18-electrotehnica.pdf

1.Regulatorul automat formeaza:

2.Elementul de comparatie formeaza:

3.Traductorul de reactie formeaza:

4.In cazul unui sistem automat de reglare, ordinea elementelor de pe calea directa este:

5.In cazul unui sistem automat de reglare, ordinea elementelor de pe calea directa este:

1. marimea de executie; nmlkj2. marime de comanda; nmlkj3. marimea de eroare; nmlkj4. marimea de reactie. nmlkj

1. marimea de executie; nmlkj2. marimea de comanda; nmlkj3. marimea de eroare; nmlkj4. marimea de reactie. nmlkj

1. marimea de executie; nmlkj2. marimea de comanda; nmlkj3. marimea de eroare; nmlkj4. marimea de reactie. nmlkj

1. element de executie, proces, regulator automat; nmlkj2. proces, element de executie, regulator automat; nmlkj3. regulator automat, proces, element de executie; nmlkj4. regulator automat, element de executie; nmlkj

of 122

11/8/2011file://C:\WINDOWS\TEMP\cba4_9.html

6.Daca un sistem automat functioneaza cu eroare finita si nenula, atunci:

7.In cazul unui sistem automat influenta unei marimi perturbatoare este minima daca:

8.In cazul unui sistem automat, influenta unei marimi perturbatoare este maxima daca:

9.Elementele cu functiile de transfer H1(s) si H2(s) sunt conectate in paralel daca:

1. traductor de intrare, element de executie, regulator automat nmlkj2. proces, element de executie, regulator automat, traductor de reactie; nmlkj3. regulator automat, proces, traductor de reactie, element de executie; nmlkj4. traductor de intrare, regulator automat, element de executie, proces; nmlkj

1. eroarea este direct proportionala cu factorul total de transfer; nmlkj2. eroarea nu depinde de factorul total de transfer; nmlkj3. eroarea este invers proportionala cu factorul total de transfer; nmlkj4. eroarea depinde de constantele de timp ale sistemului. nmlkj

1. sistemul nu are reactie; nmlkj2. sistemul are reactie pozitiva; nmlkj3. sistemul are reactie negativa; nmlkj4. sistemul este de comanda. nmlkj

1. sistemul are reactie negativa rigida; nmlkj2. sistemul are reactie negativa elastica; nmlkj3. sistemul are reactie negativa; nmlkj4. sistemul este de comanda. nmlkj

of 122


10.Elementele cu functiile de transfer H1(s) si H2(s) sunt conectate in serie daca:

11.Elementele cu functiile de transfer H1(s) si H2(s) fac parte dintr-o conexiune cu reactie:

12.H(s)reprezinta functia de transfer a unui sistem cu reactie unitara daca:

13.H(s)reprezinta functia de transfer a unui sistem cu reactie neunitara

1. H(s) = H1(s) +H2(s) nmlkj2. H(s) = H1(s) -H2(s) nmlkj3. H(s) = H1(s) *H2(s) nmlkj4. H(s) = H1(s)/H2(s) nmlkj

1. H(s) = H1(s) +H2(s) nmlkj2. H(s) = H1(s) -H2(s) nmlkj3. H(s) = H1(s) *H2(s) nmlkj4. H(s) = H1(s)/H2(s) nmlkj

1. H(s) = H1(s) +H2(s) nmlkj2. H(s) = H1(s) -H2(s) nmlkj3. H(s) = H1(s) *H2(s) nmlkj4. H(s) = H1(s)/(1+H1(s)*H2(s) nmlkj

1. H(s) = H1(s)/(1+H2(s) nmlkj2. H(s) = H1(s)/(1+H1(s) nmlkj3. H(s) = H1(s) *H2(s) nmlkj4. H(s) = H1(s)/(1+H1(s)*H2(s) nmlkj

of 122


daca:

14.Se dau urmatoarele functii de transfer de regulatoare automate: H1(s) =k; H2(s)=k(1+Ts); H3 (s) =k [1+1/(Ts)]; H4(s)=k[1+Ts+1/(Ts)]. Functiile de transfer ce contin efectul proportional sunt:

15.Se dau urmatoarele functii de transfer de regulatoare automate: H1(s) =k; H2 (s)=k(1+Ts); H3 (s) =k [1+1/(Ts)]; H4(s)=k[1+Ts+1/(Ts)]. Functiile de transfer ce contin efectul integral sunt:

16.Se dau urmatoarele functii de transfer de regulatoare automate: H1(s) =k; H2 (s)=k(1+Ts); H3 (s) =k [1+1/(Ts)]; H4(s)=k[1+Ts+1/(Ts)]. Functiile de transfer ce contin efectul derivativ sunt:

1. H(s) = H1(s)/(1+H2(s) nmlkj2. H(s) = H1(s)/(1+H1(s) nmlkj3. H(s) = H1(s) *H2(s) nmlkj4. H(s) = H1(s)/(1+H1(s)*H2(s) nmlkj

1. H1(s); nmlkj2. H1(s) si H2(s) nmlkj3. H1(s);H2(s) si H3(s) nmlkj4. H1(s);H2(s);H3(s) si H4(s) nmlkj

1. H1(s); nmlkj2. H2(s) nmlkj3. H3(s) si H4(s) nmlkj4. H1(s) si H2(s); nmlkj

1. H1(s); nmlkj

of 122


17.Se dau urmatoarele functii de transfer de regulatoare automate: H1(s) =k; H2 (s)=k(1+Ts); H3 (s) =k [1+1/(Ts)]; H4(s)=k[1+Ts+1/(Ts)]. Functiile de transfer ce contin efectul integral si derivativ sunt:

18.Daca un sistem automat functioneaza cu eroare nula, atunci:

19.Pe durata functionarii unui sistem automat stabil:

20.Pentru o intrare treapta, in regim permanent, in cazul unui sistem automat liniar si continuu stabil:

2. H3(s) nmlkj3. H2(s) si H4(s) nmlkj4. H1(s) si H3(s) nmlkj

1. H1(s); nmlkj2. H2(s) nmlkj3. H3(s) nmlkj4. H4(s) nmlkj

1. functia de transfer contine un pol in origine; nmlkj2. functia de transfer nu contine un pol in origine; nmlkj3. functia de transfer este constanta; nmlkj4. functia de transfer contine o constanta de timp principala. nmlkj

1. eroarea este finita; nmlkj2. eroarea este constanta in timp; nmlkj3. marimea de executie este constanta in timp; nmlkj4. marimea de comanda este constanta in timp. nmlkj

of 122


21.In cazul unui sistem automat liniar si continuu, stabilitatea sistemului depinde de:

22.In cazul unui sistem automat liniar si continuu, rezerva de stabilitate:

23.Alegeti afirmatia corecta:

24.Alegeti afirmatia corecta:

1. marimea de executie este constanta in timp; nmlkj2. marimea de iesire scade constant in timp; nmlkj3. marimea de iesire creste constant in timp; nmlkj4. marimea de iesire este constanta in timp; nmlkj

1. tipul marimii de intrare; nmlkj2. amplitudinea marimii de intrare; nmlkj3. pozitia polilor sistemului in planul complex; nmlkj4. amplitudinea marimii de iesire nmlkj

1. creste cand factorul total de transfer creste; nmlkj2. nu depinde de factorul total de transfer; nmlkj3. scade, cand factorul total de transfer creste; nmlkj4. depinde tipul marimii de intrare. nmlkj

1. corectia elastica actioneaza numai in regim tranzitoriu; nmlkj2. corectia rigida actioneaza numai in regim tranzitoriu; nmlkj3. corectia elastica actioneaza numai in regim permanent; nmlkj4. corectia elastica actioneaza tot timpul nmlkj

1. corectia elastica actioneaza numai in regim permanent; nmlkj

of 122


25.In cazul unui element de intarziere de ordinul I, prin introducerea corectia rigide:

26.Sistemul automat care nu poate fi stabil este:

27.Pentru un sistem stabil cu intrare treapta, raspunsul este:

28.Reactia negativa elastica influenteaza urmatoarele performante ale unui sistem automat:1. eroarea stationara; 2. gradul de amortizare; 3. suprareglajul; 4. gradul de amortizare.

2. corectia rigida actioneaza numai in regim tranzitoriu; nmlkj3. corectia rigida actioneaza numai in regim permanent; nmlkj4. corectia rigida actioneaza tot timpul; nmlkj

1. constanta de timp si factorul de transfer se micsoreaza; nmlkj2. constanta de timp creste, iar factorul de transfer scade; nmlkj3. constanta de timp si factorul de transfer cresc; nmlkj4. constanta de timp scade, iar factorul de transfer creste; nmlkj

1. sistemul cu reactie pozitiva; nmlkj2. sistemul cu reactie negativa; nmlkj3. sistemul cu reactie negativa unitara; nmlkj4. sistemul cu reactie negativa elastica; nmlkj

1. periodic amortizat; nmlkj2. periodic amplificat; nmlkj3. periodic intretinut; nmlkj4. periodic nemarginit; nmlkj

of 122


29.Se da un sistem automat inchis cu reactie unitara care, in stare deschisa, are urmatoarea functie de transfer: aut29.mht. Sistemul este stabil pentru:

30.Se da un sistem automat inchis cu reactie unitara care, in stare deschisa, are urmatoarea functie de transfer: aut30.mht. Sistemul este stabil pentru:

31.

1. 1 si 4; nmlkj2. 2 si 3; nmlkj3. 1,2 si 3; nmlkj4. 2,3 si 4. nmlkj

1. K<0; nmlkj2. K=0; nmlkj3. 0 nmlkj4. K>11. nmlkj

1. K<0; nmlkj2. K=0; nmlkj3. aut30c.mht nmlkj4. K>0. nmlkj

Se dă un sistem automat închis cu reacţie unitară care, în stare deschisă, are următoarea funcţie de transfer: H(s)=K/s2)]. Sistemul este stabil pentru:

1. aut31a.mht; nmlkj2. K=0; nmlkj

of 122


32.Cu ajutorul criteriului Kessler, problema acordarii unui regulator automat poate fi rezolvata cu un regulator tipizat numai daca functia de transfer a partii fixate contine:1.o constanta de timp principala;2. doua constante de timp principale; 3. mai mult de doua constante de timp principale. Afirmatiile adevarate sunt:

33.Utilizarea unei scheme de reglare in casca presupune urmatoarele: 1. utilizarea de mai multe regulatoare automate; 2. marimile intermediare ce apar prin divizarea partii fixate sa fie usor masurabile; 3. pret de cost redus; 4. timp redus de anulare a efectelor marimilor perturbatoare. Afirmatiile adevarate sunt:

34.Un sistem multivariabil presupune:

3. 0 nmlkj4. K>11. nmlkj

1. 1 si 3; nmlkj2. 2 si 3; nmlkj3. 3; nmlkj4. 1 si 2 nmlkj

1. 1,2 si 3; nmlkj2. 1,2 si 4; nmlkj3. 2 si 3; nmlkj4. 1 si 3. nmlkj

1. marime de intrare care poate lua mai multe valori; nmlkj2. marime de iesire care poate lua mai multe valori; nmlkj3. mai multe marimi de intrare si/sau mai multe marimi de iesire; nmlkj4. marime de iesire si o marime de iesire care poate lua mai multe valori. nmlkj

of 122


35.Termorezistenta:

36.Termorezistenta este:

37.Termocuplul:

38.Daca temperatura apei de racire la cilindrii motorului principal naval ia valori intre 40 grade C si 80 grade C, traductorul de temperatura care poate fi folosit, astfel incat timpul de raspuns sa fie cat mai mic, este?

