1__

345671 IANUARIE 2012

CE PUTEMˆINV

˘ATA DIN EXEMPLUL LUI

AVRAAM?

SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului.Asa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezintasemnificatia evenimentelor mondiale din perspectiva profetiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cuvestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rautatii si vatransforma pamantul ın paradis. Revista ısi ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noisa avem viata vesnica si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martoriilui Iehova o publica din 1879, este apolitica si se bazeaza pe Biblie.Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii. Daca nu exista alta indicatie, citatelebiblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

34567 Tirajul mediu al fiecarei editii:42 182 000

ˆIN 194 DE LIMBI

1 IANUARIE 2012

ARTICOLE PRINCIPALE

3 Cine a fost Avraam?5 Avraam — un exemplu de credinta6 Avraam — un exemplu de curaj9 Avraam — un exemplu de umilinta

10 Avraam — un exemplu de iubire

RUBRICI16 Sa ınvatam din Cuvantul lui Dumnezeu

Prezice Biblia viitorul?

18 Apropiati-va de Dumnezeu„Eu, Iehova, Dumnezeul tau, te iau demana dreapta“

19 Biblia schimba viata oamenilor

22 V-ati ıntrebat?

23 Cititorii ıntreabaDe ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraamsa-si jertfeasca fiul?

24 Imitati-le credintaA dovedit ıntelepciune, curaj si altruism

30 Pentru cititorii tineriPazeste-te de spiritele rele!

ALTE ARTICOLE12 Acolo unde granitele nu ınseamna nimic

PUTINI oameni au influentat religiile lumiiıntr-o masura mai mare decat Avraam.�Res-

pectat deopotriva de evrei, de musulmani si decrestini, Avraam a fost descris drept „o figuracolosala ın Scripturi“ si „un extraordinar exem-plu de credinta“. Biblia ıl numeste „tatal tutu-ror celor ce au credinta“ (Romani 4:11).

De ce este Avraam atat de respectat? Un mo-tiv ar fi ca Avraam este singurul om pe careBiblia ıl numeste prietenul lui Dumnezeu(Isaia 41:8; Iacov 2:23).ˆ

Insa, ın alte privinte, Avraam a fost un omobisnuit, la fel ca noi. El s-a confruntat cumulte dintre problemele cu care ne confrun-tam si noi si le-a facut fata cu succes. V-ar pla-cea sa stiti cum a reusit? Sa vedem ce spuneBiblia despre acest om remarcabil.

Mediul din care proveneaAvraam s-a nascut ın anul 2018 ı.e.n. si a

crescut ın Ur (Geneza 11:27–31). Urul era unoras mare si prosper, unde se practica pe sca-ra larga ınchinarea la idoli. Terah, tatal luiAvraam, s-a numarat probabil printre cei ce seınchinau la idoli (Iosua 24:2). Totusi, Avraamnu s-a ınchinat la acei idoli lipsiti de viata, carereprezentau diferiti dumnezei. El a ales sa i seınchine numai lui Iehova.�

Ce l-a determinat pe Avraam sa ia aceastadecizie? Avraam a fost contemporan cu Sem,fiul lui Noe, aproape 150 de ani. Ce influentatrebuie sa fi avut asupra lui faptul ca a stat ıncompania acestui om mult mai ın varsta de-

� Initial, Avraam a fost cunoscut drept Avram, iar sotialui, drept Sarai. Ulterior, Dumnezeu a schimbat numelelui Avram ın Avraam, care ınseamna „Tatal unei multimi“,iar numele lui Sarai ın Sara, care ınseamna „Printesa“ (Ge-neza 17:5, 15). Pentru simplitate, ın aceasta serie de arti-cole vom folosi numele Avraam si Sara.� Conform Bibliei, Iehova este numele lui Dumnezeu.

cat el? Avraam a putut afla direct de la Sem cea ınsemnat sa supravietuiesti Potopului. El tre-buie sa fi ınteles si cat de important era sa i seınchine lui Iehova, Dumnezeul care ıi pastra-se ın viata pe Sem si pe cei din familia sa ıntimpul acelui Potop mondial.

Indiferent ca a aflat aceste lucruri de la Semsau din alte surse, Avraam a reactionat favora-bil la ceea ce a ınvatat despre adevaratul Dum-nezeu. Cand Iehova, „cel care cerceteaza inimi-le“, l-a observat pe Avraam, el a vazut ceva bunın acest om si l-a ajutat sa devina o persoana simai buna (Proverbele 17:3; 2 Cronici 16:9).

Viata saAvraam a avut o viata plina, marcata de eve-

nimente emotionante, o viata cu multe pro-bleme, dar niciodata lipsita de sens. Sa ne gan-dim la cateva dintre situatiile prin care atrecut el.

ˇˆIn timp ce Avraam locuia ın Ur, Dumnezeu

i-a spus sa paraseasca tara unde se nascuse si sase ındrepte spre o tara pe care avea sa i-o arate.Desi Avraam si Sara n-au cunoscut toate deta-liile — unde aveau sa mearga sau de ce le cereaDumnezeu sa plece —, ei au ascultat.

ˆIn cele din

urma, Avraam si Sara au locuit ın corturi ın taraCanaan, traind tot restul vietii ca locuitori tem-porari (Faptele 7:2, 3; Evrei 11:8, 9, 13).

ˇ Avraam si Sara ınca nu aveau copii cand Ie-hova i-a promis lui Avraam ca va face din el onatiune mare. Iehova a mai spus ca toate fami-liile pamantului vor fi binecuvantate prin in-termediul lui Avraam (Geneza 11:30; 12:1–3).Mai tarziu, Iehova a ıntarit aceasta promisiunespunandu-i lui Avraam ca urmasii sai vor fi nu-merosi ca stelele cerului (Geneza 15:5, 6).

ˇ Cand Avraam avea 99 de ani, iar Sara seapropia de 90, Iehova le-a promis ca vor avea

CINE A FOST AVRAAM?

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012 3

4

un fiu. Din punct de vedere uman, acest lucru parea imposi-bil, ınsa Avraam si Sara au ınteles ın scurt timp ca ‘nimic nuıi era imposibil lui Iehova’ (Geneza 18:14). Dupa un an, la var-sta de 100 de ani, Avraam a avut un fiu, caruia i-a pus nume-le Isaac (Geneza 17:21; 21:1–5). Dumnezeu a promis ın modclar ca, prin Isaac, omenirea avea sa primeasca mari binecu-vantari.

ˇ Ani mai tarziu, Iehova i-a cerut lui Avraam ceva cu totulneobisnuit: i-a poruncit sa-l aduca jertfa pe fiul sau iubit, Isaac,cu toate ca tanarul era necasatorit si nu avea copii.� Desi gan-dul ca avea sa-si piarda fiul trebuie sa-l fi ındurerat, Avraam afacut pregatiri pentru a respecta porunca divina de a-l oferi cajertfa pe Isaac. El era ferm convins ca Dumnezeu avea putereasa-l ınvie pe Isaac, daca ar fi fost necesar, pentru a-si ındeplinipromisiunea (Evrei 11:19). Chiar cand Avraam era pe punctulde a-l oferi ca jertfa pe fiul sau, Dumnezeu a intervenit, cru-tand viata lui Isaac. Iehova l-a laudat pe Avraam pentru ascul-tarea sa remarcabila, dupa care a repetat promisiunile pe carei le facuse mai ınainte (Geneza 22:1–18).

ˇ La varsta de 175 de ani, Avraam a adormit ın moarte. Bi-blia spune ca el „a murit dupa o batranete fericita“, adaugandca era „ınaintat ın varsta si multumit“ (Geneza 25:7, 8).Avraam a vazut astfel ımplinirea unei alte promisiuni pe carei-o facuse Dumnezeu, si anume ca avea sa traiasca mult si apoisa moara ın pace (Geneza 15:15).

Mostenirea lasata de elAvraam nu este un simplu personaj istoric sau religios din

trecutul ındepartat. Relatarea despre modul ın care si-a traitviata s-a pastrat pana ın zilele noastre. Astfel, Avraam ne-a la-sat un exemplu valoros, pe care toti ar trebui sa-l imitam (Evrei11:8–10, 17–19). Sa examinam ın continuare patru dintre ca-litatile remarcabile pe care le-a manifestat Avraam. Vom ınce-pe cu credinta, probabil cea mai cunoscuta dintre calitatilesale.

� Vezi articolul „Cititorii ıntreaba . . . De ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraamsa-si jertfeasca fiul?“, de la pagina 23 a acestei reviste.

ˆIn primele zece capitole,

cartea biblica Geneza vor-beste despre viata catorvaoameni ai credintei, printrecare Abel, Enoh si Noe.

ˆInsa

urmatoarele 15 capitole suntdedicate aproape ın ıntregi-me vietii unui singur om,Avraam.

Mai mult, unele dintrecele mai importante con-cepte din Biblie sunt men-tionate pentru prima oaraın legatura cu Avraam. Deexemplu, ın relatarea despreAvraam gasim:ˇ prima referire la Dumne-zeu ca Scut, sau Ocrotitor,al slujitorilor sai (Geneza15:1; vezi si Deuteronomul33:29; Psalmul 115:9; Pro-verbele 30:5),ˇ prima mentionare a ideiide a crede ın Dumnezeu(Geneza 15:6),ˇ prima ocurenta a cuvantu-lui profet (Geneza 20:7),ˇ prima referire la iubireamanifestata de un parinte(Geneza 22:2).

Un personajimportantın istoria biblica

Mitteilung gemaß § 5 Abs. 2 des Hessischen Gesetzes uber Freiheit und Recht der Presse:Die Mittel fur die Herausgabe dieser Zeitschrift werden von der Wachtturm Bibel– und Traktat–Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus, aufgebracht.

34567Doriti mai multe informatii sau un studiubiblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori-lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate.Pentru o lista cu toate adresele postale, veziwww.watchtower.org/address.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rued’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100,Georgetown, ON L7G 4Y4. Franta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel:PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olan-da: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Aparta-do 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005Chisinau. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132,28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Co-lumbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955,79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semi-monthly by Watchtower Bible and Tract Society of NewYork, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Sec-retary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract So-ciety of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Trak-tat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Tau-nus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton,Selters/Taunus. � 2012 Watch Tower Bible and Tract So-ciety of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printedin Germany.

Vol. 133, nr. 1 Semimonthly ROMANIAN

CE ESTE CREDINTA?În Biblie, termenul „cre-

dinta“ se refera la o ıncredere ferma ın cevanevazut. O astfel de ıncredere este bazata pedovezi solide. O persoana care are credinta ınDumnezeu se concentreaza asupra ımpliniriipromisiunilor lui Iehova. Pentru o astfel depersoana, aceste promisiuni sunt sigure, ca sicum s-ar fi ımplinit deja.CUM A DOVEDIT AVRAAM CREDINT

˘A?

Avraam a demonstrat ca avea ıncredere ınpromisiunile lui Dumnezeu. Avand credinta,Avraam si-a parasit tara natala, fiind convinsca Iehova ıi va arata o alta tara, asa cum ıi pro-

misese. Avand credinta, Avraam a pribegit prinCanaan, fiind sigur ca urmasii sai aveau, ıncele din urma, sa ia ın stapanire acea tara. Si,nu ın ultimul rand, avand credinta, Avraam adovedit ascultare si a ıncercat sa-l ofere ca jertfape Isaac, fiind convins ca, daca era nevoie, Ie-hova avea sa-l ınvie (Evrei 11:8, 9, 17–19).

Avraam s-a concentrat asupra viitorului, nuasupra trecutului. Desi Avraam si Sara s-aubucurat probabil de o viata mai confortabilaın Ur decat ın Canaan, ei nu ‘si-au amin-tit mereu de locul din care iesisera’ (Evrei11:15). Dimpotriva, ei s-au concentrat asupra

A V R A A M UN EXEMPLU DE CREDINT˘

AÎn linistea serii, Avraam priveste cerul ınstelat si luminos.

