16 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013

Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VIII Nr. 406 miercuri 31.07.2013I

Dac[ ave\i o dat[ impor-tant[ `n calendar ;i nu a\ig[sit \inuta care s[ v[ repre-zinte, atunci este bine s[\ine\i cont de c]teva reco-mand[ri pe care vi le facstili;tii de la INEDIT.

Pentru doamne ;i domni;oa-re, v[ recomand[m s[ opta\i pen-tru rochii lungi, fluide ;i u;oare`n culori cum ar fi< ro;u, galben,verde, bleumarin ;i negru.

Propunerile din colec\ia Lu-xury pe care le g[si\i `n magazi-nele INEDIT (Satu Mare, Str.V]n[torilor, Nr.11 ;i Centrul Co-mercial Some;ul, etaj 1) suntmodele esen\ial feminine.

Rochiile de sear[ sunt reali-zate din voal, ̀ ncre\ite, plisate cuinser\ii pre\ioase din dantel[,broderie ;i pietricele.

Termina\iile variaz[ de lamaxi p]n[ la asimetric. Putems[ spunem c[ linia este roman-tic-contemporan.

Trebuie s[ \ine\i cont de ale-gerea unui model de rochie cares[ v[ avantajeze atuurile corpu-lui…care-da! – exist[ la fiecaredintre noi!

Pentru domni, lucrurile de-vin mai simple `n alegerea unei\inute care s[ `i avantajeze ;i s[fie `mbr[ca\i cu gust, trebuiedoar s[ aleag[ costumul care levine perfect!

Iat[ c]teva propuneri din colec\ia Luxury pentru b[rba\i<

Smokingul slim-fit ;i costu-mul tuxedo sunt considerateapogeul elegan\ei masculine ;i lerecomand[m pentru orice tip desiluet[. Pentru preten\io;i pro-punem Weistcoatul sau fracul,iar o noutate care v[ permite s[ar[ta\i domnilor incredibil –sunt sacourile de catifea colorate<bordo, verde smarald sau negru,care `n combina\ie cu un panta-lon negru slim din stof[ sunt ele-gante, sau al[turi de un pantaloncasual - ve\i ar[ta smart-casual!!

INEDIT - rafinament ;i stil

Martha

Stewart

se simte excelent ;i arat[ mai bine ca oric]nd la cei 71 de ani

pag. 8 - 9

2 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013S[n[tate

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

=

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

KINETIC CENTERDirector general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n Magazinul Elixir din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

EXTRACT DE ORZ VERDE

Orz (Hordeum vulgare) faceparte din familia Gramineae. Orzulse num[r[ printre cele mai vechiplante cultivate pe Terra, cu 4000de ani `n urm[ el fiind `nt]lnit pemari suprafe\e, din Egipt ;i p]n[ `nIndia. ~n China, este considerat unuldintre cele cinci plante sfinte, fiindfolosit at]t ca aliment, c]t ;i ca baz[pentru o gam[ impresionant[ detratamente naturiste. ~n Europa, or-zul e consumat `n cantit[\i tot maimari `n ultimii ani sub form[ defulgi sau suc proasp[t ob\inut prinpresare la rece.

Propriet[\i

Sucul de orz verde con\ine vita-minele din grupul B(B1,B2,B6,B12), acid nicotinic,vita-mina E,vitamina C ;i o mare canti-tate de fier, calciu, mangan, magne-ziu, molibden, zinc, cupru, biofla-vonoide, polizaharide, polipeptidesi SOD – (Superoxid dismutaza -enzima proteic[ activ[ cu un efectdeosebit ̀ n revitalizarea organismu-lui ;i `n `ncetinirea proceselor de`mb[tr]nire). Cercet[rile arat[ c[`ntr-o por\ie de 2 grame de orz verdepulbere se g[sesc cca 2000 micro-grame de SOD.Prin compozi\ia sa, orzul este celmai valoros aliment verde,asigur]nd organismului vitaminele,mineralele, enzimele, clorofila ;i alteelemente nutritive esen\iale care semen\in integre ;i active ;i `n suculde orz f[cut pulbere. Pentru ca `nExtractul uscat de Orz verde s[ sereg[seasc[ aceste componente in-tacte este indicat[ deshidratarea su-cului de Orz verde print-o metod[

special[ – uscarea prin pulverizare(metoda Spray Dry) ce permite ast-fel enzimelor s[ r[m]n[ active.De-a lungul timpului consumul depulbere de Orz verde a dus laob\inerea unor rezultatesurprinz[toare atunci c]nd a fostrecomandat `n< avitaminoze, ane-mie,stomatite, gastrite, ulcere, colite,pancreatite, afec\iuni hepatice (he-patite, ciroze,colecistite), cardiopa-tie ischemic[, ateroscleroz[ cere-bral[, infarct miocardic, hiper ;i hi-

potensiune arterial[,astm bron;ic,bron;ite, gripe, virozepulmonare,TBC pul-monar, rinit[ alergic[,deregl[ri hormonale,obezitate, neuraste-nie, insomnii, nevral-gie facial[, reumatismarticular acut, lombo-sciatic[, artrite, acnee,efelide(pistrui), der-matite, eczeme, ulcerevaricoase, hemoroizi,fistule.

Spirulina ( Spi-rulina Platensis), esteo alg[ planctonic[ deculoare verde -alb[struie, foarte bo-gat[ `n proteine, carecre;te ̀ n lacuri cu ap[alcalin[, dulce ;icald[. Este o impor-tant[ surs[ energetic[natural[, folosit[ caaliment tradi\ional launele popoare africa-ne ;i sud -americane.

Foarte bogat[ ̀ nproteine ;i aminoaciziesen\iali, spirulina po-sed[ veritabile calit[\i

nutri\ionale. Con\ine fier ;i calciu,beta-caroten- un precursor al vita-minei A (care este totodat[ un an-tioxidant puternic, ce menţine in-tegritatea pielii ;i a mucoaselor ;ijoac[ un rol important ̀ n rezisten\aorganismului la infec\ii). Este bo-gat[ `n vitamina E (factor antioxi-dant) ;i `n vitamina B12 (vitaminacare intervine ̀ n formarea celulelorsanguine) con\ine s[ruri minerale,acizi omega 6- acidul gamma lino-leic, clorofila, fitociamina (substan\a

imunostimulent[ ;i antitumo-ral[). Cunosc]nd calit[\ile miracu-loase a acestor plante firma Hype-ricum creeaz[ un produs nou cares[ `mbine ;i s[ poten\ezepropriet[\ile curative a celor dou[componente. Astfel rezult[ acestprodus nou care con\ine 92% ex-tract de Orz verde ;i 1% pulbere deSpirulin[, `n care cele dou[ plantenu sunt supuse nici unui tratamenttermic care s[ le afecteze calit[\ile. Mod de administrare - Intern< 1-2linguri\e Extract de Orz verde- in-stant dizolvat `n 200 ml ap[. Se beafrac\ionat cu jum[tate de or[ ̀ naintede mese, se pot consuma p]n[ la 3doze pe zi. Pentru copii doza reco-mandat[ este de ½-1 linguri\[ Ex-tract de Orz verde dizolvat `n 100ml ap[, de 2-3 ori pe zi.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop MariaProgram< Miercuri `ntre orele 14-17

Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729 99 38 38

Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsele le g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729 99 38 38,

str. :tefan cel Mare, nr. 5, tel< 0729993832

Orar< luni - vineri 9<00 - 17<00 S]mb[t[ 9<00 - 13<00

Produse pot fi comandate ;i online, de pe

www.hypericum-plant.roInforma\ii la telefon<

0728 99 88 44

Informa\ia zilei 3Miercuri 31 iulie 2013 Familie

Vacan\a `n str[in[tate cubebelu;ul

Suntem tentaţi să credemcă familia noastră este maispecială decât altele. Traiul înmijlocul celor dragi nu esteîntotdeauna atât de conforta-bil pe cât am avea nevoie.Cău-tăm refugiu sau înţelegere însânul familiei, dar ni se poateîntâmpla să nu primim feed-back-ul la care am sperat. Fie-care membru are individua-litatea, personalitatea valorilesau nonvalorile sale.

Potrivit specialiştilor, familiaare un rol important în viaţa fie-cărui individ, fie că vorbim de in-fluenţe pozitive, fie că vorbim deinfluenţe negative.

Familia este primul grup socialcu care avem primul contact dupăce ne naştem. În cadrul familieidobândim moduri de comporta-ment, exersăm strategii de rezol-vare a problemelor de viaţă, şi neformăm convingerile despre noi

şi despre ceilalţi. Ceea ce în-văţăm în familie ne influenţeazăalegerile, ne determină un anumittip de reacţie sau decizie.

Cu trecerea timpului ne dămadesea seama că este nevoie să fa-

cem diferenţa între lucrurile să-nătoase şi cele nesănătoase pe carele- am dobândit în familia noastrăşi pe care le folosim în prezent înrelaţiile noastre, cu partenerulnostru sau cu copiii noştri.

Agresiunea verbală şi fizică în fa-milie

Familiile cu frecvente critici,acuze verbale, agresiune verbalăsau fizică, în care nu sunt expri-mate afecţiunile prin gesturi şi cu-vinte, riscă să afecteze sănătateafizică şi psihică a copilului, dar şia adulţilor.

În aceste cazuri, adolescentulcu caracterul în formare, să nu selase influenţat de efectele negative.E mai bine să-şi caute o slujbă, du-pă care o chirie şi să părăseascăcăminul, cu toate că este dificilăcâştigarea existenţei în România.

