, însumate, dovedesc că într-un râu

putem avea de fapt un important procent de apă stagnantă şi nu "curgătoare" după modelul clasic.

Evaluări cantitative direct s-au putut face numai relativ recent, cu ajutorul teledetecţiei termice,

deoarece apa din microretenţii e mai caldă ca cea ce curge normal pe râu. Aceste rezultate

influenţează predicţia evoluţiei concentraţiei unor poluanţi sau a posibilităţilor de productivitate

biologică a unui râu. De asemenea trebuie luat în calcul hyporheosul, zona de sub fundul apei

unde sunt multe vieţuitoare acvatice ce trăiesc continuu sau doar temporar în sedimente.

De la izvoare spre aval, râurile îşi modifică treptat caracteristicile de curgere, configuraţia

albiei şi calitatea apei. Corespunzător variază şi structura biocenozelor. Pentru peşti putem

distinge în zona noastră geografică pe un râu porţiuni de dominanţă a unei specii sau asocieri:

zona fântânelului; zona păstrăvului (specii însoţitoare: boiştean, grindel, zglăvoacă); zona

lipanului şi moioagei (specii însoţitoare: lostriţă, clean dungat) etc.

Lacurile

Lacurile sunt ape stătătoare şi se împart în naturale şi artificiale. Cele naturale sunt

majoritatea situate într-o depresiune naturală închisă a scoarţei pământului, dar există şi lacuri de

altă origine, cum sunt cele de baraj natural, sau în cratere vulcanice etc. Majoritatea sunt lacuri cu

35

apă dulce, însă există multe cu apă sărată, mai ales în zone aride, dar şi în alte împrejurări cum

sunt foste saline inundate, golfuri marine ce au fost separate de mare etc. Unele lacuri sunt

Fig. 2 – Ape de suprafaţă (Lacuri)

alimentate de râuri sau pâraie/izvoare, altele aparent numai de precipitaţii şi eventual izvoare

submerse. Unele au scurgere prin râuri sau chiar fluvii, altele sunt lipsite de scurgere. Majoritatea

lacurilor sunt permanente, dar există şi numeroase lacuri temporare în zone carstice sau aride,

unele de foarte mari dimensiuni cum sunt lacul Erie din Australia, pe care geografii voiau să îl

şteargă de pe hărţi căci nu avusese apă multe decenii dar brusc s-a reumplut după ploi puternice...

Suprafaţa totală a lacurilor este de circa 2,7 milioane km2, adică aproximativ 1,8% din

suprafaţa uscatului). Cel mai mare lac este Marea Caspică, cu 400.000 km2 (dar cu apă sărată şi

considerată de unii ca fiind o mare, chiar dacă nu are legătură cu oceanul planetar) Urmează ca

mărime lacul Superior (80.000 km2), apoi lacul Victoria şi alte circa 30 de lacuri cu peste 5000

km2. Cel mai adânc lac este lacul Baikal, ce atinge 1620 metri profunzime, fiind cel mai mare

rezervor de apă dulce lichidă de pe Terra.

Lacurile artificiale sunt în marea lor majoritate lacuri de acumulare create prin bararea

văilor cu baraje de beton sau anrocamente, creând în spatele lor lacuri de acumulare. Primul baraj

se pare că a fost construit în Egipt acum peste 5000 de ani. La nivelul anului 1982, numărul de

mari lacuri de acumulare era de: peste 18.500 în China, peste 5300 în SUA; peste 2100 în

Japonia, peste 1000 în India, peste 690 în Spania, peste 600 în Coreea, peste 580 în Canada, peste

520 în Marea Britanie, peste 490 în Brazilia, 432 în Franţa, 408 în Italia, 219 în Norvegia, 184

Germania, 142 Cehoslovacia, 134 Suedia, 130 Elveţia, 114 Yugoslavia, 112 Austria, 108

Bulgaria... Principala folosinţă pentru majoritatea acumulărilor este cea hidroenergetică.

Hidrocentralele sunt de diverse tipuri, determinate mai ales de caracteristicile de debit şi cădere.

Astfel, turbinele tip Pelton se folosesc la debite reduse cu căderi mari de apă, cele tip Francis la

căderi medii dar debite medii sau meri, cele tip Kaplan la căderi mici sau debite oscilante... Există

şi turbine tubulare, turbine reversibile (ce pot funcţiona şi ca pompe) iar pentru stocare de energie

se construiesc hidrocentrale prin pompaj.

O teorie clasică susţinea că un lac este o formaţiune efemeră la scara erelor geologice, că

36

evoluţia lui naturală este din punct de vedere biologic spre eutrofizare iar din punct de vedere

hidrografic spre colmatare şi dispariţie, prin afluxul de sedimente (râuri, vânt, erodarea

malurilor...) şi prin depunerea de substanţe organice din "ploaia biologică". Totuşi se constată că

într-adevăr lacurile eutrofe, politrofe sau hipertrofe merg rapid spre colmatare, pe când cele

oligotrofe nu au depuneri semnificative pe fund de la procesele biologice. Şi nu în toate lacurile

există aport exogen ridicat de material care să se sedimenteze, astfel că unele lacuri sunt practic

nemodificate de milioane de ani.

În secolul XX toate marile lacuri fără scurgere din lume şi-au redus nivelul (Marea Caspică,

Marea Aral, Marele Lac Sărat, Marea Moartă etc.). Cauza este prelevarea de mari cantităţi de apă

pentru irigaţii dar şi o aridizare a climei.

BIBLIOGRAFIE

1. Drăgan N., Meirosu E., Tomescu N.: Chimia mediului şi acalitatii vieţii, Ed. LVS

Crepuscul, Ploieşti, 2000

2. Simionescu M., Stanesacu R., Szabolcs L.: Poluarea şi protecţia mediului, Editura

Printech Bucureşti 2002

3. Teodosiu C.: Tehnologia apei potabile şi industriale, editura Matrix Rom, Bucureşti, 2001

4. Ducă Gh., Scurlatov I., Misiţi A., Macoveanu M., Surpateanu M..: Chimie ecologică,

Editura Matrix Rom, Bucureşti, 1999

Autor: Prof. Barbu Ionela- Silvia

Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte

Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea

„ Lucrări cu caracter metodic, ştiinţific şi aplicabilitate practică”

37

BioSpies –REVISTA DE EDUCAȚIE BIOLOGICĂ PENTRU ELEVI

Am conceput această revistă din dorința de a

realiza o informare corectă a elevilor despre aspectele

concrete ale vieții, cărora le sunt acordate prea puține ore

în programa de Biologie. Un alt aspect ar fi faptul că

elevii liceului nostru nu mai studiază Biologia în clasele

a XI-a si a XII-a, nivelul lor de cunoștințe privind

Anatomia, fiziologia și patologia corpului uman fiind

redus la noțiunile învățate în clasa a VII-a.

Revista este realizată de 11 elevi, ai clasei a X-a

A, din cadrul Colegiului Economic ” Ion Ghica„

Târgoviște și este prezentă în format electronic pe site-ul

liceului.

Revista ”BioSpies” are următoarele rubrici:

1. Suntem ceea ce mâncăm

2. Sfatul medicului

3. Diversitatea lumii vii

4. Locuri care trebuie văzute

5. Ecos

6. Știați că.......?

7. Sănătate prin mișcare

8. Citește și învață

9. Jocuri

10. Doza de umor

Rubrica ”Suntem ceea ce mâncăm” își propune:

- să informeze elevii despre riscurile la care se expun prin

alimentele ”moderne” pe care le consumă, un prim loc

ocupându-l obezitatea infantilă;

- importanța fructelor și legumelor în alimentație;

- necesitatea consumului zilnic a 2 l apă;

- importanța micului dejun şi alimentele care trebuie

consumate la acesta pentru a ne furniza energia necesară

desfășurării activității;

Rubrica ”Sfatul medicului” are ca obiective, informarea elevilor despre :

- cauzele apariție unor boli ;

- manifestările (simptomele) acestora;

- modalități de prevenire;

38

- sprijinul, acceptarea, bolnavilor de SIDA;

- ce înseamnă ”stil de viață sănătos”;

Rubrica ”Diversitatea lumii vii” furnizează informații despre :

- comportamentul animalelor

- mediul de viață al animalelor

- fauna României

- importanța conservării biodiversității

- impactul antropic asupra biodiversității

Rubrica ”Locuri care trebuie văzute” informează elevii

despre:

- ecosistemelor naturale din România - ex.Lacul Beiului;

- rezervații naturale ex. Rezervația de Zimbri Neamț;

- ecosisteme exotice ex. Marea Barieră de Corali din Australia;

Rubrica” Ecos” își propune să scoată în evidență:

- importanța relațiilor trofice care se stabilesc în ecosistemele

naturale și antropizate;

- necesitatea conservării tuturor speciilor apartinând verigilor troficedin cadrul ecosistemelor;

Rubrica ”Știați că..........?”- prezintă curiozități din domeniul Biologiei pentru a crește gradul

de interes al elevilor față de studiul revistei și totodată

nivelul de cunoștințe al acestora.

În cadrul rubricii ”Sănătate prin mișcare”sunt prezentate :

- beneficiile mișcării pentru organismul uman atât pe plan fizic cât și psihologic;

- importanța activității fizice în profilaxia unor boli;

Rubrica ”Citește și învață!” își propune stabilirea conexiunilor interdisciplinare (biologia și

fizica) în cadrul unor articole privind vocea

umană, hemodializa, efectul radiațiilor

ionizante.Educația biologică reprezintă și

înțelegerea din punct de vedere fizic, chimic al

proceselor care stau la baza vieții.

39

Rubrica ”Jocuri” a fost concepută pentru a crește gradul de

atractivitate al revistei dar și aprofundarea cunoștințelor de

biologie prin modalități atractive de autoevaluare cum ar fi:

rebusuri, asocieri, etc.

Rubrica ”Doza de umor”. Umorul contribuie la dezvoltarea

personalității elevilor. Râsul este bun pentru suflet, minte si

trup iar simțul umorului reprezintă o piatră de temelie in zidirea

unei relații interpersonale. A avea simțul umorului inseamnă să

fi înzestrat cu un kit de supraviețuire în zilele noastre.

Autor: Prof. Nicoleta Ciobanu, prof. Carmen Iordănescu,

dir.adj. prof. Carmen Rădulescu

Liceul Colegiul Economic ”Ion Ghica” Târgoviște

Lucrare selectată pentru faza naţională, la secţiunea

„ Reviste şi publicaţii periodice destinate şcolii”

40

VIOLETELE DE PARMA

I. Introducere. Argument

Din totdeauna am iubit natura, am încercat să o observ şi să mă apropii de ea. Locuinţa

mea, în prezent, este plină de flori deoarece ,,grădina din balcon” cu care am început s-a răspândit

la toate geamurile din toate camerele şi diversitatea de plante mă binedispune, iar frumuseţea

plantelor îmi dă întotdeauna o stare de bine. Ceea ce m-a determinat să realizez această lucrare

este pasiunea mea pentru flori, mai ales pentru violetele africane. De mică îmi plăcea să observ

cum bunica mea avea grijă de plante şi ea m-a învăţat cum să înmulţesc violetele, luând o frunză

şi ţinând-o într-un pahar cu apă până face rădăcini şi frunzuliţe. Aşadar, prin această lucrare

doresc să arăt că violetele de Parma sunt uşor de îngrijit, contrar reputaţiei pe care o au, de plante

pretenţioase.

II. Caracterizarea principalelor specii de violete

a) Clasificare stiintifică:

Saintpaulia (Violeta africană) este un gen de plante originar din zona tropicală a Africii. Poartă

numele baronului german Walter von Saint Paul-Illaire, guvernator al provinciei Tanganyka

din Africa la sfârsitul secolului al XIX-lea. Planta a fost descoperită în munţii Usambara, fiind

remarcată de logodnica baronului. Acesta a găsit câteva specii în anul 1892, pe care le-a

expediat în Germania, tatălui său, pentru analiză. Iniţial, Saintpaulia se găsea doar sub forma

unor plante cu flori albastre (Saintpaulia jonantha). Pe atunci cercetătorii o înmulţeau mai ales

prin seminţe.

b) Tipuri / Specii:

Violetele de Parma cuprind aproximativ 10 specii şi 20000 de soiuri şi varietăţi care se

diferenţiază prin forma frunzelor, a florilor şi prin culoarea lor. Dimensiunile şi formele

acestei plante sunt diferite, existând chiar şi varietăţi agăţătoare, perfecte pentru ghivecele

fixate pe ziduri sau pereţi. Soiuri: Vallin Pink cu flori de culoare roz, Saffiera cu flori de

culoarea bleu etc. Prin încrucişarea diferitelor specii şi mutaţiile genetice a rezultat bogăţia de

violete hibride de astăzi, care aproape că acoperă tot spectrul de culori, de la nuanţele alb-

verzui ale soiului LE-Parizhskie Tainy ("Taine pariziene") până la vişiniu închis sau verde, ori

până la cele care conţin câte 3 culori pe aceleaşi petale, cum e RS-Zhar Ptitsa.

c) Caracteristici:

Genul Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte,

cărnoase şi pubescente. Planta are sistemul radicular fin şi fibros. Sunt plante perene, înfloresc

41

timp îndelungat (aproape tot timpul anului - au o perioada de pauză de două-trei luni).

Violetele de Parma pot fi recunoscute uşor datorita taliei lor mici (de la 8 până la 20 de

centimetri). Frunzele plantei sunt lung peţiolate de culoare verde pe partea superioară şi

maronii pe partea inferioară, cordiforme, ondulate, acoperite cu perişori fini şi grupate strâns

în rozete, în centrul cărora se formează mereu frunze noi. Florile sunt pe tip 5 cu crestături, tub

floral foarte scurt, două stamine fertile cu antere mari, galbene, rotunde şi stamine sterile mici

şi sunt dispuse în centrul rozetei. Fructul este o capsulă, de obicei alungită, cu două loji slab

conturate, seminţe foarte mici. Fiind plante cu înflorire aproape continuă, vegetând şi înflorind

bogat, saintpauliile sunt plante îndrăgite şi căutate pentru decorarea ferestrelor şi a vitrinelor.

d) Îngrijire

Contrar opiniei general împărtăşite că Violetele de Parma sunt plante pretenţioase, acestea pot

fi crescute foarte uşor. Violetele preferă locuri ferite de razele soarelui, ferestre cu expoziţie

nordică, vestică sau nord-vestică. Udarea se face cu apă la temperatura camerei, direct în

ghiveci (fără a atinge frunzele pentru că sunt foarte sensibile şi se vor păta, vor căpăta un

aspect încreţit şi vor putrezi) sau prin capilaritate (apa urcă prin capilarele substratului) în

farfuria ghiveciului, unde se lasă apa timp de 10 min. pentru ca planta să absoarbă, după care

apa rămasă se aruncă. Pentru ca violeta să înflorească şi să se dezvolte are nevoie de o

temperatură care poate varia de la 17OC pana la 24OC (temperatura optima este de 20-22OC).

Deoarece această plantă îşi are originea într-un mediu tropical cu pH acid, tipic pădurilor

africane, Violetele de Parma preferă un substrat de pământ pe bază de turbă (se pot folosi cu

succes şi amestecuri formate în părţi egale din turbă, pământ de frunze şi nisip).

e) Boli şi Dăunători:

Aerisirea spaţiului care găzduieşte plantele este importanta, aceasta prevenind apariţia unor

boli precum mucegaiurile. Insectele le afectează mai rar, atacând frunzele tinere pe care le

decolorează sau contorsionează stricând rozeta. Insectele dăunătoare pentru Violeta de Parma

sunt reprezentate de specii de afide (mici păduchi de diverse culori), a căror prezenţă se poate

observa prin existenta unor pete lucioase şi lipicioase aflate pe frunze sau flori.

III. Studiu de caz - inmultirea

Înmulţirea se poate realiza atât pe cale vegetativa, prin despărţirea tufelor şi butaşi de

frunze, cât şi prin seminţe. Eu am înmulţit violetele pin toate metodele. Metoda cea mai eficientă

este înmulţirea prin divizarea tufelor (desprinderea unui pui - constă în separarea plantei în două

cu ajutorul unui cuţit, având grijă să se divizeze atât tulpina, cât şi rădăcina). Plantele mai

bătrâne, la un moment dat, se separă în două, ca şi când ar fi doua în acelaşi ghiveci. Planta

42

trebuie scoasă din ghiveci, rădăcina curăţată de pământ şi tăiată atât tulpina cât şi rădăcina. Se

replantează imediat în două ghivece diferite. Această despărţire este absolut necesară pentru că

dacă nu e realizată, plantele se vor aglomera în acelaşi ghiveci şi treptat se vor sufoca şi vor muri.

Am observat ca tufele noi se acomodează cu pământul (se prind) mai uşor dacă la început sunt

udate mai des faţă de celelalte.

Înmulţirea prin seminţe se practică mai rar, semănând în lădiţe în substrat format din

pământ de frunze şi nisip sau perlit în amestec de 1:1. Când plantele sunt suficient dezvoltate se

plantează în ghivece mici cu diametrul de 4-5 cm.

