13699_3130

REGISTRUL COMERTULUI NR. J29 / 134 / 18.02.1999 RO, COD FISCAL : R 11484100, CAPITAL SOCIAL : 90 000 LEI

PLOIESTI - ROMANIA TEL. 0040 - 44 – 513777/114, 142 FAX: 0040 - 44 - 575412 Bd. BUCURESTI Nr. 37 COD 100680, C.P. 13 - 54

DOCUMENT: FV03SA00.DOC Pagina 1 din 64 Fişier: fv03sa00.doc

S.C. GEOPETROL SA PLOIESTI

PROIECT NR. 130/495 Et. 117

RAPORT PRIVIND STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI GENERAT DE LUCRĂRI PREGĂTITOARE PROVIZORII, FORAJ ŞI PROBE DE PRODUCłIE LA SONDA

2 CÂMPENI EST

ing. Stoica Alina

ing. Bratu Florea 0 07.08.2009 Emis pentru avizare

Rev. nr. Data Descriere Elaborat Consilier

Codul documentului CLIENT: S.N.G.N ROMGAZ S.A. MEDIAŞ SUCURSALA MEDIAŞ

FV 03 SA 00

NR. PROIECT: 130/495 Et.117 RAPORT PRIVIND STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI LA SONDA 2 CAMPENI EST



CUPRINS

1. INFORMAłII GENERALE......................................................................................................................................... 3 1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI ........................................................................................ 3 1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................................................................................................................................................................... 3 1.3. DENUMIREA PROIECTULUI........................................................................................................................... 4

1.3.1. AMPLASAMENT OBIECTIV........................................................................................................................ 4 1.3.2. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE.................................................................................................... 5 1.3.3. UTILITATEA PUBLICĂ................................................................................................................................ 5 1.3.4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR ..................................................................................................................... 5 1.3.5. DURATA ETAPEI DE REALIZARE ........................................................................................................... 11 1.3.6. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE......................................................... 11

1.4. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE... 11 1.5. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE............................. 12

2. PROCESE TEHNOLOGICE.................................................................................................................................... 13 2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE ............................................................................................... 13 2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII.......................................................................... 14

2.2.1. Amenajare drum de acces............................................................................................................................. 15 2.2.2. Amenajare careu sondă ................................................................................................................................ 15 2.2.3. Lucrari protectie mediu.................................................................................................................................. 17 2.2.4. Alimentarea cu apa........................................................................................................................................ 18 2.2.5. Alimentarea cu energie electrică ................................................................................................................... 19 2.2.6. Alimentarea cu gaze...................................................................................................................................... 19 2.2.7. Canalizare ..................................................................................................................................................... 19 2.2.8. Aprovizionarea sondei ................................................................................................................................... 19 2.3. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ.................................................................................................. 19 2.3.1. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE ......................................................................................... 26 2.3.2. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE.............................................................................................................. 26

3. DEŞEURI................................................................................................................................................................. 27 4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA29

4.1. APA................................................................................................................................................................ 29 4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ........................................................................................................................... 30 4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI................................................................................................................ 34 4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 35

4.2. AERUL ........................................................................................................................................................... 36 4.2.1. DATE GENERALE .................................................................................................................................... 36 4.2.2. SURSE DE POLUARE.............................................................................................................................. 37 4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI................................................................................................................ 38 4.2.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 40

4.3. SOLUL ........................................................................................................................................................... 40 4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI................................................................................................................ 40 4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR..................................................................................................... 41 4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI ................................................................................ 41 4.3.4. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 42

4.4. PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAłIILOR ........................................................................ 43 4.4.1. SURSE DE POLUARE ............................................................................................................................... 43 4.4.2. PROGNOZARE IMPACT............................................................................................................................ 46 4.4.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................. 46

4.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI ............................................................................................................................. 49 4.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI .......................................................................................................... 49 4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT......................................................................................................................... 50 4.5.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 50

4.6. BIODIVERSITATEA ....................................................................................................................................... 50 4.7. PEISAJUL ...................................................................................................................................................... 51

4.7.1. IMPACTUL PROGNOZAT......................................................................................................................... 51 4.7.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 52

4.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ................................................................................................................... 52 4.8.1. IMPACTUL POTENłIAL ........................................................................................................................... 52 4.8.2. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI................................................................................................ 53

4.9. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ........................................................ 53 5. ANALIZA ALTERNATIVELOR............................................................................................................................... 53 6. MONITORIZAREA MEDIULUI ................................................................................................................................ 53 7. SITUAłII DE RISC .................................................................................................................................................. 54




7.1. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR...................................................................................................... 56 7.1.1. Măsuri de prevenire a accidentelor pe perioada de foraj sondă – probe ...................................................... 56 de producŃie............................................................................................................................................................. 56 7.1.2. Măsuri generale de prevenire a poluării ........................................................................................................ 59

7.2. PLAN DE RECONSTRUCłIE ECOLOGICĂ A AMPLASAMENTELOR LA............................................................. 60 ÎNCETAREA ACTIVITĂłII ............................................................................................................................................ 60

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR........................................................................................................................... 61 9. REZUMAT ............................................................................................................................................................... 61




1. INFORMAłII GENERALE

1.1. INFORMAłII DESPRE TITULARUL PROIECTULUI Titular proiect: S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ SUCURSALA MEDIAŞ Adresa: Str.Unirii, Nr.4, Mediaş, Jud. Sibiu. Telefon: 0269 839467 FAX: 004 0269 306340

1.2. INFORMAłII DESPRE AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Autor atestat: S.C. GEOPETROL S.A. PLOIEŞTI Adresa: Bd. Bucureşti nr. 37, Ploieşti, jud. Prahova Telefon: 0244 513777 int. 196 FAX: 0244 575412 Cuvinte cheie

Sonda – construcŃie specială de forma unei găuri cilindrice, săpată în scoarŃa pământului, vertical sau înclinat, cu mijloace mecanizate, prin care se pot face cercetări geologice sau se pot extrage la suprafaŃă minerale fluide;

Foraj – un complex de lucrări legate de traversarea, consolidarea şi izolarea formaŃiunilor geologice ale scoarŃei terestre, de la suprafaŃă până la o anumită adâncime, în scopul realizării sondei;

Ciclul de foraj – succesiunea lucrărilor legate de forajul unei sonde; Fluid de foraj (fluid de circulaŃie, de spălare) – fluid circulat de la suprafaŃă la

talpa sondei şi apoi la suprafaŃă; Burlane de foraj – tuburi din oŃel cu ajutorul cărora se consolidează pereŃii sondei; Detritus – sfărâmături de rocă scoase la suprafaŃă prin lucrările de foraj; Garnitura de foraj – tuburi metalice asamblate prin filet, care coboară sapa până

la talpa sondei; Talpa sondei – partea inferioară a sondei; Gura sondei – partea superioară a unei sonde; Utilajul de foraj – utilajele, maşinile, dispozitivele şi sculele ce compun instalaŃia

de foraj; Manevră – introducerea şi scoaterea materialului tubular din sondă; Material tubular – prăjini de foraj, prăjini grele, burlane, Ńevi de extracŃie; Echipament de circulaŃie – ansamblul de utilaje şi dispozitive care servesc la

prepararea, tratarea şi circulaŃia fluidului de foraj în sonde InstalaŃie de prevenire a erupŃiei – instalaŃie montată la gura sondei cu rolul de a

închide etanş şi sigur gura puŃului în caz de nevoie şi de a permite desfăşurarea operaŃiilor necesare omorârii sondei;

Tubarea sondei – operaŃia de introducere în sondă a unei coloane formată din burlane metalice îmbinate prin înşurubare sau sudare, în scopul consolidării găurii de sondă

Cimentarea sondei – operaŃie care constă în plasarea unei cantităŃi bine stabilite de pastă de ciment în spaŃiul inelar dintre coloana de burlane şi teren;




1.3. DENUMIREA PROIECTULUI Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 2 Câmpeni Est, ce are ca scop explorarea – evaluarea zăcămintelor de gaze de pe structura gazeiferă Câmpeni, structura vecină cu structura Berbiceni.

1.3.1. AMPLASAMENT OBIECTIV

Sonda se va situa în perimetrul administrativ al localităŃii Berbiceni, com. Secuieni, judeŃul Bacău, la cca. 0,7 km sud de localitatea Berbiceni, în zona extravilana a localitatii.

Coordonatele sondei (STERO 70): X = 576.700,00; Y = 657.900,00;

1.3.2. SCOP, NECESITATE, OPORTUNITATE.

Pentru descoperirea de noi rezerve de gaz metan, prin elaborarea unor proiecte geologice de catre S.N.G.N. ROMGAZ S.A. MEDIAŞ, s-a prevăzut săparea sondei de explorare – deschidere 2 Câmpeni Est, având ca obiectiv cercetarea SarmaŃianului inferior în scopul obŃinerii de date necesare precizării aranjamentului structural, stabilirii succesiunii litostratigrafice şi determinării conŃinutului în fluide al colectoarelor transversate şi a celor indicate ca posibil gazeifere dete de informatia seismică.

1.3.3. UTILITATEA PUBLICĂ

Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaŃiune geologică de roci poros permeabile în care acestea s-au acumulat şi care pot fi exploatate industrial.

SubstanŃa minerală fluidă care urmează a fi exploatată este destinată consumului industrial şi pentru populatie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

După gradul de cunoaştere rezervele de hidrocarburi se împart în următoarele categorii : dovedite, probabile şi posibile.

Amplasamentul sondelor de explorare - evaluare este determinat de informaŃiile geologice existente la data prognozării lucrării cu privire la existenŃa stratului în care s-au acumulat hidrocarburile.

1.3.4. DESCRIEREA LUCRĂRILOR

În categoria lucrãrilor de explorare - exploatare a zãcãmintelor de petrol şi gaze, ramura industriei petroliere, se încadreazã lucrãrile privind forajul sondelor - cu caracter temporar durata acestora depinzând de adâncimea la care se află obiectivul, construcŃia sondei şi condiŃiile geologo-fizice ale structurii. În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape (ciclu de foraj): 1. Lucrări de suprafaŃă: - amenajarea terenului; - montarea instalaŃiei; - montarea construcŃiilor anexe; 2. Lucrări pregătitoare - verificarea calităŃii montajului; - verificarea funcŃionării utilajelor; - lucrări de montaj în completare; - săparea şi consolidarea găurii prăjinii de antrenare şi a găurii pentru bucata de

avansare;




3. Lucrări de săpare a găurii de sondă (de foraj propriu-zis) - cuprind un ciclu de operaŃii ce se repetă la fiecare sapă nou introdusă şi anume:

- introducerea sapei noi şi a garniturii până la talpa sondei; - săparea în teren până la uzarea sapei; - extragerea garniturii pentru schimbarea sapei; 4. Lucrări de consolidare şi izolare a găurii de sondă – executate periodic prin

tubarea si cimentarea coloanelor de burlane; 5. Lucrări speciale (măsurători geofizice); 6. Lucrări de încercare a productivităŃii stratelor şi punerea sondei în producŃie 7. Lucrări de demontare a instalaŃiei şi transportul la o nouă locaŃie sau la baza

de utilaje a constructorului; 8. Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul

proprietar (lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

Pentru realizarea obiectivului “Lucrări pregătitoare provizorii, foraj şi probe de producŃie la sonda 2 Campeni Est” este necesară o suprafaŃă totală de 6392 m2 (din care 5950 m2 pentru careu si 442 m2 pentru amenajare drum acces), care se va închiria temporar de la următorii proprietari:

1. Balaita Vasile = 1252 m2; 2. Leahu Zoita = 840 m2; 3. Gandulescu Constantin = 994 m2; 4. Grosu Ion = 1025 m2; 5. Busuioc Constantin = 1225 m2; 6. Olaru Constantin = 1056 m2; 7. Palăr Gheorghe = 1166 m2.

Terenul necesar obiectivelor (6392 m2 - T 43, A 730), are categoria de folosinŃă actuală arabil.




Forajul propriu – zis După terminarea fazei de mobilizare în legătură cu instalaŃia de foraj se vor executa lucrările propriu-zise de foraj, conform programului de construcŃie prevăzut în proiectul tehnic. Procesul tehnologic de forare al unei sonde constă în săparea unui puŃ cu diametre descrescătoare, de la suprafaŃă şi până la baza stratului productiv cu ajutorul unui sistem rotativ-hidraulic acŃionat de la suprafaŃă. Procesul de foraj se realizează în întregime cu mijloace mecanizate (utilajul instalaŃiei de foraj). Metoda de foraj rotativă este caracterizată prin acŃionarea elementului de dislocare (sapa de foraj) cu ajutorul garniturii de prăjini de foraj de la suprafaŃă. La această metodă de foraj este absolut necesar ca în timpul lucrului sapei, detritusul (roca sfarâmată) să fie îndepărtat permanent de pe talpa sondei şi transportat la suprafaŃă, iar sapa trebuie răcită, lucru realizat de fluidul de foraj. fluid de foraj care este pompat de la suprafaŃă cu ajutorul pompelor cu pistoane tip PN, prin interiorul prăjinilor de foraj. După ce iese prin orificiile sapei fluidul de foraj se încarcă cu detritus pe care-l transportă la suprafaŃă prin spaŃiul inelar dintre prăjini şi pereŃii găurii de sondă. La suprafaŃă fluidul de foraj este curăŃat cu ajutorul sitelor vibratoare şi al separatoarelor de tip hidrociclon, detritusul fiind depozitat într-o habă metalică cu capacitatea de 40 m3, iar fluidul de foraj curat este reintegrat în fluxul tehnologic de foraj. În procesul de foraj, fluidul este vehiculat în circuit închis, astfel încât printr-o exploatare normală nu au loc pierderi pe faze. După executarea forajului fiecărui interval are loc consolidarea găurii de sondă prin tubarea acestuia cu ajutorul unor coloane din Ńevi de oŃel având diametrul corespunzător intervalului săpat. Tubarea sondei reprezintă operaŃia de introducere în gaura de sondă a unor burlane metalice cu scopul de a consolida gaura de sondă şi de a crea canalul sigur de exploatare a hidrocarburilor.




Prin executarea operaŃiei de tubare se are în vedere:

- consolidarea peretelui găurii de sondă. - împiedicarea contaminării apelor de suprafaŃă cu fluidele aflate în sondă - izolarea stratelor care conŃin hidrocarburi (petrol sau gaze) a căror exploatare se

urmăreşte, prevenind contaminarea cu acestea a apelor de suprafaŃă.




Programul de construcŃie al sondei. Rolul coloanelor de tubaj : Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, şi de exploatare. a) Coloana de ghidaj Ø 600 mm

Se va tuba circa 5-6 m adâncime într-un puŃ săpat manual de 1000/1000 mm, pentru pentru izolarea formaŃiunilor de suprafaŃă, combatera posibilelor pierderi de circulaŃie şi protejarea fundaŃiei instalaŃiei de foraj de infiltraŃii ale fluidului de foraj. Totodată această coloană creează posibilitatea curgerii fluidului de foraj către sitele vibratoare şi habele sistemului de circulaŃie. Coloana ∅ 600 mm este alcătuită din burlane confecŃionate din tablă cu grosimea de 6 mm, îmbinate prin sudură. Inainte de tubarea coloanei de ghidaj se va realiza beciul sondei care va avea urmatoarele dimensiuni 2,3 x 2,2 x 1,45 = 7,40 m3.

Coloana de ghidaj îndeplineşte următoarele funcŃii :

- dirijează fluidul de foraj din sondă în sistemul de curăŃire şi stocare a acestuia;

- închide formaŃiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând poluarea apelor subterane ;

- protejează gura sondei şi fundaŃiile instalaŃiei de foraj ; - izolează circuitul fluidului de foraj de apele de suprafaŃă şi subterane ;

− Coloana de protecŃie Ø 13.3/8 in Se va tuba la 50 m pentru a izola depozitele de suprafaŃă ce vor fi traversate cu fluid foraj de 1050-1100 kg/m3. Astfel se vor izola formaŃiunile geologice instabile şi permeabile de la suprafaŃă şi va permite continuarea forajului în condiŃii de siguranŃă. Cu




această coloană se va proteja şi pânza de apă freatică aflată la adâncime mică, răspunzând astfel Legii ProtecŃiei Mediului. Având în vedere dificultăŃile întâmpinate la sondele de corelare (pierderi parŃiale si totale ale fluidului de foraj), se consideră justificată tubarea acestei coloane.

După prizarea cimentului din spaŃiul inelar, această coloană va prelua funcŃiile coloanei de ghidare.

− Coloana de ancoraj Ø 9.5/8 in Coloana ancoraj ∅ 9.5/8 in va fi tubată la adâncimea de 600 m. Coloana va fi cimentată până la suprafaŃă cu o pastă de ciment cu densitatea de 1750 kg/m3. La stabilirea adâncimii de fixare a coloanei de ancoraj s-a tinut cont şi de art. 27 din RPE/1982.

Coloana va permite montarea unui sistem de prevenire a erupŃiilor capabil să asigure securitatea sondei la continuarea forajului până la finalul sondei, unde se estimează un gradient de presiune de 1,10 bar/10 m. Pe acestă coloană se va monta instalaŃia de prevenire a erupŃiilor cu presiunea nominală de 350 bar.

c) Coloana de exploatare Ø 5.1/2 in Coloana de exploatare cu diametrul de 5.1/2 in se va tuba la adâncimea de 1900 m, permiŃậnd efectuarea probării stratelor şi eventual exploatarea sondei. Profilul coloanei s-a calculat la golire totală în fluid de 1250-1260 kg/m3. Coloana se va cimenta cu pastă de ciment cu ciment G spumată, nivelul de ciment fiind pana la suprafata. Pentru aceste sonde construcŃia se prezintã astfel:

Denumirea coloanei Diametrul coloanei (in)

Adâncimea de tubaj (m)

Interval de cimentare (m)

(*) Protectie 13.3/8 50 50-0 Ancoraj 9.5/8 600 600-0

Exploatare 5.1/2 1900 1900-0 (*) Pentru evitarea contaminarii solului si subsolului, s-a prevăzut tubarea unor

coloane de protectie cu diametrul de 13.3/8 in la adancimea de 50 m. După executarea tubării fiecărei coloane are loc cimentarea spaŃiului inelar dintre

coloană şi peretele găurii de sondă. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. Echiparea sondei constă în introducerea Ńevilor de extracŃie şi efectuarea etanşării. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat. Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

După terminarea forajului, terenul închiriat se redă proprietarilor la starea iniŃială, respectând orografia zonei cât şi calitativ, respectiv la cel puŃin clasa de calitate avută iniŃial.

După terminarea lucrărilor de foraj se vor executa următoarele operaŃii; • Efectuarea probelor de producŃie. • Demontarea instalaŃiei de foraj.




• Transportul instalaŃiei de foraj din incinta careului la baza de producŃie pentru revizii şi operaŃii de întreŃinere.

• Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul proprietar (lucrări de reconstrucŃie ecologicã).