Astăzi nu mai putem vorbi deun model de familie perfectă, însădacă vrem ca lucrurile să evoluezespre bine, e recomandabil să fimatenţi la nevoile emoţionale, deafecţiune şi grijă a celor din fami-lie, la cum şi ce comunicăm, la câtde frecvent sau cât de rar facemaprecieri sau oferim recompensecelor din familie.

Tóth Arthur

Majoritatea p[rin\ilor aure\ineri `n a c[l[tori `n con-cediu `n str[in[tate cu copiimici. Despre ce precau\ii tre-buie luate ̀ n astfel de situa\iive\i putea lectura `n conti-nuare.

Mai `nt]i v[ ve\i asigura c[familia are acte ̀ n regul[ ;i c[ be-belu;ul poate c[l[tori cu voi. ~ipute\i face o vizit[ medicului defamilie sau pediatrului pentru av[ risipi nelini;tile legate de ali-menta\ia bebelu;ului, de modi-ficarea programului acestuia etc.

Odat[ ce a\i pornit la drum`n c[l[toria cu avionul, ve\i fi asi-gura\i c[ `n bagajul de m]n[ave\i, printre altele, scutece, bi-beron, haine de schimb pentrubebe, juc[rii. Dac[ durata zbo-rului este mare, e posibil s[ vi sepermit[ scaunul de ma;in[ sauun leag[n cu lungimea de maxi-mum 70 cm. Pe tot timpul zbo-rului, copiii mai mici de 2 anitrebuie \inu\i ̀ n bra\e, recurg]nd

;i la o centur[ special[ pentruaceste cazuri.

Pentru a-i potoli crizele depl]ns, `i pute\i oferi micu\uluijuc[riile preferate, sau o juc[rienou[, pe care o va studia cuaten\ie. Ajun;i la destina\ie, v[ve\i asigura c[ se obi;nuie;te cufusul orar.

Alimenta\ia bebelu;ului `nvacan\[ e un aspect important decare trebuie \inut seama.

Dac[ bebelu;ul nu a `mplinit6 luni, `l ve\i hr[ni ca de obicei,evit]nd s[-i introduce\i `n ali-menta\ie alimente pe care nu lecunoa;te. ~n timpul zborului, v[ve\i asigura c[ bebelu;ul bea re-gulat ap[. Aceasta ̀ l va ajuta ;i ladesfundatul urechilor.

La hotel, evita\i s[-i da\i be-belu;ului fructele cu care sunte\iservi\i voi la restaurant. Dac[ `ida\i fructe, sp[la\i-le atent ̀ nain-

te, ̀ nl[tura\i coaja/pielea ;i da\i-le un clocot dac[ ave\i castronelela dispozi\ie.

Atunci c]nd pleca\i `ntr-o\ar[ exotic[, e necesar s[ v[ asi-gura\i c[ `ntreaga familie a f[cutvaccinurile necesare. Haineleusoare, `n culori deschise, ;apca;i p[l[ria de soare, dar ;i cremaprotectoare ;i lo\iunea hidra-tant[ sunt necesare, `n vedereaevit[rii arsurilor ;i a insola\iei.

Ve\i evita c[ldura excesiv[ ;inu ve\i expune bebelu;ul la soare`ntruc]t pielea sa este foarte fra-gil[, iar riscul ca aceasta s[ seard[ este mare.

Crema de protec\ie destinat[bebelu;ilor trebuie aplicat[ la fie-care dou[ ore sau mai des, dac[face baie. Insola\iile sunt o ame-nin\are permanent[, `ns[p[l[rioarele ;i ;epcu\ele sunt deun real folos.

C]nd v[ petrece\i vacan\a cubebelu;ul, se impune s[ respec-ta\i programul acestuia, ;i maiales s[ evita\i statul prelungit lasoare.

Nic[ieri nu-i mai bine ca acas[?

4 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013Re\ete

Meniul s[pt[m]nii

Supă de roşii

Ingrediente necesare< un kilo-gram de roşii, câteva frunze depătrunjel, o lingură de făină degrâu, o ceaşcă de smântână, sare,4-5 linguri de orez.

Modul de preparare< roşiilese spală, se lasă să se scurgă deapă, după care se trec prinmaşina de stors, sau prin maşinade tocat carne, după care se stre-coară. Se pune zeama la fiert, darse adaugă şi apă. În timpul fier-tului se adaugă orezul şi sarea,iar din făină şi din smântână sepregăteşte o îngroşeală care seadaugă după ce orezul este aproa-pe fiert. Se lasă la fiert câteva mi-nute, după care se adaugă opţio-nal puţin zahăr şi piper.

Piept de porc la cuptor

Ingrediente necesare< un ki-logram de piept de porc, câţivacăţei de usturoi, sare, piper.

Modul de preparare< pieptulde porc se condimentează cu sareşi puţin piper, căţeii de usturoise introduc în carne ca să nu poa-tă ieşi, după care se pune într-otavă unsă cu puţină untură. Tavase introduce în cuptor şi din cândîn când se stropeşte cu puţinăapă. După ce carnea s-a înmuiatse scoate din tavă şi se lasă să serăcească puţin, după care seporţionează.

Ioan A.

Chiftelu\e de vinete Sup[ rece de carne cu castrave\i cruzi

Mod de preg[tire< carneacur[\at[, sp[lat[ ;i t[iat[ cubule\ese pune la fiert `ntr-un litru ;ijum[tate de ap[ cu oasele. Dup[ce s-a spumuit se introduc mor-covii, cepele, \elina ̀ ntregi, piperul;i sarea. Supa r[cit[ se strecoar[;i se pune `n frigider dou[ ore,dup[ care se degreseaz[ ;i ser[stoarn[ ̀ n alt vas, cu aten\ie, ̀ ns[, f[r[ a tulbura depunerile din fun-

dul oalei. Se bate sm]nt]na cu lap-tele b[tut ;i supa. Se adaug[ car-nea fiart[ ;i castrave\ii cruzi,cur[\a\i de coaj[ ;i t[ia\i `n cubu-le\e. Se pune la rece ;i se serve;tecu p[trunjel tocat fin deasupra

Ingrediente ;i cantit[\ipentru 6 por\ii<

500 de grame de carne slab[ devac[, 500 grame de oase, 300 gr.castrave\i verzi, 2 cepe mai mici,500 ml lapte b[tut, 200 mlsm]nt]n[, 2 morcovi, 1 \elin[micu\[, p[trunjel, sare, piper

dup[ gust

Mod de preg[tire< se face un aluatdin f[in[, lapte, ou[, zah[r ;i zah[rvanilat. Se formeaz[ covrigeii lam[rimea pe care o dorim. Se cocla foc bl]nd 20 de minute.

Ingrediente ;i cantit[\i pentru 6 por\ii<

250 grame de f[in[, 200 gr. zah[r,1 plicule\ zah[r vanilat, 125 gra-

me unt, 2 ou[, 100 ml lapte

Mod de preg[tire< se coc vinetele;i `nc[ fierbin\i se cur[\[pun]ndu-se apoi pe un blat delemn ̀ nclinat s[ se scurg[. Se toac[( cu toc[tor de lemn) ;i se adaug[

ou[le b[tute cu f[ina, br]nza, sa-rea , piperul ;i ceapa c[lit[ ̀ n prea-labil. Se amestec[, omogeniz]ndu-se bine ;i din pasta ob\inut[ se iacu lingura ;i se pr[jesc `n ulei`ncins la foc iute, pe ambele p[r\i,chiftelu\ele. Se a;eaz[ pe un pla-tou, decorate cu foi de salat[ ;ica;caval ras deasupra. Se pot servifierbin\i sau reci.

Ingrediente<800 grame de vinete, 100 gr.br]nz[, 50 gr. ca;caval, 2 ou[, 50gr. f[in[, 2 cepe, 200 ml ulei, sa-

lat[ verde, sare, piper

Covrigei vanila\i

Informa\ia zilei 5Miercuri 31 iulie 2013 Cosmetic[

Ghidul nuan\elor de oj[ înfunc\ie de culoarea pielii

Fiecare dintre noi avem pro-priile preferin\e în privinţanuan\elor de ojă. Dar înainte dea cumpăra lacul de unghii, \inecont ;i de faptul că trebuie să sepotrivească cu pielea ta. Iată ghi-dul nuan\elor de ojă în func\iede culoarea pielii!

Patru tipuri de piele ;i ojă potri-vită fiecăruia<

Fiecare tipologie de ten este pusăîn valoare de o paletă cromatică spe-cifică. Folose;te aceste reguli ;i la ale-gerea nuan\elor de ojă!Speciali;tii în beauty ne recomandăsă optăm pentru acele lacuri de un-ghii care ne pun mâinile în eviden\ăîntr-un mod plăcut. Din multitudi-nea de nuan\e care există pe pia\ă tre-buie să alegem doar anumite culori,care se potrivesc fardurilor de pleoapecare trebuie alese după culoarea ochi-lor. Culoarea lacului pune în valoaredegetele lungi sau mascheaz[ degetelescurte ;i groase, spre exemplu. Nu ui-ta că manichiura este un fel de cartede vizită extrem de importantă.O manichiură nepotrivită poate creao impresie gre;ită despre tine.

Piele albă 

Dacă ai mâinile albe e;ti noro-

coasă, deoarece la aceast[ piele sepotrivesc o gamă largă de nuan\e,unele dintre ele interzise altor tipuride piele, cum ar fi mov deschis, ro;u,roz aprins, piersică. Evită însă culorilefoarte închise precum albastru închis,verde sau galben ;i auriu.