O altă metodă o reprezintă realizarea de butaşi de frunze ce se plantează direct în pământ

sau se introduc în pahare cu apă. Planta de dezvoltă cel mai bine dacă înmulţirea se efectuează în

lunile aprilie-mai. Butaşii de frunze pot fi înrădăcinaţi în pahare cu pământ (prinderea lor şi

formarea de plante noi durează aproximativ 2,5 - 3 luni). Cealaltă metoda este tăierea frunzei cât

mai aproape de rădăcina (peţiolul sa fie cat mai lung) şi ţinerea acesteia într-un vas cu apă la

temperatura camerei, timp de aproximativ două luni, până când apar rădăcini albe şi frunzuliţe

noi. O lună durează până fac rădăcini (mustăţile albe) şi încă o lună pentru apariţia frunzuliţelor

(frunzuliţele în formare trebuie să fie mereu sub apă). Acesta este momentul potrivit pentru a le

planta în ghiveci lăsând afară frunzuliţele şi frunza mamă (un ghiveci cât mai mic la început, care

trebuie schimbat cu unul mai mare când planta mai creşte). Am observat că plantele formate din

butaşul cu rădăcini şi frunze dezvoltate în apă cresc mai repede şi fac flori în timp ce plantele

formate din butaşul plantat direct în pământ se dezvoltă dar nu înfloresc la fel ca celelalte.

IV. Materiale si mijloace folosite

Pentru înmulţirea Violetelor de Parma am folosit: butaşi, seminţe, tufe, cuţit mic, recipient

(lădiţă), pahare (de preferat incolore), folie subţire incoloră sau sticlă (pentru formarea efectului

de sera), ghivece, pământ.

De asemenea, pentru informaţii, am folosit biblioteca şcolii şi Biblioteca Judeţeană “Ion

Heliade Rădulescu”.

V. Test de opinie

Testul de opinie realizat de mine l-am aplicat în perioada 15 decembrie 2014 – 13 februarie

2015 la un număr de 33 de persoane, din care 10 colegi de clasă, 15 vecini, 9 prieteni, 4 membri

ai familiei.

Testul de opinie aplicat este acesta:

1. Aţi auzit despre Violetele de Parma/ Violetele africane?

43

2. Deţineţi acest tip de plante?

3. Din ce parte a lumii îşi au originea?

4. Consideraţi că violetele africane vă înfrumuseţează viaţa?

5. Câte feluri de culori aţi întâlnit?

6. Aţi încercat vreodată să le înmulţiţi? Dacă da, prin ce mijloace?

7. Consideraţi că sunt plante greu de întreţinut?

8. Iarna au nevoie de atenţie specială?

9. Care este caracteristica lor principală?

10. Când întâlniţi o nouă specie de Saintpaulia, simtiţi nevoia o procuraţi?

Rezultatele testului:

1. Mulţi dintre cei întrebaţi nu au recunoscut numele, dar cand au văzut o imagine a plantei

au recunoscut imediat planta de apartament.

2. Majoritatea a raspuns afirmativ.

3. Deşi mulţi nu au ştiut răspunsul, câţiva au răspuns că planta îşi are originea în Italia sau

Africa.

4. Toţi cei întrebaţi care aveau acest tip de plante au spus ca acestea le înbunătăţesc viaţa

pentru că le înfrumuseţează casa.

5. Deşi violetele africane au o gamă larga de culori, cele mai cunoscute sunt cele albastre.

6. Cei care au acest tip de flori au afirmat că le înmulţesc prin frunze.

7. Majoritatea au răspuns că nu sunt greu de întreţinut dacă mediul prielnic este cunoscut şi

dacă se ştie că trebuie udate fără să li se atingă frunzele.

8. Cei ce au violete africane au spus ca sub nici o formă nu trebuie supuse gerului.

9. Răspunsurile au fost variate. Unii au spus că sunt gingaşe şi colorate diferit. Alţii că sunt

mititele şi înveselesc privirea şi că înfloresc tot timpul anului.

10. Au răspuns negativ doar cei care nu deţin încă nici o specie din acest tip de flori. Dar cei

care au deja au răspuns că negreşit o vor procura.

VI. SNAC

În cadrul SNAC (Strategia Naţională Privind Activităţile Comunitare) am efectuat un

voluntariat ce a durat un an, lucrând cu copii cu dizabilităţi. Ca domeniu de activitate a fost

terapia ocupaţională, unde 10 fete, timp de o ora în fiecare sâmbătă, se ocupau de plante,

activitatea concretă fiind îngrijirea şi înmulţirea plantelor de apartament. Am folosit diferite

specii ale Violetei de Africa (pentru a obţine plante cât mai variate şi cu cât mai multe culori).

Copii au învăţat, aşadar, să înmulţească, să îngrijească, dar mai ales să iubească plantele.

44

Pe durata activităţii am creat în sufrageria apartamentului unde locuiau elevele un colţ

verde pe care copii l-au aranjat după bunul plac şi de care tot ei au avut grijă. La terminarea

proiectului, copiii, fiecare având propria plantă, şi-au luat ghiveciul cu ei, fiind încurajaţi şi

sfătuiţi să îşi creeze un colţ verde şi în camera lor.

În cadrul acestei activităţi copiii şi-au format deprinderi practice, şi-au stimulat dorinţa de a

trăi într-un mediu ambiental plăcut şi au învăţat să-şi petreacă frumos timpul liber, îngrijind

plante care, fiind de o bună calitate, au înflorit, înveselindu-i pe copii şi dezvoltând încrederea în

sine. Am fost plăcut surprinsă de interesul arătat de fete pentru activitatea desfăşurată şi de

progresul lor în dezvoltarea personală, comportamentul copiilor schimbându-se radical (la

sfârşitul activităţii fetele erau mai tolerante, mai tandre şi mai perseverente faţa de cum erau la

început).

VII. Concluzii

Prin această lucrare am evidenţiat calitaţile violetelor africane, plante gingaşe, mici şi, după

părerea mea, deloc pretenţioase.

Am evidenţiat, de asemenea, modurile de a le înmulţi, lucrând cu copii cu dizabilitaţi,

determinându-i să iubească plantele şi, implicit, natura şi să aibă hobby-uri cu efecte benefice atât

penru ei cât şi pentru cei din jur.

Întrucât mi-au plăcut în mod deosebit aceste flori am discutat despre ele cu mai multe

persoane. Unele aveau, iar altele şi-au dorit şi şi-au procurat acest tip de plante. Acum avem o

discuţie comună despre cele mai eficiente moduri de a le înmulţi şi despre multele culori ce ne

înfrumuseţează pervazul geamurilor.

Lucrarea mea se doreşte a fi şi un punct de plecare pentru toţi cei ce vor să ştie mai multe şi

să folosească efectul benefic al plantelor prin terapia florală.

VIII. Bibliografie

Ariniş, I / Mihail, A – Biologie, Manual pentru clasa a IX-a

Beffa, M – Plantele de apartament, Ed. All, 2007

Crăciun, T – Ameliorarea specială a plantelor, Ed. Ceres

Emanoil, G – Din ierburi s-au născut medicamentele, Ed. Albatros, 2002

Teleusa,A / Mihalcescu, C / Ciorcilan,N – Plante medicinale, Litera international, 2008

Voiculescu, S – Mica enciclopedie de biologie, 1976

http://www.botanistii.ro/blog/tratamente-informatii-flori

45

IX. Anexe

Înmulţirea prin butaşi

Plantat direct în pământ:

Pasul 1: Se desparte o frunză de planta mamă (de la bază);

Pasul 2: Frunza se plantează în pământ, udându-se la început mai des şi apoi din ce în ce mai rar;

Butaşul ţinut în apă:

Pasul 1: Se desparte o frunză de planta mamă (de la bază);

Pasul 2: Peţiolul se introduce într-un pahar cu apă, având grijă să adăugăm mereu apă în pahar ca

peţiolul să nu se usuce;

Apoi apar rădăcini… Şi apoi frunzuliţe.

Pasul 3: Când apar rădăcinile şi frunzuliţele noua plantă se plantează în ghiveciul cu pământ;

46

Înmulţirea prin divizarea tufelor

Pasul 1: se scot din pământ plantele;

Pasul 2: tufele se împart în 2 cu un cuţitaş astfel încât fiecare tulpină să aibă şi rădăcină;

Pasul 3: ambele tufe de plantează în ghivece diferite;

Elevă: Alecu Mihaela Luisa

Prof. Belu Marinela

Colegiul Naţional “Ienachiţă Văcărescu” Târgovişte

Premiul I, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică

47

ENERGIA SOLARĂ – ENERGIA VIITORULUI

Motto: „ O dezvoltare durabilă răspunde cerinţelor

prezentului fără să compromită capacităţile generaţiilor

viitoare de a răspunde la ale lor.” (Gro Harlem

Brundtland, Primul Ministru norvegian, 1987.)

I. Introducere

1. Utilizarea surselor de energie regenerabile

Știința poate oferi un ajutor imens în utilizarea inovatoare a energiei. Unul din obiectivele

fundamentale ale cercatătorilor este să dezvolte metode alternative pentru utilizarea surselor de

energie deja existente într-o manieră mai eficientă și mai ecologică în viitor, pentru a asigura

dezvoltarea sustenabilă a Pământului.

Economia de energie este la ora actuală o prioritate mondială, prezervarea planetei şi a

resurselor ei devenind obiective principale internaţionale.

Contextul energetic mondial, conduce către o preocupare intensă în domeniul energiilor

neconvenţionale. Dintre acestea, energia solară ocupă un loc important. Se poate menţiona faptul

că Pământul nu primeşte, la suprafaţa sa, decât o mică parte din radiaţia emisă de Soare, după ce

aceasta suferă fenomenele de transmisie, absorbţie şi difuzie la nivelul atmosferei.

Energia solară poate fi captată şi transformată fie în energie electrică prin utilizarea

tehnologiilor fotovoltaice, fie în energie termică, prin utilizarea diferitelor tipuri de panouri solare

termice. În acest context, domeniul pe care l-am abordat în acest proiect este reprezentat de

producerea energiei electrice cu ajutorul panourilor fotovoltaice.

2. 2.Abordare și rezultate

Lucrarea este structurată în patru capitole principale în care se tratează pe rând problemele

referitoare la radiaţia solară, precum şi cele referitoare la modul de utilizare a energiei solare,

încheind cu descrierea proiectului elaborat în școala noastră.

Astfel, în capitolul al II-lea s-a abordat, din punct de vedere teoretic, fenomenul de radiaţie

solară, efectul fotoelectric, precum şi principiul de funcționare a celulelor fotoelectrice.

În capitolul al III-lea al lucrării este prezentată ideea echipei de a reduce consumul de

energie al colegiului și implementarea unui sistem de iluminare cu celule solare la nivelul școlii.

48

II. Conversia fotoelectrică

1. Radiația solară

Soarele este cea mai curată şi sigură sursă de energie de care putem dispune, acesta

revărsând pe planetă o cantitate de energie de 15.000 de ori mai mare decât necesarul mondial.

Satisfacerea nevoii energetice tot mai mari va trebui să fie asigurată respectând cu stricteţe

ecosistemul iar, dintre diversele energii curate, cea fotovoltaică este cu siguranţă cea care oferă

cele mai multe beneficii ambientale. Conceptul de "energie solară" se referă la energia care este

direct produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare.

Soarele reprezintă practic o sursă inepuizabilă de energie,

estimându-se o durată a existenţei radiaţiei solare de încă

aproximativ 4…5 miliarde a ani. Pentru studiul radiaţiei solare, este

important să fie definite câteva mărimi importante.

Figura 1. Radiație solară.(Sursa: www.meir.ro)

2. Efectul fotoelectric

Datorită absorbţiei radiaţiei electromagnetice, în anumite materiale electronii de pe straturi

energetice inferioare pot trece pe straturi energetice superioare, devenind astfel liberi. Fenomenul

invers se produce însoţit de eliberare de energie. Lumina, în special cea ultravioletă, poate

descărca materialele electrizate negativ, având ca efect emiterea de raze asemănătoare razelor

catodice. Aceste fenomene au fost descoperite de Hertz şi Hallwachs în anul 1887. Alte studii din

acelaşi domeniu au fost publicate de Lenard în anul 1900. Efectul fotoelectric este un fenomen

fizic propriu semiconductoarelor. Acesta presupune o strânsă legătură între lumină şi proprietăţile

electrice ale materialelor. Efectul fotovoltaic este studiat pentru prima dată de Alexandre Edmond

Becquerel, în anul 1839. Primele celule fotovoltaice au fost construite de către Johann Elster şi

Hans Geitel, fiind utilizate la măsurarea intensităţii luminoase.

2.1. Principiul de funcționare a celulelor fotoelectrice

O celulă fotoelectrică poate fi asimilată cu o diodă fotosensibilă, funcţionarea ei bazându-se

pe proprietăţile materialelor semiconductoare. Celula fotoelectrică permite conversia directă a

energiei luminoase în energie electrică. Principiul de funcţionare se bazează pe efectul

fotoelectric.

49

O celula fotovoltaică este formată dintr-o joncțiune semiconductoare p-n prevăzută cu o

pereche de contacte metalice plasate pe cele două suprafețe libere ale joncțiunii. În urma difuziei

purtatorilor mobili de sarcină, din regiunea in care sunt majoritari în cealalta regiune, în

vecinătatea joncțiunii apare un star de sarcină spațială care produce un câmp electric orientat de

la regiunea n către regiunea p.

Sub acțiunea luminii în regiunile semiconductoare se generează perechi goluri-electroni;

sub acțiunea câmpului electric al joncțiunii, golurile se deplasează către contactul metalic plasat

pe regiunea p, iar electronii către celălalt contact metalic. Între cele două contacte apare astfel o

tensiune electrică, fenomen numit efect fotovoltaic.

Figura 2

Pentru funcţionarea panourilor PV, radiaţia directă este cea mai importantă. În cazul unui

cer senin, aceasta are cea mai mare intensitate atunci când soarele se găseşte la punctul său de

maxim spre Sud în emisfera nordică şi spre Nord în emisfera sudică. Acest lucru se datorează

celei mai scurte distanţă pe care undele electromagnetice trebuie să le parcurgă de-a lungul

atmosferei terestre.

III. Activitate experimentală: sistem de iluminare cu celule solare pentru

școala noastră.

O problema principală a instituției noastre este că are de plătit lunar facturi costisitoare. Am

găsit ca rezolvare a acestei probleme, instalarea panourilor fotovoltaice, pentru a utiliza energia

regenerabilă. Am ales acest tip de energie deoarece are multe avantaje, spre deosebire de energia

clasică pentru că este disponibilă în cantități imense, investiția inițială se amortizează într-un timp

foarte scurt și este ecologică. Captarea energiei solare nu este poluantă și nu are efecte nocive

50

asupra atmosferei iar în condițiile în care degradarea planetei atinge un nivel din ce în ce mai

ridicat, această variantă începe să fie luată în considerare de tot mai mulți oameni.

În acest sens, am realizat o machetă a unui sistem de iluminare pentru școala noastră

(pentru holul de la intrare care este întunecat și din acest motiv se utilizează surse de iluminare

electrică pe parcursul intregului program cu posibilitate de extindere la nivelul scolii), cu scopul

de a reduce consumul de energie. În imaginea de mai jos este prezentată schema pe blocuri a

proiectului nostru.

Figura 3

PANOUL FOTOVOLTAIC

Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia

luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului

solar le reprezintă celulele solare.

Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea

consumatorilor independenți sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în rețeaua

publică.

În cazul nostru panoul solar produce o tensiune de aproximativ 24V. Între panoul

fotovoltaic și încarcător se conectează o diodă de aproximativ 5-6 amperi pentru a nu se arde

circuitul.

ÎNCĂRCĂTOR

Schema de mai jos reprezintă incarcătorul. Acesta este prevăzut cu protecție și stabilizator

de tensiune. Integratul LM7812 are rolul de a reduce tensiunea de la panoul fotovoltaic la

tensiunea de 12V. Tranzistorul T1 are rolul de a mări intensitatea curentului de 1A generat de

LM7812 la intensitatea de 5A. În această schemă condensatorii joacă rolul de filtre.

51

Figura 4

ÎNCĂRCĂTOR USB

În schema de mai jos este prezentat incarcătorul USB. Acesta este realizat cu ajutorul

integratului LM7805. Incarcătorul este proiectat să debiteze tensiunea de 5V și intensitatea

maximă de 1A. Această schemă este foarte utilă pentru încarcarea tabletelor , telefoanelor mobile

și altor device-uri. Întegratul are rol de protecție asupra tenisunilor și rol de stablizare a

tensiunilor . Ca și în cazul incarcătorului condensatorii au rolul de flitraj.

Figura 5

SENZOR DE MIȘCARE

În această schemă este prezentat senzorul de mișcare, senzor ce este realizat cu ajutorul

integratului 555 timer, care are rol de oscilator , și doi tranzistori NPN BC547. Sensibilitatea

senzorului este determinată în funcție de antenă ce iese din bază celui de-al doilea tranzistor. La

ieșirea din pinul trei se va realiza un montaj cu un releu si un transistor NPN daca utilizam releuri

mai mari de 5V. Rolul acestui montaj este acela de a acționa un releu care închide și deschide

circuitul de alimentare a panoului cu leduri.

