Politica Republicii Moldova cu privire la migraţiuneGh.Astrahan, şef de secţie, Ministerul Afacerilor Interne

Politica de stat cu privire la migraţiune se promovează, în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, de către Preşedintele Republicii Moldova şi Guvern prin intermediul Serviciului de Stat Migraţiune. Politica de migraţiune se realizează, în limita competenţei, de către Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Justiţiei şi autorităţile administraţiei publice locale.

Reglementările juridice obligă toate subiectele procesului de migraţiune, în scopul promovării şi realizării eficiente a politicii de stat cu privire la migraţiune, să informeze în termen de 10 zile Serviciul de Stat Migraţiune şi Ministerul Afacerilor Interne după cum urmează:

- Ministerul Afacerilor Externe – despre toate vizele de intrare-ieşire eliberate;- Departamentul Trupelor de Grăniceri – despre cetăţenii străini şi apatrizii care au trecut

frontiera de stat, precum şi despre cetăţenii Republicii Moldova care au plecat peste hotarele ţării;

- Departamentul Tehnologii Informaţionale – despre schimbările survenite în starea familială a imigrantului, despre înregistrarea agenţilor economici cu participarea cetăţenilor străini, precum şi despre actele de identitate eliberate imigranţilor;

- autoritatea administraţiei publice locale – despre plecarea înainte de termen a imigrantului de pe teritoriul administrat de ea;

- organul de drept – despre toate delictele săvîrşite de imigrant, precum şi despre deciziile instanţelor judecătoreşti referitoare la decăderea din drepturile părinteşti a imigrantului;

- întreprinderea, instituţia, instituţia de învăţămînt, organizaţia cu orice formă de organizare juridică – despre desfacerea contractului individual de muncă încheiat cu imigrantul sau despre încetarea relaţiilor de muncă cu acesta în urma decesului, declarării dispariţiei ori declarării morţii;

- instituţiile de învăţămînt şi de cercetări ştiinţifice, publice sau private – despre terminarea sau suspendarea studiilor ori a cercetărilor ştiinţifice, despre transferarea la alte instituţii de învăţămînt, întreprinderi, organizaţii sau despre exmatricularea elevilor, studenţilor, rezidenţilor, doctoranzilor şi post-doctoranzilor străini.

Serviciul de Stat Migraţiune informează în termen de 10 zile Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul Tehnologii Informaţionale despre anularea, înainte de expirarea termenului de valabilitate, a adeverinţelor de imigrant şi a permiselor de muncă în scopul anulării permiselor de şedere.

Legea cu privire la migraţiune stabileşte, de asemenea, mărimea cotei anuale de imigrare în ansamblu pe ţară – 0,05 % din numărul total al populaţiei permanente din Republica Moldova. Distribuirea cotei de imigrare se efectuează de Guvern pe judeţe, unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, localităţile din stînga Nistrului şi municipiul Chişinău la propunerea Serviciului de Stat Migraţiune, în funcţie de necesităţi. Cota de imigrare include toţi imigranţii, cu excepţia persoanelor care au obţinut statut de repatriat în Republica Moldova. În virtutea unor cauze obiective Parlamentul poate limita sau suspenda imigraţia, însă această suspendare sau limitare nu împiedică trecerea cu traiul în Republica Moldova a persoanelor care au statut de repatriaţi.

Legea Republicii Moldova cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova garantează cetăţenilor Republicii Moldova, cetăţenilor străini şi apatrizilor dreptul de ieşire şi intrare în Republica Moldova, stabileşte restricţiile temporare la acest drept, reglementează modul de eliberare a actelor de ieşire şi intrare şi de soluţionare a litigiilor privind eliberarea acestor acte.

În conformitate cu această lege, cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii domiciliaţi pe teritoriul ei au dreptul de a ieşi şi a intra în Republica Moldova în baza paşaportului eliberat de organele competente, iar cetăţenii străini – în baza actelor de identitate naţionale în vigoare şi a

1

actelor prin care se acordă dreptul de ieşire şi intrare în Republica Moldova. Modul de intrare pe teritoriul altui stat este reglementat de legislaţia acestuia. Temei pentru eliberarea paşaportului cetăţenilor Republicii Moldova şi apatrizilor domiciliaţi în Republica Moldova este cererea scrisă, depusă personal la organele competente de la domiciliu în modul stabilit. Copiii în vîrstă de pînă la 18 ani şi persoanele recunoscute de judecată incapabile pot beneficia de dreptul de a ieşi şi intra în Republica Moldova în temeiul cererii reprezentanţilor lor legali. Copiii în vîrstă de 12 – 18 ani care pleacă să se domicilieze în străinătate cu unul din părinţi îşi prezintă consimţămîntul, legalizat notarial.