Piele medie

Dacă nuan\a pielii tale este unamedie, atunci po\i purta fără grijă cu-

lori mai deschise, chiar metalice. Cele mai recomandate sunt portoca-liu, roz, galben, albastru, argintiu. Îngeneral, culorile deschise sunt per-fecte pentru femeile cu pielea medie.Ocole;te însă ro;ul, movul închis saualbastrul navy.

Piele `nchis[ la culoare

Dacă ai acest tip de piele, atunci\i se potrivesc culorile mai închise ca

ro;u, ro;u-burgund, ciocolatiu, verdeînchis, maron, auriu. Evită însă cu-lorile foarte deschise, care nu vor con-trasta frumos cu nuan\a ta naturală.Printre acestea se află alb, crem, por-tocaliu, argintiu, roz pal.

Piele bronzată

Î\i po\i pune în eviden\ă bronzul cuajutorul unor lacuri de unghii în cu-lori mai deschise ca ciocolatiu des-chis, albastru, lila sau roz. Principiulpentru pielea bronzată este să alegiculori cât mai calde. Fere;te-te, însă,de auriu care se va “amesteca” cubronzul tău ;i nu va arăta deloc fru-mos!

Ca ;i regulă generală, atunci cândî\i alegi un lac de unghii trebuie să;tii că pielea mai deschisă la culoareva fi plăcut eviden\iată cu ajutorulunor culori deschise ;i mai calde, iarpielea închisă, cu ajutorul unor culorimedii ;i închise!

Acum ai ocazia ;i ;ansa săachizi\ionezi ojele Calsa din noua co-lecţie “CALSA Summer Collection”.Aceste sfaturi v[ sunt oferite de spe-ciali;tii echipei CALSA care văa;teaptă la magazinul Calsa din SatuMare, str. Corvinilor nr. 12, tel0361411336, pe site-ul www.calsa.ro,precum ;i pe facebook.

V.S

Petele pigmentare - ce sunt ;i cum le tratezi?De;i este inestetic[, hiper-

pigmentarea este de obicei in-ofensiv[. Aceast[ problem[ des-tul de des `nt]lnit[ este cauzat[de hiperactivitatea celulelor nu-mite melanocite ce stimuleaz[produc\ia de melanin[, sub-stan\a care d[ culoare pielii.

Soarele ;i activitatea hormonal[fac ca melanocitele s[ produc[ maimult[ melanin[. De aceea, unele din-tre petele pigmentare, cele mai proe-minente de altfel, apar ̀ n timpul sar-cinii, fiind cauzate de fluctua\iile hor-monale, dar ;i `n urma expunerii lasoare.

Expunerea la soare, factorfavorizant

~n afar[ de pericolele la care tesupui prin statul la soare, razele UVjoac[ un rol important ;i `n apari\iahiperpigment[rii. C]nd razele UVajung la nivelul pielii, stimuleaz[ pro-

duc\ia de melanin[, acesta fiind unmijloc de ap[rare al pielii,impiedic]nd razele nocive s[p[trund[ `n straturile mai ad]nci.Astfel, pe m[sur[ ce te expui mai multla soare, pielea devine tot mai ̀ nchis[la culoare.

C]nd unele melanocitedeclan;eaz[ o secre\ie prea mare demelanin[, apar petele pigmentare, ca-re sunt de obicei pistrui maronii demici dimensiuni, ce apar `ndeosebipe fa\[, m]ini, umeri sau spate. Pe dealt[ parte, expunerea la soare accen-tueaz[ petele ;i pistruii deja existen\i,pe l]ng[ declan;area apari\iei altora.

Primul lucru pe care trebuie s[-lfaci pentru a preveni apari\ia lor estelimitarea expunerii la soare ;i folosi-rea cremelor pentru protec\ie solar[cu un factor de protec\ie de mini-mum 15, at]t pentru fa\[ c]t ;i pentrucorp.

Anticoncep\ionalele (;i alte pro-duse hormonale pe baz[ de estro-geni), unele antibiotice (tetraciclina,doxiciclina, ciprofloxacina, azitromi-

cina), anumite antidiabetice ;i anti-hipertensive, unele produse localeantiacneice (retinoizii) etc cresc sen-sibilitatea pielii ;i o predispun laapari\ia acestor pete maronii.

Hiperpigmentarea postinflamatorie

Acest tip de pigmentare apare deobicei `n cazul persoanelor brunete,care au pielea mai ̀ nchis[ la culoare,`n urma vindec[rii unei r[ni, precumt[ietura, arsura, zg]rietura sau ac-neea. Zona din jurul cicatricei se poa-te colora intens, r[m]n]nd astfel timpde c]teva s[pt[m]ni, dar se poatetransforma `ntr-o cicatrice perma-nent[.

Pentru a preveni transformareaunei mici pl[gi `ntr-o cicatrice per-manentă din cauza hiperpigmentării,folose;te local o crem[ cu factor deprotec\ie ridicat. Dac[ pigmentareaapare ;i persist[, poate fi tratat[ deun medic dermatolog folosind teh-nici de decolorare a pielii, peeling chi-

mic sau microdermabraziune.

Melasma ;i cloasma

Melasma este un tip de hiperpig-mentare comun[ ̀ n r]ndul femeilor.Melasma care apare ̀ n timpul sarciniise nume;te cloasm[ ;i se manifest[prin apari\ia petelor cafenii sau brunepe obraji, nas sau frunte. Responsa-bile pentru aceasta sunt varia\iile hor-monale, normale `n timpul sarcinii.Al\i factori care determin[ apari\iamelasmei sunt anticoncepționalele,tratamentele hormonale, unele me-dicamente ;i cosmetice, dar ;i expu-nerea la soare. De obicei, melasmadispare dup[ na;tere sau la stopareatratamentelor hormonale.

Dac[ pielea nu revine la culoareasa ini\ial[, consult[ sfatul unui medicdermatolog, care `\i va recomandauna dintre solu\iile posibile< trata-ment local cu cremă pe baz[ de ste-roizi, peeling-uri chimice sau micro-dermabraziune.

V.S

6 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013Remedii naturiste

Zmeurul este un remediu dedicat100% problemelor feminine

For\a arborilor ;i arbu;ti-lor concentrat[ `n parteat]n[r[ din plant[ (muguri,ml[di\e)din extractele gemo-terapeutice se dezv[luie ;iajut[ celor care au ̀ n\elepciu-nea ;i r[bdarea s[ caute ;i s[a;tepte rezolv[ri bl]nde ;i ne-invazive a problemelor.

A;a cum am prezentat `nnum[rul trecut al suplimentuluide "S[n[tate ;i Frumuse\e", zmeu-rul are numeroase `ntrebuin\[ri,dovedindu-se de real folos ̀ n pro-blemele feminine. Continu[m `nacest num[r cu alte indica\ii tere-peutice ale acestei plante.

Sindromul premenstrual

~n cadrul sindromului premen-strual precum ;i la tulbur[ri dinmenopauz[, pot s[ apar[ st[ri deinsomnie nervoas[, isterie, st[ride angoas[ ;i anxietate datoratedezechilibrelor hormonale. ~naceste situa\ii, Extractul din mu-

guri de Zmeur se va asocia cu Ex-tractul din muguri de salcie(Salixalba),cu rol calmant ;i echilibrant.

Alte situa\ii `n care ne putemg]ndi la Extractul din muguri deZmeur sunt< dezechilibre `n dez-voltarea organelor tinerelor fete la

pubertate, tulbur[ri generate deinstalarea menopauzei,`mb[tr]nirea precoce, tulbur[ride libidou, ̀ n asociere cu Extractuldin amen\i de Mesteac[n.

Dintre problemele cele mainepl[cute cu care se confrunt[ fe-

meile, leucoreea(scurgeri vaginalede culoare,consisten\[ ;i miros va-riabile, care apare `ntremenstre)este frecvent `nt]lnit[.Consumul zilnic de lactate ;i car-ne determin[ ̀ n timp apari\ia leu-coreei, ca mecanism de cur[\are aorganismului. Leucoreea poa-te s[ apar[ ;i `n urma infec\iei lo-cale cu Candida sau al\i germeni,ca urmare a tratamentelor dese cuantibiotice ;i cortizonice, ce scadrezisten\a natural[ ;i ap[rarea lo-cal[ la nivel vaginal.

~n prezen\a unei leucorei de-ranjante, nemicrobiene(doveditprin examen citobacteriologic),rezultate bune se pot ob\ine prinasocierea dintre Extract dinml[di\e de Iarb[ neagr[ (Callunavulgaris) diminea\a cu Extract dinmuguri de Arin negru(Alnus glu-tinosa) la pr]nz ;i Extract din mu-guri de Nuc(Juglans regia) seara,timp de 2-3 luni, cu pauz[ lamenstre.

Dr. Szatmari Anamariamedic homeopat

Cl. Sf. Anton

Sâmburii de nuc[ stimuleaz[ memoria ;i reduc risculbolilor coronariene

Cu toate c[ este săţios şisănătos, mulţi dintre noi seferesc să includă în regimullor alimentar miezul de nucă.

Motivul? Pentru că îngraşă. În-tr-adevăr are o valoare calorică maimare decât a cărnii, dar este multmai uşor digerabil decât aceasta. Înplus, grăsimile din nuci sunt grăsiminesaturate, contribuind la scădereacolesterolului.

