135700654 1 chimia si tehnologia cosmeticelor
DESCRIPTION
Chimia si tehnologia cosmeticelorTRANSCRIPT
-
Chimia si Tehnologia Cosmeticelor
Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti; - are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice
-
-utilizarea cremelor si uleiurilor in diferite ritualuri -10000 i.e.n. uleiuri parfumate si alifii, pentru ingrijirea pielii si mascarea mirosurile neplacute ale pielii Egiptul antic -primele consemnari- 4000 ani i.e.n - scop estetic si terapeutic; -foloseau produse cosmetice pe baza de mercur, plumb, cupru - se utilizau machiaje de culoare alba, neagra, verde, rujuri, Kohl (creion de ochi,), henna; -se foloseau remedii antirid -creme, extracte; -vopsirea parului; -remedii impotriva caderii parului; -curatenia personala era foarte importanta - preoti; -Parfumurile egipetene erau foarte raspandite in zone mediteraniana;
Kohl(creion de ochi) Machiaj
Istoria cosmeticelor
-
Vase cu unguente gasite in mormantul lui Tutankamon din Teba
(Muzeul Egiptian din Cairo)
O doamna stregandu-si fata.Relicva de provenienta
necunoscuta. 11th Dynasty
(British Museum, 1658)
- Mormintele antice conineau vase cu produse cosmetice (vase kohl) i aplicatoare (linguri cosmetice).
-
Romani
-Ingrijirea pielii si a corpului- obsesie -Se obtineau rujuri, diferite farduri pentru ochii, parfumuri, fonduri de ten , pudre pe baza de stibiu, funingina, farduri pe baza de malachit si azurit, rujuri cu coloranti din dude si alge si alte substante(unele foarte toxice), pasta de dinti, sapun, -Unt pe obraji; isi faceau unghiile cu sange de oaie; -Bai de namol suplimentat cu excremente de crocodil; -Se foloseau sclave numite "Cosmetae." -Impotriva imbatranirii- masti cu ingrediente vegetale( linte, miere)-corn de caprioara, excremente de peste, soarece sau crocodil, placenta, maduva, organe genitale, bila, urina de vaca, taur sau catar- superstitii - parfumuri- baza de parfum-substante uleioase obtinute din macerarea maslinelor sau din suc de grepruit;
-
Grecia - sec 7 i.e.n centru de comert; - grecii dominau piata de parfumuri
-vopsirea fetei in alb; purtarea perucilor;machiaj;
Evul Mediu: - cruciaii aduc din Orient uleiuri i parfumuri. - cosmetice pe baza de plumb
Secolul XIV: - cosmeticele erau vzute ca un adevrat pericol pentru sntate - foloseau cotlete de vitel si albus de ou pentru intinerire
- n Anglia prul rou era la mod;
Secolele XV-XVI: -n Europa, cosmeticele erau folosite numai de ctre aristocrai. - Italia i Frana au devenit centrele industriei cosmetice. - masca de fata pe baza de plumb
- cosmeticele- arma mortala-arsenic
Secolele XVII-XVIII: -cosmeticele sunt folosite pe scar larg, - apar cosmeticienii profesioniti - se dezvolta tehniciile de obtinere a uleiurilor esentiale Secolul XIX: - in Frana se dezvolt procesele chimice de nlocuire a aromelor obinute prin metode naturale cu produse de frumusee bazate pe cercetarea tiinific. - Oxidul de zinc ncepe a fi folosit n pudra facial nlocuind n mare parte mortalele mixturi de plumb i cupru, utilizate anterior. - se folosesc inca substante otravitoare in machiaj
- machiajul era considerat indecent
-
-1966 - introducerea etichetelor pe produsele cosmetice(SUA) -1976- primul amendanent- Cosmetic Directive(Europa) - 1991 imbunatatirea legislatiei- se interzice testare ingredientelor pe animale
Secolul XX - produsele cosmetice erau deja folosite n mod curent n
rile occidentale - s-au cautat noi produse chimice si plante care ar putea
avea o actiune
benefica asupra corpului uman
- cosmeticele i restul machiajelor s ajute mpreun la formarea unei
uriae industrii cu vnzri de peste 20 de miliarde de dolari anual
- O miscare importanta in industria cosmetica este de a
folosi componentii
din produsele cosmetice exclusiv naturale
- dupa 1950 incepe era moderna a cosmeticelor
-
Legislatie:
-Produsele cosmetice puse pe pia nu trebuie s pericliteze sntatea uman atunci cnd sunt folosite n condiii normale sau raional previzibile de folosire, inndu-se seama n special de prezentarea produselor, etichetarea, instruciunile privind conservarea, depozitarea, utilizarea i ndeprtarea acestora, precum i de orice alt indicaie prevzut de productor, de reprezentantul su autorizat sau de orice alt persoan responsabil pentru punerea pe pia a produsului.