Cererea de ieşire şi intrare în Republica Moldova este examinată în termen de pînă la o lună, iar în cazul în care călătoria ţine de tratamentul urgent al solicitantului, de starea gravă a sănătăţii unei rude apropiate de peste hotare sau de decesul acesteia – în decursul a 3 zile. Cererea de ieşire din Republica Moldova pentru domiciliere în altă ţară se examinează în termen de pînă la 3 luni. Rezultatele examinării cererii se aduc la cunoştinţa solicitantului în scris, iar în cazul respingerii cererii, cererea repetată se examinează după înlăturarea cauzelor care au generat refuzul.

Dreptul de a invita în Republica Moldova persoane particulare din străinătate îl au, de la vîrsta de 18 ani, cetăţenii Republicii Moldova, cetăţenii străini şi apatrizii domiciliaţi pe teritoriul ei. Temei pentru eliberarea invitaţiei îl constituie cererea acestora sau a reprezentanţilor lor legali, depusă personal în modul stabilit la organele competente. Invitaţia este valabilă în decursul unui an de la data eliberării. Această procedură nu se aplică, însă, referitor la cetăţenii străini care intră în Republica Moldova cu chestiuni de serviciu, pe linie de stat, inclusiv în componenţa unor delegaţii oficiale (misiuni diplomatice).

Autorităţile au dreptul de a refuza eliberarea paşaportului sau prelungirea termenului de valabilitate a acestuia dacă solicitantul:

prezintă pericol pentru securitatea naţională; a comis crime contra umanităţii; execută o pedeapsă în temeiul sentinţei instanţei de judecată sau este tras la

răspundere penală; a încălcat regulile de import-export şi de tranzitare a substanţelor şi obiectelor la care

sînt stabilite restricţii; satisface serviciul în formaţiuni armate străine sau de mercenari; a comunicat cu premeditare informaţii false despre sine; are obligaţii patrimoniale faţă de stat, de persoane fizice şi juridice, conform hotărîrii

instanţei de judecată.

Cetăţeanului străin sau apatridului i se poate refuza eliberarea invitaţiei sau a permisului de şedere în cazul în care:

prezintă pericol pentru siguranţa naţională, ordinea, sănătatea şi morala publică; a comis infracţiuni contra păcii, infracţiuni grave de altă natură, inclusiv militare, sau

crime contra umanităţii, dacă aceste acţiuni au fost definite în actele internaţionale; în timpul şederii anterioare în Republica Moldova a încălcat legislaţia în vigoare; a comunicat cu premeditare informaţii false despre sine.

În cazul în care normele referitoare la ieşire şi intrare în Republica Moldova contravin normelor tratatelor internaţionale în această materie la care Moldova este parte, se aplică direct normele tratatului internaţional.

Situaţia imigranţilor

2

Statutul de imigrant şi statutul de repatriat se acordă de către Serviciul de Stat Migraţiune. Adeverinţa de imigrant şi permisul de muncă se eliberează atît pe termen fix, cît şi permanent. Permisul de muncă cu termen fix se eliberează imigranţilor care desfăşoară o activitate de muncă provizorie pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de pînă la trei ani. Permisul de muncă permanent se eliberează imigranţilor care au dreptul de a se stabili permanent în Republica Moldova, precum şi celor care sînt specialişti de înaltă calificare deosebit de solicitaţi în ţară. Imigrantul al cărui permis de muncă a expirat este în drept să facă demers pentru a i se elibera un nou permis de muncă.

Cetăţenii străini şi apatrizii care au intrat în Republica Moldova pentru un termen de pînă la 90 zile sînt obligaţi să se înregistreze la organele teritoriale de evidenţă şi documentare a populaţiei ale Departamentului Tehnologii Informaţionale, iar cei sosiţi în Republica Moldova pe un termen ce depăşeşte 90 zile sînt obligaţi să se adreseze la Serviciul de Stat Migraţiune pentru a li se elibera adeverinţa de imigrant. După obţinerea adeverinţei de imigrant sau a confirmării de repatriere, imigrantul sau repatriatul este de asemenea obligat să se prezinte pentru documentare, în termen de trei zile (cu excepţia zilelor de odihnă şi de sărbătoare), la organele teritoriale de evidenţă şi documentare a populaţiei ale Departamentului Tehnologii Informaţionale.

Numai persoanele care au permis de şedere permanentă în Republica Moldova sînt în drept să facă tranzacţii de vînzare-cumpărare a bunurilor imobiliare (cu excepţia celor destinate producţiei). De asemenea, numai persoanele care dispun de permise de şedere pot încheia contracte de închiriere a locuinţei în Republica Moldova.

