Pe data de 10 noiembrie petrovicenii au ani ver­sat 150 de ani de la ridicarea şi sfinţirea bisericii din localitate şi 110 ani de la înfiinţarea corului. La Petrovasâla a fost mare sărbătoare şi adevărată înălţare sufletească. Evenimentul central a avut loc în B.O.R. unde în prezenţa credincioşilor şi oaspe ţilor s-a desfăşurat Liturghia Arhierească, săvârşită de P.S. Daniil Stoenescu, Episcop al Episcopiei „Dacia Felix” şi un sobor de 14 preoţi. Răspunsurile liturgice au fost date de către Corul bisericesc. Invitaţii au fost aşteptaţi în sunetele fanfarei din Iablanca cu pâine şi sare. Nu au lipsit nici elevii Şcolii Elementare din localitate care în port popular au aşteptat oaspeţii.

Biserica a fost plină de credincioşi şi un număr mare de preoţi şi anume:

- Protopop Ionel Malaimare din Alibunar- Protopop Gheorghe Ianeş din Satu Nou- Protopop Andrei Turcoane- Protopop Alexandru Cotoraci din Cuvin- Protopop Boian Alexandrovici, Vicar admini-

strativ al Timocului

- Pr. Miroslav Petrov din RaşkaDin rândul invitaților amintim pe:- Excelenţa Sa Daniel Banu, ambasadorul Ro mâ-

niei la Belgrad- Domnul Petruţ Alexandru, Ataşatul cultural

Ambasadei Române la Belgrad- Domnul Cosmin Victor Lotrean, Consulul ge-

neral al României la Vârşeţ- Preşedintele Comunităţii Românilor din Ser bia,

Stevan Mihailov- Secretarul general al Consiliului Naţional al

Minorităţii Române din Serbia Marcel Drăgan pre-cum şi alţi invitaţi.

La fel au fost invitaţi şi reprezentanţi ai mass-mediei:

- TV Novi Sad (Lucian Marina)- TV Panciova (Octavian Suciu)- „Libertatea” din Panciova,- D-l Dragan Djurić din B. Karlovac a filmat şi

fotografiat toate evenimentele desfăşurate la ani-versare.

Redăm într-o ordine mesajele adresate credin-

150 DE ANI DE LA SFINŢIREA B.O.R. DIN PETROVASÂLA (1863-2013)ŞI 110 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA CORULUI BISERICESC

(10 noiembrie 2013)

Pogorârea Duhului Sfânt în această zi în care facem pomenirea rădăcinilor, noi ramurile, contemporani, unii cu alţii, episcop, preoţi, credin cioşi, pomenim astăzi rădăcinile care ne ţin pe noi. Pomenim astăzi 150 de ani de la Sfinţirea Sf. biserici în anul 1863 de către episcopul ortodox sârb al Vârşeţului Emilian Kenghelaţ. Românii din Banat mai aveau să ţină încă 2 ani sub biserica sârbă la despărţirea ierarhică din anul 1865 reali zată de Sfântul ierarh Andrei Şaguna, mitropolitul Transilva niei. Astăzi pomenim în acelaşi timp împlinirea a 110 de ani de la înfiinţarea Corului Sf. B.O.R. din Petrovasâla.

De aceea: ziua de astăzi, 10 noiembrie 2013, va rămâne ca o zi însemnată cu litere de aur în cronica vie acestei Sf. biserici şi acestei comunităţi româ-neşti din Petrovasâla. La Petrovasâla e sărbătoare a cărei ecouri doresc să se audă şi ajungă până la fraţii români petroviceni din Canada şi Statele Unite ale Americii şi oriunde ar mai fi risipiţi. Ori de câte ori ca şi creştini, credincioşi intrând în biserică noi ne întâlnim cu Cristos, cu Maica Domnului, cu toţi sfinţii iar în mod special ne întâlnim cu îngerul

Întâlnirea P.S. Daniil de către credincioşi şi copii. În imagine: Monica Susa, Stefan Căta, Marina Dămian...

Elevii: Marina Măran, Darie Glanda, Andriana Mităr, Gabriel Penţa, Cristina Ţânţari, Marina Dămian, Monica Susa, Eugen Secheşan,

Stefania Mităr, Georgeta Draxin, Stefan Căta, Elena Secheşan

Soborul de preoţi P.S. Daniil împreună cu un sobor de preoţi

- Pr. Micu Ioan Liviu din Celiblata (originar din Caransebeş)

- Pr. Petru Măran din Seleuş- Pr. Florin Petru Papavă, preot misionar din Timoc- Pr. Gheorghe Dolinga din Râtişor şi Vlai covăţ- Pr. Moise Linţa din Uzdin- Pr. Milan Stefanović din Petrovasâla (Colonie)- Pr. Octavian Susa din Voivodinţ- Paroh, Pr. Ionel Savu

cioşilor: P.S. Daniil, excelenţa sa Daniel Banu, Protopop Boian Alexandrovici - vicar administrativ al Timocului, Protopop Ionel Malaimare şi paroh Pr. Ionel Savu.

P.S. DANIIL STOENESCU- ... Stând în tronul arhieresc al acestei Sf. biserici,

adevărată catedrală ortodoxă românească din Banat şi Voivodina, B.O.R. din Petrovasâla cu Hramul

păzitor al acestei Sf. biserici. Azi se împlinesc 150 de ani de când această îşi are îngerul ei păzitor. Aici este un templu a lui Solomon mutat din Ierusalim în Petrovasâla. Aici este o fântână a lui Iacob la care moşii şi strămoşii voştri prin botez, prin împărtă-şanie, prin cununie, prin liturgie, prin maslu, prin sveştnie şi chiar prin înmormântare s-au întâlnit cu Cristos cu Dumnezeu. De aceia îi cinstim astăzi

(continuare în pag. 2)

FONDATĂ ÎN 1910 PETROVASÂLA – VLADIMIROVAŢ (BANAT, SERBIA), ANUL XX, IULIE - OCTOMBRIE 2013 NR. 5-6 (122-123)

ISSN 1450-5002

Revista “Familia” se difuzează în 20 ţări: Austria, Australia, Belgia, Canada, Cipru, Croaţia, Costa Rica, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, R. Moldova, Olanda, România, Serbia, Suedia, S.U.A., Ucraina, Ungaria.

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123)2 FAMILIA

Excentrici în raport cu Occidentul - care a oferit lumii modelul dominant de civilizaţie din perioada mai recentă - românii apar în ochii opiniei publice internaţionale ca un popor ciudat, situat într-o regiune preponderent slavă, dar un popor cu pretenţii de latinitate, despre care se ştiu puţine lucruri, dispărute şi de senzaţie, de la legende până la frânturi de realitate. Aspectele stranii nu provin din modul de formare a românilor ca popor, cât din evoluţia lor ulterioară.

Formarea românilor ca popor romanic: româ-nii sunt un popor romanic şi s-au născut, ca orice popor romanic, în mileniul I al erei creştine (între secolele I-II şi VIII-IX), printr-un îndelungat şi complex proces istoric, în urma cuceririi Daciei de către romani.

Românii ca popor de frontieră: marea făşie lată de circa 300-500 de km care separă şi uneşte Europa catolică şi protestantă şi Europa ortodoxă („linia” Hungtinton).

Românii şi particularităţile lor:- cel mai numeros popor din sud-estul Europei

(circa 25 de milioane, în afară de cei risipiţi prin lume);

- singurii moştenitori ai romanităţii orientale;- singurul popor romanic izolat de marea masă a

romanităţii;- singurul popor romanic a cărui limbă are un

super strat slav şi la geneza căruia au contribuit şi slavii;

- singurul popor romanic de confesiune creştină răsăriteană (bizantină sau, mai târziu, ortodoxă);

- singurul popor romanic a cărui elită a avut în Evul Mediu drept limbă de cult, de cancelarie şi de

DUPĂ NIŞCE ANI DĂ ZÂLIEDupă nişce ani dă zâlieMă întorsăi în sat la minie.Aflai satul părăsâtNeamuri, priecini n-am găsât.

Şî mă opri la o casăVăzui o maică miloasă.Mâna dreaptă-i tremuraŞî din gură îmi zicea:

Văd că ci-ai oprit la miniePe cinie caţ măi străinie?Nu mis străin mis dân sat,Numai mis dă mult pliecat.

Ci-aş întreba maică dă şci,Unge mis neamurile şî priecini?

Sus în gial îs săraci,Ducie li-e vezi crucili,La neamuri şî prieciniDacă locul vei găsi.

Căci la mormânt nu-i săpatTarie greutăţi dă aflat,Şî nici nu-ie orângitTare greu ie dă găsât.Această doină a fost compusă de Pipi Barbeş

şi cu mare jale şi dor a fost cântată la cel de al 59 le-a picnic al petrovicenilor. Toţi cei prezenţi cu dor de satul natal au adus aplauze frenetice.

ÎNTRE OCCIDENTUL LATIN ŞI ORIENTUL BIZANTIN SAU ÎN CE FEL SUNT ROMÂNII EUROPENIcultură limbă slavonă;

- singurul popor romanic european care a trăit (fără voie) experienţa comunistă;

- singurul popor romanic confundat azi uneori cu poporul „romilor” (excepţie oraşul Roma şi numele englez de „Roma people”);

- poporul romanic cu istoria cea mai puţin cunoscută în Occident;

- singurul popor romanic asociat cu un vampir, etc., etc.

Creştinarea românilorBiserica românilor şi orientarea ei spre lumea

bizantino-slavăSlavonismul elitar cultural (în biserică, în

cancelarie, în creaţia scrisă); alfabetul chirilic; românii de rând au fost influenţaţi doar de biserică.