Figura 6

52

IV. Concluzii

Energia solară reprezintă o soluţie sustenabilă de a reduce consumul de energie artificială.

Din acest motiv am decis să realizăm proiectul, pentru ca școala noastră să micșoreze cheltuielile

alocate curentului electric. Astfel, un sistem de iluminare cu celule fotovoltaice ar ajuta la

economisirea energiei electrice.

Bibliografie

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83#Energie_solar.C4.83

2. http://www.amemm.ro/index.php?option=com_k2&view=item&layout=item&id=45&Itemid

=4&lang=ro

3. http://www.em.ucv.ro/elee/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereSolaire/PanneauxP

hotovoltaiques/Cellule/Technologie.htm

4. http://ro.m.wikipedia.org/wiki/Efect_fotoelectric

5. http://www.meir.ro/sisteme-fotovoltaice-pe-tracker

6. Teza doctorat - Creşterea productivităţii energetice a panourilor fotovoltaice -Ionut Răzvan

Caluianu

7. Stilul de viata in viitor –Tehnologii sustenabile care pot salva viitorul. Kit educational /

chemgeneration.com

Elevi: Barbu Eusebiu, Dumitrașcu Mihaela, Ilie Cristina Andreea, Ivașcu

Elena Daniela, Liță Eduard Constantin, Pietricică Andreea

Prof. Voiculescu Mihaela, Simionescu Niculina

Colrgiul Naţional „Constantin Carabella” Târgovişte

Premiul II, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică

53

COMPOSTUL – O SOLUȚIE SIMPLĂ, LA ÎNDEMÂNA ORICUI

Rezumat

Producerea compostului nu este o noutate, nici măcar în agricultura biologică, este un

proces care are loc tot timpul, în mod natural. Ceea ce a aparținut la un moment dat naturii,

ajunge să se întoarcă din nou în natură cu ajutorul microorganismelor. Compostul este ceea ce

agricultorii numesc “aurul negru”. Se pune problema atunci, dacă acest aur ne este la îndemână,

care sunt modalitățile prin care-l putem produce și utiliza, deci, valorifica?

Lucrarea de față își propune să identifice modalitățile de realizare și utilizare a compostului

în gospodării ca și sistem eficient de reducere şi reciclare a deşeurilor menajere organice.

Resturile menajere, cele rezultate în urma toaletării vegetației din gospodării nu ar trebui să

ajungă la gropile de gunoi, deoarece, amestecarea cu materiale greu biodegradabile sau arderea

lor pot duce la o creștere a nivelului de poluare. Astfel, printr-o atitudine responsabilă, cu un efort

minim și investiție financiară, de cele mai multe ori inexistentă, putem obține avantaje multiple –

îngrășământ natural pentru culturile din grădină, îngrășământ pentru flori, substrat pentru cultura

ciupercilor, amendament pentru soluri sărăcite s.a.

În felul acesta prin compostare venim cu soluții pentru a reduce cantitatea de deşeuri la

sursă şi se va reduce nevoia de colectare, transport şi tratare a deşeurilor, diminuând astfel

costurile gestiunii sale (acolo unde nu există soluții de colectare și depozitare a deșeurilor din

gospodării), se vor reduce emisiile de CO2 (aducându-ne contribuția la diminuarea schimbărilor

climatic majore) și se va reînvia o practică tradițională a refolosirii materiei organice pe post de

fertilizatori organici, amendamente organice sau fungicide ecologice.

Introducere

În România şi, mai ales, în mediul rural, o mare parte din cantitatea de deşeuri care se

produce în mod curent este reprezentată de materiale biodegradabile. Acestea sunt la fel de

periculoase ca orice alt tip de deşeu lăsat la voia întâmplării. Prin descompunere, materialele

biodegradabile elimină substanţe poluante pentru sol, apă şi aer.

Dincolo de mirosul insuportabil pe care îl produc, deşeurile biodegradabile aruncate la

întâmplare sunt o sursă reală de microbi, pot infesta solul şi pânza de apă freatică.

De foarte multe ori, şi mai ales în mediul rural, oamenii au ales incinerarea ca soluţie de a

scăpa de deşeurile biodegradabile. Arderea acestor materiale presupune însă eliminarea de gaze

cu efect de seră, care sunt foarte dăunătoare sănătăţii şi mediului în general.

54

Materialele biodegradabile, mai ales cele din gospodării pot fi astfel ușor gestionate și cu

multiple avantaje, cum este cazul compostului.

Acesta este definit ca fiind un produs obţinut printr-un proces aerob, termofil, de

descompunere şi sinteză microbiană a substanţelor organice din produsele reziduale, care conţine

peste 25 % humus relativ stabil, format predominant din biomasă microbiană şi care în continuare

este supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncălzi ori determina

probleme de miros sau de înmulţire a insectelor. (www.icpa.ro)

Compostul este un material organic stabil, rezultat al procesului de compostare,

asemănător, ca și compoziție, humusului. Este folosit mai ales pe post de fertilizator organic,

sporind rezervele de substanțe organice ale solului, dar și ca material ce îi sporește acestuia

calitățile (solul fiind mai afânat).

Rețeta unui compost de bună calitate este una simplă – folosind ceea ce Natura ne pune la

dispoziție, este nevoie de un spațiu sau un recipient în care să se depoziteze, în primă instanță,

resturile menajere, de supravegherea procesului de compostare, prin verificarea temperaturii și a

umidității.

Materialele necesare sunt:

Cutia de compost – aceasta poate fi ușor realizată din câteva scânduri din care se va realiza

un cadru ce nu va permite împrăștierea acestuia sau poate fi achiziționată din magazinele

specializate. În ambele cazuri, este absolută nevoie ca acestea, cutia confecționată sau

recipientul achiziționat, să asigure condițiile de drenare, umiditate și aerisire ale

compostului

Apă – ce va fi utilizată, în cantități diferite, în faze diferite ale compostării

Instrumente - ce ajută la manevrarea compostului, în vederea amestecării și aerisirii

acestuia

Resturi de la bucătărie (resturi de legume, coji de ouă, zaț de cafea, pliculețe de ceai),

crengi, ramuri, frunze sau alte resturi de la toaletarea vegetației din grădină (a se evita

utilizarea buruienilor cu semințe, deoarece acestea nu sunt descompuse atât de rapid și, prin

utilizarea ulterioară a compostului, se riscă răspândirea acelor buruieni), rumeguș,

maculatură (de tip hârtie de ambalat, ziare, bucăți de carton - se recomandă a se evita

utilizarea hârtiei de la reviste colorate), bălegar (opțional, în funcție de tipul compostului).

Amestecuri de ceaiuri de plante sau stimulatoare naturale de tip borș sau drojdie de bere, în

cazul în care se dorește o accelerare a procesului de compostare.

55

Cutia de compost

În cazul în care se optează pentru o cutie de compost realizată în gospodărie, aceasta trebuie

plasată direct pe sol, asigurându-se un drenaj corespunzător, în apropierea unor construcții sau a

pomilor din grădină, pentru a fi ferită

de curenții de aer prea puternici sau

de soarele prea puternic. Având în

vedere faptul că, pe durata procesului

de compostare, acesta poate degaja un

miros uneori neplăcut, este indicat ca

aceasta să nu fie în vecinătatea casei

sau a camerelor de locuit. (fig.1)

Figura 1 (www.stejarmasiv.ro)

Dacă se optează pentru un recipient reciclat, tip

butoi de plastic, acestuia i se va îndepărta partea

inferioară, din motivele enumerate mai sus și i se vor

decupa câteva orificii, pentru a asigura drenajul și

aerisirea corespunzătoare.

Se poate utiliza și o structură din plasă de sârmă,

avantajul acesteia constând în faptul că favorizează

aerisirea. (fig. 2)

Figura 2 (www.vegetalshapes.com)

Utilizarea unui recipient de compostare

achiziționat din comerț prezintă avantaje (nu trebuie

confecționat, spațiul ocupat nu este prea mare, accesul

rozătoarelor este limitat), dar și dezavantaje (materialul

plastic din care este realizat, se supraîncălzește în zilele

călduroase și duce la o creștere a temperaturii de

compostare și la o eventuală grăbire a procesului, în

cazul în care s-a optat pentru o compostare la rece). (fig.

3)

Figura 3 (www.consumabile-igiena.ro)

56

Materia primă a compostului

În realizarea compostului trebuie avute în vedere o serie de principii:

1. Materialele utilizate ar trebui să fie mărunțite sau, cel puțin, să nu fie de dimensiuni mari

(ramuri foarte mari, bucăți mari de carton ș.a)

2. Respectarea unui raport N/C dacă se dorește o compostare rapidă - Materialele care sunt

bogate în carbon sunt, de obicei, materiale uscate, de exemplu rumeguşul, cartonul, frunzele

uscate, paiele, crengile şi alte materiale lemnoase sau fibroase care putrezesc foarte încet.

Materialele care sunt bogate în azot sunt, de obicei, materiale umede, bogate în apă, cum ar fi

iarba verde, resturile de fructe şi legume, bălegarul/găinaţul, plantele bogate în frunze, care

putrezesc foarte rapid.

Tipuri de compost

În funcție de compoziția și utilizarea compostului, acesta poate fi:

compostul de casă sau compostul rece (supus discuției în lucrarea de față)

compostul de grădină (rezultat al fermentării unui amestec de materie vegetală și deșeuri

zootehnice)

compostul comunitar

compostul de câmp

compostul pentru ciupercării

Îngrijirea compostului este un proces ce necesită intervenții nu foarte dificile, ca și

manevre, nici consumatoare de alte materii prime, în afară de apă.

1. Aerisirea presupune inițial o așezare corespunzătoare a straturilor de materii utilizate,

ulterior necesită doar intervenții cu un băț sau săpeligă, pentru a asigura o ventilare

corespunzătoare. Manevrele constau inițial în asigurarea unui circuit corespunzător al

aerului, apoi în amestecarea dinspre margine spre centru a materialului.

2. Umiditatea este o condiție a obținerii unui compost de bună calitate, dar a stabili care este

nivelul optim de umiditate este un lucru aparent dificil. Apa în exces duce la

descompunerea incompletă a materiei organice și la degajarea unui miros neplăcut. Absența

apei duce la moartea organismelor, deci la întreruperea procesului de compostare. O

modalitate simplă de a controla umiditatea este aceea de a doza din start procentul de

material uscat și verde, apoi să se verifice umiditatea prin aprecierea acesteia ca fiind

apropiată cu a unui burete stors de apă.

3. Temperatura de la nivelul compostului este rezultatul activității bacteriilor și ciupercilor,

generând o cantitate mare de energie, în consecință, este normal ca pe parcursul compostării

temperatura să ajungă la 600 C.

57

Există situații în care se dorește grăbirea procesului de compostare, folosindu-se ceaiuri din

scoarță de salcie și stejar, în amestec cu coada șoricelului și mușețel. O altă modalitate de

accelerare a acestui proces constă în tratarea materialului cu borș sau o maia lichidă obținută din

drojdie de bere, apă și zahăr.

În mod normal, după 5 luni, în cazul unei cutii de compost cu volumul de 1 m3, compostul

pregătit ar trebui să fie bun de utilizat. Indicatorii unui compost bun de utilizat sunt: culoarea –

trebuie să fie brun închis, mirosul – este unul plăcut, de pământ de pădure (dacă o probă de

compost prelevată într-o pungă și depozitată 4 zile nu își schimbă mirosul, înseamnă că este bun

de utilizat), textura – materialul din compost nu are dimensiuni mai mari de 1 cm, sfărâmându-se

ușor între degete, volumul – dacă la momentul aranjării straturilor de materiale în vederea

compostării acestea ocupă un anume volum, la final, spațiul ocupat va fi de 70% din cel inițial.

Pentru ce utilizăm compostul pe care l-am produs?

1. Fertilizator natural pentru culturile din gospodărie (culturi legumicole sau pomicole), pentru

plantele de apartament, prin aportul de N, P, K sau prin îmbunătățirea fluxului de substanțe

nutritive pentru plante

2. Îmbunătățirea retenției de apă din sol

3. Amendament natural pentru anumite soluri

4. Fertilizator pentru gazon, amenajări peisagistice

5. Antifungic natural (microorganismele din compost produc antibiotice naturale)

6. Distribuție cu amănuntul (ca modalitate de realizare a unei afaceri de familie)

Concluzii

Prezentarea sau promovarea compostării și compostului rezidă din două rațiuni: una

ecologică și alta economică. Criteriul economic rezidă din din faptul că compostarea ajută la

reducerea cantităţii de deşeuri şi economisirea spaţiilor de depozitare. Compostarea reprezintă

modul de valorificare al deşeurilor care cere cel mai redus consum de energie. Compostul

substitue o mare cantitate de îngrăşăminte chimice, degrevând societatea de o mare parte de

cheltuieli privind investiţia suplimentară pentru industria chimică. Compostul reprezintă o

metodă puţin costisitoare de îmbunătăţire a structurii solului şi un îngrăşământ foarte bun.

Din punct de vedere al criteriului ecologic trebuie reţinut faptul că prin compostare materia

organică intră în circuitul biologic, compostarea fiind un procedeu de reciclare naturală. Energia

pe care plantele au luat-o pământului pentru a creşte o vor reda din nou pământului. Prin

compostare se micşorează mulţimea de deşeuri supusă depozitării. Compostarea ajută la evitarea

emanării gazelor din depuneri (pentru că se reduc cantităţile de deşeuri supuse depozitării) şi este

58

parte integrantă a sistemului de economie a deşeurilor (în condiţii economice şi ecologice). Prin

compostare se evită încărcarea ecologică, pentru că arderile eliberează cu precădere CO2. Prin

compostare azotul face legături strict organice. Acest fapt are avantajul de a menţine fertilitatea

solului şi a menţine o umiditate constantă. Compostarea este o metodă ecologică bună pentru

îmbunătăţirea fertilităţii solului şi o resursă de hrană pentru plante.

Bibliografie:

1. Dumitrescu, M., Veronica Tănase, 2002,Valorificarea agricolă a composturilor, Ed. Trend

Consulting Group, Bucureşti

2. Dumitraş, Adelina, 2006, Plante floricole şi de gazon, Ed. Mediamira, Cluj-Napoca

3. Ionescu Vlad Siseşti, P. Papacostea, Gh. Ştefanic, 1980, Compostul îngrăşământ din

deşeuri organice, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti

4. Sărac, I., 2002, Compostul, o soluţie la problematica deşeurilor, Ed. Treira, Oradea

5. Kraft Von Heynicz, 2012, Ed. Casa, București (pdf)

Pagini web consultate

[1] * * * http://www.mmediu.ro, European Comission, Institute for ProspectiveTechnological

Studies (Seville) Sustainability in Industry, Energy and Transport, End of Waste Compost Case

Study, 2007.

[2] * * * http://www.gestiuneadeseurilor.ro, Manual privind activitățiile specifice din domeniul

gestiunii deșeurilor municipale, 2003.

[3] * * * http://www.apmbacau.ro, Normativ pentru compostarea deșeurilor municipale

organice, 2008.

[4] * * * http://www.anpm.ro, Strategia Națională de Gestionare a Deșeurilor, 2008.

Import foto

1. www.stejarmasiv.ro

2. www.vegetalshapes.com

3. www.consumabile-igiena.ro

Eleve: Sabin Tănase

Prof. Vătavu Adela

Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu” Târgoviște

Premiul III, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică

59

PORNIREA REVERSIBILA A UNUI MOTOR ELECTRIC

1. ARGUMENT

Aplicaţiile energiei electrice în viaţa de zi cu zi sunt foarte diversificate, neexistând practic

domeniu al activităţilor umane unde să nu fie prezent sub o formă sau alta.

Câteva din aplicaţiile energiei electrice se găsesc în următoarele domenii :

1. Iluminatul electric, atât pentru nevoile de producţie cât şi pentru iluminatul public,

iluminatul interior al locuinţelor, a spaţiilor de învăţământ şi administraţie, etc.;

2. Încălzitorul electric, realizat cu rezistoare (diverse aparate de uz casnic, aparate de

încălzire industrială, de uscare sau tratamente termice), încălzitorul realizat cu arc

electric (sudura electrică sau cuptoare metalurgice pentru topire şi elaborarea oţelului),

încălzitor realizat cu curenţi de înaltă frecvenţă (tratamente termice de călire

superficială);

3. Acţionările electromecanice, prin intermediul motoarelor electrice pentru majoritatea

maşinilor unelte (strung, maşină de găurit, maşină de frezat, raboteza, instalaţii de ridicat

şi de transport), a agregatelor de pompare a unor lichide, a acţionării compresoarelor, a

antrenării benzilor transportoare etc.;

4. Transportul electric, uzinal si rutier respectiv pe căi ferate;

5. Radiocomunicaţiile si televiziunea, atât cea pentru marele public cât şi cea utilizată în

comunicaţii speciale sau televiziunea cu circuit închis pentru urmărirea proceselor din

mediul toxic sau periculos, pentru pază, pentru investigaţii în medicină, etc.;

6. Automatizarea şi robotizarea proceselor industriale şi aplicarea tehnici de calcul

electronic în diferite procese de cercetare şi industrie;

7. Activitatea de servicii pentru întreaga gamă de echipamente electrice si electronice prin

utilizarea unor aparaturi de măsurare specifice (osciloscoape, generatoare de semnal,

etc.);

8. Cercetarea spaţiului cosmic, aselenizarea şi revenirea oamenilor pe Pământ din spaţiul

cosmic este de neconceput fără aportul curentului electric;

9. În procesul de învăţământ, energia electrică este întâlnită practic pretutindeni .