1. genereaza o tensiune atunci cand temperatura variaza; nmlkj2. rezista la temperaturi inalte; nmlkj3. este o rezistenta variabila cu temperatura; nmlkj4. este o rzistenta ce nu se modifica cu temperatura. nmlkj

1. rezistenta de incalzire; nmlkj2. un releu termic; nmlkj3. un traductor de temperatura; nmlkj4. un traductor rezistiv nmlkj

1. genereaza o tensiune atunci cand temperatura variaza; nmlkj2. genereaza un cuplu; nmlkj3. este o rezistenta variabila cu temperatura; nmlkj4. se deformeaza cu temperatura nmlkj

1. termocuplul; nmlkj2. termorezistenta; nmlkj3. termistorul; nmlkj4. pirometrul de radiatie. nmlkj

of 122


39.In functionarea pirometrelor de radiatie totala si a celor de radiatie partiala sunt de semnalat urmatoarele aspecte comune:

40.Functionarea pirometrelor de radiatie totala se bazeaza pe:

41.Termocuplul genereaza o tensiune termoelectromotoare daca:

42.Utilizarea conductoarelor de compensatie este necesara daca:

1. la ambele aparate modificarea sensibilitatii se obtine cu ajutorul unor diafragme;

nmlkj

2. cele doua aparate folosesc lampi cu incandescenta la care filamentul este din wolfram;

nmlkj

3. utilizeaza ca elemente termosensibile termocuplurile; nmlkj4. folosesc un sistem de lentile care permite pozitionarea corecta a aparatului. nmlkj

1. dependinta dintre culoarea corpului si energia radiatiei absorbite; nmlkj2. dependenta dintre frecventa undei incidente si indicele de refractie al

mediului; nmlkj

3. dependenta dintre energia radiatiei emisa de corpuri si temperatura acestora;

nmlkj

4. dependenta dintre frecventa radiatiei reflectate si viteza de deplasare a corpului.

nmlkj

1. este realizat din materiale semiconductoare diferite si capetele libere au aceeasi temperatura cu a punctului de sudura;

nmlkj

2. este realizat dintr-un metal si un aliaj metalic care au potentiale de reducere diferite;

nmlkj

3. intre jonctiunea de masurare si cea de referinta exista o diferenta de temperatura;

nmlkj

4. intre jonctiunea calda si cea de referinta exista o diferenta de potential. nmlkj

1. intre punctul de masurare si cel de indicare al rezultatului este o distanta ce nmlkj

of 122


43.Pentru masurarea temperaturii apei de racire la cilindrii motorului principal naval sunt utilizate:

44.Platina utilizata la realizarea termorezistoarelor metalice:

45.Temperatura gazelor de evacuare la turbosuflanta este de ordinul sutelor de grade Celsius. Pentru masurare sunt folosite:

46.Masurarea temperaturilor se poate face pe baza unor efecte fizice datorate variatiilor de temperatura:1. Variatia rezistentei semiconductoarelor;2. Modificarea frecventei de reyonanta a cristalelor

2. intre jonctiunea de referinta si cea de masurare este o diferenta de potential prea mare;

nmlkj

3. se urmareste eliminarea influentei temperaturii mediului ambiant; nmlkj4. nu se dispune de o incinta termostatata pentru jonctiunea de referinta. nmlkj

1. termorezistoarele metalice; nmlkj2. pirometrele de radiatie; nmlkj3. cristalele de cuart; nmlkj4. bimetalele. nmlkj

1. se oxideaza repede la temperaturi inalte; nmlkj2. are liniaritate buna; nmlkj3. are coeficient de temperatura foarte mare; nmlkj4. are inertie termica foarte mica nmlkj

1. termometrele de cuart; nmlkj2. termometrele cu bimetal; nmlkj3. termometrele cu termocuplu; nmlkj4. termometrele cu termistoare. nmlkj

of 122


de cuart; 3. Modificarea permitivitatii electrice e0. Care afirmatie este falsa?

47.Traductoarele rezistive reostatice sunt utilizate pentru masurarea 1) nivelului; 2) temperaturilor inalte; 3) deplasarilor mici; 4) turatiilor; 5) umiditatii. Afirmatiile adevarate sunt:

48.Printre traductoare de temperatura frecvent utilizate sunt si termistoarele caracterizate prin: 1) coeficient de temperatura negativ; 2) coeficient de temperatura pozitiv; 3) lege liniara de variatie a rezistentei cu temperatura; 4) inertie termica ridicata; rezistenta la temperatura de referinta RT0 extrem de scazuta. Afirmatiile adevarate sunt:

49.In legatura cu utilizarea termocuplurilor in instalatiile de supraveghere si masurare a temperaturilor, se face urmatoarea precizare:

1. 1; nmlkj2. 2; nmlkj3. 3; nmlkj4. 4. nmlkj

1. 1 si 5; nmlkj2. 2 si 3; nmlkj3. 1 si 4; nmlkj4. 1 si 3. nmlkj


of 122


50.Despre termocupluri utilizate ca traductoare de temperatura se afirma:1. functionarea se bazeaza pe efectul termodinamic; 2. tensiunea generala depinde de diferenta de temperatura dintre cele doua jonctiuni; 3. tensiunea generala depinde de curentii prin cele doua materiale din care este realizat termocuplul; 4. tensiunea generata depinde de diferenta de potential dintre cele doua jonctiuni; 5. sensibilitatea este de ordinul zecilor de microvolti pe grad Celsius. afirmatiile adevarate sunt:

51.Functionarea traductoarelor de nivel cu flotor cu magnet permanent se bazeaza pe:1. modificarea rezistentei unei bobine la trecerea flotorului prin dreptul acesteia; 2. modificarea permeabilitatii magnetice m0 reluctantei; 3. modificarea reluctantei circuitului magnetic din care face parte bobina; 4. modificarea reactantei capacitive; 5. modificarea inductantei bobinei. Afirmatiile adevarate sunt:

1. sunt realizate din materiale cu coeficient de temperatura ridicat; nmlkj2. sunt realizate din materiale semiconductoare diferite; nmlkj3. daca se dispune de o incinta termostatata, conductoarele de compensatie nu

mai sunt necesare; nmlkj

4. conductoarele de compensatie pot fi realizate din materiale diferite, sau din aceleasi materiale ca ale termocuplului.

nmlkj

1. 1 si 2; nmlkj2. 2 si 3; nmlkj3. 4 si 5; nmlkj4. 2 si 5; nmlkj

1. 1 si 2; nmlkj2. 3 ; nmlkj3. 1 si 4; nmlkj4. 4. nmlkj

of 122


52.Turatia poate fi masurata cu ajutorul:1.tahometrelor de curenti turbionari; 2.turometrelor cu termocuplu; 3. tahometrelor cu traductoare Hall; 4. tahometrelor cu burduf; 5. tahometrelor pirometrice. Afirmatiile adevarate sunt:

53.In legatura cu utilizarea traductoarelor de turatie se fac afirmatiile: 1. Tahogeneratoarelor de curent continuu permit stabilirea sensului de rotatie; 2. Cuplul activ la tahometrele de curenti turbionari este proportional cu numarul perechilor de poli si invers proportionali cu turatia; 4. traductoarele Hall permit masurarea turatiei intr-o gama larga de valori ale acesteia; 5. valoarea medie a impulsurilor obtinute la utilizarea traductoarelor fotosensibile pentru masurarea deplasarilor mici. Afirmatiile adevarate sunt:

54.Despre traductoarele rezistive reostatice se fac afirmatiile: 1.sunt realizate prin bobinarea pe un suport izolator a unui conductor subtire (30… 100mm)din constantan sau manganina; 2. pragul de sensibilitate se exprima in spire pe milimetru; 3. sensibilitatea creste daca sunt realizate din semiconductoare cu rezistivitate scazuta; 4. in cazul potentiometrelor bobinate, variatia rezistentei se realizeaza in mod continuu; 5. sunt utilizate pentru masurarea grosimilor si deplasarilor mici. afirmatiile adevarate sunt:


1. 5 si 2; nmlkj2. 4 si 5; nmlkj3. 2; nmlkj4. 1 si 4. nmlkj

of 122


55.La utilizarea traductoarelor inductive diferentiale cu modificare geometriei si circuit magnetic inchis: 1. se prefera alimentarea puntii in curent continuu pentru a obtine un factor de calitate ridicat; 2. se prefera alimentarea in curent continuu pentru a se reduce pierderile in fier; 3. se asigura un raspuns liniar pentru deplasari cuprinse in intervalul asigura un raspuns liniar pentru deplasari cuprinse in intervalul 1 mm ... 1 mm; 4. cresterea frecventei tensiunii de alimentare conduce la scaderea factorului de calitate. Afirmatiile adevarate sunt:

56.Despre traductoarele inductive simple cu modificarea geometriei si circuit magnetic inchis se fac afirmatiile: 1.deplasarea armaturii mobile determina modificarea inductantei; 2. deplasarea armaturii mobile determina modificarea reluctantei magnetice; 3. caracteristica de transfer este liniara; 4 sunt utilizate pentru masurarea deplasarilor relativ mari de ordinul centimetrilor; 5. caracteristica de transfer este hiperbolica. Afirmatiile adevarate sunt:

57.Traductoarele capacitive cu modificarea distantei dintre armaturi:1.

1. 2 si 3; nmlkj2. 4 si 5; nmlkj3. 4; nmlkj4. 1 si 5; nmlkj

1. 1 si 2; nmlkj2. 3; nmlkj3. 2; nmlkj4. 2 si 4. nmlkj

1. 1 si 3; nmlkj2. 4 si 5; nmlkj3. 2 si 3; nmlkj4. 2 si 5; nmlkj

of 122


au caracteristica liniara; 2. sunt folosite pentru masurarea deplasarilor mici 1 mm…100mm; 3. deplasarea armaturii determina modificarea permeabilitatii dielectricului; 4. sunt realizate sub forma unor condesatoare cilindrice; 5. sunt folosite pentru masurarea deplasarilor mari. afirmatiile adevarate sunt:

58.Termocuplul este:

59.Tahogeneratorul este un:

60.Sistemele de reglare automata a tensiunii (S.R.A.T.) pentru generatoarele sincrone navale, care realizeaza stabilizarea valorii tensiunii la o anumita valoare prescrisa sunt cele:

1. 2; nmlkj2. 4 si 5; nmlkj3. 1 si 3; nmlkj4. 3 si 5. nmlkj

1. un termocuplu de cuplu; nmlkj2. un traductor de temperatura; nmlkj3. un element de cuplaj rezistent la temperatura; nmlkj4. un releu termic. nmlkj

1. traductor de tensiune; nmlkj2. traductor de turatie; nmlkj3. traductor rezistiv; nmlkj4. traductor de curent. nmlkj

1. cu compundare dupa curent; nmlkj

of 122


61.In cazul a doua generatoare sincrone navale cuplate in paralel, incarcate la sarcina nominala, daca la un generator se defecteaza regulatorul automat de tensiune, atunci:

62.Urmatoarea schema: aut62.mht corespunde unui regulator:


2. inchise cu reactie negativa care functioneaza dupa abatere; nmlkj3. cu compundare dupa faza; nmlkj4. inchise cu reactie pozitiva care functioneaza dupa abatere. nmlkj

1. scade valoarea tensiunii la barele T.P.D. cu aproximativ 20%; nmlkj2. este decuplat generatorul al carui regulator este defect; nmlkj3. sunt decuplate ambele generatoare; nmlkj4. primul generator preia sarcina celui de al doilea generator. nmlkj

1. proportional; nmlkj2. proportional-integrator; nmlkj3. proportional -derivativ; nmlkj4. proportional-integrator-derivativ. nmlkj

of 122




66.Prin utilizarea capacitatii C2, in schema aut66.mht se obtine un efect:


R

R

C2



of 122


67.Prin utilizarea capacitatii C1, in schema aut67.mht se obtine un efect:

Maximizeaza

68.Pentru regulatorul automat din urmatoarea schema aut68.mht constanta de proportionalitate este:

R

C2

1. proportional; nmlkj2. integrator; nmlkj3. derivativ; nmlkj4. proportional-derivativ. nmlkj

The page cannot be displayed

The page you are looking for is currently unavailable. The Web site might be experiencing technical difficulties, or you may need to adjust your browser settings.