Criza slavonismului şi revenirea la modelul latin

Grigore Ureche, Miron Costin, Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir, Şcoala Arde-leană, Junimea - sincronizarea cu Occidentul

Valorile europene şi modelul occidental după 1453

Românii ca popor purtător al valorilor europene deopotrivă din Apus şi Răsărit

Românii cu defecte şi calităţiEuropa profundă şi Europa instituţională

contemporanăRomânii şi intrarea în Europa (În care

Europa? Intrarea cu sau fără Eminescu? Criza valorilor europene)

Ioan-Aurel PopMembru titular al Academiei române

PETROVICENII ŞI CREDINCIOŞII DEZINTERESAŢI DE DVD-URI ŞI

FOTOGRAFIICu ocazia aniversării a 150 de ani de la

sfinţirea BO.R. din Petrovasâla şi 110 de ani de la înfiinţarea Corului bisericesc s-a filmat şi fotografiat acest eveniment în biserică şi în afara bisericii.

Pentru aceasta a fost solicitat fotograful Dragan Djurić din Banatski Karlovac, de către consiliul de organizare de pe lângă biserică.

Până-n prezent a fost cumpărat doar un DVD de domnul Păun Draxin şi nici-o foto-grafie vândută de către fotograf.

150 DE ANI DE LA SFINŢIREA B.O.R. DIN PETROVASÂLA (1863-2013)

ŞI 110 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA CORULUI BISERICESC

(continuare din pag. 1)

Cantorii în strană. Spre dreapta: Păun Draxin-Hubăr, Aurel Giugea, Simeon Ghegea... În curtea bisericii: P.S. Daniil împreună cu soborul de preoţi şi distinşii oaspeţi

Înconjurarea Sf. biserici cu Litia

pe toţi, pe ctitorii acestei sfintei biserici, îi cinstim astăzi pe preoţii slujitori din lanţul de aur al preoţilor, slujitori ai acestei Sf. biserici adormiţi în Domnul şi trecuţi în lumea de dincolo. Şi nu putem ca să nu ne aducem aminte din cel de urmă dintre ei de părintele Konstantin Suru la care înmormântare cu jale ne-am întâlnit cu toţii aici... De aceea se cuvine să aducem un mesaj: Petrovasâla iubeşte pe Domnul Dumnezeu din toată inima ta din tot sufletul tău, din toată puterea ta, pe semenul tău ca pe tine însuţi.

Păstraţi în amintire această zi. Păstraţi-o cu sfinţenie!

EXCELENŢA SA DANIEL BANU... Este un moment de mare bucurie pentru

mine şi pentru noi toţi să fim împreună la această

sărbătoare la celebrarea 150 de ani de biserică românească şi 110 de ani de existenţă a Corului bisericesc.

Pentru că limba şi credinţa sunt elementele definitorii a identităţii noastre de români, vă asigur de întregul sprijin al autorităţilor române, al meu personal pentru eforturile pe care dvs. le faceţi de multe ori în condiţii dificile pentru a vă păstra limba şi credinţa. Să aveţi putere şi credinţă să duceţi mai departe şi să păstraţi identitatea, obiceiurile, tradiţiile peste veacuri pe aceste meleaguri...

PROTOPOP BOIAN ALEXAN-DROVICI, VICAR ADMINISTRA-TIV AL TIMOCULUI

... Prima dată în istorie când avem un episcop comun, noi românii de pe valea Timocului şi voi fraţii noştri din Banatul sârbesc, să putem să fim într-o biserică, o conducere bisericească la un loc să ne rugăm lui Dumnezeu. Noi suntem numiţi şi vlahi. Unii încearcă să facă diferenţă între vlahi şi români dar noi dorim să arătăm că nu există.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de când cu voia

lui Dumnezeu P.S. Daniil episcopul nostru împreună cu nevrednicia mea am început activităţile în valea Timocului. Noi am hotărât, protopopiatul român al Daciei Ripensis să facem un tablou cu P.S. Daniil pe care să-l dăm la toate parohiile din episcopia noastră. Un exemplar pentru Sfinţia voastră şi unul pentru parohia din Petrovasâla...

PROTOPOP IONEL MALAIMARE... Este privilegiu să fi părtaş la asemenea jubilee,

dar în acelaşi timp este prilej de pioasă aducere aminte de preţuire şi recunoştinţă faţă de strămoşii acestei localităţi puternice care datorită credinţei lor statornice şi datorită unui înalt moral au reuşit în urmă cu 150 de ani să ridice o biserică monumen-

tală şi atât de frumoasă. Cu puteri supraomeneşti strămoşii au ridicat numai în 4 ani de zile (1859-1863) această biserică minunată, cea mai impună-toare din întreaga noastră episcopie.

Amintim Corul bisericesc care şi-a început activi-tatea în anul 1903. Ne gândim cu multă recunoştinţă la toate generaţiile de credincioşi, la toţi instructorii de cor, la toţi conducătorii de cor.

Doresc să-l felicit pe Pr. Ionel Savu şi să ajungă la aniversarea a 200 de ani ai acestei biserici pentru că este tânăr şi să istorisească în mod direct urma-şilor care vor moşteni această biserică.

PAROH PR. IONEL SAVU... Noi trebuie să ne aducem aminte de rădăcinile

noastre şi anume să ştim că biserica este centrul acestor rădăcini din care curge seva credinţei din care ne hrănim noi. Este o bucurie enormă şi este greu să relatez cu cuvinte această bucurie enormă, interioară a tuturor petrovicenilor. Vom purta aceste rădăcini cu dragoste. Fie ca îngerul păzitor al petrovicenilor al bisericii acesteia să fie împreună cu noi să păzească sufletele noastre şi să ne dăruiască în continuare spor.

Mulţumesc P.S. părinte că a fost alături de noi, mulţumesc preoţilor, credincioşilor, corului, fanfarei din Iablanca...

În urma Sf. liturghii în biserică despre jubileele amintite a vorbit dr. Mircea Măran, iar despre cântarea românească bănățeană a vorbit dr. Eugen Cinci. A urmat ocolirea bisericii cu litia. Invitaţii şi oaspeţii au fost poftiţi la o masă comună la Căminul vânătorilor.

Traian Trifu Căta

Notă:Reprezentanţii redacţiei revistei

„FAMILIA” nu au fost invitaţi nici solicitaţi să consemneze acest eve ni ment. Redactorul revistei FAMILIA prin bună voinţa proprie, profesionalism şi devota ment satului natal de a consemna pentru poste ritate şi pentru a-i informa pe petrovicenii de pretutindeni despre evenimentele de ACASĂ şi-a făcut nobila datorie şi a fost prezent să înregistreze şi fotografieze în biserică şi afara bisericii.

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123) 3FAMILIA

Ediţia a III-a a Forumului Publiciştilor din Presa Rurală din Banat a avut loc la Torăc. Amintim că I ediţie s-a ţinut la Şopotu Vechi iar cea de-a II-a ediţie la Săcălaz.

La Torăc au venit un număr mare de publicişti, scriitori, poeţi din Banatul românesc şi tot la fel publicişti din Presa Rurală din Banatul sârbesc. Aici au fost aleşi: noile organe de conducere, consiliul director şi comisia de cenzori.

Ioan Traia din Timişoara în unanimitate a fost ales ca preşedintele APPRB şi vicepreşedinţi:

- Ghiţă Rancu din Şopotu Vechi- Pr. Vasile Suciu din Giarmata Vii

Publiciştii Presei Rurale din Banat

AU ADERAT LA ASOCIAŢIA PUBLICIŞTILOR DIN PRESA RURALĂ DIN BANAT - FILIALA DIN BANATUL

SÂRBESCPână-n prezent au aderat la APPRB - filiala

din Banatul sârbesc1. Vasile Barbu din Uzdin2. Dorinel Stan (Srediştea Mică)3. Iancu Murărescu (Sărcia)4. Ana Nicolina Ursulescu (Novi Sad)5. Ionel Stoiţ (Novi Sad)6. Octavian Suciu (Panciova)7. Lucian Suciu (Panciova)8. Mircea Lelea (Torăc)9. Traian Trifu Căta (Petrovasâla)10. Elena Maria Barbu (Uzdin)11. Anicica Barbu (Uzdin)12. Pavel P. Filip (Torăc)

Presa noastră bănăţeanăLa condei pe noi ne cheamăPublicişti din toate sateAu venit să scrie carteAsociaţii-au zis atuncia Tot Banatu este fruncea. } Refren

Să ne ţinem toţi ca fraţiiSă-nmulţim la publicaţiiŞi umplem arhiveleSă citească ziareleNepoţii să pomeneascăDespre vatra strămoşească. } Refren

IMNUL PUBLICIŞTILOR PRESEI RURALE DIN BANATMinte ageră şi clarăJurnaliştilor de la ţarăDin Banatul românescŞi Banatul cel sârbescPresa noastră bănăţeanăLa sate pe noi ne cheamă. } Refren

Edituri şi simpozioaneManifestări culturaleMulte cărţi, monografiiReviste bune fac cu miiPresa noastră bănăţeanăSinceri să fim ne îndeamnă. } Refren

Din Uzdin până la ŞopotPetrovasâla, la Nord TorăcFerendia, SăcălazulDin Sărcia pân’ la ComloşPresa noastră româneascăTot aicia să trăiască. } Refren

Imn compus de preşedintele APPRB - fi l iala din Banatul sârbesc, TRAIAN TRIFU CĂTA, care va fi interpretat de către grupul de elevi cl. V-VIII „Tinere vlăstare” din Petrovasâla sub conducerea aceluiaşi Traian Trifu Căta

EDIŢIA A III-A A FORUMULUI PUBLICIŞTILOR DIN PRESA RURALĂ DIN BANAT

(Torăc, 30 august 2013)

Spre dreapta: Ghiţă Rancu, Traian Trifu Căta, Mircea Lelea, Ioan Traia, Ghiţă Blejuşcă...