Îi vine ın minte promisiunea

divina potrivit careia urmasii sai vor fi la fel de numerosi ca stelele cerului (Geneza15:5). Pentru Avraam, stelele sunt o aducere-aminte a promisiunii lui Iehova. Ele sunttotodata o garantie. La urma urmei, daca Iehova a putut sa creeze vastul universsi tot ce este ın el, nu putea el si sa-i faca pe Avraam si pe Sara sa aiba un copil?Asa gandea Avraam. Cata credinta avea el!

PUBLICAT˘

AÎN PREZENT

ÎN 194 DE LIMBI: acholi, afri-

kaans, aimara�, albaneza, amharica, araba, armeana, ar-meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caracterechirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam-bodgeana, catalana, cebuano, ceha�, chiBemba, chiChe-wa, chineza simplificata, chineza traditionala� (formataudio numai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuu-kese, coreeana��, creola haitiana, creola mauritaniana,creola seychelles, croata, daneza�, ebraica, efik, engle-za�� (si ın Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza�, fran-ceza��, ga, georgiana, germana��, greaca, groenlande-za, guarani��, gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hirimotu, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italia-

na��, japoneza��, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde,kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiri-bati, kiRundi, kongo, kwangali, kwanyama, letona, lin-gala, lituaniana, luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale,macedoneana, maghiara��, malayalam, malgasa, malte-za, marathi, marshalleza, maya, mixteca, mizo, mongola,more, myanmar, ndebele, ndonga, nepaleza, ngabere,niueana, norvegiana��, nzema, olandeza��, oromo, ose-ta, otetela, palauana, pangasinan, papiamentu (Aruba),papiamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So-lomon, poloneza��, ponapean, portugheza��, punjabi,quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Bo-livia)�, quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana,

rusa��, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena,spaniola��, sranantongo, suedeza�, swahili, swati, taga-log�, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigrinya,tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, tswa-na, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uMbundu,urdu, urundi, venda, vietnameza, wallis, waray-waray,wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu.

� Disponibila si ın format audio pe CD.� Disponibila si ın format MP3 pe CD.� Disponibila ın format audio si pe www.jw.org.

modului ın care Dumnezeu avea sa-i binecu-vanteze pe ei si pe urmasii lor (Evrei 11:16).

A fost ıntemeiata credinta lui Avraam? Faraındoiala. Iehova si-a respectat fiecare promi-siune pe care i-a facut-o. Urmasii lui Avraams-au ınmultit, devenind ın cele din urma o na-tiune, natiunea Israel. Cu timpul, israelitii auajuns sa locuiasca ın Canaan, tara pe care Ie-hova i-o promisese lui Avraam (Iosua 11:23).CE

ÎNV

˘AT

˘AM DIN EXEMPLUL LUI AVRAAM?

Putem fi convinsi ca Iehova ısi va respecta pro-misiunile. Chiar daca, din punct de vedereuman, unele promisiuni par imposibil de ım-plinit, noi credem ca „la Dumnezeu toate suntposibile“ (Matei 19:26).

Din exemplul lui Avraam ınvatam, de ase-menea, sa nu ne concentram asupra lucruri-lor din trecut, ci asupra celor de care vom aveaparte ın viitor. Un barbat pe nume Jason a ın-vatat acest lucru. El sufera de o boala debili-

tanta, din cauza careia este complet paralizat.„Trebuie sa recunosc ca sunt momente candma gandesc la trecut“, spune Jason. El adau-ga: „Mi-e tare dor de lucrurile marunte, cumar fi s-o ımbratisez pe sotia mea, Amanda“.

Totusi, Jason este ferm convins ca Iehova ısiva ındeplini promisiunile, inclusiv promisiu-nea ca pamantul va deveni ın curand un para-dis si ca oamenii fideli se vor bucura de viatavesnica si de o sanatate perfecta� (Psalmul37:10, 11, 29; Isaia 35:5, 6; Revelatia 21:3, 4).„

Încerc sa-mi amintesc mereu ca ın fata ne

stau timpuri extraordinare“, spune Jason. Eladauga: „

În curand, stresul, ıngrijorarea, tris-

tetea si sentimentele de vinovatie se vor sfarsisi vor disparea pentru totdeauna“. Acesta esteun excelent exemplu de credinta, o credintaca a lui Avraam!

� Pentru a afla mai multe despre viitorul paradis pa-mantesc, vezi capitolele 3, 7 si 8 din cartea Ce ne ınvataın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

A V R A A M UN EXEMPLU DE CURAJAvraam se uita la familia si la slujitorii sai ın timp ce se pregatesc sa plece spre Canaan(Geneza 12:1–5). Privind acest grup numeros de oameni, carora trebuie sa le poartede grija, Avraam ısi da seama cat de mare este responsabilitatea pe care o are fata de ei.Cum le va satisface necesitatile materiale ıntr-o tara necunoscuta? Nu i-ar fimai usor daca s-ar ıntoarce ın Ur, o regiune prospera cu pasuni ıntinse,cu pamant fertil si cu apa din abundenta? Dar daca avea sa seımbolnaveasca sau sa moara ın acea tara straina? Cine aveasa se ıngrijeasca de familia lui? Probabil ca Avraam seıngrijoreaza cu privire la aceste lucruri. Totusi, el nuse lasa coplesit de teama. Avraam este hotaratsa treaca la actiune si sa asculte de poruncilelui Dumnezeu, orice s-ar ıntampla.Aceasta este o dovada de mare curaj.


CE ESTE CURAJUL? Curajul presupune tarie decaracter; este calitatea de a fi ındraznet si cute-zator; este opusul timiditatii sau al lasitatii. Aavea curaj nu ınseamna a nu simti niciodatateama. O persoana care primeste curaj de laDumnezeu trece la actiune ın pofida temerilor.CUM A DOVEDIT AVRAAM CURAJ? Avraam afost hotarat sa nu urmeze multimea. El a cres-cut ıntr-un mediu ın care oamenii se ınchinaula numerosi zei si idoli. Totusi, Avraam n-a per-mis ca teama de ce vor crede altii sa-l ımpie-dice sa faca ceea ce stia ca este drept. Mai de-graba, el a urmat cu ındrazneala o alta cale,alegand sa se ınchine la un singur Dumne-zeu, „Dumnezeul Preaınalt“, Iehova (Geneza14:21, 22).

Avraam a pus ınchinarea la adevaratul Dum-nezeu ınaintea preocuparilor materiale. El afost dispus sa renunte la viata confortabila dinUr si sa mearga ın pustiu, avand ıncredere de-plina ca Iehova urma sa se ıngrijeasca de ne-cesitatile lui materiale. Desigur, de-a lungulanilor, el s-a gandit probabil la unele avanta-je de care se bucurase ın Ur. Dar Avraam erasigur ca Iehova avea sa se ıngrijeasca ıntot-deauna de el si de familia sa. Bizuindu-se peIehova si considerandu-l cea mai importantaPersoana din viata sa, Avraam a avut curajulsa asculte de poruncile lui Dumnezeu.CE

ÎNV

˘AT


Îl

putem imita pe Avraam dobandind curajul dea asculta de Iehova, chiar daca cei din jur nufac acest lucru. De exemplu, din Biblie aflamca oamenii care sustin ınchinarea adusa lui Ie-hova Dumnezeu ıntampina uneori opozitie,probabil chiar din partea unor rude sau a unorprieteni bine intentionati (Ioan 15:20).

Însa,

daca suntem convinsi de lucrurile pe carele-am ınvatat despre Iehova, ne sustinem con-vingerile, facand lucrul acesta cu respect (1 Pe-tru 3:15).

De asemenea, putem avea ıncredere ın pro-misiunea lui Dumnezeu ca le va purta de gri-

ja celor ce au credinta ın el. O astfel de ıncre-dere ne da curajul de a pune pe primul planlucrurile spirituale, nu cele materiale (Matei6:33). Sa vedem cum a procedat o familie carea tinut cont de acest lucru.

Desi aveau doi copii mici, Doug si Becky audorit sa se mute ıntr-o tara unde era mare ne-voie de proclamatori ai vestii bune. Dupa ceau facut cercetari atente si s-au rugat fierbin-te, ei au decis sa-si puna ın aplicare planul.„Ne-a trebuit curaj sa ne facem bagajele, sa neluam copiii si sa ne mutam, nestiind exact

cum se vor derula lucrurile“, spune Doug.„Dar, ınca de cand am ınceput sa ne gandimla ideea de a ne muta, am analizat exemplullui Avraam si al Sarei. Am meditat la ıncrede-rea pe care au avut-o ei ın Iehova si la modulın care El i-a sustinut ın fiecare situatie. Lucrulacesta ne-a ajutat foarte mult.“ˆ

In ce priveste viata lor ıntr-o tara straina,Doug spune: „Am fost binecuvantati ıntr-unmod extraordinar“. El explica: „Deoarece sti-lul nostru de viata este mult mai simplu, reu-sim sa petrecem cea mai mare parte din zi ım-preuna: predicam, stam de vorba unii cu altiisi ne jucam cu baietii nostri. N-avem cuvintesa spunem cat de liberi ne simtim!“.

Desigur, nu oricine poate sa faca o schim-bare atat de mare.

Însa toti putem imita exem-

plul lui Avraam acordand prioritate ınchinariila Dumnezeu si avand ıncredere ca el ne vasprijini ıntotdeauna. Cand facem lucrul aces-ta, urmam ındemnul Bibliei de ‘a fi plini decuraj si a spune: «Iehova este ajutorul meu, numa voi teme!»’ (Evrei 13:5, 6).

O persoana care primeste curajde la Dumnezeu trece la actiuneın pofida temerilor

Sara a fost casatorita cu un barbat care adovedit o credinta remarcabila. Dar aceastafemeie tematoare de Dumnezeu a lasat si eaun exemplu excelent. De fapt, Biblia o men-tioneaza pe Sara de trei ori ca fiind un exem-plu demn de imitat, de care femeile tematoa-re de Dumnezeu ar trebui sa tina seama(Isaia 51:1, 2; Evrei 11:11; 1 Petru 3:3–6).

Desi Scripturile spun relativ putine lucruridespre aceasta femeie remarcabila, ne pu-tem face o idee despre calitatile ei.

Sa ne gandim, de exemplu, la modul ıncare a reactionat Sara cand Avraam i-a vorbitdespre porunca lui Dumnezeu de a pleca dinUr. S-a ıntrebat ea unde aveau sa mearga side ce? S-a ıngrijorat ea ın legatura cu necesi-tatile lor materiale? S-a ıntristat ea la gandulca avea sa-si paraseasca rudele si prietenii,fara sa stie daca ıi va mai vedea vreodata?Fara ındoiala, astfel de ganduri i-au trecutprin minte. Totusi, ea a fost dispusa sa plece,avand ıncredere ca Iehova avea s-o binecu-vanteze pentru ascultarea ei (Faptele 7:2, 3).

Pe langa faptul ca i-a slujit cu supunerelui Dumnezeu, Sara a fost o sotie excelenta.Ea nu a concurat cu sotul ei pentru a obtinecontrolul asupra familiei. Dimpotriva, ea acultivat un respect sincer fata de sotul ei, sus-tinandu-l cu iubire ın timp ce el conducea fa-milia. Procedand astfel, Sara ‘s-a ımpodobit’,devenind atragatoare prin calitatile ei (1 Pe-tru 3:1–6).

Le pot ajuta aceste calitati si pe sotiile dinprezent? „Din exemplul Sarei am ınvatat canu ar trebui sa ma retin sa-i spun sotuluimeu ce gandesc“, afirma o femeie pe numeJill, care este casatorita de peste 30 de ani siare o casnicie fericita. Ea continua: „Am ınva-tat totodata ca, ın calitate de cap al familiei,sotul meu are responsabilitatea de a lua de-cizia finala. Odata ce el a facut lucrul acesta,datoria mea este sa fac tot ce pot pentru a-lsustine“.