Legea Republicii Moldova cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor garantează dreptul acestora la domiciliere în Republica Moldova în baza actelor de identitate valabile şi în modul stabilit de legislaţia în vigoare. Cetăţenii străini şi apatrizii au aceleaşi drepturi şi libertăţi ca şi cetăţenii Republicii Moldova:

Dreptul la muncă şi protecţia ei (cu excepţia funcţiilor şi activităţilor pentru care se cere cetăţenia Republicii Moldova);

Dreptul la odihnă şi ocrotirea sănătăţii (concomitent ei sînt obligaţi să treacă examenul medical în scopul depistării virusului imunodeficitar uman (HIV) şi a maladiei SIDA);

Dreptul la îndemnizaţii, pensii şi alte tipuri de asigurări sociale; Dreptul la locuinţă; Dreptul la proprietate; Dreptul la învăţătură; Dreptul la asociere (dacă statutele organizaţiilor nu stabilesc altfel); Dreptul la libertatea conştiinţei, opiniei şi exprimării; Dreptul la căsătorie, viaţă privată; Dreptul la circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova în modul stabilit de lege; Dreptul la inviolabilitate a persoanei şi locuinţei; Dreptul la justiţie; Dreptul de a cere protecţie misiunii diplomatice a statului lor.Cetăţenii străini şi apatrizii sînt supuşi la impozite, taxe şi alte plăţi pe baze generale ca şi

cetăţenii Republicii Moldova, dacă acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte nu stabilesc altfel, ei nu beneficiază de dreptul de a alege şi de a fi ales în organele legislative, executive şi alte organe eligibile şi nici de a participa la sufragiu universal. Cetăţenii străini şi apatrizii nu pot fi membri de partide şi de alte organizaţii social-politice şi nu pot satisface serviciul militar în forţele armate ale Republicii Moldova. Ei poartă răspundere administrativă şi penală pentru încălcarea legislaţiei în vigoare.

Legea cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi apatrizilor stabileşte cazurile cînd aceştia pot fi expulzaţi din ţară:

Intrarea şi şederea lor în republică sînt efectuate cu încălcarea legislaţiei în vigoare;

3

Aflarea în republică aduce prejudiciu siguranţei naţionale, ordinii, sănătăţii ori moralei publice.

Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.

Intentarea dosarului de expulzare se efectuează de către persoanele cu funcţii de răspundere de la organele afacerilor interne, din iniţiativă proprie sau în baza demersului organizaţiei, instituţiei şi întreprinderii ce asigură şederea cetăţenilor străini şi a apatrizilor în Republica Moldova, cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe. Expulzarea se efectuează de către organele afacerilor interne în temeiul hotărîrii instanţei de judecată, iar cheltuielile pentru expulzare, conform Legii cu privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor, sînt suportate de persoanele expulzate, de persoanele fizice şi juridice care i-au invitat în Republica Moldova, precum şi de companiile de asigurare respective. În cazul în care, din motive obiective, cheltuielile nu pot fi suportate de persoanele menţionate, autorităţile de resort pot dispune efectuarea expulzării din contul bugetului de stat. Cînd expulzarea nu poate fi efectuată din motive de sănătate, din lipsa actelor necesare sau din alte motive, autorităţile competente dispun eliberarea unui permis de şedere provizoriu.

Cetăţenii străini şi apatrizii sînt expulzaţi în ţara ai cărei cetăţeni sînt, sau ale cărei autorităţi le-au eliberat actele de identitate, însă ei nu pot fi expulzaţi în ţara referitor la care există dovezi că acolo ei vor fi urmăriţi din motive de apartenenţă rasială, naţională, religioasă, din cauza convingerilor politice sau vor fi supuşi unui tratament inuman sau degradant, torturii ori pedepsei capitale. Legea, de asemenea, prevede că în cazul în care un alt stat stabileşte restricţii drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor Republicii Moldova, Guvernul poate stabili restricţii de răspuns pentru cetăţenii statului respectiv. La fel ca şi în domeniul ieşirii şi intrării în Republica Moldova, dacă un tratat internaţional în materie de expulzare stabileşte alte norme decît cele prevăzute în legislaţia internă a Republicii Moldova, atunci sînt aplicate normele tratatului internaţional.

Încheierea acordurilor de readmisie

Chestiunile legate de readmisia persoanelor aflate în situaţie ilegală (cu şedere ilegală) se reglementează pe plan internaţional prin încheierea tratatelor internaţionale (în special a celor bilaterale). Guvernul Republicii Moldova a încheiat deja acorduri de readmisie cu Guvernele Republicii Polone, Republicii Ungare, Republicii Lituania şi României. Realizarea acestor acorduri, însă, este practic imposibilă din cauza lipsei unui mecanism de aplicare a prevederilor lor. Mecanismele de implementare se stabilesc, de obicei, în Protocoalele încheiate între autorităţile competente (din partea Republicii Moldova – Ministerul Afacerilor Interne şi Departamentul Trupelor de Grăniceri). Semnarea unor asemenea Protocoale între Ministerele de Interne ale Republicii Moldova şi Republicii Ungare, Ministerele şi Departamentele Trupelor de Grăniceri ale Republicii Moldova şi Ucrainei sînt în faza finală, fiind perfectate procedurile interne şi eliberate depline puteri pentru semnare din ambele părţi.

Pentru primăvara anului 2002 este preconizată negocierea şi semnarea acordurilor de readmisie cu guvernele Republicii Italiene, Republicii Cehe, Statelor Benelux. Au fost emise Hotărîri de Guvern privitor la iniţierea negocierilor asupra proiectelor acordurilor de readmisie cu guvernele Portugaliei, Franţei, Germaniei, Austriei, Elveţiei, Albaniei.