Numeroşi participanţi la Forumul Publiciştilor din Presa Rurală din Banat

- Traian Trifu Căta şi totodată preşedintele APPRB - filiala din Banatul sârbesc, care a fost ales şi la Petrovasâla în anul 2012.

Secretar: Ghiţă Blejuşcă din SăcălazTrezorier: Petru OpruţMembru: Mircea Lelea din TorăcPreşedintele comisiei de cenzori: Viorel JivaMembru: Sevastian Bălescu din TimişoaraMembru: Iancu Murărescu din SărciaMembru supleant: Ştefan Tomoioagă din SăcălazMajoritatea dun participanţi au luat cuvântul şi

anume:- Ioan Traia din Timişoara, redactor la revista

„Vatra satului” din Ferendia,- prof. dr. Ioan David, cercetător ştiinţific din

Timişoara,- Sevastian Bălescu din Timişoara,- prof. Viorel Boldureanu din Timişoara- Mircea Lelea din Torăc, redactorul revistei

„Lumină Torăceană”- Traian Căta, redactorul revistei „Familia” din

Petrovasâla- Ghiţă Blejuşcă, secretar general de redacţie la

revista „Foaia Săcălazului”- Vasile Barbu, preşedintele S.L.A. „Tibiscus”

din Uzdin, redactor la revistele „Tibiscus” şi „Floare de latinitate”

- Ionel Stoiţ, redactor la Radio Novi Sad, emi-siuni umoristice şi redactor la „Graiu bănăţanului”

- Pr. Vasile Suciu, redactorul revistei „Vatră nouă” din Giarmata Vii

- Ghiţă Rancu, fondatorul revistei „Almăjul” din Şopotu Vechi

- Ion Murariu, prof, redactor la revista „Vatra

satului” din Giroc- Ştefan Tomoioagă, redactorul revistei „Foaia

Săcălazului” din Săcălaz- Tiberiu Popovici din Bocşa, din partea revistei

„Bocşa culturală”- Marinel Bârsan, de la revista „Medveşanul”,

publicaţie periodică a satului Urseni- Ghiţă Lungu, redactor la „Foaia Săcoşană”,

prezintă „Monitorul” primăriei Darova- Duşan Baiski, director de proiect, scriitor,

traducător, jurnalist de la Banaterra Enciclopedia Banatului din Timişoara

- Octavian Suciu, avocat, redactor la TV

Panciova, programul în limba română, a vorbit despre presa rurală în domeniul presei vizuale.

- Iancu Murărescu redactor la revista „Sărcia” din Sărcia

- Traian Galetaru redactor la revista „Viaţă nouă” din Comloşu Mare

- Marius Matei redactor la revista „Lumină Giroceană” din Giroc

- Preot, redactor Vasile Baboş din Dumbrăviţa.Au mai fost prezenţi din Torăc: Ionel Cipu, Doru

Polverejan, Ionel Miat, Cristian Fluture, Florin Raşa, Sorin Petrovici, Ion Cicală, Pr. Cristian Popi, iar din Uzdin Aurel Spăriosu şi Florin Neda.

Menţionăm că publiciştii din Banatul sârbeasc din Presa rurală au fost invitaţi şi informaţi pentru a participa la ediţia a III-a a Forumului Publiciştilor.

Au fost expuse numeroase publicaţii celor pre-zenţi. S-au făcut schimb de publicaţii şi participanţii au primit diplome.

Traian Trifu Căta

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123)4 FAMILIA

Zi mare de sărbătoare a fost în Petrovoselo la 19 Octomvrie curent. Zi mare de pomenire va rămânea pentru această comună românească, ziua de 19. Octomvrie curent, căci în ziua aceasta s’au sfinţit şi ridicat în turnul sf. biserici, cele 2 clopote noui, mari şi frumoase, - în locul celor luate de mâni fără-lege în războiul mondial.

Astăzi s’a bucurat şi turnul bisericii noastre şi numai este orfan clopotul cel mic. Astăzi ai căpătat în 2 fraţi, cu cari dimpreună vei vesti cu ton falnic parochienilor petroviceni, fala şi bucuria creştinilor din comună, că s’au îndeplinit datorinţa lor faţă de sfânta biserică, înzestrandu-o cu 2 podoabe mari şi frumoase. Aceste podoabe vor fi întotdeauna fala şi cinstea, celor ce au contribuit la aducerea clopotelor pentru sf. noastră biserică. Prin aducerea acestor 2 clopote toţi şi-au îndeplinit evlavios dorinţa faţă de sf. biserică, faţă de legea sa drept credincioasă şi faţă de neamul său românesc.

Tonul clopotelor este Cis. F. Cis în armonia lor plăcută vă chiamă pe voi creştini adevăraţi, ca în Duminici şi serbători a cerceta cu mic cu mare sf. lăcaş Dumnezeesc şi acolo, ridicând rugăciuni de mulţumită Tatălui ceresc, pentru mâna cea bogată a anului acestuia şi al ruga, ca şi pe viitor să ne înpărtăşească cu ani buni şi cu rod îmbelşugat.

Auzind voi sunetul falnic al clopotelor noastre chemătoare, lăsaţi tot lucrul la o parte şi în Dumi-nici şi serbători cu credinţă adevărată alergaţi cu mic cu mare, tiner şi bătrân la sf. biserică, ridicând rugăciuni cătră Tatăl din ceriuri, pentru odihna răposaţilor voştri şi pentru sănătatea şi prosperarea voastră a tuturora.

Tonul duios al clopotelor noastre să înfigă în voi, credinţă adevărată creştinească şi sunetul lor să nu glăsuiască în pustin, iar biserică noastră falnică să fie întotdeauna bine cercetată şi să fie plină de bunii noştri credincioşi.

Multă lume s’a adunat la actul solemn al sfinţirei clopotelor din comuna noastră, cari cu dragoste şi evlavie au ascultat marele act al sfinţirei.

La sf. liturghie au servit pe lângă preoţii locali şi preotul Ioan Pinteru, din Remetea, România - ginerele fruntaşului proprietar Trifu Meda, - carele prin vocea lui sonoră a pus pe toţi credincioşii prezenţi în uimire. - Mult ne-a pătruns sf. Evanghelie, cetită de Sfinţia Sa, să vede că dânsul este şi un talentat orator.

Ecteniile atât la sf. liturghie, cât şi la actul sfinţirii clopotelor le-a cântat corul bisericesc local, condus de iscusitul şi inimosul lor conducător Ion Niţă Mioscu.

După actul serviciului divin s’a ţinut în curtea sf. biserici sfinţirea clopotelor, la care au participat pe lângă românaşii noştri, cari s’au adunat cu mic cu mare, tiner şi bătrân întreaga inteligenţă sârbă şi germană din comuna noastră.

După sfinţirea clopotelor preotul-capelan dl. C. Dimian, a ţinut o predică frumoasă, potrivită şi ocasiunei, arătând menirea, originea şi tradiţia clopotelor dela începutul creştinătăţii şi până în ziua de azi.

A vorbit despre mai mulţi voevozi ai neamului românesc, între cari a vorbit despre activitatea împăratului Constantin cel mare, care prin credinţa lui tare în Dzeu şi prin ajutorul sf. crucii, a învins oştirile mari şi puternice ale păgânilor. Apoi despre Stefan cel mare, care a întemeiat mănăsti rea dela Putna şi despre Neogoe Basarab şi Domniţa lui Despina, cari au întemeiat mănăstirea dela Argeş. - iubirea acestor Domnitori faţă de lăcaşurile sfinte, era atât de mare, căci neajun gându-le banii destinaţi pentru zidirea mănăstirei, Domniţa Despina şi-a vândut aurul şi pietrile scumpe ale sale şi banii primiţi ia folosit pentru terminarea mănăstirei Argeş.

Îndemna poporul creştin, ca şi noi cu toții să fim iubitori de lăcaşuri sfinte şi din avutul nostru să sacrificăm şi noi cât mai mult pentru susţinerea şi ridicarea acestora. Sfătueşte pe creştini, că auzind sunetul clopotelor în Duminici şi serbători,

SFINŢIREA CLOPOTELOR ÎN COMUNA FRUNTAŞĂ ROMÂNĂ VLADIMIROVAC (PETROVOSELO)

să alerge cu mic cu mare la sf. biserică şi numai sf. lăcaş al Domnului să ne fie singura noastră mângăiere aci pe pământ, dar trasul clopotelor să nu răsune în pustie, ci în inimile noastre tuturora.

După terminarea sfinţirei clopotelor - s’a făcut ridicarea clopotelor în turnul bisericii. Poporul adunat cu mic cu mare a ajutat la ridicarea clopotelor în turn. Unii bătrâni lăcrămând ajutau, zicând: mulţumim Ţie Doamne, că ne-ai învrednicit a ajunge şi ziua această mare, ca să vedem ridicarea şi aşezarea acestor 2 clopote mari şi frumoasă, cari împodobesc turnul sf. noastre biserici.

După ridicarea lor publicul în mare parte s’a dus la Hotel-Central la alvăluc.

Aci s’a dat şi un banchet la care au participat vreo 41 persoane români, sârbi şi nemţi, inteligenţi şi poporeni.