-Productorul sau persoana responsabil pentru punerea pe pia a unui produs este responsabil cu urmatoarele date si dup caz, este obligat s asigure accesul reprezentatiilor imputerniciti la date:
a)compoziia calitativ i cantitativ a produsului; informaiile privind compoziia parfumant i parfumurile sunt limitate la numele i la numrul de cod ale compoziiei, precum i la identitatea furnizorului;
b)detaliile fizico-chimice i microbiologice pentru materiile prime i produsul finit i criteriile de control de puritate i microbiologic pentru produsul cosmetic;
c)metoda de fabricare conform normelor de bun practic de fabricaie a produselor cosmetice n vigoare;
-
d)numele persoanei responsabile cu fabricarea sau importul unui produs cosmetic; aceasta trebuie
s aib o pregtire adecvat sau experien n domeniu;
e)evaluarea riscului pentru sntatea uman al produsului cosmetic, care se face pe baza profilului toxicologic general al ingredientelor folosite i/sau prin evaluarea ntr-un laborator, cu respectarea principiilor de bun practic de laborator, i se prezint sub forma documentului de evaluare a riscului pentru sntatea uman, semnat de persoana rspunztoare care a evaluat produsul cosmetic din acest punct de vedere;
f)denumirea i adresa laboratorului i/sau ale persoanelor responsabile de evaluarea produsului cosmetic din punct de vedere al securitii pentru sntatea uman; persoanele responsabile de evaluare trebuie s aib diplom de studii superioare de specialitate n farmacie, toxicologie, medicin, chimie, biologie sau o disciplin similar;
g)datele existente cu privire la efectele nedorite pentru sntatea uman, provocate de produsele cosmetice ca urmare a utilizrii;
h)dovada privind efectul declarat al produsului cosmetic, n cazul n care natura acestuia o
justific.
-
-diversificarea produselor cosmetice produse cu o multitudine de actiuni biologice -materii prime- obtinute dfin natura si purificate, sintetizate specific, produse prin manipularea genetica a microorganismelor -rolul agentului purtator este foarte important -rolul chimistului cosmetician -Dezvoltarea de noi stiinte - tehnicile biometrice- investigarea proprietatilor pielii - se poate masura elasticiatea pielii, topografia, hidratarea pielii; - pentru orice efect promis al unui produs cosmetic trebuie sa gaseasca o noua tehnica pentru a demonstra efectul respectiv
-
Clasificarea preparatelor cosmetice:
Dupa unii autori (W.A Poucher) ele se clasifica in trei grupe :
-Preparate de machiaj( asigura aspectul exterior, decoratia)
- Preparate de ingrijire a pielii
-Preparate pentru scopuri multiple( au rol de a imbunatatii conditia si
starea de sanatatea pielii, pentru a prelungi cat mai mult aspectul tanar)
Dupa H. Janistyn preparatele cosmetice se clasifica in :
-Preparate cu rol de intretinere, curatire si protectie a pielii
-Preparate utilizate in retusarea aspectului exterior
-Preparate farmaco-cosmetice, care contin in compozitia lor o serie de
substante din grupa hormonilor, vitaminelor, enzimelor, antbioticelor,
antisepticelor, fotoprotectoarelor, etc.