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea lucrărilor de foraj din suprafaŃa necesară obiectivului (6392 m2) se va reda în circuitul iniŃial o surafaŃă de 5840 m2, restul de 552 m2 fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

1.3.5. DURATA ETAPEI DE REALIZARE

Lucrările la sonda vor dura circa 73 zile, din care: − mobilizare – demobilizare instalaŃii = 22 zile; − foraj = 36 zile; − probare sondă = 15 zile;

1.3.6. INFORMAłII PRIVIND PRODUCłIA ŞI RESURSELE NECESARE

Pentru descoperirea de noi rezerve de gaz metan, s-a prevăzut săparea sondei de explorare – deschidere 2 Câmpeni Est, având ca obiectiv: cercetarea SarmaŃianului inferior în scopul obŃinerii de date necesare precizării aranjamentului structural, stabilirii succesiunii litostratigrafice şi determinării conŃinutului în fluide al colectoarelor transversale şi a celor indicate ca posibil gazeifere de informatica seismică. Sonda se va fora la adâncimea de 1900 m, cu ajutorul unei instalaŃii de foraj tip F 100 cu acŃionare termică.

Capacitatea de producŃie pentru aceaste sonde nu a fost prognozată deocamdată fiind sonde de cercetare. Resursele energetice necesare, folosite în scopul asigurării activităŃii, sunt:

SPECIFICAłIA U.M. SURSA CANTITAłI

Apă tehnologică m3/zi Transport cu autocisterna 8,98 Apă potabilă m3/zi Sursă autorizată

(PET-uri de la supermarket)

0,72

Energia electrică Kwh LEA 20 kV - CarburanŃi tonă/lună Depozit PECO 180

LubrifianŃi (uleiuri, vaselină)

tonă/lună Depozit PECO 0,3÷0,5

Materiale fluid foraj tone/sondă Contractor fluide 108,032 Ciment tone/sondă ROMPETROL WELL

SERVICES Ploiesti 77

Pentru forajul sondelor se va utiliza o instalatie de foraj de tip F 200 cu acŃionare termică si nu necesita alimentare cu energie electrica;

1.4. INFORMAłII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANłELE SAU PREPARATELE CHIMICE

Principalele materiale folosite în desfăşurarea procesului de foraj şi probe sunt: • ciment necesar consolidării coloanelor tubate 77 to; • apă tehnologică pentru cimentare 50 m3;




• fluid de foraj necesar 510 m3 • apă tehnologică pentru fluidele de foraj 310 m3; • apă tehnologică pentru intretinere instalatie foraj 61,2,0 m3; • apă tehnologică pentru rezerva de incendiu 110,0 m3; • materiale necesare pentru prepararea fluidului de foraj prevăzut a se

consuma 108,032 tone. Materiale necesare preparării fluidului de foraj:

PRODUS U.M. CANTITATE Faza l Faza ll Faza lll Total sondă

Bentonită (suport coloidal) tone 3,300 5,900 - 9,200 Sodă calcinată(ctrl. duritate) tone 0,100 0,150 0,200 0,450 Sodă caustică(reglare pH) tone 0,100 0,150 0,350 0,600 Drilzone L(fluidizant) mc 0,208 0,416 - 0,624 Sodium Sulphite tone 0,100 0,150 0,350 0,600 MIX II (F,M,C) combatere pirderi tone 1,000 - - 1,000 Carbosan tone - 0,350 0,350 0,700 CMC-LV(control filtrare) tone - 0,650 - 0,650 CMC-HV(control filtrare) tone - 0,150 - 0,150 Ca Carbonate F(podire temporară)

tone - 3,000 - 3,000

Ca Carbonate M(podire temporară)

tone - 3,000 - 3,000

M-I Bar(control densitate) tone - 10,000 29,000 39,000 Lube 167 (agent lubrifiere) mc - 0,208 - 0,208 Duo-Vis tone - - 1,300 1,300 Polypac UL(control filtrare) tone - - 3,100 3,100 KCl(inhibitie marne si argile) tone - - 25,000 25,000 Glydril MC(inhibitie marne si argile)

mc - - 16,000 16,000

Asphasol Supreme(stabilizator de gaură)

tone - - 2,800 2,800

G-Seal Plus(stopare emanatii gaze)

tone - - 0,650 0,650

TOTAL tone 4,808 24,124 79,100 108,032

Aprovizionarea cu materiale se va realiza periodic, la sonda neexistând stocuri de materiale in cantitati mari.

Depozitarea materialelor şi chimicalelor utilizate se face în baraca de chimicale, protejată cu platformă impermeabilă pentru evitarea infestării solului şi a apelor freatice. La manipularea produşilor sub formă de pulbere (bentonite, sodă calcinată, sodă caustică) se va evita inhalarea şi răspândirea lor pe sol. Utilizarea sodei caustice, se va face cu atenŃie pentru a nu se produce accidente umane sau deversări accidentale, la sol.

1.5. INFORMAłII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ PRODUSE DE ACTIVITATE

Principalele surse de zgomot şi vibraŃii rezultă de la exploatarea instalaŃiei de foraj a utilajelor anexe, de la mijloacele de transport. Zgomotele şi vibraŃiile se produc în situaŃii




normale de exploatare a instalaŃiei de foraj, au caracter temporar şi nu au efecte negative asupra mediului. În timpul operaŃiilor desfăşurate la sondă nu se manipulează surse de radiaŃii care pot afecta nivelul natural al radiaŃiilor din zonă. Speciile din fauna sălbatică sunt relativ slab reprezentate în zonă. Ele există în habitate specifice, aflate la o oarecare distanŃă de amplasamentul sondei, în locuri mai ferite, unde de regulă există şi unele surse de apă.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCłIE Proiectul are în vedere procesul tehnologic pentru foraj, aspectele legate de executarea acestuia în condiŃii tehnice de siguranŃă şi lucrările executate în vederea protecŃiei mediului în timpul forajului şi după încheierea lucrărilor. În acest context, sunt luate în discuŃie: sistemul de realizare, durata procesului tehnologic, caracteristicile, consumurile şi volumele de reziduuri rezultate, acestea fiind dependente de adâncimea de foraj şi de condiŃiile geologo – tehnice care influenŃează derularea normală a procesului de foraj şi/sau în condiŃii de risc. Aceste aspecte rezultă din:

− Sistem de realizare : tip hidraulic, cu acŃionare de la suprafaŃă. − Durata de realizare: 77 zile; − Adâncimea sondei: 1900 m; − Caractersitici zăcamant: Geologic, acumularea gazeiferă ce urmează a fi interceptată prin sonda de

explorare-deschidere 2 Câmpeni Est, se situează pe rama vestică a Platformei Moldoveneşti, în apropierea contactului cu pânza subcarpatică, la sud de câmpul gazeifer Roman.

Activitatea de cercetare geologică în zona Bacău a început în anii ’60, prin forajul unor sonde de prospecŃiune şi explorare, iar din anul 1970 au început să se execute primele profile seismice care nu au permis însă, evidenŃierea aranjamentului structural şi caracteristicile colectoarelor sarmaŃiene. Astfel, rezultatele obŃinute din sondele săpate ulterior, care au confirmat importanŃa economică a acumulărilor de gaze, au dus la reluarea lucrărilor de explorare seismică şi geochimică. Interpretarea profilelor seismice a dus la conturarea unei suprafeŃe productive pe structura Câmpeni, ce urmează a fi verificată prin sonda proiectată.

Recent au fost finalizate lucrările de foraj la sondele 1 Berbiceni şi 1 Bibireşti, care au cofirmat parŃial informaŃiile seismice cu privire la existenŃa acumulărilor gazeifere. Astfel, sonda 1 Berbiceni, care a traversat formaŃiunile cuverturii până la nivelul Jurasicului, cu indicaŃii geochimice estimate în SarmaŃian, Badenian, Eocen, Cretacic şi Dogger, a avut rezultate pozitive la probele de producŃie doar în SarmaŃian, iar sonda 1 Bibireşti a fost abandonată geologic, întrucât interpretarea investigaŃiilor geofizice nu au relevat prezenŃa hidrocarburilor.

Ca urmare a mişcărilor repetate de basculare la care a fost supusă aria moldavă, acumularea depozitelor ce formează cuvertura Platformei Moldoveneşti s-a făcut în timpul a trei cicluri de sedimentare: Cambrian-Devonian, Cretacic inferior-Eocen, Badenian-MeoŃian, iar aranjamentul structural reflectă stilul tectonic-ruptural specific unităŃilor de vorland. Marginea vestică, fiind influenŃată într-o mai mare măsură de mişcările orogenezei alpine, prezintă o coborâre accentuată, în trepte, şi totodată, o afundare sub orogenul carpatic, de-a lungul unor falii orientate NNV-SSE.




Forajul propus, având ca obiectiv principal verificarea informaŃiei seismice referitoare la posibilele acumulări de hidrocarburi în colectoarele sarmaŃiene, va întâlni o succesiune stratigrafică alcătuită din depozite miocene.

În SarmaŃian (0-1890 m), regimul depoziŃional deltaic (de tranziŃie de la mediul marin, la mediul lacustru-continental) însoŃit de mişcările de subsidenŃă/exondare la care era supus bazinul, a determinat importante variaŃii laterale de facies. Astfel secvenŃele nisipos-grezoase au o dezvoltare limitată, cu aspect lentiliform, reprezentând depozite detritice de tipul cordoanelor litorale sau bancurilor nisipoase/grezos-calcaroase incluse în material pelitic. În aceste condiŃii ele sunt capabile să se constituie în capcane pentru hidrocarburi. În partea superioară este posibilă şi interceptarea unor secvenŃe psefitice: pietrişuri formate din elemente de calcare glauconitice, dure, marnocalcare, gresii, dolomite. Carotele mecanice extrase din sondele săpate în zonă, ca şi probele de sită recoltate din sondele menŃionate anterior, relevă că secvenŃele impermeabile sunt constituite din argile calcaroase, uneori parŃial nisipoase, micacee, argile siltice, cu duritate medie, marne, iar secvenŃele psamitice, dezvoltate ca intercalaŃii sau pachete bine individualizate, sunt alcătuite din gresii cuarŃitice şi cuarŃo-litice, cu ciment carbonatic, de la foarte fine până la grosiere, friabile sau cu duritate medie şi nisipuri. Badenianul (1890-1900 m) debutează cu secvenŃa evaporitică: anhidrit alb-cenuşiu, cu fine intercalaŃii de argile plastice, care în sonda 1 Berbiceni a avut o grosime de 10 m. Programul de construcŃie al sondei

− Coloana de ghidaj Ø 600 mm − Coloana de protecŃie Ø 13.3/8 in x 50 m − Coloana de ancoraj Ø 9.5/8 in x 600 m − Coloana de exploatare Ø 5.1/2 in x 1900 m

2.2. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ETAPE ALE ACTIVITĂłII În vederea realizării obiectivului se prevăd următoarele etape:

a) Executarea lucrărilor de pregătire şi organizare prin lucrări de construcŃii-montaj în legătură cu instalaŃia de foraj.

b) Executarea lucrărilor de foraj propriu-zise; c) Executarea probelor de producŃie; d) Executarea de lucrări pentru redarea terenului în circuitul iniŃial la vechiul proprietar

(lucrări de reconstrucŃie ecologicã). Sonda se va situa în perimetrul administrativ al localităŃii Berbiceni, com. Secuieni, judeŃul Bacău, la cca. 0,7 km sud de localitatea Berbiceni. Terenul pe care se situează careul viitoarei sonde este o zonă de platou relativ plană şi se situează la o altitudine de circa 270 m.

Accesul la sondă se va realiza din drumul de pământ existent ce face legătura cu localitatea Berbiceni. Din drumul de pământ existent până la locaŃia sondei se va realiza un racord de drum nou proiectat în lungime de 74 m.

În cadrul lucrărilor pregătitoare distingem următoarele categorii de lucrări :




2.2.1. Amenajare drum de acces

Pentru accesul la sondă este necesar să se realizeze un racord de drum nou proiectat în lungime de 74 m pe dale şi să se reamenajeze drumul de pământ existent L = 570 m pe macadam.

– Drumul de acces proiectat Drumul de acces proiectat îşi are originea în drumul pământ existent şi punct final

în careul sondei. Pentru amenajarea drumului de acces L = 74 m se vor executa următoarele lucrări

de terasament: • pregătire pat drum = 340 m2; • aşternere sistem rutier = 340 m2;

Sistem rutier este compus din:

• fundaŃie din balast de 20 cm grosime; • nisip: 2 cm grosime; • îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 3 x 1 x 0,16 m;

Racordul de acces are următoarele elemente geometrice: • lungime = 74 m; • lăŃime carosabilă = 4 m; • suprafaŃă carosabilă = 340 m2 ;

Lucrări terasamente executate: • decopertare strat vegetal = 133 m3 (442 m2 x 0,30 m); • nivelat suprafaŃă decopertată: 442 m2; • pregătire pat drum: 340 m2; • şanŃ din pământ (h = 0,30 m) = 70 m;

– Reamenajare drum de pământ existent Drumul pământ existent reamenajat are următoarele elemente geometrice:

• lungime = 570 m; • lăŃime carosabilă = 4 m; • suprafaŃă carosabilă = 2280 m2 ;

Lucrări proiectate: • pregătire pat drum = 2280 m2; • şanŃ din pământ (h = 0,30 m) = 570 m;

Sistem rutier este compus din: • fundaŃie din balast de 30 cm grosime; • îmbrăcăminte din macadam 10 cm grosime; • acostamente impietruite cu balast (30 x 0,15 m);

Drumul de acces nou proiectat se încadrează în categoria drumurilor de utilitate privată în conformitate cu OrdonanŃa Guvernului nr. 43/1997 aprobată cu Legea 82/1998.

2.2.2. Amenajare careu sondă

Pentru amenajarea careului sondei 2 Câmpeni Est pe care se va amplasa instalaŃia de foraj F 100 cu acŃionare termică, sunt prevăzute următoarele lucrări:

• Decopertarea solului vegetal şi depozitarea stratului vegetal în incinta careului sondei, aceasta constituind depozitul de sol vegetal care va fi folosit la redarea terenului după terminarea lucrărilor de foraj;




• Nivelarea terenului la o singură cotă pentru montarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia.

Amplasarea instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia se face pe un careu având următoarele caracteristici:

– suprafaŃă ocupată: 5950 m2 din care: – suprafaŃă careu: 4504 m2; – suprafaŃă grup social: 346 m2; – suprafaŃă depozit sol vegetal: 1100 m2;

Pentru amenajarea careului sondei se vor executa următoarele lucrări de terasament:

– decopertare strat vegetal pe adâncimea de 30 cm : 1455 m3. – nivelare teren: 3740 m2; – pregătire pat platformă: 3740 m2; – şanŃ din pământ (h = 0,30 m): 120 m;

În incinta nivelată a careului se vor construi un drum interior şi o platformă tehnologică.

Sistemul rutier are următoarea stratificaŃie: • îmbrăcăminte din dale prefabricate din beton armat de 3 x 1 x 0,16 m; • strat de nisip de 2 cm. grosime; • fundaŃie din balast 20 cm grosime;

SuprafeŃele alocate drumului interior şi platformei sunt (1034 m2): • platforma tehnologică: 634 m2 ; • drum interior: 400 m2 (L = 100 m, lăŃime carosabilă = 4 m );

În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj F 100-2DH cu

acŃionare termică împreună cu anexele acesteia (rampă prăjini, habe de noroi, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.).

• haba ptr. detritus: 40 m3 x 1 buc; • habe ptr. fluid de foraj rezervă: 40 m3 x 2 buc.; • haba ptr. curăŃire fluid de foraj: 40 m3 x 1 buc.; • habă tratare fluid foraj: 40 m3 x 1 buc.; • haba ptr. aspiraŃie: 40 m3 x 1 buc.;

FundaŃiile pentru susŃinerea instalaŃiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat de nisip de 5 cm grosime.

În interiorul careului astfel amenajat se va monta instalaŃia de foraj F 200 împreună

cu anexele acesteia (rampă material tubular, habe metalice pentru fluid de foraj, grup motopompă, grup electrogen, distribuitor electric, baracamente, etc.). FundaŃiile pentru susŃinerea instalaŃiei de foraj vor fi din prefabricate tip beton armat, aşezate pe un strat de nisip de 5 cm grosime. InstalaŃia se va monta conform planului de amplasare anexat.




Amplasarea in teren unei instalatii de foraj

2.2.3. Lucrari protectie mediu

Avand în vedere caracterul temporar al lucrarilor de foraj, în vederea protejarii mediului (locatie sonde si mediu inconjurator) s-au prevazut urmatoarele lucrări specifice:

• Construire şanŃ de colectare pentru apele reziduale. ŞanŃul va avea lungimea de 40 m şi profil trapezoidal, cu dimensiunile 0,40 m x 1,24 m x 0,40 m. ŞanŃul va fi construit din dale de beton recuperabile (0,5 x 0,5 m), rosturile dintre dale fiind umplute cu mortar de ciment.

• Montare habe pentru depozitare si transfer fluid de foraj pe dale de beton prefabricate .

• Construire bazin colector ape pluviale şi reziduale. Bazinul constă dintr-o habă metalică etanşă cu capacitatea de 40 m3 ce se va îngropa şi proteja cu capac metalic.

• Amplasarea unei habe metalice ( V= 1 m3 ), îngropată în apropierea pompelor de noroi pentru preluarea eventualelor scurgeri ;

• Amplasarea unei habe metalice semiîngropate pentru depozitarea detritusului colectat de la sitele vibratoare. Haba metalică va avea capacitatea de 40 m3 şi va fi îngropată la 1 m de nivelul solului;

• Construire platforma pentru amplasare rezervor combustibil. Suprafata pe care se va amplasa rezervorul va fi indiguita, iar sub dalele pe care se va amplasa acesta se va asterne o folie de polietilena impermeabilă;

Toate scurgerile lichide accidentale de pe platforma sondei vor fi recuperate în beciul betonat şi impermeabilizat al sondei, de unde cu ajutorul unei pompe vor fi reintegrate in circuitul fluidului de foraj.




Aceste lucrări se vor executa pentru fiecare sondă în parte în funcŃie de configuraŃia amplasării instalaŃiei de foraj în teren (conform planuri amplasare anexate).

Amplasarea sistemului de curăŃire a fluidului de foraj

2.2.4. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apă tehnologică a instalaŃiei de foraj se va realiza prin transport cu autocisterna. Alimentarea cu apă potabilă revine contractorului lucrărilor şi se face prin achizitionare de apă îmbuteliată In PET-uri de plastic.

Receptorul apelor uzate şi meteorice îl constituie haba metalică de 40 m3. Aceste ape sunt reintegrate fluxului preparării fluidelor de foraj.

Necesarul de apă folosit la forajul sondei 2 Campeni Est este compus din: • necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi

spălat pe mâini (0,72 x 51 zile =36,72 m3); • necesar de apă pentru consumul tehnologic (347,2 m3) ce se compune din:

• necesar de apă pentru preparare fluide de foraj (126 m3); • necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la

cimentarea coloanelor de burlane (50 m3); • necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea

podului sondei) (61,20 m3); • necesar de apă pentru rezerva intangibilă P.S.I (110 m3).




2.2.5. Alimentarea cu energie electrică

InstalaŃia de foraj este de tip F 100 – 2 DH cu acŃionare termică. Alimentarea cu energie electrică a motoarelor electrice auxiliare, ale instalaŃiei de

foraj se va realiza cu ajutorul unui grup electrogen din dotarea instalaŃiei cu putere de 390 KWA.

2.2.6. Alimentarea cu gaze Nu este cazul.

2.2.7. Canalizare Nu este cazul, in incinta careului urmand a se construi un WC uscat, conŃinutul acestuia fiind periodic vidanjat. Contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract cu o societate de salubritate contract de preluare a conŃiuntului WC-ului. In faza de proiectare nu se cunoaşte contractorul, acesta fiind stabilit prin licitaŃie organizată de catre beneficiar.