Mult ne-a plăcut a vedea la banchetul unei sfinţiri de clopote a bisericei române, că au participat şi vreo 5 nemţi îmbrăcaţi în haine de serbătoare, cari deşi sunt în număr foarte mic în comuna noastră, dar ţin mult la astfel de festivităţi bisericeşti, dovedind prin aceasta, că au multă atragere la tot ce este bun şi frumos. - Mulţi dintre poporeni noştri ar putea să iee pildă dela aceşti nemţi.

Ca de obiceiu ca şi la toate banchetele aşa şi acum s’au ţinut şi multe toasturi.

Dl. C. Dimian preot-capelan a fost primul, care a toastat în sănătatea M.S. Regelui nostru Alexandru I. şi pentru Casa Domnitoare. Parochul

dl. St. Şperchez pentru sănătatea dignitarilor sf. biserici şi pentru Prea on. nostru protopop dl. Ioan Murgu, carele fiind ocupat în cauze mari bisericeşti la măritul Congres ţinut la Sibiu, cu mare regret nu a putut lua parte la acest act solemn în comuna sa natală.

Oaspete dl. Ioan Pinteru paroch din Remetea-România - ridică păharul în sănătatea celor 2 luceaferi ai Petrovasilei, pentru preoţii dnii St. Sperchez şi C. Diminian ridicându-le meritele lor pe terenul bisericesc şi politic, desvoltat în interesul sf. biserici şi a comunei acesteia mari. - Lor are sf. biserică şi comuna aceasta a le mulţumi, că au o biserică aşa momentuoasă şi bine înzestrată material-minte şi a lor le este meritul, că astăzi şi-au putut sfinţi şi ridica aceste 2 clopote noui, mari şi frumoase.

Nicolae Şofariu înv. toastează în onoarea antistiei comunale şi a oaspeţilor. Sfătuieşte pe dnii din antistia comunală ca să fie drepţi şi conştincioşi în slujba lor, tot numai spre binele şi interesul comunei acesteia prea încărcată cu datorii.

Face amintire, despre meritul, că astăzi avem aceste 2 clopote mari şi că avem biserică mare şi bine impodobită -laudă i-se cuvine îndeosebi preoţilor anteriori: fiertatului Petru Murgu şi Ioanichie Neagoe, cari au plămădit şi ne-au lăsat 76% jug. pământ şi zeci de mii coroane bani gata la sf. biserică.

Dl. Nicolae Meda marele orator în limba poporului, toastează pentru talpa ţării, pentru popor ridicând meritul poporului arătând că dela dânsul, adecă dela popor depinde avutul sf. biserici, şi avutul unei ţări, sfătuieşte poporul de-aşi iubi, ca şi moşi-strămoşii noştri, biserica şi legea ei străbună, de aşi iubi limba şi naţia lui. - În fine, face o propunere, ca să procure şi al 4-lea clopot pe seama bisericii noastre, însă din colectă bene-volă. - Lansându-se o listă de colectare, dela cei prezenţi s’a înscris o sumă considerabilă de peste 10.000 dinari.

În fine toastează şi vice-notarul ca locţiitor al notarului dl. Svetozar Boşneacovici, mulţumind comunei bisericeşti, că a invitat la această mare serbare şi antistia comunală. - Sfătuieşte poporul, român să-şi iubească pe Rege şi Casa Domnitoare, să-şi iubească patria aceasta şi cu toţii să ne îndeplinim datorinţa cu sfinţenie, faţă de biserică şi ţeară, şi ca între poporeni să domnească bună-înţelegere, armonie şi frăţietate spre binele comunei acesteia şi a ţării noastre întregi.

Banchetul a durat până pe însărate, când unii depărtându-se spre casă, eară alţii mai iubitori de veselie au continuat petrecerea până noaptea târziu

cu vestita muzică a maestrului nostru muzical naţional Ioan Durain, carea distras cu ceata lui, oaspeţii şi pe cei prezenţi la banchetul festiv.

Aşa s’a terminat şi ziua aceasta a sfinţirei clopotelor în Petrovasola cu o suvenire plăcută, că cei vii cu toţii am ajuns această zi mare şi plină de bucurie de-a putea iară auzi sunetul cel plăcut a clopotelor din turnul sf. biserici.

Notez că clopotele au fost comandate la firma din Liubljana, care este atât de culantă la pregătirea clopotelor, încât merită toată lauda şi tot sprijinul.

Atât materialul cât şi pregătirea clopotelor noastre este bine succeasă. Tonul clopotelor însă este foarte armonios şi plăcut.

Şofariu, învăţător.

Preluat din săptămânalul „Graiul Românesc”, Pančevo, Duminică, 2 Noemvrie 1924, No. 43, Anul II, Apare sub îngrijirea unui comitet în fiecare Duminecă (articolul este publicat pe frontispiciul săptămânalului).

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123) 5FAMILIA

DEZVOLTAREA STRUCTURII ETNICE

ÎN BANAT 1890-1992 DIN ATLASUL ESTULUI ŞI

SUD-ESTULUI EUROPEIDe la colaboratorul nostru fidel şi membrul

redacţiei FAMILIA, domnul Trinţu Măran am primit hărţile:

Dezvoltarea structurii etnice în Banat 1890-1992

(Entwichlung der erhnischen struktur des Banats 1890-1992)

(Development of Ethnic Steructure in the Banat 1890-1992)

Hărţile sunt editate în anul 1999 de către OSTER REICHISCHES OST-UND SUD OST-EUROPA-INSTITUT, WIEN (Institutul austriac pentru Est şi Sud Est Europa, Viena).

1. Din cele 4 hărţi primite una a fost pu­blicată în revista FAMILIA nr. 3­4 (72­73), mai 2007. Partea A: 1890 anul Hungary/Roma nia/Yugoslavia

number 2.8-H/R/YU1AData as of 1890Autorii hărţii: Horst Forster, Josef WolfRedactor: Florian Partl2. Cea de­a doua hartă este publicată în

revista FAMILIA nr. 1­2 (78­79), ianuarie­aprilie 2008. Partea B: 1930/31 Hungary/Romania/Yugoslavia

number 2.8-H/R/YU1BData as of 1930/31Autorii hărţii: Horst Forster, Josef WolfRedactor: Florian Partl3. Cea de­a treia hartă este publicată în

numărul de faţă al revistei FAMILIADezvoltarea structurii etnice în Banat 1890-

1992Partea C: 1949/53//56 Hungary/Romania/

Yugoslavianumber: 2.8-H/R/YU1 CData as of 1949/53/56Autorii hărţii: Horst Forster, Josef WolfRedactor: Florian Partl4. Cea de­a patra hartă va fi publicată în

revista FAMILIA nr. 7­8 (124­125) noiem brie­decembrie 2013

Dezvoltarea structurii etnice în Banat 1890-1992

Partea D: 1990/91/92 Hungary/Romania/Yugoslavia

number 2.8-H/R/YU1 DData as of 1990/91/92Autorii hărţii: Horst Forster, Josef WolfRedactor: Florian PartlHărţile sunt desenate la scara 1:400.000 iar în

legendă sunt desenate mai multe cercuri de diferite suprafeţe care reprezintă numărul de locuitori. Culorile cercurilor sau a sectoarelor de cercuri reprezintă structura etnică exprimată în procente în localităţile respective. În general pe hărţi predomină culorile:

Roşu alburiu - ROMÂNIVerde alburiu - SÂRBIViolet - UNGURIAlbastru - GERMANIDin cauza spaţiului limitat pe două pagini în

revista FAMILIA o mică parte din hartă nu va fi publicată.

Redăm şi adresa editurii din Germania de la care se pot comanda aceste hărţi:

E. Schweizerbart’sche Verlagsbuchhandlung, Science Publishers,

Johannesstr. 3A D-70176 Stuttgart, GermanyPhone ++49-711-351456-0 Order Fax ++49-

711-351456-99Domnul Trinţu Măran aduce profunde mulţu-

miri redactorului Thede KAHL, care i-a înmânat aceste hărţi pe care domnul Măran ni le-a trimis pentru a fi publicate în revista FAMILIA.

Traian Trifu Căta

DEZVOLTAREA STRUCTURII ETNICE ÎN BANAT 1890-1992PARTEA C: 1949/53/56

DEZVOLTAREA STRUCTURII

ETNICE ÎN BANAT 1890-1992

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123)8 FAMILIA

Fiecare dintre noi, petrovicenii lasă o amprentă în cultură, tradiţie, folclor, obiceiuri... Maria cu mâinile ei harnice ani în şir a confecţionat porturi populare petrovicene şi nu numai. A cusut ciupaguri, cârpe, cioareci, a făcut ciorapi făloşi de lână, păpuci de lână, costume populare... La maşina ei de cusut a cusut costume populare diferite şi a îmbrăcat păpuşe (modele).

SĂ NE ADUCEM AMINTE DE POETA AURELIA PENŢA MÂNDREA

(12 septembrie 1940 - 5 iulie 2004)POEZIILE

De ce să mă chinui să scriu o poezieDacă ea nu înseamnă mult pentru mineNu scriu poezii pentru şedinţe literareCi pentru cei ce vin obosiţi de pe ogoare,Pentru cei ce obosiţi de la sapă vin,Cu cartea mea ei oboseala şi-o alin,Pentru cei ce vin seara de la culesÎnainte de-a adormi să citească un versPentru cei ce plecară de la noi demultDe satul lor aminte să le-aduc,Pentru cei ce sunt pe la oraşe risipiţiCa să-şi amintească de paşii lor desculţi.

