JUDECATORIA GALATIDosar nr. 14328/233/2009Sectia PenalaPronuntare amanata pentru data de 29.04.2011

CONCLUZII SCRISE FORMULATE DE INCULPATA ADAMESCU ANA

Prin rechizitoriul nr. 4202/P/2007 al Parchetului de pe langa Judecatoria Galati s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatei ADAMESCU ANA pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art. 6 si art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2006 privind prevenirea si combaterea evaziunii.

Actul de sesizare a instantei de judecata a retinut, in esenta, ca inculpata din prezenta cauza, alaturi de coinculpatul DINGA CATALIN, in calitate de administratori ai SC AMANERO 2000 SRL, pe de o parte, au efectuat prestari de servicii in domeniul constructiilor catre martorul Petrea Alecu, in perioada octombrie 2006-aprilie 2007, fara a inregistra veniturile realizate in urma prestarii acestei activitati in evidenta contabila a societatii iar, pe de alta parte, in perioada 2005-2008 nu au virat catre bugetul general consolidat sumele retinute cu titlu de taxe si impozite, prejudiciind in acest mod statul cu suma de 10.622 lei.

In fata instantei de fond, inculpata a sustinut prin declaratia data in faza cercetarii judecatoresti ca nu se considera vinovata de savarsirea infractiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, intelegand sa recunoasca doar fapta la care face referire art. 6 din acelasi act normativ, astfel ca aparatorul ales si-a axat apararea pe sustinerea nevinovatiei acesteia, solicitand cu ocazia dezbaterilor pe fond achitarea inculpatei in temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 alin. 1 lit. d C.proc.pen., intrucat faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, in sensul ca inculpata nu a actionat cu intentia de a prejudicia statul.

Cu privire la infractiunea de evaziune fiscala savarsita in modalitatea neinregistrarii veniturile realizate in urma prestarii unor activitati de constructie pentru martorul Petrea Alecu, in evidenta contabila a societatii, inculpata Adamescu Ana a inteles sa arate instantei de judecata faptul ca modalitatea in care Parchetul a retinut prin actul de sesizare a instantei savarsirea acestei infractiuni,

1

nu corespunde realitatii faptelor, astfel cum acestea s-au petrecut la momentul respectiv.

Desi cunostea pe deplin implicatiile atitudinii sale procesuale, de nerecunoastere a alegatiilor care i se aduc prin reprezentantul Parchetului, inculpata a negat savarsirea acestei fapte si a inteles sa renunte la eventualele beneficiile pe care i le-ar putea aduce o atitudine procesuala aflata pe aceeasi linie cu pozitia Parchetului, tocmai pentru faptul ca modul in care s-a retinut ca ar fi savarsit infractiunea de evaziune fiscala prev. de art. 9 lit. b nu este cel real, astfel ca si-a asumat riscul de a spune adevarul, chiar daca acest lucru nu ar face decat sa-i ingreuneze situatia.

Astfel, a declarat inculpata Adamescu Ana faptul ca il cunoaste pe martorul Petrea Alecu de foarte multi ani, acesta fiind medicul curant al copiilor acesteia, de-a lungul vremii. In acest context, martorul cunostea ca inculpata are calitatea de asociat la o societate comerciala cu profil de prestari servicii in domeniul constructiilor, astfel ca, la momentul la care a dorit sa-si ridice un imobil, a apelat la inculpata din prezenta cauza.

In declaratia data inculpata a aratat instantei faptul ca stia despre martorul Petrea Alecu ca acesta avea absolvit liceul de constructii, deci nu ii era straina o anume pregatire de specialitate care sa-i permita sa supervizeze ridicarea constructiei, insa tot avea nevoie de ajutorul unui specialist in materie, astfel ca a solicitat inculpatei ajutor in acest sens, intentia clara si neechivoca a acestuia fiind sa-si ridice constructia in regie proprie, evident pentru a limita substantial cheltuielile considerabile pe care le-ar presupune ridicarea unui imobil cu destinatia de locuinta.

La momentul la care s-au purtat discutiile intre inculpata Adamescu Ana, coinculpatul Dinga Catalin si martorul Petrea Alecu, inculpata din prezenta cauza a declarat ca nu s-a implicat in discutiile de natura tehnica, intrucat nu avea relevante cunostinte in constructii, specialistul fiind asociatul acesteia, respectiv coinculpatul Dinga Catalin.