2.2.8. Aprovizionarea sondei

Aprovizionarea sondei cu material tubular, chimicale şi alte materiale necesare derulării procesului de foraj se execută eşalonat, în funcŃie de operaŃia în curs de desfăşurare. OperaŃiile de aprovizionare pot afecta negativ factorii de mediu în afara careului sondei şi a drumului de acces, în mod accidental. Deoarece procesul de foraj necesită aprovizionare zilnică, aceasta va duce la creşterea traficului rutier şi în mod implicit şi a unor efecte secundare determinate de mişcarea autovehiculelor.

2.3. DERULAREA PROCESULUI DE FORAJ

Forajul se execută conform proiectului tehnic, prin sistem rotativ cu acŃionare de la suprafaŃă. Gaura de sondă este realizată cu ajutorul sapelor cu role, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor Ńevi înşurubate una în alta, numite prăjini. Dupa forajul fiecarui interval, are loc tubarea coloanelor şi cimentarea spaŃiului inelar dintre coloană si gaura de sondă.

Sonda se va fora la adâncimea de 1900 m cu ajutorul unei instalaŃii de foraj tip F 100-2 DH cu acŃionare termică. Prepararea, condiŃionarea, tratarea şi întreŃinerea fluidului de foraj Conform proiectului tehnic, prepararea, condiŃionarea şi tratarea fluidului de foraj se fac la sondă. Pentru evitarea complicaŃiilor ce pot proveni din acŃiunea fluidelor de foraj asupra factorilor de mediu, acestea sunt tratate pentru reducerea filtratului şi pentru menŃinerea proprietăŃilor reologice corespunzătoare.

În funcŃie de gradienŃii de presiune şi dificultăŃile care se pot întâlni pe traiectul fiecărei sonde, se prepară fluidele de foraj specifice pentru fiecare interval săpat. Conform programului geologic în cadrul acestei sonde se va utiliza fluid de foraj tip NATURAL pentru faza I, DISPERSAT pentru faza a-II-a ,şi INHIBITIV pentru faza a-III-a. Fluidul de foraj se prepară la sondă şi se depoziteaza in habe metalice etanse. Cantitatea totală de fluid de foraj utilizată la forarea acestei sonde este de 510 m3.

Caracteristicile fluidului de foraj trebuiesc adaptate functie de adâncime, presiunea




din porii formatiunilor geologice traversate, compozitia sttratelor traversate. Principalele caracteristici ale fluidului dev foraj care trebuiesc respectate suntt : - densitate (kg/dm3) : 1,05 (la suprafata) ÷1,25 (la finalul sondei) ; - vâscozitate Marsh (sec) : 50-60 ; - vâscozitate plastică (cP) : 10-25 ; - tensiune dinamica de forfecare (lb/100 ft2) : 10-25; - filtrare API (cm3): 10 (la suprafata) ÷4 (la finalul sondei); - indice pH: 9,5 -11,5; - turta (mm): 1,5 (la suprafata) ÷ 0,5 (la finalul sondei); Se vor menŃine caracteristicile recomandate fluidelor de foraj pentru realizarea unei bune capacităŃi de transport şi pentru evitarea pierderilor de circulaŃie. ProprietăŃile reologice ale fluidului de foraj se obŃin/menŃin prin tratamente cu diferiŃi produşi, conform proiectului tehnic. În fluidul de foraj sunt incluse chimicale şi materiale de preparare şi tratare, ca: bentonită, sodă calcinată, sodă caustică, CMC HV şi altele. Din acestea, în special soda caustică, poate influenŃa negativ factorii de mediu în urma contactului accidental cu solul. Din acest motiv soda caustica nu se utilizeaza la forajul intervalului 0-50 m. Pentru forajului celorlalte intervale, soda caustica se va utiliza pentru mentinerea fluidului de foraj la un pH de 9,5 ÷ 11,5. Concentratia de soda caustica este de cca. 0,2 ÷0,3%.

Pentru stocarea materialelor şi a aditivilor folosiŃi la prepararea fluidelor de foraj, în careul sondei s-a amplasat baraca pentru chimicale. Aceasta este realizată din tablă de oŃel, cu acoperiş cu învelitoare impermeabilă. Baraca este montată pe dale din beton.

SubstanŃele sunt păstrate în ambalajele originale ale furnizorului, sunt etichetate conform OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului 200/2000. Aprovizionarea materialelor, depozitarea acestora, manipularea şi utilizarea acestora se efectuează de către operatorul specializat în fluide de foraj.




Sistemul de depozitare a fluidului de foraj la sondă




InstalaŃii pentru curăŃirea mecanică a fluidului de foraj; Sitele vibratoare sunt montate deasupra habei sitelor. În habă se depun particulele grosiere separate (detritus), iar fluidul ajunge pe jgheaburi în celelalte habe de stocare. Sitele vibratoare sunt primele elemente elemente plasate pe linia curgerii fluidului de foraj în vederea îndepărtării solidelor, separând particule cu dimensiuni cuprinse între 74-500 µm, fiin singurele echipament din sistem ce fac o separare a particulelor bazată pe dimensiunile acestora. Numărul necesar de site din sistem depinde de debitul de circulaŃie şi vâscozitatea fluidului, iar în situaŃia utilizării simultane a mai multor site este necesară alimentarea uniformă a acestora, prin distribuirea egală a debitului de curgere. Cele mai eficiente site vibratoare sunt cele de tipul ASL II (tip SWACO) echipate cu plasă de sită cu Ńesătură stratificată (două sau trei plase suprapuse), în care plasa de deasupra este cu circa 20 mesh mai fină de cât cele inferioare.

Hidrocicloanele şi centrifugele sunt destinate să îndepărteze particulele foarte fine ce nu pot fi îndepărtate cu ajutorul sitelor. Prin folosirea acestor instalaŃii performante practic detritusul nu mai conŃine fluid de foraj, devenind un deşeu inert.

Grupul pentru denisipare 6×8 in A (D-sander) se utilizează ca echipament de curăŃire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de către sitele vibratoare. Este destinat separării particulelor grosiere cu diametrul mai mare de 44 µ, prin metoda centrifugării. Se recomandă să lucreze în tandem cu grupul de dezmâluire şi în amonte de acesta. Se utilizează ca echipament de curăŃire a fluidului de foraj, în prealabil cernut de sitele vibratoare şi denisipat cu ajutorul deznisipatorului. Grupul de dezmâluire 12 x 4 in HA este destinat separării particulelor cu diametru mai mare de 25 µ, prin metoda centrifugării. Separatoare centrifugale SC 414 si SC 518 Sunt dispozitive destinate să îndepărteze barita din fluidul de foraj prelucrat, în vederea recuperării ei (particule solide cu diametru cuprins între 4 şi 10 µm. Centrifuga decantoare are diametrul de 14 in şi lungime de 860 mm, prevazuta cu rotor din otel inoxidabil şi ansamblu transportor. Centrifuga decantoare are in componenta un ansamblu profilat cu rotor, ce include protectii pe fetele zonelor de alimentare cu carburi de tungsten, şi pe fata interioara a transportorului.

Prin folosirea acestor instalaŃii performante practic detritusul nu mai conŃine fluid de foraj, devenind un deşeu inert care va fi transportat la depozitul specific de la Ogra (jud. Mureş).




Tratarea şi condiŃionarea fluidului de foraj se fac conform cu prescripŃiile proiectului tehnic. ProprietăŃile fluidului de foraj se măsoară continuu. Acest proces de măsurare (monitorizare) face parte din procesul tehnologic.




Programul de tubare şi cimentare Prin acest program se realizează consolidarea sondei. Programul de tubare cuprinde coloanele de ghidaj, ancoraj, şi de exploatare. La gura sondei se tubează şi se betonează într-un beci săpat manual un burlan de ghidare. Coloanele de ghidare şi de ancorare au rolul:

- dirijează fluidul de furaj din sondă în sistemul de curăŃire şi stocare a acestuia; - închide formaŃiunile superioare cuaternare slab consolidate, împiedicând

poluarea apelor subterane ; - protejează gura sondei şi fundaŃiile instalaŃiei de foraj ; - izolează circuitul fluidului de foraj de apele de suprafaŃă şi subterane ; - împiedică ieşirea gazelor de suprafaŃă din stratele fisurate.

Adâncimea coloanei de ancorare este de 600 m. Prin cimentul de sondă se înŃelege o categorie foarte largă de materiale liante, fin măcinate, care pompate sub formă de suspensii stabile în sonde, se întăresc şi capătă proprietăŃile fizico – mecanice dorite : rezistenŃă mecanică şi anticorozivă, aderenŃă la burlane şi roci, impermeabilitate, rezistenŃă. În cazul acestei sonde se va utiliza pastă pe bază de ciment Portland cu diferite adaosuri . Echiparea sondei constă în introducerea Ńevilor de extracŃie şi efectuarea etanşării. După efectuarea acestei operaŃii practic forajul sondei s-a încheiat.

2.3.1. EFECTUAREA PROBELOR DE PRODUCłIE

Durata probelor de producŃie este de 15 zile. În vederea protectiei factorilor de mediu sol, subsol, ape subterane şi de suprafaŃã se vor folosi lucrãrile de protecŃia mediului realizate la forajul sondei. Pentru efectuarea probelor de producŃie se vor efectua următoarele operaŃii:

− echiparea gurii puŃului (sondei) cu echipament de suprafaŃă corespunzător, conform Regulamentului de prevenire a erupŃiilor, ed. 1982, astfel încât să se elimine în totalitate eventualele scăpări de gaze ;

− executarea operaŃiilor electrometrice de către societate specializatz în astfel de operaŃii, care să determine cu exactitate adâncimea şi grosimea eventualului strat purtător de hidrocarburi ;

− efectuarea legăturilor la habe şi/sau la conducte (linii de amestec); − perforarea stratului ; − efectuarea probelor de producŃie cu urmărirea şi etalonarea sondei;

2.3.2. ACTIVITĂłI DE DEZAFECTARE

Lucrările de bază (foraj – probe) odată finalizate, sunt urmate de lucrări specifice de redare a amplasamentului la starea iniŃială.

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice.

După terminarea lucrărilor de foraj din suprafaŃa necesară obiectivului de 6932 m2 se va reda în circuitul agricol o surafaŃă de 6376 m2, restul de 556 m2 vor fi utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei (in cazul în care se dovedeste productivă). În ordinea desfăşurării operaŃiunilor de refacere a amplasamentului acestea sunt :

− demontarea şi transportul instalaŃiilor şi dotărilor din careul sondei; − transportul materialelor şi deşeurilor (detritus, ape reziduale);




− transportul materialelor folosite la amenajarea platformelor (dale, balast, piatră spartă ) în baza de producŃie a constructorului sau la altă locaŃie ; − împingerea cu buldozerul a pământului din depozitul de pământ pe toată

suprafaŃa, astuparea şanŃului de gardă perimetral; − scarificarea, urmată de arătură, fertilizarea cu îngrăşăminte naturale şi anorganice ; − prelevarea de probe de sol cu respectarea Ordinului 756/1997 al MAPPM şi analiza acestora în laboratoare specializate (OJSPA); rezultatele analizelor se compară cu valorile determinate iniŃial (înainte de începerea lucrărilor la obiectiv), pentru a se verifica modul de refacere a amplasamentului; buletinele de analiză (iniŃial şi final) sunt documente păstrate la cartea construcŃiei sondei ;

3. DEŞEURI Deşeurile rezultate din activitatea de foraj sunt :

• Detritusul si solidele umede; • deşeurile metalice; • deşeurile de ambalaje; • deşeurile din materiale de construcŃii; • deşeuri menajere.

Detritusul este adus la suprafaŃă de fluidul de circulaŃie şi separat din acesta cu ajutorul instalaŃiilor de curăŃire. Fluidul de foraj excedentar va fi centrifugat şi floculat cu unitatea de floculare (DEWATERING UNIT), rezultand solide umede care se vor transporta impreună cu detritusul. In cazul în care clientul are în foraj alte sonde, fluidul de foraj excenetar se poate reutiliza pentru forajul acestora. In aceste cazuri costul fluidului si implicit costul dispozării acestuia va scădea.

La forajul acestei sonde va rezulta cca 544 to de detritus şi solide umede rezultate în urma procesării.

Acesta este colectat în haba metalică de stocare cu volum de 40 m3, de unde este încărcat cu un utilaj cu cupă în autocamion şi transportat la depozitul specific de la Ogra, jud. Mureş.

Solide umede rezultate in urma procesării




Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor - cantitatea prevăzută a fi generată -

(t/an)

Denumirea deşeului

Cantitatea prevăzută a fi generată

Starea fizică (Solid-S, Lichd-L

Semisolid-SS

Codul

deşeului*)

Codul privind

principala proprietate periculoasă

**)

Codul

clasificării statistice***) valorificată eliminată rămasă în

stoc

- t - - - - - t - Detritus 544 S 010506* 010508 - 0,0 544 0,0

Deşeurile metalice, sunt deşeuri feroase care rezultă la tăierea coloanelor, cabluri de oŃel, piese de schimb înlocuite. Deşeurile metalice se estimează că se produc în cantitate de cca. 2,0 tone/sondă. Aceste deşeuri se valorifică la unităŃi de colectare specializate. Deşeurile de ambalaje ; ambalajele materiilor prime sunt:

• butoaie metalice, care se reutilizează ; • ambalaje din hârtie şi carton care se colectează şi se predau la unităŃile de

colectare autorizate. Cu privire la gestiunea ambalajelor se vor respecta prevederile HG 349/2001.

Deşeurile din materiale de construcŃie ; la amenajarea terenului se folosesc dale din beton armat specifice pentru activităŃile de foraj. Dalele sunt reutilizate la alte locaŃii, dar există posibilitatea ca la manipulare să se producă deteriorarea unor dale, devenind astfel deşeuri. Aceste deşeuri sunt utilizate la repararea şi întreŃinerea drumurilor de schelă (permanente), sau sunt transportate la rampele (bazele) de producŃie a societăŃii care va câştiga licitaŃia pentru executarea lucrărilor de foraj. Deşeurile menajere, sunt precolectate în containere (pubele) amplasate în careul sondei. Eliminarea deşeurilor menajere se face prin depozitare finală la groapa de gunoi a localităŃii din zona obiectivului. Se estimează o cantitate de 2 m3/sondă de deşeuri menajere. Ambalajele rămase după consumarea chimicalelor, necesare pentru fluidul de foraj, sunt recuperate şi transportate la magazia de chimicale a contractorului de foraj sau valorificate la bazele autorizate. Deşeurile textile (lavete) impregnate cu produse petroliere ; lavetele se utilizează de către salariaŃi pentru şters mâini. Aceste deşeuri se colectează în recipienŃi etanşi (pubele) şi sunt transportate la depozitul de deşeuri specifice ;

Managementul deseurilor –

cantitate prognozata a fi generată-

Denum

ire deşeu

Cantitate prognozată a fi

generată

Stare fizică

S- solid

L- lichid

SS-sem

isolid

Cod deşeu

Cod privind principala

proprietate periculoasa

Cod clasificare statistica

Valorificată

Elim

inată

Răm

asa in

stoc

Detritus si solide umede

544 to

SS Da




Ape uzate - L

reintagrate in

fluxul fluidului de

foraj

Ambalaje saci S Da Deşeuri metalice

2,0 to S Da

Deşeuri menajere

2,0 m3 S Da

Pentru nevoi personale la sondă se va amplasa un WC uscat construit din tuburi de beton. Fundul WC-ului va fi betonat, rezultând o construcŃie etanşă. Peste acesta se va monta o cabină. ConŃinutul fosei (WC-ului) din incinta careului va fi vidanjat periodic cu cisterna aparŃinând contractorului şi se transportă la staŃia de epurare din zonă. La terminarea lucrărilor fosa va fi demobilizată urmând a se utiliza la altă locatie. Contractorul lucrărilor de foraj va încheia contract cu o societate de salubritate contract de preluare a conŃiuntului WC-ului. In faza de proiectare nu se cunoaşte contractorul, acesta fiind stabilit prin licitaŃie publică sau încredintare directă de catre beneficiar. Cu privire la gestiunea deşeurilor se impun următoarele concluzii : La forajul sondei se va utilizeză o cantitate de cca 510 m3 fluid de foraj. InstalaŃiile de curăŃire din dotare: site vibratoare şi hidrocicloane, reduc la minim cantitatea de fluid de foraj care se poate impurifica, necesitând eliminarea. Detritusul care necesită eliminarea, este colectat în habe metalice de stocare şi transportat la depozitul special amenajat. Fluidul de foraj necesar desfăsurării lucrarilor va fi depozitat în habe metalice etanşe pentru noroi cu capacitatea de 40 m3/buc.

Fluidul de foraj excedentar va fi centrifugat şi floculat cu unitatea de floculare (DEWATERING UNIT), rezultand solide umede care se vor transporta impreună cu detritusul. In cazul în care clientul are în foraj alte sonde, fluidul de foraj excenetar se poate reutiliza pentru forajul acestora. In aceste cazuri costul fluidului si implicit costul dispozării acestuia va scădea. EvidenŃa gestiunii deşeurilor este Ńinută de către personalul de la punctul de lucru şi monitorizată de către serviciul de protecŃie a mediului al beneficiarului. Apele pluviale şi cele uzate sunt colectate în haba de 40 m3 şi sunt reintegrate procesului tehnologic de preparare a fluidului de foraj. Partea solidă, decantată, este transportată împreună cu detritusul la depozitul de reziduuri.

4. IMPACTUL POTENłIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1. APA CondiŃii hidrografice ale amplasamentului

Perimetrul în care se află localizat amplasamentul sondei 2 Câmpeni Est este inclus din punct de vedere morfologic în unitatea Podişul Moldovenesc, subunitatea Colinele




Tutovei şi Fălciului, între râul Siret şi oraşul Vaslui. Regiunea este alcătuită din depozite relativ noi - Pliocen mediu şi superior. Interfluviile se prezintă sub forma unor culmi înguste, orientate nord - sud, cu grad de fragmentare avansat al versanŃilor şi cu eroziune lineară puternică. Acest caracter de tinereŃe al reliefului, manifestat prin predominarea proceselor de eroziune care favorizează formarea de tăieturi verticale adânci, se întâlneşte şi la est de valea Bârladului. Altiutudinile variază în zonă intre 250 şi 400 m.

4.1.1. ALIMENTAREA CU APĂ

Alimentarea cu apă potabilă revine contractorului lucrărilor şi se face prin achizitionare de apă îmbuteliată In PET-uri de plastic. Alimentarea cu apă tehnologică se face prin transport cu autocisterna. Necesarul de apă folosit la forajul unei sonde este compus din: - necesar de apă potabilă folosită de personalul muncitor pentru băut şi spălat pe

mâini; - necesar de apă pentru consumul tehnologic, din care: - necesar de apă pentru preparare fluide de foraj; - necesar de apă pentru preparare paste de ciment, folosite la cimentarea coloanelor

de burlane; - necesar de apă pentru întreŃinere (răcire frâne troliu foraj, curăŃirea podului sondei); - necesar de apă pentru rezerva intangibilă de apărare împotriva incendiilor.