Mai scriu şi pentru aceia careMâine ori poimâine vor veni pe lumeSă ştie că au adânci rădăcine.

Aurelia Penţa Mândrea

Din şirul de activităţi şi programul ediţiei a 40-a „Coloniei Literare” a S.L.R. perioada 18 oct - 23 oct. 2013 în mai multe oraşe şi sate populate de românii din Voivodina.

Duminică 20 octombrie la ora 13.00, scriitorii s-au întâlnit cu marele public din satul Petrovasâla

Coorganizatorii au fost: Şcoala Elementară şi revista „FAMILIA” cu aportul Asociaţiei fe meilor „Mâini harnice bănăţene” din Petrovasâla. În incinta sediului Asociaţiei femeilor din str. JNA într-un cadru specific toamnei „Gutuiul şi bogăţiile toamnei”, expoziţie de port popular s-au desfă-şurat lucrările ediţiei a 40-a a Coloniei Literare a scriitorilor.

Cuvânt de salut a fost rostit de către preşedin-tele Societăţii de Limba Română din Voivodina - R.S. d-l Lucian Marina. Au citit din versurile lor

MARIA JIFCU- Ea a ţinut la portul, tradiţiile şi originile străbune -

(Goviile), miresele Persa şi Ana făcute la comandă pentru familiile Nicoliţa şi Căta

Maria Jifcu (Giuchel) împreună cu creaţiile sale, păpuşi, în port popular tradiţional petrovicean

populare făcute şi cusute de dânsa nepoţilor şi cunoscuţilor. Au rămas colecţiile de păpuşi îmbrăcate în portul tradiţional popular petrovicean.

Maria le-a dat şi nume precum:- DOINA, govie şi GHEORGHIŢĂ tânăr în port

de iarnă- GHEORGHINA, nevastă căsătorită (cu 2

cătrinţe, căiţă şi flori)- ANA - fată mare (2 săptămâni înainte de nuntă)- RĂFINA (în port vechi îmbrăcată din urmă

cu 100 de ani cu taflă de bani, şorţ pe cap cu bani, învelită cu cârpă iar poalile sunt din sai lucrate de mână de la bunica ei născută în anul 1907)

- Fată româncă din România- Babă în port popular„Toate le-am făcut cu mâna mea. La cerinţa

unor petroviceni am făcut şi îmbrăcat păpuşi în diferite porturi populare. Unele din păpuşi în port petrovicean se găsesc şi în străinătate la petrovicenii noştri-emigranţi”.

- PERSA, govie în port popular a făcut-o la comandă familiei Ionel şi Persa Nicoliţa-Cruciu din Hamilton, Canada

- ANA, govie în alb menită familiei Traian Căta din Petrovasâla

- Govie şi nevastă cu cotrinţă a făcut şi nepoatei Violeta din Petrovasâla.

La Voivodinţ se găseşte o păpuşă tot în port petrovicean îmbrăcată de maica Maria cum i-au zis cei care au respectat-o. La Nicolinţ se găseşte păpuşă îmbrăcată în portul popular de maica Măria.

În Pensilvania, S.U.A. fată govie în port popular a îmbrăcat pentru fiica ei Doina.

A împistrit cearşavuri de pe pat cu mâna. A avut mostre de împistrit. Numeroşi dansatori au mers la ea acasă să-i chiciască în portul popular. A avut porturile ei şi adeseori le-a împrumutat altora.

O cunoaştem pe maica Maria luptătoare pentru dreptate, harnică, prezentă la manifestări culturale, chicitoare atotştiutoare despre portul popular. A fost colaboratoare la redacţia revistei FAMILIA şi la manifestările organizate de către redacţie precum Expoziţie de păpuşi în port popular la „Zilele revistei FAMILIA, 21-22 august 2008".

Camera ei de acasă împodobită cu un şir de păpuşi, paturi cu căpătâie ca pe vremuri, cilimuri, împistrituri şi multe altele a fost vizitată de numeroşi vizitatori din România, muzeografi, etnografi,

istorici, cercetători din domeniul folclorului, din Canada Ionel şi Persa Nicoliţa apoi din S.U.A. şi din ţara noastră.

Maica Maria a fost intervievată şi la TV sau postul de radio unde cu amănunţit a explicat fiecare detaliu din portul popular petrovicean.

Se stinge subit din viaţă la 22 februarie 2013 la Petrovasâla.

A mai dorit, la vârsta ei onorabilă să mai îmbrace păpuşi în port popular şi să mai lucreze la maşina ei de cusut dar trecând în nefiinţă hora păpuşilor s-a întrerupt. Practic avea păpuşi pentru o mică horă.

Este bine că maica Maria de mică a învăţat-o pe nepoata Violeta care va duce mai departe ceea ce a început bunica ei. Pe de altă parte nepotul Sorin a devenit cunoscut în domeniul muzicii populare româneşti şi în România şi care a moştenit de la bunica lui dragostea de folclorul românesc.

În numele redacţiei revistei FAMILIA îi rămânem recunoscători pentru buna colaborare, pentru sfatul ei şi ospitalitatea cu care am fost primiţi în casa ei.

Cu aceeaşi ardoare vom continua colaborarea cu nepoţii Sorin şi Violeta.

Traian Trifu Căta

20 octombrie 2013

„COLONIE LITERARĂ 2013” LA PETROVASÂLA

Elevii care au recitat poezii şi care au întâmpinat oaspeţiiÎn imagine: spre dreapta: Ioan Baba, Felicia Marina Munteanu,

Lucian Marina, Marius Tiţa, Pau Voina şi Traian Căta

Ioan Baba, Felicia Marina Munteanu, Pau Voina iar Traian Căta a vorbit despre editura „Traian Căta” precum şi cărţile apărute la editură. A amintit şi despre revista „FAMILIA” care este în pragul anului aniversar. Elevii şcolii au susţinut un recital din poezia toamnei pregătiţi de către Mino-dora Zăria.

Manifestarea a fost onorată de către oaspeţii dragi de la Radio România Internaţional, doamna Elena Flora, soţia poetului Ioan Flora şi domnul Marius Tiţa, redactor responsabil al acestui post de radio.

Mai multe reviste şi cărţi precum şi un interviu a fost acordat d-lui Marius, de către Traian Căta. S-a stabilit o colaborare şi o punte de legătură cu petrovicenii de pe mapamond.

Traian Trifu Căta

S-a născut la Seleuş la 10 decembrie 1936 şi în anul 1955 s-a căsătorit cu Gheorghe Jifcu (Giuchel) din Petrovasâla. S-a bucurat mult de copii săi Doina şi Ghiţă apoi de nepoţii ei dragi Sorin, Giani, Violeta şi Michael.

Din propria creaţie au rămas multe porturi

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123) 9FAMILIA

Aduceri aminte de dascălii noştriÎn Italia, Pompeia, 25 ianuarie 1960: Ivan Žebeljan,

Alexandru (Ciţu) Murgu şi Tiberiu Măran

AndreiaAngeliaAngelaAmaliaAlinaAdelaAntonelaAdelinaAuroraAndraAnneMarieAndaAuraAidaAlexandrianaAndaluziaAlexandraAncaAndreeaAdrianaAncuţaAnaAdinaAdaAnamariaBianca

La cea de-a treia rubrică revenim cu un şir de noi cuvinte arhaice, tot atât de interesante astfel extinzâdu-ne cunoştinţele în domeniul limbii noastre.

Aşa cum ne-am propus încă la prima rubrică care a fost publicată în revista Familia nr. 17, aprilie 1998, pag. 8 ca să prindem ultimul moment să desprindem acest nucleu, cuvântul arhaic din mersul vieţii, din progres, din domeniul noii tehnologii şi să dispară umbra uitării de pe el.

Prin astfel de cuvinte tipice strămoşilor dăm de apropiata noastră esenţă, de ei, cei de altădată, care astăzi trăiesc în noi, cei de acum, prin ceea ce facem şi de ce nu, prin graiul viu prin aceeaşi limbă pe care au vorbit-o şi pe care o vorbim şi noi.

Cuvintele pe care urmează să le înşirăm pe

Mic laborator lexicologic

REPERE DIALECTOLOGICE (III)filele revistei „Familia”, ne vor folosi ca material interesant pentru o viitoare lucrare de specialitate. Iată un şir de cuvinte din graiul bănăţean al limbii române vorbite în această zonă petroviceană.