Please try the following:

Click the Refresh button, or try again later.

If you typed the page address in the Address bar, make sure that it is spelled correctly.

To check your connection settings, click the Tools menu, and then click Internet Options. On the Connections tab, click Settings. The settings should match those provided by your l l t k (LAN) d i i t t I t t i

1. proportional; nmlkj2. integrator; nmlkj3. derivativ; nmlkj4. proportional-derivativ. nmlkj

R

of 122


69.Pentru regulatorul automat din urmatoarea schema aut69.mht constanta de de timp de integrare este:

70.Pentru regulatorul automat din urmatoarea schema aut70.mht constanta de timp de derivare este:

71.Protectia motorului principal la "ceata de ulei in carter":

1. KRA = R1/R2; nmlkj2. KRA=R2/R1; nmlkj3. KRA=R1+R2; nmlkj4. KRA=R1*R2. nmlkj

1. Ti=(R1 +R2)* C2; nmlkj2. Ti= R2*C2; nmlkj3. Ti+R1*C2; nmlkj4. Ti=R1/C2. nmlkj

R

R

1. Ti=(R1 +R2)* C1; nmlkj2. Ti= R2*C1; nmlkj3. Ti+R1*C1; nmlkj4. Ti=R1/C1. nmlkj

1. opreste motorul principal; nmlkj2. semnalizeaza in pupitrul de comanda si semnalizare motor principal; nmlkj

of 122


72.Detectorul de "ceata de ulei" din carterul motorului principal poate fi tip:

73.Indicarea la distanta a turatiei motorului principal se face cu:

74.In cazul aparitiei suprasarcinii la motorul principal de la o nava cu elice cu pas variabil:

75.Pompele care deservesc motorul principal pot fi:

3. a+b; nmlkj4. opreste Diesel/generatorul; nmlkj

1. comparator; nmlkj2. nivel (level); nmlkj3. a+b; nmlkj4. reparator. nmlkj

1. instalatia de tahometre; nmlkj2. instalatia de tahorelele; nmlkj3. instalatia de presostate; nmlkj4. b+c. nmlkj

1. se opreste motorul principal; nmlkj2. se reduce pasul elicei; nmlkj3. se supraalimenteaza masina de pas; nmlkj4. se opreste pasul elicei; nmlkj

1. pompe duble, una in functionare si alata de rezerva; nmlkj2. pompe simple; nmlkj

of 122


76.In cele mai multe cazuri pompele de rezerva ce deservesc motorul principal pornesc automat la:

77.Comanda de la distanta a turatiei motorului auxiliar ( diesel-generatorului) se face cu ajutorul:

78.In cazul lipsei flacarii la functionarea pe automat a caldarinei cu arzator:

79.In cazul aparitiei nivelului minim de avarie al apei din caldarina

3. pompe centrifuge; nmlkj4. a+c. nmlkj

1. scaderea temperaturii fluidului; nmlkj2. scaderea presiunii fluidului de la pompele in functiune; nmlkj3. scaderea turatiei motorului electric; nmlkj4. a+b. nmlkj

1. unui comutator din T.P.D. sau a unui contactor care primeste informatii de la blocurile de cuplare automata in paralel;

nmlkj

2. unui comutator din pupitrul motorului principal; nmlkj3. a+b; nmlkj4. schimbatoare de sens. nmlkj

1. se opreste caldarina; nmlkj2. se blocheaza instalatia de automatizare; nmlkj3. a+b; nmlkj4. se porneste ventilatorul; nmlkj

of 122


80.Caldarina recuperatoare este montata:

81.In cazul aparitiei suprasarcinii la pompa din circuitul hidraulic de forta al masinii carmei:

82.Masurarea timpului de bandare al carmei la navele de transport maritim, dintr-un bord in altul se face de la:

83.Instalatia electrohidraulica de la masina carmei este prevazuta pentru limitarea unghiului de bandare cu:

1. se opreste caldarina; nmlkj2. se porneste pompa de alimentare cu combustibil; nmlkj3. se opreste furnizarea aburului; nmlkj4. b+c. nmlkj

1. pe sistemul de evacuare gaze al motorului principal: nmlkj2. pe sistemul de evacuare al caldarinei cu arzator nmlkj3. a+b; nmlkj4. pe axul motorului principal. nmlkj

1. se opreste motorul electric de actionare; nmlkj2. se semnalizeaza la distanta (timonerie) optic; nmlkj3. se semnalizeaza in timonerie acustic; nmlkj4. se semnalizeaza in timonerie optic si acustic, cu anularea semnalizarii

acustice si porneste pompa de rezerva. nmlkj

1. 35 grade intr-un bord la 35 grade in celalalt bord; nmlkj2. 35 grade intr-un bord la 30 grade in celalalt bord; nmlkj3. 25 grade intr-un bord la 20 grade in celalalt bord; nmlkj4. 35 grade intr-un bord la 30 grade in celalalt bord cu toata viteza inainte; nmlkj

of 122


84.Instalatia frigorifica de cambuza este prevazuta cu:

85.Instalatia telegrafului masina este folosita pentru:

86.Cu ce presostat se asigura protectia la trecerea freonului in carterul compresorului din instalatia frigorifica?

87.Care este presostatul care asigura pornirea si oprirea automata a compresorului din instalatia frigorifica navala?

1. limitatori pe sistemul electric; nmlkj2. limitatori pe sistemul mecanic si hidraulic; nmlkj3. limitatori fixati pe elice; nmlkj4. a+b nmlkj

1. presostate de inalta presiune: nmlkj2. presostate diferentiale; nmlkj3. presostate de lucru, de inalta presiune si diferentiale; nmlkj4. a+b. nmlkj

1. transmiterea comenzilor din timonerie in postul central de comanda masini, referitoare la motorul principal;

nmlkj

2. transmiterea erorilor de viteza; nmlkj3. transmiterea informatiilor in CM; nmlkj4. b+c. nmlkj

1. cu presostatul diferential; nmlkj2. cu presostatul de apa de racire; nmlkj3. cu presostatul de lucru; nmlkj4. cu presostatul de joasa presiune. nmlkj

of 122


88.Cu ce se comanda oprirea automata a intrarii freonului in compartimentul de carne in care s-a realizat temperatura prescrisa?

89.Ce instalatie indica pozitia reala a penei carmei?

90.Masina carmei de la navele maritime de mare tonaj poate avea actionarea principala:

91.Pilotul automat respecta, in majoritatea cazurilor, drumul indicat de:

1. de lucru (joasa presiune) nmlkj2. de ulei; nmlkj3. de apa de racire; nmlkj4. de inalta presiune. nmlkj

1. cu un termostat plasat in camera frigorifica care comanda o electrovalvula; nmlkj2. cu un presostat care comanda o electrovalvula; nmlkj3. cu un termocuplu din vaporizator; nmlkj4. cu un presostat de inalta presiune nmlkj

1. instalatia de repetitoare de drum; nmlkj2. instalatia de axiometre; nmlkj3. instalatia tahometrelor; nmlkj4. instalatia repetitoarelor giro. nmlkj

1. electrohidraulica; nmlkj2. manuala; nmlkj3. electrica; nmlkj4. electromagnetica. nmlkj

of 122


92.Cu ce se asigura protectia la lipsa apei din caldarina?

93.Cu ce se sesizeaza automat lipsa flacarii de la o caldarina cu arzator?

94.Ce trebuie sa se faca la o caldarina cu arzator pentru preintampinarea unei explozii in arzator?

95.Cu ce se comanda pornirea si oprirea automata a unei caldarine cu arzator?

1. un repetitor de la girobusola; nmlkj2. compasul magnetic; nmlkj3. un repetitor de la masina carmei; nmlkj4. un repetitor de la masina de pas. nmlkj

1. cu un presostat; nmlkj2. cu un semnalizator de nivel; nmlkj3. cu un termostat; nmlkj4. cu un termocuplu. nmlkj

1. o fotodioda; nmlkj2. un fotorepetitor; nmlkj3. un selsin; nmlkj4. termoregulator. nmlkj

1. recircularea apei; nmlkj2. preventilarea si postventilarea camerei de ardere; nmlkj3. scaderea presiunii aburului; nmlkj4. postventilarea camerei de ardere; nmlkj

of 122


96.Ce se poate produce cand apar gaze nearse in focarul caldarinei?

97.Cu ce se sesizeaza aparitia freonului in carterul compresorului din instalatia frigorifica navala?

98.Cu ce se masoara, la distanta, temperaturile de pe circuitele de evacuare a gazelor de la motoarele principale?

99.Care este ordinea de amplasare a limitatoarelor pentru oprirea penei carmei cand aceasta ajunge in pozitia de bandare maxima in unul din borduri?

1. cu un presostat montat pe circuitul de abur al caldarinei: nmlkj2. cu un termostat montat pe circuitul de abur al caldarinei; nmlkj3. cu un termocuplu din instalatia arzatorului; nmlkj4. cu un presostat montat pe circuitul de apa al caldarinei. nmlkj

1. o explozie in focar la pornirea caldarinei; nmlkj2. oprirea pompei de combustibil; nmlkj3. oprirea pompei de alimentare cu apa; nmlkj4. o explozie in domul caldarinei; nmlkj

1. cu un presostat diferential montat intre aspiratie si carterul compresorului; nmlkj2. cu un presostat diferential montat intre refulare si carterul compresorului; nmlkj3. cu un presostat de joasa presiune din carter; nmlkj4. cu un presostat de inalta presiune din carter; nmlkj

1. cu termocuple si o instalatie adecvata; nmlkj2. cu termorezistente si o instalatie adecvata; nmlkj3. cu piezoelectrice si o instalatie adecvata; nmlkj4. cu termistoare si o instalatie adecvata nmlkj

of 122


100.Cu ce se masoara la distanta turatia motorului principal?

101.Care sunt protectiile la o instalatie de avertizare incendiu?

102.Care sunt tipurile de semnalizare la o instalatie de avertizare incendiu in cazul aparitiei unui incendiu detectat?

103.Ce tipuri de avertizare se folosesc la o instalatie de avertizare incendiu?

1. limitatori electrici, limitatori mecanici, limitatori de corp; nmlkj2. limitatori electrici, limitatori hidroelectrici, limitatori de corp; nmlkj3. limitatori pe pana carmei, limitatori hidropneumatici, limitatori mecanici; nmlkj4. limitatori pe pompa, limitatori mecanici, limitatori pe pana carmei. nmlkj

1. cu un tahogenerator si o instalatie adecvata; nmlkj2. cu un tahoreleu si o instalatie adecvata; nmlkj3. cu un selsin in regim de transformator; nmlkj4. cu un tahoselsin si o instalatie adecvata nmlkj

1. protectie la:linie intrerupta, linie in gol; nmlkj2. protectie la: linie intrerupta, linie in scurtcircuit, linie la masa, lipsa

tensiune de alimentare: nmlkj

3. protectie la: avertizor blocat, linie la masa; nmlkj4. a+c. nmlkj

1. semnalizare optica si acustica; nmlkj2. semnalizare in timonerie si in postul central de comanda; nmlkj3. semnalizare optica si intermitenta; nmlkj4. b+c. nmlkj

of 122


104.Clasificarea sistemelor automate dupa structura lor

105.Clasificarea sistemelor automate dupa cantitatea de informatie apriori disponibila :

106.Clasificarea sistemelor automate dupa numarul de variabile de intrare si de iesire :

107.Clasificarea sistemelor automate dupa natura semnalelor prelucrate de sistemul automat :

1. avertizoare termice si de fum; nmlkj2. avertizoare cu pastila termica si cu bimetale; nmlkj3. avertizoare ionice si termobimetalice; nmlkj4. avertizoare cu iradiatii si electrostatice. nmlkj

1. sisteme automat conventionale; sisteme adaptive; nmlkj2. sisteme deschise; sisteme inchise; nmlkj3. sisteme monovariabile; sisteme multivariabile nmlkj4. sisteme automate continue; sisteme numerice; nmlkj



of 122


108.Teoria sistemelor automate se ocupa cu :

109.Functia de transfer pentru un element proportional

110.Functia de transfer pentru un element de ordinul I


1. analiza functionala a sistemelor automate nmlkj2. corectia functionala si structurale a sistemelor automate nmlkj3. sinteza proiectarii sistemelor automate nmlkj4. a,b si c nmlkj

1.

sTKsH+

=1

)(

nmlkj

2.