1. Necesarul de apă potabilă se calculează conform STAS 1478 - 90 şi SR 1343 - 1/2006. Debitul mediu zilnic (m3/zi) este:

( ) ( )Q N i q izi med s

i

m

kk

n

= ⋅

==∑∑

1

1000 11

Debitul maxim zilnic (m3/zi) este:

( ) ( ) ( )Q N i q i k izi s zi

i

m

kk

n

max= ⋅ ⋅

==∑∑

1

1000 11

Debitul orar maxim (m3/orã) este:

( ) ( ) ( ) ( )Q N i q i k i k io s o zi

i

m

kk

n

max= ⋅ ⋅ ⋅

==∑∑

1

1000

1

24 11

în care: N(i) - numărul de utilizatori de apă - numărul de personal dintr-un schimb = 24 persoane qs(i) - debit specific: cantitatea medie zilnică de apă necesară unui consumator pentru activitatea normală = 30 l/om - schimb (STAS 1478-90) kzi(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 1,30 (tabel 1 din SR 1343 - 1/2006); ko(i) - valoarea maximă a abaterii valorii consumului zilnic = 2,80 (tabel 2 din SR 1343 - 1/2006); În urma calculul rezultă: Qzi med = 0,72 m

3/zi = 0,03 m3/h = 0,0083 l/s; Qzi max = 0,93 m

3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s; Qo max = 0,109 m

3/oră = 0,0303 l/s. Apa va fi asigurată prin grija societatii contractoare prin achizitionare de apa imbuteliată.




2. Necesar de apă pentru preparare fluide de foraj si paste de ciment Conform reŃetei pentru fluidele care se vor prepară, pentru 1 m3 de fluid de foraj este necesară o cantitate medie de 800-900 litri apă. Având în vedere ca la sondă se utilizează echipamente de curătire performante si unitatea de floculare care separa apa din fluidul de foraj, în urma procesării va rezulta un volum de apa cu continut de săruri care va fi din nou folosita la prepararea si recondiŃionarea fludelor de foraj. Utilizarea acestui sistem de Waste Management are urmatoarele avantaje:

• reducerea cantitatii de apa care se transporta de la sursă; • reducerea cantitatilor de chimicale utilizate pentru fluidul de foraj; • reducerea cantitatii de fluid rezidual de transportat; • reducerea costurilor cu procesarea la depozit;

Cantitatea de fluid de foraj care se va prepara şi condiŃiona la sondă este de 510 m3 fluid, din care:

Volum de fluid preparat iniŃial la inceputul lucrarilor: 40 m3; Q1.1 = 40 m

3 fluid x 0,85 m3 apă/m3 fluid = 34 m3 apă; Volum de fluid preparat in continuare (cu 0,60 m3/m3 apă din sistem şi 0,25 m3/m3

apa recirculată): 460 m3; Q1.2 = 460 m

3 fluid x 0,60 m3 apă/m3 fluid = 276 m3 apă; Volum apa pentru fluid: Q1 = 310 m

3; Conform reŃetei pentru preparare pastă de ciment, pentru 1 m3 de pastă de ciment este necesară o cantitate medie de 650 litri apă (0,65 m3). Cantitatea de pastă de ciment care se va prepara pentru cimentarea coloanelor este de 77 m3. Q2 = 77 m

3 pastă ciment x 0,65 m3 apă/m3 pastă ciment = 50 m3 apă (total pentru pasta de ciment);

Volumul necesar pentru prepararea fluidelor de foraj si a pastelor de ciment este: Q = 310 m3 + 50 m3 = 360 m3 (total fluid+pastă ciment) 3. Necesar de apă pentru întretinere Se foloseşte pentru curăŃirea podului sondei. SuprafaŃa de lucru este: 50 m2. Norma de consum pentru spălat platforme este: qs = 4 l/m

2 conform manual „Alimentarea cu apă „ - Pâslăraşu şi Rotaru Pentru o spălare a podului sondei: Q = 4 l/m2 x 50 m2 = 200 litri = 0,2 m3

Dacă se face curăŃenie de circa 2 ori pe schimb (din practicã), se lucrează 3 schimburi pe zi rezultă: Qspălare = 0,2 m

3 x 6 spãlãri/zi = 1,2 m3/zi Pe durata lucrãrilor de foraj (36 zile) şi probelor de producŃie efectuate cu instalaŃia de foraj (15 zile) rezultã un necesar de apã de 61,2 m3. 4. Necesar de apă pentru rezerva pentru apărare împotriva incendiilor Rezerva intangibilă de apă pentru apărare împootriva incendiilor este de 110 m3 conform normativului NPCIPG - 1989 tab. 9.2.14, în care este specificat debitul de apă de 10 dm3/s şi punctul 0.9.39, unde este specificat ca hidranŃii să functioneze timp de 3 ore. Q = 10 dm3/s x 10-3 x 3 ore x 3600 = 108 m3. Necesarul de apă pentru apărare împotriva incendiilor este depozitat în 5 rezervoare metalice de 28 m3 fiecare. În cadrul incintei sunt amplasaŃi doi hidranŃi de incendiu cu presiunea de 6 kgf/cm2, montaŃi cât mai aproape de drum, cu acces din toate părŃile.




CerinŃa de apă Pentru consumul menajer (apa potabilă): Qs

Qs zi med = 0,72 m3/zi = 0,03 m3/h = 0,083 l/s

Qs zi max = 0,93 m3/zi = 0,038 m3/h = 0,0107 l/s

Qs orar max = 0,109 m3/ h = 0,0303 l/s

CerinŃa de apã potabilã pe durata lucrãrilor de foraj (36 zile) şi a probelor de producŃie (15 zile) este de 47,74 m3. Pentru consumul tehnologic Qs teh = 360 m

3 + 61,2 m3 = 421,2 m3 Qs teh zi med = 421,2 m

3 : 51 zile = 8,26 m3/zi = 0,344 m3/h = 0,0964 l/s Qs teh zi max = 1,30 x 8,26 m

3/zi = 10,74 m3/zi = 0,447 m3/h = 0,124 l/s Qs teh orar max = 1,253 m

3/ h = 0,348 l/s

BILANłUL consumului de apă (m3/zi)

Apa prelevată din sursă Recirculată/reutili

zată Cometa-

rii Consum industrial

Pentru compensarea pierderilor în

sistemele cu circuit închis

Proces tehnologic

Sursa de apă

Consum total de apă

(coloanele

4,10,11)

Total Con- sum mena-jer

Apa subte- rană

Apa de

supra- faŃă

Apa subte- rană

Apa de suprafaŃă

Apa de la propriul

obiectiv (*)

Apa de la alte

obiective

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Fluid foraj Pastă ciment

ÎntreŃinere

alim. cu autocisterna

16,29 8,98 0,72 - 8,26 - - 7,32 -

(*): Apa rezultata în urma procesarii fluidului de foraj, a spălarii beciului sondei şi din ploi

RestituŃii ape uzate 1. RestituŃii ape uzate menajere:

- ca restituŃii menajere se consideră 80 % din cerinŃe, astfel: Qu zi med = 0,8 x 0,72 m

3/zi = 0,57 m3/zi = 0,024 m3/h = 0,0066 l/s Qu zi max = 0,8 x 0,93 m

3/zi = 0,74 m3/zi = 0,031 m3/h = 0,0086 l/s Qu orar max = 0,8 x 0,109 m

3/ h = 0,087 m3/h = 0,0242 l/s Apa uzatã menajerã este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate

barăcile pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale. 2. Restitutii tehnologice - din procesarea pe durata forajului a fluidelor de foraj reziduale rezultă cca. 0,6 m3

apă/ m3 de fluid procesat; Qu recuperata med zi = 510 m

3 fluid x 0,25 m3/m3 = 125 m3; Qu med zi = 125 x 151 zile = 2,45 m

3/zi; - din prepararea pastelor de ciment rezultă ape uzate tehnologice; - ape uzate rezultate din spălarea podului sondei; Qu spălare med zi = 0,8 x 1,2 m

3/zi = 0,96 m3/zi = 0,04 m3/h = 0,011 l/s Qu spălare max zi = 1,3 x 0,96 m

3/zi = 1,248 m3/zi = 0,052 m3/h = 0,014 l/s Qu spălare max orar = 2,8 x 1,248 m

3/zi/24 = 0,145 m3/h = 0,040 l/s




Debitul orar minim se calculeazã cu relaŃia: Q u orar min = p x Qu s max zi in care p = coeficient adimensional p = 0,18 conform STAS 1846 -90, punctul 2.2.1.2 Q u orar min = 0,18 x 1,2 m

3/zi = 0,216 m3/zi = 0,009 m3/h = 0,0025 l/s Aceastã apã este colectatã în beciul sondei, care este betonat şi impermeabilizat,

de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei 2PN 1300.

Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 0,8 m, volumul fiind de 4,05 m3.

Tot ca ape uzate se pot considera şi apele pluviale care cad pe suprafaŃa careului sondei şi sunt colectate în haba metalică de 40 m3 montată îngropat. Pentru determinarea debitului apelor meteorice s-a folosit STAS 1846/83 conf. cap. 2.1.6. Din STAS se calculează : Qp = m x s x ∅ x i , în care : m - coeficient adimensional de reducere a debitului de calcul, Ńinând seama de capacitatea de înmagazinare în timp şi de durata ploii m = 0,8 S - aria secŃiunii de calcul (aria careului sondei) ∅ - coeficient de scurgere aferent ariei S, se va alege din tabelul 1, pct 11, referitor la teren - arabil ∅ = 0,07 i - intensitatea ploii luată în calcul funcŃie de frecvenŃa f, durata ploii t. conform STAS 9470 - 73 , în litri pe secundă la hectar. f - frecvenŃa ploii luată în calcul funcŃie de clasa de importanŃă a folosinŃei care este IV (conform STAS 4273/83 tabelul 19 care este 1/1). t - durata ploii luată în calcul. t = tcs + L/VA t = 15 min Pentru determinarea valorii intensităŃii ploii luate în calcul s-a folosit STAS 9470 - 73. i = 145 . l/s - ha SuprafaŃã careu = 4504 m2; S = 0,4504 ha Qp = 0,8 x 0,4504 x 0,07 x 145 = 3,66 l/s Qp = 3,66 x 10

-3 x 15 min x 60 sec = 3,30 m3

Dacă se consideră o ploaie maximă pe zi, rezultă Qp = 3,30 m3/zi

Total restituiri

Qu med zi = 0,57 + 5,88 + 0,96 + 3,30 = 10,71 m3/zi = 0,446 m3/oră = 0,124 l/s

Qu max zi = 10,71 x 1,3 = 13,93 m3/zi = 0,58 m3/h = 0,161 l/s

BILANłUL

apelor uzate

Ape uzate evacuate si reutilizate Ape direcŃionate spre reutilizare/recirculare

Comen- tarii

Sursa apelor uzate, Proces tehnolo-

gic

Totalul apelor uzate generate (reintegrate in

circuit) menajere industriale pluviale în acest obiectiv către alte

obiective

m3/zi m3/an m3/ zi

m3/an

m3/zi m3/an m3/zi m3/an

m3/zi m3/an m3/zi m3/an

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

întreŃinere 7,31 - 0,62 - 0,96 - 3,30 - 2,45 - - -




Apa uzatã menajerã este colectatã în recipienŃii speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal şi goliŃi periodic în haba pentru ape reziduale şi pluviale.

Apa rezultată din întreŃinerea instalaŃiei de foraj este colectatã in beciul sondei, care este betonat, de unde este reintegrată fluxului tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj cu ajutorul pompei 2 PN 1300.

Beciul sondei are dimensiunile 2,20 m x 2,30 m x 0,8 m, volumul fiind de 4,05 m3; Apa rezultată din ploile care cad pe suprafaŃa careului sondei sunt dirijate către haba de ape reziduale de şanŃul din incinta careului. De aici este reutilizată în procesul tehnologic de recondiŃionare a fluidului de foraj.

Coeficientul de recirculare internă (Ri) Conform STAS 1343/0 - 79, coeficientul de recirculare internă reprezintă raportul în procente dintre cantitatea de apă recirculată şi necesarul de apă, exprimate în aceleaşi unităŃi de măsură. În cadrul procesului de foraj se recirculă apa colectată în haba de 40 m3, adică total restituiri. CerinŃa de apă este: 16,29 m3/zi. Volumul de apă recirculată: 7,31 m3/zi. Coeficientul de recirculare internă: Ri = 0,449 = 44,9 % Sistemul de colectare a apelor uzate Apele pluviale care cad în interiorul careului şi cele reziduale rezultate accidental în procesul de foraj sunt preluate de şanŃul pereat cu plăci de beton şi dirijate spre o habă metalică montată îngropat. Cantitatea de apă pluvială care cade pe suprafaŃa careului sondei este de 3,30 m3/zi Această cantitate de apă care cade în careul sondei trebuie preluată de şanŃul interior în lungime de 40 m, având dimensiunile 1,24 x 0,40 x 0,40 m, şanŃ căptuşit cu dale prefabricate de beton armat, de tip P1, P2 şi P3, după ce în prealabil s-a aşezat un strat drenat de nisip cu grosimea de 5 cm. Îmbinarea dalelor între ele se va realiza prin umplerea rosturilor cu mortar de ciment. (1,24 + 0,4) x 0,4 Q prel = x 40 m = 13,12 m3 2 Deci şanŃul şi haba pentru colecatre ape reziduale poate prelua întreaga cantitate de apă. Apa recuperată din haba pentru ape reziduale este evacuată cu o pompă centrifugă într-un rezervor de 28 m3, de unde prin conducta separată se dirijează prin cădere liberă la site pentru recondiŃionarea fluidului de foraj. Apa uzată menajeră este colectată în recipienŃi speciali cu care sunt dotate barăcile pentru personal. Acestea sunt duse periodic în haba de 40 m3 pentru colectarea de ape pluviale şi reziduale. Apa uzată rezultată din spălarea podului sondei este colectată în beciul betonat al sondei, de unde cu ajutorul unei pompe centrifuge tip Lotru 65 b, sau cu pompa pentru fluide de foraj tip PN este reintegrată procesului de preparare fluide foraj.

4.1.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Sursa de poluare naturalã ce poate genera poluarea apelor de suprafaŃă şi subterane o constituie apele meteorice sub formă de ploi torenŃiale, cu intensităŃi foarte mari (cu cantităŃi mai mari de 45 l/s în circa 60-80 min) când capacitatea de înmagazinare a habei de decantare (40 mc) poate fi depăşită. În această situaŃie careul sondei se poate




inunda integral, fiind supus unei spălări parŃiale, astfel depozitul de sol vegetal putând fi distrus, materialul dislocat fiind transferat pe terenurile din aval. Apele de suprafaŃă care interceptează "viitura" şi care tranzitează peste terenurile situate în aval de careu până la receptorul natural pot suferi deprecieri atât din punct de vedere chimic cât şi organoleptic. Prin echiparea careului cu o serie de utilităŃi (diferite barãci, habe metalice), gradul de ocupare al terenului fiind cca. 86 %, se diminueazã efectul infiltraŃiilor apelor meteorice la nivelul întregii suprafeŃe a careului. Alte surse posibile de poluare a apelor sunt:

• deversări necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai în unele situaŃii accidentale:

• neetanşeităŃi ale unor zone de racord ; • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între încărcător şi capul hidraulic (cu

inserŃii metalice) datorită îmbătrânirii materialului sau a manevrării bruşte • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între pompa de noroi şi manifoldul

pompei, datorită îmbătrânirii materialului ; • neetanşeitãŃi în zona gurilor de evacuare şi curãŃire ale habelor (la manlocuri); • depãşirea capacitãŃii de înmagazinare a bazinului de decantare de 40 m3, având ca

rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare în sol pot ajunge în apele freatice.

• diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj sau cu soluŃii formate accidental, prin săparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunzător. Aceste soluŃii se infiltrează în sol şi pot ajunge în apele freatice.

• Pentru evitarea inundării careului sondei cu ape pluviale provenite din exteriorul careului, s-a prevazut construirea la baza taluzului de rambleu un sant din pamant cu lungimea de 120 m, sant care va fi dirijat spre exteriorul careului.

Eventualul impact negativ asupra calităŃii apelor subterane este temporar limitat la durata de execuŃie a forajului şi traversării stratului acvifer, în funcŃie de proprietăŃile stratului permeabil şi de condiŃiile hidrogeologice.

4.1.3. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

În vederea prevenirii impactului accidental şi pentru protecŃia calităŃii apelor de suprafaŃă, sunt prevăzute următoarele măsuri:

• executarea unui şanŃ pereat de colectare scursori (ape reziduale, ape de spălare, ape meteorice), în avalul platformei tehnologice, cu lungimea de 40 m şi adâncimea de 0,4 m;

• racordarea şanŃului de scursori la o habă de colectare, care va fi îngropată la nivelul solului şi acoperită cu capac metalic;

In cazul în care datorită neetanşeităŃii la lucru, sau din alte cauze, se poate produce poluarea apelor de suprafaŃă, trebuie luate următoarele măsuri:

• închiderea imediată a sursei de poluare, pentru limitarea întinderii zonei poluate; • colectarea poluantului, în măsura în care aceasta este posibil; • limitarea întinderii poluării, cu ajutorul digurilor.

Pentru preîntâmpinarea impactului negativ şi protecŃia calităŃii apelor subterane, se prevăd următoarele măsuri de protecŃia mediului, care au în vedere prevenirea sau reducerea impactului:




• săparea primului interval în zona pânzelor de apă freatică cu fluide de foraj nepoluante (naturale) pe bază de apă şi argilă;

• tubarea şi cimentarea până la suprafaŃă a coloanei de ancoraj, pentru a proteja stratele traversate;

• executarea operaŃiilor de cimentare conform proiectului de foraj şi cu supraveghere atentă ;

• impermeabilizarea suprafeŃei solului din interiorul careului (platforma tehnologică şi drumul de acces), baraca de chimicale, rezervoarele de combustibil. Impermeabilizarea se poate efectua prin aşezarea unei folii de înaltă densitate (geomembrană), peste care se vor amplasa dalele de beton.

• dalarea platformei tehnologice şi a drumului interior ; • platforma tehnologică este prevăzută cu pantă de scurgere către şanŃul pereat

de colectare scursori ; • executarea de şanŃuri pereate pentru colectarea apelor pluviale interioare

careului, ape de spălare, scursori ; • haba de colectare scursori (bazin de decantare), este îngropată la nivelul

solului ; • haba de depozitare a detritusului ce se montează semiîngropat ; • executarea operaŃiilor de tratare – condiŃionare a fluidului în sistem închis ; • dotarea magaziei de chimicale cu platformă impermeabilă pentru evitarea

infiltraŃiilor în urma unor scurgeri, deversări sau împrăştieri accidentale de soluŃii sau pulberi pe sol ce pot lua contact cu apa;

Se poate concluziona, ca in cazul unei exploatări normale, în care se respectă procesul tehnologic şi ansamblul de măsuri de protecŃie prezentate, se poate aprecia că impactul acestei activităŃi asupra acestui factor de mediu este nesemnificativ şi de scurtă durată. Se păstrează situaŃia existentă, a stării de calitate a apei, nu vor exista surse dirijate de poluare a apei, iar in caz de avarii, probabilitatea de poluare a apelor este extrem de redusa.