Aportul energetic al miezului denucă este unul considerabil. Nucilereprezintă un furnizor importantde proteine, grsimi, vitamine (A, B1,B2, B3, B5, B6, C numeroase mine-rale (fosfor, calciu, magneziu, pota-siu, sulf, fier) şi fibre.Leac `mpotriva diabetului

Nucile se numără printre ali-mentele cu cel mai bogat conţinutde cupru şi zinc ceea ce le fac bene-fice în tratarea unor afecţiuni car-diovasculare, a problemelor legatede creştere sau curele de `ntărire a

sistemului imunitar. În unele cazuriînsă, pot exista anumite problemelegate de asimilarea anumitor mi-nerale din nucă de către organism.În această situaţie se recomandăcombinarea acestui aliment cu unulce conţine vitamina C. Pentru a asi-gura o mai bună absorbţie a miezu-lui de nucă, îl puteţi folosi zdrobit.

De asemenea, datorită fibrelorpe care le conţin, nucile pot fi folo-site şi ca remedii naturiste împotrivadiabetului. Nu se recomandă ca nu-cile să fie consumate în doze preamari deoarece vă puteţi trezi cuspasme stomacale sau dureri de cap.4-7 nuci sunt mai mult decât sufi-ciente. Nucile ajută şi la îmbună-

tăţirea memoriei şi a capacităţii deconcentrare. Celor care acuz[ pier-deri de memorie le este recoman-dată consumarea zilnică a dozei mi-nime permise de miez de nucă.

Oamenii de ştiinţă au demons-trat că riscul apariţiei bolilor coro-nariene scade la jumătate prin con-sumarea a patru porţii de miez denucă în timpul unei săptămâni.Acest lucru este posibil graţie acizi-lor graşi omega 3 conţinuţi de mie-zul de nucă.

Miezul de nucă are efect laxativmai ales atunci când este prăjit uşor.În medie, valoarea energetică a 100de grame de miez de nucă este de700 kcalorii. De asemenea, uleiul denucă, folosit în tratamente externe,ajută la regenerarea şi creşterea fi-rului de păr.

Nucile sunt recomandate per-soanelor care suferă de artroze, reu-matism, anemii, tuberculoz[, sifilis,scrofuloză, metrită, enurezis sauafecţiuni ale pielii.

Coriolan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 31 iulie 2013 Mama ;i copilul

5 `ntreb[ri despre `ngrijireabebelu;ului

În multe state ale lumii,comercializarea produselorde tip fast food sau a băuturi-lor răcoritoare este interzisă;i se pare că această strategiechiar dă roade, prevenindapari\ia obezită\ii în rândul;colarilor.

În ;colile din România, comer-cializarea produselor de tip fastfood este interzisă, potrivit legiinr 123/2008.

Un studiu, publicat în TheAmerican Journal of PublicHealth, sugerează că elevii au maimulte ;anse de a se îngră;a atuncicând stau acasă în timpul vacan\eide vară. Pentru această cercetareoamenii de ;tiin\ă au monitorizat5.380 de copii de la 310 grădini\e.Monitorizarea s-a realizat pe mai

mul\i ani, subiec\ii fiind analiza\idin primii ani de grădini\ă, pânăla sfâr;itul primului an ;colar. 

Oamenii de ;tiin\ă au speculatcă cei mici se îngra;ă mai repedepe perioada vacan\ei de vară dinacela;i motiv pentru care adul\iimănâncă mai mult în timpul wee-kendului.  „Multe medii din afara;colii sunt relativ nestructurate ;i

nesupravegheate permi\ându-lecopiilor să se mul\umească doarcu activită\i sedentare ;i prea mul-te gustări. Se pare că ;colile suntmai sănătoase decât restul medii-lor în care î;i petrec copiii timpul”,au notat speciali;tii.

Acum, un studiu recent publi-cat în The Journal of SchoolHealth de oamenii de ;tiin\ă de la

Universitatea Baylor a monitorizattimp de 5 ani aproximativ 3.700de copii de la 41 de grădini\e. Lafel ca în cazul studiului anterior,copiii au fost monitoriza\i din pe-rioada grădini\ei ;i până la finalulprimului an de ;coală. 

Rezultatele au indicat că întimpul vacan\ei de vară, copiii auexperimentat o cre;tere semnifi-cativă a greută\ii. Mai mult, se parecă pentru copiii care sufereau deobezitate, mediul ;colar avea unrol de protec\ie. 

„Dacă atunci când un copil în-cepe grădini\a el este obez sau su-praponderal, mediul de la ;coalăpromovează pierderea în greutate,în timp ce mediul din timpul va-can\ei de vară accelerează ritmulde îngră;are”, au concluzionat spe-ciali;tii. 

Ramona B.

Vacan\a de var[ îi poate predispune pe copii la obezitate

Orice m[mic[ se confrunt[`n primele s[pt[m]ni de dup[na;tere cu o sumedenie de`ntreb[ri despre cre;terea celuimic, pornind de la programulde somn al bebelu;ului, alimen-ta\ie, b[i\[, plimb[rile `n aer li-ber ;i multe altele.

:coala Mamelor din Satu Marevine de aceast[ dat[ ̀ n ̀ nt]mpinaream[micilor ;i r[spunde la cele maifrecvente 5 ̀ ntreb[ri despre mam[ ;icopil.

De unde ;tiu dac[ bebelu;ul meurespir[ `n timpul nop\ii?

~n realitate, organismul copilului`;i `ncetine;te puternic activitatea `ntimpul somnului, astfel ̀ nc]t este ̀ ntr-adev[r dificil s[ vezi dac[ mai respir[.Dar exist[ unele trucuri, cu ajutorulc[rora pute\i stabili, dac[ este totul`n ordine< a) umezi\i degetul ar[t[tor;i \ine\i-l `n imediata apropiere an[sucului bebelu;ului adormit. Acolopute\i s[ `i sim\i\i respira\ia u;or detot> b) dac[ pune\i m]na pe co;ulpieptului bebelu;ului, sim\i\i mi;ca-rea u;oar[ `n sus ;i `n jos a acestuia>c) dac[ presa\i atent ;i u;or cu degetulpe fruntea bebelu;ului, locul undepresa\i mai `nt]i se albe;te, apoi re-

devine rozaliu – un semn clar pentruo bun[ circula\ie a s]ngelui.

Am voie s[ ies la aer curat cu be-belu;ul meu, chiar ;i la temperaturi

sub punctul de `nghe\?Da, cu condi\ia s[ `l

`mbr[ca\i bine `mpotriva fri-gului. Aceasta `nseamn[<c[ciuli\[, fular la g]t, costuma;c[lduros de iarn[, m[nu;i, ar-ticole vestimentare care `i pro-tejeaz[ tot corpul ̀ mpotriva fri-gului. Aerul foarte rece este decele mai multe ori foarte uscat;i poate face ca pielea de pe fa\abebelu;ului s[ devin[ uscat[ ;i`ntins[. De aceea este bine s[unge\i toate p[r\ile corpului ca-re sunt expuse la frig cu o crem[emolient[.

Cum ;i mai ales , c]t dedes trebuie s[ fac baiebebelu;ului meu?

Este bine s[ ave\i o c[di\[pe care s[ o folosi\i numai pen-tru b[i\a bebelu;ului. Pentrudu;uri rapide pute\i folosi chiarchiuveta. Bebelu;ii de acum 40de ani se sp[lau zilnic. Azi, s-ademonstrat c[ nu e nevoie s[se fac[ bai\a zilnic, se reco-mand[ s[ se fac[ la 2, 3 zile. Este

inutil s[ folosi\i adaosuri ̀ n ap[, e su-ficient s[ pune\i apa de la robinet latemperatura de 37 de grade.

Am `n jurul abdomenului ver-

geturi de sarcin[. Vor disp[rea aces-tea?

Din p[cate, nu. Vergeturile desarcin[ apar exact acolo unde \esutulde leg[tur[ a trebuit s[ se dilate at]tde puternic, odat[ cu cre;terea ab-domenului, ̀ nc]t s-a rupt. La ̀ nceput,vergeturile sunt de culoare roz ̀ nchis,p]n[ la liliachiu, apoi, culoarea lorp[le;te. O `ncurajare< dup[ na;teresunt aproape maronii ;i nu mai sar`n ochi imediat.

Cu c]te kilograme sunt mai u;oar[dup[ ce am n[scut?

S[ formul[m astfel< un bebelu;c]nt[re;te `n medie 3300 grame, li-chidul amniotic aproximativ 500-800ml, iar uterul cam 1000 de grame.Suma acestor valori o ve\i pierde ime-diat dup[ na;tere. Ce mai r[m]neeste greutatea apei din \esuturi, vo-lumul crescut al s]ngelui, cre;tereas]nilor, precum ;i depozitele de gr[si-me ;i proteine care se afl[ acum `ncorpul dumneavoastr[. Aces-tea din urm[ fac `mpreun[ aproxi-mativ ;ase kilograme ;i jum[tate.

Pentru programări sau mai multeinforma\ii suna\i la numărul de telefon

0745 021 266,moa;a Paula Cosma.

8 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 31 iulie 2013 Vedete

Martha Stewart se simte excelent ;i arat[ mai bine ca oric]nd la cei 71 de ani

Cu o nou[ carte ̀ n care ofer[sfaturi pentru a `mb[tr]nis[n[tos ;i cu gra\ie, cea care estecunoscut[ ca fiind o persoan[puternic[ c[reia `i place s[de\in[ controlul – calit[\i ce auajutat-o s[-;i construiasc[ o ca-rier[ de succes, dovede;te c[ untrai s[n[tos e cea mai bun[r[zbunare.