Traian Trifu Căta

postăici - roşcoveduan - tutunlulă - luleaastupuş - capacmă înschimb - mă primenescmă julieşcie - mă roade opincaimăloasă - rufe murdarecânilie miroase - câinele simtebroaschilie cântă - broaschilie orăcăie

Banchet pentru unii pensionari din colectivul Şcolii Elementare

din Petrovasâla (octombrie 1986) în cancelaria profesorală

Sus spre dreapta: Zvezdana Babović - secretară, Reghina

Măran - înv., Lucia Davidovici - înv. (decedată), Ana Jovčić

- propunătoare (biologia), Dušanka Glumac - înv., Elena Flora (limba franceză), Steluţa Condan - înv., Gordana Djurić

- propunătoare (gospodărie)Pe scaune: Ana Ardelean -

propunătoare (istorie) decedată, Tiberiu Măran - director

(decedat), Victor Ţuţu - înv. (educaţie muzică) (decedat),

Elena Dămian - înv., Iia Jifcu-Cârjâu - înv. (decedată),

Desimirka Miok- înv., Maria Cuzman - înv., Persida Vulević -

prop. (educaţie fizică)

cucumielc - melcmaiamucă - maimuţămâţă - pisicăcăţel - căţeluşcocostârc - barzăcucuveauă - cucuveam-am grăbit - m-am pripit (şi am semănat porumbul prea des)a îcelui - a ademeni (câinele cu o bucată de pâine)lemn - ... din copacse suie - (pisica) se caţără în copacmarvă - vităa se ortăci - a se întovărăşimuieri - ... femeilucră - (Vasile e un om care) munceşte, lucrămâ sui la gial - urc dealultare - amarnic (mai suflă vântul)tot natul - (ştie) toată lumeaspune-mi girept - spune-mi adevărulspunie minciuni - spune braşoavenu te mânia - nu te supăra (pe mine)!de ce mă ocolieşci? - de ce mă înconjuri?m-ai scos dân răbdarie - m-ai scos din firem-a înceluit - m-a amăgitpărinţeşcie - părinteştenu-i slobod - nu-i voienu-i dă lipsă, nu-i musai - nu e nevoieam îmblat - am cutreierat (toată ţara)da fiecia - degeabaîn mijlocul verii, în pucieria verii - în toiul veriipiatra - (a bătut) grindinasuflă - (adie) vântulfluturi dă niauă - fulgi de zăpadăsloieţi - ţurţuri (de gheaţă)sloată - lapoviţăcărarie - pârtiearie - toriştecutrămur dă pământ - (pământul se cutremură)dâmp - dâmbnăroi - noroibară - baltă dă ploaieafundă - (apă) adâncălagie - şleprudă - catargsă cufundă - (vaporul) se scufundămaistor dă făcut fântâni - fântânarfus - sul (la roata fântâni)stâmpără săcia - (apa rece) astâmpăra seteapulbăr - praf (pe drum)aizâmban - trenbiţiclă - bicicletăşână - şinăştaţie - garăcarcie - biletmaşână - locomotivămarcă - timbru (poştal)poştar - factor poştalteligram - telegramăunguroanie - unguroaicărusoanie - rusoaicălăutar - violonistarmonică - acordeonîn bumbi - (se joacă) (în nasturi)cu lopta - (se joacă) de-a mingeabalaur - zmeusă cară cu sainia - (copiii) se dau cu saniasă cară pră ghiaţă - se dau pe gheaţăoase - patinegheaţă - gheţuşmă bag în casă - intru în casăa chici - a aşeza (bine masa)a răsfira - a risipi (boabele)punie - atârna (traista) în cui

Notă: A II rubrică „Repere dialectologice” a fost publicată în nr. 18, iunie 1998, pag. 6.

NUME DE FETE, TINERE STUDENTE DIN ROMÂNIAGăsindu-mă la Cluj, la cursuri de istorie în vara

anului 2005 am trecut şi pe la Universitatea Babeş Bolyai.

De pe un afiş unde au fost trecute rezultatele redistribuirii a studenţilor lista candidaţilor admişi la specializare şi internat am fost curios să văd numele studenţilor.

Pe listă în majoritate erau studente şi imediat mi-a revenit ideea ca să le transcriu numele şi să le public în FAMILIA.

Poate că viitori părinţi, cititorii revistei, români de pretutindeni îşi vor alege vreun nume românesc pentru pruncul lor.

Este evident că şi fraţii noştri din România îşi dau nume la copii inspiraţi de nume străine sau din unele seriale de la TV sau simplu adaugă un prefix şi apar nume foarte drăguţe

Am mai publicat în FAMILIA nume de fete şi băieţi dar pentru noi românii din afara României sunt deosebit de interesante şi sunt convins că unele româneşti se vor familiariza şi la noi. Ne-am bucura cu atât mai mult ca să le folosească emigranţii români din Canada, S.U.A., Europa şi Australia care-şi dau nume străine pruncilor lor.

Traian Trifu CătaNotă: Observăm că şi fraţii români sunt obsedaţi cu nume străine pe care le dau pruncilor. Însă, totuşi în şirul de mai sus predomină frumoasele nume româneşti.

BrânduşaCosminaCrăciuniţaCrinaCameliaCarolinaClaudiaCorinaCristinaConstantinaClaraCarmenCezaraCodruţaCarinaCasianaCătălinaCasandraDanaDianaDorinaDoinaDenisaDeliaDaianaDora

DidaDeboraDacianaDanielaDavianaDonaDalianaDalinaDumitriţaEcaterinaEmiliaElenaElizaEmanuelaEugeniaEdinaElisabetaFelixaFeliciaFloareFloricaFlorentinaFlorinaFlaviaFlorianaGabriela

GalinaIoanaIolandaIonelaIrinaIleanaIlonaIuliaIzabellaMaraMaiaManuelaMariaMarcelaMarianaMagnoliaMădălinaMartinaMarilenaMartirianaMinaMonicaMirelaMirunaMineliaMelinda

MioaraMihaelaNarcisaNataliaNicoletaOliviaOrtensiaOctaviaOtiliaPamelaPatriciaPetraPetruţaPaulaRalucaRamonaRaulaRahelaReghinaRominaRodicaRoxanaRuxandraLaurenţiaLaviniaLarisa

LauraLiaLigiaLioaraLianaLidiaLilianaLetiţiaLeonaLedaLorenaLoredanaLuanaLuminiţaLucianaLuizaLuciaGenovevaGeorgianaGinetaGiorgiaGiorgianaSabinaSandaSidoniaSimona

SilviaSiminaSilvanaSinzianaSoniaSoranaSorinaSoriaSelenaSmarandaStancaStefaniaStefanaTaniaTatianaTeodoraTudoriţaValentinaValeriaVasilicaVioricaViorelaVioletaVivianaVictoriaVoichiţa

Aduceri aminte de dascălii noştri

Aduceri aminte de dascălii noştriÎn faţa şcolii din Petrovasâla: Ivan Žebeljan

(matematica şi fizica), Vera Vujović (gospodărie), Stevan Bokun (învăţător), Tiberiu Măran

(limba română şi limba sârbă) (aprilie 1959)

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123)10 FAMILIA

Duja Muškinja din Windsor, Canada, după mai bine de un an de zile de la vizita fratelui său Mirko în Canada, revine acasă să-şi revadă toată familia din Petrovasâla şi de pe meleagurile Serbiei.

M-am aşteptat să vină la Petro-va sâla şi alţii membri ai familiei împreună cu fratele meu. În viitor cu braţele deschise îi aşteptăm pe cei dragi nouă să vină la Petrovasâla unde le sunt rădăcinile şi să nu le dea uitării. Pe toţi cei care vin din familia noastră Muškinja din Canada îi vom găzdui pe deplin, aşadar le rămâne doar cheltuielile transpor tului.

Aşa s-a fiert în ceaun ciorbă de peşte, fasole, gulaş... pentru Duja şi oaspeţi

Pe data de 16 ianuarie 2012 în centrul localităţii şi anume în fosta casă a lui Laie Murgu, Ciţu Murgu, actualmente casa aparţine brutarului Blogoje Manovski, s-a deschis farmacie particulară. Programul de muncă al farmaciei se derulează între orele 7 şi 20.00 de luni până vineri, iar sâmbătă între orele 8-14.00, respectiv duminica între orele 9-13.00.

Farmacia oferă consumatorilor o gamă largă de produse ale firmelor atestate din ţară şi străinătate, preparate pentru copii, aparate pentru măsurarea tensiunii, produse cosmetice...

Din luna ianuarie 2013 medica-mentele se pot procura şi cu reţetă

FARMACIE PARTICULARĂ LA PETROVASÂLA „ACHILLEA X”de la medicul de familie precum la farmaciile de stat. Medicamentele rare şi străine se pot comanda şi oferi pacienţilor în 1-2 zile.

Lanţul de farmacii „Farmeks” conţine 16 farmacii şi anume: XIII farmacii Achillea (I-XIII) la Pan-ciova, Starcevo, Omoliţa, Alibunar, Vladimirovaţ (a X-a), Cuvin, Bel-grad, Satu Nou, Doloave, Bavanişte, Padina şi Ban Karlovaţ precum şi farmaciile Vedra la Panciova, Lu-cijana la Zemun şi Viola la Ka-ciarevo.

Tot la farmacia din Petrovasâla se pot măsura diabetul zaharat, cole-sterolul şi trigliceridele.

Traian Trifu Căta

CÂND NE VIN CEI DRAGI DE PESTE OCEAN (septembrie 2013)

Fraţii: Bora, Duja, Mića şi Mirko la Fântâna Fetei la casa weekend a lui Mirko (Fotografiaţi în septembrie 2013, aşa arată după 54 de ani cei patru fraţi)

Spre dreapta fraţii: Mića, Duja şi Bora (Fotografiaţi la Petrovasâla în anii

1959/60 când au fost copii) (Vezi cum arată fraţii astăzi în foto din stânga)

Fraţii Mirko şi Duja pe terasa casei weekend de la Fântâna Fetei în clipe de odihnă

În cinstea fratelui Duja mereu s-a întors la grătar mielul sau purcelul pe terasa casei weekend

Zilnic în cinstea lui Duja au fost invitaţi la casa weekend rudeniile, prietenii şi naşi. Spre dreapta: Djoka, Goriţa şi Ionel Barbu, Mirko Muškinja,

Traian şi Mariana Căta, Vera Muškinja şi Vera Borojević

Anii trec iar noi trebuie să fim exemplu celor tineri. Ar fi nespus de frumos să se întâlnească şi copii noştri într-un viitor apropiat. Aici fratele Duja s-a întâlnit cu toate rudele, fraţii, naşii, vecini şi cu toţii s-au bucurat de întâlnire şi au salutat pe cei din Canada. Au căzut de acord că asfel de întâlniri reciproce trebuie să fie şi în viitor.