-
Cosmetica
Etimologie: gr kosmetos, impodobit, aranjat sau kosmos: ordine armonie
Definiie: produs cosmetic - orice substan sau preparat care
urmeaz s fie pus n contact cu diverse pri externe ale corpului uman, precum piele, pr, unghii, buze, organe genitale externe sau cu dinii i mucoasa bucal, cu scopul exclusiv sau principal de a le cura, a le parfuma, a le modifica aspectul i/sau a le corecta mirosurile corporale i/sau a le proteja ori a le menine n bun stare LEGEA Nr. 178 din 18 octombrie 2000 privind produsele
cosmetice
-
- produs cosmetic - orice substanta sau preparat care vine i contact cu
diverse parti externe ale corpului uman (piele, ochi, unghii, buze, organe
genitale externe, par de pe cap si de pe corp etc.) sau cu dintii si
mucoasa bucala, pentru a le curata, a le parfuma, a le modifica aspectul
si/sau a le corecta mirosurile corporale si/sau a le proteja ori a le
mentine i buna stare;
- ingredient cosmetic - orice substanta chimica sau preparat de origine
sintetica ori naturala, cu exceptia compozitiilor aromatice sau
parfumante, care intra i compozitia unui produs cosmetic;
- coloranti cosmetici - substante care se adauga i produse cosmetice i
scopul colorarii produsului si/sau a unor parti ale corpului uman
- conservanti - substante care se adauga in produsele cosmetice in
scopul principal de a inhiba dezvoltarea microorganismelor i aceste
produse;
-
- filtre ultraviolete - substante care se adauga i produsele cosmetice
pentru a filtra anumite radiatii ultraviolete, in scopul protejarii pielii de
efectele nedorite ale acestor radiatii;
- lot de fabricatie - o cantitate definita in materie prima, material de
ambalare sau produs finit, fabricata in conditii identice printr-un proces
sau o serie de procese, astfel incat sa poata fi considerata omogena;
- numar de lot de fabricatie - o combinatie distinctiva de numere si/sau
de litere, care in mod specific identifica un lot;
- termen de valabilitate - data stabilita de producator pana la care
produsul conservat in conditiile impuse isi mentine caracteristicile
prescrise si poate fi utilizat;
- eticheta - orice material scris care contine elemente de identificare a
produsului si, dupa caz, instructiuni de utilizare pentru consumator;
- ambalaj primar - material care vine in contact direct cu produsul
cosmetic, folosit la mentinerea caracteristicilor prescrise ale produsului
pe toata perioada de valabilitate;
- ambalaj secundar - material folosit la protejarea ambalajului primar.
-
Cosmetologia -stiinta care se ocupa de studiul preparatelor si mijloacelor destinate mentinerii si asigurarii igienii, frumusetii corpului omenesc si in special a pielii sanatoase; Kosmein- a ordona, a impodobi, a lauda, a cinsti; - are drept fundament notiuni din domeniul chimiei, fizicii, anatomo-fiziologiei, biochimiei, dermatologiei, biofarmaciei, farmacologiei; Cosmetodinamia- stiinta care se ocupa cu testarea produselor cosmetice
-
Funcii ale produselor cosmetice
curire
parfumare
schimbarea aparenei
protejare
meninere n bune condiii
Corectarea mirosurilor corpului
-
Locuri de aplicare
epiderm
pr
unghii
buze
organe genitale externe
dini
membranele mucoasei cavitii orale
-
Produse cosmetice
- Creme, emulsii, loiuni, geluri i uleiuri pentru piele (mini, fa, picioare etc.)
- Mti pentru fa (cu excepia produselor care acioneaz ca abrazive superficiale ale pielii pe cale chimic)
- Baze nuanatoare (lichide, paste, pudre etc.)
- Pudre de machiaj, pudre dup baie, pudre igienice etc.
- Spunuri de toalet, spunuri deodorante etc.
- Parfumuri, ape de toalet, ape de colonie etc.
- Preparate pentru baie i du (sruri, spume, uleiuri, geluri etc.)
- Depilatoare - Deodorante i
antiperspirante
-
Produse cosmetice (cont.) - Produse pentru ngrijirea
prului: - nuanatoare i
decolorante; - produse pentru ondulare,
ndreptare i fixare; - produse pentru aranjare
(decorare); - produse pentru curare
(loiuni, pudre, ampoane etc.); - produse de condiionare
(loiuni, creme, uleiuri etc.); - produse de coafare
(loiuni, lacuri, briantine etc.) - Produse pentru ras (creme,
spume, loiuni etc.)