În conformitate cu acest tip de acorduri fiecare Parte Contractantă, la cererea celeilalte Părţi Contractante şi fără formalităţi suplimentare, se obligă să readmită pe teritoriul statului său orice persoană care nu îndeplineşte sau a încetat să îndeplinească condiţiile pentru intrare sau şedere, în vigoare pe teritoriul statului Părţii Contractante solicitante, dacă este dovedit sau se prezumă că această persoană are cetăţenia statului Părţii Contractante solicitate. Acordurile prevăd documentele şi circumstanţele pentru fiecare parte în baza cărora poate fi dovedită sau prezumată cetăţenia persoanei. Colaborarea în vederea readmisiei se efectuează direct între

4

autorităţile competente ale Părţilor Contractante în baza solicitărilor de readmisie. Sînt prevăzute, de asemenea, condiţiile de readmisie sau tranzitare a cetăţenilor statelor terţe, termenii şi modurile de efectuare a procedurii de readmisie, sînt stabilite datele care urmează să fie incluse în solicitările de readmisie.

Acordurile de readmisie încheiate de Republica Moldova prevăd suportarea cheltuielilor aferente readmisiei de către Partea Contractantă solicitantă – pînă la frontiera Părţii Contractante solicitate şi în cazul tranzitării cetăţenilor statelor terţe pînă la frontiera statului de destinaţie. Partea Contractantă solicitantă suportă, de asemenea, şi toate cheltuielile care pot apărea în cazul unei eventuale reîntoarceri, dacă statul de destinaţie respinge solicitarea de readmisie

Migraţiunea şi regimul frontierei de stat

Un aspect al controlului asupra migraţiunii în vederea neadmiterii imigrării şi emigrării ilegale este securizarea frontierelor de stat, asigurarea unui regim de frontieră eficient. În acest sens, în conformitate cu Legea cu privire la frontiera de stat, Departamentul Trupelor de Grăniceri, inclusiv şi în colaborare cu alte autorităţi şi reprezentanţi ai societăţii civile “previn şi nu admit trecerea ilegală a frontierei de stat de către persoane şi mijloace de transport, depistează şi reţin violatorii frontierei de stat; exercită în punctele de trecere a frontierei de stat autorizaţia trecerii persoanelor şi a mijloacelor de transport. Trupele de grăniceri sînt în drept să reţină, cu sancţiunea procurorului, cetăţenii străini şi apatrizii care au trecut frontiera de stat în mod ilegal, şi faţă de care au fost luate decizii de a-i preda autorităţilor statelor vecine sau de a-i expulza de pe teritoriul Republicii Moldova, pentru perioada necesară executării deciziei. Trupele de grăniceri, de asemenea, reprimă în modul stabilit trecerea peste frontiera de stat a substanţelor narcotice, psihotrope, cu acţiune puternică, toxice, otrăvitoare, radioactive, explozive, de deşeuri nocive, de armament, dispozitive explozive, arme de foc şi muniţii, de valori culturale, istorice şi alte valori interzise pentru introducerea şi scoaterea din ţară şi tăinuite de control.

Conform datelor statistice, în anul 2001 frontiera de stat moldo-română a fost traversată de către cetăţenii Republicii Moldova după cum urmează:

de pe teritoriul Republicii Moldova – 1 152 416 pe teritoriul Republicii Moldova – 1 095 770;

Frontiera de stat moldo-ucraineană a fost preluată sub controlul trupelor de grăniceri, conform decretului Preşedintelui Republicii Moldova, începînd cu luna iunie 2001. În prezent Departamentul Trupelor de Grăniceri elaborează mecanismul unor evidenţe noi, fapt care ar ridica eficienţa lucrului de combatere a migraţiei ilegale. În acest sens, se iniţiază implementarea unui sistem computerizat care ar permite accesul la informaţii complete, ducerea evidenţelor aspectelor migraţiei pe categorii, analiza şi soluţionarea mai eficientă a problemelor legate de procesele de migraţiune.

Reglementarea angajării provizorii la muncă peste hotare a cetăţenilor Republicii Moldova

În ultimii ani situaţia economică creată în ţară a generat un flux enorm de persoane dornice de a se angaja la muncă peste hotare. În vederea reglementării relaţiilor legate de aceasta, Guvernul a emis o Hotărîre cu privire la angajarea provizorie a lucrătorilor migranţi. Angajarea provizorie peste hotare a cetăţenilor Republicii Moldova se efectuează în baza contractului individual de muncă, care se încheie cu patronul, înainte de ieşire din Republica Moldova, de sine stătător sau printr-un intermediar. În cazul cînd legislaţia naţională a ţării angajatoare prevede încheierea contractului individual de muncă pe teritoriul său, lucrătorul emigrant, înainte de încheierea contractului, obţine de la patron informaţiile necesare cu privire la condiţiile şi particularităţile de lucru şi de viaţă (inclusiv costul vieţii), alimentare, salarizare, recompense,

5

asigurarea socială şi medicală, reţinerile din salariu şi impozitare, cultură şi religie, legislaţia muncii a ţării angajatoare.