ωωωξ 22

2

2)(

+⋅⋅⋅+

⋅=

s

KsHs

nmlkj

3.

KsH =)(

nmlkj

4. nici-o varianta nmlkj

of 122


111.Functia de transfer pentru un element de ordinul II

112.Functia de transfer pentru un element de ordinul III

1.

sTKsH+

=1

)(

nmlkj

2.

ωωωξ 22

2

2)(

+⋅⋅⋅+

⋅=

s

KsHs

nmlkj

3.

KsH =)(

nmlkj


1.

sTKsH+

=1

)(

nmlkj

2.

ωωωξ 22

2

2)(

+⋅⋅⋅+

⋅=

s

KsHs

nmlkj

3.

KsH =)(

nmlkj


of 122


113.Timpul de raspuns al unui sistem este :

114.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n" la echilibru termic. Din

1.

sTKsH+

=1

)(

nmlkj

2. Maximizeaza







nmlkj

3.

KsH =)(

nmlkj


1. timpul dintre momentul pornirii procesului pana cand marimea de iesire prezinta un maxim in evolutia ei

nmlkj

2. timpul dintre momentul pornirii procesului pana cand marimea de iesire prezinta un minim in evolutia ei

nmlkj

3. timpul dupa care valoarea absoluta a diferentei dintre marimea de iesire si valoarea ei de regim stationar devine mai mica si se mentine sub o anumita limita

nmlkj

4. timpul dintre momentul pornirii procesului pana cand acesta ia sfarsit nmlkj

of 122


punct de vedere electric, regiunea 1 (marcata):

115.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n" la echilibru termic. Din punct de vedere electric, regiunea 4 (marcata):

116.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n". Procesul de difuzie al purtatorilor mobili are loc:

Joncţiune metalurgică

Regiune p Regiune n

Regiune de tranziţie

1 2 3 4

1. este incarcata pozitiv; nmlkj2. este incarcata negativ; nmlkj3. nu este incarcata electric; nmlkj4. este uneori incarcata pozitiv alteori negativ. nmlkj


Regiune p Regiune n


1 2 3 4


of 122


117.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n" la echilibru termic. Regiunea de tranzitie apare:

Maximizeaza

118.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n" la echilibru termic. Fenomenul de difuzie care sta la baza explicarii efectului de dioda

p n - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

E

Regiune neutra p

Regiune neutră n


1. la nivelul regiunii neutre p; nmlkj2. la nivelul regiunii neutre n; nmlkj3. la nivelul regiunii de tranzitie; nmlkj4. in toata structura. nmlkj







1. datorita campului electric intern; nmlkj2. datorita barierei de potential; nmlkj3. datorita procesului de difuzie al purtatorilor mobili; nmlkj4. datorita procesului de difuzie al purtatorilor ficsi. nmlkj

of 122


inceteaza atunci cand:

119.Caracteristica statica a unei diode semiconductoare este prezentata in figura alaturata. Regiunea AB reprezinta:

Maximizeaza

p n - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

+ + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + + +

E

Regiune neutra p

Regiune neutră n


1. concentratia de goluri din regiunea "p" echilibreaza concentratia de electroni din regiunea "n";

nmlkj

2. fortele electrice echilibreaza fortele de difuzie; nmlkj3. concentratia de goluri din regiunea "n" echilibreaza concentratia de

electroni din regiunea "p"; nmlkj

4. concentratia de goluri echilibreaza concentratia de electroni. nmlkj

C D

E

uA

iA

IS Uγ

A

B

1. regiunea de blocare la polarizare inversa; nmlkj2. regiunea de blocare la polarizare directa; nmlkj3. regiunea de conductie; nmlkj

of 122


120.Caracteristica statica a unei diode semiconductoare este prezentata in figura alaturata. Regiunea BC reprezinta:

Maximizeaza

121.Caracteristica statica a unei diode semiconductoare este prezentata in figura alaturata. Regiunea CD reprezinta:

Maximizeaza

4. regiunea de strapungere. nmlkj

C D

E

uA

iA

IS Uγ

A

B

1. regiunea de blocare la polarizare inversa; nmlkj2. regiunea de blocare la polarizare directa; nmlkj3. regiunea de conductie; nmlkj4. regiunea de strapungere. nmlkj

of 122


122.Caractetristica statica a unei diode semiconductoare este prezentata in figura alaturata. Regiunea DE reprezinta:

Maximizeaza







1. regiunea de blocare la polarizare inversa; nmlkj2. regiunea de blocare la polarizare directa; nmlkj3. regiunea de conductie; nmlkj4. regiunea de strapungere. nmlkj







1. regiunea de blocare la polarizare inversa; nmlkj2. regiunea de blocare la polarizare directa; nmlkj

of 122


123.Figura alaturata prezinta una din posibilitatile de liniarizare pe portiuni a caracteristicii statice. Conform acestei aproximari dioda se comporta ca:

124.Multiplicarea in avalansa are loc:

125.Efectul "tunel" are loc:

3. regiunea de conductie; nmlkj4. regiunea de strapungere. nmlkj

vA

iA

Model de ordin zero Caracteristica rea

1. sursa de curent; nmlkj2. un scurtcircuit; nmlkj3. un comutator; nmlkj4. o sursa de tensiune. nmlkj

1. la tensiuni mari si este specifica jonctiunilor slab dopate; nmlkj2. la tensiuni mici si este specifica jonctiunilor slab dopate; nmlkj3. la tensiuni mari si este specifica jonctiunilor puternic dopate; nmlkj4. la tensiuni mici si este specifica jonctiunilor puternic dopate. nmlkj

1. la tensiuni mici si este specific jonctiunilor puternic dopate; nmlkj2. la tensiuni mari si este specific jonctiunilor puternic dopate; nmlkj

of 122


126.Figura alaturata prezinta simbolul unei:

127.Figura alaturata prezinta structura unei diode "p-n". Cu "n" s-a notat:

Maximizeaza

3. la tensiuni mici si este specific jonctiunilor slab dopate; nmlkj4. la tensiuni mari si este specific jonctiunilor slab dopate. nmlkj

A C

1. diode redresoare; nmlkj2. diode stabilizatoare; nmlkj3. diode varicap; nmlkj4. tiristor. nmlkj







1. concentratia de goluri; nmlkj2. concentratia de electroni: nmlkj3. concentratia de atomi donori; nmlkj4. concentratia de atomi acceptori. nmlkj

of 122


128.Figura alaturata prezinta structura unei diode "p-n". Cu "p" s-a notat:

129.Figura alaturata prezinta structura unei diode "p-n". Cu "Na" s-a notat:

130.Figura alaturata prezinta structura unei diode "p-n". Cu "ND" s-a notat:

ANp ≅

A

DNn ≅

C

Jonţiune metalurgică

1. concentratia de goluri; nmlkj2. cocentratia de electroni; nmlkj3. concentratia de atomi donori; nmlkj4. concentratia de atomi acceptori. nmlkj

ANp ≅

A

DNn ≅

C


1. concentratia de goluri; nmlkj2. concentratia de electroni; nmlkj3. concentratia de atomi donori; nmlkj4. concentratia de atomi acceptori. nmlkj

of 122


131.In functionare normala (considerand curentul rezidual neglijabil) curentul prin dioda redresoare circula:

132.Figura alaturata prezinta simbolul:

Maximizeaza

ANp ≅

A

DNn ≅

C


1. concentratia de goluri; nmlkj2. concentratia de electroni; nmlkj3. concentratia de atomi donori; nmlkj4. concentratia de atomi acceptori. nmlkj

1. numai de la anod spre catod; nmlkj2. numai de la catod spre anod; nmlkj3. uneori de la anod spre catod si alteori de la catod spre anod; nmlkj4. functie de aplicatie. nmlkj







of 122


133.Prin sintagma "efect de dioda" se intelege:

134.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n" la echilibru termic. Din punct de vedere electric, regiunea 2 (marcata) aflata in stanga jonctiunii metalurgice:

135.Figura alaturata prezinta o jonctiune "p-n" la echilibru termic. Din punct de vedere electric, regiunea 3 (marcata) aflata in stanga jonctiunii metalurgice:

1. unei diode Zener; nmlkj2. unei diode redresoare; nmlkj3. unei diode varicap; nmlkj4. unui tiristor. nmlkj

1. aparitia regiunii de sarcina spatiala intr-o jonctiune "p-n"; nmlkj2. conductia unilaterala (curentul circula numai de la anod spre catod); nmlkj3. dependenta exponentiala a curentului de tensiune la conductie; nmlkj4. dependenta rezistentei de semnal mic de punctul static de functionare. nmlkj


Regiune p Regiune n


1 2 3 4


of 122


136.Daca anodul unei diode este mai pozitiv decat catodul despre o dioda se spune ca este:

137.La polarizare directa bariera interna de potential este:

138.La polarizare inversa bariera interna de potential este:


Regiune p Regiune n


1 2 3 4


1. polarizata direct; nmlkj2. polarizata invers; nmlkj3. prepolarizata; nmlkj4. nepolarizata. nmlkj

1. crescuta; nmlkj2. coborata; nmlkj3. neafectata; nmlkj4. anulata. nmlkj

1. crescuta; nmlkj2. coborata; nmlkj

of 122


139.La polarizare directa campul electric intern este:

140.La polarizare inversa campul electric intern este:

141.Ecuatia caracteristica statica pentru dioda ideala este cea din formula. Marimea "iA" reprezinta:

142.Ecuatia caracteristica statica pentru dioda ideala este cea din formula. Marimea "uA" reprezinta:

3. neafectata; nmlkj4. anulata. nmlkj

1. crescut; nmlkj2. coborat; nmlkj3. neafectat; nmlkj4. anulat. nmlkj

1. crescut; nmlkj2. coborat; nmlkj3. neafectat; nmlkj4. anulat. nmlkj

−

= 1exp

T

ASA V

uIi

1. valoarea instantanee de semnal mic a curentului prin dioda; nmlkj2. valoarea instantanee totala a curentului prin dioda; nmlkj3. valoarea continua a curentului prin dioda; nmlkj4. valoarea efectiva a curentului prin dioda. nmlkj

of 122


143.Ecuatia caracteristica statica pentru dioda ideala este cea din formula. Marimea "VT" poarta numele de tensiune termica. La temperatura ambianta ea are valoarea aproximativa:

144.Relatia intre curent si tensiune (caracteristica statica) in cazul unei diode semiconductoare cu germaniu sau cu siliciu care conduce urmeaza:

145.Consideram o dioda cu germaniu si o dioda cu siliciu avand aceleasi limite de curent. Comparand cele doua diode in ceea ce priveste caderea

−

= 1exp

T

ASA V

uIi

1. valoarea instantanee de semnal mic a caderii de tensiune pe dioda; nmlkj2. valoarea instantanee totala a caderii de tensiune pe dioda; nmlkj3. valoarea continua a caderii de tensiune pe dioda; nmlkj4. valoarea efectiva a caderii de tensiune pe dioda. nmlkj

−

= 1exp

T

ASA V

uIi

1. 2.5 mV; nmlkj2. 25 mV; nmlkj3. 250 mV; nmlkj4. 2.5 V. nmlkj

1. o lege liniara; nmlkj2. o lege patratica; nmlkj3. o lege parabolica de exponent 3/2; nmlkj4. o lege exponentiala. nmlkj

of 122


de tensiune corespunzatoare unui anumit curent in regim de conductie directa si curentul rezidual in regim de conductie inversa, se poate face urmatoarea afirmatie:

