190659161-epoca-veche 18

2
  17 | P a g i n ă  17 Literatura Veche capătă puterea de expresivitate pe care noi n -o găsim în secolul al XVI -lea. Ea găseşte o largă răspîndire printre cărturari.  Cultura slavă este în deplină decădere. În secolul al XVII -lea se fac încercări de versificaţie, se scriu cronici, se traduc cele mai multe din apocrifele noastre şi din literatura profană. În ce priveşte literatura religioasă, ea este dominată de influenţa literaturii religioase ucrainene care, sub îndrumarea lui Petru Movilă, devine factorul principal în viaţa popoarelor ortodoxe. Cea dintîi traducere a mitropolitului Varlaam este  Leastviţa (Scara) lui Ioan Scărariul, traducere care n -a văzut lumina tiparului.  În precuvîntarea scrisă în româneşte preotul Varlaam, într -o limbă clară, caracteristică pentru traducerile lui, arată că oamenii de mai înainte au avut «osîrdie mare spre învăţătură…, iar în vremea de acum s -au strînsu şi s -au întunecat osîrdia aceia, de nice ştim pre noi învăţa. Nice pre alţii». Se crede că manuscrisul este de prin anul 1618. Probabil că tot la mănăstirea Secu, mitropolitul Varlaamîncepe traducerea vestitei lui Cazanii . Din textul scrisorii adresate ţarului Rusiei Mihail Fiodorovici, putem conchide că opera lui capitală Cartea românească de învăţătură sau Cazania ar fi o traducere a  Evangheliei învăţătoare a patriarhului Constantinopolului, Calist, scrisă în  prima j umătate a secolu lui al XI V -lea şi care serveşte ca punct de plecare, în ce priveşte forma şi directivele, predicii ortodoxe din secolele al XVI -lea şi al XVII-lea. Cazania cuprinde 74 de predici şi se deschide cu cîteva versuri, primele versuri româneşti tipărite, Stihuri la stema   Moldovei. Alcătuită la porunca «lui Vasile voievod», autorul «dăruieşte acest dar limbii româneşti». În  prima d in cele d ouă pre doslovii se afirm ă strădu inţa de a scrie p entru toţ i românii (dentru «toată semenţia românească») şi de a folosi o limbă cît mai accesibilă. Accesibilitatea a fost, fără îndoială, virtutea care explică răspîndirea Cazaniei , faptul că aproape trei secole a rămas o carte de referinţă pentru credincioşi. A fost de aceea comparată cu  Biblia lui Luther în ce priveşte rolul în cultura românească. «Varlaam -observă N. Iorga -a lăsa toată învăţătura cîtă o ştia şi a vorbit pe interesul ţăranilor săi». Cele peste 1000 de pagini ale Cazaniei reprezintă forma cea mai îngrijită a limbii române din prima jumătate a secolului al XVII -lea. Prin felul cum organizează materialul faptic în diverse naraţiuni, Varlaam  poate fi considerat cel dintî i povestitor al nostru, un precursor al lui Neculce şi Creangă. N. Iorga presupune despre Cazania mitropolitului Varlaam că «nu este făcută după un singur original», ci ar fi o culegere de mai mulţi autori. Cazania mitropolitului Varlaam a avut o influenţă extrem de  mare asupra vieţii spirituale şi religioase a poporului românesc. Tipărită într - un număr mare de exemplare, cartea se răspîndeşte în toate ţinuturile locuite de români. Prin conţinutul ei ortodox, prin simplicitatea expunerii şi prin  vigoarea limbii, ea se impune şi citit orilor de rînd, nu numai bisericii. Mitropolitul Varlaam a mai lăsat o lucrare –   Răspunsurile lui la catehismul

Upload: anthony-brewer

Post on 01-Nov-2015

212 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

p

TRANSCRIPT

  • 17 | P a g i n

    17 Literatura Veche

    capt puterea de expresivitate pe care noi n-o gsim n secolul al XVI-lea. Ea gsete o larg rspndire printre crturari. Cultura slav este n deplin decdere. n secolul al XVII-lea se fac ncercri de versificaie, se scriu cronici, se traduc cele mai multe din apocrifele noastre i din literatura profan. n ce privete literatura religioas, ea este dominat de influena literaturii religioase ucrainene care, sub ndrumarea lui Petru Movil, devine factorul principal n viaa popoarelor ortodoxe. Cea dinti traducere a mitropolitului Varlaam este Leastvia (Scara) lui Ioan Scrariul, traducere care n-a vzut lumina tiparului. n precuvntarea scris n romnete preotul Varlaam, ntr-o limb clar, caracteristic pentru traducerile lui, arat c oamenii de mai nainte au avut osrdie mare spre nvtur, iar n vremea de acum s-au strnsu i s-au ntunecat osrdia aceia, de nice tim pre noi nva. Nice pre alii. Se crede c manuscrisul este de prin anul 1618. Probabil c tot la mnstirea Secu, mitropolitul Varlaamncepe traducerea vestitei lui Cazanii. Din textul

    scrisorii adresate arului Rusiei Mihail Fiodorovici, putem conchide c opera lui capital Cartea romneasc de nvtur sau Cazania ar fi o traducere a Evangheliei nvtoare a patriarhului Constantinopolului, Calist, scris n prima jumtate a secolului al XIV-lea i care servete ca punct de plecare, n ce privete forma i directivele, predicii ortodoxe din secolele al XVI-lea i al XVII-lea.

    Cazania cuprinde 74 de predici i se deschide cu cteva versuri, primele versuri romneti tiprite, Stihuri la stema Moldovei. Alctuit la porunca lui Vasile voievod, autorul druiete acest dar limbii romneti. n prima din cele dou predoslovii se afirm strduina de a scrie pentru toi romnii (dentru toat semenia romneasc) i de a folosi o limb ct mai accesibil. Accesibilitatea a fost, fr ndoial, virtutea care explic rspndirea Cazaniei, faptul c aproape trei secole a rmas o carte de referin pentru credincioi. A fost de aceea comparat cu Biblia lui Luther n ce privete rolul n cultura romneasc. Varlaam-observ N. Iorga-a lsa toat nvtura ct o tia i a vorbit pe interesul ranilor si. Cele peste 1000 de pagini ale Cazaniei reprezint forma cea mai ngrijit a limbii romne din prima jumtate a secolului al XVII-lea. Prin felul cum organizeaz materialul faptic n diverse naraiuni, Varlaam poate fi considerat cel dinti povestitor al nostru, un precursor al lui Neculce

    i Creang. N. Iorga presupune despre Cazania mitropolitului Varlaam c nu este fcut dup un singur original, ci ar fi o culegere de mai muli autori. Cazania mitropolitului Varlaam a avut o influen extrem de mare asupra vieii spirituale i religioase a poporului romnesc. Tiprit ntr-un numr mare de exemplare, cartea se rspndete n toate inuturile locuite de romni. Prin coninutul ei ortodox, prin simplicitatea expunerii i prin vigoarea limbii, ea se impune i cititorilor de rnd, nu numai bisericii. Mitropolitul Varlaam a mai lsat o lucrare Rspunsurile lui la catehismul