Probabil cea mai impresionanta lectie pecare o ınvatam de la Sara este aceea ca, desiera foarte frumoasa, ea n-a permis ca frumu-setea fizica s-o faca sa devina mandra (Gene-za 12:10–13). Mai degraba, Sara l-a sustinutcu umilinta pe Avraam atat ın momentele fe-ricite, cat si ın momentele grele de care auavut parte de-a lungul vietii. Fara ındoiala,Avraam si Sara au fost un cuplu fidel, umil siplin de iubire — un sot si o sotie care au fosto binecuvantare unul pentru celalalt.

O femeie tematoarede Dumnezeusi o sotie pretioasa


În arsita zilei, Avraam sta la umbra ın cortul sau. Privind ın departare, el vedeapropiindu-se trei barbati.� Fara sa stea pe ganduri, Avraam alearga ın ıntampinareavizitatorilor si insista ca acestia sa se odihneasca putin si sa se bucure de ospitalitatea sa.El se ofera sa le aduca „o bucata de paine“, ınsa apoi le pregateste o masa ımbelsugataconstand ın paine proaspata, unt, lapte si carne frageda, de cea mai buna calitate. Candısi serveste oaspetii, Avraam da dovada nu numai de o ospitalitate remarcabila, ci, asacum vom vedea, si de multa umilinta (Geneza 18:1–8).

CE ESTE UMILINTA? Umilinta este opusulmandriei sau al arogantei. Un om umil recu-noaste ca ceilalti ıl depasesc ın anumite pri-vinte (Filipeni 2:3). El tine cont de sugestiilealtora si este dispus sa ındeplineasca sarciniumile ın folosul lor.CUM A DOVEDIT AVRAAM UMILINT

˘A?

Avraam le-a slujit altora cu bucurie. Asa cumam observat, cand i-a vazut pe cei trei vizita-tori, Avraam a ınceput imediat sa faca prega-tiri pentru a le oferi tot ce aveau nevoie. Fara

� Desi probabil ca Avraam nu si-a dat seama de la ın-ceput, acesti vizitatori erau mesageri ıngeresti ai lui Dum-nezeu (Evrei 13:2).

ıntarziere, Sara, sotia sa, a ınceput sa prega-teasca masa. Sa observam ınsa cine a facutcea mai mare parte din munca: Avraam aalergat ın ıntampinarea vizitatorilor, el s-aoferit sa le dea ceva sa manance, el a alergatla cireada si a ales un animal pentru a-l ın-junghia si tot el le-a adus oaspetilor manca-rea.

În loc sa-i puna pe servitorii sai sa faca

totul, acest om umil a ales sa faca el ınsusi totce era necesar. El nu a considerat ca era subdemnitatea lui sa le slujeasca altora.

Avraam a tinut cont de sugestiile celor aflatisub autoritatea sa.

În Biblie sunt consemna-

te doar cateva conversatii dintre Avraam si

A V R A A M UN EXEMPLU DE UMILINT˘

A

10 TURNUL DE VEGHE ˙ 1 IANUARIE 2012

CE ESTE IUBIREA? Iubirea este un sentiment deafectiune profunda, un atasament plin de cal-dura. O persoana iubitoare arata prin actiuni-le ei ce simte fata de cei pe care ıi iubeste, chiardaca acest lucru ar presupune sacrificii.CUM A DOVEDIT AVRAAM IUBIRE? Avraam aaratat ca ısi iubea familia. Fara ındoiala, Avraama fost un om ocupat. Cu toate acestea, elnu a neglijat niciodata necesitatile spiritualesau afective ale familiei sale. De fapt, Iehova stiaca Avraam era tipul de cap de familie care luainitiativa ın ce priveste ınchinarea (Geneza

18:19). Mai mult, Iehova a vorbit ın mod con-cret despre iubirea lui Avraam. Cand i s-a adre-sat lui Avraam, Iehova a spus ca Isaac era ‘fiulpe care [Avraam] ıl iubea mult’ (Geneza 22:2).

Iubirea lui Avraam reiese si din modul ıncare a reactionat la moartea iubitei sale sotii,Sara. Avraam a jelit-o. Chiar daca era un barbatputernic, lui Avraam nu i-a fost teama sa-si ma-nifeste durerea. Ce frumoasa ımbinare de for-ta si delicatete!

Avraam a aratat ca ıl iubea pe Dumnezeu. Ela manifestat aceasta iubire toata viata. Cum anu-

A V R A A M UN EXEMPLU DE IUBIREBatranul Avraam este cuprins de durere. Sara, sotia lui mult iubita, a murit.Cate amintiri dragi ıi vin ın minte ın aceste clipe! Durerea devine sfasietoare.Avraam ıncepe sa planga (Geneza 23:1, 2). Lacrimile sale nu sunt nici pedeparte un semn de slabiciune sau un motiv sa se simta stanjenit. Dimpotriva,ele dezvaluie una dintre cele mai frumoase calitati ale lui Avraam: iubirea.

Sara. Totusi, de doua ori citim ca Avraam aascultat ce i-a spus Sara si a actionat ın armo-nie cu sugestia ei (Geneza 16:2; 21:8–14).Într-una din aceste ocazii, initial, sugestia ei„l-a ıntristat mult pe Avraam“. Dar, cand Ie-hova i-a vorbit lui Avraam, spunand ca ideeaSarei era buna, Avraam a cedat cu umilinta sia pus ın aplicare sugestia ei.CE

ÎNV

˘AT


Daca suntem cu adevarat umili, vom fi feri-citi sa le slujim altora. Vom gasi bucurie ın aface tot ce ne sta ın putinta pentru ca viatalor sa fie mai frumoasa.

Putem arata umilinta si prin modul ıncare reactionam la sugestiile altora.

În loc sa

respingem o idee doar pentru ca nu ne-amgandit noi la ea, ar fi ıntelept sa fim deschisila parerile altora (Proverbele 15:22). Aceasta

atitudine le este utila ındeosebi celor care auo anumita autoritate. „Am constatat ca unsupraveghetor bun creeaza un mediu ın careoamenii se simt liberi sa se exprime“, spu-ne John, care lucreaza de mult timp ıntr-opozitie de raspundere. El adauga: „Este ne-voie de umilinta pentru a recunoaste ca opersoana aflata sub autoritatea ta poate aveao idee mai buna ıntr-o anumita privinta.

În

definitiv, nimeni, nici chiar un supraveghe-tor, nu detine monopolul asupra ideilorbune“.

Cand ıl imitam pe Avraam, tinand cont desugestiile altora si ındeplinind sarcini umileın folosul lor, ne bucuram de favoarea lui Ie-hova. Sa nu uitam ca „Dumnezeu li se ımpo-triveste celor trufasi, dar le da bunatate ne-meritata celor umili“ (1 Petru 5:5).


me? Poate ca ne amintim ce spune Biblia ın1 Ioan 5:3: „Iata ce ınseamna iubirea de Dum-nezeu: sa respectam poruncile sale“. Potrivitacestei definitii, Avraam a fost un exemplu re-marcabil ın ce priveste iubirea de Dumnezeu.

De fiecare data cand Iehova i-a dat o porun-ca lui Avraam, acesta a actionat imediat (Gene-za 12:4; 17:22, 23; 21:12–14; 22:1–3). Nu contadaca porunca era usoara sau grea. Nu conta preamult nici daca Avraam cunostea motivul pentrucare Iehova ıi cerea s-o ındeplineasca. Pentru el,acesti factori nu aveau nicio importanta. Daca

Dumnezeu dorea ca el sa faca un anumit lucru,Avraam era dispus sa-l faca. Avraam a conside-rat fiecare porunca de la Iehova o ocazie de a-sidemonstra iubirea fata de el.CE

ˆINV

˘AT


ˆIl

putem imita pe Avraam manifestand o caldaafectiune fata de altii, ın special fata de mem-brii familiei. Sa nu permitem niciodata ca pre-siunile vietii sa ne rapeasca timpul pe care artrebui sa li-l daruim celor pe care-i iubim celmai mult.

De asemenea, ar trebui sa cultivam o iubiresincera pentru Iehova. O astfel de iubire poateconstitui o forta motivationala puternica ınviata noastra. De exemplu, ea ne poate motivasa facem schimbari ın ce priveste atitudinea,vorbirea si conduita noastra pentru a-i fi pla-cuti lui Dumnezeu (1 Petru 1:14–16).

Bineınteles, nu este ıntotdeauna usor sa res-pectam poruncile lui Iehova. Dar putem fi si-guri ca Cel care l-a ajutat pe Avraam, Cel carel-a numit ‘prietenul sau’, ne va sustine si pe noi(Isaia 41:8). Cuvantul sau, Biblia, promite: „El. . . va va face neclintiti, va va ıntari“ (1 Petru5:10). Cat de ıncurajatoare este aceasta promi-siune facuta de Prietenul de ıncredere al luiAvraam!

Multi ar raspunde afirmativ. Ei ar fi pro-babil surprinsi sa afle ca Avraam a fostdoar unul dintre barbatii fideli si puternicidespre care Biblia spune ca au plans ınmomente grele. Alti barbati fideli care auplans au fost Iosif, David, apostolul Petru,batranii congregatiei din Efes si chiar Isus(Geneza 50:1; 2 Samuel 18:33; Luca22:61, 62; Ioan 11:35; Faptele 20:36–38).Este clar, Biblia nu spune ca un barbatcare plange da dovada de slabiciune.

Da dovada de slabiciuneun barbat care plange?


ORASUL Valenca do Minho, aflat ın nor-dul Portugaliei, a fost construit ın vre-muri de primejdie. Prin crenelurile zi-

durilor de aparare care ınconjoara orasul sepoate vedea raul Minho, care constituie si gra-nita dintre Spania si Portugalia. Pe celalalt malal raului se afla orasul spaniol Tuy, a carui ca-tedrala seamana izbitor cu o fortareata. Princi-palele fortificatii din Tuy si din Valenca datea-za din secolul al XVII-lea, cand Spania siPortugalia erau ın razboi.ˆ

In 1995, punctele de frontiera si controalelevamale dintre aceste doua tari ale Uniunii Eu-ropene au fost desfiintate.

Însa a uni popoare-

le ınseamna mai mult decat a elimina controa-lele de frontiera. Acesta este un proces ın caresunt implicate, de asemenea, mintea si inima.În Valenca exista o cladire mica, dar frumoasa,

care arata cum pot fi depasite barierele dintrepopoare. Este vorba de un loc de ınchinare, osala a Regatului a Martorilor lui Iehova, ın carese ıntrunesc doua congregatii ale Martorilor,una din Portugalia si cealalta din Spania.

Totul a ınceput ın 2001, cand Martorii dinTuyau ajuns ın situatia de a avea nevoie de o altasala a Regatului. Ei au trebuit sa elibereze spa-tiul pe care ıl ınchiriasera.

În plus, nu aveau su-

ficiente fonduri pentru a construi o sala noua.Nu-si puteau permite nici sa ınchirieze alta pro-prietate, deoarece congregatia era mica. De ace-ea, Martorii spanioli i-au ıntrebat pe fratii lorportughezi din Valenca daca ar fi de acord sa-iprimeasca ın sala lor, ıntrucat aceasta se afla lanumai cativa kilometri de centrul orasului Tuy.

„Am discutat despre aceasta situatie ın ca-drul unei ıntruniri tinute ın decembrie 2001“,

Acolo undegranitelenu ınseamnanimicMartorii lui Iehova se straduiesc sa depaseascabarierele care exista ıntre popoare. Ei respectaprincipiul care se desprinde din cuvinteleadresate de Isus discipolilor sai: „Voi totisunteti frati“ (Matei 23:8). Acest lucru sepoate observa ın doua locuri de ınchinareale Martorilor lui Iehova, unul din Portugaliasi unul din Spania.