Este de la sine înţeles că pentru a putea fi folosită în atâtea aplicaţii,energia electrică

trebuie să fie produsă în permanenţă (majoritar este produsă de termocentralele şi

60

hidrocentralele sistemului energetic). De la locul de producere energia electrică este

transportată prin linii de transport, în prealabil, tensiunea fiind ridicată printr-o staţie de

transformare ridicătoare de tensiune şi distribuită spre consumatori prin reţeaua de distribuţie

alimentată prin intermediul staţiilor de transformare coborâtoare de tensiune, posturi de

transformare şi puncte de distribuţie

În acest uriaş „Imperiu electric”, curenţii electrici se întâlnesc într-o gamă foarte mare de

valori, de la ordinul microamperilor până la mii de amperi, obţinuţi de la surse ce au tensiuni

de la ordinul milivolţilor până la zeci de mii de volţi, de curent continuu şi/sau de curent

alternativ la frecvenţe industriale şi/sau frecvente ridicate.

2. CONŢINUT

Generalităţi

O schemă de comandă cuprinde în general un ansamblu de elemente de execuţie, de

măsurare sau control, de protecţie precum şi elemente intermediare.

Pentru ca o schemă de comandă să fie cât mai clară şi mai uşor de urmărit, diferite elemente

din schemă se reprezintă prin simboluri.

Pentru înţelegerea mai uşoară a modului de funcţionare a schemei de comandă, păţile

componente ale unui element se amplasează de obicei în circuitul în care acţionează: de exemplu

bobina unui contactor este conectată în circuitul car o alimentează, iar contactele sale în circuitul

pe care-l comandă.

Am prezentat mai jos schema electrică generală de forţă şi comandă, pentru pornirea

unui motor trifazat asincron cu rotorul în scurtcircuit, în ambele sensuri şi principiul de

funcţionare.

Schimbarea sensului de rotaţie este echivalentă cu schimbarea sensului câmpului inductor,

care se face prin inversarea succesiunii a două faze între ele.

61

Explicarea funcţionării schemei electrice

Pentru pornirea motorului M într-un sens se apasă pe butonul bp1 din circuitul 3. Bobina

contactorului 1C va fi alimentată (cu tensiunea de 230V), fapt ce va permite închiderea

contactelor normal deschise cnd din circuitele 1 şi 4 şi deschiderea contactelor normal închise cni

din circuitul 5. Motorul se va roti în sensul astfel dorit. Dacă accidental se va apăsa pe butonul

bp2, contactorul 2C nu va fi pus sub tensiune, dată fiind poziţia deschisă a contactului 1C din

circuitul 5.

Pentru a opri motorul se apasă pe butonul bo din circuitul 3.

Să presupunem că dorim să rotim motorul în sens invers. Se apasă pe butonul bp2 din

circuitul 5. În acest moment, se alimentează bobina contactorului 2C din circuitul 5, Contactorul

2C va închide contactele cnd din circuitele 2 şi 6 şi va deschide cni din circuitul 3 (se protejează

astfel motorul M ca să fie accidental pornit prin bp1 in celălalt sens).

În caz că motorul este suprasolicitat - prin motor circulă un curent mai mare decât curentul

nominal - releul termic e4 din circuitul 1 va intra în funcţiune, elementele termice ale acestuia

deplasând contactul e4 din poziţia închis în poziţia deschis. În acest fel, contactul cni al releului e4

din circuitul 7 se va deschide, circuitul secundar fiind astfel scos de sub tensiune. Bobina

contactorului 1C sau 2C nemaifiind alimentată, contactele principale revin în poziţia normală –

iniţială şi motorul M nu va mai fi alimentat.

62

Pentru evitarea accidentelor s-a prevăzut un interblocaj suplimentar între butoanele bp1 şi

bp2 în aşa fel încât, prin apăsarea butonului de comandă a unui contactor se deschide circuitul de

comandă al celuilalt, excluzând astfel posibilitatea de comandă paralelă.

Inversarea sensului de rotaţie la motorul asincron trifazat se face prin inversarea a două

faze între ele (în cazul nostru, faza R cu faza T), ceea ce produce în interiorul motorului

modificarea sensului câmpului inductor.

În proiectul nostru nevând o sursă de curent trifazat, am folosit un motor de curent

continuu la 12V. În acest sens am utilizat o punte redresoare alimentată de un transformator de

220V/12V. Ca filtru de netezire am folosit un condensator.

Redresoarele sunt circuite electronice capabile să transforme energia electrică de curent

alternativ în energie electrică de curent continuu.

Schema bloc a unui redresor conţine următoarele elemente:

TR – transformatorul de reţea, cu ajutorul căruia se modifică valoarea tensiunii de alimentare,

obţinându-se în secundar valoarea tensiunii altenative ce trebuie redresată;

R – elementul redresor, cu proprietăţi de conducţie unilaterală, care transformă tensiunea

alternativă într-o tensiune pulsatorie de aceeaşi polaritate;

F – filtru de netezire, care micşorează pulsaţiile tensiunii redresate, obţinând o tensiune apropiată

ca formă, de cea continuă.

Pentru a schimba sensul de rotatie la un motor de curent continuu se schimba polaritatea.

iS

Rs Cf uS

Tr D1

u1

D3

- +

N1

r2

N2

u2

D4 r1

D2

63

3. Prezentarea elementelor componente ale schemei electrice de acţionare.

Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare electromagnetică cu o singură poziţie

stabilă capabil de a stabili, suporta şi întrerupere curenţi în condiţii normale de exploatare ale

unui circuit inclusiv de suprasarcină.

Elementele componente ale contactoarelor:

A : 1 – carcasă ; 2 – bobină ; 3 – bornă de alimentare a bobinei contactorului ; 4 – miez

feromagnetic – armătură fixă ; 5 – miez feromagnetic – armătură mobilă ; 6 – borne de

racord la circuitul exterior ; 7 – contacte mobile.

B: contactoare tip AR – 6; AR – 16 A.

Elementele componente ale unui contactor

circuitul principal de curent de racord a circuitului exterior, contacte fixe şi contacte

mobile;

circuitul de comandă - bobina electromagnetului de acţionare contacte de autoreţinere şi

butoane de comandă;

circuite auxiliare -contacte de blocare, semnalizare .

Deplasarea contactelor mobile se face comandând un electromagnet.

Principul de functionare a se vedea figura

alăturată.

Cu ajutorul unui buton 8 se închide circuitul de

alimentare la bobina electromagnetului 5 astfel armătura

mobilă 3 este atrasă, circuitul se închide prin deplasarea

contactului mobil 2 care este solidar cu armătura mobile.

Contactele rămân închise numai atât timp cât

bobina electromagnetului se află sub tensiune, în

64

momentul în care se întrerupe alimentarea bobinei electromagnetului, circuitul principal se

deschide din nou, contactele mobile revenind în poziţia de repaus prin acţionarea unui resort.

Contactorul poate fi de curent continuu sau alternativ, pot fi bipolare, tripolare şi

tetrapolare, poate fi cu mişcare de rotaţie a contactelor mobile sau de translaţie. Contactorul

folosit de mine în acest proiect este un contactor de curent alternativ tripolar cu mişcare de

translaţie a contactelor mobile.

Butoanele de comandă servesc, în special, pentru comanda dorită de la distanţă a

contactorului fiind folosite îndeosebi pe masini–unelte, ascensoare, masini de ridicat, pupitre de

comandă etc. Aceste butoane de comandă pot fi, însă, prevăzute cu mai multe contacte, astfel

încât într-o singură apăsare, să comande mai multe circuite, pe unele închizându-le şi pe altele

deschizându-le.

Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual. Ele au o singura pozitie stabilă, la

care revin îndată ce butonul nu mai este acţionat, de aceea prin butonul de comandă se dau

numai comenzi de scurtă durată (contactoarele au un contact de autoreţinere care, odată închis,

asigură alimentarea bobinei chiar dacă încetează apasarea pe butonul de comandă a închiderii).

Curenţii nominali sunt de obicei de 6A (rar 10A) în curent alternativ şi 1,5-2A în curent continuu

(se folosesc aceleaşi butoane de comandă atât în curent continuu cât şi în curent alternativ, cu

deosebirea că în curent continuu valorile curentţlor care pot fi întrerupţi sunt mai mici).

Tensiunile nominale sunt de 220V şi 550V, în curent alternativ şi 220V si 440V, în curent

continuu.

Frecvenţa de conectare admisă pentru butoanele de comandă nu depaşeste 600 de conectari

pe ora ,iar numărul total de conectări pe care îl poate efectua un astfel de buton poate ajunge la

10 milioane. Rolul butonului de comandă este de a închide sau a deschide un circuit electric (de

exemplu butonul care comandă pornirea unui motor închide circuitul de alimentare a bobinei , în

timp ce butonul care comanda închiderea motorului, deschide acest circuit).

65

Acţionarea unui buton de comandă reprezintă o acţiune importantă de răspundere deoarece

ea se traduce de obicei prin punerea sub tensiune a unui circuit şi foarte adesea prin punerea în

funcţiune a unei maşini.

Acţionarea eronata a unui buton de comandă poate provoca accidente grave sau pagube

materiale. Pentru acest motiv se iau măsuri speciale de protecţie care:

să împiedice acţionarea greşita sau accidentală a unui buton de punere sub tensiune a unui

circuit (buton de pornire)

să favorizeze identificarea şi acţionarea rapidăa a butoanelor de scoatere de sub tensiune a

circuitelor (butoanele de oprire).

Releul termic serveşte pentru protecţia motorului electric la

suprasarcină. El este prevăzut cu un bimetal pe fiecare fază. Releul

termic comandă deschiderea contactorului când curentul depaşeşte

valoarea nominală un timp mai îndelungat. Bimetalele sunt formate

din două metale sudate între ele şi apoi laminate la rece până la

obţinerea unei foi la care cele două componente sunt intim legate

între ele pe toată suprafaţa. Bimetalele pot fi în formă de disc sau

spirală.

Dupa modul de incălzire a bimetalului, de deosebesc:

termobimetale încalzire direct, adică încălzire prin efectul termic al unui circuit electric

care parcurge lama de bimetal.

termobimetale încalzire indirect, cu ajutorul unor elemente încălzitoare separate, care

transmit bimetalului căldura prin conducţie sau radiaţie.

Standardele în vigoare impun urmatoarele condiţii releelor termice cu bimetal, destinate

protecţiei motoarelor electrice:

să nu declanşeze în timp de 2 ore de la un curent egal cu 1,05In

să declanşeze în timp de 2 ore de la un curent egal cu 1,2In

să nu declanşeze în timp de 2 min la un curent egal cu 1,5In

Condiţiile de reglaj şi funcţionare a releelor termice sunt în acord cu condiţiile impuse de

norme care precizează că motoarele trebuie să poată suporta, pornirea de la cald o suprasarcină

de 1,5In timp de 2min.

Siguranţele fuzibile sunt aparte pentru protecţia la scurcircuit. Au în construcţia lor un

fuzibil străbătut de curentul supravegheat şi care întrerupe circuitul prin topire. Dacă prin fuzibil

trece un curent de scurcircuit, acesta duce la topirea fuzibilului într-un timp foarte mic (practic

66

topirea are loc instantaneu)

Siguranţele fuzibile pot fi:

Cu filet ( pana la 100 A )

Cu mare putere de rupere (MPR) ( de la 100 la 630 A )

Siguranţele cu filet sunt formate din trei elemente principale: soclul, patronul şi capacul.

Soclul se execută din material ceramic, asigură fixarea siguranţei pe suprotul de susţinere în

tabloul electric şi realizează contactele electrice în circuitele electrice. Se execută cu legăturile

electrice în spate (sigurante LS – fig. 1, a) şi cu legăturile electrice în faţă: LF când legăturile

electrice sunt izolate (fig. 1 ,b anexa) şi LFi când acestea sunt neizolate de contactul cu mana (fig.

1, c anexa); sigurantele LFi se mai numesc şi de tip industrial.

Fig 1. Socluri pentru sigurantele fuzibile cu filet :

a - cu legături în spate ( Ls); b - cu legături în fatţă izolate (LF);

c - cu legături în faţă neizolate (LFi).

Patronul este un corp tubular, ceramic (fig. 2). În tubul 1 se află firul fuzibil 2

înconjurat de nisip cuarţos 3 cu rolul de a-l susţine şi a ajuta la stingera

arcului electric ce se formează când se topeşte fuzibilul. Firul are la capete

două piese metalice 4 si 5 pentru a asigura contactul electric. Prinderea de

aceste piese se face prin lipirea de piesa 4 şi printr-un disc 7 şi un resort de

întindere 6. Discul 7 are diferite culori în funcţie de curentul nominal al

fuzibilului din interior şi, în caz de topire a fuzibilului, resortul îl aruncă din

poziţia sa, dând posibilitatea unei identificări rapide a siguranţei topite.

Fig. 2 Patronul sigurantei fuzibile.

67

Capacul ( fig . 3) este compus dintr –o

piesă metalică filetată 1 şi o piesă din material

ceramic 2. Prin piesa 1 se prinde în soclu

asigurand fixarea patronulu şi introducerea firului

în circuitul electric. Piesa izolatoare 2 susţine şi

izolează piesa 1 şi permite obsevarea discului

colorat al patronului pentru a putea urmări dacă

siguranţa este în funcţiune sau nu.

Fig. 3 Capacul sigurantei fuzibile.

4. Bibliografie

1. Pietraneanu E. - „Agenda electricianului”, Editura Tehnică ,Bucureşti 1986

2. Nicolae Mira ,Constantin Negus - „Instalaţii şi echipamente electrice”, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti 1999

3. Gheorghe Fratiloiu, Andrei Tugulea - „Electotehnica”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti 1995

4. Aurel Popa - „Aparate electrice de joasă şi înaltă tensiune”, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti 1975

5. Alexandru Vasilievici, Lucian Moldovan - „Elemente de tehnologie a aparatelor de joasă

tensiune”, Editura Facla, Targoviste 1981

Elevi: Bӑdoiu Andrei, Nicu Florin

Prof. Didiţӑ Gheorghe, Neguţ Ion

Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu” Târgovişte

Menţiune I, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică

68

DELTA VĂCĂREŞTILOR

Lacul Văcărești din București a fost conceput ca parte a amenajării complexe a râului

Dâmbovița. Ca și Lacul Morii, care însă a fost finalizat, Lacul Văcărești trebuia să facă parte din

sistemul hidrologic de apărare a Bucureștiului împotriva inundațiilor.

Lucrările au început în anul 1986, ocazie cu care a fost demolată și Mănăstirea Văcărești,

dar au fost sistate după 1989, astfel că, în prezent, a rămas unul din marile proiecte neterminate

ale perioadei comuniste.

Lacul Văcărești a fost umplut o singură dată cu apă din Dâmbovița. Costurile pentru

pomparea apei sunt foarte mari și, prin urmare, această soluție de aducere a apei din Dâmbovița

este nefiabilă. Soluția tehnică ar fi ca apa să fie adusă gravitațional din râul Argeș, de la 27 km de

București, via Lacul Mihăilești. Acest lac de acumulare se află la 14 km în sud-vestul

Bucureștiului pe șoseaua București-Alexandria, la intrare în localitatea Mihăilești. Are o lungime

de 8 km, o lățime maximă de 3 km și adâncimea maximă de 22 metri. În acest scop, au fost

realizați 14 km de canal însă, după abandonarea lucrărilor, nu se preconizează investiții pentru

restul de 13 km.

69

Zona naturală situată pe arealul Lacului Văcăreşti din Bucureşti, care are o suprafaţă de 183

de hectare ar putea deveni viitorul Parc Natural Văcăreşti. În Delta Văcăreşti, aşa cum a mai fost

numită zona, se află sute de specii de plante, dar şi peste 90 de specii de păsări şi mamifere

precum vidra sau vulpea. Proiectul este inclus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al

Municipiului Bucureşti, iar pentru acest lucru este necesară o hotărâre de guvern care va cuprinde

atât Studiul de Fundamentare Ştiinţifică şi avizul Academiei Române, cât şi hotărârea Consiliului

General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

În cei peste 20 de ani cât a fost neglijată, zona Lacului Văcărești a fost recucerită de natură.