146.Diodele stabilizatoare lucreaza in regim de:

147.Pentru o dioda semiconductoare redresoare parametrii electrici de interes sunt:

148.Pentru o dioda semiconductoare stabilizatoare parametrii electrici de interes sunt:

1. caderea de tensiune in conductie directa si curentul invers sunt mai mici la dioda cu siliciu;

nmlkj

2. caderea de tensiune in conductie directa este mai mica iar curentul invers este mai mare la dioda cu siliciu;

nmlkj

3. caderea de tensiune in conductie directa si curentul invers sunt mai mari la dioda cu siliciu;

nmlkj

4. caderea de tensiune in conductie directa este mai mare iar curentul invers este mai mic la dioda cu siliciu.

nmlkj

1. conductie; nmlkj2. blocare la polarizare directa; nmlkj3. blocare la polarizare inversa; nmlkj4. strapungere. nmlkj

1. IFM (curentul direct maxim admisibil) si VZ (tensiunea nominala de stabilizare);

nmlkj

2. VBR (tensiunea de strapungere) si IFM (curentul direct maxim admisibil); nmlkj3. IZM (curentul maxim admisibil prin dioda la polarizare inversa) si VZ

(tensiunea nominala de stabilizare); nmlkj

4. Vz (tensiunea nominala de stabilizare) si IFM (curentul direct maxim admisibil).

nmlkj

of 122


149.Pentru a indeplini conditia de semnal mic cu semnalul pe dioda trebuie sa fie mai mic de:

150.Conductanta de semnal mic a diodei are valoarea:

1. IFM (curentul direct maxim admisibil) si Vz (tensiunea nominala de stabilizare);

nmlkj

2. VBR (tensiunea de strapungere) si IFM (curentul direct maxim admisibil); nmlkj3. IZM (curentul maxim admisibil prin dioda la polarizare inversa) si VZ

(tensiunea nominala de stabilizare); nmlkj

4. Vz (tensiunea nominala de stabilizare) si IFM (curentul direct maxim admisibil).

nmlkj

1. 1 mV; nmlkj2. 10 mV; nmlkj3. 25 mV; nmlkj4. 100 mV. nmlkj

1.

[ ] [ ]mAImSg Aa 20=

nmlkj

2.


nmlkj

3.


nmlkj

4.

[ ] [ ]mAImSg Aa 100=

nmlkj

of 122


151.Schema echivalenta a unei diode semiconductoare ce lucreaza in conditii de semnal mic, regim cvasistatic este:

152.Schema echivalenta a unei diode semiconductoare ce lucreaza in conditii de semnal mic, regim cvasistatic este:

1.

aaa vgi =

nmlkj

2.

aaa vri =

nmlkj

3.

dtdv

Cvgi aaaa +=

nmlkj

4.

dtdv

Ci aa =

nmlkj

1.

C A

nmlkj

2. Maximizeaza

nmlkj

of 122


153.

Maximizeaza







3.

C A

nmlkj

4.

C A

nmlkj

Să se determine rezistenţa echivalentă faţă de bornele A şi B a reţelei pasivizate din figura 46 cu: R2=15Ω, R3=R4=6Ω, R5=R6=R7=4Ω.

Ω= 5R1

1. R=7,5ohm nmlkj

of 122


154.Sa se determine rezistenta echivalenta fata de bornele A si B a retelei pasive din figura 47 cu: R1=R2=R3=9ohm; R4=6ohm; R5=6ohm; R6=R7=12ohm; R8=R9=10ohm

Maximizeaza

2. R=10ohm nmlkj3. R=4,5ohm nmlkj4. R=3,5ohm nmlkj

Să se determine rezistenţa echivalentă faţă de bornele A şi B a reţelei pasive din fig.47 cu: R1=R2=R3=9Ω, R4=6Ω,R5=6Ω, R6=R7=12Ω, R8 =R9=10.

1.

RAB= Ω

1213

nmlkj

2. Maximizeaza

nmlkj

of 122


155.O placa de metal necesita pentru a fi nichelata, 6g de nichel. Baia de nichelare permite un curent de 10A. Sa se calculeze timpul necesar pentru operatia de nichelare.







3. Maximizeaza







nmlkj

4.

RAB=6Ω.

nmlkj

1. t=980s nmlkj

of 122


156.O baterie de 4,5 V are o capacitate de 0,6 Ah. Cate ore poate alimenta aceasta baterie un bec de 1,5 W?

157.Factorul de putere se defineste ca:

158.Campul electric uniform este:

2. t=460s nmlkj3. t=400s nmlkj4. t=1020s nmlkj

1. t = 2h; nmlkj2. t = 20h; nmlkj3. t = 1,8h; nmlkj4. t = 14h. nmlkj

1.

;S

Pcos =ϕ

nmlkj

2.

;QPcos 22 +=ϕ

nmlkj

3.

;S

Qcos =ϕ

nmlkj

4.

S

Pcos =ϕ

nmlkj

of 122


159.

160.

161.

1. campul care are in toate punctele aceiasi intensitate electrica si liniile de camp paralele;

nmlkj

2. campul determinat de sarcini punctiforme; nmlkj3. campul determinat de sarcini uniform distribuite; nmlkj4. campul electric determinat de sarcini punctiforme si uniform distribuite. nmlkj

Relaţia : reprezintă:

PED 0 +⋅ε=

1. definitia inductiei electrice D; nmlkj2. legea legaturii dintre D, E si P; nmlkj3. legea polarizatiei electrice; nmlkj4. expresia superpozitiei elementelor ce definesc campul electric. nmlkj

reprezintã:

1212

32l

02112 R

Rqq

41FF ⋅⋅πε

=−=

1. legea fluxului electric; nmlkj2. forta electrica; nmlkj3. forta exercitata de campul electric asupra corpurilor din interiorul lui; nmlkj4. teorema lui Coulomb. nmlkj

of 122


162.

Maximizeaza

163.Supratata echipotentiala este:

este:

( ) ( )rVrVdrEUr

r0

o

−=⋅= ∫

1. tensiunea electrica intre doua puncte; nmlkj2. teorema potentialului electrostatic; nmlkj3. teorema lui Gauss; nmlkj4. teorema superpozitiei campurilor coulombiene. nmlkj







1. legea fluxului electric; nmlkj2. definitia fluxului electric; nmlkj3. teorema potentialului electrostatic; nmlkj4. forta exercitata de campul electric asupra corpurilor din interiorul lui. nmlkj

1. suma potentialelor punctelor din campul electric; nmlkj

of 122


164.Armaturile unui condensator intre care se aplica diferenta de potential se incarca cu:

165.Ce este un condensator plan?

166.Un condensator plan are armaturi circulare cu raza R 9 cm, distanta dintre armaturi d = 0,5mm, dielectric sticla cu e = 7. Intre armaturi se aplica o tensiune U = 400 V. Se cer capacitatea condensatorului, intensitatea campului in dielectric si sarcina electrica a armaturilor:

2. orice suprafata ce trece prin trei puncte necoliniare din campul electric; nmlkj3. totalitatea punctelor cu acelasi potential; nmlkj4. suprafata determinata de intersectia traiectoriilor a doua sarcini electrice ce

se deplaseaza sub actiunea fortelor electrice. nmlkj

1. potentiale ridicate; nmlkj2. camp electric neomogen; nmlkj3. sarcini electrice negative libere; nmlkj4. sarcini electrice egale si de semn contrar. nmlkj

1. un ansamblu de armaturi plane, paralele, de diferite forme cu un mediu dielectric intre ele;

nmlkj

2. un ansamblu de doua suprafete echipotentiale; nmlkj3. un ansamblu de doua corpuri izolatoare; nmlkj4. un ansamblu de doua ecrane electrice. nmlkj

1.

;C2,0Q;cm/kV5,1E;F1012C 10 µ==⋅= −

nmlkj

2. nmlkj

of 122


167.Formula capacitatii condensatorului plan este :

;C26,1Q;cm/kV8E;F105,31C 10 µ==⋅= −

3.

;C8Q;cm/kV2,2E;F1010C 10 µ=⋅= −

nmlkj

4.

;C3Q;kV12E;F108C 10 µ==⋅= −

nmlkj

1.

;d/S4C πε=

nmlkj

2. Maximizeaza







nmlkj

3.

;SdC ε=

nmlkj

4. nmlkj

of 122


168.Capacitatea echivalenta a n condensatoare de capacitati C1,C2,C3….Cn conectata in paralel este :

169.Capacitatea echivalenta a n condensatoare de capacitati C1,C2,…Cn conectate in serie este :

;d/SC ε=

1.

Cp= C1 + C2 +…+Cn ;

nmlkj

2.

1/Cp=1/C1+1/C2 +…+1/Cn ;

nmlkj

3.

Cp= 1/C1+1/C2+ …+1/Cn ;

nmlkj

4.

1/Cp= C1 +C2+…+Cn ;

nmlkj

1. Maximizeaza

nmlkj

of 122


170.







2.

Cs=1/C1+1/C2+…1/Cn ;

nmlkj

3. Maximizeaza







nmlkj

4.

Cs=C1+C2+…+Cn ;

nmlkj

of 122


171.

Energia câmpului electrostatic a unui sistem de n conductoare omogene cu qk Vk , aflate într-un mediu dielectric liniar are expresia :

1.

W= ½ ΣqkVk ;

nmlkj

2.

ΣqkVk ;

nmlkj

3.

W=W1+W2+…+Wn ;

nmlkj

4.

W=1/ε ΣqkVk ;

nmlkj

In reteaua de condensatoare din figura C1=20 µF, C2=5µF, C3= 1µF, C4=3µF. Capacitatea echivalentă a sistemului este :

1.

Ce=C1+C2+ C3C4/(C3+C4)

nmlkj

2.

1/C e=1/C1+1/C2+1/(C3+C4)

nmlkj

3. nmlkj

of 122


172.

Maximizeaza

1/Ce=1/C1+1/C2+C3C4/(C3+C4)

4.

1/Ce=C1+C2+1/(C3+C4)

nmlkj

Un conductor cu diametru d, aflat la distanţa h deasupra pamântului , are o lungime l şi este încărcat cu densitatea de sarcină ρl. Determinaţi expresia potenţialului într-un punct M produs de conductorul real si de imaginea sa(figura 66):

1. ;rln

2

qV

0

e11 πε=

nmlkj

2. ;

r

1

r

1ln

2

q

r

1ln

2

q

r

1ln

2

qV

210

e

20

e

10

e11 ⋅

πε=

πε+

πε=

nmlkj

3. ;

r

rln

2

q

r

1ln

2

q

r

1ln

2

qV

1

2

0

e

20

e

10

e11 πε

=πε

−πε

=

nmlkj

of 122


173.

4.

( );rrln2

qV 21

0

e11 +

πε=

nmlkj

Se consideră reţeaua de condensatoare din figura 67 Determinaţi capacitatea echivalentă a sistemului

1. ;

CC

CCC

1

C

1C

43

432

1

e

++

+=

nmlkj

2. ;CCCCC 4321e +++=

nmlkj

3. ;

CC

CC

C

1

C

1

C

1

43

43

21e +++=

nmlkj

4. ;

CC

CCCC

C

1

43

4321

e +++=

nmlkj

of 122


174.Un condensator plan are armaturile in forma de patrat cu latura a, aflate la distanta d una fata de cealalta. Intre armaturi se introduce un bloc dielectric format de 2 straturi de grosimi d si d2 = d-d1, de permitivitati e1 si e2. Considerand blocul in pozitia intermediara x si armaturile conectate la sursa Uo, campul electric in dielectric si aer este:

175.Se considera doi cilindrii coaxiali de raze r1 si r1, de inaltime h, pusi sub diferenta de potential V1-V2. Intre cei doi cilindrii se afla un mediu dielectric de permitivitate e. Determinati variatia intensitatii campului electric intre cei doi cilindrii coaxiali:

1. ;

dd

UE;

dd

UE;

dd

UE

21

0a

1221

102

121

201 +

=ε+εε

=ε+εε

=ε

nmlkj

2. ;

dd

UE;

dd

UE;

dd

UE

21

0a

1221

202

1221

1o1 +

=ε+εε

=ε+εε

=

nmlkj

3.