Crescut[ `ntr-o familie polonez[din clasa de mijloc, ̀ n New Jersey, Ste-wart a fost manechin, agent de burs[,furnizoare de m]nc[ruri, autoare, per-sonalitate de televiziune ;i expert[ delifestyle `n cei 71 de ani ai s[i.

~n 1999, c]nd compania ei MarthaStewart Living Omnimedia a intrat pepia\a bursier[, ea a devenit una dintrepu\inele femei din America care a de-venit miliardar[ prin propriile for\e.Chiar ;i cele cinci luni de `nchisoare,`n urma unei condamn[ri pentru tran-zac\ii bursiere ilegale, nu i-au afectatbrandul. Dup[ eliberarea ei din 2005,a semnat noi parteneriate ;i s-a devotatreconstruirii propriei companii ;i a re-puta\iei sale.

Dup[ cum scrie ̀ n cea mai recent[carte a ei, “Living the Good Long Life<A Practical Guide to Caring for Your-self and Others” – “C]nd nu mai ai ces[ schimbi e;ti terminat.” ~ntr-un in-terviu acordat cu ocazia lans[rii noiiei c[r\i, Martha a vorbit deschis desprecariera ei, gre;elile din trecut ;i`nt]lniri romantice. “Nu toat[ lumeavrea s[ se retrag[ la 70 de ani ;i pu\inidoresc s[ `ncetineasc[ ritmul.”

Noua carte, “Living the Good LongLife”, atinge mai multe subiecte – dela diet[ ;i fitness, la crearea unuic[min sigur ;i s[n[tos, precum ;i grijafa\[ de cei v]rstnici. Cum a\i descriecartea?

Este vorba despre cumsupravie\uim `n aceast[ lume extra-ordinar[ - din punct de vedere fizic,mental ;i emo\ional. Am scris-o de-oarece nimeni nu prea acord[ aten\iecelor care trec de 65 de ani. Carteamea vorbe;te `n principal despre cepo\i face pentru ceilal\i ;i pentru tinedin punct de vedere al `naint[rii `nv]rst[ cu gra\ie.

La fel ca ;i dumneavoastr[, cartea es-te plin[ de detalii ;i chestii de bunsim\.

Mul\umesc. Am luat parte la o`ntrunire Clinton Global Initiative.Pre;edintele Clinton le-a cerut tuturors[-;i ia un angajament pentru a ajutaumanitatea. Iar eu m-am angajat s[

scriu o carte des-pre `ngrijire ;i am

f[cut-o. Sunt foartem]ndr[ de aceast[ realizare. El a scris;i un scurt comentariu pe coperta dinspate.

Este evident c[ `mb[tr]ni\i gra\iosfiindc[ ar[ta\i uimitor. A\i fost ma-nechin `nc[ de la 13 ani, nu-i a;a?

Doar pentru bani. Dar a fost dis-tractiv. Iar acum folosesc multe creme,s[punuri ;i m[;ti. Am `ncercat Juve-derm ;i Botox, dar ̀ nc[ nu m-am decispentru o interven\ie chirurgical[.Când împline;ti 40 de ani ar trebui săîncepi să te gânde;ti la restul vie\ii tale.La 50 de ani însă, trebuie să-\i găse;tiun doctor bun ;i o rutină de sănătatebine pusă la punct.

Sigur ;tia\i c[ sunte\i frumoas[.

Nu, de fapt nu ;tiam. :tiam c[ suntsuficient de frumoas[ pentru a c];tiga60 de dolari pe or[, care era pe atuncisuma standard. ~ns[ nu am fost fata

care ap[reape coper\ile re-vistelor. Dar ar fi trebuit. Poatec[ dac[ aveam pe cineva care

s[ m[ ̀ ncurajeze ̀ n acest sens … Apoim-am m[ritat la 19 ani.

Cum v-a\i cunoscut so\ul?

Sora lui era colega mea la colegiu.Ea venea zilnic la ;coal[ ̀ ntr-un Rolls-Royce cu ;ofer – nu glumesc. ~ntr-o zia venit la mine ;i mi-a spus< “Salut.Fratele meu este la Drept la Yale ;i tue;ti foarte dr[gu\[. Ai vrea s[-lcuno;ti?”. Eu am spus “Desigur”. Ne-am ̀ ndr[gostit la prima ̀ nt]lnire. Amterminat anul doi , m-am c[s[torit ;iam f[cut naveta din New Haven p]n[la absolvire. Am avut-o pe Alexis la24 de ani. Dup[ ce am n[scut m-amdus s[ lucrez pe Wall Street ca agentde burs[.

De ce a\i renun\at la cariera de succesde pe Wall Street?

Naveta era prea obositoare. Am

decis s[ m[ `ntorc acas[ ;i s[`nfiin\ez o firm[ de catering. Eram

o buc[t[reas[ foarte bun[ ;i ;tiam c[pot construi o afacere.

A\i declarat c[ oamenii nu ;tiu c]t des[rac[ a\i fost `n copil[rie.

Am fost a doua din ;ase copii. Nupot spune c[ eram s[raci> doar c[ nuprea aveam bani.

E diferit `n sensul c[ p[rin\ii meierau capabili s[ pl[teasc[ cheltuielile,dar nu ;i studiile.

To\i am fost ̀ ncuraja\i s[ muncim`n timpul ;colii ;i s[ ob\inem bursepentru a putea studia.

Ce se a;teptau p[rin\ii s[ deveni\i?

Tata era cel mai de;tept om. Mi-aspus< “Martha, po\i face orice `\i pui`n minte.”

Prima carte, “Entertaining”, ap[rut[`n 1982, a fost un best-seller, iar dup[aceea cariera dumneavoastr[ a ̀ nflo-rit. Cum v-a afectat acest lucru via\a?

~mi tot spuneam c[ voi continuas[-mi cur[\ singur[ buc[t[ria. A; fiputut s[-mi iau mai multe ajutoare,dar pentru mine a fost important s[continui s[ muncesc la fel de mult.Am o via\[ personal[ destul de inte-resant[. Iar acum este ;i mai intere-sant[ deoarece am nepo\ei.

~n 1987 v-a\i desp[r\it de so\ul dvs.De ce nu v-a\i rec[s[torit? Faima aintervenit ̀ n g[sirea unui partener ̀ ncare s[ pute\i avea `ncredere?

Nu am acel tip de faim[. Nu suntvedet[ rock sau star cinematografic.Sunt o femeie de afaceri.

:tiu foarte bine cine sunt prieteniimei. Sunt mult mai deschis[ ;i mai`ncrez[toare fa\[ de fiica mea, deexemplu. :i aici m[ refer la faptul c[Alexis i-a t[iat de pe lista de prietenipe cei care nu m-au vizitat c]nd amfost ̀ n ̀ nchisoare. Eu nu am f[cut acestlucru.

:tiu c[ exist[ motive pentru unelepersoane care nu se simt confortabils[ fac[ anumite lucruri.

~n carte vorbi\i despre modul de abor-dare al singur[t[\ii.

Lua\i-v[ un c]ine! Planta\i ogr[din[!

Exist[ un b[rbat `n via\a dumnea-voastr[?

A existat, dar acum nu mai e.Charles (n.r. miliardarul Charles Si-monyi, cu care a avut o rela\ie p]n[ ̀ n2008) locuia pe coasta de vest ;i eu pecoasta de est – era o rela\ie perfect[.Singurele lucruri de care mi-e dor,c]nd vine vorba de Charles, sunt yah-tul ;i avionul lui. Sunt foarte ocupat[.

C]nd privi\i ̀ n trecut la unele gre;elipersonale, ce p[rere ave\i?

Gre;eli? Ca tranzac\ia bursier[ ca-re a dus la ̀ nchiderea mea. Eu nu con-sider acest lucru o gre;eal[. A fost unlucru normal pe care oamenii ̀ l fac ̀ nfiecare zi - v]nd ac\iuni. Ceea ce con-sider c[ a fost o gre;eal[, e modul `ncare a fost tratat. Nu ar trebui s[ spun

asta, dar nu am fost vinovat[ de niciocrim[. Am devenit o \int[ deoareceeram o femeie bogat[ ;i puternic[ carea avut mult succes ̀ n afaceri. Asta este`n trecut. Nu ar fi corect s[ fiu definit[de acel moment.

~n trecut a\i comparat dificult[\ileprin care a\i trecut cu cele ale lui Hil-lary Clinton. A\i trecut printr-un pro-ces ;i a\i fost `nchis[. Ea a `nduratscandalul Monica Lewinsky.

O admir enorm pe Hillary, putereaei interioar[. A f[cut o treab[ extraor-dinar[ ca Secretar de stat. Cel mai bundintre toate a fost `ns[ modul `n care;i-a tratat so\ul.

Majoritatea so\iilor l-ar fi p[r[sit.

Eu nu a; fi f[cut acest lucru. Hil-lary era c[s[torit[ cu pre;edintele \[rii.S[-l p[r[seasc[ dup[ ce a f[cut o pro-stie ar fi ar[tat sl[biciune ;i egoism. L-a salvat pe el, respectul ei de sine ;i pefiica ei. Nu ;i-a divizat familia. Iar re-zultatul a fost c[ i-a c];tigat respectul

lui pentru totdeauna.

Compania dumneavoastr[ a trecutprin ni;te probleme financiare `n ul-timul timp. Ave\i un plan pentru areveni `n for\[?