ısi aminteste Eduardo Vila, un membru al con-gregatiei spaniole din Tuy. „La plecare, mi-amdat seama ca Iehova le sensibilizase inima fra-tilor nostri portughezi. Ei facusera multe sacri-ficii pentru a-si construi aceasta frumoasa salaa Regatului, iar credinta noastra s-a ıntarit va-zand ca erau dispusi sa ne lase s-o folosim sinoi.“

„Am fost bucurosi sa-i primim pe fratii spa-nioli ın sala noastra“, spune Americo Almeida,un Martor portughez care a fost prezent la aceaıntrunire. „Am avut ıncredere ca Iehova avea sabinecuvanteze aceasta schimbare, astfel ca deci-zia s-a luat ın unanimitate.“ Martorii din celedoua tari se ınteleg foarte bine. „S-ar putea sapara ciudat, dar nici macar nu remarcam ca pro-venim din tari diferite. Suntem pur si simplufrati de credinta“, spune Paolo din Valenca.

Unul dintre primele lu-cruri ce le atrage atentia vi-zitatorilor care intra ın SalaRegatului este ca, pe pere-tele din spatele salii suntdoua ceasuri identice, careindica ore diferite. Spaniaeste cu o ora ınaintea Por-tugaliei, ınsa diferenta defus orar este singurul lucrucare face nota discordantaın Sala Regatului. Cand cladirea a trebuit reno-vata, Comitetul Regional de Constructie dinSpania a supravegheat munca fratilor din ambe-le congregatii, care au lucrat cu bucurie. „Multifrati cu experienta ın constructii au venit dinSpania sa ne ajute, unii chiar si de la peste160 de kilometri distanta“, ısi aminteste Paolo.

„S-ar puteasa para ciudat,dar nici macarnu remarcamca provenimdin tari diferite.Suntem pur sisimplu fratide credinta“

Vedere spre Tuy si spre raul Minho de pe zidurile care ımprejmuiesc orasul Valenca do Minho


„Lucrarile la acest proiect au ıntarit legaturile deiubire dintre congregatiile noastre.“

Sa vedem un al doilea exemplu care aratacum se pot depasi obstacolele create de granite.

Unitate ıntr-o vale divizataPuigcerda este un oras spaniol situat langa

granita cu Franta. Se ıntinde ın mijlocul uneivai fertile, ınconjurate de crestele semete alemuntilor Pirinei.

Întreaga vale, numita Cer-

dana, a apartinut odinioara Spaniei.Însa, ın

1659, ın baza acordului de pace cunoscut dreptTratatul Pirineilor, Spania a cedat jumatate dinaceasta vale Frantei.ˆ

In prezent, francezii merg la cumparaturi ınPuigcerda, cel mai important oras din aceastavale. Iar, din 1997, Martorii lui Iehova din Puig-

cerda ıi primesc si ei ın sala lor pe fratii si su-rorile de credinta din Franta.

În acel an, Marto-

rii francezi au trebuit sa renunte la proprietateape care o ınchiriasera. Cea mai apropiata salaa Regatului din Franta era la o ora de mers cumasina, iar, ın timpul iernii, trecatorile mon-tane pe care calatorii trebuie sa le strabata pen-tru a ajunge acolo sunt deseori ınzapezite.

Cand Martorii francezi le-au explicat fratilordin Spania ca aveau nevoie urgent de un locde ıntrunire, acestia le-au pus imediat la dispo-zitie sala lor. „Toti fratii spanioli au fost bucu-rosi sa-i primeasca ın sala pe fratii din Franta“,ısi aminteste Prem, un Martor local. „Bineınte-les, aceasta atitudine a avut la baza instruireabiblica pe care am primit-o cu totii de-a lungulanilor. Dupa doua saptamani, am ınceput safolosim ımpreuna Sala Regatului, lucru pe careıl facem de 13 ani.“

„Puigcerda a fost locul ideal ın care sa avemo sala a Regatului“, spune Eric, un supraveghe-tor din congregatia franceza. „

Îmi amintesc si

acum primirea plina de caldura pe care ne-a fa-cut-o congregatia spaniola. Fratii si-au decoratsala cu un buchet mare de flori si cu un afis pecare scria: «Bine ati venit, dragi frati si surori».“

Eric adauga: „Oamenii au crezut ca, odata cuınchiderea Salii Regatului din Franta, congre-gatia de acolo a disparut. Dar, pentru ca amcontinuat sa predicam cu regularitate, ceea cea ınsemnat si sa oferim invitatii la ıntrunirilenoastre tinute ın Spania, oamenii si-au dat sea-ma ca eram ınca acolo. Cei interesati se bucu-ra sa vina la sala din Spania.

În plus, faptul ca

folosim aceeasi sala cu fratii spanioli ne-a apro-piat mai mult unii de altii.

Înainte stiam ca

exista o congregatie spaniola dincolo de grani-ta, dar nu ne prea ıntalneam cu fratii de aco-lo. Acum, ca ne vedem cu regularitate, nu nemai simtim singuri ın aceasta vale montanaizolata“.

„Lucrarile laacest proiect

au ıntaritlegaturile deiubire dintrecongregatiile

noastre“

Renovarea Salii Regatului

Au creat barierele culturale vreo problema?„Cand am aflat ca vom tine ıntrunirile ın Spa-nia, am fost putin ıngrijorata“, spune o Mar-tora din Franta, care are peste 80 de ani.„

ˆInsa, datorita primirii calduroase si atitudinii

prietenoase a fratilor din Puigcerda, aceastaschimbare nu a creat niciun fel de problema.Dimpotriva, a fost o ocazie de a arata ca Mar-torii lui Iehova se bucura de unitate interna-tionala.“

Baza unei uniuni tot mai stranseFondatorii Uniunii Europene au afirmat ca

tarile membre erau ‘decise sa puna bazele uneiuniuni tot mai stranse ıntre natiunile europe-

ne’. Desfiintarea punctelor de frontiera ın anii’80 si ’90 ai secolului trecut a avut menirea saaccelereze acest proces.

ˆInsa granitele trebuiau

ınlaturate si la nivelul mintii.Martorii lui Iehova se straduiesc sa elimine

prejudecatile si neıncrederea. Ei ınteleg ca di-versitatea existenta ın mijlocul lor este bene-fica si ca „Dumnezeu nu este partinitor“ (Fap-tele 10:34). La congresele lor internationale,dar si la ıntrunirile de la Sala Regatului, ei vad„ce bine si ce placut este ca fratii sa locuiascaımpreuna ın unitate“ (Psalmul 133:1). Unita-tea de care se bucura Martorii lui Iehova dinValenca si din Puigcerda cu fratii lor din tarilevecine este o dovada vie ın acest sens.

„Ce bine sice placuteste ca fratiisa locuiascaımpreunaın unitate!“PSALMUL 133:1

Pirineii si valea Cerdana

Doi batrani din cele doua congregatii — una spaniola, iar cealaltafranceza — care se ıntrunesc la Sala Regatului din Puigcerda

1. Sunt profetiile Bibliei concrete?Numai Dumnezeul Atotputernic poate pre-

zice viitorul ın detaliu (Amos 3:7). De exem-plu, ınca de la ınceputul istoriei omenirii, ela profetit venirea lui Mesia, sau Cristos. Me-sia urma sa fie un descendent al fideluluiAvraam si sa devina un conducator care aveasa-i ajute pe oamenii ascultatori sa redoban-deasca binecuvantarile unei vieti perfecte,fara boli (Geneza 22:18; Isaia 53:4, 5). Pro-misul Mesia urma sa se nasca ın Betleem. (Ci-titi Mica 5:2.)

Isus s-a dovedit a fi Mesia. Cu peste 700 deani ınainte de nasterea lui, Biblia a prezis caMesia avea sa fie nascut de o fecioara si safie dispretuit. El urma sa-si dea viata pentrupacatele multora si sa fie ıngropat alaturi decei bogati (Isaia 7:14; 53:3, 9, 12; Matei 1:23).

Cu peste 500 de ani ınainte, Biblia a profetit,de asemenea, ca el urma sa intre ın Ierusa-lim pe un magar si ca avea sa fie tradat pen-tru 30 de arginti. Toate aceste detalii s-au ım-plinit. (Cititi Zaharia 9:9; 11:12.)

2. Prezice Dumnezeu anumite date?Biblia a profetit cu peste 500 de ani ınainte anul

exact ın care urma sa apara Mesia. Timpul pana lasosirea sa a fost masurat ın saptamani simbolice,numite „saptamani de ani“, ın care fiecare zi repre-zenta un an. Asadar, fiecare „saptamana“ a durat7 ani. Urmau sa treaca 7 saptamani si alte 62 desaptamani, ın total 69 de saptamani de ani, adica483 de ani. Cand a ınceput aceasta perioada? Con-form Bibliei, ın anul cand Neemia, un slujitor al luiDumnezeu, a ajuns ın Ierusalim si a ınceput sa re-construiasca orasul. Istoria persana arata ca acestlucru s-a ıntamplat ın 455 ı.e.n. (Neemia 2:1–5).Isus a fost botezat ın calitate de Mesia exact dupa483 de ani, ın 29 e.n. (Cititi Daniel 9:25.)

S˘

AˆINV

˘AT

˘AM DIN CUV

ˆANTUL LUI DUMNEZEU

Prezice Biblia viitorul?

Acest articol analizeaza unele ıntrebaripe care vi le-ati pus, probabil,si dumneavoastra si prezinta versetelece raspund la ele. Cititi aceste verseteın propria Biblie. Martorii lui Iehovasunt bucurosi sa le analizeze ımpreunacu dumneavoastra.

3. Exista profetii biblice carese ımplinesc ın prezent?

Isus a profetit ca ın zilele noastre vor avea locevenimente cruciale.

În profetia sa, el a mentionat

si vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. AcestRegat le va aduce eliberare tuturor oamenilor careıl iubesc pe Dumnezeu si va distruge complet sis-temul corupt ın care traim. (Cititi Matei 24:14,21, 22.)

Profetiile biblice descriu ın detaliu perioada deıncheiere a actualului sistem. Biblia a dezvaluit ca,ın pofida a ceea ce ar fi de asteptat ıntr-o era a pro-gresului, oamenii urmau sa distruga pamantul. Su-ferintele cauzate de razboaie, de lipsurile de ali-mente, de cutremure si de epidemii aveau sa fiedin ce ın ce mai mari (Luca 21:11; Revelatia 11:18).Normele morale urmau sa decada.

În aceste tim-

puri grele, continuatorii lui Isus aveau sa predicevestea buna despre Regatul lui Dumnezeu tuturornatiunilor. (Cititi Matei 24:3, 7, 8; 2 Timotei 3:1–5.)

4. Care va fi viitorul omenirii?Dumnezeul Atotputernic le pregateste mari bi-

necuvantari oamenilor fideli. Isus Cristos, adicaMesia, si alesii sai vor domni din cer peste pamant.Ei formeaza guvernul, sau Regatul, care ısi va exer-cita conducerea pentru 1000 de ani. Cei morti vorfi ınviati si vor avea posibilitatea de a fi consideratidemni sa primeasca viata vesnica. Mai mult, Rega-tul ıi va vindeca pe toti oamenii bolnavi. Boala simoartea nu vor mai exista. (Cititi Revelatia 5:10;20:6, 12; 21:4, 5.)

Pentru mai multe informatii,vezi paginile 23–25 si 197–201 din aceasta carte.

CE NEÎNVAT

˘A

ın realitateBIBLIA?

17


„TINE-M˘

A de mana!“, ıi spune tatalfiului sau ın timp ce se pregatesc sa

traverseze o strada aglomerata. Cu de-getelele ın mana puternica a tataluisau, baiatul se simte ın siguranta siprinde curaj. Ti-ai dorit si tu vreodatasa te ia cineva de mana si sa te condu-ca ın siguranta pe drumul plin de in-certitudini al vietii? Daca da, vei gasimangaiere ın cuvintele consemnate deprofetul Isaia. (Citeste Isaia 41:10, 13.)

Cuvintele lui Isaia au fost adresatepoporului Israel. Chiar daca Dumnezeu conside-ra aceasta natiune ‘proprietatea sa speciala’, eaera ınconjurata din toate partile de dusmani (Exo-dul 19:5). Trebuiau israelitii sa se teama? Iehovai-a dat lui Isaia misiunea de a le transmite un me-saj ıncurajator. Pe masura ce examinam cuvinte-le sale, sa nu pierdem din vedere ca ele sunt va-labile si pentru ınchinatorii lui Dumnezeu dinprezent (Romani 15:4).