Cetăţeanul Republicii Moldova care se angajează peste hotare, pînă la plecarea din Republica Moldova, este obligat să se înregistreze în calitate de plătitor al cotelor de asigurări sociale la Fondul Social al Republicii Moldova. Lucrătorul emigrant va beneficia de pensii şi alte tipuri de asigurări sociale, cu condiţia achitării cotelor de asigurări sociale, conform legislaţiei naţionale. El este obligat, de asemenea, să înregistreze contractul individual de muncă la Serviciul de Stat Migraţiune şi să depună spre depozitare xerocopia lui. În baza contractului individual de muncă şi actelor de plecare peste hotare, lucrătorul emigrant se concediază şi, în caz de necesitate, îşi rezervează locuinţa.

Nu se admite angajarea peste hotare a cetăţeanului Republicii Moldova dacă el: este supus restricţiilor prevăzute de legislaţia naţională; nu a îndeplinit obligaţiile contractului individual de muncă încheiat anterior; nu a achitat cotele de asigurări sociale din venitul cîştigat în perioada lucrată peste

hotare anterior; este recunoscut incapabil.

Perfecţionarea legislaţiei în domeniul migraţiunii

În septembrie 2001, Consiliul Suprem de Securitate, luînd act de informarea domnului Vladimir Voronin, Preşedinte al Republicii Moldova, privind fluxul migraţional ilegal şi impactul lui asupra securităţii naţionale, prin Decizia nr. 02/5-03-01, a dispus:

Guvernului Republicii Moldova:– înaintarea de propuneri privind modificarea legislaţiei cu privire la migraţiune, în

special privind perfecţionarea mecanismului controlului exercitat de către stat asupra proceselor de imigrare şi emigrare;

– elaborarea unui mecanism eficient de expulzare a cetăţenilor străini şi apatrizilor care încalcă regulile de intrare şi aflare în Republica Moldova şi de trecere în tranzit pe teritoriul ei.

Ministerului Justiţiei:– înaintarea de propuneri privind înăsprirea răspunderii penale şi administrative a

cetăţenilor străini şi apatrizilor pentru încălcarea regulilor de intrare şi aflare în Republica Moldova şi trecere în tranzit prin teritoriul ei.

Ministerului Afacerilor Externe:– intensificarea controlului asupra modului de perfectare a vizelor pentru cetăţenii

străini la punctele de control şi trecere a frontierei de stat;– de comun acord cu Serviciul Informaţii şi Securitate, revederea listei ţărilor cu un

înalt grad de risc pentru perfectarea vizelor de intrare în Republica Moldova a cetăţenilor lor.

Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Informaţii şi Securitate:– intensificarea activităţii de contracarare a migraţiunii ilegale şi traficului ilicit de

fiinţe umane.

Departamentului Trupelor de Grăniceri:– înăsprirea controlului regimului de intrare prin punctele de control şi trecere a

frontierei de stat şi stabilirea responsabilităţii factorilor de decizie de la Punctul de control şi trecere a frontierei de stat al Aeroportului Chişinău, care au admis cazuri de intrare ilegală în Republica Moldova a unor cetăţeni străini, în special din Asia.

6

Primăriei municipiului Chişinău:– înaintarea de propuneri privind intensificarea controlului asupra fluxului migraţional

în capitală şi crearea unui mecanism de autorizare a procurării de imobile de către cetăţenii străini.

În scopul îndeplinirii acestei decizii, Ministerul Afacerilor Interne în colaborare cu Ministerul Justiţiei a elaborat un proiect de lege pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Acest proiect propune modificarea şi completarea prevederilor Codului Penal, Codului cu privire la contravenţiile administrative, Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, Legii cu privire la poliţie, Legii privind frontiera de stat. Prin aceasta se impun noi reglementări pentru a exclude interpretările eronate ale prevederilor unor acte legislative în ceea ce priveşte statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor în Republica Moldova. Experienţa acumulată pe parcursul ultimilor ani a demonstrat că restricţiile şi interdicţiile impuse la regimul de şedere al cetăţenilor străini în ţară sînt ineficiente din motivul lipsei unui mecanism de realizare şi punere în aplicare a lor.

Modificările propuse în Codul Penal şi în Codul cu privire la Contravenţiile Administrative stabilesc procedura de executare a măsurii expulzării din ţară, care în prezent nu a fost reglementată în aceste acte legislative. Expulzarea se propune de a fi inclusă ca o sancţiune complementară, o măsură de siguranţă ce constă în îndepărtarea silită de pe teritoriul Republicii Moldova a cetăţeanului străin sau a apatridului, care a săvîrşit o infracţiune sau o contravenţie şi are ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntîmpinarea săvîrşirii pe viitor a faptelor social-periculoase de către aceştia.

Proiectul propune expunerea articolului 80 din Codul Penal în redacţie nouă cu înăsprirea pedepselor sub formă de privaţiune de libertate şi amendă pentru trecerea ilegală a frontierei de stat.