Locul, cunoscut în prezent și ca "Groapa Văcărești", este alimentat de izvoare subterane, care au

permis creșterea unei vegetații diverse și a unor viețuitoare, ca păsări (94 de specii), între care

stârci, egrete, cormorani, pescăruși, lebede, lișițe, rațe sălbatice, muscarul negru, animale acvatice

ca șerpi de apă, tritoni, dar și vulpi, iepuri, vidre și bizami, care supraviețuiesc într-un ecosistem

stabil.

În timpul migrațiilor de primăvară și toamnă, zona joacă un rol deosebit de important pentru

o serie de specii de păsări migratoare rare. Pe tot parcursul anului se braconează specii de păsări

cântătoare, protejate de legislația autohtonă și europeană. În martie 2013, autoritățile au reușit să

recupereze de la braconieri câțiva sticleți, o cinteză și un florinte. Deși nu sunt păsări pe cale de

dispariție, ele sunt totuși protejate de lege.

70

Descrierea narativă a limitelor

Limitele sunt ușor identificabile în teren, fiind constituite de către limita exterioară a

drumurilor de contur de pe coronamentul digului amenajării lacustre:

Limita nord-estică (dinspre Splaiul Unirii): pornește pe coronamentul digului din colțul

amenajării lacustre dispre intersecția Splaiul Unirii cu Strada Glădiței și continuă în linie

dreaptă, în lungul digului, urmărind marginea dinspre Spaliul Unirii a drumului (acces

pietonal) de pe coronament, spre sudest, pe o lungime de 1280 m, până în colțul nord-estic

al amenajării, în dreptului canalului de deversare.

Limita estică (dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești): pornește înspre sud pe coronamentul

digului, din dreptului canalului de deversare, pe un traseu rectiliniu, urmărind marginea

dinspre Șoseaua Vitan-Bârzești a drumului (acces pietonal) de pe coronament, pe o lungime

de 920 m.

Limita sudică (dinspre Șoseaua Olteniței): urmărește tot marginea drumului (acces

pietonal) de pe coronament, mai întâi înspre vest, pe o lungime de 240 m, apoi înspre

sud-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Săvinești, apoi

înspre nord-vest, pe o lungime de 440 m, până în dreptul intrării dinspre Strada Ionescu

71

Florea. De aici limita continuă printr-o inflexiune în interior, în lungime de 220 m, în

dreptul străzii Lunca Bârzești, apoi continuă din nou înspre vest, pe o lungime de 240 m,

până în colțul sud-vestic al amenajării.

Limita vestică (dinspre Calea Văcărești): urmărește tot marginea drumului (acces pietonal)

de pe coronament, înspre nord, aproape rectiliniu, pe o lungime de 1430 m, până în colțul

nord-vestic al amenajării.

Unitatea fizico-geografică

Parcul Natural Văcărești este situat în Câmpia Bucureștiului, subunitate a Câmpiei Vlăsiei,

parte a Câmpiei Române, în bazinul hidrografic al Râului Argeș, pe terasa dreaptă a aflunetului

acestuia, Râul Dombovița. Din punct de vedere biogeografic, Parcul Natural Văcărești se află în

regiunea stepică.

Căile de acces

Parcul Natural Văcărești se situează în întregime în interiorul patrulaterului format de 4

artere principale ale Bucureștiului, dinspre care se poate ajunge către aria protejată:

La nord Splaiul Unirii

La est Șoseaua Vitan-Bârzești

La sud Șoseaua Olteniței

La vest Calea Văcărești

Zona este foarte bine deservită de transportul în comun, putându-se ajunge cu metroul

(stația Piața Sudului) sau cu liniile de autobuz (124, 133, 181, 202, 223, 242, 312, 313, 381),

troleibuz (73, 74, 77) sau tramvai (11) ale RATB.

Sol (pedologie)

În Câmpia Română predomină soluri negre și cu un conținut bogat de humus. Acestea sunt

cernoziomurile (caracteristice stepei) și cernoziomurile levigate (tipice pentru silvostepă, având o

mare raspândire), ambele tipuri fiind din categoria molisolurilor, bogate în humus de mare

fertilitate. Există și soluri brun-roșcate de pădure. De-a lungul râurilor solurile sunt de luncă.

Solurile prezente pe suprafaţa oraşului Bucureşti se împart în trei grupe: cernoziomuri cambice,

soluri brun-roşcate şi soluri brun-roşcate luvice.

Fauna piscicolă

Până la ora actual nu există studii asupra faunei piscicole din zonă, însă au fost făcute

câteva observații de către biologi, confirmate de către dr. Grigore Davideanu, muzeograf la

72

Muzeul de Istorie Naturală din Iași, cu doctoratul în domeniu: carasul (Carassus gibelio B.),

bibanul (Perca fluviatilis L.), babuşca (Rutilus rutilus L.), roşioara (Scardinius erythrophthalmus

L.), murgoiul bălţat (Pseudorasbora parva T. & S.), obletele (Alburnus alburnus R.), ştiuca

(Esox lucius L.). Posibil să fie mai multe specii, însă mai trebuie cercetat.

Bibliografie

1. BERTEL Bruun, HAKAN Delin, LARS Svensson (2008), Păsările din România și Europa,

Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română

2. BOTNARIUC Nicolae (2005), Cartea roșie a vertebratelor din România, Academia

Română

3. BRANDZA D. (1879-1883), Prodromul Floreĭ române sau enumeraţiunea plantelor pănă

astă-di cunoscute în Moldova şi Valachia. Opu premiat de Academia Romînă (Premiul

Lazăr). Bucureştci: Tipografia Academieĭ Române. /Pp. vii-lxx, 1-128 in 1879 sau 1880;

pp. i-vi, lxxi-lxxxiv, in 1883 - cf. W.T.

4. STEARN, Jour. Bot. (London) 79: 191 (1941)

5. BRETOTEAN M., MACALEȚ R., ŢENU A., TOMESCU G., MUNTEANU M. T., RADU

6. E., RADU C., DRĂGUȘIN D. (2006), Corpurile de ape subterane la risc din România,

Rev. Hidrogeologia, vol.7, nr.1, p. 915, Bucureşti

Elev: Radu Mihai

Prof. Barbu Ionela Silvia

Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte

Menţiune II, Secţiunea I: fizică, chimie, biologie, cultură tehnică

73

DIFERENȚE DE GEN ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ REFLECTATE ÎN PROIECTUL

“GENDER ROLE INEQUALITIES”

PREZENTAREA PROIECTULUI

În perioada 1 septembrie 2012 – 31 iulie 2014, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu” din

Târgovişte a derulat proiectul multilateral Comenius “Gender Role Inequalities”, cu finanţare de

la Comisia Europeană prin ANPCDEFP din cadrul MECTS, în parteneriat cu Turcia, Bulgaria,

Grecia, Spania, Portugalia si Italia. Limba de lucru a fost limba engleză.

Proiectul şi-a propus:

să dezvolte integrarea culturală

să dea elevilor şansa de a se informa despre rolurile femeilor şi ale bărbatilor în alte

societăţi

să prezinte punctul de vedere al altor culturi asupra rolurilor femeilor şi ale bărbatilor şi

cum fac acestea fată inegalităţilor

să dezvolte competenţele multiculturale ale tinerilor

să motiveze profesorii şi elevii pentru creşterea numărului de limbi străine vorbite şi a

standardului de utilizare a acestora

să depăşească inegalităţile dintre femei şi bărbaţi.

Temele abordate în cadrul proiectului au fost:

dezvoltarea socială a femeilor de-a lungul istoriei

diferenţe biologice

rolurile femeilor şi ale bărbatilor în gospodãrie şi creşterea copiilor

inegalitate la locul de muncă bazată pe diferenţa de sex

discriminarea femeilor în societate

Țara coordonatoare a proiectului a fost Turcia. Liceele din țările partenere, implicate în

derularea acestui proiect au fost:

Batıkent Şevket Evliyagil Ticaret Meslek Lisesi, ANKARA, liceu vocaţional de comerţ şi

comunicaţii, cu 1200 elevi (cu vârste între 14 şi 18 ani) şi 100 de profesori, cu profiluri:

tehnologia informaţiei, contabilitate, jurnalism, marketing şi retail, management de birou şi

secretariat. Aproape toţi elevii sunt musulmani. Mai puţin de 1% au dizabilităţi.

PMG "Ivan Vazov", DIMITROVGRAD, liceu teoretic, furnizor de educaţie în domeniile: limbi

străine, matematică, informatică, IT şi ştiinţe. Elevii au între 12 şi 19 ani şi sunt medaliaţi la

concursuri naţionale şi internaţionale.

74

Liceo Scientifico "E.Fermi", RAGUSA, Sicilia, aflat într-o zonă defavorizată (cel mai apropiat

aeroport est la 100 Km).

2nd Vocational High School of Giannitsa, GIANNITSA, situat într-o zonă agricola, are 300 de

elevi, 50 de profesori şi urmatoarele profiluri: sănătate, informatică, electronică şi arte

aplicate.

IES SON PACS, lângă Palma de Mallorca, în Insulele Baleare, liceu vocaţional, elevii fac parte

din familii din clasa de mijloc sau din familii de alte nationalităţi stabilite pe insulă.

Escola Secundária com 3.º ciclo do Ensino Básico de José Gomes Ferreira, LISABONA,

elevii fac parte din familii cu venituri modeste.

Din liceul nostru au participat la implementarea

proiectului 100 de elevi.

FEMEILE ÎN TRECUT ȘI PREZENT

PALMA DE MALLORCA, 24-29 noiembrie 2012

Au participat 14 elevi şi 11 profesori din şase ţări partenere în proiect, reprezentanţii români

fiind, Alexandra Petre (X A) şi Octavian Ilie (X C), însoţiţi de profesorii Bădulescu Eduard, Iana

Luminiţa şi Stancu Valentin.

Tema a fost “Femei în trecut şi prezent”. Prezentarea materialelor lucrate de elevi a generat

cele mai multe emoţii, fiecare ţară având o noua perspectivă, noi idei şi noi forme de prezentare.

Prezentarea elevilor din Mallorca a fost axată pe viaţa femeilor în trecut, prin

exemplificarea impresiilor unor rude ale profesoarelor din şcoală. Bulgaria a prezentat

îmbrăcămintea şi modul de viaţă al femeilor în trecut şi prezent. Grecia a realizat un film-interviu

subtitrat în limba engleză cu două doamne de vârste diferite care răspundeau la întrebări legate de

viaţa oamenilor/femeilor în trecut şi prezent. Fiind plin de mărturisiri personale filmul a atras

atenţia publicului. Italia a mers pe o structură asemănătoare cu cea a Greciei, însă cu un număr

mai mare de persoane intervievate, asociind şi un cântec vechi care descria viaţa femeilor.

Portugalia a prezentat nume celebre de femei portugheze precum şi schimbările din viaţa

cotidiană a femeilor care au survenit de-a lungul istoriei.

75

Prezentarea elevilor români a impresionat datorită abilităţii elevilor de a se face ascultaţi şi

de a comunica în limba engleză, sprijiniţi fiind şi de un film care a sintetizat munca echipelor din

ţară, aducând în prim-plan ipostazele femeilor din Romania: ca muză, sursă de inspiraţie pentru

artişti, dar şi ca luptătoare, femei de legendă sau deschizătoare de drumuri în diverse domenii.

Au fost evocate:

numele reginelor: Regina Elisabeta, Regina Maria

femei din domeniu literaturii: Hortensia Papadat-Bengescu, , Elena Văcărescu, Marta

Bibescu, Herta Muller, Nina Cassian, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela

Adameşteanu

femei din domeniu ştiinţei: Ana Aslan, Sofia Ionescu, Raluca Ripan, Ştefania Mărăcineanu,

Aurora Liiceanu, Dana Mihaela Jianu, Adina Alberts

femei din domeniu muzicii: Haricleea Darclée, Lola Bobescu, Maria Tănase, Maria

Lătărețu, Ileana Sărăroiu, Maria Ciobanu, Angela Gheorghiu, Laura Stoica şi noile

interprete cunoscute la nivel international (Inna, Alexandra Stan)

femei din domeniu sportului: Smaranda Brăescu, Lia Manoliu, Angelica Rozeanu, Iolanda

Balaş, Constantina Diță, Elisabeta Lipă, Maria Uca-Marinescu, Crina COCO Popescu,

Alexandra Marcu, Sorana Cîrstea, Georgeta Damian-Andrunache, Gabriela Szabo, Nadia

Comaneci, Andreea Răducan, Cătălina Popnor, Sandra Izbaşa

76

La final au fost prezentate femeile-pionier în diverse domenii la nivel mondial (inginerie,

arhitectură, drept, aviaţie) acest fapt generând admiraţia publicului încântat de reuşitele Romaniei

prin femei de seamă din trecut şi prezent.

77

A urmat o întâlnire cu elevi spanioli care au adresat întrebări legate de viaţa femeilor şi

locul acestora în viaţa socială, politică şi culturală. Răspunsurile au arătat câte asemănări sunt

între statele europene, precum şi deosebiri legate de concediul maternal sau alte privilegii de care

se bucură femeia în Romania şi Bulgaria.

DIFERENȚE BIOLOGICE ÎNTRE FEMEI ŞI BĂRBAȚI

RAGUSA, 18-23 februarie 2013

Au participat 28 elevi şi 16 profesori din cele 7

țări partenere. Programul întâlnirii a cuprins vizitarea

Liceo Scientifico “E. Fermi” (liceul gazdă),

prezentarea produselor pentru cea de-a doua tema a

proiectului, “Diferențe biologice între femei şi

bărbați”, vizite de documentare în Ibla, Siracusa,

Marina di Ragusa şi Chiaramonte Gulfi.

Din Romania au participat la această întâlnire

elevii Moraru Vlad, (XI B), Dima Alin (X A) şi

Tudorache Adrian (XI A), aceştia fiind însoțiți de

profesorii Dogaru Alina şi Stancu Valentin.

Pentru cea de-a doua temă a proiectului, fiecare

echipă a ales noi moduri de prezentare: Italia a pus

accent pe diferențele biologice de sex (cromozomi),

elevele din Bulgaria au interacționat într-un mod plăcut

cu asistența, alegând discutarea unor mituri legate de

diferențele dintre bărbați şi femei (sub forma myth

busting), Turcia a dezvăluit secretele comportamentelor

diferite, elevii din Spania au susținut o lecție scurta

despre aspectele luate de aceste diferențe în viața de zi cu zi, Portugalia a prezentat un interviu

78

cu doi profesori (un domn si o doamna), fiecare făcând observații despre comportamentul

elevilor în funcție de sex şi de dezvoltarea psihică la o anumita vârstă, iar elevii din România au

realizat un calendar pentru anul 2013 pentru fiecare țară parteneră şi un scurt film, un interviu cu

o doamnă profesoara din liceu despre influențele diferențelor de sex în artă.

Filele calendarului realizat de elevii din România cuprind o serie de informații despre

diferențele biologice între femei şi bărbați:

în Europa, femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii (82 de ani faţă de 76), dar numărul anilor

petrecuţi în condiţii bune de sănătate tinde să se echilibreze (63 pentru femei, 61 pentru

bărbaţi);

femeile au tendința de a comunica mai eficient decât

bărbații, concentrandu-se asupra modurilor în care pot

găsi o soluție care să funcționeze pentru grup,

abordand diverse aspecte şi utilizând sugestii

nonverbale, cum ar fi tonul, emoția şi empatia, în timp

ce bărbații au tendinta să fie mai orientați spre sarcini, să vorbească mai puțin şi să fie mai

izolați;

femeile procesează informațiile la fel de bine cu ambele emisfere ale creierului;

femeile rezolvă problemele într-un mod mult mai creativ şi sunt mult mai conştiente de

sentimente în timp ce comunică;

bărbaţii pot obține performanțe mai mari la sarcinile matematice decât femeile;

în timpul perioadelor de stres, femeile au grija de ele şi de copiii lor şi formează legături

puternice de grup;

femeile excelează în subiectele care au la bază limbajul şi au mult mai dezvoltată gândirea

asociată cu limbajul;

bărbații şi femeile percep diferit durerea: femeile sunt mult mai capabile să-şi localizeze

durerea şi să încerce să caute un tratament pentru aceasta, față de bărbați;

bărbații au, de obicei, mai dezvoltată abilitatea de a se orienta în spațiu sau de a reprezenta

mental o formă şi dinamica acesteia comparativ cu femeile;

creierul femeii este diferit de cel al bărbatului: femeile au mai multe conexiuni între partea

dreapta a creierului şi cea stângă;

bărbații au vederea mai bună, în timp ce femeile au auzul mai fin;

emeile plâng mai des decât bărbații;

femeile sunt mai vorbărețe decât bărbații;

creierul femeii îmbatrâneşte mai lent decât cel al bărbatului;

79

femeile au tendința de a alege meserii bazate pe relația de ajutorare, excelând în acest

domeniu;

creierul masculin este mai mare decât cel feminin, având cu 4% mai multe celule şi

cântărind cam cu 100 grame mai mult;

corpul femeii produce mai mulți anticorpi şi cu o viteză mai mare decât în cazul bărbaților,

ele au mai multe globule albe; din acest motiv, femeile dezvoltă mai puține boli infecțioase

şi sunt bolnave pentru mai puțin timp;

femeile au mult mai dezvoltată privirea periferică, putând să fie mereu atenete la detalii;

femeile disting mai bine nuanțele culorilor;

datele ştiințifice adunate în ultimii 100 de ani arată că

inteligența femeilor, măsurată cu ajutorul testelor IQ,

este în crestere constantă;

bărbații sunt mai puternici din punct de vedere fizic

decât femeile care, în medie, au mai puțină masă

musculară;

creierele masculine sunt proiectate să se ocupe de câte un

lucru pe rând, în timp ce creierele feminine sunt

multitasking;

femeile au o capacitate foarte dezvoltată de a observa

orice amănunt, cât de mic, precum și schimbările de

aspect sau de comportament ale celorlalţi;

pielea femeilor este mult mai sensibilă decât a

bărbaţilor.