„Nu te teme“, ıi spune Iehova poporului sau(Versetul 10). Acestea nu sunt vorbe goale. Ieho-va ıi explica poporului sau de ce nu trebuie sa seteama: „Caci eu sunt cu tine“. El nu este o sursade ajutor aflata la distanta, care promite sa ajun-ga la timp ın situatii grele. Iehova vrea ca slujito-rii sai sa stie ca el este cu ei, ca si cum le-ar staalaturi, fiind ıntotdeauna gata sa-i ajute. Nu esteaceasta o idee ıncurajatoare?ˆ

In continuare, Iehova ıi spune poporului sau:„Nu te uita ın jur“ (Versetul 10). Verbul ebraic fo-losit aici se poate referi la o persoana care „se uitaın toate directiile pentru a vedea daca existavreun lucru ce i-ar putea face rau“. Iehova le ex-plica slujitorilor sai motivul pentru care nu e ne-voie sa se uite cu teama ın jur: „Caci eu suntDumnezeul [vostru]“. Poate exista ceva mai ıncu-

rajator? Iehova este ‘Cel Preaınalt’, ‘CelAtotputernic’ (Psalmul 91:1).

Întrucat

Atotputernicul Iehova este Dumnezeullor, de ce s-ar teme?

Asadar, ce pot astepta ınchinatorii luiIehova de la el? Iehova ıi promite fieca-rui slujitor al sau: „Te voi sprijini cumana mea dreapta a dreptatii“ (Verse-tul 10). El mai spune: „Eu, Iehova,Dumnezeul tau, te iau de mana dreap-ta“ (Versetul 13). La ce te gandesti candcitesti aceste cuvinte? „Analizate ım-

preuna, aceste doua versete ınfatiseaza imagineaimpresionanta a unui parinte care este alaturi decopilul sau“, se spune ıntr-o lucrare de referinta.„[Tatal] este nu numai pregatit sa-si apere copi-lul, ci este si alaturi de el ın sens fizic; el nu va per-mite sa fie despartit de copilul sau.“ Gandeste-te:Iehova nu va permite ca slujitorii sai sa fie despar-titi de el, nici chiar ın clipele care ar putea pareacele mai ıntunecate din viata lor (Evrei 13:5, 6).ˆ

Inchinatorii lui Iehova din prezent pot gasi mul-ta mangaiere ın cuvintele consemnate de Isaia.

În

aceste ‘timpuri critice, carora cu greu li se facefata’, ne-am putea simti uneori coplesiti de pre-siunile vietii (2 Timotei 3:1). Dar nu este nevoiesa ınfruntam singuri astfel de ıncercari. Iehova do-reste sa ne fie aproape si sa ne ia de mana. Ase-menea copiilor, care au ıncredere ın parintii lor, sinoi ne putem tine de mana puternica a lui Ieho-va, convinsi fiind ca el ne va ındruma ın directiacorecta si ne va ajuta ın momentele grele (Psal-mul 63:7, 8).

APROPIATI-V˘

A DE DUMNEZEU

„Eu, Iehova, Dumnezeul tau,te iau de mana dreapta“

��

SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEIÎN IANUARIE:

˛ Isaia 24–42��


DESPRE TRECUTUL MEU:M-am nascut ıntr-o familie desurzi, fiind la randul meu surda.Primii mei sase ani din viata au fost frumosi.Apoi ınsa, parintii mei au divortat. Chiar dacaeram mica, am ınteles ce ınseamna divortul siam suferit foarte mult. Dupa divort, tata a ra-mas cu fratele meu mai mare ın Troitk, iarmama s-a mutat ın Celeabinsk, luandu-ma cuea. Dupa o vreme, mama s-a recasatorit. Tatalmeu vitreg era alcoolic si obisnuia sa ne bata.ˆ

In 1993, fratele meu mai mare, pe care ıl iu-beam foarte mult, s-a ınecat. A fost un adeva-rat soc pentru familia noastra! Mama a ın-ceput si ea sa bea si sa ma maltrateze, la fel catatal meu vitreg. Mi-am dorit sa gasesc o via-ta mai buna. Aveam mare nevoie de iubire side afectiune. De aceea, am ınceput sa merg la

diferite biserici, ınsa n-am gasitmangaierea pe care o cautam.CUM MI-A SCHIMBAT BI-BLIA VIATA: Cand aveam13 ani, o colega de clasa, careera Martora a lui Iehova, mi-apovestit cateva relatari din Bi-blie. M-am bucurat sa aflu maimulte despre personaje bibliceca Noe si Iov, care i-au slujit luiDumnezeu ın pofida unor si-tuatii dificile. Nu dupa multtimp, am ınceput sa studiez Bi-blia cu Martorii si sa particip laıntrunirile lor.

Studierea Bibliei m-a ajutatsa ınteleg multe adevaruri mi-nunate. Am fost profund mis-

cata cand am aflat ca Dumnezeu are un nume(Psalmul 83:18). Am fost impresionata sa vadcu cata exactitate a prezis Biblia conditiile careaveau sa existe ın „zilele din urma“ (2 Timo-tei 3:1–5). Si am fost ıncantata sa ınvat despresperanta ınvierii. Ma gandeam cu emotie ca ılvoi vedea din nou pe fratele meu! (Ioan5:28, 29)ˆ

Insa nu toti mi-au ımpartasit bucuria. Atatmama, cat si tatal meu vitreg ıi priveau cu

BIBLIA SCHIMB˘

A VIATA OAMENILOR

Cum a reusit o tanara care a avut o copilarie tragica sa gaseasca adevaratul sensal vietii? Ce l-a determinat pe un rebel politic violent sa devina un om pasnic,care predica vestea buna? Veti afla raspunsurile citind urmatoarele relatari.

„Am fost profund miscatacand am aflat ca Dumnezeuare un nume“

„Aveam marenevoie de iubiresi de afectiune.“INNA LEJNINA

ANUL NASTERII: 1981

TARA: RUSIAˆINAINTE: A AVUT O COPIL

˘ARIE TRAGIC

˘A

ostilitate pe Martorii lui Iehova. Ei au facutpresiuni asupra mea ca sa nu mai studiezBiblia. Dar eu iubeam ceea ce ınvatam sin-aveam de gand sa renunt.

Nu mi-a fost usor sa fac fata ımpotrivirii fa-miliei. Am primit ınca o lovitura cand si fra-tele meu mai mic, care venea cu mine la ın-trunirile Martorilor lui Iehova, s-a ınecat.

Însa

Martorii au fost mereu ala-turi de mine.

În mijlocul lor,

am gasit iubirea si afectiu-nea dupa care tanjisem toataviata. Eram sigura ca aceastaera religia adevarata.

În 1996,

m-am botezat ca Martora a luiIehova.FOLOASE: De sase ani sunt

casatorita cu un barbat minunat, pe numeDmitri. Amandoi slujim la Filiala Martorilorlui Iehova din Sankt Petersburg. Cu timpul,parintii mei au ınceput sa-si schimbe atitudi-nea fata de convingerile mele.

Sunt foarte recunoscatoare pentru ca ıl cu-nosc pe Iehova!

Închinarea pe care i-o aduc

m-a ajutat sa gasesc adevaratul sens al vietii.

DESPRE TRECUTUL MEU:M-am nascut ın Havana(Cuba) si am crescut ıntr-uncartier sarac, unde luptele destrada erau la ordinea zilei. Pemasura ce am crescut, am de-venit preocupat de judo side alte sporturi de contact.ˆ

Invatam bine la scoala, ast-fel ca parintii m-au ıncura-jat sa merg la facultate.

În

timpul facultatii, am ınceputsa cred ca sistemul politic dintara mea trebuia schimbat. Asa

„Ma framantaumulte ıntrebari.“RAUDEL RODR

ÍGUEZ RODR

ÍGUEZ

ANUL NASTERII: 1959

TARA: CUBAÎNAINTE: REBEL POLITIC

Eu si sotul meu ne bucuramsa le aratam surzilor publicatiiın limbajul semnelor

20

ca am hotarat sa lupt ımpotriva sistemului.Îm-

preuna cu un coleg de facultate, am atacat unofiter de politie, vrand sa-i luam arma.

În urma

atacului, politistul a suferit un traumatism cra-nian sever. Ca urmare, eu si colegul meu amfost trimisi la ınchisoare si am fost condamnatila moarte prin ımpuscare. La numai 20 de ani,eram la un pas de a-mi pierde viata!

Singur ın celula, m-am gandit cum aveamsa ma port ın fata plutonului de executie. Nuvoiam sa arat niciun fel de teama.

În acelasi

timp, ma framantau multe ıntrebari: „De ceexista atat de multa nedreptate ın lume? Sa fieviata asta totul?“.CUM MI-A SCHIMBAT BIBLIA VIATA:

În

cele din urma, condamnarea noastra la moar-te a fost comutata ın 30 de ani de ınchisoare.Chiar ın acea perioada i-am cunoscut pe cati-va Martori ai lui Iehova, care se aflau ın ın-chisoare din cauza convingerilor lor religioa-se. Am fost impresionat de comportamentulcurajos, dar, ın acelasi timp, pasnic al Marto-rilor. Desi fusesera ınchisi pe nedrept, nu eraufuriosi sau plini de resentimente.

Martorii m-au ınvatat ca Dumnezeu are unscop cu privire la omenire. Ei mi-au aratat dinBiblie ca Dumnezeu va transforma pamantulıntr-un paradis, ın care nu vor mai exista in-fractiuni si nedreptate. Atunci, pe pamant vorfi numai oameni buni, care vor putea trai ves-nic ın conditii perfecte (Psalmul 37:29).ˆ

Imi placea ce ınvatam de la Martori, ınsapersonalitatea mea nu semana aproape deloccu a lor. Credeam ca era imposibil sa devin ne-utru din punct de vedere politic sau sa ıntorcsi celalalt obraz. De aceea, am ho-tarat sa citesc Biblia de unul sin-gur. Cand am terminat-o, mi-amdat seama ca Martorii lui Iehovaerau singurii oameni care se pur-tau asemenea primilor crestini.

Studiind Biblia, am ınteles catrebuia sa fac schimbari radica-le ın viata. De exemplu, trebuia

sa-mi schimb felul de a vorbi, ıntrucat obis-nuiam sa folosesc cuvinte obscene. De aseme-nea, trebuia sa ma las de fumat. Si trebuia sadevin neutru ın chestiunile politice. Nu mi-afost deloc usor, ınsa, cu ajutorul lui Iehova,am reusit ın timp sa fac aceste schimbari.

Unul dintre cele mai grele lucruri a fost saınvat sa ma stapanesc.

Înca ma rog pentru sta-

panire de sine. Ma ajuta foarte mult versetecum este cel din Proverbele 16:32, unde sespune: „Cine este ıncet la manie valoreaza maimult decat un om puternic si cine ısi tine subcontrol spiritul, mai mult decat cel ce cuceres-te un oras“.ˆ

In 1991, m-am botezat ca Martor al lui Ieho-va. Am facut botezul ın ınchisoare, ıntr-un bu-toi cu apa. Dupa un an, eu si alti cativa detinutiam fost eliberati si trimisi ın Spania, ıntrucataveam rude acolo. Cand am ajuns ın Spania,am ınceput imediat sa particip la ıntrunirileMartorilor lui Iehova. Martorii de acolo m-auprimit ca si cum m-ar fi cunoscut de ani de zilesi m-au ajutat sa ıncep o viata noua.FOLOASE: Sunt un om fericit si ıi slujesc luiDumnezeu alaturi de sotia mea si de fiicelenoastre. Am privilegiul sa petrec cea mai mareparte a timpului ajutandu-i pe altii sa cunoas-ca Biblia. Uneori ma gandesc la anii tineretii,cand am fost la un pas de a-mi pierde viata, sisunt recunoscator pentru toate lucrurile bunecare mi s-au ıntamplat de atunci. Nu numai casunt ın viata, dar am si o speranta. Astept cunerabdare Paradisul promis de Dumnezeu,cand pe tot pamantul va exista dreptate si cand„moartea nu va mai fi“ (Revelatia 21:3, 4).