Suntem aproximativ 50 la 50 –produse ;i publica\ii. Profiturile noas-tre sunt mai mari la produse. Ne places[ cre[m noi produse ;i suntem bunila asta.

Vrem s[ avem propriile noastremagazine. A;a a ap[rut parteneriatulcu firma J.C. Penney – a fost o opor-tunitate s[ avem 700 de magazine `ncadrul J.C. Penney. Ceea ce-mi dorescacum este s[ lansez magazinele noastreproprii.

V[ ve\i publica autobiografia?

Bine`n\eles. Am deja titlul. Amdus o via\[ at]t de interesant[ ;i com-plicat[ ̀ nc]t a venit momentul s[ punpe h]rtie toate `nt]mpl[rile.

***

“Re\etele” anti-aging aleMarthei Stewart

- “Cocteil” din ceai de mu;e\elcontra stresului. De-a lungul zilei,Martha consumă ceai de mu;e\elamestecat cu tinctură din floarea pa-siunii, tinctur[ de gura lupului ;i tinc-tură din semin\e de ovăz.

- ~ncepe\i ziua cu ap[ c[ldu\[ ;il[m]ie. În fiecare diminea\ă, Marthabea pe stomacul gol un pahar cu apăcaldă ;i zeama de la o jumătate de lă-mâie, b[utur[ ce ajut[ sistemul diges-tiv.

- Capsule de vitamine pentru piele.În fiecare diminea\ă ;i seară, vedetafolose;te capsule cu vitamina E pentruten, cearcăne ;i pentru orice zonă acorpului care este mai uscată. De ase-menea, există ;i diverse serumuri cuvitamina E care i se par foarte eficien-te.

- Pentru m]ini frumoase, Marthaface un masaj cel pu\in o dat[ pes[pt[m]n[ ;i exerci\ii speciale de yogapentru m]ini.

- Masc[ cu albu; de ou. ~n fiecarediminea\[ folose;te un gomaj pe baz[de albu; de ou.

- Masc[ anti-aging din fructe, iaurt;i miere. Martha zdrobe;te `ntr-unmojar sau mixer un sfert de can[ defructe - afine, zmeur[ ;i mure, la careadaug[ 2 linguri de iaurt simplu, 2 lin-guri miere ;i o lingur[ zeam[ del[m]ie. Se las[ pe fa\[ timp de 10 mi-nute dup[ care se `ndep[rteaz[ cu unprosop cald.

Informa\ia zilei 11Miercuri 31 iulie 2013 Diet[

Fructele de p[dure sunt obogat[ surs[ de antioxidan\i

Vara este anotimpul careaduce pe mas[ toatebun[t[\ile din gr[din[ ;i li-vad[. Acum v[ pute\i bucuradin plin de beneficiile fructe-lor de sezon, printre care senum[r[ ;i zmeura, afinele ;imurele. Ele nu ar trebui s[ lip-seasc[ din dieta de var[. Auun gust delicios, fiind consi-derate adev[ra\i “paznici ais[n[t[\ii”. Reprezint[ o surs[bogat[ de antioxidan\i, pro-tejeaz[ s[n[tatea cardiac[,asigur[ un aport de vitaminesubstan\ial etc.

Fructele de p[dure sunt celecare pot neutraliza efectele nega-tive ale radicalilor liberi din me-diu, cum este fumul de \igar[, ae-rul poluat, praful, razele soareluietc., dar `n acela;i timp pot stopa;i procesul de oxidare ;i de dege-nerare a celulelor din organism.Studii realizate de-a lungul tim-pului au ar[tat c[ antioxidan\ii din

alimenta\ie pot inactiva efecteleradicalilor liberi ;i pot preveni in-stalarea timpurie a procesului de`mb[tr]nire a organismului. An-tioxidan\ii sunt cei care previnapari\ia mai multor afec\iuni cumar fi< bolile cardiovasculare, dia-bet, sl[birea sistemului imunitar,

dar ;i unele tipuri de cancer.

O por\ie de fructe `n fiecare zi

O echip[ de cercet[tori de laInstitutul Na\ional al ~mb[tr]niriidin Bethesda, SUA, a dezvoltat

metoda "Oxygen Radical Absor-bance Capacity" pentru a vedeaputerea substan\elor antioxidante`n plasma din s]nge. Ei au obser-vat c[ cele mai multe beneficii suntaduse de fructele de p[dure<afine-le, murele, fr[gu\ele, zmeura. Spe-ciali;tii au mai constatat c[ sub-stan\ele antioxidante din fructelede p[dure neutralizeaz[ ̀ n specialnitrozaminele, compu;i canceri-geni care se formeaz[ `n tractuldigestiv `n urma acumul[rii denitri\i ;i nitra\i din alimente ;ib[uturi.

A;adar, pentru mai mult[ pro-tec\ie ̀ mpotriva radicalilor liberi,speciali;tii recomand[ consumulunei por\ii de fructe de p[dure pezi pe perioada verii. Le pute\i con-suma ̀ n diferite salate sau ca atare.Dac[ dori\i s[ beneficia\i c]t maimult timp de substan\ele antioxi-dante, fructele le pute\i puneproaspete la congelator sau subform[ de ;erbet, pe care `l prepa-ra\i din fructe ;i miere de albineamestecate `n blender.

Fructele ;i legumele indispensabile `ntr-o diet[Atunci c]nd dorim s[ pier-

dem c]teva kilograme ;i ale-gem o diet[, ne g]ndim s[ nuaib[ gr[simi ;i multe calorii.

Pe l]ng[ fructele ;i legumelecare nu trebuie s[ lipseasc[ din me-niu vom ad[uga ;i c]teva elementecare dau savoare m]nc[rii, dar care`ns[ trebuie consumate ;i ele cupruden\[, dac[ \inem s[ respect[mcu stricte\e num[rul de calorii.

Verdea\[ la fir sau la“leg[tur[“?

Dac[ ne preg[tim o salat[, avemnevoie ;i de pu\in[ sare pentru a-ida gust, dar ;i de c]teva verde\uri,pentru a-i da arom[ ;i culoare.Dac[ v[ place m[rarul, trebuie s[;ti\i c[ are zero calorii atunci c]ndnu sunt puse mai multe de 5 fire.~n schimb acela;i num[r de fire dep[trunjel adaug[ 2 calorii la por\iade m]ncare. ~ns[ beneficiile lorsunt enorme ;i nu ar trebui date lao parte. Dac[ calcul[m fiecare ca-

lorie, atunci trebuie luat `n consi-derare faptul c[ ;i un c[\el de us-turoi are 4 calorii, iar o linguri\[

de paprika, pudr[ de curry sauscor\i;oar[, vor ad[uga 6-7 caloriila m]ncare.

Calorii negative

~nc[ un lucru bine de ;tiut estec[ unele legume ;i fructe au caloriinegative. Cu alte cuvinte, provoac[organismul s[ ard[ mai multe ca-lorii dec]t inger[m prin consumarelor pentru c[ au nevoie de maimult[ energie din partea corpuluipentru a fi descompuse ̀ n procesulde digestie, explic[ nutri\ioni;tii.~n aceast[ categorie intr[< merele,grapefruitul, mango, l[m]ia,c[p;unele, \elina, castrave\ii, salataverde, broccoli, varza, sparanghe-lul, conopida, spanacul, ceapa saudovlecelul.

Mai exist[ ;i acele alimente careaccelereaz[ metabolismul, adic[puterea cu care organismul ardecaloriile consumate. Pe list[ intr[laptele, ardeii iu\i, ceaiul verde, ca-feaua, carnea de pui sau somonul.Alimentele amintite con\in calciu,cofein[ sau capsaicin[. Aceste in-grediente cresc b[t[ile inimii ;itemperatura corpului, influen\]ndmetabolismul prin arderea mai ra-pid[ a gr[similor.

10 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013Sport

Un program de o s[pt[m]n[ carete poate aduce `n form[ maxim[

Primagym pune la dispozi\ias[tm[renilor dou[ aparate ultraper-formante, de ultim[ genera\ie carefolosite ̀ mpreun[, alternativ, timp deo s[pt[m]n[ v[ pot aduce `ntr-oform[ excelent[, cu un tonus foartebun ;i o dispozi\ie de invidiat. Estevorba despre Power Plate, cel mai nouantrenament personal combinat cuSpeedfitness, un antrenament revo-lu\ionar. Folosite ̀ mpreun[, cele dou[aparate dau o eficien\[ crescut[, astfelconform antrenorilor de la Prima-gym, se recomand[ dou[ ;edin\e deSpeed Fintess ;i trei de Power Platepe s[pt[m]n[, care vor da randamen-tul maxim.

C]teva caracteristici desprefiecare aparat `n parte

Aparatul Speed Fitness contribu-ie la<modelarea eficient[ a masei mus-culare. Datorit[ electrozilor care selipesc direct pe corp, sistemul mus-cular este stimulat at]t la suprafa\[c]t ;i în profunzime!

Protejarea ligamentelor ;i a arti-cula\iilor. Stimularea electric[ ac\io-neaz[ doar asupra mu;chilor ;i nuafecteaz[ articula\iile. Intensitatea ;irandamentul antrenamentului sunt

independente de condi\ia articula\ii-lor. Antrenamente rapide care solicit[tot corpul ;i stimuleaz[ 90% din masamuscular[.