Rolul inculpatei in firma al carei asociat era, presupunea activitati care tineau mai mult de partea birocratica a societatii, inculpata ocupandu-se de relatia cu serviciul de contabilitate, cu bancile si trezoreria, cu furnizori de materiale de constructii, etc., ca atare cel care acoperea indeplinirea corespunzatoare a activitatilor specifice domeniului de constructii era asociatul Dinga Catalin.

Urmand firul evenimentelor asa cum au fost acestea relatate de catre inculpata, reiese ca imediat in ziua urmatoare acestei discutii inculpatul Dinga Catalin s-a deplasat la domiciliul martorului pentru a stabili si restul detaliilor pe care le implica ridicarea respectivei constructii, intrucat martorul dorea ca aceasta constructie sa se faca prin folosirea materialelor de constructii achizitionate din fonduri proprii iar mana de lucru sa fie constituita de inculpatul Dinga, alaturi de fratii acestuia, care sa lucreze dupa sfarsitul programului de serviciul la SC AMANERO 2000 SRL.

2

Acesta constituie, in fapt, momentul incheierii contractului de prestari servicii in care SC AMANERO 2000 SRL avea calitatea de prestator servicii de constructii iar benefiarul acestor lucrari era martorul Petrea Alecu, contractul avand ca parti semnatare pe inculpatul Dinga Catalin, in calitate de reprezentant al SC AMANERO 2000 SRL si pe martorul din prezenta cauza.

Desi ar putea parea curios faptul ca, desi partile convenisera sa se execute lucrarea dupa dorinta martorului, respectiv in regie proprie, totusi s-a ajuns la incheierea contractului in discutie, inculpata Adamescu Ana a incercat sa faca putina lumina in aceasta situatie aparent ilogica, precizand faptul ca intocmirea contractului a survenit ca urmare a unor diferente de optica intre marorul Petrea Alecu si inculpatul Dinga, cu ocazia discutarii termenilor in care avea sa se execute lucrarea.

Pe fondul acestor divergente, martorul a solicitat ca intelegerea partilor sa ia forma unui contract, motivat de faptul ca, desi o cunostea bine pe inculpata Adamescu despre care avea o parere pozitiva, totusi nu acelasi lucru se intampla si cu privire la asociatul acesteia, care ii inspira neincredere in corectitudinea si onestitatea acestuia, astfel ca, dorind sa elimine orice riscuri, martorul a solicitat in aceeasi zi, la finalul discutiilor purtate, sa-i fie adus un contract care sa fie semnat de parti.

Inculpatul Dinga a mers la masina, unde tinea formularele-tip ale contractului cu stampila societatii aplicata in prealabil, formular pe care l-a completat si semnat in prezenta martorului. Desi acesta din urma afirma, prin declaratia sa data in fata instantei, faptul ca la momentul intocmirii contractului se afla prezenta si inculpata Adamescu, totusi acest aspect nu are sustinere, intrucat daca asa ar fi stat lucrurile nimic nu ar fi impiedicat mentionarea si a inculpatei la rubrica privind partile contractante in calitate de reprezentant legal al societatii prestatoare de servicii, pentru ca si inculpata sa aplice astfel semnatura sa la finele contractului, alaturi de cea a asociatului sau.

Insa, din studierea atenta a acestui inscris, observam ca societatea era reprezentata la momentul incheierii conventiei de catre inculpatul Dinga, acesta punandu-si semnatura in calitate de « Constructor », in timp ce prezenta inculpatei la acel moment nu pare a fi atestata in nici un fel, astfel ca aceste neconcordante din declaratia martorului cel mai probabil pot fi puse sub semnul trecerii timpului, care l-a impiedicat pe martor sa-si aduca aminte cu acuratete anumite detalii, cu atat mai mult cu cat avem in vedere anul 2006 ca fiind perioada in care s-au desfasurat lucrurile, astfel ca aceasta ipoteza nu pare a fi deloc absurda.