4.2. AERUL 4.2.1. DATE GENERALE

Clima perimetrului cercetat este temperat - continentală,având urmatorii parametrii: - temperatura medie anuală .............................................. + 9,2°C - temperatura minimă absolută ......................................... -32,5°C - temperatura maximă absolută ........................................ +38,8°C

PrecipitaŃiile medii anuale au valoarea de 544,3 mm şi reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani.

0

100

ian

apr

iul

oct

ian

febr

mar

apr

mai

iun

iul

aug

sept

Diagrama precipitaŃiilor lunare




RepartiŃia precipitaŃiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:

- iarna .................................... 78,8 mm - primăvara.............................132,1 mm - vara .................................... 214,1 mm - toamna ............................... 119,3 mm

Sunt considerate “cu precipitaŃii” toate zilele în care apa căzută sub formă de ploaie, lapoviŃă, grindină, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm. Un alt factor important al climei îl reprezintă determinarea mărimii şi direcŃiei vânturilor. Astfel putem concluziona că direcŃia predominantă a vânturilor este cea nordica (19,4 %) şi nord-vestică ( 17,5 %). Calmul înregistrează valoarea procentuală de 22,7 %,iar intensitatea medie a vânturilor are valoarea de 1,2 - 4,1 m/s.

0

10

20N

NE

E

SE

S

SW

W

NW

DirecŃia predominantă a vânturilor

Adâncimea maximă la înghet este de 1,00 m, iar frecvenŃa medie a zilelor de îngheŃ cu T≤0°C este de 126 zile/an.

4.2.2. SURSE DE POLUARE

În imediata vecinătate a amplasamentului sondei nu sunt surse potenŃiale de poluare, terenul având folosinŃă agricolă. Având în vedere activităŃile desfăşurate : de foraj şi probe de producŃie la sondă, sursele şi cauzele posibile ale poluării aerului, sunt prezentate în tabelul următor:

Sursa Cauza Emisii de trafic : - Ńevile de eşapament ale utilajelor - Ńevi esapament motoare instalatie foraj

• motoarele autovehiculelor care realizează lucrările la sonde (excavator, buldozer, maşini de compactat, etc.);

• motoare instalatie foraj;

PoluanŃi

Factorul de mediu aer poate fi afectat pe timpul construcŃiei sau in perioada de cercetare (foraj sonda) de următorii poluanŃi :

• dioxid de sulf (SO2) • monoxid de carbon (CO) • dioxid de azot (NO2) • compuşi organici volatili • micropoluanŃi organici toxici

1. Dioxid de sulf - este un gaz acid care in aer afectează sanatatea producând astm;




2. Monoxid de carbon • Este un gaz toxic ca rezultat al procesului de ardere sau cel evacuat din trafic; • Acest gaz împiedică transportul normal de oxigen in sânge;

3. Dioxid de azot • Din traficul rutier-poate afecta sanatatea-boli respiratorii;

4. Compusii organici volatili; • Sunt eliberati din procesul de stocare prin evaporarea combustibililor

(benzina, motorina) care conŃin benzen care este o substanŃă periculoasa pentru ca este cancerigena

• Sunt eliberaŃi in gazele evacuate de la vehicule 5. MicropoluanŃi organici toxici

• Hidrocarburi poliaromatice • Policlorinate prin fenili

Arderea incompleta a combustibililor poate determina cancer.

Moduri Modul cum apar în mediul înconjurător Contaminarea poate apărea prin:

• Scăpări accidentale • Pierderi sau scurgeri accidentale • Descărcări directe • InfiltraŃii din locuri de poluare • Evaporarea componenŃilor volatili • Explozii-pot apărea când avem presiune mare în formaŃiunile geologice

4.2.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Sursele de poluare pentru aer sunt autovehiculele ce vor fi folosite în derularea procesului tehnologic, pentru transport materiale, chimicale, utilaje, etc. şi care degajă în atmosferă noxe rezultate în urma arderii motorinei (SO2, NOx, CO, CO2, SOx ş.a.), precum şi a particulelor sedimentabile de praf antrenate de pe căile de transport. O alta sursa de poluare pe durata de realizare a forajului o reprezinta instalaŃia de foraj care are în dotare motoare Diesel care utilizeaza acelasi combustibil (motorina) ca si mijloacele auto. Pot apărea surse de poluarea aerului în timpul manipulării pulberilor fine (ciment, bentonită), pe platforme deschise, unde pot fi antrenate de curenŃii de aer. În mod obişnuit impactul negativ asupra aerului, este temporar, reversibil şi prezintă intensitate relativ mică.

Pe perioada de foraj şi echipare sonde, principalele surse de poluare a aerului sunt reprezentate de motoarele în funcŃiune a autovehiculelor şi utilajelor (camioane, buldozere, compactoare) şi a instalatiei foraj necesare efectuării lucrărilor.

Pentru determinarea emisiilor s-a considerat cazul cel mai defavorabil: surse mobile care utilizează motorină, autovehicule nonEuro.

Conform OUG 196/2005 modificată cu OUG 25/2008 privind Fondul pentru mediu şi Ordinului 578/2006 modificat cu Ordinul 1607/2008 care stabileşte metodologia de calcul al contribuŃiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu, factorii de emisie utilizaŃi pentru calculul cantităŃilor de poluanŃi emise în atmosferă de autovehicule (surse mobile) care utilizează motorină sunt:




f = 0,0132 kg NOx/l motorină f = 0,0006 kg SO2/l motorină f = 0,0063 kg pulberi/l motorină f = 0,0000028 kg poluanŃi organici persistenŃi /l motorină f = 0,000000008 kg cadmiu/l motorină CantităŃile de poluanŃi emişi în atmosferă de surse mobile se calculează după

formula: Q = f × v

unde: Q – cantitatea de poluant emisă în atmosferă pe tip de poluant [kg] f – factor de emisie pentru fiecare tip de poluant în funcŃie de tipul de combustibil şi de tipul de sursă mobilă [kg/l combustibil] V – cantitatea de combustibil [l]

Emisiile rezultate au fost calculate pentru funcŃionarea concomitentă a 3 autovehicule pentru un consum orar de combustibil (motorină) de 10 l/h. Utilizarea mijloacelor auto are o pondere mai mare pe perioada executarii lucrarilor de amenajare a drumului de acces si a careului sondelor (cca. 25-30 zile), după care traficul este de 1-2 autovehicole/zi care realizeaza aprovizionarea sondei cu materiale. În tabelul următor sunt prezentate valorile determinate, debitele masice şi CMA impuse de Ordinul 462/1993.

Poluant Debit masic calculat conform Ord 578/2006 [g/h]

Debit masic admis conform Ord 462/1993 [g/h]

CMA conform Ordin 462/1993 [mg/mc]

Cadmiu 0,00024 ≥ 1 0,2 NOx 396 ≥ 5000 500 SO2 18 ≥ 5000 500 Pulberi 189 ≥ 500 50 In cazul utilizarii instalatiei de foraj F 200 care are in dotatare 2 motoare Diesel şi un motor pentru actionarea pompei de fluid de foraj, se au în vedere următoarele: - Putere maxima motor: 940 CP, la 1300 rot/min; - Consum specific: 150 g/CPh; - Consum motorină: 180 l/h; La o funcŃionare normală a instalatiei se utilizează două motoare (un motor la grupul de forta si unul la pompa) la o putere de cca. 650 CP, rezultând un consum total de 195 l/h. In urma calculelor rezultă:

Poluant Debit masic calculat conform Ord 578/2006 [g/h]

Debit masic admis conform Ord 462/1993 [g/h]

CMA conform Ordin 462/1993 [mg/mc]

Cadmiu 0,00156 ≥ 1 0,2 NOx 2574 ≥ 5000 500 SO2 117 ≥ 5000 500 Pulberi 1228 ≥ 500 50

Având în vedere cele menŃionate, funcŃionarea intermitentă a motoarelor în functie de ciclul de foraj şi perioada limitată de timp, impactul asupra aerului este nesemnificativ.




Pot apărea surse de poluarea aerului în timpul manipulării pulberilor fine (ciment, bentonită), pe platforme deschise, unde pot fi antrenate de curenŃii de aer. ExistenŃa unor surse semnificative de poluanŃi pentru aer pot fi numai în cazul unor erupŃii, scăpări necontrolate de gaze. Probabilitatea apariŃiei unor astfel de fenomene este, însă, minimă deoarece presiunile ce vor fi întâlnite în timpul forajului sunt cunoscute. În mod obişnuit impactul negativ asupra aerului, este temporar, reversibil şi prezintă intensitate relativ mică.


Pentru diminuarea impactului asupra aerului se propun următoarele: − verificarea tehnică riguroasă a autovehiculelor implicate în procesul tehnologic; − sporirea atenŃiei în cazul manipulării pulberilor fine; − protejarea suprafeŃei de lucru, a platformelor, a drumului interior, cu dale de

beton prefabricate;

4.3. SOLUL 4.3.1. CARACTERISTICILE SOLULUI

Sonda 2 Câmpeni Est urmează să fie amplasată pe un teren din perimetrul administrativ al comunei Secuieni - jud. Bacău, la circa 0,7 km sud de centrul localităŃii Berbiceni. Accesul se va face de la intrarea în localitatea Berbiceni pe un drum de pământ care se va reamenaja.Terenul pe care se situează careul viitoarei sonde este o zonă de platou relativ plană şi se situează la o altitudine de circa 270 m.

Pe amplasamentul sondei a fost executat un foraj geotehnic cu adâncimea de 2,00 m care a traversat următoarea litologie:

Forajul nr. 1 - a fost executat la Ńăruşul sondei: 0,00 - 0,30 m = sol vegetal 0,30 - 2,00 m = praf nisipos galben cafeniu La data efectuării cercetărilor ( dec.2008 ), în forajul geotehnic nu au fost întâlnite

infiltraŃii de apă . Din terenul natural au fost recoltate probe de pământ tulburate, care au fost

analizate în laboratorul geotehnic al PETROSTAR S.A. Ploieşti, rezultatele obŃinute fiind prezentate în buletinul de analiză nr. 312 din 11.12.2008, anexat la prezentul studiu.

ConsideraŃiile si recomandările de ordin geotehnic au drept bază caracteristicile geotehnice ale litologiei descrise mai sus, astfel:

- fracŃia praf...............................................................78 % - fracŃia nisip..............................................................22 % - umiditatea naturală a terenului (W)............. ………13,0 % - indicele de plasticitate (IP).......................................18 - indice de consistenŃă (Ic).........................................0,88 - greutatea volumetrică (γ): - în stare naturală.....…..17,86 kN/m3; - în stare uscată.............15,80 kN/m3; - porozitatea (n)………………………………………….40 %; - indicele de porozitate (e)……………………………...0,66; - gradul de umiditate (Sr)………………………............0,53.




Caracterizarea geotehnică a terenului

FormaŃiunile în care se încadrează perimetrul sondei 2 Câmpeni Est aparŃin depozitelor unităŃii geostructurale Platforma Moldovenească. Ea reprezintă, de fapt, continuarea spre sud-vest a platformei ruse. La suprafaŃă aflorează numai depozite tinere, în timp ce depozitele mai vechi ( Silurian, Jurasic, Cretacic, Paleogen, Miocen ) s-au întâlnit numai în foraje. In partea de vest platforma este încălecată de zona miocenă subcarpatică.

Aşa cum sugerează şi numele, Platforma Moldovenească este o unitate de vorland cu structură tipică de platformă. In alcătuirea ei se distinge un etaj inferior cutat (soclul) şi un etaj structural superior, cuvertura, care corespunde unei etape în care spaŃiul respectiv a evoluat ca domeniu stabilizat (cratonizat).

Soclul, este reprezentat în principal prin şisturi cristaline mezometamorfice.Acestea sunt constituite în cea mai mare parte din gnaise plagioclazice cu biotit, şisturi cu granaŃi şi silimanit, şisturi migmatice cu ochiuri de microclin,etc.

Cuvertura: peste soclul Platformei se dispune transgresiv şi discordant o suită de depozite sedimentare cu grosime foarte diferită. Suita de depozite din cuvertură nu este o succesiune stratigrafică neîntreruptă, ci prezintă discontinuităŃi cu durate inegale.

În profunzimea zonei cercetate,formaŃiunile care aparŃin cuverturii sunt de vârstă siluriană (un complex gros de cca 30 m de argile şistoase negricioase şi de calcare fine cu intercalaŃii de gresii calcaroase şi argilite), Jurasic mediu (gresii calcaroase şi gresii silicioase cenuşii, cu argilite cenuşiu închis şi calcare brun-gălbui dure), Cretacic superior (serie predominant calcaroasă cu grosimi variind între 55 - 315 m) şi neogenă (calcare lumaşelice, marne, argile, nisipuri, roci tinere).

Depozitele de suprafaŃă aparŃin pleistocenului şi holocenului şi sunt alcătuite din depozite loessoide,constituite din prafuri, nisipuri prăfoase şi nisipuri argiloase şi depozite de terasă alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri.

4.3.2. SURSE DE POLUARE A SOLURILOR

Sursele potenŃiale de poluare a solului pot fi: • deversări necontrolate de fluid de foraj, care pot apare numai în unele situaŃii

accidentale: • neetanşeităŃi ale unor zone de racord • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între încărcător şi capul hidraulic

(cu inserŃii metalice) datorită îmbătrânirii materialului sau a manevrării bruşte • fisurarea furtunului vibrator, care face legătura între pompa de noroi şi manifoldul

pompei, datorită îmbătrânirii materialului • neetanşeităŃi în zona gurilor de evacuare şi curăŃire ale habelor (la manlocuri) • depăşirea capacităŃii de înmagazinare a bazinului de decantare de 40 mc, având

ca rezultat deversarea apelor reziduale, care prin infiltrare în sol pot ajunge în apele freatice.

• diferite soluŃii folosite la tratarea fluidului de foraj sau soluŃii formate accidental, prin scăparea materialelor folosite la tratamentul fluidului de foraj, depozitate necorespunzător. Aceste soluŃii se infiltrează în sol şi pot ajunge în apele freatice.

4.3.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA SOLULUI

PoluanŃii din timpul procesului de foraj ce pot afecta solul, accidental, sunt: − detritusul, rezultat din activitatea de foraj;




− fluidul de foraj, cu efect local şi limitat; − materialele şi chimicalele, care totuşi nu pot lua contact cu factorii de mediu

decât în locul de manipulare; − apele meteorice şi de spălare, care antrenează impurităŃi şi substanŃe poluante

şi care se pot infiltra în sol. În cazul în care procesul de foraj decurge normal, fără apariŃia unor fenomene de erupŃii, deversări accidentale, nu se pot produce modificări majore şi ireversibile a însuŃirilor chimice ale solului. Impactul negativ produs asupra solului este temporar, de intensitate medie, reversibil, cu probabilitate mică de apariŃie a unor fenomene majore, datorită măsurilor luate în faza de proiectare şi ulterior prin lucrările specifice de redare a solului în circuitul productiv.


Măsuri de protecŃie, care au în vedere prevenirea sau reducerea impactului asupra solului, luate în considerare în faza de proiectare:

- decopertarea solului fertil pe o adâncime de 30 cm; pământul fertil va fi depozitat în depozitul de pământ fertil amenajat la marginea careului sondei, fiind apoi reutilizat pentru reconstrucŃia ecologică a amplasamentului după terminarea lucrărilor;

- prepararea şi circularea fluidului de foraj în circuit închis; - evitarea contactului cu solul a fluidului de foraj, a detritusului, apei reziduale (de

spălare şi răcire), prin utilizarea habelor pentru depozitare; - protejarea amplasamentului cu dale de beton armat, amenajarea platformei

tehnologice cu pantă de scurgere, executarea de şanŃuri dalate de colectare a apei meteorice, montarea habei de colectare scursori (îngropată) şi protejată corespunzător şi a habei de depozitare detritus;

- executarea probelor de producŃie cu respectarea măsurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă;

- depozitarea şi manevrarea materialelor şi substanŃelor în magazia de chimicale de către personal specializat;

- pregătirea personalului conform normelor şi normativelor specifice industriei petroliere pentru prevenirea şi combaterea erupŃiilor;

- colectarea şi transportul materialelor reziduale (noroi, ape reziduale, detritus, chimicale) la depozit;

Lucrări specifice de reconstrucŃie ecologică a solului, după închiderea lucrărilor de foraj (degajarea tuturor instalaŃiilor şi a materialelor de construcŃie folosite în timpul forajului şi probelor de producŃie) constau din:

- excavarea şi transportul solului poluat ireversibil (dacă este cazul), în depozitul special al schelei sau la alt loc de depozitare;

- scarificarea terenului; - acoperirea terenului cu solul din depozit şi/sau cu pământ de împrumut; - refacerea echilibrului ionic în sol şi a troficităŃii acestuia, prin lucrări de ameliorare

specifice: administrarea de îngrăşăminte chimice şi organice, după caz (în funcŃie de starea concretă a solului la acea dată), arătură şi discuire, în vederea redării în circuitul iniŃial;

- controlul parametrilor calitativi ai solului pe bază de analize de laborator; La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se

trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea lucrărilor de foraj din suprafaŃa necesară obiectivului (6932 mp) se va reda în circuitul




iniŃial o surafaŃă de 6376 mp, restul de 556 mp fiind utilizaŃi pentru echiparea şi exploatarea sondei.

4.4. PROTECłIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAłIILOR

4.4.1. SURSE DE POLUARE

Sonda se va situa în perimetrul administrativ al localităŃii Berbiceni, com. Secuieni, judeŃul Bacău, la cca. 0,7 km sud de localitatea Berbiceni. FaŃă de cea mai apropiata locuinŃă, sonda se afla la cca. 400 ÷ 450 m SE. Lucrările la sonda vor dura circa 73 zile, din care:

− mobilizare – demobilizare instalaŃii = 22 zile; − foraj = 36 zile; − probare sondă = 15 zile;

ProtecŃia la zgomot este stipulată ca cerinŃă (exigenŃă) esenŃială în Directiva Consiliului Europei nr. 89/106/CEE şi Documentele Interpretative aprobate la 30 noiembrie 1993 şi este definită după cum urmează: “ConstrucŃia trebuie proiectată şi executată astfel încât zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate în apropiere să fie menŃinut la un nivel care să nu afecteze sănătatea acestora şi să le permită să doarmă, să se odihnească şi să lucreze în condiŃii satisfăcătoare”.

Principalele surse de zgomot si vibratii rezultă de la exploatarea instalatiei de foraj a utilajelor anexe, de la mijloacele de transport.

Din punct de vedere al amplasării lor, sursele de zgomot pot fi clasificate în : • surse de zgomot fixe ; • surse de zgomot mobile;

Sursele de zgomot şi vibraŃii fixe sunt reprezentate de activităŃile curente desfăşurate pe amplasamentul analizat: zgomotele datorate activităŃii utilajelor de excavare / decapare, rambleiere, manevră şi transport şi funcŃionarea instalaŃiei de foraj.

a) Se estimează că sursele de zgomot fixe vor crea un disconfort moderat având în

vedere faptul că lucrările se vor desfăşura pe o perioadă scurtă de timp.

Nivelul de zgomot

Limitele admise ale nivelului de zgomot sunt reglementate în principal prin: − STAS 10009-88: Acustica urbană; − HG 493/2006 modif. cu HG 601/2007: privind cerinŃele minime de securitate şi

sănătate referitoare la expunerea lucrărilor la riscurile generate de zgomot; − HG 321/2005: privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental; − Ordin 678/2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul

a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activităŃile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar şi aerian din vecinătatea aeroporturilor;

− HG 1756/2006 privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu produs de echipamentele destinate utilizării în exteriorul clădirilor, care transpune Directiva 2000/14/CE

Valorile admisibile ale nivelului de zgomot exterior pe străzi, măsurate la bordura

trotuarului, este funcŃie de categoria străzii (I – IV) şi este cuprins între 60 – 85 dB.