Acţiunea articolului 80 nu se va extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova fără actul stabilit de identitate sau fără autorizaţie pentru a se folosi de dreptul de azil, acordat de Constituţia Republicii Moldova.

De asemenea, proiectul propune înăsprirea sancţiunii articolului 2101 din Codul Penal pentru încălcarea de către cetăţenii străini şi apatrizi a regulilor de şedere în Republica Moldova şi de trecere în tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

Articolul 18 al Legii cu privire la migraţiune stipulează, că numai persoana care are permis de şedere permanentă în Republica Moldova este în drept să facă tranzacţii de vînzare-cumpărare a bunurilor imobiliare (cu excepţia celor destinate producţiei).

Deseori notarii sau secretarii primăriilor satelor (comunelor) autentifică tranzacţii de vînzare-cumpărare a bunurilor imobiliare la care este parte cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie, care nu are permis de şedere permanentă în Republica Moldova, prin ce se încalcă legea cu privire la migraţiune.

Potrivit alineatului 1 al articolului 19 din Legea cu privire la migraţiune persoanele care se fac vinovate de încălcarea acestei Legi sînt trase la răspundere în modul stabilit de legislaţie. Întrucît legislaţia nu prevede răspunderea concretă pentru încălcarea sus-menţionată, se propune completarea Codului cu privire Contravenţiile Administrative cu articolul 1922, privind răspunderea administrativă a notarilor şi secretarilor primăriilor satelor (comunelor) pentru autentificarea tranzacţiilor de vînzare-cumpărare a bunurilor imobiliare, la care este parte cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie, care nu are permis de şedere permanentă în Republica Moldova.

Noua redacţie a articolului 192 a Codului cu privire la Contravenţiile Administrative este motivată de faptul că unii migranţi încalcă regimul de şedere în ţară, iar persoanele fizice şi juridice care-i invită, nu întotdeauna întreprind măsurile necesare pentru legalizarea lor. Redacţia nouă propune aplicarea unor sancţiuni echivalente cu gravitatea faptei săvîrşite.

Completarea Legii cu privire la ieşirea şi intrarea în Republica Moldova, prin includerea prevederilor referitoare la depunerea de către persoanele fizice sau juridice a unei garanţii

7

bancare sau a unui gaj, reiese din necesitatea utilizării acestor mijloace în scopul suportării cheltuielilor ocazionate de şederea străinului pe teritoriul Republicii Moldova, care nu dispune de mijloace, inclusiv de spitalizare sau deces, precum şi cele impuse de eventuala expulzare a acestuia.

Important este că modificările propuse sînt în strictă concordanţă cu standardele internaţionale, la elaborarea proiectului luîndu-se în considerare experienţa altor state.

Realizarea măsurilor propuse în proiect, în special a celor de executare a procedurii de expulzare a cetăţenilor străini şi apatrizi, care nu dispun de surse financiare, precum şi pentru întreţinerea centrelor specializate şi asigurarea necesităţilor vitale ale expulzatului va necesita şi alocarea unor surse suplimentare din buget.

Combaterea migraţiei ilegale

În cadrul Ministerului Afacerilor Interne în vederea combaterii migraţiunii ilegale a fost creată o unitate aparte – Serviciul Străini şi Migraţie. Serviciului i se atribuie:

– asigurarea coordonării activităţii subdiviziunilor teritoriale în executarea controlului respectării regulilor de şedere a străinilor, modului de evidenţă şi documentare a lor, contracararea infracţionalităţii (combaterea migraţiei ilegale, falsurilor în documentele de călătorie, etc.), precum şi îndeplinirea altor sarcini prevăzute de legislaţia în vigoare;

– supravegherea şi controlul regimului de şedere al străinilor, inclusiv al solicitanţilor de azil şi al refugiaţilor pe teritoriul ţării;

– combaterea migraţiei ilegale;– asigurarea evidenţei străinilor, care au încălcat legislaţia Republicii Moldova, cărora li

s-a aplicat interdicţia de intrare sau ieşire din ţară, li s-a redus termenul de şedere şi celor expulzaţi;

– analiza periodică a situaţiei din mediul imigranţilor privind intrarea/şederea ilegală cu elucidarea cauzelor şi condiţiilor care au favorizat încălcarea legislaţiei şi elaborarea propunerilor de ameliorare;

– conlucrarea în domeniu cu ministerele, departamentele interesate şi organismele internaţionale;

– îndrumarea, coordonarea şi dirijarea generală a activităţii de serviciu şi opeative a subdiviziunilor teritoriale;

– planificarea, controlul şi asigurarea metodico-organizatorică în crearea condiţiilor normale pentru exercitarea atribuţiilor funcţionale în activitatea de serviciu şi operativă a subdiviziunilor teritoriale;

– acordarea ajutorului practico-metodologic subdiviziunilor teritoriale;– controlul executării legilor, ordinelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor M.A.I. de către

subdiviziunile teritoriale;– analiza activităţii subdiviziunilor teritoriale şi reacţionarea permanentă la schimbările

situaţiei operative;– selectarea calitativă, organizarea instruirii şi reciclarea cadrelor în subdiviziunile

teritoriale;– utilizarea acordurilor, convenţiilor şi tratatelor la studiul politicilor migratorii a statelor

membre ale Uniunii Europene privitor la Republica Moldova ca stat extra-comunitar, concomitent cu implicarea în realizarea obiectivului statului moldovenesc de integrare europeană.