Este foarte important sa subliniem aspectul ca, potivit afirmatiilor inculpatei Adamescu Ana, daca asociatul sau ar fi relatat despre schimbarea de directie aratata de catre martor, care s-a razgandit si a dorit ca intelegerea sa fie perfectata sub forma unui contract juridic intre acesta si firma inculpatilor, in mod cert inculpata Adamescu si-ar fi dat seama ca respectivul contract trebuie inregistrat in contabilitatea si evidenta societatii pe care o administra, urmand sa elibereze chitante in format tipizat si nu de mana, astfel cum s-a si intamplat.

3

Inculpata a avut reprezentarea faptului ca executia lucrarii s-a facut intre persoane fizice, nicidecum intre societate comerciala si beneficiar-persoana fizica, intrucat daca ar fi cunoscut aceste imprejurari, cu siguranta ar fi respectat conduita legala cu caracter imperativ instituita de normele comerciale si fiscale in materie, evitand astfel orice atitudine in afara sferei licitului penal care sa o conduca la savarsirea unei fapte de natura penala.

Este adevarat ca, lecturand declaratia martorului Petrea Alecu, reiese clar faptul ca dorinta acestuia ar fi fost ca constructia fundatiei sa fie realizata prin intermediul unei firme de constructii, apreciind aceasta etapa ca fiind una de importanta majora pentru imobilul in sine, urmand ca restul casei sa fie edificate in regie proprie.

Insa nu ne putem opri sa nu observam o oarecare ruptura in logica situatiei astfel prezentata de catre martor, in sensul ca acesta apreciaza ca fiind de o importanta vadit mai mare fundatia casei, aceasta fiind partea din constructie care ar fi reclamat prezenta unui specialist, in timp ce restul constructiei, casa cu un etaj si mai multe camere, deci cu un grad mai ridicat de complexitate privind detaliile constructiei, neavand in opinia sa nevoie de « mana » specialistului, fiind suficiente cunostintele martorului in edificarea acesteia.

In realitate, credem ca nu este deplasata ipoteza potrivit careia, daca martorul a recunoscut ca, in afara de fundatie, casa a fost ridicata in regie proprie pentru a limita cheltuielile ocazionate, inseamna ca initial s-a dorit ca si fundatia sa aiba parte de acelasi regim, precipitarea discutiilor dintre martor si inculpatul Dinga fiind elementul determinant in schimbarea de atitudine a martorului si care au condus la situatia in care s-a semnat un contract purtand stampila SC AMANERO 2000 SRL, desi nu in felul acesta se convenise intre parti.

A precizat, de asemenea, martorul din lucrari faptul ca, la scurt timp, a fost cautat de catre lucratori din cadrul garzii Financiare Galati pentru a relata acestora natura relatiilor comerciale cu inculpatii din prezenta cauza si sumele de bani pe care le-a dat acestora. Iarasi nu ne putem abtine sa nu punem sub semnul indoielii aceasta modalitate de prezentare a situatiei de catre singurul martor audiat, intrucat ne exprimam indoiala cu privire la faptul ca, in lipsa unei sesizari, Garda Financiara s-ar fi prezentat, in persoana unor politisti, la martor pentru a-l intreba fix despre relatia contractula cu cei doi inculpati si banii platiti acestora, fiind mai mult decat evident faptul ca cel care a a facut o sesizare neoficiala a acestei institutii de control financiar a fost martorul insusi, speriat de intarzierea executarii lucrarii si de posibilitatea de a fi pierdut in van o suma importanta de bani.

In orice caz, ceea ce putem lesne observa din acte dosarului este faptul ca cele doua declaratii date in cauza, respectiv ale inculpatei Adamescu Ana si a martorului petrea Alecu, sunt contradictorii in mare parte, eistand putine elemente care sa se coroboreze, insa din pacate in ce priveste aspecte neesentiale cu privire la aflarea adevarului in prezenta cauza.

4

Din punctul nostru de vedere, intelegem cu adevarat pozitia doctorului, martorul din prezenta cauza, persoana orgolioasa care, datorita prestigiului si recunoasterii profesionale de care se bucura, nu ar fi recunoscut niciodata in fata magistratului si a celorlalti participanti la procesul penal, faptul ca, datorita intarzierilor in finalizarea fundatiei, a mers si a reclamat acest aspect la Garda Financiara Galati, desi lucrarea fusese in cele din urma finalizata, chiar daca peste termenul stipulat.