Cu fratele meu Duja am vizitat multe locuri şi oraşe aici la noi în Serbia. Mai ales la casa mea weekend de la Fântâna Fetei am poposit cu fratele Duja şi fraţii Bora şi Mića, rudele, naşii, Ionel Barbu cu soţia,

naşii Traian şi Mariana Căta şi mulţi alţi invitaţi.

Într-o zonă minunată de frumoasă adeseori ne-am petrecut timpul la grătar şi aer curat. Atât, doar că timpul a fost prea scurt şi repede s -au scurs cele trei săptămâni.

De aceea planific ca anul viitor din nou să vizitez Canada şi neapărat să fiu prezent la cel de-al 60-lea an al tradiţionalului Picnic petrovicenilor din Canada (1954-2014). Cu această ocazie am făcut demersuri pentru obţinerea vizei americane ca să pot totodată să vizitez şi S.U.A.

Anul acesta bunul meu prieten Marko Krekić din Stoney Creek, Canada m-a vizitat la Petrovasâla. A fost o plăcere deosebită să-l am ca oaspete. Dat fiindcă este un vânător pasionat i-a plăcut mult la Fântâna Fetei. Dânsul m-a găzduit în Canada timp de 4 zile ca pe fratele lui.

Cu mare drag invităm pe cei dragi din Canada fără niciun suport sau cheltuială bănească aici la noi şi le va fi frumos precum fratelui Duja şi prietenului Marko Krekić.

Mirko Muškinja

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123) 11FAMILIA

A trecut vremea când femeile din fiecare casă făceau toartă, colaci, pâine, păturată, bubuiene... A venit o vreme „mai modernă” când gospo­di nele fac comandă la femei care am putea zice că posedă un anumit pro­fesionalism întru facerea dulciurilor. Majoritatea femeilor azi recurg şi cumpără dulciuri la prăvălie precum

LENUŢA GHILA DIN PETROVASÂLA CREATOARE ÎN LUMEA DULCIURILOR

Tortă de ziua naşterii

Toarta miresei

Toarta miresei

Toartă pentru nuntă

Toartă pentru botez Toartă în formă de pălărieToartă de la botezul Teodorei

şi Cristian Ierina

Lenuţa Ghila

toartă sau colaci mărunţi şi nu se mai chinuie să facă precum mamele lor sau bunicile altădată.

Multe se plâng că nu au timp dar au bani şi atunci e mai simplu să faci comandă. Una din vestitele femei la noi în Petrovasâla dar şi mai larg care se ocupă cu mult drag şi pasiune de facerea dulciurilor este Lenuţa Ghila. A început să se ocupe cu facerea torţilor, colacilor... încă din anul 1996, când s­a reântors din Florida. Acolo a fost în vizită la fiica ei Dorina timp de 1 an de zile. S­a reîntors acasă unde­i erau fiul Doru şi soţul Ionel. S­a gândit cum să câştige un bănuţ şi a hotărât să facă torţi, colaci mărunţi şi altele pentru nunţi, botezuri, înmor mântări, zile de naştere... Pe lângă experienţa avută s­a folosit şi de cărţi pentru torţi de unde s­a inspirat.

A pus multă pasiune şi suflet şi i­a plăcut să lucreze. A lucrat şi ziua şi adeseori toată noaptea. Cum ne confirmă că este mare răspundere şi mai ales trebuie terminat în timp potrivit la cerinţele clienţilor

În perioada de la Sf. Paşti până toamna permanent au fost cerinţe şi a făcut un număr mare de torţi. Co­man dă de torţi au venit din nume roase localităţi bănăţene de la Vârşeţ până la Belgrad şi anume: Petrova sâla, Ali­bunar, Seleuş, Nicolinţ, Vârşeţ, Satu

Nou, Panciova, Belgrad...Calitatea torţilor, de fapt, a fost

decisivă ca nuntaşii, neamurile de la nuntă sau botezuri să o recomande pe doamna Lenuţa Ghila.

În preajma unei nunţi a făcut şi câte 20 de torţi. Aceasta denotă faptul că cei care au bani şi care poate ştiu să facă dulciuri însă nu vor să se ostenească recurg la comandă. Cerinţele, toartă la comandă, vin şi din cauza calităţii şi aspectului frumos exterior al torţii.

Lenuţa a făcut toartă cu 2 şi 3 etaje zămislite de ea. Multe le­a creat după ideea proprie dar s­a inspirat şi din unele reţete pentru torţi. Torţile au fost făcute la kg. şi în funcţie de greutate s­a stabilit şi preţul. În toartă s­au pus ciocolată de fiert, nucă, alune, fructe, boabe de struguri uscate, smochine... şi aşa s­a format şi preţul. A ţinut cont de culoarea torţilor, de scrisul pe torţi pentru cei care au dorit. La doamna Lenuţa au venit comande şi de la elevii de altădată care au aniversat anumite perioade de la terminarea şcolii. Ba mai vin şi petrovicenii reveniţi acasă să facă comandă de torţi. Desigur, calitatea este pri mordială (ouă proaspete, margarină de calitate, făină T­400...)

Lenuţă Ghila mai face şi păturată cu mac, nucă, postaică, gem, cimet... apoi bubuiene. Menţionăm că a făcut

bubuiene şi turce ca donaţie pentru muncitorii petroviceni care au muncit benevol la cimitir.

Amintim că doamna Lenuţa s­a ocupat şi cu împistritul. A împistrit pentru casa proprie dar şi pentru lume pentru bani. Din anul 1994 şi până­n prezent a făcut cununi color din flori de plastică pentru cimitir.

D­na Lenuţa aminteşte că la începuturi a ajutat­o la torţi Maria Bucure Penţa dat fiindcă s­a cerut mult de lucru. Actualmente şi anii din urmă toate le face singură. La vârsta ei onorabilă de 71 de ani încă o mai ţin puterile şi face torţi. Are 4 copii: Dorina în Florida, Doru acasă la Petrovasâla, Viorica la Panciova şi Lavinica la Alibunar.

A fost făloasă cu copii ei de care a fost mândră şi pe care i­a îngrijit cu toată dragostea de mamă. Şi în vremurile grele a ştiut să­şi întreţină familia fiind o gospodină bună.

Putem spune că Lenuţa Ghila este cu adevărat o artistă în domeniul creaţiei frumoaselor şi gustoaselor torţi. Îi dorim sănătate şi putere să mai poată încă mulţi ani să servească petrovicenii şi nu numai, cu fel de fel de torţi create de dânsa.

Traian Trifu Căta

DREPTUL TUTUROR LA LENE (de Paul Lafargue)

„Dreptul la lene” este o carte scrisă în anul 1880 de către Paul Lafargue (da, nu e o greşeală) şi e mai actuală ca oricând, căci vorbeşte până şi despre criza la care am ajuns azi. (Cartea scrisă la sfârşitul secolului XIX­lea).

Etapele spiralei infernaleSunt pe scurt următoarele:1. Muncim tot mai mult şi producem tot mai

mult ca să câştigăm tot mai mult. Aşa ni se cere „ideologic” de către societatea capitalistă că doar mulţi industriaşi­patroni au nevoie de oameni „motivaţi” care să le producă mai mult să se îmbogăţească ei mai mult, lenea nu e bună, din punctul lor de vedere căci nu muncim pentru ei şi nu ne înregimentăm să le fie lor bine... nu?

2. Produsele, la un moment dat nu se mai vând, căci sunt prea multe, piaţa e saturată, iar oamenii nu

mai au bani­salariile oferite de industriaşi­patroni nu sunt suficiente pentru a face faţă tentaţiei generate de produse, intervine publicitatea care ne convinge să cumpărăm.

3. Suntem tentaţi de publicitate, vrem să cumpărăm, muncim mai mult, să câştigăm mai mult, să ne permitem. Mulţi ne lăsăm tentaţi şi facem şi credite.

4. La un moment dat, sunt atât de multe produse pe piaţă că nu mai are cine să le cumpere, dar spirala infernală continuă: ci doar continuăm să muncim mai mult, ca să ne plătim creditele, şi... să consumăm mai mult.

5. Dacă tot sunt dispuşi din ce în ce mai mulţi oameni să muncească tot mai mult, de ce să angajeze patronii 10 oameni în loc de 7 sau chiar de 5 , că doar vor munci suficient cei 5 deja angajaţi, dacă

sunt bine prinşi în credite şi dorinţe de consum. AŞA APARE SOMAJUL! Astfel, tot mai puţini oameni muncesc tot mai mult, calitatea produselor serviciilor scade, dar nu contează pentru patron, căci banii vin şi aşa. În ceea ce priveşte şomerii este treaba lor.

6. Creditele sunt din ce în ce mai numeroase şi mai mari, căci cine intră în cercul lor, iese greu.

7. La un moment dat, piaţa crapă: locurile de muncă, creditele, imobiliarul, totul pică...

Ei, noi ne aflăm acum în acest al 7­lea moment. E inevitabil, dar acelaşi autor ne explică faptul că dacă am munci mai puţin fiecare dintre noi, am putea trăi toţi mai bine, şomajul ar scădea, iar nivelul de viaţă al populaţiei s­ar îmbunătăţii. Dar nu ar mai câştiga atât de mult patronii.

PARCĂ NU E ABSURD CE SPUNE OMUL ĂSTA. ŞI O SPUNEA ACUM 123 DE ANI!!!