( );dd/UE;d

UE;

d

UE 210a

2

022

1

011 +=

ε=

ε=

nmlkj

4. ;E

dd

UEE a

21

021 =

+==

nmlkj

1. nmlkj

of 122


176.Se considera un condensator plan in vid incarcat si izolat intre armaturile caruia se introduce o placa metalica de grosimea d1, cu celalalte dimensiuni egale cu cele ale armaturilor. Determinati capacitatea echivalenta a ansamblului astfel format in situatia in care placa se introduce pana la jumatatea lungimii armaturii si la mijlocul distantei dintre acestea.

;r

1

r

rln

VE

2

1

1 ⋅=

2.

;r

1

r

rln

VVE

1

2

21 ⋅−

=

nmlkj

3.

r

1

r

rln

VE

2

1

2 ⋅=

nmlkj

4. ;r

1

r

rln

VVE

2

1

21 ⋅+

=

nmlkj

1. Maximizeaza

nmlkj

of 122


177.Expresia intensitatii campului electric determinat de un conductor de lungime infinita si incarcat cu o sarcina uniform distribuita r1 intr-un punct M aflat la distanta a de conductor este:







2. ;

CCCCCC

CCC

C

1

323121

321

e ++=

nmlkj

3. ;CCCC 321e ++=

nmlkj

4. ;

C

1

C

1

C

1

C

1

321e

++=

nmlkj

1. ;

a4

qE

0

e

πε=

nmlkj

2. nmlkj

of 122


178.Expresia intensitatii campului electric determinat de un plan de dimensiuni infinite, uniform incarcat cu o sarcina electrica de densitate rA, intr-un punct M aflat la distanta a de plan este:

179.Expresia capacitatii condensatorului sferic este :

;aq2E 0e πε⋅=

3.

;a2

qE

0

e

πε=

nmlkj

4. ;sin

2

qE

0

e απε

=

nmlkj

1. ;q2E A0ε=

nmlkj

2. ;

a2

qE

0

A

πε=

nmlkj

3. ;

a2

qE A=

nmlkj

4.

;2

qE

0

A

ε=

nmlkj

of 122


180.Teorema fortelor generalizate in campul electrostatic este :

1.

;RR

RR4C

12

21

−⋅πε=

nmlkj

2.

;RR2C 21⋅πε=

nmlkj

3. ;

RR

RR2C

21

21

+⋅πε=

nmlkj

4. ;

RR

RR2

1C

21

21

+⋅πε

=

nmlkj

1.

;ctVx

WX;ctP

x

WX

K

K

K

K =

∂∂

==

∂∂

−=

nmlkj

2.

;ctVx

WX;ctP

x

WX

K

K

K

K =

∂∂

−==

∂∂

=

nmlkj

3.

;ctPx

WX;ctE

x

WX

K

K

K

K =

∂∂

==

∂∂

=

nmlkj

4. nmlkj

of 122


181.Legea conservarii sarcinii electrice se exprima:

182.Rezistenta electrica a unui conductor omogen si de sectiune constanta este:

1. intensitatea curentului electric de conductie care iese dintr-o suprafata S este egala cu viteza de scadere a sarcinii electrice adevarate continute in interiorul suprafetei;

nmlkj

2. intensitatea curentului electric de conductie care iese dintr-o suprafata S este egala cu sarcina din suprafata respectiva;

nmlkj

3. intensitatea curentului electric de conductie care iese dintr-o suprafata S este egala cu raportul dintre tensiune si rezistenta;

nmlkj

4. intensitatea curentului electric de conductie care iese dintr-o suprafata S este dependenta de natura mediului electric.

nmlkj

1. ;lSR ρ=

nmlkj

2. ;

S

lR ρ=

nmlkj

3. Maximizeaza

nmlkj

of 122


183.Marimea inversa rezistentei este:







4. ;

S

l1R ⋅

ρ=

nmlkj

1. Maximizeaza







nmlkj

2. conductanta G; nmlkj3. reluctanta L ; nmlkj

of 122


184.Caldura dezvoltata intr-un conductor de rezistenta R in timpul t este:

185.Pentru n rezistoare montate in serie rezistenta echivalenta este:

4. inductivitatea L. nmlkj

1.

Q= Rti2

nmlkj

2. Maximizeaza







nmlkj

3.

Q=Rt/i2;

nmlkj

4.

Q=ti2/R;

nmlkj

1. nmlkj

of 122


186.Pentru n rezistoare montate in paralel rezistenta echivalenta se determina:

;RR

KKe ∑=

2.

;R

1R

K K

e ∑=

nmlkj

3. ;

R

1

R

1

K Ke

∑=

nmlkj

4. ;

R...RR

R...RRR

n21

n21e +++

⋅=

nmlkj

1. Maximizeaza







nmlkj

2. nmlkj

of 122


187.Metoda curentilor de ochiuri de rezolvare a circuitelor electrice implica calculul unor rezistente de ochiuri Rpp:

188.Metoda potentialelor la noduri de rezolvare a circuitelor electrice implica calculul unor conductante Gpp astfel:

189.Teorema conservarii puterilor se scrie:

;RR

KKe ∑=

3. ;

R

1R

K K

e ∑=

nmlkj

4.

;R

1

R

1

K Ke

∑=

nmlkj

1. suma pozitiva a rezistentelor din ochiul p; nmlkj2. suma algebrica a rezistentelor din ochiul p; nmlkj3. suma negativa a rezistentelor din ochiul p; nmlkj4. suma rezistentelor din laturile comune cu alte ochiuri. nmlkj

1. suma pozitiva a conductantelor laturilor care au un capat in nodul p; nmlkj2. suma negativa a conductantelor laturilor care au un capat in nodul p; nmlkj3. suma negativa a conductantelor laturilor care au un capat in nodul p; nmlkj4. suma conductantelor laturilor comune cu alte noduri. nmlkj

1. nmlkj

of 122


190.N surse de tensiune electromotoare E de rezistente interne r, montate in serie pot fi inlocuite cu o sursa echivalenta Ee de rezistenta re:

;PIEIR bK

KK

2K

KK −= ∑∑

2.

;PIEIR bKK

K2K

KK += ∑∑

nmlkj

3. Maximizeaza







nmlkj

4. ;0PIEIR bK

KK

2K

KK =++∑∑

nmlkj

1. Maximizeaza

nmlkj

of 122








2. Maximizeaza







nmlkj

3.

;rrEEK

KeK

Ke ∑∑ ==

nmlkj

4. Maximizeaza

nmlkj

of 122


191.N surse de tensiuni electromotoare E de rezistente r interne, montate in paralel pot fi inlocuite cu o sursa echivalenta Ee si de rezistenta re:







1. Maximizeaza







nmlkj

2. ;rmrmEE ee ⋅==

nmlkj

3. nmlkj

of 122


192.Pentru circuitul din figura 85, rezistenta echivalenta intre nodurile A si B este:

Maximizeaza

;

m

rrmEE ee ==

4. ;rmrEE ee ⋅==

nmlkj

1. ;rRRR

RR

RRR 143

65

65AB ++++

+−

=

nmlkj

2.

( );

rRRRRR

RR

rRRRRR

RR

R

143

65

65

143

65

65

AB

+++++

+

++

+=

nmlkj

3. nmlkj

of 122


193.Rezistenta echivalenta fata de bornele AB, din circuitul din figura 86, este:

Maximizeaza







4. ;rR

RR

RR

RR

RRR 1

43

43

65

65AB ++

++

+

nmlkj

1. nmlkj

of 122


194.

( )( )

( ) ( ) ( )( );RRRRRRRRRR

RRRRRR

4132415325

41325AB ++++++

++=

2. Maximizeaza







nmlkj

3. ;

R

RRRR

R

RRRR

R

5

41

41

5

32

32AB +

⋅+

=

nmlkj

4. ;RR

RRRRRR

RRRR 32

544151

451AB ++

++=

nmlkj

Fluxul magnetic Φ este exprimat prin relaţia:

1. nmlkj

of 122


195.

196.Teorema lui Ampere se enunta astfel: Tensiunea magnetica in lungul firului unei curbe inchise C cu elementul de curba dl, este egala cu:

;AdB∫∫ ⋅=Φ

2.

∫∫ ⋅=ΦS

;SdE

nmlkj

3. ;SdH

S⋅=Φ ∫∫

nmlkj

4. ;SdB

S∫∫ ⋅=Φ

nmlkj

In legea reprezintă:

( ) mm H1B χχ+µ=

1. permitivitate electrica; nmlkj2. permeabilitatea magnetica; nmlkj3. susceptivitatea magnetica; nmlkj4. inductanta. nmlkj

1. solentia care inlantuie acea curba; nmlkj2. fluxul magnetic din suprafata S ce se sprijina pe curba C; nmlkj3. inductia magnetica multiplicata cu reductanta; nmlkj4. intensitatea campului magnetic in lungul curbei. nmlkj

of 122


197.Energia magnetica a unui sistem de conductoare parcurse de curenti, situat intr-un mediu liniar si fara magnetizatie permanenta este:

198.A doua teorema a lui Kirchhoff pentru circuitele magentice este:

1. Maximizeaza







nmlkj

2.

kK

Km iW Φ⋅= ∑

nmlkj

3. ;Bi

2

1W K

KKm ⋅= ∑

nmlkj

4.

kK

Km i2

1W Φ⋅= ∑

nmlkj

1. nmlkj

of 122


199.Prima teorema a lui Kirchhoff pentru circuite magnetice este:

;iR K

qKmk

qKK ⋅=θ ∑∑

∈∈

2. ;iR K

qKmk

qKK ⋅=θ ∑∑

∈∈

nmlkj

3. Maximizeaza







nmlkj

4. ;iL K

qKmk

qKK ⋅=θ ∑∑

∈∈

nmlkj

1.

;0K

K =φ∑

nmlkj

2. nmlkj

of 122


200.Pulsatia de rezonanta este:

;0i

KK =∑

3. ;0H

KK =∑

nmlkj

4. ;0B

KK =∑

nmlkj

1.

;LC=ω

nmlkj

2. Maximizeaza







nmlkj

3. nmlkj

of 122


201.Puterea instantanee este definita astfel:

;C

L=ω

4. Maximizeaza







nmlkj

1.

;uiP =

nmlkj

2. Maximizeaza

nmlkj

of 122


202.Puterea aparenta complexa este:







3. Maximizeaza







nmlkj

4. ;RiP 2=

nmlkj

1. ;cosUIS ϕ=

nmlkj

of 122


203.Legea legaturii dintre D, E si P se exprima prin relatia:

204.Energia inmagazinata intre armaturile unui condensator se exprima prin relatia:

2. ;PbRIS 2 +=

nmlkj

3. ;sinjUIcosUIS ϕ+ϕ=

nmlkj

4. ;sinUIS ϕ=

nmlkj

1.

;PED 0

→→→+ε=

nmlkj

2.

;PD

E0

→→

→+

ε=

nmlkj

3.

);PE(D 0

→→→+ε=

nmlkj

4.

.EPD 0

→→→+ε=

nmlkj

of 122


205.Capacitatea condensatorului cilindric, cu armaturi coaxiale de raze R1 si R2 si lungime l este data de relatia:

1. Maximizeaza







nmlkj

2.

;CU2

1W 2=

nmlkj

3.

;U.C2

1W 2=

nmlkj

4.