ˇ Potrivit cartii Estera, Ahasveros aales-o ca regina pe tanara iudeica Este-ra, care, mai tarziu, si-a salvat poporulde la genocid. Mult timp, istoricii auavut opinii diferite ın legatura cu iden-titatea regelui persan numit ın BiblieAhasveros. Totusi, problema pare sa sefi rezolvat dupa ce s-au descifrat maimulte inscriptii scrise ın trei limbi, careau fost gasite pe cateva monumentepersane. Potrivit acestora, este aproapesigur ca Ahasveros a fost Xerxes I, fiullui Darius cel Mare (Hystaspe). Felul ıncare apare numele Xerxes ın inscriptii-le persane, cand este transliterat ınebraica, este aproape identic cu felul ın

care apare ın textul ebraic al cartii Es-tera.

Tot ce se spune ın cartea Estera despreAhasveros se potriveste cu informatiilecunoscute despre Xerxes I. Din capitalaSusa, situata ın Elam, acest monarh per-san a domnit peste Media, teritoriul sauıntinzandu-se din India pana ın insuleleMarii Mediterane (Estera 1:2, 3; 8:9;10:1). „Toate aceste detalii sunt valabileın cazul lui Xerxes, dar nu si al altor mo-narhi persani“, afirma eruditul LewisBayles Paton. „Caracterizarea facuta luiAhasveros ın cartea Estera se potrivestebine cu descrierea facuta lui Xerxes deHerodot si de alti istorici greci.“

V-ATIÎNTREBAT?

Cine este regele persan Ahasveros,mentionat ın cartea biblica Estera?

BASORELIEFÎNF

˘ATIS

ÂNDU-I PE

XERXES (ÎN PICIOARE)

SI PE DARIUS CEL MARE(ASEZAT)

Werner Forman/Art Resource, NY

ˇÎn cartea biblica Exodul se spune ca

egiptenii i-au pus pe sclavii lor evrei sa fa-brice caramizi. Sclavii trebuiau sa faca unanumit numar de caramizi ın fiecare zi,folosind paie si mortar din argila (Exodul1:14; 5:10–14).ˆ

In timpurile biblice, fabricarea carami-zilor, care se uscau la soare, era o ocupa-tie importanta ın Valea Nilului.

În Egipt

exista si astazi monumente antice con-struite din acest material. Procesul de fa-bricare a caramizilor este ilustrat de o pic-tura murala din secolul al XV-lea ı.e.n.descoperita ın Teba, ın mormantul luiRekhmire. Aceasta pictura dateaza aproxi-mativ din aceeasi perioada ın care au avutloc evenimentele relatate ın cartea Exodul.

Iata cum sunt descrise scenele acesteipicturi ıntr-o lucrare de referinta: „Apa

era adusa dintr-un rezervor; mortarul eraamestecat cu ajutorul unei sape si apoidus ıntr-un loc convenabil pentru carami-dar. Mortarul era presat ıntr-o matrita delemn, pe care caramidarul o aseza pe pa-mant. Matrita era apoi ridicata, astfel ın-cat caramida proaspat modelata sa se usu-ce la soare. Se fabricau mai multe siruri decaramizi care, dupa ce se uscau, erau pas-trate ın stive pana cand era nevoie de ele.Aceasta procedura este ıntalnita si ın pre-zent ın Orientul Apropiat“ (The Interna-tional Standard Bible Encyclopedia).

Si ın diferite papirusuri ce dateaza dinmileniul al II-lea ı.e.n. se face referire lafabricarea caramizilor de catre sclavi, lafolosirea de paie si de argila pentru cara-mizi, precum si la norma de caramizi cetrebuia efectuata zilnic.

Ce dovezi exista ca ın Egiptul anticse fabricau caramizi?

DETALIU DINPICTURA MURAL

˘A

DESCOPERIT˘

AÎN

MORMˆ

ANTULLUI REKHMIRE

Erich Lessing/Art Resource, NY


ˇ Potrivit consemnarii din cartea biblica Geneza,Iehova Dumnezeu i-a cerut lui Avraam sa-l ofereca jertfa pe fiul sau, Isaac (Geneza 22:2). Unii citi-tori ai Bibliei ıntampina dificultati ın ıntelegereaacestui episod. „

În copilarie, cand am auzit prima

data aceasta relatare, am fost socata“, spune oprofesoara pe nume Carol. „Ce fel de Dumnezeuar cere un asemenea lucru?“ Desi astfel de senti-mente sunt de ınteles, ar fi bine sa retinem douaidei.ˆ

In primul rand, sa ne gandim la ce nu a facutIehova. El nu i-a permis lui Avraam sa-si jertfeas-ca fiul, desi Avraam era pregatit sa faca acest lu-cru, si nici nu i-a mai cerut altcuiva o asemeneajertfa. Iehova vrea ca toti ınchinatorii sai, inclusivcopiii, sa traiasca; el vrea ca ei sa se bucure de oviata lunga si plina de satisfactii.ˆ

In al doilea rand, Biblia lasa sa se ınteleaga caIehova a avut un motiv special pentru care i-a ce-rut lui Avraam sa-l jertfeasca pe Isaac. Dumnezeustia ca, dupa multe secole, El ınsusi avea sa permi-ta ca Fiul Sau,� Isus, sa moara pentru noi (Matei20:28). Iehova a vrut sa ne ajute sa ıntelegem catde mare avea sa fie pretul pe care urma sa-l pla-teasca pentru aceasta jertfa. Astfel, prin ceea ce i-a

� Biblia nu spune ca Dumnezeu este tatal lui Isus ın sen-sul ca ar fi avut relatii intime cu o femeie. Dimpotriva, ea ara-ta ca Iehova a creat fiinta spirituala care, mai tarziu, a fosttrimisa pe pamant pentru a fi nascuta de fecioara Maria. Prinurmare, ın calitate de Creator al lui Isus, Dumnezeu poate finumit pe buna dreptate Tatal sau.

cerut lui Avraam, Iehova a oferit o dovada graitoa-re ın legatura cu acea jertfa.

În ce sens?

Sa analizam cuvintele pe care i le-a adresat Ie-hova lui Avraam: „Ia-l, te rog, pe fiul tau, pe sin-gurul tau fiu, pe care-l iubesti mult, pe Isaac . . .si . . . adu-l ca ofranda arsa“ (Geneza 22:2). Sa ob-servam ca Iehova l-a numit pe Isaac fiul „pe care-liubesti mult“. Iehova stia cat de pretios era Isaacpentru Avraam. Dumnezeu stia si ce simtea El ın-susi pentru Fiul sau, Isus. Iehova ıl iubea atat demult pe Isus, ıncat de doua ori a vorbit din cer,numindu-l „Fiul meu, cel iubit“ (Marcu 1:11; 9:7).

Sa observam, de asemenea, ca, ın cererea pecare i-a adresat-o lui Avraam, Iehova a folosit ex-presia „te rog“. Potrivit unui biblist, aceasta expre-sie sugereaza ca „DOMNUL a ınteles cat de mareera pretul pe care ıl presupunea cererea sa“.Ne putem imagina cata durere i-a provocat luiAvraam cererea lui Dumnezeu.

În mod asemana-

tor, ne putem imagina, desi cu greu, cat de pro-funda a fost durerea pe care trebuie s-o fi simtitIehova cand l-a vazut pe Fiul sau iubit suferind simurind. A fost, cu siguranta, cea mai mare dure-re pe care a simtit-o sau o va simti vreodata Iehova.

De aceea, chiar daca ne-am putea cutremuracand ne gandim la ce anume i-a cerut Iehova luiAvraam, este ıntelept sa ne amintim ca Iehova nui-a permis acestui patriarh fidel sa-si jertfeasca fiul.El n-a permis ca Avraam sa sufere cea mai marepierdere pe care o poate avea un parinte; el a cru-tat viata lui Isaac. Totusi, Iehova nu l-a crutat „peFiul sau, ci l-a dat pentru noi toti“ (Romani 8:32).De ce s-a supus Iehova acestei suferinte ıngrozi-toare? El a facut acest lucru pentru ca „noi sa ob-tinem viata“ (1 Ioan 4:9). Ce dovada impresionan-ta ca Dumnezeu ne iubeste! Nu ne simtim si noiındemnati sa aratam ca ıl iubim pe Dumnezeu?�

� Pentru mai multe informatii referitoare la motivul pen-tru care a fost necesara moartea lui Isus si la modul ın careputem arata recunostinta pentru aceasta, vezi capitolul 5 dincartea Ce ne ınvata ın realitate Biblia?.

CITITORIIÎNTREAB

˘A . . .

De ce i-a cerut Dumnezeu lui Avraamsa-si jertfeasca fiul?


Regele o privea cu atentie ın timp ce se apro-pia, tinand ıntins spre ea sceptrul de aur. Era ungest simplu, dar pentru Estera a ınsemnat viatadeoarece regele a aratat astfel ca o ierta pentrudelictul grav pe care tocmai ıl comisese, acela dea veni ınaintea lui fara sa fi fost invitata. Canda ajuns ın fata tronului, Estera s-a apropiat si,plina de recunostinta, a atins varful sceptrului(Estera 5:1, 2).�

Tot ce ıl ınconjura pe regele Ahasveros vorbeadespre imensa lui bogatie si putere. Potrivit is-toricilor, vesmintele regale ale monarhilor per-sani din acea vreme ar valora ın prezent sute demilioane de dolari. Cu toate acestea, Estera a va-zut o oarecare caldura ın privirea sotului ei, care,ın felul lui, chiar o iubea. Regele i-a spus: „Ces-a ıntamplat, regina Estera, si care-ti este ruga-mintea? Chiar si jumatate din regat — ti se vada!“ (Estera 5:3).

Estera ısi dovedise deja ın mod remarcabil cre-

�În articolul aparut anterior ın cadrul acestei rubrici am

vazut cum, dupa ce a ramas orfana, Estera a fost adoptatade varul ei mult mai ın varsta, Mardoheu, si cum, ulterior,a fost aleasa ca sotie pentru Ahasveros, regele Persiei. Sfet-nicul regelui, Haman, a pus la cale un complot pentru aextermina poporul iudeu. Mardoheu a convins-o pe Este-ra sa mearga la rege pentru a-si apara poporul. (Vezi arti-colul „Imitati-le credinta — A luat apararea poporului luiDumnezeu“, aparut ın Turnul de veghe din 1 octombrie2011.)

dinta si curajul; ea se ınfatisase ınaintea regeluipentru a-i ocroti pe membrii poporului ei de uncomplot menit sa-i stearga din existenta. Panaın acel moment Estera avusese succes, dar ınain-tea ei stateau ıncercari si mai mari. Ea trebuiasa-l convinga pe acest monarh plin de mandrieca sfetnicul ın care avea cea mai mare ıncrede-re ıl ınselase, determinandu-l sa condamne lamoarte poporul din care facea parte Estera.Cum avea Estera sa-l convinga pe rege sa actio-neze ın folosul poporului ei si ce putem ınvatadin exemplul ei de credinta?

A ales cu ıntelepciune„un timp pentru a vorbi“

Ar fi trebuit Estera sa-i dezvaluie regelui ın-treaga situatie de fata cu toti membrii curtii?Daca ar fi procedat astfel, l-ar fi umilit pe regesi i-ar fi putut da timp sfetnicului sau, Haman,sa conteste acuzatiile ei. Asadar, ce a facut Este-ra? Cu secole ınainte, ınteleptul rege Solomonscrisese sub inspiratie divina: „Pentru orice lu-cru este un timp fixat, . . . un timp pentru a ta-cea si un timp pentru a vorbi“ (Eclesiastul3:1, 7). Ne putem imagina ca fidelul Mardoheua ınvatat-o pe Estera, fiica sa adoptiva, astfel deprincipii cat timp s-a aflat ın grija lui.