IULIE - OCTOMBRIE 2013 Nr. 5-6 (122-123)12 FAMILIA

In memoriam

Cu adânca durere în suflet anunţăm trecerea în nefiinţă a celui care ne-a fost soţ, tată, bunic, străbunic şi socru:

PETRU TRAILOVICI ICOBOANE(14 aprilie 1930 - 15 august 2013)

din Petrovasâla

Îi vom cinsti memoria păstrându-i vie amintirea şi urmându-i sfatul bun pe care îl găsea pentru noi toţi şi pentru fiecare în parte: soţia Maria, fiul Petru, fiica Lenuţa, nora Gheorghina, ne-poa tele Mina şi Violeta, nepotul Ionel, străne poţii Dinu, Cosmin, Simona, Andreea şi Sofia, ginerii Viorel, Gelu şi Petru şi nota Marcela.Dumnezeu să-l odihnească în pace!

FAMILIASediul redacţiei publicaţiei

“Familia”Biserica Ortodoxă Românăstr. Trg Oslobodjenja 425

cod 26315 VLADIMIROVAŢTel. 013/643-160

e-mail: traianketa@hotmail.comSERBIA

Publicaţie periodică editată de Biserica Ortodoxă Română din VLADIMIROVAŢ – PETROVASÂLAApare sub îngrijirea unui colegiu de redacţie format din: ing. dipl. TRAIAN TRIFU CĂTA (redactor şef şi responsabil),

Prof. ION ŞTEFAN, MARIANA CHIRIAC-CĂTA, GHIŢĂ CRÂSTĂI-TOPALĂ (Kitchener – Canada), PETRU PIPI-BARBEŞ (New York – SUA), Prof. ACHIM SECHEŞAN-CIPĂ GOAGĂ (California – SUA), IONEL şi PERSA NICOLIŢA-CRUCIU

(Hamilton – Canada), TRINŢU MĂRAN (Viena – Austria), LUŢIAN CÂRNIA (New York – SUA), Prof. Dr. MARINEL MANDREŞ (Kitchener – Canada), IONIŢĂ CHIŞĂRĂU (Chicago – S.U.A.), GHIŢĂ SECHEŞAN-BOJIC (Melbourne – Australia

Publicaţia e înregistrată la Ministerul pentru Informaţii, Republica Serbia, sub nr. 1569 de la 1 martie 1994.Publicaţia e înscrisă în Registrul Mijloacelor Publice din Republica Serbia, BJG 196/2010, sub nr. NV000422 din 25 ianuarie 2010.

Tiparul executat la tipografia S.C. “U.R.C. XEDOS” S.R.L. Timişoara, ROMÂNIA, Tel. 0040-(0)744-515656. Tiraj 1000 ex.

In memoriam

Pe data de 30 decembrie 2013 se vor împini 14 ani de la încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, bunică şi soacră

PARASCHEVA JIFCU-PORIAZ(17 august 1927 - 30 decembrie 1999)

din Petrovasâla

Cu sufletul îndurerat şi inima frântă te păstrează mereu în amintire ai tăi: Fiul Ionel, nepoţii Ion şi Michael din California, fiica Elena cu ginerele Boşco şi nepotul Duşan Vukov din Novi Sad, nepotul Pavel Crăciun împreună cu soţia Dana

şi copii Petru şi Toma cu familiile din Chicago, nepoata Persa Nicoliţa-Cruciu cu soţul Ionel şi copii Georgel şi Viorica din Hamilton, Canada precum şi rudeniile din Petrovasâla.

In memoriam

Pe data de 6 iunie s-au împlinit 6 ani de când a trecut în lumea veşniciei dragul nostru tată, bunic şi socru

ION JIFCU (al III-lea) (Păun Poriaz)(20 oct. 1925 - 24 iunie 2007)

din Petrovasâla

Îi purtăm dor, omagiu în memoria şi sufletele noastre: fiul Ionel (al IV-lea), nepoţii Ion (al V-lea) şi Michael din California, fiica Lenuţa Vukov, ginerele Boşco, nepotul Duşan din Novi Sad, rudele, prietenii din Petrovasâla şi străinătate.

CARE ŞCOLI AU ÎNSCRIS ELEVII ROMÂNI DIN PETROVASÂLA ÎN ANUL ŞCOLAR 2013/2014

1. Sofia Chişmarton - Şcoala de economie şi comerţ din Alibunar2. Leontina Penţa - Tehnician farmaceutic, Şcoala de chimie le Vârşeţ3. Nicoleta Erina - Şcoala de economie şi comerţ din Alibunar4. Ionela Şorgean - Şcoala de economie, comercialistă, din Panciova5. Emanuela Jivan - Şcoala de economie, tehnician economic, din Panciova6. Andrada Penţa - Şcoala de medicină, ginecologie din Belgrad7. Marin Căta şi Cosmin Condan, Liceul din Vârşeţ8. Ştefan Edorian Bălu - Tehnician farmaceutic, Şcoala de chimie la Vârşeţ9. Goran Vasiljević, Cristian Ierina şi Emanuel Perneac - Şcoala de mecanică din Panciova.

IMPORTANT SĂ ŞTIŢICodul PIN invers! Dacă un jefuitor te obligă să scoţi bani din

bancomat, poţi anunţa poliţia, dacă introduci codul PIN invers.Exemplu: Dacă ai codul 1234, introdu 4321. Bancomatul recunoaşte

că e inversat codul. Aparatul îţi dă banii, dar fără să ştie jefuitorul, anunţă poliţia, care să vină imediat în ajutorul tău. Din păcate se foloseşte rar această metodă fiindcă oamenii nu ştiu.

ROMÂNI!Anunţăm că prima şedinţă (conferinţă) de organizare a muncitorimii

româneşti din Banatul iugoslav în cadrul „Jugoraşului”, se va ţine în comuna Vladimirovac. Ziua conferinţei va fi ulterior comunicată. Această nouă mişcare a luat-o asupra sa ziarul „Biruinţa”. Organizarea Jugoraşului se va face în toate satele româneşti. Rugăm răbdare.

Preluat din săptămânalul „Biruinţa”, Goaie de realitate şi con ser va to­rism românesc, Vrşac, 26 Februarie 1939, Anul II, Nr. 8, pag. 4

In memoriam

Pe data de 6 decembrie se vor împlini 13 ani de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre soră

STELA JIFCU-PORIAZ(22 ianuarie 1946 - 6 decembrie 2000)

din Petrovasâla

Cu aceeaşi durere în suflet şi inima frântă te păstrează mereu în amintire ai tăi: fratele Ionel cu copii Ion şi Mihai din California, sora Elena cu soţul Boşco şi fiul Duşan din Novi Sad, verişorul Pavel Crăciun-Glăvan cu soţia Dana

şi copii Petru şi Toma cu familiile din Chicago, verişoara Persa Nicoliţa-Cruciu cu soţul Ionel şi copii Georgel şi Viorica din Hamilton, Canada.

In memoriam

Cu tristeţe şi jale în sufletele noastre după dragul nostru

JOZO OPAČAKoriginar din Zemun

(04.01.1937 - 02.04.2013)

Nemângâiaţi îl vor purta în amintiri: Fiica Nada, ginerele Zoran Grubišić, nepoţii Aleksandar şi Sandra din Bjuv, Suedia, cuscrii Slobodan şi Angelina Grubišić, Milan şi Dragana Grubišić

cu copii Jovana şi Darko din Petrovasâla.

In memoriam

Rememorăm un an de la trecerea la cele veşnice a drsgului nostru

TONI OPAČAKoriginar din Zemun

(26.04.1971 - 16.01.2012)

Îndureraţi pentru totdeauna, cu dor şi durere: Sora Nada, cumnatul Zoran cu copii Alek-sandar şi Sandra din Bjuv, Suedia, cuscrii Slobodan şi Angelina Grubišić, Milan şi Dragana cu copii Jovana şi Darko din Petrovasâla.

DEVENIRI...- Moştenitoarea unei familii bogate din Albania, Agnes Boiagiu este

MAICA THERESA- Liceanul autodidact considerat leneş, „lent şi visător” şi care în afară

de matematică, nu a reuşit la consursul de intrare la Politehnică, este... ALBERT EINSTEIN

- Seminaristul răspopit spărgător de bănci şi turnător la Poliţie este... Iosif Djugaşvili, zis STALIN

- Fiul lui tata, răsfăţatul surorilor sale şi al profesorilor, băiatul unui inspector academic imperial, este... Vladimir Ulianov, zis LENIN

- Soldatul modest, simplu proletar, fiul unui vameş, înrolat voluntar, excelent camarad, curajos, gazat în tranşee şi decorat, iubind acuarelele, este... ADOLF HITLER

Consemnat de T.T. Căta

PENSII... INCREDIBIL... DAR ADEVĂRAT!!!Pensionarea la 50 de ani, cu 9000 de EURO pe lună pentru funcţionarii

din Uniunea Europeană a fost aprobată!Integrarea personalului nou de la noile state membre ale UE aduce la

pensionarea funcţionarilor din ţările apusene ale Europei care vor primi acest cadou de aur şi preţios 9000 de euro doar ca să se pensioneze.

Alţii din rândul tehnocraţilor ating pensia şi de la 12500 - 14000 euro pe lună.

Noi cotizăm toată viaţa şi la cea mai mică întârziere de plată ni se reaminteşte, urmează amenzi, penalităţi de întârziere la plată etc... fără nicio milă. Ei sunt scutiţi de toate acestea.

Şi aceasta este globalizarea! Iar noi ne zbatem să intrăm în UE. S-a efectuat un studiu precis şi documentat despre aceste pensii europene, studiu preluat de către mass-media.

Preluat de pe Internet