.U.C2

1W =

nmlkj

1.

;RR

R.Rl.4C

12

21

−πε=

nmlkj

of 122


206.Intensitatea campului electric al unei sarcini punctuale este:

2.

;

R

Rln

l2C

1

2

πε

=

nmlkj

3.

;R

Rl2C

1

2πε=

nmlkj

4. Maximizeaza







nmlkj

1.

;q.FE =

nmlkj

2.

;R

q.4E

2πε=

nmlkj

3. nmlkj

of 122


207.Un condensator plan de capacitate C, este incarcat la o sursa de tensiune U. Decuplandu-se de la sursa, I se mareste distanta intre armaturi de n ori fata de cea initiala. Variatia tensiunii la bornele condensatorului este.

;q

R4E

2

πε=

4. Maximizeaza







nmlkj

1.

;UU 21 =

nmlkj

2.

;nUU 21 =

nmlkj

3.

;n

UU

21

2 =

nmlkj

of 122


208.Patru condensatoare sunt legate ca in figura 6. Se cunosc capacitatile:elt6.mht. Sarcina condensatorului C3 este elt3.mht. Tensiunea aplicata la bornele M si N este

209.Legea conductiei electrice

4.

12 nUU =

nmlkj

Patru condensatoare sunt legate ca în figura 6. Se cunosc capacităţile:

Sarcina condensatorului C3 este Tensiunea aplicată la bornele M şi N este.

.2;1;4;7 4321 FCFCFCFC µµµµ ====

.10 43 CQ −=

1. U=100V nmlkj2. U=200V nmlkj3. U=250V nmlkj4. U=125V nmlkj

1.

+ ei= R .i;

fU

nmlkj

2.

P=Ri2;

nmlkj

3.

P=Ri2-ei.i;

nmlkj

of 122


210.Legea transformarii energiei electromagnetice prin conductie electrica este:

211.Teorema lui Helmholtz-Thevenim este:

4.

Q=R.i2.t.

nmlkj

1.

P=U2.i;

nmlkj

2.

P=Ri2- ei.i;

nmlkj

3.

P=R2.i.t

nmlkj

4.

P=i2.U.t.

nmlkj

1.

;GG

IU

BOA

BABA +=

nmlkj

2. nmlkj

of 122


212.Legea electrolizei se exprima prin relatia:

;RR

Ui

ABO

ABOAB +

=

3. Maximizeaza







nmlkj

4.

.GG

Ui

ABO

ABOAB +

=

nmlkj

1.

∫= ;idtA

F.nm

nmlkj

2.

;idtn

A

F

1m ∫⋅=

nmlkj

3. nmlkj

of 122


213.Relatia de transformare din stea in triunghi este:

;tiAm ⋅⋅=

4.

tAiFm ⋅⋅⋅=

nmlkj

1.

;R

RRRRR

3

212121 ++=

nmlkj

2. Maximizeaza







nmlkj

3.

;RRRR 32121 ++=

nmlkj

4.

.RRR

R.R.RR

321

32121 ++=

nmlkj

of 122


214.Curentul dintr-o ramificatie a divizorului de curent se exprima cu relatia:

215.Curentul de scurtcircuit al unui acumulator este ISC=40A. Legand la bornele acumulatorului o rezistenta R=3ohm, curentul debitat de acumulator are valoarea I=2,5A. Tensiunea electromotoare E a acumulatorului este:

216.Se da reteaua electrica din figura 14, cu: R3=3ohm si sursele de

1.

;R

RRii

1

211

+=

nmlkj

2.

;RR

Rii

21

21 +=

nmlkj

3.

;RR

Rii

21

11 +

⋅=

nmlkj

4.

.R

Rii

1

21 =

nmlkj

1. E=6V nmlkj2. E=14V nmlkj3. E=8V nmlkj4. E=10V nmlkj

of 122


tensiuni electromotoare E1=100V si E2=200V, avand rezistentele interioare r1=r2=0,5ohm. Curentul I1 este:

Maximizeaza

217.Se monteaza in serie 20 de elemente galvanice, avand fiecare tensiunea electromotoare e=2V si rezistenta interioara r=0,5ohm. Se cere sa se stabileasca raportul K intre curentul debitat de aceasta baterie si curentul debitat de un singur element pe rezistenta R in urmatoarele ipoteze: R=2ohm; R=400ohm

218.







1. I1=10A nmlkj2. I1=14A nmlkj3. I1=2/3A nmlkj4. I1=1000/13A nmlkj

1. K=4,08 nmlkj2. K=2,71 nmlkj3. K=4,16 nmlkj4. K=2,21 nmlkj

of 122


219.

220.Transferul maxim de putere se realizeaza atunci cand:

221.Randamentul instalatiei pe timpul transferului maxim de putere este:

Se dă reţeaua electrică din figura 16 (anexa A) cu:

şi E=60V. Curentul I1 este: Ω=Ω=Ω==Ω== 10;5;8;16 653241 RRRRRR

1. I1=145/17 nmlkj2. I1=130/17 nmlkj3. I1=120/17 nmlkj4. I1=170/13 nmlkj

Rezistenţa echivalentă faţă de bornele A şi B a reţelei pasive din figura 17 cu:

este:

Ω=Ω=== 6,9 4321 RRRR

1. R=12ohmi nmlkj2. R=14ohmi nmlkj3. R=16ohmi nmlkj4. R=20 ohmi nmlkj

1. R=Ri/2 nmlkj2. 2Ri=R nmlkj3. Ri=R nmlkj4. R=3Ri nmlkj

of 122


222.

223.Legea legaturii dintre inductia magnetica, intensitatea magnetica si magnetizatie este:

1. 1 nmlkj2. 1/3 nmlkj3. 1/2 nmlkj4. 0,75 nmlkj

Forţa ce se exercită asupra unui element de conductor , care face parte dintr-un circuit închis, parcurs de

curentul i, aflat în câmpul magnetic de inducţie este:

l∆

vB→

1.

;BiFd v⋅=→

nmlkj

2.

)vBld(iFdr

×=→→

nmlkj

3.

;Bv)ild(Fd→→→

×=

nmlkj

4.

.ldBiFd→→

⋅⋅=

nmlkj

1. nmlkj

of 122


224.Expresia tensiunii electromotoare indusa prin transformare este:

Maximizeaza







2.

;HMB→→→

+=

nmlkj

3.

;HHB o

→→→+µ=

nmlkj

4.

.HMB o

→→→+µ=

nmlkj

1.

;ld)Bv(ec

→→→×= ∫

nmlkj

2.

;ldBve→→→

⋅⋅=

nmlkj

of 122


225.Intensitatea campului magnetic determinata de un curent ce trece printr-un conductor rectiliniu infinit lung este:

226.Intensitatea campului magnetic pe axa unei spire circulare, de raza r, parcursa de curentul I este:

3.

;v)Bld(e→→→

×= ∫

nmlkj

4. liBe ⋅⋅=

nmlkj

1.

;d2

iH =

nmlkj

2.

;d

i

2

1H ⋅

π=

nmlkj

3.

;id2H ⋅π=

nmlkj

4.

.e

NiH =

nmlkj

1. nmlkj

of 122


227.Reductanta magnetica se calculeaza cu relatia:

;r2

iH =

2.

;ir2H ⋅π=

nmlkj

3.

;R

r

3

iH

2

3

⋅=

nmlkj

4. Maximizeaza







nmlkj

1. Maximizeaza

nmlkj

of 122


228.Inductivitatea proprie a unei bobine cilindrice foarte lungi se calculeaza prin relatia:







2.

;S

lR m

µ=

nmlkj

3.

;l

SR m µ

=

nmlkj

4.

.SlR m ⋅µ=

nmlkj

1.

;l

SNL

2

µ=

nmlkj

2. Maximizeaza

nmlkj

of 122


229.Energia campului magnetic al unui sistem de doua bobine cuplate fara miez feromagnetic, este data de relatia:







3.

;N

lSL

µ⋅

=

nmlkj

4.

.i

Lφ

=

nmlkj

1.

;iiLL2

1W 2

22121m ⋅⋅=

nmlkj

2.

;iiLiL2

1iL

2

1W 2121

222

211m ++=

nmlkj

3. nmlkj

of 122


230.Printr-un conductor rectiliniu foarte lung, de sectiune neglijabila circula un curent de intensitate I=50A. Sa se calculeze intensitatea campului magnetic H la distanta d=0,8m de axa conductorului,mr=1,01

231.Un conductor rectiliniu de lungime practic infinita este strabatut de curentul I=25A. Cu centrul la distanta d=0,8m de conductor, este situata o spira conductoare ca in figura 29, a carei raza r=0,2m fiind strabatuta de curentul I=2A. Sa se determine intensitatea H in centrul spirei.

Maximizeaza

;iL2

1iL

2

1W 2211m +=

4.

.ii

LL

2

1W

21

21m ⋅

⋅=

nmlkj

1. H=7,09 nmlkj2. H=9,95 nmlkj3. H=12,41 nmlkj4. H=10,12 nmlkj

of 122


232.O bobina de inductivitate L=25mH este parcursa de curent I=10A. Sa se determine energia campului magnetic al bobinei

233.Relatia dintre P,Q si S este:







1. H=20 nmlkj2. H=10 nmlkj3. H=25 nmlkj4. H=30 nmlkj

1. W=1,40J nmlkj2. W=1,02J nmlkj3. W=1,25J nmlkj4. W=1,45J nmlkj

1. S=P+Q nmlkj2.

;QPS 22 +=

nmlkj

3. S=P-JQ nmlkj

of 122


234.

4. S=P/Q nmlkj

Imaginea lui în complex simplificat este:

π

+ω⋅=6

tsin802i1

1.

;j40320I1 −=−

nmlkj

2.

;j40340I1 ⋅−=−

nmlkj

3. Maximizeaza







nmlkj

4. j2020I1 −=

−

nmlkj

of 122


235.

Maximizeaza

236.Un receptor trifazat, format din 30 de lampi cu incandescenta, egal repartizate pe faze (montate fiecare intre faza si nul) este alimentat de la o sursa trifazata 3x380/220V. Stiind ca puterea unei lampi este de 100W la 220V si ca nulul are o impedanta neglijabila. Sa se determine puterea activa consumata

237.Un generator de curent alternativ trifazat alimenteaza cu tensiuni simetrice de 3x380/220V un receptor montat in triunghi, cu impedantele: Z12 = Z23 = Z31 = 12+16j. Sa se determine valoarea efectiva a curentului

Se dă schema electrică a unei reţele, reprezentată în figura 34, cu:

Să se calculeze curentul

π

+ω⋅=ω⋅=+=−=+=−−− 2

tsin1002esitsin1002e;j1010Z;j55Z;j1010Z 21321

.I1−

Fig. 34

1. I1=2+3j nmlkj2. I1=2,5+7j nmlkj3. I1=5-7,5j nmlkj4. I1=5+7,5j nmlkj

1. 2000W nmlkj2. 3000W nmlkj3. 1000W nmlkj4. 2500W nmlkj

of 122


pe faze.

238.Sa se determine impedanta echivalenta intre bornele A si B ale retelei pasive reprezentata in figura 37, cu: Z1 = 10-20j; Z2 = 20+10j; Z3 = 10j

Maximizeaza

1. I=19A nmlkj2. I=14A nmlkj3. I=21A nmlkj4. I=17A nmlkj







1.

;j86ZAB +=

nmlkj

2.

;j42ZAB +=

nmlkj

3.