Conform HG 1756/2006, pentru echipamentele utilizate pe perioada forajului nivelul de putere acustică admis este:

Tipul poluării

Sursa de poluare / Durata de

manifestare

Nr. surse de

poluare

Nivelul de putere acustică admis în

dB/1pW) (conform HG 1756/2006)

Măsuri de eliminare / reducere a poluării

Etape de mobilizare / demobilizare

Maşini de compactat 1 p ≤ 8 8 < p ≤ 70

105 106

Buldozere, încărcătoare pe şenile 1 p ≤ 55 p > 55

103 84+11 lgP

Macara mobilă 2 p ≤ 55 p > 55

101 82+11 lgP

Excavatoare 2 p ≤ 15 p > 15

93 80+11 lg P

Sunt surse cu acŃiune limitată la perioada de mobilizare/ demobilizare (5-10 zile), active numai pe timpul zilei, cu impact nesemnificativ asupra receptorilor învecinaŃi, având în vedere situaŃia reală din teren (distanŃa sursă – receptor) şi morfologia acestuia

În faza de execuŃie Grupuri electrogene/ generatoare de

sudură 1 Pel < 2

2<Pel≤10

p> 10

95+ lg P 96 + lg Pel 95 + lg Pel

Autoutilitare (2 buc x 2-3 ore/zi) 3 p ≤ 55 p > 55

101 82+11 lgP

Sunt surse exterioare de zgomot cu acŃiune numai pe timpul zilei. Dacă nivelul de zgomot este peste limita admisă se vor folosi mijloace individuale de protecŃie auditivă a lucrătorilor Fo

nică

InstalaŃie de foraj 1 - 65 dB la limita zonei de funcŃionare

Sunt surse exterioare de zgomot cu acŃiune permanantă pe durata desfăsurarii lucrărilor de foraj (36 zile). Se vor efectua măsurători ale nivelului de zgomot în timpul activităŃilor generatoare de zgomote ridicate. InstalaŃia de foraj este prevazuta cu o baraca metalică care actionează ca si panou fonoabsorbant

b) VibraŃiile prezente în instalaŃiile de foraj petrolier sunt fenomene fizice complexe,

ce înglobează un ansamblu de componente aleatoare şi armonice de diverse frecvenŃe. Formele potenŃiale de impact generate de zgomot şi vibraŃii aferente proiectului vor

cuprinde în general: - operarea vehiculelor grele şi uşoare pentru transportul personalului,

materialelor şi echipamentelor către, de la şi în perimetrul proiectului ; - operarea utilajelor mobile şi staŃionare, inclusiv camioane de transport,

excavatoare, încărcătoare, macarale, etc. Cauzele vibraŃiilor specifice funcŃionării maşinilor şi utilajelor mecanice din structura

instalaŃiilor de foraj sunt foarte diverse. În unele cazuri, vibraŃiile sunt vizibile, ele fiind dictate chiar de procesul tehnologic (sitele vibratoare destinate cernerii lichidului de foraj) sau de către principiile de funcŃionare a maşinilor din structura instalaŃiei (motoare Diesel de antrenare a troliilor şi mesei rotative, pompelor şi compresoarelor cu pistoane etc.). Alte cauze sunt datorate inexactităŃilor de execuŃie sau montaj, uzurii excesive a subansamblelor sau acŃiunii unor forŃe externe, specifice mediului în care funcŃionează instalaŃia (cum ar fi forŃa vântului etc.).

Sensibilitatea umană la vibraŃii este cea mai acută la frecvenŃe cu valorile între 8 Hz

până la 80 Hz. Tabelul de mai jos prezintă diferite grade de percepŃie umană la vibraŃii continui.




NIVELURI PERCEPTIBILE DE VIBRAłII

Nivel aproximativ de vibraŃii Grad de percepŃie

0,10 mm Insesizabil

0,15 mm Prag de percepŃie

0,35 mm Abia perceptibil

1,0 mm Perceptibil

2,2 mm Uşor perceptibil

6,0 mm Puternic perceptibil

14,0 mm Foarte puternic perceptibil

NIVELURI ADMISIBILE DE VIBRAłII – OCUPANłI (după Tabelul 3, SR 12025/2-94)

Nr. Crt.

Tip de clădire Curbă combinată admisibilă

1. LocuinŃe (locuite permanent) 77 2. Dormitoare, hoteluri, case de oaspeŃi (locuite temporar) 77 3. Spitale, clinici 71 4. Şcoli 77 5. GrădiniŃe 71 6. Clădiri tehnologice / administrative şi clădirile auxiliare acestora (ateliere

mecanice, depozite, spaŃii de depozitare) 83

7. Clădiri comerciale 89 ObservaŃii: Conform SR 12025/2-94. Avc se referă la o curbă combinată în domeniul 1-2

Hz pentru curbe de vibraŃii transversale şi în domeniul 8-80 Hz pentru curbele de vibraŃii longitudinale. Pentru domeniul 2- 8 Hz se estimează o interpolaŃie liniară între cele două curbe. Cifrele din coloana Avc reprezintă nivelul acceleraŃiei pentru o frecvenŃă cu valoarea de 2 Hz, exprimată în decibeli şi cu valoarea de referinŃă de 10-6 m/s2.

Există două categorii de vibraŃii: vibraŃii pure, adică oscilaŃii sinusoidale simple, şi

vibraŃii complexe, cumularea mai multor astfel de sinusoide. Caracteristicile fizice ale vibraŃiilor mecanice cuprind frecvenŃa, intensitatea şi conŃinutul armonic.

Vibratiile care apar intr-o transmisie cardanica se manifesta mai intens in cazul arborilor lungi, a turatiilor mari si a unor unghiuri mari intre axul cardanic conducator si cel condus. O atentie deosebita trebuie sa se acorde echilibrarii dinamice a axelor cardanice încă de la montarea instalatiei de foraj. O echilibrare dinamica corecta atat a motorului, cat si a axului cardanic, ofera posibilitati importante de reducere a nivelului de zgomot în instalaŃie şi în special pe podul de lucru. Pentru a se impiedica transmiterea vibratiilor axelor cardanice se pot utiliza mansoane elastice.




4.4.2. PROGNOZARE IMPACT

a) Sursele de zgomot şi vibraŃii în cadrul unei instalatii de foraj sunt motoarele de acŃionare, manipularea materialului tubular şi utilajele terasiere folosite pentru amenajarea terenului.

Sursele de zgomot au caracter temporar având ca durată: • utilajele terasiere folosite la amenajarea terenurilor: 5-10 zile; 10 ore/zi; • instalaŃiile de foraj: 36 zile; 24 ore/zi; • manipularea materialului tubular: 36 zile; 2 ore/zi.

Sursa principală o reprezintă echipamentele situate în arealul ocupat de turlă (500 m2) care este amplasată aproximativ în centrul careului sondei (motoare de actionare, manipulare păjini de foraj).

Din analiza surselor de zgomot care concură la realizarea obiectivului propus se constată că se produc zgomote între 70 dB (A) şi 106 dB (A) în condiŃii de funcŃionare normală.

Nivelul de zgomot echivalent produs de motoarele instalatiei de foraj este de cca. 90 dB(A).

DistanŃa minimă de la sursă până la limita careului sondei este de cca. 30 m. Pentru calculul nivelului de zgomot echivalent la limita careului sondei vom folosi

relaŃia (cf. Ordinului ministrului mediului si dezvoltarii durabile 1830/2007, pentru aprobarea Ghidului privind realizarea si analizarea hartilor de zgomot):

LP = LR – 10 lg (r2) - 8

în care : LP – nivel de zgomot la limita careului sondei ; LR – nivelul de zgomot rezultant al amplasamentului.

LP = 90 – 10 lg (302) – 8 = 52,5 dB(A), faŃă de 65 dB(A) reglementat de STAS

10009-88 (Acustica urbana- Limite maxime ale nivelului de zgomot).

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 85 90 95 100

Distanta (m)

Nivel zgomot (dB

)




În general, zgomotul este influenŃat de factori precum:

- viteza şi direcŃia vântului ; - temperatura aerului ; - absorbŃia valurilor acustice de pământ / sol (efectul pământ/sol) ; - absorbŃia aerului (în funcŃie de presiune, temperatură, umiditate relativă); - altitudinea reliefului ; - tip de vegetaŃie.

Pentru determinarea nivelului de zgomot produs de funcŃionarea instalaŃiior de foraj

s-au efectuat determinări in anul 2008 şi 2009 cu sonometru CR 800B-CIRRUS (în zona Tintea şi Gura Vitioarei, jud. Prahova). Valorile de zgomot înregistrate a fost cuprinse între 42 şi 48 dB la o distantă de 100 m de sursă.

În condiŃiile în care nivelul de expunere săptămânal depăşeşte valoarea limită de

expunere 87 dB (conform HG 430/2006) angajatorul va asigura : − mijloace individuale de protecŃie auditivă; − mijloace tehnice pentru reducerea zgomotului (ecrane, carcase, căptuşeli

fonoabsorbante); − organizarea muncii astfel încât să se reducă zgomotul prin limitarea duratei şi

intensităŃii expunerii. b) În privinŃa vibraŃiilor se consideră că acestea au un impact nesemnificativ asupra

personalului, situându -se în limitele admise.

4.4.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

a) Zgomotele si vibratiile de produc în situatii normale de exploatare a instalatiei de foraj, au caracter temporar, iar efectele sunt pe termen scurt şi nu au efecte negative asupra mediului. ProtecŃia împotriva zgomotului se realizează prin montarea barăcii instalaŃiei, care poate avea pereŃi din tablă ondulată sau din prelată, care acŃionează ca o structură fonoabsorbantă.

Pentru protecŃia persoanelor care se găsesc în apropierea unor echipamente cu

nivel ridicat de zgomot se pot realiza: • carcasări de echipamente; • dotarea personalului de deservire a instalatiei de foraj cu căsti antifoane; • folosirea mănuşilor sau palmarelor pentru prinderea comenzilor

vibrante, zgomotoase; • toate sursele exterioare de zgomot vor respecta prevederile legislaŃiei în

vigoare: (HG 1756 din 06.12.2006, privind limitarea nivelului emisiilor de zgomot în mediu, produs de echipamente destinate utilizării în exteriorul clădirilor ; HG 430/2006 privind cerinŃele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot) ;

b) ProtecŃia împotriva vibraŃiilor se realizează prin montarea de structuri antivibratoare. InstalaŃia de foraj va fi amplasată pe o structura de dale de beton armat sub care se va asterne un strat de nisip cu grosimea de 5 cm.

Între fundaŃia utilajelor in mişcare (motoare, convertizoare, compresoare) şi utilaje (motoare, convertizoare, compresoare) se intercalează un element elastic (tampoane din




cauciuc, pâslă, plută) - aceste elemente elastice se vor precomprima la strângerea buloanelor care fixează utilajul de fundaŃie.

Referitor la traversarea cu mijloacele auto care aprovizionează instalaŃia de foraj, a localitaŃilor şi in special în zonele în care casele se găsesc la o distanŃă mică fata de drumurile de acces se impune reducerea vitezei de deplasare (cca. 5 km/oră) a vehicolelor prin mijloace urbanistice sau legislativ-administrative.

De asemena, trebuie menŃionat că eventualele depăşiri ale nivelului de zgomot nu vor avea intensitate constantă pe tot parcursul zilei de lucru, funcŃie de faza de lucru care se execută la sondă. Prin urmare vor exista intervale orare, în cursul unei zile de lucru, când nivelul de zgomot va fi puŃin influenŃat de lucrările din cadrul prezentului proiect.

łinând cont de faptul că în imediata vecinătatea amplasamentului nu sunt grupate zone de locuit şi industriale, zgomotele produse nu constituie ameninŃări la starea de sănătate a comunităŃilor omeneşti existente, ele acŃionând numai asupra personalului angajat în procesul tehnologic menŃionat (personal relativ redus numeric).

În privinŃa vibraŃiilor, considerăm că acestea au un impact nesemnificativ asupra

personalului şi a populaŃiei aflata la cca. 400 ÷ 450 m SE de sondă, situându-se în limite admise. Se recomandă totuşi o planificare activităŃilor generatoare de zgomote ridicate, astfel încât să se evite o suprapunere a acestora.

Amplasamentul sondei este situat la distanŃă faŃă de receptorii protejaŃi,

neconstituind o sursă potenŃial semnificativă de poluare fonică.




4.5.GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI

Geologic, acumularea gazeiferă ce urmează a fi interceptată prin sonda de explorare-deschidere 2 Câmpeni Est, se situează pe rama vestică a Platformei Moldoveneşti, în apropierea contactului cu pânza subcarpatică, la sud de câmpul gazeifer Roman.

Activitatea de cercetare geologică în zona Bacău a început în anii ’60, prin forajul unor sonde de prospecŃiune şi explorare, iar din anul 1970 au început să se execute primele profile seismice care nu au permis însă, evidenŃierea aranjamentului structural şi caracteristicile colectoarelor sarmaŃiene. Astfel, rezultatele obŃinute din sondele săpate ulterior, care au confirmat importanŃa economică a acumulărilor de gaze, au dus la reluarea lucrărilor de explorare seismică şi geochimică. Interpretarea profilelor seismice a dus la conturarea unei suprafeŃe productive pe structura Câmpeni, ce urmează a fi verificată prin sonda proiectată.

Recent au fost finalizate lucrările de foraj la sondele 1 Berbiceni şi 1 Bibireşti, care au cofirmat parŃial informaŃiile seismice cu privire la existenŃa acumulărilor gazeifere. Astfel, sonda 1 Berbiceni, care a traversat formaŃiunile cuverturii până la nivelul Jurasicului, cu indicaŃii geochimice estimate în SarmaŃian, Badenian, Eocen, Cretacic şi Dogger, a avut rezultate pozitive la probele de producŃie doar în SarmaŃian, iar sonda 1 Bibireşti a fost abandonată geologic, întrucât interpretarea investigaŃiilor geofizice nu au relevat prezenŃa hidrocarburilor.

Ca urmare a mişcărilor repetate de basculare la care a fost supusă aria moldavă, acumularea depozitelor ce formează cuvertura Platformei Moldoveneşti s-a făcut în timpul a trei cicluri de sedimentare: Cambrian-Devonian, Cretacic inferior-Eocen, Badenian-MeoŃian, iar aranjamentul structural reflectă stilul tectonic-ruptural specific unităŃilor de vorland. Marginea vestică, fiind influenŃată într-o mai mare măsură de mişcările orogenezei alpine, prezintă o coborâre accentuată, în trepte, şi totodată, o afundare sub orogenul carpatic, de-a lungul unor falii orientate NNV-SSE.

Forajul propus, având ca obiectiv principal verificarea informaŃiei seismice referitoare la posibilele acumulări de hidrocarburi în colectoarele sarmaŃiene, va întâlni o succesiune stratigrafică alcătuită din depozite miocene.

În SarmaŃian (0-1890 m), regimul depoziŃional deltaic (de tranziŃie de la mediul marin, la mediul lacustru-continental) însoŃit de mişcările de subsidenŃă/exondare la care era supus bazinul, a determinat importante variaŃii laterale de facies. Astfel secvenŃele nisipos-grezoase au o dezvoltare limitată, cu aspect lentiliform, reprezentând depozite detritice de tipul cordoanelor litorale sau bancurilor nisipoase/grezos-calcaroase incluse în material pelitic. În aceste condiŃii ele sunt capabile să se constituie în capcane pentru hidrocarburi. În partea superioară este posibilă şi interceptarea unor secvenŃe psefitice: pietrişuri formate din elemente de calcare glauconitice, dure, marnocalcare, gresii, dolomite. Carotele mecanice extrase din sondele săpate în zonă, ca şi probele de sită recoltate din sondele menŃionate anterior, relevă că secvenŃele impermeabile sunt constituite din argile calcaroase, uneori parŃial nisipoase, micacee, argile siltice, cu duritate medie, marne, iar secvenŃele psamitice, dezvoltate ca intercalaŃii sau pachete bine individualizate, sunt alcătuite din gresii cuarŃitice şi cuarŃo-litice, cu ciment carbonatic, de la foarte fine până la grosiere, friabile sau cu duritate medie şi nisipuri. Badenianul (1890-1900 m) debutează cu secvenŃa evaporitică: anhidrit alb-cenuşiu, cu fine intercalaŃii de argile plastice, care în sonda 1 Berbiceni a avut o grosime de 10 m.




4.5.2. IMPACTUL PROGNOZAT

Impactul negativ asupra subsolului constă în însăşi acŃiunea de săpare a sondei şi de deranjare a stratelor geologice, iar aceasta se poate amplifica în cazul unor pierderi de circulaŃie (pierderea fluidului de foraj în stratele geologice traversate). Dacă sonda va avea rezultate pozitive se va trece în continuare la exploatarea rezervoarelor de gaze. În acest caz se vor efectua următoarele operaŃii:

- amenajarea careului corespunzător pentru sonda de exploatare; - montarea instalaŃiei de extracŃie şi a conductelor de transport gaze prin

racordarea lor la un grup de gaze din apropiere de unde ptoducŃia de gaze se va transporta către conductele magistrale.


Impactul asupra terenului şi subsolului este redus, prin măsurile luate în faza de proiectare, pentru evitarea accidentelor tehnologice şi prin respectarea procesului tehnologic:

- lucrările de consolidare şi amenajare hidrologică a careului, ce se vor efectua încă din faza iniŃială amplasării instalaŃiei de foraj şi a anexelor acesteia;

- executarea lucrărilor de foraj cu instalaŃii şi dotări conform proiectului, cu respectarea condiŃiilor şi specificaŃiilor din proiectul tehnic;

- utilizarea unor fluide de foraj naturale şi/sau biodegradabile (cu toxicitate redusă);

- menŃinerea proprietăŃilor reologice a fluidelor de foraj precum şi realizarea unei contrapresiuni pe strat suficient de mare pentru a evita riscul apariŃiei erupŃiilor libere;

- aplicarea programului şi regulamentului de combatere a erupŃiilor în cazuri de accidente şi manifestări eruptive;

- asigurarea sondei împotriva unor erupŃii sau manifestări prin montarea la gura puŃului a sistemelor de etanşare şi instalaŃiilor de prevenire a erupŃiilor corespunzătoare presiunilor estimate şi/sau determinate conform proiectului de foraj;

- construcŃia sondei şi izolarea stratelor pentru împiedicarea oricăror infiltraŃii sau comunicări prin spatele coloanelor tubate;

4.6. BIODIVERSITATEA VegetaŃia, Vegetatia spontana caracteristica pentru zona de amplasament este

formata din paduri de Querqus - Carpinus si fagus. Dintre plantele colectate, determinate si publicate în literatura de specialitate, pe raza comunei Poduri amintim : Equiesetum arvense L, Equisetum palustre L, Poduri Dryopteris filix mas ( L Sott, polypodium vulgare L, Pteridium Quilinua L, Kuhn Juniperus comunis L, abies alba Mill, Acer Campestre L, Acer platanoides L, Amaranthus retroflexus L, Galanthus nivlis L, Medera Helix L, Aristolochia clematis L, Asarum europeum L, Alnus glutinosa, Gaerthn, Betula verucesa, Emh, Carpinus betulis L, Cerylus avelana L, Cerithe minor L, Poduri, Echium velgare L, Poduri, Mysotis arvensis L, Hill pulmonaria oficinalis L, Sympitum oficinalis L, Poduri, Camcanula Glonrata L, Sambucus nigra L, Agrostema Githago L, Cerastium aiespitosum Gil Poduri, Cerastium glomeratum thuill, Diamtus rehmani blokii, Saponaria oficinalis, Stallaria holester L, Chenopodium albus L, Achillea millefolium L, Poduri, Anthenis armensis L, Anthenis tinthoria L, Arctium lappa.