80

ROLUL FEMEILOR ȘI AL BĂRBAŢILOR

ÎN FAMILIE ŞI ÎNGRIJIREA COPIILOR

LISABONA, 8-12 aprilie 2013

Cea de-a patra întâlnire din cadrul proiectului a avut loc în Portugalia, Lisabona, la Escola

Secundaria „Jose Gomes Ferreira” şi a avut tema „Gender role in housework and childcare”.

Echipa de proiect a Liceului Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” din Târgovişte a fost formată din

profesorii Floroaica Claudia, Gheorghe Evelina şi Lăzărescu Lia, şi elevii Goga Alexandra Elena

(a IX-a A) şi Sîrbu Bogdan (a XI-a B).

Pregătirea temei stabilite în această etapă a desfăşurării proiectului s-a realizat, însă, cu

participarea întregii echipe care a implementat în şcoala noastră proiectul coordonat de către

doamna profesoară Dogaru Alina, finalitatea constând în realizarea unei cercetări, pe un lot de

120 elevi, cu vârste cuprinse între 14 şi 17 ani, care au răspuns la întrebări vizând tema în curs,

rezultatele fiind cuantificate şi interpretate, pentru a fi prezentate în cadrul întâlnirii; în aceeaşi

ordine de idei, a rezultat un film, care surprinde rolul femeii, potrivit temei date şi o carte de

bucate, cu reţete tradiţionale româneşti, care a fost oferită partenerilor de proiect.

Materialele prezentate de către echipa noastră au îndeplinit criteriul informativ, dar şi pe cel

formativ, reuşind să ilustreze propria perspectivă, în contextul societăţii româneşti curente, în

legătură cu tema dată. Mai mult decât atât, au fost foarte bine primite, apreciate şi considerăm că

ne-am îndeplinit cu succes sarcina de lucru. Cel mai interesant aspect a rămas cel al alterităţii,

pentru că, în ciuda punctelor comune, rămân diferenţe sesizabile în planul mentalităţilor comune

ale popoarelor, sau ale comunităţilor geo-culturale şi economice prezente la această întâlnire de

lucru.

Manierele de lucru aplicate asupra temei „Gender role in housework and childcare” au fost

edificatoare şi au avut puncte comune, foarte multe dintre produsele finale ale proiectului

pendulând între realizarea unor cercetări, prin aplicare de chestionare, interviuri, prezentări ale

81

propriei familii, filme pe tema dată, eseuri etc. Originalitatea nu a fost, însă, deficitară, datorită

coloraturii specifice dată de aspectul etnic, social, sau al propriei viziuni în realizarea temei.

Proiectul ”Gender Role Inequalities” a cultivat, printre altele, propria tradiţie. Este vorba de

plantarea, în fiecare dintre ţările în care s-au derulat întâlniri de lucru, a câte unui copac. Această

activitate s-a desfăşurat la Escola Secundaria „Jose Gomes Ferreira”, miercuri, 10 aprilie 2013,

fiecare ţară plantând câte un copac considerat reprezentativ, căruia i s-a dat şi un nume. România

a plantat un brad, pe care l-am denumit „Doina”.

82

ROLUL FEMEILOR ŞI AL BĂRBAŢILOR LA LOCUL DE MUNCĂ

DIMITROVGRAD, 6-10 octombrie 2013

Cea de-a cincea întâlnire din cadrul proiectului s-a

desfăşurat în Bulgaria, Dimitrovgrad, la Mathematics and

Science High School „Ivan Vazov”. Tema acestei întâlniri a fost

„Gender roles in workplaces”.

Echipa de proiect a Liceului Tehnologic „Nicolae

Ciorănescu” din Târgovişte a fost formată din profesorii Floroaica Claudia şi Lăzărescu Lia, şi

elevii Florea Mihai, Iordache Tiberius şi Popescu Corina.

Întreaga echipă a participat la pregătirea temei mai sus menţionate, produsul final constând

într-un film care surprinde diferite aspecte privind rolul femeilor şi al bărbaţilor la locul de muncă

şi un material în format interactiv multimedia care, sub forma unui joc de cuvinte, identifică cele

mai frecvente meserii/ocupaţii în care pot fi întâlnite femei. De asemenea, au fost pregătite spre

distribuire celorlalţi participanţi din ţările partenere variante pe suport de hârtie ale jocului de

cuvinte care să fie completate pe parcursul prezentării produsului din România.

1. Applies scientific nowledge, mathematics,

and ingenuity to develop solutions for

technical problems

2. Wears high heels on the catwalk (two

words)

3. Calms the airsick with a smile (two words)

4. She does everything in your house

5. To serve and protect (two words)

6. An angel with needles and no wings

7. She sells happiness by the bunch

8. A walking recipe book

9. The Lord/Lady of The Rings

10. A player of words

11. First mother substitute (two words)

12. Designs clothes which are both functional

and fashionable (two words, plural)

13. Is involved in public policy and decision

making

14. She sells heaven with a smile

15. Knows you inside out

16. He grows vegetables and fruits or takes

care of the animals

17. Diva’s soulmate (two words)

18. A wizard with the mouse (two words)

19. Head in the sky, feet on the ground

20. Master of knowledge and your 12 years of life

21. A master of culinary ability and creativity in baking, decoration, and flavoring (two words)

22. Always on the run…

83

Ni s-a oferit ocazia să vizităm şcoala, să participăm la lecţii, să cunoaştem elemente ale

sistemului de învăţământ din Bulgaria şi astfel să putem dezbate sistemele educaţionale ale

celorlalte ţări, să împărtăşim experienţe şi informaţii legate de noi abordări pedagogice. De

asemenea, profesorii au participat la o masă rotundă ce a vizat fixarea datelor pentru următoarea

mobilitate (Grecia), tema (Gender roles in society) şi repartizarea sarcinilor de lucru.

O activitate care a urmărit comunicarea, munca în echipă şi cunoaşterea unor elemente

legate de tema proiectului, a fost reprezentată de participarea la un joc cognitiv care, prin

îndeplinirea unor sarcini specifice precum găsirea unor indicii în diferite locuri ale oraşului,

dezlegarea unor ghicitori care indicau drumul spre acestea, le-au permis elevilor să se integreze

uşor în grupul din care făceau parte şi să lege noi prietenii, să-şi îmbunătăţească abilităţile sociale

şi competenţele de comunicare în limba engleză.

Schimbul de experienţă desfăşurat la Mathematics and Science High School „Ivan Vazov”

din Dimitrovgrad, Bulgaria a fost benefic din punct de vedere profesional atât pentru elevi, cât şi

pentru profesori deoarece a permis cunoaşterea şi înţelegerea diversităţii culturale, sociale şi

lingvistice a partenerilor de proiect, dobândirea unor competenţe şi abilităţi personale şi de

comunicare, lărgirea orizonturilor culturale şi educaţionale.

84

ROLUL FEMEILOR ȘI AL BĂRBAŢILOR ÎN SOCIETATE

GIANNITSA, 16-21 februarie 2014

La a şasea întâlnire internaţională au participat 36 elevi şi 28 profesori din cele 7 ţări

partenere. Programul întâlnirii a cuprins vizita la “2-nd Vocational High School” (liceul gazdă),

prezentarea produselor pentru cea de-a şasea temă a proiectului, “Gender role in society”, vizite

de documentare în Giannitsa, Vergina, Edessa şi Pella.

Din România au participat la această întâlnire elevii: Iordache Daniel şi Stelian Andreea

(IX A), Vasile Marius (XI B), Cazan Daniela (XI A) şi Toma Antonia (XII A), aceştia fiind

însoţiţi de profesorii Dogaru Alina, Lăzărescu Lia, Floroaica Claudia, Popa Georgeta şi Isvoranu

Lucian. Elevii au avut parte de experienţe de neuitat, totul fiind o dovadă a ospitalităţii familiilor

grece: oameni calzi, deschişi, cu dorinţa de a împărtăşi cultura şi tradiţiile noilor veniţi.

Vizitarea şcolii a fost precedată de prezentarea produselor pentru cea de-a şasea temă a

proiectului. Echipele de elevi din cele 7 ţări partenere au pregatit surprize plăcute: interviuri cu

personalităţi locale sau cu oameni simpli, pe stradă,

pliante cu informaţii, flyere, felicitări, etc. Echipa

româna a prezentat filmul cu acelaşi titlu ca şi

tema, produsul fiind apreciat de asistenţă ca

impresionant, datorita faptului ca a avut anumite

efecte speciale, iar printre persoanele intervievate,

alături de oameni simpli, au fost şi personalităţi

locale recunoscute la nivel european. Atmosfera a

fost destinsă şi de glumele în limba engleză pe care elevii noştri le-au prezentat în faţa grupului

lărgit. Doamnele şi domnişoarele au fost încântate de felicitările lucrate de elevii români special

pentru 8 Martie, o zi de sărbătoare în aproape toate ţările proiectului (cu exceptia Spaniei).

Să nu uităm de faimoasa cafea de la ora 5, servită pe terasele cafenelelor, prilej pentru tineri

de a socializa, o tradiţie bine înrădăcinată, la care ne-am făcut partaşi, pentru a înţelege mai bine

spiritul grecesc.

─ I don’t know what present to buy my wife for

her birthday...

─ Why don’t you ask her?

─ I don’t think I can afford it!

The storyteller: A man is taking a walk on a beach in California when he stumbles across a

lamp. He picks it up and dusts it off when a spirit comes out of the lamp.

The spirit: Oh, so you freed me from the lamp. It’s the forth time this happened this

month so you can forget about the three wishes. I’ll fulfill you only one!

The man: I’ve always wanted to go to Hawaii, but I get sea sick and I am afraid of flying.

Can you build me a bridge so that I can drive there?

The spirit starts laughing:

The spirit: That’s impossible! Think of how hard it would be to secure the piers on the

floor of the Pacific! How much concrete and steel you’d need to use! No way! Make

another wish!

The storyteller: The man thinks for a while to find a good wish:

The man: You know, I’ve been married 4 times. All of my wives told me that I am rude and

self-absorbed. I would like to be able to understand women – to know how they are

feeling when they don’t want to talk to me, to know what they really want, to know

how to make them happy…

The spirit: Ok, so do you want 2 or 4 lanes on that bridge?

A guy was watching TV at home when all of a sudden his wife hits him with a

frying pan.

─ What was that for honey?

─ I want to know who Laura Johnson is!

─ Oh! It is the name of a horse I use to bet on. A racing

horse, you know?

She left the room relieved.

The next day, the husband received another hit in the head.

─ Oh. Not again, darling! What’s up?

The horse is asking for you on the phone…

The storyteller: Three girls couldn’t figure out how to get across a river, so they started

fishing. Their fishing lines got tangles and they managed to catch a golden fish.

The golden fish: Throw me back in the water and I will fulfill each of you a wish.

The first girl: I want to be the world’s best swimmer.

The storyteller: The golden fish fulfills her wish, the girl jumps in the water and when

she has made it almost all the way across the river, she gets eaten by a crocodile.

The second girl: I want to be able to walk on water.

The storyteller: The golden fish fulfills her wish, but when is has made it almost all the

way across the river, she is attached by a school of piranha fish, so she falls in the

water and drowns.

The third girl: I want to be a man.

The storyteller: The golden fish fulfills her wish, and, after a few moments:

The third girl: Oh, look, there’s a bridge!

86

REZULTATE

Ca rezultate ale activității desfăsurate pentru implementarea proiectului multilateral

Comenius “Gender Role Inequalities”, elevii:

şi-au îmbogăţit vocabularul în limba engleză

au dezvoltat noi competenţe digitale

au învatat despre cultura ţărilor partenere

au făcut muncă de cercetare

au participat la o videoconferinţă cu elevii turci

au participat la concursul de fotografii pe tema “Femeia în societate”

au tradus versurile unui cântec românesc în englezã

au prezentat glume despre inegalitatea dintre genuri

au învatat să-şi reprezinte ţara, localitatea şi liceul

şi-au îmbunătăţit competenţele de comunicare

au devenit conştienţi în legatură cu inegalităţile dintre femei şi bărbaţi şi au învăţat să le

depăşească

Pe parcursul celor doi ani de derulare a proiectului (2012-2013, 2013-2014) au fost realizate:

Produse internaționale:

revista „WOMEN POETS”

album cu fotografii „WOMEN IN SOCIETY”

album cu cântece „SONGS ABOUT WOMEN” (CD audio, album cu versurile

cântecelor)

Produse locale:

„CALENDAR YEAR 2013” (prezentat în Italia),

carte de bucate „Gender role in housework and childcare” (prezentată în Portugalia)

rebus (prezentat în Bulgaria),

revista „Women in the past and present... in Romania” (prezentata în Spania)

filme, fotografii, pliante

87

Produsele realizate în cadrul acestui proiect au participat la Concursul „Made for Europe”

în 2014, obținând următoarele rezultate:

Faza națională

Toma Antonia - Film: GENDER ROLE IN SOCIETY IN ROMANIA – diplomă de

participare

Faza județeană

Toma Antonia - Film: GENDER ROLE IN SOCIETY IN ROMANIA – premiul I

Ilie Octavian - Film: WOMEN IN THE PAST AND IN THE PRESENT IN ROMANIA

– premiul II

Iordache Tiberiu - Film: GENDER ROLE IN WORKPLACE IN ROMANIA – premiul

III

Goga Elena - Film: GENDER ROLE IN HOUSEWORK AND CHILDCARE – mențiune

specială

Elev: Iordache Sergiu

Prof. Dogaru Alina, Lăzărescu Lia, Popa Georgeta

Liceul Tehnologic „Nicolae Ciorănescu” Târgovişte

Premiul I, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane

88

POEZIA ,,PROTEST”

Meditez în întunericul nopţii...

E oare noaptea minţii sau a sorţii?

Strâng raze rătăcite în gânduri de copil

Cu sufletul îmbătrânit de tânăr şi fragil

Un simplu puşti ajuns de neajunsuri

Golit de falsele proprii răspunsuri

Pe care mi le fabric atunci când mă-ntristez

Le conştientizez, le critic, dar ştiu că nu cedez!

Mă plimb printre planete şi o zăresc pe-a mea

Frumoasă libertate, visez din stea în stea…

Dar brusc mă-ntorc la oameni şi nepăsarea lor

Şi sufăr antiteza strigând că-mi este dor!

E dorul de iubire, de grijă, de alint,

De ţară, de meleaguri şi de Cuvântul Sfânt

Detest acest sistem bolnav în care am crescut

Şi le arăt modelul: Ce-i sus şi pe Pământ!

Simt că încep să mă dezvolt adult

Sfaturi de înţelept îmi place să ascult

Iar noaptea-i un bun sfetnic, pe care l-am crezut…

Vreau să fiu înţeles, atât!

Elev: Dragomir Gabriel

Prof. Iordănescu Mihai

Liceul Tehnologic de Transporturi Auto Târgovişte

Premiul II, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane

89

AM DREPTUL SĂ-MI CUNOSC DREPTURILE!

Ce sunt drepturile omului?

Drepturile omului reprezintă acele garanții ce aparțin oricărei ființe umane datorită

simplului fapt de a fi om. Există diferite definiții ale drepturilor omului.

Cel mai des, drepturile omului sunt definite ca fiind „principii unanim recunoscute de

echitate și justiție”, sau „garanții pe care nimeni nu le poate nega, limita sau refuza, fără un

proces echitabil în fața unui judecător sau a unei autorități cu putere de a judeca”, sau

„prerogative garantate la nivel internațional vizavi de stat, care servesc pentru a proteja

caracteristicile fundamentale ale ființei umane și demnitatea acesteia în timp de pace și război”.

Drepturile omului

Libertatea conştiinţei

Libertatea de exprimare

Libertatea informaţiei

Dreptul la învăţătura şi accesul la cultură

Dreptul cetaţeanului de a alege şi de a fi ales

Dreptul cetaţeanului la iniţiativă legislativă

Dreptul cetaţeanului de a organiza şi participa la întruniri publice

Dreptul de asociere

Munca şi dreptul la grevă

Libertatea economică

Dreptul de proprietate privată şi dreptul la moştenire

Protecţia copiilor şi a tinerilor

Drepturile copilului

Drepturile tuturor copiilor trebuie respectate, indiferent de

rasă, etnia sau naţionalitatea fiecăruia, de culoarea pielii, de

limba vorbită, de religia practicată, indiferent dacă sunt fete sau

băieţi. Copiii trebuie să fie protejaţi împotriva oricărei forme de

discriminare. Orice copil are dreptul la viaţă, supravieţuire şi

dezvoltare. Orice copil are dreptul la un nume, la o naţionalitate,

are dreptul, în măsura posibilului, să-şi cunoască părinţii şi să fie îngrijit de aceştia. Copilul

capabil de discernământ are dreptul de a-şi exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl

priveşte. Copiii au dreptul de a se informa, de a fi ascultaţi.