;j64ZAB −=

nmlkj

4. nmlkj

of 122


239.Sa se determine impedanta echivalenta intre bornele A si B ale retelei pasive reprezentata in figura 38 cu : Z1 = 5+5j; Z2 = 5-5j; Z3 = -5j; Z4 = 5j

240.Capacitatea condensatorului sferic, cu armaturi concentrice, de raza R1 si R2 este:

.j26ZAB +=

Să se determine impedanţa echivalentă între bornele A şi B ale reţelei pasive reprezentată în fig. 38 cu:

.5,5,55,55 4321 jZjZjZjZ =−=−=+=−−−−

1. ZAB = 7,3-2,5j nmlkj2. ZAB = 2,3+5,4j nmlkj3. ZAB = 2,4-3,5j nmlkj4. ZAB = 8,2+5,3j nmlkj

1. Maximizeaza

nmlkj

of 122


241.Teorema lui Gauss se exprima prin relatia:







2.

;

R

Rln

l2C

1

2⋅

πε=

nmlkj

3. Maximizeaza







nmlkj

4.

.RR

RR

4

1C

21

21

+⋅

⋅πε

=

nmlkj

of 122


242.Capacitatea echivalenta pentru doua condensatoare legate in serie se poate calcula cu relatia:

1.

;Q

dSEo

∫∫ ε=⋅

nmlkj

2.

;ED ⋅ε=

nmlkj

3.

∫ =⋅ ;0dSE

nmlkj

4.

.UdlH m∫ =⋅

nmlkj

1.

;CCC 21e +=

nmlkj

2. Maximizeaza

nmlkj

of 122


243.Un acumulator cu o capacitate Qd=100Ah a fost descarcat in timpul td=5ore. Sa se determine intensitatea Id a curentului de descarcare.

244.







3.

;C

1

C

1C

21

e +=

nmlkj

4.

.CC

CCC

21

21e ⋅

+=

nmlkj

1. Id=10A nmlkj2. Id=20A nmlkj3. Id=40A nmlkj4. Id=60A nmlkj

of 122


245.

Maximizeaza

Un circuit absoarbe pe la bornele A şi B o putere P=12,1KW, la o tensiune U=220V. Fiind cunoscute valorile rezistenţelor : R2=5,5Ω, R3=2Ω, R4=2Ω, R5=4Ω. Să se determine valoarea rezistenţei R1 ( fig.44).

1. R=5ohm nmlkj2. R=4ohm nmlkj3. R=6ohm nmlkj4. R=10ohm nmlkj

Să se determine curentul I5 din reţeaua din figura 45. Se cunosc: R1=1,5Ω, R2=R3=5Ω, R4=R5=10Ω, r=0,5, E=100V.

1.

;A3

50I5 =

nmlkj

2.

;A7

45I5 =

nmlkj

3. nmlkj

of 122


1. 1. 2. 3. 4.

2. 1. 2. 3. 4.

3. 1. 2. 3. 4.

4. 1. 2. 3. 4.

5. 1. 2. 3. 4.

6. 1. 2. 3. 4.

7. 1. 2. 3. 4.

8. 1. 2. 3. 4.

9. 1. 2. 3. 4.

10. 1. 2. 3. 4.

11. 1. 2. 3. 4.

12. 1. 2. 3. 4.

13. 1. 2. 3. 4.

14. 1. 2. 3. 4.

15. 1. 2. 3. 4.

16. 1. 2. 3. 4.

17. 1. 2. 3. 4.

;A

7

50I5 =

4. .A

8

25I5 =

nmlkj

nmlkj nmlkji nmlkj nmlkj

nmlkj nmlkj nmlkji nmlkj

nmlkj nmlkj nmlkj nmlkji






nmlkji nmlkj nmlkj nmlkj









of 122


18. 1. 2. 3. 4.

19. 1. 2. 3. 4.

20. 1. 2. 3. 4.

21. 1. 2. 3. 4.

22. 1. 2. 3. 4.

23. 1. 2. 3. 4.

24. 1. 2. 3. 4.

25. 1. 2. 3. 4.

26. 1. 2. 3. 4.

27. 1. 2. 3. 4.

28. 1. 2. 3. 4.

29. 1. 2. 3. 4.

30. 1. 2. 3. 4.

31. 1. 2. 3. 4.

32. 1. 2. 3. 4.

33. 1. 2. 3. 4.

34. 1. 2. 3. 4.

35. 1. 2. 3. 4.

36. 1. 2. 3. 4.

37. 1. 2. 3. 4.

38. 1. 2. 3. 4.

39. 1. 2. 3. 4.

40. 1. 2. 3. 4.
























of 122


41. 1. 2. 3. 4.

42. 1. 2. 3. 4.

43. 1. 2. 3. 4.

44. 1. 2. 3. 4.

45. 1. 2. 3. 4.

46. 1. 2. 3. 4.

47. 1. 2. 3. 4.

48. 1. 2. 3. 4.

49. 1. 2. 3. 4.

50. 1. 2. 3. 4.

51. 1. 2. 3. 4.

52. 1. 2. 3. 4.

53. 1. 2. 3. 4.

54. 1. 2. 3. 4.

55. 1. 2. 3. 4.

56. 1. 2. 3. 4.

57. 1. 2. 3. 4.

58. 1. 2. 3. 4.

59. 1. 2. 3. 4.

60. 1. 2. 3. 4.

61. 1. 2. 3. 4.

62. 1. 2. 3. 4.

63. 1. 2. 3. 4.
























of 122


64. 1. 2. 3. 4.

65. 1. 2. 3. 4.

66. 1. 2. 3. 4.

67. 1. 2. 3. 4.

68. 1. 2. 3. 4.

69. 1. 2. 3. 4.

70. 1. 2. 3. 4.

71. 1. 2. 3. 4.

72. 1. 2. 3. 4.

73. 1. 2. 3. 4.

74. 1. 2. 3. 4.

75. 1. 2. 3. 4.

76. 1. 2. 3. 4.

77. 1. 2. 3. 4.

78. 1. 2. 3. 4.

79. 1. 2. 3. 4.

80. 1. 2. 3. 4.

81. 1. 2. 3. 4.

82. 1. 2. 3. 4.

83. 1. 2. 3. 4.

84. 1. 2. 3. 4.

85. 1. 2. 3. 4.

86. 1. 2. 3. 4.
























of 122


87. 1. 2. 3. 4.

88. 1. 2. 3. 4.

89. 1. 2. 3. 4.

90. 1. 2. 3. 4.

91. 1. 2. 3. 4.

92. 1. 2. 3. 4.

93. 1. 2. 3. 4.

94. 1. 2. 3. 4.

95. 1. 2. 3. 4.

96. 1. 2. 3. 4.

97. 1. 2. 3. 4.

98. 1. 2. 3. 4.

99. 1. 2. 3. 4.

100. 1. 2. 3. 4.

101. 1. 2. 3. 4.

102. 1. 2. 3. 4.

103. 1. 2. 3. 4.

104. 1. 2. 3. 4.

105. 1. 2. 3. 4.

106. 1. 2. 3. 4.

107. 1. 2. 3. 4.

108. 1. 2. 3. 4.

109. 1. 2. 3. 4.
























of 122


110. 1. 2. 3. 4.

111. 1. 2. 3. 4.

112. 1. 2. 3. 4.

113. 1. 2. 3. 4.

114. 1. 2. 3. 4.

115. 1. 2. 3. 4.

116. 1. 2. 3. 4.

117. 1. 2. 3. 4.

118. 1. 2. 3. 4.

119. 1. 2. 3. 4.

120. 1. 2. 3. 4.

121. 1. 2. 3. 4.

122. 1. 2. 3. 4.

123. 1. 2. 3. 4.

124. 1. 2. 3. 4.

125. 1. 2. 3. 4.

126. 1. 2. 3. 4.

127. 1. 2. 3. 4.

128. 1. 2. 3. 4.

129. 1. 2. 3. 4.

130. 1. 2. 3. 4.

131. 1. 2. 3. 4.

132. 1. 2. 3. 4.
























of 122


133. 1. 2. 3. 4.

134. 1. 2. 3. 4.

135. 1. 2. 3. 4.

136. 1. 2. 3. 4.

137. 1. 2. 3. 4.

138. 1. 2. 3. 4.

139. 1. 2. 3. 4.

140. 1. 2. 3. 4.

141. 1. 2. 3. 4.

142. 1. 2. 3. 4.

143. 1. 2. 3. 4.

144. 1. 2. 3. 4.

145. 1. 2. 3. 4.

146. 1. 2. 3. 4.

147. 1. 2. 3. 4.

148. 1. 2. 3. 4.

149. 1. 2. 3. 4.

150. 1. 2. 3. 4.

151. 1. 2. 3. 4.

152. 1. 2. 3. 4.

153. 1. 2. 3. 4.

154. 1. 2. 3. 4.

155. 1. 2. 3. 4.
























of 122


156. 1. 2. 3. 4.

157. 1. 2. 3. 4.

158. 1. 2. 3. 4.

159. 1. 2. 3. 4.

160. 1. 2. 3. 4.

161. 1. 2. 3. 4.

162. 1. 2. 3. 4.

163. 1. 2. 3. 4.

164. 1. 2. 3. 4.

165. 1. 2. 3. 4.

166. 1. 2. 3. 4.

167. 1. 2. 3. 4.

168. 1. 2. 3. 4.

169. 1. 2. 3. 4.

170. 1. 2. 3. 4.

171. 1. 2. 3. 4.

172. 1. 2. 3. 4.

173. 1. 2. 3. 4.

174. 1. 2. 3. 4.

175. 1. 2. 3. 4.

176. 1. 2. 3. 4.

177. 1. 2. 3. 4.

178. 1. 2. 3. 4.
























of 122


179. 1. 2. 3. 4.

180. 1. 2. 3. 4.

181. 1. 2. 3. 4.

182. 1. 2. 3. 4.

183. 1. 2. 3. 4.

184. 1. 2. 3. 4.

185. 1. 2. 3. 4.

186. 1. 2. 3. 4.

187. 1. 2. 3. 4.

188. 1. 2. 3. 4.

189. 1. 2. 3. 4.

190. 1. 2. 3. 4.

191. 1. 2. 3. 4.

192. 1. 2. 3. 4.

193. 1. 2. 3. 4.

194. 1. 2. 3. 4.

195. 1. 2. 3. 4.

196. 1. 2. 3. 4.

197. 1. 2. 3. 4.

198. 1. 2. 3. 4.

199. 1. 2. 3. 4.

200. 1. 2. 3. 4.

201. 1. 2. 3. 4.
























of 122


202. 1. 2. 3. 4.

203. 1. 2. 3. 4.

204. 1. 2. 3. 4.

205. 1. 2. 3. 4.

206. 1. 2. 3. 4.

207. 1. 2. 3. 4.

208. 1. 2. 3. 4.

209. 1. 2. 3. 4.

210. 1. 2. 3. 4.

211. 1. 2. 3. 4.

212. 1. 2. 3. 4.

213. 1. 2. 3. 4.

214. 1. 2. 3. 4.

215. 1. 2. 3. 4.

216. 1. 2. 3. 4.

217. 1. 2. 3. 4.

218. 1. 2. 3. 4.

219. 1. 2. 3. 4.

220. 1. 2. 3. 4.

221. 1. 2. 3. 4.

222. 1. 2. 3. 4.

223. 1. 2. 3. 4.

224. 1. 2. 3. 4.
























of 122


225. 1. 2. 3. 4.

226. 1. 2. 3. 4.

227. 1. 2. 3. 4.

228. 1. 2. 3. 4.

229. 1. 2. 3. 4.

230. 1. 2. 3. 4.

231. 1. 2. 3. 4.

232. 1. 2. 3. 4.

233. 1. 2. 3. 4.

234. 1. 2. 3. 4.

235. 1. 2. 3. 4.

236. 1. 2. 3. 4.

237. 1. 2. 3. 4.

238. 1. 2. 3. 4.

239. 1. 2. 3. 4.

240. 1. 2. 3. 4.

241. 1. 2. 3. 4.

242. 1. 2. 3. 4.

243. 1. 2. 3. 4.

244. 1. 2. 3. 4.

245. 1. 2. 3. 4.






















of 122


18-electrotehnica.pdf

Documents