Martorul cunostea foarte bine imprejurarea ca, daca pozitia sa in fata instantei de judecata ar fi fost distincta de cea avuta la organele de urmarire penala, acest lucru nu ar fi insemnat altceva decat o autodenuntare pentru savarsirea infractiunii de marturie mincionoasa, situatie de neacceptat pentru o persoana cu o reputatie impecabila precum cea a domnului doctor.

Insa, din nefericire, aceasta situatie nu face decat sa prejudicieze inculpatii din prezenta cauza, intrucat nu corespunde adevarului iar adevarul nu a fost aflat in prezenta cauza, nefiind satisfacut acest principiu de drept, astfel ca singurii care vor trage ponoasele de pe urma acestei neintelegeri totale vor fi doar inculpatii.

Avand in vedere faptul ca cele doua declaratii, ale inculpatei Adamescu Ana si ale martorului, sunt diametral opuse ca si mod de prezentare a situatiei relatate, luand in considerare si imprejurarea ca singurul mijloc probatoriu in sustinerea opticii reprezentantului Parchetului este chiar declaratia martorului Petrea Alecu, apreciem ca instanta nu poate da prelevanta, intaietate declaratiei martorului in detrimentul celei a inculpatei, intrucat declaratia martorului nu poate fi coroborata cu un alt mijloc probatoriu de maniera a conduce la concluzia neechivoca si fara putinta de tagada ca inculpata a actionat cu intentia directa de a frauda statul prin conduita sa ilicita.

In vederea unei complete si juste aprecieri a probelor, autorităţile judiciare au obligaţia de a lega operaţiunea de apreciere cu alte operaţiuni ale probatiunii, cum sunt verificarea probelor si administrarea de noi probe, prin care sa se inlature contradicţiile ce exista intre probe pentru a se putea ajunge la certitudine.

Inalta Curte de Justitie si Casatie a statuat ca „aprecierea completa si justa a probelor trebuie sa se întemeieze pe o analiza minuţioasa a materialului probator si apoi pe o sinteza raţionala a evaluărilor făcute, pe examinarea probelor in ansamblul lor, astfel incat sa se dea încredere acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, sa convingă ca exprima adevărul. – Decizia penala nr. 1975/2005.

In aprecierea probelor nu este admisibil a se inlatura arbitrar unele probe, ci este necesară o verificare complexa, serioasa si obiectiva, care sa stabilesca motivat de ce acele probe nu se incadreza in ansamblul probelor administrate. In practica se greşeşte atunci când, fără o verificare temenica, se da crezare probelor in învinuire si se resping ca nesincere probele in apărare.

5

Consideram ca acordarea unei importante aparte declaratiei martorului, pentru a sustine o eventuala solutie de condamnare a inculpatei, ar incalca flagrant drepturile si garantiile procesuale de care se bucura inculpata in lumina reglementarilor constitutionale si comunitare in materie, respectiv prezumtia de nevinovatie garantata de catre legiuitorul roman prin dispozitiile Codului de procedura penala, dar si de prevederile Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

In atare situatie, apare ca fiind evidenta aplicabilitatea principiului in dubio pro reo , potrivit caruia orice indoiala profita inculpatului, principiu care isi gaseste inraurire intr-o cauza penala in momentul in care nu se poate stabili cu certitudine vinovatia unei persoane pentru savarsirea unei fapte penale, caz in care este practic imposibila tragerea ei la raspundere penala.

Potrivit dispozitiilor art. 52 C.proc.pen. care consacra prezumtia de nevinovatie, orice persoana este considerata nevinovata pana la stabilirea vinovatiei sale printr-o hotarare penala definitiva.

In acest sens a statuat si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia nr. 3465/2007 cand a precizat ca « in cazul in care probele referitoare la vinovatie nu sunt certe, sigure, complete, ci exista indoiala cu privire la vinovatia inculpatului, se aplica regula in dubio pro reo, potrivit careia orice indoiala opereaza in favoarea inculpatului iar pe baza acestuia, solutia ce se impune este achitarea inculpatului de catre instanta de judecata ».