În mod

sigur, Estera a ınteles cat de important era sa-sialeaga cu grija ‘timpul pentru a vorbi’.

IMITATI-LE CREDINTA

A dovedit ıntelepciune, curajsi altruismESTERA se apropia ıncet de tron. Inima ıi batea foarte tare.Imaginati-va linistea care s-a asternut ın sala tronului. Linistea era

atat de adanca, ıncat Estera putea auzi sunetul pasilor ei usori si fosnetul vesmintelorsale regale.

Însa nu trebuia sa se lase distrasa nici de maretia curtii regale a palatului

din Susa, nici de coloanele elegante, nici de bogatia de sculpturi de pe tavanul ımbracatın lemn de cedru, adus din ındepartatul Liban. Toata atentia Esterei era concentrataasupra regelui, omul ın mainile caruia se afla ınsasi viata ei.


De aceea, Estera a spus: „Daca regele gasestede cuviinta, sa vina azi regele ımpreuna cu Ha-man la ospatul pe care l-am pregatit pentru el“(Estera 5:4). Regele a acceptat si a trimis sa fiechemat Haman. Ati observat cu cata ıntelepciu-ne a vorbit Estera? Ea nu a stirbit demnitatea so-tului ei si, ın acelasi timp, a creat un cadru maipotrivit ın care sa-i dezvaluie ıngrijorarile ei.

Fara ındoiala, Estera a pregatit cu grija acestospat, asigurandu-se ca totul va fi pe placul so-tului ei. La ospat s-a servit si vin ales, care con-tribuie la buna dispozitie (Psalmul 104:15). LuiAhasveros i-a placut ospatul si s-a simtit ındem-nat s-o ıntrebe din nou pe Estera care ıi era ce-rerea. Era oare acesta momentul sa vorbeasca?

Estera a considerat ca ınca nu sosise momen-tul. De aceea, i-a invitat pe rege si pe Haman adoua zi la un alt ospat (Estera 5:7, 8). De ce aales sa amane momentul ın care sa-i vorbeascaregelui? Sa ne amintim ca, ın virtutea decretu-lui dat de rege, tot poporul Esterei fusese con-damnat la moarte. Dat fiind ca era o chestiunede viata si de moarte, Estera trebuia sa fie sigu-ra ca alege momentul potrivit. De aceea, ea a as-teptat si a creat ınca un prilej pentru a-i dovedisotului ei cat de mult ıl respecta.

Rabdarea este o calitate pe cat de rara, pe atatde pretioasa. Desi era ıngrijorata si dornica sa-i

vorbeasca regelui, Estera a asteptat cu rabdaremomentul potrivit. Putem ınvata multe dinexemplul ei, deoarece fiecare dintre noi a vazutprobabil unele lucruri rele care ar trebui ındrep-tate. Daca ıncercam sa convingem o persoanacu autoritate sa rezolve o problema, s-ar puteasa fie necesar sa imitam exemplul Esterei avandrabdare.

ˆIn Proverbele 25:15 se spune: „Prin rab-

dare poate fi convins un comandant si o limbablanda poate zdrobi un os“. Daca asteptam curabdare momentul potrivit si vorbim cu blande-te, la fel ca Estera, chiar si opozitia, oricat ar fide ınversunata, poate fi ınvinsa. A binecuvantatIehova, Dumnezeul Esterei, rabdarea si ıntelep-ciunea ei?

Rabdarea deschide calea dreptatiiRabdarea Esterei a facut posibila derularea

unui remarcabil sir de evenimente. Haman aplecat de la primul ospat „bucuros si cu inimavesela“ deoarece regele si regina ıl pretuiau atatde mult.

ˆInsa, cand a iesit pe poarta palatului,

Haman si-a oprit privirile asupra lui Mardoheu,iudeul care ınca refuza sa-i acorde o onoare spe-ciala. Motivele lui Mardoheu nu aveau nicio le-gatura cu lipsa de respect, ci, mai degraba, cuconstiinta lui si cu relatia lui cu Iehova Dumne-zeu. Totusi, Haman „s-a umplut de furie“ (Este-ra 5:9).

Estera arata ın mod umil recunostinta pentru ındurarea regelui


Cand Haman le-a spus sotiei si prietenilor caMardoheu nu i-a acordat onoare, acestia l-au ın-demnat sa pregateasca un stalp foarte ınalt, depeste 22 de metri, si apoi sa-i ceara regelui caMardoheu sa fie atarnat pe stalp. Lui Haman i-aplacut ideea si a luat imediat masuri ın acestsens (Estera 5:12–14).ˆ

Intre timp ınsa, s-a ıntamplat ceva mai putinobisnuit. Biblia spune ca „ın noaptea aceea, re-gele n-a avut somn“. Prin urmare, a cerut sa i seciteasca cu glas tare din cartea cronicilor dintimpurile acelea.

ˆIn cronici se vorbea si despre

un complot care vizase asasinarea lui Ahasveros.Regele si-a amintit de acest lucru, precum si defaptul ca oamenii care au vrut sa-l omoare aufost prinsi si executati. Dar ce se ıntamplase cucel care daduse ın vileag complotul, si anumecu Mardoheu? Cand regele a ıntrebat ce raspla-ta primise Mardoheu, slujitorii i-au spus ca nuse facuse nimic pentru acest om (Estera 6:1–3).

Cuprins de neliniste, regele a ıntrebat ce func-tionar de la curte ıl putea ajuta sa corectezeaceasta scapare. Dintre toti functionarii, iata caın curtea regelui se afla tocmai Haman. Se pareca venise dis-de-dimineata, nerabdator sa obti-na permisiunea de a-l executa pe Mardoheu.Dar, ınainte ca Haman sa poata spune ceva, re-gele l-a ıntrebat care era cel mai bun mod de a-lonora pe un om ce castigase favoarea regelui.Haman a presupus ca regele se gandea la el, ast-fel ca i-a sugerat sa-i acorde acelui om o onoarecu totul neobisnuita: sa-l ımbrace cu vesminteregale, iar un ınalt functionar sa-l plimbe prinSusa calare pe calul regelui si sa strige laude laadresa omului aceluia ın auzul tuturor. Imagi-nati-va expresia fetei lui Haman cand a aflat caomul care trebuia onorat era Mardoheu! Si pecine a desemnat regele sa-l laude pe Mardoheu?Chiar pe Haman! (Estera 6:4–10)

Haman a ındeplinit fara pic de tragere de ini-ma aceasta ınsarcinare, pe care o consideraodioasa, dupa care, plin de amaraciune, s-a dusacasa ın graba. Sotia si prietenii i-au spus caaceasta schimbare de situatie nu putea fi decatde rau augur: el avea sa fie ınfrant ın lupta ım-potriva iudeului Mardoheu (Estera 6:12, 13).

Deoarece Estera a fost rabdatoare, asteptandınca o zi pentru a-i face cunoscuta regelui cere-rea ei, Haman a avut timp sa-si sape singur groa-pa, ca sa spunem asa. Si nu este oare posibil caIehova Dumnezeu sa-i fi provocat regelui in-somnia? (Proverbele 21:1) Nu este de mirare caın Cuvantul lui Dumnezeu suntem ındemnati‘sa asteptam cu rabdare’ (Mica 7:7). Cand astep-tam ca Dumnezeu sa actioneze, am putea con-stata ca solutiile sale la problemele noastre suntmult mai bune decat orice lucru la care ne-amputea gandi noi.

A vorbit ın mod curajosEstera n-a ındraznit sa puna si mai mult la ın-

cercare rabdarea regelui; cu ocazia urmatoruluiospat trebuia sa dezvaluie totul. Dar cum? Chiarregele i-a oferit aceasta posibilitate, ıntreband-odin nou care ıi era cererea (Estera 7:2). Sosisetimpul ca Estera sa vorbeasca.

Probabil ca Estera s-a rugat ın gand Dumne-zeului ei ınainte de a rosti urmatoarele cuvinte:„Daca am gasit favoare ın ochii tai, o, rege, sidaca regele gaseste de cuviinta, sa-mi fie dat su-fletul meu la cererea mea si poporul meu la ru-gamintea mea“ (Estera 7:3). Sa observam ca Es-tera l-a asigurat pe rege ca ıi respecta judecata cuprivire la ce gasea de cuviinta. Cat de mult s-adeosebit ea de Vasti, fosta sotie a regelui, careısi umilise sotul ın mod intentionat! (Estera1:10–12)

ˆIn plus, Estera nu l-a criticat pe rege


pentru imprudenta de a avea ıncredere ın Ha-man.

ˆIn schimb, ea l-a implorat s-o apere de un

pericol care ıi ameninta viata.Fara ındoiala, aceasta cerere l-a miscat si l-a

surprins pe rege. Cine ar fi cutezat sa primej-duiasca viata reginei lui? Estera a spus ın conti-nuare: „Am fost vanduti, eu si poporul meu, casa fim distrusi, omorati si nimiciti. Daca am fifost vanduti ca sclavi si ca servitoare, as fi tacut.Dar necazul acesta n-ar trebui permis, caci estespre paguba regelui“ (Estera 7:4). Desi Estera aprezentat problema ın mod deschis, ea a adau-gat ca n-ar fi spus nimic daca amenintarea ar ficonstat numai ın luarea ın sclavie.

ˆInsa era vor-

ba despre un genocid, iar acesta avea sa ınsem-ne o pierdere prea mare pentru rege ca sa fie tre-cut sub tacere.

Din exemplul Esterei ınvatam multe desprearta de a convinge. Daca va trebui vreodata sa-ivorbim despre o problema serioasa unei persoa-ne iubite sau chiar unei persoane cu multa au-toritate, ne poate fi de mare ajutor sa dam do-vada de rabdare, respect si franchete (Proverbele16:21, 23).

Apoi, Ahasveros a ıntrebat: „Cine este acela?Unde este cel care a ındraznit sa faca asa ceva?“.Sa ne-o imaginam pe Estera aratand spre vino-vat ın timp ce spune: „Omul acela, ımpotrivito-rul si dusmanul, este Haman, raul acesta!“. Sim-tind ca urma sa fie condamnat, Haman a fostcuprins de panica. Imaginati-va fata capriciosu-

lui monarh ınrosindu-se de furie cand a ıntelesca sfetnicul sau cel mai de ıncredere ıl ınselase,facandu-l sa semneze un ordin care urma saduca la uciderea iubitei sale sotii! Furios, regelea iesit ın gradina ca sa-si recapete calmul (Este-ra 7:5–7).

Demascat ca fiind un uneltitor plin de lasita-te, Haman s-a aruncat la picioarele reginei si aınceput s-o implore. Cand regele s-a ıntors dingradina si l-a vazut pe Haman cazut pe divanulEsterei, l-a acuzat ca ıncerca s-o violeze pe regi-na chiar ın casa regelui. Aceasta acuzatie ınsem-na moarte sigura pentru Haman. El a fost luatsi i-a fost acoperita fata. Apoi, unul dintre dem-nitari i-a spus regelui despre stalpul ınalt pe careHaman ıl pregatise pentru Mardoheu. Ahasve-ros a ordonat imediat ca pe acel stalp sa fie atar-nat chiar Haman! (Estera 7:8–10)ˆ

In lumea nedreapta din prezent, am putea cuusurinta sa credem ca nu se va face niciodatadreptate. Ai trecut si tu prin momente ın care aicrezut acest lucru? Estera nu s-a lasat cuprinsade deznadejde, n-a devenit pesimista si nu si-apierdut credinta. La momentul potrivit, ea avorbit ın mod curajos ın favoarea dreptatii sia avut ıncredere ca Iehova va face tot ce era ne-cesar. Sa imitam si noi exemplul Esterei! Ieho-va nu s-a schimbat. El poate foarte bine si ın pre-zent sa-i prinda pe cei rai si ınselatori ınpropriile lor capcane, la fel cum a facut cu Ha-man (Psalmul 7:11–16).