Arderea gr[similor, reducerea \esuturilor adipoase

Antrenamentul ajut[ la stabilireapropor\iei adecvate dintre \esutul adi-pos ;i \estul muscular, echilibreaz[arderile ;i le regleaz[ chiar ;i atuncic]nd dormim. Reducerea celulitei,îmbun[t[\irea circula\iei sangvine ;ia celei limfatice, îmbun[t[\irea cir-cula\iei la nivelul \esuturilor conjunc-tive. Eficient în tratarea durerilor despate< Consolidarea ;i stimulareamu;chilor din profunzime, respon-sabili cu sus\inerea ;i protejarea co-loanei vertebrale.

Consolidarea musculaturii peri-neal[, responsabil[ de continen\a uri-nar[. Eficien\[ ;i rapiditate în re-condi\ionarea structurii musculareperineal[ dup[ na;tere!

Aparatul Power Plate

Dup[ o perioad[ scurt[ de utili-

zare a acestuia, for\a ;i mobilitateacorpului cresc, iar metabolismul ;icircula\ia se îmbun[t[\esc în marem[sur[. Exerci\iile sunt simple ;i potfi executate de oricine. Mu;chii vorsim\i efectele unui antrenament ex-celent ca urmare a vibra\iilor generatede aparat, în timp ce multe alte pro-cese importante sunt stimulate, înparte, ca urmare a acestui nivel ridicatal activit[\ii musculare< produc\ia de

colagen va cre;te, ceea ce determin[cre;terea suple\ei ;i fermit[\ii pielii.

Procesul vibra\iilor relaxeaz[ tru-pul ;i reduce stresul prin facilitareaproduc\iei de serotonin[, dar ;i oxi-geneaz[ s]ngele ;i ajut[ circula\ia, pre-venind apari\ia celulitei. De aseme-nea, ac\iunea total[ asupra mu;chilorimplic[ un masaj al fe\ei, deci redu-cerea tensiunii ;i ridurilor.

Un element definitoriu \ine defaptul c[ nu exist[ limite de v]rst[pentru utilizarea PowerPlate. Persoa-nele mai în v]rst[ vor fi înc]ntate s[afle c[ ;edin\ele de antrenament crescflexibilitatea mu;chilor, a ligamente-lor ;i întreg tonusul corpului. O foarteimportant[ precizare este c[ utilizareaaparatului duce la cre;terea densit[\ii\esutului osos, ceea ce semnific[ untratament eficient împotriva osteo-porozei.

Informa\ii suplimentare legate depre\uri ;i alte beneficii ale apara-telor g[si\i pe site-ul<www.prima-gym.ro sau la sediul Primagym

Satu Mare, Pia\a Eroii Revolu\ieiNr. 5-Hotel Cardinal (fostul ma-gazin Diego) tel. 0361 884 947>

0728 555 590V. S.

De ce s[ ne îndrum[m copilul s[ practice tenisul de mas[?

Tenisul de masă ajută ladezvoltarea sănătoasă a copi-lului. Contribuie la dobândi-rea disciplinei şi la antrena-rea capacităţii de concentra-re.

Practicarea unui sport de lavârste fragede are un efect beneficatât asupra tonusului, precum şiasupra dezvoltării armonioase aorganismului.

Potrivit antrenorilor, un copilcare practică tenisul de masă vafi un copil mai disciplinat şi cu omai mare putere de concentrare.

Vârsta potrivită pentru înce-perea practicării tenisului de ma-să practice este de 8 ani. Vârstapoate fi mai mare în funcție deabilitățile copilului.

De obicei începătorii au între5 şi 10 ani. Dacă copilul nostru

dispune de abilitățile numite miş-care şi îndemânare, să `l sf[tui\i

să practice acest sport. La vârste fragede obiceiurile

desprinse se păstrează. E bine cacopilul să practice cu un antrenorcare să îi explice mişcările corec-te.

Beneficii. Riscul accidentări-lor este foarte mic, deoarece nueste un sport de contact.

Tenisul de masă nu întrebuin-țează o grupă de muşchi mai multdecât pe altele. Corpul se dezvoltăarmonios, fără a fi deformat. Înacest sport se combină agilitateade a răspunde la loviturile adver-sarului cu rapiditatea de organi-zare a propriei strategii.

Poate fi practicat în egală mă-sură atât de băieți, cât şi de cătrefete.

Pentru nivelul amator sunt su-ficiente două sau trei şedinţe pesăptămână, numărul acestora ur-mând să crească până la 5-6 pen-tru practicarea tenisului de masăla nivel de performanţă.

Informa\ia zilei 13Miercuri 31 iulie 2013 Fitness

Exerci\ii pentru coloanavertebral[

Săptămîna aceasta ne con-centrăm asupra unor exerciţiipentru coloana vertebrală.Pentru a evita durerile de spateeste important să facem puţinămişcare.

Circa 15 -30 de minute deexerciţii efectuate zilnic ajutăla menţinerea unui spate sănă-tos. Muşchii care primesc frec-vent sînge bine oxigenat se păs-

trează sănătoşi.

Trecem la treabă, dar nu înaintede a vă invita pe www.fitland.rosau chiar la sediul Centrului deaerobic Fitland situat în Satu Marepe strada Rândunelelor nr. 3

1. Stând apropiat, trunchiul îndoitînainte (imaginea 1). Ridicămtrunchiul , întindem sus braţele,rudicăm călcâiele (imaginea 2).

Repetăm mişcarea de 16 ori.

2. Stând cu picioarele depărtate ,genunchii îndoi\i, mâinile la piept,spatele drept (imaginea 3). Răsu-cirea trunchiului spre stânga (im-aginea 4) apoi spre dreapta . Re-petăm mişcarea de 24 de ori.

3. Stând apropiat (imaginea 5).Îndoirea tunchiului spre stânga(imaginea 6) de 24 de ori. Idem

pe partea cealaltă.

4. Stând depărtat, genunchii în-doiţi, braţele ridicate (imaginea7). Îndoirea picioarelor, ducem şimai jos bazinul (imaginea 8). Re-petăm mişcarea de 24 de ori.

5.Culcat dorsal, genunchii îndoiţi,tălpile pe sol , braţele întinse sus(imagnea 9). Ridicăm trunchiul(imagnea 10) de 24 de ori.

1.

2.

3. 4.

6.

8.

10.

5.

7.

9.

12 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013Stil

“Dear Ida” a fost colec\iacare a `nchis “Gala ModeiS[tm[rene”, evenimentg[zduit de cortul HoteluluiDana I. Aflat la prima edi\ie,evenimentul a fost organizatde Hotel Dana I ;i Agen\iaGaby’s Models. :apte desig-neri s[tm[reni ;i-au prezen-tat colec\iile ̀ n cadrul acestuishow.

Suplimentul "S[n[tate & Fru-muse\e" i-a prezentat r]nd pe r]ndpe cei 7 designeri ;i colec\iile lor.Am ̀ nceput cu Alena Ign[tescu ;iam continuat cu Alina F`rte, Ci-prian Cr[ciun, Georgia Cioto;,Ioana C[lin, Monica :trango ;iast[zi, a venit r]ndul creatoarei demod[ Zita Pop. De fapt aceasta afost ordinea intr[rii lor `n scen[.

Zita Pop ;i-a prezentatcolec\iile `n Toronto, NewYork ;i Mexic

"C]nd nu ;tii ce s[ por\i, alegeceva ro;u" - Bill Blass, acesta a fostmotto-ul ce anun\a intrarea `nscen[ a colec\iei "Dear Ida", sem-nate Zita Pop.

Creatoarea spune despre ea c[este un fashion designer obi;nuitdin Rom]nia. Merge zilnic la ser-viciu, creeaz[ haine, iar `n restultimpului lucreaz[ la proiecte per-sonale, adic[ tot designer de haine.~n afar[ de asta `i place s[ se maijoace din c]nd `n c]nd.

Zita Pop a absolvit Universi-tatea de Art[ ;i Design Cluj Na-poca, locuie;te la Satu Mare ;i par-ticip[ la evenimente fashion or-ganizate `n \ar[ ;i str[in[tate. :i-a prezentat colec\iile pe pasareledin Toronto, New York ;i Mexic.Chiar dac[ a ajuns pe mari sceneale lumii, creatoarea vine ;i ̀ n fa\as[tm[renilor ori de c]te ori areocazia.

Cei care o cunosc ;tiu c[ ZitaPop a creat celebra rochie de mi-reas[ din popcorn care a f[cut fu-rori la vremea respectiv[. Este opersoan[ modest[, prietenoas[ ;imereu cu z]mbetul pe buze, iar ̀ ncrea\ii prelucreaz[ starea ei sufle-teasc[.

Colec\ia prezentat[ la GalaModei S[tm[rene se nume;te De-ar Ida ;i a atras aplauzele celor pre-zen\i.

Tinerele blonde sau brunetedin cadrul Agen\iei Gaby's Models

au intrat pe covorul ro;u`mbr[cate ̀ n \inute ̀ n nuan\e deverde, negru ;i alb. Crea\iile Zi-tei Pop au atras publiculs[tm[rean.

Culorile materialor folositede cei 7 designeri prezen\i laGala Modei S[tm[rene au f[cutca spectatorii s[ aib[ parte de osear[ de neuitat. De aceast[dat[ n-au fost uita\i nicib[rba\ii. Firma "Specer&Spe-cer", a designerului CiprianCr[ciun le-a propus o combi-na\ie de stiluri> casual ;i contry,`n colec\ia "Country-Man", co-lec\ie alc[tuit[ din 12 piese.

Organizatorii au promis c[`n aceast[ toamn[ se va orga-niza edi\ia a II-a a Galei Mo-dei S[tm[rene.