- Produse pentru machiaj i ndeprtarea acestuia de pe fa i ochi
- Produse destinate aplicrii pe buze
- Produse pentru ngrijirea dinilor i a gurii
- Produse pentru ngrijirea unghiilor i decorarea lor
- Produse pentru igiena intim extern
- Produse pentru bi de soare (plaj)
- Produse pentru bronzare fr soare
- Produse de albire a pielii
- Produse antirid.
-
Luciu de buze Lip gloss
Contur de buze Lip liner
Ruj de buze Lipstick
Modelator de buze Lip plumper
-
Tus ploape Eye liner
Fard ploape Eye shadow
-
Mari companii productoare de cosmetice
Almay American Beauty Artistry Aveda Avon
Bath & Body Works Biotherm Bobbi Brown The Body Shop Bonne Bell Burt's Bees Cargo Carol's Daughter Clarins Clinique CoverGirl Elizabeth Arden Este Lauder Faberg Hard Candy Helena Rubinstein Kevyn Aucoin Kiehl's Lancme Laneige Laura Mercier Lise Watier L'Oral Love Cosmetics MAC Cosmetics Mary Kay Max Factor Maybelline Nars Natural Wonder Neutrogena Nivea Oriflame Origins Revlon Rimmel Sephora Shiseido Shu Uemura SK-II Stila Ulta Urban Decay Vichy Victoria's Secret Wella
-
Biotechnology in Personal Care- Raj Lad, 2006 by Taylor & Francis
Group, LLC;
Poucher's Perfumes,Cosmetics and Soaps- Hilda Butler, 2000
Kluwer Academic Publishers;
Cosmeceuticals, Drugs vs. Cosmetics- Peter Elsner, Howard I.
Maibach, 2000 by Marcel Dekker, Inc.;
Handbook of Cosmetic Science and Technology- Andr O. Barel,
Marc Paye, Howard I. Maibach, 2009 by Informa Healthcare USA, Inc.;
Dermofarmacie si Cosmetologie - Gheorghe Suciu, 1997, UMF. Cluj-
Napoca;
-
PIELEA -1,5- 2 m2
neteda, catifelata, usor umeda
Caracteristici: Grosimea- 1-4 mm Greutatea- 6% din greutatea totala Elasticitatea Culoarea
Rol Protejeaza mediul intern al organismului
Structura pielii: Epidermul Dermul Hipodermul
-
Pielea
Epiderma: -stratul cornos (stratum corneum aflat la exterior) -stratul lucid (stratum lucidum) -stratul granulos (stratum granulosum) -stratul filamentos (spinos, stratum spinosum) -stratul bazal sau germinativ (stratum basale, germinativum) Celulele din epiderma: Melanocitele Keratinocitele Celulele Langerhans-imunitatea Celule Merkel-receptia atingerii
-
Dermul (corium, corion, cutis) tesut conjunctiv Fibre proteice- colagen, elastina, reticulina Elemente celulare fibroblasti, mastocite, celule pigmentare, plasmocite Substanta fundamentala- mucopolizaharide(proteoglicani) -este format din doua straturi - Stratul papilar-papile - Stratul (dermul) reticular- fibre conjunctive, fibre reticulare, fibre elastice;
Hipodermul(tella subcutanea)- tesut conjunctiv lax Adipocite Glomerulii glandelor sudoripare Foliculii pilosi
-
Fiziologia pielii Functii elementare( keratinogeneza, melanogeneza) Functii de ansamblu( secretorie, de termoreglare, termoreceptoare, rolul pielii in procesele imunologice)
Keratinogeneza- procesul de formare al keratinei - keratinocite Melanogeneza- procesul de formare al melaninei - melanocite - melanogeneza
Factori care influenteaza melanogeneza: - sistemul nervos - glandele endocrine- hormonul melanostimulator (HMS) - radiatiile solare, razele X; - lipsa unor vitamine: A, C, PP provoaca o hiperpigmentare; - unele metale As, Cu, Ca, Mg- stimuleaza pigmentogeneza Mo, Hg, Au- inhiba pigmentogeneza
-
Sinteza melaninei( melanogeneza)
-
Functia secretorie a pielii: Secretia sudorala Secretia a sebumului
Glandele pielii: -glande de tip sudoripar -glande ecrine si apocrine -glande de tip sebaceu glande holocrine
Glanda ecrina Glanda apocrina
-Secretie inodora si incolora
-Transpiratia ecrina este continuua si imperceptibila