În vederea îndeplinirii acestor atribuţii, Serviciul Străini şi Migraţie: analizează informaţia obţinută de la autorităţile de stat, abilitate pentru gestionarea

unei politici unitare privind statutul străinilor sau refugiaţilor; recepţionează, examinează şi verifică informaţiile operative privind şederea străinilor;

8

controlează persoana gazdă care va primi străinul sau va oferi spaţiu locativ în folosinţa străinului, hotelurile sau alte spaţii amenajate în acest scop, patronul care angajează străinul, instituţia de învăţămînt care a înmatriculat la studii străinul;

controlează respectarea de către străin a procedurii de înregistrare, termenului şi locului de şedere, părăsirea teritoriul ţării la expirarea termenului de şedere stabilit, deţinerea actelor de identitate;

controlează organele abilitate în vederea verificării corectitudinii efectuării evidenţei, prelungirii termenului de şedere, a vizelor, eliberării autorizaţiilor de muncă, actelor de identitate, acordării vizelor şi eliberării invitaţiilor;

soluţionează chestiunile cu privire la:

aplicarea măsurilor privind sancţionarea străinilor, refugiaţilor la stabilirea încălcărilor legislaţiei în vigoare (expirarea termenului de şedere, expirarea actului de identitate inerent şederii, etc.);aplicarea măsurilor privind sancţionarea străinilor, refugiaţilor (cărora acest statut le-a fost acordat de un stat, diferit de Republica Moldova), solicitanţilor de azil şi refugiaţilor (cărora acest statut le-a fost acordat de Republica Moldova), scopul şederii de facto al căruia pe teritoriul ţării (depistat şi documentat în circumstanţele controlului acţiunilor străinului pe teritoriul republicii de către organele competente) este diferit de motivul şederii, indicat în viza de intrare, declaraţia scopului de intrare pe teritoriul naţional şi permisul de şedere;verificarea situaţiei patronului, care intenţionează a angaja străinul , supravegherea şi controlul activităţii de muncă a străinului nemijlocit la locul de muncă în perioada de valabilitate a permisului de şedere;

organizează, desfăşoară operaţiuni speciale privind regimul de şedere a străinilor; organizează, efectuează măsuri pentru stabilirea locului de domiciliere şi reţinerea

imigranţilor intraţi clandestin sau aflaţi ilegal în Republica Moldova; participă la măsurile de căutare a străinilor care se eschivează de la evidenţă, refuză

să plece din ţară şi ale căror acte de identitate sînt nevalabile; participă la reţinerea străinilor aflaţi în căutare, bănuiţi de săvîrşirea infracţiunilor; efectuează proceduri de reducere a termenului de şedere străinilor contravenienţi,

exmatriculaţi de la instituţiile de învăţămînt sau ale căror contracte de muncă au fost reziliate;

perfectează materialele de expulzare a străinilor în baza deciziilor instanţelor de judecată;

aplică/ridică interdicţii de intrare sau ieşire a străinilor din ţară; întocmeşte documentele privind scoaterea din ţară a străinilor contravenienţi, cărora li

s-a redus termenul de şedere şi celor supuşi expulzării.

Traficul de fiinţe umane şi combaterea lui

În vederea executării Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 1219 din 09.11.2001 şi în corespundere cu prevederile Planului naţional de acţiuni pentru combaterea traficului de fiinţe umane de către Ministerul Afacerilor Interne au fost întreprinse un şir de activităţi direcţionate spre ridicarea eficienţei luptei contra fenomenului traficului ilicit de fiinţe umane.

Pe parcursul ultimilor ani poliţia a fost nevoită să-şi adapteze metodele şi procedeele specifice de muncă în raport de evoluţia total diferită şi multidimensională a infracţionalităţii, potrivit mutaţiilor apărute în viaţa economico – socială a ţării.

Astfel pe fondul unor neajunsuri existente au apărut noi forme de manifestări criminale, una dintre care fiind şi traficul ilicit de fiinţe umane, care a afectat întreaga societate. În prezent,

9

răspândirea fenomenului traficului de fiinţe umane în Republica Moldova se desfăşoară în câteva direcţii, şi anume:

- traficul fiinţelor umane în scopul practicării prostituţiei;- traficul fiinţelor umane în scopul vânzării în robie.

Studiile efectuate de către Ministerul Afacerilor Interne demonstrează, că acest fenomen este favorizat de următoarele procese negative:

- instabilitatea economică;- imposibilitatea angajării populaţiei şi în special a tineretului în câmpul muncii cu scopul

căpătării unui câştig legal;- distrugerea mecanismului educaţional;- creşterea şomajului, adâncirea sărăciei, deformările în relaţiile umane, spirituale şi

morale.