Stela C[dar

"Dear Ida", o colec\ie cu dedica\iecreat[ de Zita Pop

Carier[ Informa\ia zilei 15Miercuri 31 iulie 2013

Cum s[ te preg[te;ti pentru un locde munc[ la care nu te pricepi

Poate au trecut câteva lunide când trimiți CV-uri înstânga şi în dreapta pentru unjob la care te pricepi. Însăpoate te-ai săturat să nu pri-meşti răspunsuri, să nu tecaute nimeni. Dacă treciprintr-o asemenea situație emomentul să-ți extinzi ariade căutare, să faci un pas la-teral şi să aplici pentru pos-turi pentru care nu ai califi-carea necesară.

Desigur, există mai multe de-zavantaje însă pot fi şi avantaje. Înacest număr al suplimentului Să-nătate şi Frumusețe ne-am propussă-ți oferim câteva sfaturi care tevor ajuta să obții un job la care nute prea pricepi, pentru început.

Scrisoare de intenție convingătoare

În primul rând trebuie să-țifaci o scrisoare de intenție con-vingătoare. Doar în acest mod îlvei convinge pe angajator că meriți

un loc de muncă la care nu ai ex-periența necesară. Scrisoarea deintenție trebuie să-ți oglindească

personalitatea.De asemenea, în ceea ce pri-

veşte CV-ul, ai grijă ca în el să apa-

ră numele unei companii mari lacare ai activat. Șansele tale vor fimai mari pentru angajare chiardacă nu corespunzi 100% postu-lui. Angajatorii vor lua în consi-derare acest lucru. Unele studii audemonstrat faptul că nu conteazăatât de mult experiența angajațilordin alte companii. Mai mult, ma-joritatea doresc să-i formeze dinnou şi să-i introducă în practicilespecifice de la actualul job.

Ce mai trebuie să ştii

Șansele tale vor creşte dacăaplici la un angajator care te cu-noaşte. O idee bună ar fi să aplicipentru un job al unui fost angaja-tor sau să abordezi oameni care-ți cunosc performanțele şi poten-țialul.

Ar fi bine să nu-ți pui toatesperanțele în CV-urile trimise. Ainevoie şi de un contact direct cuoamenii care ar putea să-ți ofereun loc de muncă. Aceştia îşi vorda seama mai bine dacă ai poten-țial şi dacă merită să se parieze petine.

Înapoi la job dup[ vacan\a de var[Ne aflăm în sezonul estival

perioadă în care majoritateaangajaților profită de zileleînsorite şi îşi iau concediupentru a se relaxa, şi totodatăpentru a-şi încărca bateriile.

Este un lucru normal, ome-nesc, însă odată cu revenirea la bi-rou după câteva săptămâni deconcediu s-ar putea să apară anu-mite probleme de acomodare.Pentru a evita acest lucru ai puteasă urmezi câțiva paşi, pentru a teasigura că eşti din nou productiv,în loc să fii panicat când te întorcila birou.

Pe cât posibil evită să te întorcidin concediu în noaptea dinainteaprimei zile de lucru. Este indicatsă ajungi acasă cu o zi sau două casă ai timp să despachetezi şi sărecuperezi somnul pierdut. Astamai ales dacă ai fost într-o altă țarăîn care a existat o diferență de fusorar. În tot acest timp poți să-țiverifici mail-ul de acasă ca să ştii

ce te aşteaptă când te întorci la bi-rou.

Gândeşte-te la sarcinilepe care le vei avea

Odată ajuns la locul de muncă,dacă nu ai ceva urgent de făcut, în

primele ore împrospătează-ți me-moria cu privire la sarcinile deserviciu. Totodată, întâlneşte-tecu membrii echipei tale care să tepună la curent cu ultimele noutăți,să-ți spună ce s-a întâmplat în pe-rioada în care ai fost plecat. Odatăpus la curent prioritizează-ți sar-

cinile şi concentrează-te mai întâipe cele mai importante. Doar aşavei reuşi să previi suprasolicitarea.

Amintiri din concediu

Cu toții ştim că majoritatea co-legilor sunt interesați de ceea ceau făcut angajații în vacanța de va-ră, asta mai ales dacă în companiaîn care lucrezi ai prieteni foartebuni. Nu lăsa acest lucru să te afec-teze, să fii întrerupt din sarcini po-vestindu-le despre excursia ta.Desigur, aceştia sunt bine inten-ționați însă în loc să povesteşti fi-căruia în parte, organizează o în-tâlnire, într-o seară, ieşiți la masăpentru a le povesti tuturor.

Se întâmplă ca unii angajați,după o vacanță prelungită, să re-vină la calculatorul de la birou şisă constate că nu se mai pot logape user-ul lor. Pentru a preveniastfel de probleme, înainte să pleciîn concediu schimbă-ți orice pa-rolă care e pe cale să expire.

14 Informa\ia zilei Miercuri 31 iulie 2013Casa şi grădină

Alege florile `n func\ie deorientarea balconului

Suplimentul de “S[n[tate& Frumuse\e” vine `n acestnum[r cu solu\ii pentru ceicare au balconul casei sau alapartamentului orientat sprenord. Chiar dac[ soarelestr[luce;te pe balconul t[udoar c]teva ore, diminea\a, tepo\i bucura de flori vesel co-lorate.

A;a cum oamenii sunt diferi\ia;a ;i florile, unele prefer[ umbra;i r[coarea, `n locul razelor soa-relui. Cercelu;ii, Orhideea fluture,Sporul casei, Begonia curg[toare,sunt doar c]teva flori care `\i pot`mpodobi balconul orientat sprenord.

Cercelu;ii `\i vor `mpodobi balconul

Cercelu;ii sau fuchsia le po\iplanta ̀ n ghivece suspendate. Ast-fel le vei putea admira florile careat]rn[ peste marginea vasului. Se`nmul\esc foarte simplu. Rupiv]rful unui l[star cu 3 noduri ;i `lpui `n ap[ ori direct `n vasul cup[m]nt. Dac[ `l pui direct `np[m]nt este foarte important s[-l men\ii umed pentru a prevenideshidratarea plantei. C]nd ̀ nceps[ apar[ noi l[stare ne d[m seamac[ planta s-a prins. Speciali;tiispun c[ atunci trebuie s[-i rupemv]rful pentru c[ ̀ n acest fel planta`;i va dezvolta coroana ;i astfelvom ob\ine o plant[ luxuriant[.Dac[ planta este mai mare pute\is[-i rupe\i v]rful cu trei noduri ;io pute\i `nmul\i din nou.

Dac[ nu vrei s[ treci prin aces-te opera\iuni po\i cump[ra plantecomplet dezvoltate din flor[rii ;ile po\i transfera ̀ n ghiveci. Nu uitas[ le pui `ngr[;[m]nt ;i s[ le uzide dou[ ori pe s[pt[m]n[.

Orhideea fluture, o floarepotrivit[ pentru balconulorientat `nspre nord

Orhideea fluture prefer[ locu-rile `n care soarele ajunge doarc]teva ore diminea\a. Astfel c[ ;iaceast[ minunat[ floare este per-fect[ pentru balconul t[u. Estefoarte important s[ o p[stra\i `npaharul de plastic g[urit pentruc[ r[d[cinile ei au nevoie de lu-

min[. Introduce\i paharul `ntr-o vaz[ transparent[ pe fundulc[reia a\i pus un strat de pietri;;i ap[. Trebuie s[ ave\i grij[ car[d[cina plantei s[ nu stea `nap[ dar s[ aib[ ;i umezeal[. In-dicat este s[ ud[m orhideea odat[ pe s[pt[m]n[ vara ;i la 2sau 3 s[pt[m]ni iarna. Estefoarte important s[ folosim ap[de ploaie sau ap[ dedurizat[.La trei ani este indicat s[-ischimba\i ghiveciul `ns[ esteobligatoriu s[ folosi\i unul desticl[ sau plastic transparent.Este nevoie s[ cumperi unp[m]nt special amestecat cumu;chi ;i scoar\[ de copac.

Sporul casei ;i bego-nia, dou[ flori carenu trebuie s[-\i lip-seasc[

Sporul casei ̀ n varian-te de culori alb, ro;u, roz,violet, portocaliu. Este ofloare care nu trebuie s[-\i lipseasc[ de pe balcon.Speciali;tii spun c[ ̀ n pe-rioada anotimpului cald,mai exact din mai p]n[`n septembrie este bineca o dat[ pe s[pt[m]n[s[ ad[uga\i un`ngr[;[m]nt lichid `napa cu care uda\i panta.Le pute\i `nmul\i `ntreaprilie ;i octombrie,prelev]nd buta;i de peramurile laterale.~nl[tura\i frunzele de labaz[ apoi introduce\i bu-ta;ii ̀ ntr-un pahar cu ap[.Apoi planta\i `n ghiveci.Planta va cre;te din plinnumai la umbr[. Dac[planta dezvolt[ plante`nalte mai ales la sf]r;itulverii, ciupi\i o treime dela v]rf pentru c[ astfel ve\i`ncuraja ramifica\ia.

Begonia curg[toare`nc]nt[ `n mod specialprin perioada lung[ de`nflorire. Exist[ soiurimonocrome cu f loriro;ii, roz, albe, portocaliidar ;i bicolore sau cuflori cu pete cre\e. Plantaprefer[ un loc r[coros,la penumbr[ ;i p[m]ntbogat `n humus umed.

Stela C[dar