90

Educaţia pentru drepturile omului este un exerciţiu participativ care tinde să

împuternicească şi să echipeze indivizii şi comunităţile cu cunoştinţe, atitudini, valori şi abilităţi

necesare pentru a se bucura şi a-şi exercita drepturile lor şi să respecte şi susţină drepturile altora.

Educaţia drepturilor omului include:

Educaţia despre drepturile omului – presupune cunoaşterea şi înţelegerea normelor,

principiilor, instrumentelor drepturilor omului precum şi a valorilor care stau la baza lor.

Educaţia prin drepturile omului – înseamnă învăţare prin intermediul metodelor incluzive,

participative şi democratice care respectă drepturile atît a profesorilor cît şi a elevilor.

Educaţia pentru drepturile omului – înseamnă predarea şi învăţarea care să ducă la

practicarea drepturilor omului în viaţa de zi cu zi, şi împuterniceşte persoanele să-şi

cunoască şi să exercite drepturile lor, precum şi să respecte şi promoveze drepturile altora.

Studierea drepturilor omului este primul pas esenţial către respectarea, promovarea şi

apărarea lor. Cunoaşterea şi înţelegerea drepturilor omului pot oferi tinerilor un limbaj comun de

respect, egalitate şi demnitate, precum şi valori comune, pentru a crea o lume mai echitabilă şi

mai sigură.

Dreptul la libertate şi la siguranţa persoanei

1. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu

poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia urmatoarelor cazuri şi

potrivit căilor legale:

a. dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un

tribunal competent;

b. dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei deţineri legale pentru nesupunerea la o

hotarâre pronunţată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea garantării executării

unei obligaţii prevăzute de lege;

c. dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare

competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a savârşit o infracţiune sau

când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să savârşească o

infracţiune sau să fugă după savârşirea acesteia;

d. dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub

supraveghere sau despre detenţia sa legală, în scopul aducerii sale în faţa autorităţii

competente;

e. dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală

contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;

91

f. dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legală a unei persoane pentru a o împiedica să

pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de

expulzare ori de extrădare.

2. Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt şi într-o limbă pe

care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.

3. Orice persoană arestată sau deţinută, în condiţiile prevăzute la pct. 1c, trebuie adusă de îndată

înaintea unui judecător sau altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor

judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul

procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea

persoanei în cauză la audiere.

4. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un

recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii

deţinerii sale şi să dispună eliberarea sa dacă deţinerea este ilegală.

5. Orice persoană care este victima unei arestări sau a unei deţineri în condiţii contrare

dispoziţiilor acestui articol are dreptul la reparaţii.

Dreptul la libertate şi la siguranţa

persoanei s-a aflat în centrul programelor de

instruire şi seminariilor organizate de Consiliul

Europei pentru anumite grupuri profesionale

ca, de exemplu, funcţionarii de poliţie,

personalul penitenciarelor, procurorii, avocaţii

şi judecătorii. Mai mult decât atât, Consiliul

Europei a oferit în mod frecvent consultanţă, la nivel de experţi, ţărilor aflate în căutarea

modalităţilor de a-şi armoniza legislaţia internă cu standardele elaborate de organismele de la

Strasbourg în acest domeniu.

Ca exemplu de caz aflat sub incidenţa art. 5 poate fi dat cu succes, cazul Bozano contra

Franţa, din 1986, caz în care Curtea a apreciat că împrejurările în care a avut loc arestarea şi

expulzarea petentului din Franţa în Elveţia nu sunt legale şi nici compatibile cu dreptul la

siguranţa persoanei.

De asemenea, poate fi menţionat cazul Brogan şi alţii contra Marii Britanii, din 1988. În

acest caz, Curtea a hotărât ca reţinerea petenţilor în condiţiile prevăzute de legislaţia pentru

prevenirea terorismului, pe o perioadă mai lungă de patru zile, fără ca instanţa să se fi pronunţat

asupra legalităţii detenţiei acestora, a constituit o încălcare a dreptului lor de a fi aduşi fără

întârziere în faţa unui magistrat investit cu puteri judecătoreşti.

92

Educaţia pentru drepturile omului

constituie în viziunea multor oameni de ştiinţă,

pedagogi, sociologi, psihologi, oameni ai şcolii,

al patrulea element de bază în învăţământ după:

citit, scris şi socotit. Societatea umană este în

continuă schimbare, dar cel care se schimbă cel mai mult este omul. La întrebarea: Ce ne poate

uni? istoria a dat răspunsuri diferite în epocile care i-au marcat existenţa. Dacă în Evul Mediu a

fost religia, în secolul XX - cultura, pentru secolul XXI - valorile Declaraţiei Drepturilor Omului.

Din această perspectivă ea trebuie să-şi găsească un rol important în programele şcolare.

Cultura şi comunicarea

Rolul comunicării în menținerea valorilor unei

culture: „Cultura nu înseamnă să citești mult, nici să

știi multe; înseamnă să cunoști mult.”

Conceptul de cultură: Ansamblu complex ce

include cunoașterea, credințele, arta, morala, dreptul,

tradițiile și orice alte producții și modalități de viață

create de omul ce trăiește în societate.

Recensămîntul tuturor faptelor vieții obișnuite ale unui popor.

Elemente definitorii ale culturii: Cultura materială şi Cultura nonmaterială.

Democraţia

"Odata cu Revoluţia Franceză democraţia a încetat să mai

fie doar un cuvânt literar şi a devenit parte a vocabularului

politic." Ernest Weekley

Democraţia este o formă de organizare şi conducere

politică a societăţii prin consultarea cetăţenilor, ţinând cont de voinţa acestora, de interesele şi

aspiraţiile de progres ale ţării.

Este guvernarea de către popor, puterea supremă revenind poporului şi fiind exercitată

direct de el sau de către reprezentanţii aleşi conform unui sistem electoral liber.

Cultura Păcii

Cultura Păcii reprezintă valorile, atitudinile şi formele de comportament

care reflectă respectul pentru viaţă, pentru fiinţele umane şi demnitatea lor şi

pentru drepturile omului, respingerea violenţei sub toate formele ei şi aderarea

la principiile libertăţii, dreptăţii, solidarităţii, toleranţei şi înţelegerii dintre

93

popoare şi între grupuri şi indivizi.

Pace este un cuvânt cu un conţinut adânc. Este fundamentul vieţii

fiecărui om în parte, al legăturilor unuia cu altul şi al întregii omeniri. Ea

împlineşte aşteptările şi speranţa şi eliberează de amăgiri şi de capcane.

După pace tânjeşte orice inimă din această lume neliniştită.

Unii caută pacea în visare sau în liniştea naturii; alţii, în preocuparea cu literatura bună;

alţii, în religie; alţii speră să o găsească prin schimbarea activităţii.

Pentru a putea, noi şi generaţiile viitoare, să culegem roadele acestei culturi a păcii, trebuie

să acţionăm neîntârziat:

să încurajăm educaţia pentru pace, drepturile omului şi democraţia, toleranţa şi intelegerea

internaţională;

să protejam si să respectăm drepturile omului, fără excepţie şi să luptăm împotriva oricărei

forme de discriminare;

să promovăm principiile democratice la toate nivelele societăţii;

să trăim în toleranţă şi solidaritate;

să luptăm împotriva sărăciei şi să asigurăm dezvoltarea constantă pentru binele tuturor, să

fim apţi de a asigura tuturor o viaţă demnă;

să protejăm şi să respectăm mediul.

Manifestul 2000 pentru o Cultură a Păcii şi Non-violenţei a fost

redactat de laureaţii premiului Nobel pentru Pace cu scopul de a genera

o mişcare populară mondială în favoarea păcii, a solidarităţii şi

toleranţei, creând responsabilităţi începând de la nivel individual.

Acesta nu este un apel sau o cerere adresată unor foruri superioare. Este răspunderea fiecăruia şi

a tuturor de a pune în practică valori, atitudini şi forme de comportament care să inspire Cultura

Păcii. Toţi putem contribui în acest sens în cadrul familiei, zonei, oraşului, regiunii şi chiar a ţării

prin promovarea non-violenţei, toleranţei, dialogului, reconcilierii, dreptăţii şi solidariăţii.

Manifestul 2000 a fost făcut public pe data de 4 martie 1999 şi a fost deschis semnării de

către oricine cu scopul de a prezenta 100 de milioane de adeziuni la Adunarea Generala a

Naţiunilor Unite din septembrie 2000.

Elevi: Ristoiu Adriana-Madalina, Ristoiu Diana-Mariana, Oancea Beatris-Andreea

Prof. Nae Laura

Liceul Teoretic “Ion Heliade Rădulescu” Târgovişte

Premiul III, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane

94

LIMBAJUL FLORILOR

-Floriografia și trandafirul-

“Şi dacă viaţa-i trecătoare, să-i presărăm

în cale trandafiri.” - Michel de Montaigne

INTRODUCERE: Floare magică - Trandafirul, mai mult decât o floare!

Născut dintr-o poveste de dragoste, învăluit în legende și mister, cu petalele sale catifelate

și parfumul învăluitor, adevărat rege al florilor, un ingredient în vechi ritualuri magice, o

inspirație vie pentru artiști, simbol universal al iubirii și al victoriei, leac de sănătate și izvor de

frumusețe, trandafirul este cea mai cunoscută și, probabil, cea mai iubită floare. E cu atât mai

apropiată sufletului nostru cu cât spațiul parcă reverberează și acum purtând melodia lui Florin

Bogardo, Să nu uităm nicicând să iubim trandafirii.

1. Argument

Numele meu este Petrescu Elena Denisa și sunt elevă în clasa a-XII-a E, la C.N.”Ienăchiță

Văcărescu” din Târgoviște. Chiar dacă profilul academic pe care îl urmez nu are o foarte mare

legătură cu ramura științifică, am decis să redactez această lucrare pentru că, de mică, am fost

pasionată de fascinanta lume vegetală. În familia mea păstrăm o adevărată cultură a florilor, iar

trandafirul are un loc aparte în viața noastră. Goethe spunea că „florile sunt simboluri frumoase

ale naturii, prin care ne arată cât de mult ne iubeşte”. O floare reprezintă o viață, ea este un

simbol al armoniei, al echilibrului, al senzualității și al iubirii. O floare nu este doar „știință”, o

floare este un creuzet de sentimente, emoții și mesaje.

În urmă cu două luni am citit o carte care m-a impresionat complet, „Limbajul florilor” de

Vanessa Diffenbaugh. De sute de ani florile au ascuns înțelesuri secrete derivate din mitologie,

folclor, religie și din simboluri istorice. Un buchet floral pe care îl dăruiești sau pe care îl primești

aduce cu el un mesaj codificat special , depinzând de felul florilor sau de culoarea acestuia.

Studiul semnificației florilor a devenit în timp o adevărată știință, numită floriografie. Cu o

simbolistică moștenită din epocă victoriană, trandafirul roșu este un simbol al dragostei, cel alb

sugerează inocență și puritatea, iar cel roz - grația, pentru că trandafirul galben să simbolizeze

dragostea platonică, dar și gelozia. Trandafirul a fost folosit că un cod de comunicare al

sentimentelor și în Orientul Mijlociu.

95

Grecii, şi mai târziu romanii, foloseau din abundenţă flori tăiate de trandafir peste

ornamente, cu prilejul diferitelor serbări; se spune că la o serbare a împăratului Nero s-au folosit

peste 200.000 de flori de trandafir.

În hinduism, trandafirul simboliza perfecțiunea, desăvârșirea, sufletul, inimă și iubirea. Cu

delicatețea și parfumul ei, această floare desăvârșită, poate cel mai expresiv simbol al iubirii,

parcurge toată paletă de sentimente de dragoste, pasiune, suferință sau gelozie, neuitând nici de

iubirea tragică sau de despărțire, fiind considerat mai mult decât o floare, un adevărat simbol al

senzualității, al pasiunii, al eleganței și al feminității.

Plecând de la aceste premise, am hotorât să investighez, cu ajutorul domnișoarei profesor

Belu Marinela, cât mai multe despre acest „limbaj” al plantelor. Astfel, în această lucrare am ales

să vorbesc despre TRANDAFIR.

2. Trandafirul –între legendă, sacru și știință

Scurtă descriere a trandafirului

Trandafirul este un gen de plantă perena din familia Rosaceae, originar din regiunile

continentale și subtropicale ale emisferei nordice. Trandafirul este o plantă cu tulpină dreaptă sau

agățătoare, acoperită cu spini, are frunze lucioase și flori cu 25-30 de petale ce pot avea diverse

culori și cresc fie solitare, fie mai ales la speciile agățătoare, grupate în inflorescențe.

Trandafirul și sănătatea

Trandafirul reprezintă o plantă cu totul și cu totul deosebită prin efectele ei terapeutice.

În primul rând, trezește iubirea, reconfortează inimă, ascute mintea și conferă o stare de

armonie și de pace interioară, eliminând totodată lipsa de încredere în sine și ameliorând

depresiile. Combate stresul. Este calmant, antidepresiv, indicat în insomnie și iritabilitate, alungă

durerile de cap, stimulează bună dispoziție, acționând asupra secreției de endorfine cunoscute și

ca hormoni ai fericirii.

Este folosit împotrivă stării de greață, a durerilor de stomac, a tulburărilor de digestie,

combătând atât constipația, cât și diareea cronică. Este diuretic și util împotrivă afecțiunilor

biliare.

Stimulează circulația sangvina, combătând afecțiunile vaselor sanguine, are o acțiune

benefică în afecțiuni uterine și ovariene, în cazul sindromului premenstrual și a durerilor

menstruale. Ajută la vindecarea rănilor, arsurilor și a zgârieturilor. Extern, este folosit împotrivă

acneei, pistruilor, mătreții, pentru întreținerea pielii, a iritațiilor oculare, a afecțiunilor bucale,

afte, micoze, stomatită, inclusiv la copii și chiar și la sugari.

96

Toate aceste binefaceri sunt posibile datorită conținutului de acid citric, de flavonoide,

saponozide, steroli, cianină, fructoză, acid malic, sucroză, tanin, vitamine A, B, C, D, E, P și K,

datorită conținutului de calciu, fosfor, fier, de ulei volatil, geraniol, citonelol, quercitina și de

coloranți antocianici prezenți în petale.

Trandafirul în cosmetică

Trandafirul, considerat de-a lungul istoriei mai mult decât o floare, un simbol al

senzualității și al feminității, reprezintă dincolo de valoarea să estetică și artistică o sursă de

substanțe tainice menite să sporească sănătatea și frumusețea pielii, să ne bucure cu parfumul lui

și să ne confere o stare de bine și de fericire. Uleiul de trandafiri este preferatul saloanelor de

frumusețe pentru armonia și eficacitatea lui.

Uleiul esențial de trandafiri redă pielii luminozitatea, umiditatea și culoarea, hrănind-o,

hidratând-o și calmând-o, regenerand-o în profunzime, fiind benefic pentru orice tip de piele.

Acestor calități li se adaugă acțiunea puternic antialergică și emolientă, de netezire și întinerire a

obrazului, dar și acțiunea eficientă împotrivă acneei, a dermatitei cronice, a ridurilor, pistruilor

sau a mătreții. Nu mai puțin important este caracterul antiinflamator, decongestiv, cicatrizant,

antibacterian, antiviral, antiseptic și dezinfectant care îl fac extrem de util în cazul celor mai

diverse tipuri de iritații, micoze, arsuri, zgârieturi sau răniri.

Unul dintre cele mai apreciate soiuri de trandafiri utilizate în cosmetică este trandafirul de

Damasc. Acest ulei are o aromă mult mai puternică și mai persistență, fiind astfel folosit de cei

mai renumiți producători de parfum din lume, inclusiv din Franța.

3. Studiu de caz

În cadrul acestui proiect am realizat un studiu de caz sub îndrumarea domnișoarei profesor

Belu Marinela cu scopul de a demonstra beneficiile inestimabile pe care această plantă-miracol le

poate avea asupra organismului uman. Bazându-ne pe indormații culese din medicina naturistă

străină (în special tibetană), dar și pe informații arhaice obținute de la persoane mai în vârstă din

familia, am folosit petalele de trandafir ca remediu pentru o suită de afecțiuni.