-Compozitia sudorala ecrina: pH 3.9-5.6
-Secretia sudorala este corelata cu temperatura corpului,
mediul ambiant, stresul emotional, lumina ultravioleta, febra;
-Sunt mai mari si mai putin numeroase
-Secretia se varsa printr-un canal excretor care se deschide intr-un
folicul pilos sebaceu;
-Se gasesc la axilele si pliurile inghinale, zona genitala, anus
-Secretia apocrina: pH 6.9
-
Glandele sebacee- functie de secretie a sebumului - glande cu secretie externa, holocrine
Sebum- formeaza majoritatea stratului gras ce acopera pielea si parul -amestec de lipide(fosfolipide, trigliceride, ceruri, colesterol, acizi grasi liberi, squalen) - in comedoane si filamente seboreice- Corynebacterium acnes - protejeaza pielea si parul(deshidratare, inhiba cresterea microorganismelor)
-
Factorii care influenteaza secretia sebacee:
-factori interni
-factori externi
Factorii interni:
Sistemul endocrin - testosteronul
- estrogenii
- tiroida
-hormonii corticoizi
Sistemul nervos- stresul - anxietatea
- boli(parkinson, encefalite, epilepsie,
afectiuni paralitice, nevrite)
Aparatul digestiv
-
Factorii externi:
Temperatura- influenteaza vascozitatea sebumului Alimentatia
Functiile sebumului:
- contribuie la formarea stratul hidrolipidic si a mantalei acide
- are actiune fungistatica
Filmul hidrolipidic cutanat - zona de protectie a pielii
-stratul hidrolipidic(secretia sebacee,
sudorala, epiderm, apa)
Mantaua acida- actiune antimicrobiana
-stratul hidrolipidic
-stratul cornos
- pH 5-6 creeaza mediu nefavorabil devoltarii microbilor
- descumarea stratului cornos duce la eliminarea florei microbiene
-
-
Biochimia pielii
In compozitia chimica a pielii intra:
Apa Substante anorganice Proteine Glucide Lipide Vitamine Enzime
Apa - 58-66% in organismul uman
- variaza in functie de sex, varsta
- lichidele din organism- 96-99% apa
- tesuturile 70-83%
- scheletul 22%
Organul, tesutul % din apa totala a organismului
Pancreasul 0.6
Intestinul 3
Muschii 50
Pielea 7-11
Ficatul 3-5
Grasimile 12
Scheletul 10
Dentina 0.5
Smaltul 0.1
-
Substante anorganice:
-sodiul(tesutul conjunctiv), potasiu(epiderm), calciu(tesutul conjunctiv),
magneziu, cupru, zinc, fier, sulf(aminoacizi), fosfor, clor(32%), flor;
Substante organice: proteine, glucide, lipide
Proteine - subst. macromoleculare formate din aa
- clasificare- dupa omogenitate
- dupa solubilitate
-dupa numarul de aminoacizi
-
- keratina, colagenul, elastina
Structura sec. a keratinei Structura colagen elastina
-
Keratina- epiderm
-aa cu S(cistina, cisteina, histidina,
triptofan, leucina, tirozina)
- punti disulfurice
- keratohialina
- -helix, - foi pliate
-
Colagen- se gaseste in derm, ligamente, tendoane, cartilaje
- glicocoli(30%), prolina, hidroxiprolina;
- colagen solubil (tropocolagen) - insolubil(colastromin)
- 3 lanturi polipeptidice inmanunchiate( helix)
-
Elastina - intra in componenta fibrelor elastice -alanina, valina, prolina, hidroxiprolina, desmozina, izodesmozina( cross linking)
desmozina si izodesmozina
-
Glucide( hidratii de carbon)
Monozaharide: glucoza, fructoza;
fructoza D-glucoza
-
Polizaharide: Glicogenul( stratul lucid, foliculi pilosi) acidul hialuronic, condroitin sulfatii( A, B, C)( substanta fundamentala, tesutul conjunctiv, derm);
Hialuronidaza-scade gradul de polimerizare - gel-----solutie Condroitinaza
dermatansulfat acid hialuronic
-
Lipide: trigliceride ( 15-37%), fosfolipide( 1.8-7.1%), acizi grasi liberi ( 30%),
ceride( 30%), squalen(18%), steroli( 1.5-3.5%)
-sintetizate in epiderm si in glandele sebacee;