Apreciem ca suntem in prezenta unei asemenea situatii care ar reclama aplicarea acestui principiu de drept, intrucat, dupa parerea noastra, in speta, probele administrate nu pot conduce la retinerea vinovatiei inculpatei Adamescu Ana sub aspectul savarsirii infractiunii de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, nereiesind ca aceasta a actionat cu intentia calificata ce caracterizeaza latura subiectiva a acestei infractiuni, astfel incat sa se poata retine savarsirea faptei sub toate elementele constitutive ale acesteia.

Toate acestea sunt argumente, spunem noi suficiente, pentru a conduce la ideea ca faptei inculpatei ii lipseste elementul constitutiv al vinovatiei, aspect de natura a ne indreptati sa solicitam achitarea aceteia in baza art. 11 pct. 2 lit a, raportat la art. 10 lit.b din C.pen. pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005.

In subsidiar, daca instanta va aprecia conduita inculpatei Adamescu Ana ca fiind clar de vinovatie in savarsirea faptei penale, nu putem decat sa solicitam instantei, pentru infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005, aplicarea unei pedepse reduse sub minimul special prevazut de textul incriminator, intrucat pot fi retinute ca circumstante judiciare care sa usureze situatia inculpatei dispozitiile art. 74 lit. a, b, c pentru a permite incidenta dispozitiilor art. 81 C.pen. privind suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

6

In sustinerea acestei solicitari, aratam instantei faptul ca inculpata Adamescu Ana se afla la primul impact cu norma juridica penala, conduita sa inainte de savarsirea faptelor deduse judecatii fiind in consonanta cu legea penala, ca este o persoana cu o situatie socio-profesionala care conduce lesne la concluzia ca nu este o infractoare de profesie si ca problemele de natura penala au fost cauzate de faptul ca gestionarea unei activitati comerciale s-a dovedit a fi peste puterile si abilitatile inculpatei, determinand-o sa comita fara voie grave erori, ce au condus-o din nefericire la situatia actuala.

Merita precizat si faptul ca inculpata este singurul parinte care se preocupa si ingrijeste de cei doi copii pe care ii are, dintre care unul inca minor, iar celalalt student, ambii cu reala nevoie a prezentei mamei pentru a se putea dezvolta in conditii armonioase si in continuare.

De asemenea, apreciem ca circumstantele atenuante la care face referire art. 74 lit. b si c isi gasesc aplicabilitate in situatia inculpatei, intrucat nu poate fi ignorata preocuparea acesteia de a acoperi, in masura posibilitatilor materiale ale sale, prejudiciul cauzat statului, existand la dosarul de urmarire penala dovada achitarii unei sume de 2000 lei, in scopul stingerii creantei datorate statului, aspect ce credem noi ca spune multe despre persoana inculpatei, care a inteles sa dea dovada de o atitudine procesuala adecvata in fata magistratului insarcinat cu solutionarea prezentei cauze, prezentandu-se in fata autoritatii si aratand interes deosebit in modul in care i se hotaraste soarta de catre instanta de judecata.

Cu privire la infractiunea prevazuta art. 6 din acelasi act normativ, va rugam sa observati ca aceasta fapta este recunoscuta de catre inculpata, aspect de natura a ne determina sa va solicitam ca, la momentul in care veti aprecia asupra naturii si a cuantumului pedepsei pe care o veti aplica, sa aveti in vedere aceleasi dispozitii ale art. 74 lit. a,b,c C.pen., art. 76 lit. d, cu consecinta aplicarii unei amenzi penale, intrucat suntem de parere ca aceasta sanctiune corespunde intrutotul scopului avut in vedere de catre legiuitor cand a instituit acest gen de pedeapsa, cu atat mai mult cu cat prejudiciul nu poate fi considerat decat unul extrem de mic raportat la alte situatii asemanatoare cu care s-a confruntat practica in materie.

Pedepsele astfel aplicate va rugam sa le contopiti potrivit disp. art. 34 C.pen., sa dispuneti executarea pedepsei cele mai mari, fara aplicarea vreunui spor, in modalitatea suspendarii conditionate, intrucat apreciem ca aceasta corespunde cel mai bine scopului prevazut de legiuitor in art. 52 C.pen.

29.04.2011 Pt. inculpata Adamescu Ana, av. Daniela Marin

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI GALATI7