Fauna Vegetatia lemnoasa abundenta face posibila existenta multor specii de nevertebrate si vertebrate care alcatuiesc retele trofice foarte complexe. Chiar frunzarul format din frunze moarte cazute pe sol are o fauna proprie numita fauna de frunzar (viermi hidrofili, moluste, miriapode si insecte). Viata este foarte abundenta, fiind stratificata în ecosistemul de padure. Se întâlnesc multe specii de animale foarte bine adaptate la viata de padure ca: veverita (Sciurus vulgaris), soareci de padure (Apodemus sylvaticus, Apodemus flavicolis), pârsul comun (Glis glis), iepurele (Lepus timidus), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), caprioara (Capriolus capriolus), bursucul (Mustela putorius), dihonii (Putorius putorius), ursul (Ursus arctos), ciuful de padure (Asio otus), uliul gainilor (Accipiter gentilis), cucuveaua (Athene noctua), bufnita (Bubo bubo), ciocanitoarea piestrita (Driobates major), gaita (Garulus glandarius), cucul (Cucullus canorus), pupaza (Upupa epops), cotofana (Pica pica), sitarul (Scolopacs rusticela), mieria (Turdus nerula), sturzul (Turdus visciverus), privighetoarea (Luscinia luscinia), codobatura (Mottacila alba), pitigoiul albastru (Perus coeruleus), vrabia de casa (Passer domesticus), graurul (Sturnus vulgaris), grangurul (Criolus criolus), cioara cenusie (Corbus comux), cioara de semanatura (Corbus frugilegus), turturica (Streptopelia turtu), gugustiuc (Streptopelia decaocto). Dintre reptile întâlnim adesea: sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de alunis (Coronella austriaca), sopâria cenusie (Lacerta agilis), gusterul (Lacerta viridis). Printre amfibieni raspândit este: brotacelul (Hyla arboreea), triton (Triturus montadeni), salamandra (Salamandra salamandra). Insectele caracteristice acestei zone sunt: ipide (Ips typographus, Ips acuminatus), sirex gigas, cerambicide, carabusul (Melolonta melolonta), omida paroasa a stejarului (Portheria dispar), omida verde a stejarului (Portix virinada), cetarul (Operopthera brumata). Dintre molustele caracteristice întâlnite: Helix pomatia, Helix lutescens, Limax maxinus, Succineea oblanga, Pseudalinda palax, Mastus venerabilis. In apa pâraielor se întâlnesc pestisori mici din speciile: boistean (Proxinus phexinus) si svâriuga (Cobitis tenia).

4.7. PEISAJUL

Perimetrul în care se află localizat amplasamentul sondelor 2 Berbiceni şi 3 Berbiceni este inclus din punct de vedere morfologic în unitatea Podişul Moldovenesc, subunitatea Colinele Tutovei şi Fălciului, între râul Siret şi oraşul Vaslui. Regiunea este alcătuită din depozite relativ noi – Pliocen mediu şi superior. Interfluviile se prezintă sub forma unor culmi înguste, orientate nord – sud, cu grad de fragmentare avansat al versanŃilor şi cu eroziune lineară puternică. Acest caracter de tinereŃe al reliefului, manifestat prin predominarea proceselor de eroziune care favorizează formarea de tăieturi verticale adânci, se întâlneşte şi la est de valea Bârladului. Altitudinile variază în zonă intre 250 şi 400 m.

4.7.1. IMPACTUL PROGNOZAT

Impactul pe care sonda şi lucrările aferente îl pot avea asupra peisajului este minim, deşi afectează local (careul sondei), solul şi vegetaŃia şi poate fi important, numai în cazul unor erupŃii necontrolate, fapt foarte puŃin probabil, având în vedere măsurile ce se iau pentru prevenirea unor asemenea eveniment.




Utilizarea terenului pe amplasamentul ales SuprafaŃa (mp) Utilizarea

terenului Înainte de punerea în aplicare a proiectului

După punerea în aplicare a proiectului

Recultivată

În agricultură - teren arabil - grădini - păşuni Păduri Drumuri Zone construite (curŃi, suprafaŃă construită) Ape Alte terenuri - vegetaŃie plantată - zone umede - teren deteriorat - teren nefolosit

6932

• 556 (daca sonda are

rezultat) si, • „0” (daca sonda se

abandonează)

6376

6932

TOTAL: 6932 556 6376

La terminarea lucrărilor amplasamentul este degajat de materiale şi deşeuri şi se trece la reconstrucŃia ecologică prin lucrări agrotehnice specifice. După terminarea lucrărilor de foraj din suprafaŃa necesară obiectivului (6932 m2) se va reda în circuitul iniŃial o surafaŃă de 6376 m2, restul de 556 m2 fiind utilizaŃi pentru drumul de acces si împrejmuirea capului de erupŃie al sondei.

In cazul în care in urma efectuarii probelor de producŃie sonda nu va avea productie industriala (sonda de cercetare), atunci se va reda întreaga suprafaŃă de teren afectată .


Toate măsurile prevăzute în proiect, ce se vor aplica în practică privind buna funcŃionare a instalaŃiilor, sunt menite să protejeze şi componentele peisajului. Refacerea vegetaŃiei în zona careului se va realiza pe baza unui studiu special întocmit, după aplicarea măsurilor de reabilitare a solului.

4.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC Sonda 2 Campeni Est urmeaza sa fie amplasate pe un teren din perimetrul

administrativ al comunei Berbiceni, judetul Bacau, la circa 0,7 km sud de localitate.

4.8.1. IMPACTUL POTENłIAL

Aspectele de mediu pot fi generate de traficul greu pentru transportul instalaŃiilor de foraj şi a anexelor şi aprovizionarea cu materiale şi zgomotul produs de activitatea desfăşurată. În perioada amplasării şantierului de foraj cât şi pe durata de execuŃie a obiectivului, circulaŃia în zonă se va intensifica. Datorită amplasării locaŃiei la cca. 0,45 km de zona locuită, desfăşurarea lucrărilor de foraj nu va afecta bunurile materiale şi starea de sănătate a populaŃiei. Raza de influenŃă a particulelor de praf antrenate de autovehiculele de pe căile de acces, ca şi zgomotele şi vibraŃiile produse de instalaŃie este limitată.




Impactul negativ, îndeosebi asupra bunurilor materiale, în cazuri accidentale are o probabilitate redusă de apariŃie, datorită măsurilor de protecŃie, de prevenire şi a măsurilor tehnico – tehnologice, avute în vedere în faza de proiectare.


Lucrările de protecŃie a mediului şi măsurile de siguranŃă, care se vor lua, concură în acelaşi măsură atât la protejarea populaŃiei şi zonelor locuite şi a muncitorilor angrenaŃi în activitatea de foraj, cât şi asupra bunurilor materiale din zona obiectivului. Pentru limitarea preventivă a zgomotului, vibraŃiilor şi a emisiilor poluante din gaze de eşapament produse de autovehiculele grele, sunt luate următoarele măsuri :

- folosirea cu precădere a drumurilor care ocolesc localităŃile ; - reducerea vitezei de deplasare şi menŃinerea stării tehnice corespunzătoare a

mijloacelor de transport ; - limitarea emisiilor din gazele de eşapament prin verificări tehnice periodice ale

autovehiculelor ; - amenajarea drumurilor de acces cu platforme de circulaŃie dimensionate

corespunzător gabaritelor mijloacelor de transport şi întreŃinerea permanentă într-o stare bună a acestora ;

- în scopul reducerii nivelului de zgomot la limita incintei careului sondei, manipularea materialului tubular se va face cu atenŃie pentru evitarea lovirii Ńevilor;

În perioada de execuŃie personalul care va realiza lucrările de foraj este angajat de către firma constructoare, iar transportul, cazarea şi alte servicii sunt asigurate de către firmă. Realizarea proiectului nu modifică condiŃiile economice locale.

4.9. CONSIDERAłII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Realizarea proiectului nu are implicaŃii negative asupra condiŃiilor culturale şi etnice sau a patrimoniului cultural.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Amplasarea sondelor s-a făcut pe baza unui studiu complex întocmit de catre reprezentantii beneficiarului si aprobat de cater A.N.R.M., precum şi a reanalizării tuturor datelor existente (sonde de corelare, profile seismice ş.a.) cu probabilitate mare de interceptare a zăcămâtului, în zona amplasamentului stabilit, şi nu sunt alŃi factori care să condiŃioneze în vreun fel acest amplasament. La amplasarea sondelor s-a Ńinut cont şi de configuraŃia naturală a terenului.

6. MONITORIZAREA MEDIULUI

Toate operaŃiile de foraj se execută cu măsuri stricte de control, cu respectarea normelor în vigoare şi a condiŃiilor tehnico – economice. Procesul tehnologic se desfăşoară numai în incinta careului special amenajat în vederea evitării poluării factorilor de mediu. Nu se prevăd măsuri speciale de monitorizare pentru că nu se preconizează emisii dirijate de poluanŃi în mediul înconjurător (deversări în apele de suprafaŃă, emanaŃii masive de gaze toxice sau depozite de deşeuri pe sol), cele prevăzute de proiectant şi care se iau de regulă în practică fiind asiguratoare.




Realizarea proiectului este monitorizată de beneficiar, pentru a verifica modul de respectare a parametrilor constructivi şi funcŃionali şi a reglementărilor privind protecŃia mediului.

Monitorizarea mediului se realizează prin : − Urmărirea realizării transportului de deşeuri la locurile stabilite. Transportul se va

executa cu mijloace auto adecvate, pentru a se elimina posibilitatea deversării deşeurilor pe timpul transportului. Documentele care vor însoŃi transportul vor avea menŃionate în principal : natura deşeurilor, cantitatea, locul de eliminare. La întoarcerea din cursă, se va prezenta confirmarea că deşeul a fost transportat la locul stabilit.

− Determinarea cantităŃii şi analiza caracteristicilor fizico – chimice ale apei de zăcământ .

− Asigurarea funcŃionării în permanenŃă a dotărilor cu rol de protecŃie a mediului. − łinerea evidenŃei gestiunii deşeurilor conform HG 856/2002 . − Gospodărirea uleiului uzat cu respectarea HG 662/2001 şi HG 441/2002. − Instruirea periodică a personalului în vederea respectării prevederilor din acordul

de mediu emis pentru acest obiectiv. − Informarea imediată a autorităŃii teritoriale pentru protecŃia mediului cu privire la

modificările faŃă de acordul de mediu, sau orice incident care poate avea efecte negative asupra mediului înconjurător.

− Personalul care desfăşoară activitatea de construire a sondei este obligat să cunoască şi să respecte regulamentul de prevenire a erupŃiilor. Acest regulament cuprinde un set complet de măsuri concrete, pentru fiecare loc de muncă şi instalaŃie, necesare a fi luate pentru prevenirea sau intervenŃia în caz de situaŃii deosebite.

Pentru respectarea prevederilor legale în domeniul protecŃiei mediului răspunde constructorul lucrării şi beneficiarul acestora.

7. SITUAłII DE RISC

Riscul la cutremur

Din punct de vedere seismic amplasamentul sondei se află în zona seismică de calcul „E” şi este caracterizat de următorii coeficienŃii seismici de calcul:

- Tc = 0,7, conform Normativ P100 – 1/2006 „România – zonarea teritoriului în termeni de perioadă de control (colŃ) Tc a spectrului de răspuns”;

- Ag = 0,24 g – conform Normativ P100-1/2006 „Zonarea teritoriului României în termeni de vârf ale acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având IMR = 100 ani”.

Întrucât la realizarea proiectului s-a Ńinut seama de încărcările suplimentare care

apar în timpul unui seism, se poate concluziona că apariŃia unui seism nu prezintă un risc. Riscul la inundaŃii şi la alunecări de teren

Cercetarea geotehnică a terenului de fundare pentru instalaŃia de foraj şi a zonei adiacente a constat în :




- încadrarea terenului de fundare în categoria geotehnică corespunzătoare; - analiza şi interpretarea datelor lucrărilor de teren şi de laborator, precum şi a

rezultatelor încercărilor; - evaluarea stabilităŃii generale şi locale a terenului; - eventuale soluŃii de îmbunătăŃire a terenului; - precizarea condiŃiilor geomorfologice din zona în care va fi amplasată sonda; - semnalarea unor categorii speciale de terenuri (terenuri constituite din

pământuri cu umflări şi contracŃii mari, pământuri foarte compresibile, terenuri cu un conŃinut mare de materii organice etc.) sau procese geologice-dinamice (eroziuni, abrupturi, sufozii, crovuri, deplasări de teren, zone de sedimentaŃie eoliană intensă etc.), care ar putea influenŃa stabilitatea terenului şi siguranŃa obiectivului proiectat;

- stabilirea situaŃiei apei subterane în perimetrul sondei proiectate, în vederea adoptării măsurilor privind protejarea obiectivului proiectat împotriva infiltraŃiilor acesteia şi a ascensiunii capilare, precum şi pentru prevenirea antrenării hidrodinamice.

La data cercetărilor geotehnice terenurile nu prezentau aspecte de instabilitate. Riscul la condiŃii meteorologice deosebite

FuncŃionarea sondei nu este influenŃată de condiŃiile meteorologice din zona amplasamentului şi deci nu există riscuri privind funcŃionarea în perioade cu condiŃii meteorologice deosebite (secetă, temperaturi foarte scăzute etc.).

Turla de foraj are prevazute pentru fixare (de catre fabricant) 6 ancore prinse la sol, din care 4 ancore de la geamblac la sol si 2 ancore de la podul podarului la sol.

In ultimii 10-15 ani nu au existat accidente majore in exploatările de ŃiŃei si gaze care

să afecteze grav factorii de mediu. Acest fenomen s-a datorat următoarelor : − Pregatirea specializata a personalului de deservire al instalatiilor de foraj ; − Respectarea proiectului tehnic de executie da sapare a sondelor ; − Respectarea de catre personal a Regulamentului de prevenire a eruptiilor ed.

1982 ; − Utilizarea de echipamente de prevenire a eruptiilor adecvate presiunii din porii

formaŃiunilor traversate ; Totusi nu se exclude posibilitatea apariŃiei unor situatii accidentale care sa conduca

la manifestari eruptive sau eruptii libere (gaze, titei, ape sarate sub presiune). Astfel de situaŃii pot da nastere la incendii, impregnarea unor areale cu gaze şi ape

sărate, infiltraŃii de ape sărate în pânzele freatice de suprafaŃă. Efectele asupra stării de sănătate a populaŃiei depind de durata şi intensitatea poluării. Impactul negativ poate avea un caracter limitat (ex. pericol de explozie), temporar (ex. pericol de erupŃie) asupra muncitorilor ce desfăşoară lucrările, sau de durată asupra zonelor locuite din apropiere. În mod direct populaŃia nu poate fi afectată, având în vedere distanŃa faŃă de obiectiv, la care se află cea mai apropiată zonă locuită. Sondele care s-au săpat recent în zonă nu au creat probeme deosebite în timpul execuŃiei, punerii în producŃie sau în timpul exploatării lor.




Cuantificarea riscului apariŃiei unei erupŃii, funcŃie de cauzele care o generează

este: Cauza Probabilitate Clasificarea gravităŃii Risc

Neasigurarea contrapresiunii necesare asupra stratelor

1 (mică) 2 (medie) 2

Manevrarea greşită a echipamentelor de prevenire a erupŃiilor

1 (mică) 3 (majoră) 3

Utilizarea unui echipament neadecvat de prevenire a erupŃiilor

1 (mică) 3 (majoră) 3

Pentru prevenirea accidentelor se recomandă următoarele:

− Respectarea programului de constructie, montajul corespunzator al flanselor de la capul de coloana si al instalatiei de prevenire a eruptiilor prevazute în proiect.

− Folosirea tipurilor de fluide recomandate în proiect si asigurarea în permanenta a caracteristicilor indicate;

− Parametrii fluidului de foraj se vor adapta în funcŃie de condiŃiile întâlnite, se vor lua măsuri de prelucrare continuă a datelor obŃinute, în scopul asigurării unui fluid de foraj optim pentru traversarea formaŃiunilor geologice întâlnite.

− În timpul operaŃiilor de tubaj şi cimentare se vor respecta măsurile pentru securitate şi sănătatea în muncă specifice acestor operaŃii, cuprinse în normele departamentale de protecŃia muncii.

− Instruirea corespunzatoare a personalului privitor la conditiile geologo - tehnice ale sondei si prevederile pentru securitate şi sănătatea în muncă, apărare împotriva incendiilor, Indrumatorul tehnic, regulamentele pentru prevenirea eruptiilor, prevenirea si lichidarea accidentelor tehnice.

− Desfasurarea operatiilor deosebite pe baza de programe întocmite si avizate cu asigurarea unei asistente corespunzatoare.

7.1. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR 7.1.1. Măsuri de prevenire a accidentelor pe perioada de foraj sondă – probe de producŃie Pentru prevenirea accidentelor în perioada de foraj se impun următoarele măsuri:

− Păstrarea curăŃeniei în careul sondei pentru evitarea formării soluŃiilor poluante, din materialele împrăştiate în timpul ploilor;

− Efectuarea probelor de presiune a manifoldului pompei, înainte de începerea lucrărilor de foraj;

− Verificarea etanşeităŃii habelor pentru depozitarea fluidelor de foraj; − Depozitarea materialelor chimice necesare tratării fluidului de foraj, în baraca

de chimicale; − În timpul forajului, cât şi după terminarea lucrărilor, se interzice deversarea

fluidelor şi a altor reziduuri pe alte terenuri, decât în locurile special amenajate – habe metalice, batale/depozite autorizate.

În cazul în care datorită neetanşeităŃii se poate produce poluarea solului şi a

subsolului, trebuie luate următoarele măsuri: − Închiderea imediată a sursei de poluare;




− Colectarea poluantului (în măsura în care aceasta este posibilă); − Limitarea întinderii poluării cu ajutorul digurilor; − Înlăturarea zonei poluante prin decopertare.