Una din sarcinile actuale care stau în faţa organelor de poliţie este lucrul de prevenire şi combatere a criminalităţii din sfera moralităţii obşteşti şi lupta împotriva traficului cu fiinţe umane. Conform cerinţelor stipulate în Programul de Stat privind combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului pentru anii 1999-2002 aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1017 din 04.22.99, a fost preconizată elaborarea proiectului de Lege “Cu privire la reprimarea traficului cu fiinţe umane şi a exploatării prostituării semenilor”.

Întru îndeplinirea mai calitativă a Hotărârii Guvernului a fost studiată legislaţia altor ţări în domeniul combaterii traficului cu fiinţe umane şi exploatării prostituării semenilor în care s-a stabilit, că această problemă în majoritatea ţărilor şi-a găsit oglindire în prevederile legislaţiei penale. Analizând opinia Procuraturii Generale şi a organelor cointeresate s-a stabilit, că este necesar de a perfecta prevederile existente ale Codului penal privind infracţiunile vizate doar cu unele noţiuni, care ar permite acoperirea totală a acestui compartiment în baza experienţei altor ţări, şi nu elaborarea unei legi organice.

La compartimentul dat, Ministerul Afacerilor Interne a elaborat un proiect de lege pentru complectarea Codului Penal al Republicii Moldova cu articolul 1132 “Traficul ilicit de fiinţe umane”, care a fost aprobat de Parlamentul Republicii Moldova la 30 iulie 2001 şi la 17 august 2001 a intrat în vigoare fiind publicat în “Monitorul Oficial”.

La traficul de fiinţe umane contribuie firmele turistice din Republica Moldova. În prezent activează 236 de atfel de firme, înregistrate la Agenţia Naţională de Turism. În rezultatul activităţii recente de verificare a persoanelor fizice şi juridice ce activează în domeniul turismului, care publică în ziarul “MACLER“ anunţuri despre aceasta, au fost întocmite 53 procese administrative în conformitate cu art. 162 al. 1, 2 al Codului cu privire la Contravenţiile Administrative al Republicii Moldova. Totodată conducerii ziarului “MACLER” i s-a făcut o avertizare referitor la neadmiterea publicării avizelor de practicare şi angajare în domeniul sex-businessului a cetăţenelor Republicii Moldova.

Au fost controlate un şir de hoteluri şi locuri posibile de activitate a prostituatelor. Ca urmare au fost întocmite 42 procese verbale împotriva persoanelor ce practică prostituţia în baza art.1711 al. 1 al Codului cu privire la Contravenţiile Administrative al Republicii Moldova.

S-a petrecut lucru cu 132 cetăţeni ai Republicii Moldova deportaţi din Cehia. Au fost verificaţi 72 de cetăţeni străini din regiunea Caucazului, ţările asiatice din CSI, Africa, Orient şi Asia de Sud-Est cu ridicarea fotografiilor şi amprentelor digitale la 15 persoane suspecte.

Colaboratorii Departamentului Combatere a Crimei Organizate şi Corupţiei au efectuat consultaţii cu reprezentantul Înaltului Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi în Moldova referitor la informaţia pe cetăţenii străini care sînt înregistraţi ca refugiaţi.

Cu aportul ofiţerilor Secţiei de combatere a traficului ilicit de fiinţe umane, în urma examinării cererilor şi petiţiilor cetăţenilor le-au fost restituite pagube materiale în sumă de 15000 dolari SUA. Au fost efectuate cercetări comune pe plan naţional şi internaţional, asigurat schimbul de informaţii şi efectuată conlucrare în scopul stabilirii filierelor de trafic a fiinţelor umane în cadrul Centrului S.E.C.I. cu România, Turcia, Grecia, Macedonia, Iugoslavia,

10

Bulgaria, Albania, Ungaria. La fel au fost stabilite legături cu observatorii Centrului S.E.C.I. din S.U.A., Franţa, Italia, Marea Britanie, Germania, Spania, Ucraina şi alte ţări.

În scopul creării unui sistem de reîntoarcere a victimelor traficului, s-a stabilit o conlucrare a organelor de drept al Ţării noastre cu alte organe internaţionale şi nonguvernamentale, şi anume: Organizaţia Internaţională de Migraţiune, O.N.G. “La strada”, Centrul de prevenire a traficului de femei, O.N.G. “Iniţiativa civică”.

***

În concluzie vom menţiona, că Republica Moldova este, o ţară de origine, de destinaţie şi tranzit a migranţilor. În acest sens, la soluţionarea multiplelor probleme legate de migraţie este absolut necesară o abordare complexă, un studiu şi o analiză minuţioasă a situaţiei, perfecţionarea cadrului legal şi întărirea capacităţilor funcţionale a organelor guvernamentale specializate, antrenarea activă a societăţii civile în rezolvarea acestor probleme.

11