Am folosit petalele în următoarele cazuri:

1. Stomatită

2. Conjunctivită

3. Amigdalită

4. Paradontoza

5. Răceală, bronșită, faringită, nevroze, avitaminoză

6. Spondiloză

97

7. Boli de piele

8. Constipație

9. Accesele de migrenă, vertij, greață, slăbiciune

10. Astm bronșic

4. Concluzii

Sperăm că prin intermediul acestui proiect să vă fi stârnit interesul de a cunoaște mai multe

despre această plantă miraculoasă. Uneori simple trucuri naturiste pot fi aliatul perfect pentru a

combate afecțiuni de orice tip. Trandafirul, după cum am văzut de-a lungul acestui studiu, deține

o serie de valențe inestimabile menite să fie explorate și întrebuințate în scopuri ornamentale și

mai ales, medicinale, precum și un mesaj milenar transmis din generație în generație.

Elevă: Petrescu Elena Denisa

Prof. Belu Marinela

Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” Târgovişte

Menţiune I, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane

98

PROIECT EDUCAŢIONAL

„CALENDARUL SĂNĂTĂȚII”

INTRODUCERE

Sănătatea nu este numai o problemă personală ci, este și o problemă socială, economică și

politică. Schimbările economice din ultimii ani au influențe profunde asupra stării de sănătate a

tuturor oamenilor. Dreptul la educație și dreptul la sănătate sunt două dintre drepturile

fundamentale ale omului, care au stat la baza elaborării Programului Național de Educație pentru

Sănătate. Prin autoritatea sa morală, școala are obligația să-i învețe pe elevi cum să se poarte în

natură, cum să-și protejeze propria sănătate dar și a celor din jur. Omul de azi se confruntă cu

șase probleme majore: alcoolul, tutunul, drogurile, HIV-SIDA, poluarea și malnutriția. Fiecare

din cele șase probleme dar și toate șase împreună, ne afectează sănătatea, ne pun viața în

primejdie. Școala are obligația de a învăța tinerii, viitori adulți, cum să se ferească, cum să lupte

împotriva acestor probleme majore, astfel încât să nu devină victime ale acestora.

SCOPUL PROIECTULUI

Popularizarea în rândul elevilor și a cadrelor didactice din liceul nostru a principalelor

evenimente consemnate în ,,Calendarul Sănătății”, elaborat de Centrul Naţional de Evaluare şi

Promovare a Stării de Sănătate, în conformitate cu ”Calendarul evenimentelor” Organizației

Mondiale a Sănătății, cu scopul de a promova necesitatea adoptarii unui comportament

responsabil în ceea ce privește sănătatea proprie dar și a celor din jur.

GRUPUL ŢINTĂ

Elevi și cadre didactice din Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu”, Târgoviște

BENEFICIARI

Elevii claselor a IX-a – a XII-a din Liceul Tehnologic ,,Constantin Brâncoveanu”,

Târgoviște

ECHIPA DE PROIECT

Cadre didactice:

Director, prof. ALECU ANDA LIGIA;

Director adjunct, prof. MATEESCU CARMEN

99

Prof. NECȘOIU ANDRA

Prof. PERTEA CRISTINA

Prof. ROȘOIU ANIȚA

Informatician BĂLEANU MARIA

Coordonator proiect, prof. DUROI ALICE ISABELA

Elevi:

DUMITRU MARIA, clasa a IX-a D

ȘURUPARU GEORGIANA, clasa a XI-a E

BUCUR ALEXANDRA, clasa a XI-a F

PREDA OANA, clasa a XI-a F

BĂLEANU ANDREEA, clasa a XII-a E

PERIOADA DE DESFĂȘURARE:

1 octombrie 2014 – 30 mai 2015

OBIECTIVELE PROIECTULUI:

►Obiectiv 1: Formarea unui stil de viață sănătos în rândul elevilor

►Obiectiv 2: Dezvoltarea la elevi a unor comportamente responsabile și formarea unor

abilități de viață sănătoasă, de prevenire, de cunoaștere și de respectare a

legislației

►Obiectiv 3: Studierea consecințelor pe care le are un stil de viață irațional

►Obiectiv 4: Dezvoltarea capacității de luare a unei decizii corecte în ceea ce privește

propria sănătate și a celor din jur

ACTIVITĂȚI:

1. Realizarea de prezentări Power Point, având ca temă evenimentele consemnate în

Calendarul Sănătății;

2. Realizarea de afișe, pliante și postere, având ca temă evenimentele consemnate în

Calendarul Sănătății;

3. Întâlniri cu cadre medicale

4. Dezbateri, mese rotunde

5. Concursuri tematice

100

Activitățile lunii octombrie: Dezbateri, susținere de referate realizate de elevi, invitarea unor cadre

medicale

1 octombrie – Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului de sân

16 octombrie – Ziua Mondiala a alimentaţiei

Activitățile lunii noiembrie: Întâlnire cu medicul școlii

14 noiembrie - Ziua Internațională împotriva diabetului

Activitățile lunii decembrie: Participare la concursul județean ”Ce știu adolescenții despre HIV și

SIDA” organizat de Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița; Participare cu lucrări la

simpozionul județean ” Drepturile omului. Egalitatea de șanse” organizat de Liceul Tehnologic ”

Constantin Brâncoveanu” din Târgoviște.

1 decembrie – Ziua Mondială de luptă împotriva HIV/SIDA

10 decembrie - Ziua Mondială a Drepturilor Omului

Activitățile lunii ianuarie: Desfășurarea la nivelul liceului a unei campanii de informare despre

”HPV și cancerul de col uterin”

24-30 ianuarie - Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin

Activitățile lunii februarie: Desfășurarea la nivelul liceului a unei campanii de educare și prevenție

a cancerului

4 februarie – Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului

Activitățile lunii martie: campanie de educare și prevenție a tuberculozei

24 martie - Ziua Mondială de luptă împotriva TBC

Activitățile lunii aprilie: Participare cu lucrări la simpozionul județean ” Factorii de mediu și

sănătatea” organizat de Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” din Târgoviște.

7 aprilie – Ziua Mondială a Sănătăţii

Activitățile lunii mai: Realizarea unei campanii împotriva fumatului la nivelul liceului, prin

implicarea Consiliului Școlar al Elevilor.

31 mai – Ziua Mondiala fara Tutun, Ziua Mondială fără fumat

101

MODALITĂȚI DE PROMOVARE / DISEMINARE / MEDIATIZARE

CD-ul cu activitățile proiectului, articole în revista școlii, menţionarea proiectului în

pliantele de prezentare a școlii, pe site-ul școlii și în alte materiale publicitare.

MONITORIZAREA, EVALUAREA PROIECTULUI

Rapoarte statistice , procese verbale privind numărul de elevi participanți, numărul de

cadre didactice participante, numărul de pliante, afișe, postere, prezentări Power Point realizate

de elevi, discuții cu elevii participanți, aplicarea unor chestionare de evaluare a proiectului și

analiza chestionarelor.

Elevă: Băleanu Andreea-Elena

Prof. Duroi Alice-Isabela, Alecu Anda Ligia, Mateescu Carmen,

Necșoiu Andra, Pertea Cristina, Roşoiu Aniţa, Băleanu Maria

Liceul Tehnologic “Constantin Brâncoveanu” Târgoviște

Menţiune II, Secţiunea II: matematică, informatică, socio-umane

102

LUCRĂRI PREZENTATE LA SIMPOZIONUL DE CREATIVITATE DIDACTICĂ 2015

SECŢIUNEA PROFESORI

1. Aspecte demografice ale societӑţii actuale - Prof. Dr. Dumitru Mihail, Liceul Teoretic “Ion

Heliade Rădulescu”, Târgovişte.

2. Autoepurarea – a fi sau a nu fi? – Prof. Barbu Ionela – Silvia, Liceul Tehnologic “Nicolae

Ciorănescu”, Târgovişte.

3. Educaţia civicӑ prin activitӑţi extrașcolare cu caracter interdisciplinar - Prof. Cârstea Mirela,

prof. Popescu Manuela, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.

4. Sistem automat de acţionare a jaluzelelor într-o încӑpere – prof. Didiţӑ Gheorghe, prof.

Neguţ Ion, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.

5. „Biospies” – Revista de educaţie a elevilor – prof. Ciobanu Nicoleta, prof. Rӑdulescu

Carmen, prof. Iordӑnescu Carmen, Colegiul Economic „Ion Ghica” Târgoviște

6. Textul și derivatele lui – prof. Lӑzӑrescu Lia, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”,

Târgovişte.

7. Rolul parteneriatului școalӑ-familie-comunitate în educarea elevului – prof. Ionescu

Cremona Loredana, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncoveanu” Târgoviște

8. Proiect „COMENIUS GENDER ROLE INE QUALITIES” – prof. Dogaru Alina, prof.

Georgescu Gabriela, prof. Lӑzӑrescu Lia, prof. Popa Georgeta, Liceul Tehnologic “Nicolae

Ciorănescu”, Târgovişte.

9. Modalitӑţi de abordare a conţinuturilor din perspectivӑ constructivistӑ – prof. Vӑtavu Adela,

Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, Târgoviște

10. Educaţia pentru drepturile omului, democraţie și pentru formarea unei culturi a pӑcii – prof.

Bӑdulescu Eduard, Liceul de Artӑ „Bӑlașa Doamna”, Târgovişte.

11. Modalitӑţi de integrare a unei secvenţe de film în cadrul orei de limbi strӑine – prof. Odjo

Elena, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.

12. Plantele lemnoase cultivate din judeţul Dâmboviţa – Prof. Dr. Dumitru Mihail, prof. Sӑvescu

Camelia Mariana, Colegiul Naţional ”Ienăchiţă Vӑcӑrescu”, Târgiviște

13. Particularitӑţile motivӑrii cadrelor didactice – Prof. Tudorache Ana-Maria, Liceul Teoretic

„Ion Heliade Rӑdulescu” Târgovişte.

14. Utilizarea instrumentelor digitale în activitӑţile cu elevii – prof. Floroaica Claudia, Liceul

Tehnologic “Nicolae Ciorănescu”, Târgovişte.

15. „Anul 2015 – Sub semnul luminii!” – prof. Bivolaru Mirela, Liceul Tehnologic „Nicolae

Ciorӑnescu” Târgoviște

103

SECŢIUNEA ELEVI

1. Diferenţe între Armata Românӑ din perioada comunistӑ și Armata Românӑ în prezent: elev

Radu Mihai; prof. Cârstea Mirela, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgoviște,

secţiunea II

2. Limbajul florilor: elevă Petrescu Elena Denisa; prof. Belu Marilena, Colegiul Naţional

”Ienăchiţă Vӑcӑrescu”, Târgovişte, secţiunea I;

3. Cheia sӑnӑtӑţii: elevi Cӑpraru Ileana, Poșchinӑ Georgiana; prof. Ciucă Mioara, Liceul

Teoretic “Petru Cercel”, Târgovişte, secţiunea I;

4. Staţiunea piscicolӑ Nucet: elevă Vintilescu Diana; prof. Barbu Ionela Silvia, Liceul

Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;

5. Mc. Donalds, globalizare și culturӑ: eleve Cîrstea Valentina, Uţă Rebeca, prof. Popa

Georgeta, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgoviște, secţiunea II

6. Comic, umor, ironie: elev Iordache Sergiu; prof Lӑzӑrescu Lia, Liceul Tehnologic “Nicolae

Ciorӑnescu”, Târgoviște, secţiunea II

7. Am dreptul sӑ-mi cunosc drepturile: elevi Ristoiu Adriana, Ristoiu Diana, Oancea Beatris;

prof. Nae Laura, Liceul Teoretic “Ion Heliade Rădulescu”, Târgoviște, secţiunea II

8. Violetele de Parma; elevă Alecu Mihaela; prof. Belu Marilena, Colegiul Naţional ”Ienăchiţă

Vӑcӑrescu”, Târgovişte, secţiunea I;

9. Sfântul Ioan Gurӑ de Aur; elevă Cӑlinescu Cristina; prof. Vӑtavu Adela, Seminarul Teologic

Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, Târgoviște, secţiunea II

10. Pornirea reversibilӑ a unui motor electric: elevi Nicu Florin, Bӑdoiu Andrei; prof. Didiţă

Gheorghe, Neguţ Ion, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;

11. Delta Vӑcӑreștilor: elev Radu Mihai; prof. Barbu Ionela Silvia, Liceul Tehnologic “Nicolae

Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;

12. Conceptul de “democraţie” de-a lungul istoriei: elevă Nicolae Sorina; prof. Popa Gabriela,

Liceul „Voievodul Mircea”, Târgoviște, secţiunea II

13. Influenţa schimbӑrilor climatice asupra vegetaţiei: elevă Bӑleanu Andreea, prof. Duroi Alice

Isabela, Liceul Tehnologic “Constantin Brâncoveanu”, Târgovişte, secţiunea I;

14. Virusurile-arma secretӑ împotriva cancerului: eleve Bӑrbuliceanu Elena, Cîrstian Florina;

prof. Ciucă Mioara, Liceul Teoretic “Petru Cercel”, Târgovişte, secţiunea I

15. Metoda matricialӑ în evaluarea impactului asupra mediului: elevă Toader Larisa; prof.

Floroaica Claudia, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;

104

16. Biocombustibilii – alternativӑ responsabilӑ: elevă Cӑlinescu Cristina; prof. Vӑtavu Adela,

Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur”, Târgoviște, secţiunea I

17. Realitӑţi socio-culturale din ţӑrile francofone din Africa: elevă Antonescu Alexandra; prof.

Odjo Elena, Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;

18. Valorificarea deșeurilor industriale: elevă Bucӑ Maria; prof. Barbu Ionela Silvia, Liceul

Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;

19. Compostul-o soluţie simplӑ la îndemâna oricui: elev Tӑnase Sabin; prof. Vӑtavu Adela,

Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, secţiunea I;

20. Drepturile omului: elevă Vӑtӑșelu Mihaela; prof. Popa Gabriela, Liceul „Voievodul Mircea”,

Târgoviște, secţiunea II

21. Energia solarӑ-energia viitorului: elevi Barbu Eusebiu, Dumitrașcu Mihaela, Ilie Cristina,

Ivașcu Elena, Liţӑ Eduard, Pietricicӑ Andreea; prof. Voiculescu Mihaela, Simionescu

Niculina, Colegiul Național „Constantin Carabella”, Târgoviște, secţiunea I

22. Stop drogurilor! Alege viaţa!: elevă Stelian Andreea; prof Lӑzӑrescu Lia, , Liceul Tehnologic

“Nicolae Ciorӑnescu”, Târgoviște, secţiunea II

23. Barajul Vӑcӑrești – indicaţii ecologice: elevă Caramalӑu Maria; prof. Barbu Ionela Silvia,

Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea I;

24. Internetul în viaţa de zi cu zi: eleve Cîrstea Valentina, Uţă Rebeca; prof. Popa Georgeta,

Liceul Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;

25. Proiect educaţional “Calendarul sӑnӑtӑţii”: elevă Bӑleanu Andreea; prof. Duroi Alice, Alecu

Anda, Mateescu Carmen, Necșoiu Andra, Pertea Cristina, Roșoiu Aniţa, Bӑleanu Maria,

Liceul Tehnologic “Constantin Brâncoveanu”, Târgovişte, secţiunea I;

26. Diferenţe de gen în societatea româneascӑ reflectate în proiectul “Comenius Gender Role

Inequalities”: elev Iordache Sergiu; Prof. Dogaru Alina, Lӑzӑrescu Lia, Popa Georgeta,

Liceul Tehnologic “Nicolae Ciorӑnescu”, Târgovişte, secţiunea II;

27. Poezia “Protest”: elev Dragomir Gabriel; prof. Iordӑnescu Mihai, Liceul Tehnologic de

Transporturi Auto, Târgoviște, secţiunea II

105

C U P R I N S

1. Simpozionul de creativitate didactică 2015 la a XVI-a ediţie 1

2. Anul 2015 – Sub semnul luminii! 3

3. Utilizarea instrumentelor digitale în activităţile cu elevii 9

4. Particularităţile motivării cadrelor didactice 16

5. Autoepurarea – a fi sau a nu fi? 32

6. BioSpices – Revista de educaţie biologică pentru elevi 37

7. Violetele de Parma 40

8. Energia solară – energia viitorului 47

9. Compostul-o soluţie simplӑ la îndemâna oricui 53

10. Pornirea reversibilӑ a unui motor electric 59

11. Delta Văcăreştilor 68

12. Diferenţe de gen în societatea româneascӑ reflectate în proiectul “Comenius Gender

Role Inequalities” 73

13. Poezia “Protest” 88

14. Am dreptul sӑ-mi cunosc drepturile 89

15. Limbajul florilor 94

16. Proiect educational “Calendarul Sănătăţii” 98

17. Lucrări prezentate la Simpozionul de creativitate didactică 2015 102

106

COLECTIVUL DE REDACŢIE:

Prof. GEORGESCU GABRIELA –

Director Liceul Tehnologic

“Nicolae Ciorănescu” -

Târgovişte

Prof. BĂRCUN GHEORGHE –

coordonator simpozion

Prof. POPA GEORGETA –

coordonator revistă

107

ISSN 1583 – 249X

Adresa: Târgovişte, Calea Domnească, nr. 127

Telefon/fax: 0245220569

e-mail: ccddâmboviţa@yahoo.com

web: http://ccd-dambovita.ro/