Pentru evitarea declanşării unor erupŃii necontrolabile, se vor respecta următoarele

măsuri de siguranŃă: a) Măsuri tehnologice;

− Executarea lucrărilor de foraj cu respectarea programelor de lucru şi a proiectelor tehnologice de foraj;

− Pe timpul activităŃii de foraj detritusul şi fluidul de foraj, vor fi depozitate numai în habe metalice etanşe;

− Organizarea lucrului la sondă şi instruirea brigăzii în aşa fel încât să se observe şi să sesizeze, primele simptome de manifestare ale sondei;

− Forajul propriu – zis, operaŃiunile de carotaj şi perforare, punere în producŃie şi exploatare, precum şi orice fel de operaŃii, în gaura de sondă, se vor executa numai cu instalaŃii de prevenire şi stingere a erupŃiilor, montate complet, corect şi menŃinute în stare de funcŃionare;

− InstalaŃia de prevenire şi echipamentele anexe, trebuie să fie corespunzătoare presiunii, la care va fi solicitată. De asemenea, aceasta trebuie să fie completă, montată, menŃinută în perfectă stare de funcŃionare, probată la presiune şi supusă periodic, în timpul lucrărilor la verificări şi probe de funcŃionare;

− Este absolut necesar ca sonda să fie prevăzută cu rezervă de fluid de foraj şi materiale de îngreunat, alimentare cu apă şi cu echipament auxiliar corespunzător;

− Personalul trebuie să fie bine instruit asupra importanŃei, scopului construcŃiei, întreŃinerii şi modului de funcŃionare a instalaŃiei de prevenire.

b) Măsuri organizatorice

− Executarea operasŃiilor de foraj, tubare, cimentare, operaŃii electrometrice, probare strate numai cu personal specializat;

− Instruirea zilnica a personalului de deservire al instalatiei de foraj asupra tipului lucrarilor care se executa;

Riscul producerii de erupŃii libere este exclus, întrucât încă din faza de proiectare se

ia în calcul acest factor – prin elaborarea fişei de caracterizare complexă a coloanei stratigrafice şi fundamentare a schemei de tubaj şi a programului fluidului de foraj, pe baza informaŃiilor obŃinute de la sondele de corelare – în vederea asigurării siguranŃei maxime, pe timpul efectuării lucrărilor de foraj şi asigurarea măsurilor enumerate mai sus.

Măsurile care se impun, pentru protejarea factorilor de mediu, pentru fiecare etapă

de lucru în parte, sunt următoarele: • Amenajarea careului sondei:

• Respectarea etapelor prevăzute în proiectul tehnic;




• Forajul sondei:

− Forajul sondei se execută conform „Proiectului tehnic de foraj”, a Legii 319/2006, a „Normelor specifice de securitate a muncii la lucrările de foraj sonde”, ediŃia 1995, elaborate de Ministerul Muncii şi ProtecŃiei Sociale, a „Regulamentului pentru prevenirea erupŃiilor la forajul, punerea în producŃie şi exploatarea sondelor de ŃiŃei şi gaze” ediŃia 1982;

− După terminarea montajului instalaŃiei de foraj se face recepŃia acesteia, de către o comisie formată din director tehnic, inginer şef mecanic, şef compartiment protecŃia muncii, şef compartiment mediu, inginer şef energetic al schelei contractoare a lucrărilor de foraj şi se execută probe tehnologice, ale utilajelor instalaŃiei de foraj;

− Proba de presiune hidraulică a manifoldului pompelor şi a conductelor de refulare, până la prăjina de antrenare, va fi executată numai în ziua dinainte de începerea forajului, sau după orice demontare, sau înlocuire de piese, ori subansamble, din sistemul de circulaŃie a fluidului de foraj. Proba se execută la o presiune egală de 1,5 ori presiunea maximă de lucru;

− În procesul de foraj, vehicularea, tratarea şi transportul fluidului de foraj se realizează în sistem închis;

− ŞanŃ pereat, de colectare pentru apele reziduale. Căptuşirea şanŃului colector se va realiza cu dale de beton, după ce, în prealabil, s-a aşezat în şanŃ, un strat filtrant de nisip, cu grosimea de 5 cm;

− Bazinul constă dintr-un bazin metalic refolosibil cu capacitatea de 40 mc, care se va monta îngropat ;

− Depozitarea produselor chimice necesare tratării fluidului de foraj, se face numai în baraca de chimicale, pentru prevenirea infestării solului şi apelor freatice, prin infiltraŃii;

− Păstrarea curăŃeniei în careul sondei, pentru evitarea formării soluŃiilor poluante din materialele împrăştiate, în timpul ploilor;

− Verificarea etanşeităŃii tuturor capacelor utilajelor, care pot emite poluanŃi; − Traversarea primului interval (pentru tubarea şi cimentarea coloanei de ancoraj)

se face cu fluid de foraj natural, care să afecteze minimal, stratele friabile de suprafaŃă şi eventualele strate freatice traversate;

− Datorită diferenŃei de presiune sondă – strate, în dreptul rocilor traversate, fluidul de foraj depune, prin filtrare o turtă din particule solide, care consolidează pietrişurile, nisipurile şi alte roci slab cimentate, sau fisurate, nu permite contaminarea cu fluide de foraj, a posibilelor acvifere existente;

− Prin realizarea programului de construcŃie propus – tubajul coloanelor – de ancoraj, tehnică şi de exploatare – cimentarea acestora, se realizează protecŃia solului şi a apelor subterane în timpul forajului, probelor de producŃie şi a exploatării sondei;

− Cimentarea coloanelor se execută în sistem închis, cimentul fiind transportat în autocontainere. OperaŃia de cimentare va fi precedată de probarea întregului echipament tehnic folosit: agregate, conducte, furtune, ventile de reŃinere. Pompele agregatului de cimentare vor fi prevăzute cu supape de siguranŃă şi manometre;

− După tubajul şi cimentarea fiecărei coloane se montează instalaŃia de prevenire a erupŃiilor conform „Regulamentului pentru prevenirea erupŃiilor la forajul, punerea în producŃie şi exploatarea sondelor de ŃiŃei şi gaze”, ediŃia 1982;




− Detritusul se depozitează temporar în două habe metalice de 40 mc şi se procesează într-o instalaŃie de defloculare în vederea eliminării fazei fluide din detritus şi se transportă la depozitul de deşeuri specifice;

− Produsele chimice necesare tratării fluidului de foraj rămase neutralizate se transportă la magazia de materiale a societăŃii contractoare a lucrărilor de foraj;

− După încheierea lucrărilor de foraj se vor executa lucrări de reconstrucŃie ecologică pe suprafaŃa de teren închiriată temporar pentru foraj, mai puŃin cea necesară pentru montarea instalaŃiei de exploatare.

La efectuarea unor intervenŃii se vor folosi numai scule care nu produc scântei prin lovire sau frecare. Nu se admit scăpări şi scurgeri de gaze. În acest scop se va controla permanent etanşeitatea armăturilor componente ale instalaŃiei de suprafaŃă. Căile de acces vor fi întreŃinute în bune condiŃii, fiind amenajate pentru a se putea interveni în caz de incendiu. Pentru stingerea incendiilor locale, personalul de deservire a instalaŃiilor va fi instruit pentru a acŃiona imediat, cu utilaje mobile şi materiale de stingere, aflate în dotarea careului respectiv. Pe perioada de echipare a sondei se recomandă respectarea etapelor prevăzute în proiectul tehnic.

7.1.2. Măsuri generale de prevenire a poluării

Deoarece reconstrucŃia ecologică - refacerea potenŃialului zonelor degradate contaminate este un proces costisitor şi dificil este preferabil să se aplice acŃiuni de prevenire a degradării mediului. Aceste acŃiuni cuprind:

- identificarea surselor de poluare (neetanşeităŃi, spărturi, avarii); - oprirea surselor existente de poluare; - caracterizarea naturii şi oprirea gradului de poluare a solului şi a apei

subterane prin realizarea unui sistem de monitorizare adecvat; - crearea unei baze de date care să includă toate sursele de poluare cu

stabilirea elementelor de identificare şi limitele admise.

Lucrări de prevenire şi combatere a poluării Scopul 1 2

Sonde în foraj / probe de producŃie

Amenajare careu sonde aflate în exploatare: • întreŃinere şanŃuri pereate colectare

scurgeri şi ape pluviale de jur împrejurul careului;

ProtecŃia solului, apelor de suprafaŃă, apei freatice, prin prevenirea afectării factorilor de mediu ca urmare a scurgerilor, deversărilor infiltrărilor

Colectarea şi dirijarea scurgerilor apelor meteorice din careul sondei printr-un şanŃ dalat la bazinul colector





ConstrucŃia sistemelor de colectare a scurgerilor va fi specifică fiecărui careu în parte, în funcŃie de realităŃile din teren, astfel încât să se asigure panta hidraulică necesară evacuării optime a apelor meteorice potenŃial impurificate


Ca măsuri organizatorice, se va proceda la întreŃinerea bazinelor de colectare scurgeri, a careurilor sondelor, echipamentelor de suprafaŃă a sondelor etc.


Respectarea reglementărilor impuse de sănătatea şi securitatea muncii specifice industriei de foraj – extracŃie gaze

Minimalizează riscul producerii de evenimente poluante şi accidente umane

Respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor şi a prevederilor legislaŃiei de protecŃia mediului

Elimină riscul producerii de accidente umane şi materiale

Măsuri şi echipamente speciale de protecŃie / prevenire a accidentelor la executarea operaŃiilor de intervenŃie la sondă

Elimină riscul poluării factorilor de mediu şi accidentării personalului

7.2. PLAN DE RECONSTRUCłIE ECOLOGICĂ A AMPLASAMENTELOR LA ÎNCETAREA ACTIVITĂłII

ModalităŃile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul

identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităŃilor pentru refacerea mediului geologic sunt reglementate de HG 1408/2007.

La încetarea activităŃii cu impact asupra mediului, la schimbarea activităŃii sau a

destinaŃiei terenului, operatorul economic este obligat să realizeze investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic.

Investigarea şi evaluarea poluării mediului geologic pentru amplasament şi zonele adiacente parcurg următoarele etape:

− Analiza şi interpretarea datelor existente; − Investigarea şi evaluarea preliminară; − Investigarea şi evaluarea detaliată.

Scopul investigării şi evaluării preliminare este stabilirea existenŃei şi intensităŃii

poluării mediului geologic pentru prelevări de probe, analize geologice, geochimice şi măsurători geofizice.

Evaluarea intensităŃii poluării într-un sit contaminat se efectuează prin comparaŃie cu fondul natural din zonele adiacente şi cu valorile de prag de alertă şi prag de intervenŃie.

Valorile de fond se stabilesc în funcŃie de zonă şi de formaŃiunea geologică existentă.

Valorile de prag de alertă şi de prag de intervenŃie sunt prevăzute în reglementările specifice.

În cazul în care concentraŃia unuia sau a mai multor poluanŃi se situează peste pragul de alertă, dar nu ating valorile pragului de intervenŃie, operatorul economic şi/sau deŃinătorul de teren sunt obligaŃi să asigure monitorizarea periodică a evoluŃiei concentraŃiilor de poluanŃi în mediu geologic, stabilită de către autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.




În cazul în care concentraŃia unuia sau a mai multor poluanŃi depăşeşte valorile pragului de intervenŃie, operatorul economic sau deŃinătorul de teren este obligat să realizeze etape de investigare şi evaluare detaliată, la solicitarea şi condiŃiile stabilite de autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

Scopul investigării şi evaluării detaliate este delimitarea spaŃială a zonei poluate, clarificarea naturii intensităŃii poluării identificate, relaŃia poluanŃilor cu matricea minerală a rocilor şi structura mediului geologic, căile de migrare şi transport al poluanŃilor şi evaluarea riscului geologic, dar necesare elaborării programelor sau proiectelor de refacere a mediului geologic.

Rezultatele investigării şi evaluării detaliate sunt cuprinse în raportul geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic, care se depune la autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

În urma analizei ATPM, va decide dacă este cazul, refacerea mediului geologic şi va notifica operatorul economic asupra condiŃiilor de realizare a acesteia.

Cadrul legal pentru desfăşurarea activităŃilor de curăŃare, remediere şi/sau

reconstrucŃie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate sunt stabilite de Hotărârea 1403/2007 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate.

Proiectul tehnic pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃii este aprobat de Autoritatea competentă pentru protecŃia mediului.

Refacerea mediului geologic şi a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică, complementare şi compensatorii şi prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosinŃă a terenului.

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepărtarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea şi decontaminarea ariilor contaminate, limitarea şi eliminarea posibilităŃilor de răspândire a poluanŃilor în mediu geologic şi în atingerea valorilor limită admise pentru concentraŃiile de poluanŃi.

Operatorul economic sau deŃinătorul de teren este obligat să execute măsurile cuprinse în proiectul pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică la încheierea activităŃii şi/sau la schimbarea destinaŃiei terenului.

Monitorizarea siturilor după încheierea proiectului tehnic pentru curăŃare, remediere şi/sau reconstrucŃie ecologică este asigurată prin mijloace specifice de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂłILOR În timpul evaluării impactului asupra mediului nu au fost întâmpinate dificultăŃi tehnice sau practice.

9. REZUMAT Sonda 2 Campeni Est urmează sa fie amplasată pe un teren din perimetrul administrativ al comunei Berbiceni-Judetul Bacau, la circa 0,7 km de centrul localităŃii.

Pentru accesul la sondă este necesar să se realizeze un racord de drum nou proiectat în lungime de 74 m pe dale şi să se reamenajeze drumul de pământ existent L = 570 m pe macadam.




Zăcământul de hidrocarburi reprezintă o formaŃiune geologică de roci poros permeabile în care acestea s-au acumulat (la adâncimi relativ mari) şi care pot fi exploatate industrial.

SubstanŃa minerală fluidă care urmează a fi exploatată este destinată consumului industrial şi pentru combustie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse de materii prime şi energetice.

Pentru a face posibilă extragerea acestor hidrocarburi este necesară execuŃia unui canal de legătură (gaura de sondă) între zăcământul de hidrocarburi şi suprafaŃă pentru exploatarea acestor zăcăminte.

Gaura de sondă este realizată cu ajutorul unei sape, introduse la talpa sondei cu ajutorul unor Ńevi înşurubate una în alta, numite prăjini de foraj. Ansamblul tuturor prăjinilor se numeşte garnitură de foraj.

Sapa este rotită de la suprafaŃă cu ajutorul garniturii de foraj. Prin interiorul garniturii de prăjini se pompează fluidul de foraj care iese prin orificiile sapei, spală talpa sondei, răceşte sapa şi apoi trecând în spaŃiul inelar format între prăjini şi pereŃii sondei, antrenează cu el la suprafaŃă particule de rocă dislocate de sapă.

Gaura de sondă se consolidează cu ajutorul unor coloane din oŃel ce se vor cimenta pe toată lungimea lor, urmâd a se exploata sonda prin interiorul acestora (în cazul în care vor fi interceptate depozite de hidrocarburi).

Impactul prognozat asupra mediului în urma realizării obiectivului “Forajul

sondei 2 Câmpeni Est’’ este următorul:

1. Factorii de mediu APE DE SUPRAFAłĂ ŞI SUBTERANE. In condiŃiile în care se respectă procesul tehnologic şi ansamblul de măsuri de protecŃie prezentate se poate aprecia că impactul acestei activităŃi asupra celor doi factori de mediu este nesemnificativ şi de scurtă durată.

Ca şi măsură suplimentară de protecŃie a calităŃii apelor facem precizarea că rigolele din careul sondei sunt astfel amplasate (lungime si pantă) încât prin acestea să fie colectate scurgerile accidentale, dar şi apele pluviale din zonele potenŃial contaminate. Aceste zone sunt: terenul din jurul turlei, a habelor de curăŃire şi de aspiraŃie a fluidului de foraj şi zona habelor de reziduuri. Se păstrează situaŃia existentă a stării de calitate. 2. Factorul de mediu AER. Utilizarea în procesul de foraj a instalaŃiei F 100 este cu acŃionare termică face să nu apară probleme din punct de vedere al protecŃiei aerului. Instalatia de foraj precum autovehiculele folosite pentru transportul materialelor şi echipamentelor şi utilajele terasiere folosite pentru amenajarea terenului si aprovizionarea cu materiale sunt echipate cu motoare termice grele care utilizează ca şi carburanŃi motorina. Motorina utilizată are un conŃinut de 0,2 % sulf. Limitarea preventivă a emisiilor se face prin condiŃiile tehnice impuse la omologarea acestora în vederea înscrierii în circulaŃie şi pe toată durata de utilizare a acestora prin inspecŃii tehnice periodice obligatorii. Lucrarile de foraj au caracter temporar : la terminarea lucrărilor dispare si sursa de poluare.




3. Factorii de mediu SOL ŞI SUBSOL. Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului şi subsolului, prin poluarea acestora cu diverse fluide, substanŃe chimice, numai dacă nu se iau măsurile de protecŃie necesare, şi prin executarea necorespunzătoare a lucrărilor de amenajare a careului sondei şi a drumului de acces, în condiŃiile de relief existente. În condiŃiile respectării stricte a măsurilor stabilite în proiectul tehnic, se poate considera că impactul produs asupra solului şi subsolului este minim şi temporar.

În tehnologia de realizare a forajului sunt realizate o serie de lucrări şi dotări cu rol tehnologic şi de protecŃie a mediului cum sunt:

− Ocuparea terenului se face numai după decopertarea solului fertil. Acesta se depozitează şi apoi, la terminarea lucrărilor este folosit la refacerea amplasamentului.

− Amplasarea habelor metalice etanşe pentru colectarea reziduurilor (detritus, ape reziduale, deşeuri de fluid de foraj).

− Sistemul de curăŃire a fluidelor pentru recircularea acestora, după îndepărtarea impurităŃilor şi tratare în vederea corectării caracteristicilor acestora.

− Utilizarea unui circuit închis şi sigur pentru circulaŃia de suprafaŃă a fluidului. − Utilizarea apei tehnologice în circuit închis pentru reducerea la minim a formării

apelor reziduale. − Realizarea rigolelor de colectare a scursorilor, protejate, pentru a nu permite

infiltrarea sau deversarea pe sol şi conducerea acestor categorii de reziduuri în habele de stocare.

− Dotarea careului sondei cu spaŃii amenajate corespunzător pentru stocarea substanŃelor chimice folosite la prepararea şi corectarea caracteristicelor fluidelor de foraj.

− Manipularea şi utilizarea substanŃelor chimice şi a fluidelor de foraj de către operatori specializaŃi.

− Amenajarea spaŃiilor speciale pentru colectarea şi stocarea temporară a altor categorii de deşeuri (ambalaje, deşeuri menajere, ape uzate menajere).

− Eliminarea controlată a deşeurilor specifice. 4. Factorul de mediu BIODIVERSITATEA Forajul sondei şi probarea stratelor se va desfăşura numai în incinta amplasamentului aprobat, neafectând zonele limitrofe, fapt ce face ca influenŃa asupra ecosistemelor terestre şi acvatice să fie nesemnificativă. 5. SANATATEA POPULATIEI Descoperirea şi exploatarea rezervelor de ŃiŃei şi gaze necesare economiei naŃionale, este un obiectiv major, care induce efecte benefice în relaŃia economic – social – mediu înconjurător, principiul de bază al dezvoltării durabile.

Având în vedere faptul că distanŃa dintre amplasamentul sondei, şi satele din vecinătate este suficient de mare şi că desfăşurarea normală a procesului de foraj nu conduce la poluarea semnificativă a mediului, se estimează că impactul produs asupra aşezărilor umane şi a stării de sănătate a populaŃiei este nesemnificativ. În concluzie, în condiŃiile respectării procesului tehnologic de foraj şi a tuturor măsurilor stabilite pentru protecŃia apelor, a solului şi subsolului, a vegetaŃiei şi faunei, a aerului şi a aşezărilor umane, se estimează că impactul global produs de această activitate (investiŃie) asupra mediului este în general redus şi temporar.

13699_3130

Documents