Estera demasca ın mod curajos rautatea lui Haman

De ce i-a permis Mardoheu Estereisa se casatoreasca cu un pagan?Unii eruditi au sugerat ca Mardoheu a fost unoportunist care a vrut ca Estera sa se casato-reasca cu regele doar de dragul prestigiului.Însa aceasta idee este lipsita de fundament.

În-

trucat era un iudeu fidel, Mardoheu nu si-ar fidat consimtamantul pentru o astfel de casatorie(Deuteronomul 7:3). Potrivit vechii traditii iu-daice, el a ıncercat sa ımpiedice aceasta casato-rie. Totusi, pare putin probabil ca Mardoheusau Estera, simpli straini ıntr-o tara condusa deun monarh cu puteri absolute si considerat zeu,sa fi avut de ales ın aceasta situatie. Cu timpul,a devenit clar ca, prin intermediul casatorieiEsterei, Iehova si-a ocrotit poporul (Estera 4:14).

De ce cartea biblica Estera nu contine niciomentiune a numelui personal al luiDumnezeu, Iehova?Dupa cat se pare, cel care a scris sub inspiratiedivina aceasta carte a fost Mardoheu. Probabilca, initial, cartea a fost pastrata alaturi de uneledocumente persane oficiale, iar mai tarziu afost dusa la Ierusalim. Folosirea numelui lui Ie-hova i-ar fi putut ındemna pe ınchinatorii lazeii persani sa distruga cartea.

În orice caz, este

limpede ca Iehova a avut un rol important ınevenimentele din aceasta relatare. Este intere-sant ca numele personal al lui Dumnezeu esteascuns ın textul ebraic original ın cateva acrosti-huri, aceasta ınsemnand ca frazele au fost for-mulate ın asa fel ıncat primele sau ultimele lite-re ale unor cuvinte succesive sa alcatuiascanumele lui Dumnezeu (Estera 1:20).

Este cartea Estera inexacta din punct devedere istoric?Asa considera criticii. Unii eruditi ınsa au remar-cat ca scriitorul cartii a dovedit o cunoasterefoarte amanuntita a membrilor familiei regale,a arhitecturii si a obiceiurilor persane. Este ade-varat, ın documentele laice care s-au pastratpana ın zilele noastre nu s-a gasit nicio mentiu-ne cu privire la regina Estera. Dar se pare canu este prima data cand numele unui membrual familiei regale este scos din documentele pu-blice.

În plus, unele documente laice arata ca

un barbat numit Marduka, un echivalent ın lim-ba persana pentru Mardoheu, a slujit ca dem-nitar la curtea din Susa ın perioada descrisa ıncarte.

Întrebari cu privire la Estera

A dovedit altruism, luand pozitiede partea lui Iehova si a poporului sau

Regele a aflat, ın sfarsit, cine era Mardoheu:nu era doar slujitorul loial care ıl ocrotise ca sanu fie asasinat, ci si tatal adoptiv al Esterei. Ahas-veros i-a ıncredintat lui Mardoheu functia deprim-ministru, pe care o ocupase ınainte Ha-man. Regele i-a oferit Esterei casa lui Haman, in-clusiv imensa lui avere. Iar Estera l-a pus pe Mar-doheu peste casa lui Haman (Estera 8:1, 2).

Acum, ca Estera si Mardoheu erau ın siguran-ta, putea regina sa stea linistita? Numai daca arfi fost egoista. Decretul dat de Haman cu privi-re la uciderea tuturor iudeilor urma sa ajunga ıntoate colturile imperiului. Haman pusese sa searunce sortii, sau purul — dupa cat se pare o for-ma de spiritism —, pentru a stabili momentulcel mai potrivit ın care sa-si puna ın aplicare pla-nul plin de cruzime (Estera 9:24–26). Mai eraucateva luni pana la ziua aceea, ınsa timpul sescurgea cu repeziciune. Se mai putea evita de-zastrul?

Dovedind altruism, Estera si-a riscat din nouviata venind iarasi ınaintea regelui fara sa fi fostinvitata oficial. De aceasta data, ea a plans pen-tru poporul ei, implorandu-l pe rege sa anulezeıngrozitorul decret.

Însa legile emise ın numele

monarhului persan nu puteau fi anulate (Daniel6:12, 15). De aceea, regele i-a ımputernicit pe Es-tera si pe Mardoheu sa emita un nou decret. Ast-fel, a fost trimis un al doilea decret, prin care li

Estera si Mardoheu le trimit decreteiudeilor din Imperiul Persan

se acorda iudeilor dreptul de a se apara. Calare-tii au gonit spre toate colturile imperiului pen-tru a le duce iudeilor aceasta veste buna. Ca ur-mare, speranta a ıncoltit din nou ın multe inimi(Estera 8:3–16). Ni-i putem imagina pe iudeii depe tot cuprinsul acestui vast imperiu ınarman-du-se si pregatindu-se de lupta. Ei n-ar fi pututface aceasta daca nu ar fi existat al doilea decret.Dar, si mai important, avea „Iehova al armate-lor“ sa fie cu poporul sau? (1 Samuel 17:45)

Cand a sosit ziua stabilita, poporul lui Dum-nezeu era pregatit. De partea iudeilor erau simulti demnitari persani, deoarece ın tot impe-riul se aflase despre noul prim-ministru, iudeulMardoheu. Iehova i-a dat poporului sau o marevictorie. El a luat masuri ca dusmanii poporuluisau sa fie complet nimiciti, astfel ıncat sa nu lemai poata face niciun rau slujitorilor sai� (Este-ra 9:1–6).

Mai mult decat atat, Mardoheu n-ar fi fost ni-ciodata ın siguranta ca supraveghetor al casei luiHaman cata vreme cei zece fii ai acelui om rauerau ınca ın viata. Prin urmare, si ei au fost omo-rati (Estera 9:7–10). Astfel s-a ımplinit o profetiebiblica, deoarece Dumnezeu prezisese distruge-rea completa a amalecitilor, care se dovediseradusmani ınversunati ai poporului sau (Deutero-

� Regele le-a acordat iudeilor ınca o zi pentru a-si desa-varsi victoria asupra dusmanilor lor (Estera 9:12–14). Deatunci, iudeii comemoreaza acea victorie ın fiecare prima-vara, ın cadrul sarbatorii numite Purim, dupa sortii arun-cati de Haman ın ıncercarea de a-i distruge pe iudei.

nomul 25:17–19). Este posibil ca fiii lui Hamansa fi fost chiar ultimii membri ai acelei natiunicondamnate.

Desi tanara, Estera a trebuit sa poarte pe ume-rii ei povara foarte grea a decretelor regale refe-ritoare la razboi si executii. Desigur, nu i-a fostusor.

ˆInsa vointa lui Iehova pretindea ca po-

porul sau sa nu fie distrus, ıntrucat din mijloculnatiunii Israel avea sa iasa promisul Mesia, sin-gura sursa de speranta pentru ıntreaga omeni-re! (Geneza 22:18) Slujitorii lui Dumnezeu dinprezent sunt bucurosi deoarece stiu ca, atuncicand a fost pe pamant, Mesia, adica Isus, le-a in-terzis discipolilor sai sa mai ia parte la razboaie(Matei 26:52).

Totusi, crestinii iau parte la un razboi spiri-tual; Satan vrea mai mult ca oricand sa ne dis-truga credinta ın Iehova Dumnezeu (2 Corin-teni 10:3, 4). Ce binecuvantare este sa avem unexemplu ca Estera! Asemenea Esterei, fie ca sinoi sa dovedim credinta folosind cu ıntelepciu-ne si rabdare arta de a convinge, fiind curajosisi stand cu altruism de partea poporului luiDumnezeu!

29

Prin lupta dusa ın favoarea poporului lui Dum-nezeu, Estera si Mardoheu au ımplinit ınca oprofetie a Bibliei. Cu peste 1200 de ani ınainte,Iehova l-a inspirat pe patriarhul Iacob sa facaurmatoarea prezicere cu privire la unul dintrefiii sai: „Beniamin va sfasia ca un lup. Dimi-neata va manca animalul prins, iar seara vaımparti prada“ (Geneza 49:27).

ˆIn „diminea-

ta“, sau ın zorii, perioadei ın care Israelula fost condus de regi, printre descendentii luiBeniamin s-au numarat regele Saul si alti raz-boinici viteji care au luptat pentru poporul luiIehova. Iar „seara“, sau dupa apusul perioadeiregilor Israelului, Estera si Mardoheu, amandoidin tribul lui Beniamin, au luptat realmenteımpotriva dusmanilor lui Iehova. Se poatespune si ca ei au ımpartit prada, ın sensul caimensa avere a lui Haman a intrat ın posesialor.

O profetie ımplinita


– ANALIZEAZ˘

A SCENELE. (CITESTE GENEZA 6:1–6 SI FAPTELE 19:11–20.)

Cum ıti imaginezi ca aratau nefilimii?��

��

Cum crezi ca s-au simtit barbatii mentionati ın Faptele 19:13–16 dupa con-fruntarea cu un spirit rau? ��

��

��

��

— F˘

A CERCET˘

ARI.

Folosindu-te de instrumentele de cercetare pe care le ai la dispozitie, aflamai multe informatii despre nefilimi. De ce crezi ca aveau un comportamentatat de violent? ��

��

��

ˆIn ce sens se poate spune ca spiritele rele „si-au parasit locuinta potrivitapentru [ele]“? (Citeste Iuda 6.) De ce crezi ca faptul de a-si lua sotii dintrefiicele oamenilor a fost ceva nefiresc, chiar imoral? ��

��

��

Ce ai ınteles din aceste doua relatari despre obsesia spiritelor rele pentru sexsi violenta? ��

��

��

PENTRU CITITORII TINERI

Pazeste-te de spiritele rele!Instructiuni: Fa acest exercitiu ıntr-un loc linistit.

ˆIn timp ce citesti

versetele, imagineaza-ti ca traiesti ın acea vreme. Vizualizeaza scenele.Imagineaza-ti ca auzi personajele vorbind si ıncearca sa ıntelegi ce ausimtit ele. Permite relatarilor sa prinda viata!

˜ CUM POTI PUNEÎN PRACTIC

˘A CEEA CE AIˆ

INV˘

ATAT? SCRIE CE AIÎNV

˘ATAT DESPRE:

Înclinatia spiritelor rele spre cruzime si egoism.��

��

��

��

ALTE ASPECTE PRACTICE.Întrucat spiritele rele nu-si mai pot lua corpuriumane, ın ce moduri indirecte ar putea ıncer-ca sa te influenteze?��

��

��

Ce forme de divertisment din prezent reflectaatitudinea si preocuparile spiritelor rele? ��

��

��

Cum poti arata ca esti hotarat sa te ımpotri-vesti influentei spiritelor rele? (Citeste din nouFaptele 19:18, 19.)��

��

��

™ CE ASPECTE DIN ACESTE RELAT˘

ARITI-AU ATRAS ATENTIA

ÎN MOD DEOSEBIT SI

DE CE?��

��

��

DAC˘

A DORESTIO BIBLIE,

APELEAZ˘

A LA MARTORIILUI IEHOVA SAU CITESTE-O

ONLINE PE SITE-ULwww.watchtower.org/m

°

Chiar si ın aceasta lume agitata puteti gasi fericirea cu ajutorul cunostintei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu,Regatul sau si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca doriti mai multe informatii sau daca doriti sa fiti vizitat de cinevacare sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrieti la urmatoarea adresa: Organizatia Religioasa „Martorii luiIehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucuresti, sau, daca nu locuiti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org/m wp12 01/01-M

Prezice Biblia viitorul?VEZI PAGINILE 16, 17.

Cum a reusit o tanara care a avut o copilarie tragica sagaseasca adevaratul sens al vietii? VEZI PAGINILE 19, 20.

De ce a ıncercat fidelul Avraam sa-si jertfeasca fiul?VEZI PAGINA 23.

Ce ınvatam din exemplul reginei Estera, care a trait ıntimpurile biblice, despre curaj, rabdare si arta de aconvinge? VEZI PAGINILE 24–29.

Ati vrea sa fiti vizitat?

1__

Documents