-mentin functia de bariera;
Vitamine: - epiderm- vitaminele A, D(provitamine)
- derm B1, B2, B6, C, B5, PP, biotina;
Enzime: -Oxidoreductaze: - dehidrogenaze, peroxidaze, citrocomoxidaze,
catalaze;
-Transferaze: -transaminaze, acetilcolinesteraze;
- Hidrolaze: - proteaze, amilaze, glucozidaze, lipaze, esteraze;
- Liaze: - aldolaze, decarboxilaze;
- Izomeraze
-
Vitamina C Vitamina B5
-
Hidratarea dermului
-procesul de hidratare al dermului este strans legat de substanta fundamentala din
derm( suspensie coloidala, gel, contine: apa, ioni, substante proteice, polizaharide)
-Capacitatea de hidratare a dermului creste odata cu scaderea gradului de polimerizare
al acidului hialuronic
-Continutul in apa al pielii se exprima prin factorul natural de hidratare (NMF)
- caracterizeaza starea normala de hidratare a pielii
-apa-80% -schimburi hidrice
-20%-apa fixata
Imbatranirea tesutului conjuctiv al pielii
Un complex de reactii chimice de oxido-reducere, de aminari si dezaminari, modificare turnoverului metabolic al compusilor biochimici
Imbatranirea macromoleculei de colagen- scade colagenul solubil Scade cantitate de acid hialuronic Razele solare
Ridurile- modificarea suprafetei pielii, datorate schimbarilor ce au loc in fiziologia si
biochimismul pielii, traduse prin pierderea elasticitatii, tonicitatii muschilor,
cresterea sensibilitatii la diferiti agenti externi, aparitia aspectului pliat al pielii;
-
Riduri:
Riduri de plisare( incretire) Riduri de lasare
Factori care contribuie la aparitia ridurilor:
Contractura repetata a muschilor fetei- riduri de expresie Slabirea accentuata Tulburari generale ale organismului Expunerea nerationala la soare Lumina puternica Factorii de mediu: vantul caldura excesiva, uscaciunea, poluarea atmosferica
Lipsa ingrijirii tenului, ingrijirea neadecvata Modul defectuos de viata Starea sufleteasca
-
Principalele tipuri de ten Criterii de clasificare: -dupa continutul in lipide: ten normal, uscat, gras, mixt -dupa continutul in apa: ten normal hidratat, hiperhidratat si deshidratat -dupa unele tulburari fiziologice sau afectiuni: ten casectio , cuperozic, pletoric, acneic, ridat, imbatranit;
Ten normal( eudermic): piele neteda, supla, catifelata, pori foarte mici, circulatie buna Ten uscat( piele sebostatica): pori mici, epiderma subtire, fragil, iritabil, sensibil
Ten alipic- ten uscat din lipsa de lipide Ten deshidratat- factori interni- predispozitia congenitala, tulburari ale glandei tiroide, tulburari de circulatie, tulburari nervoase; - factori externi;
Ten gras: secretie crescuta a glandelor sebacee, pori dilatati, aspect lucios, unsuros
Ten gras uleios Ten gras asfixic: piele ingrosata, porii opturati de surplusul de grasime, de celulele cornoase si excesul de secretie sudoripara- duce la aparitia comedoanelor si cosurilor
Ten mixt( combinat)
-
Tipurile de ten dupa continutul de apa: Ten normal hidratat: pielea supla, elastica, fina Ten hiperhidratat: usor deformat, cu pungi sun ochi Ten deshidratat: lipsa vitaminel A, F, factori externi, tulburari nervoase
Tipurile de ten dupa unele tulburari fiziologice: Ten casectic: hranirea insuficienta a pielii, lipsita de elasticitate, uscata, subtire, se descumeaza usor, se datoreaza unor tulburari nervoase si cardiace; Ten cuperozic: roseata a pometilor si a nasului, apar vinisoare rosiatice, apare datorita dilatarii vaselor capilare ale fetei; Ten pletoric: piele groasa, aspect carnos, pilozitate crescuta, pori dilatati, apare in boli metabolice; Ten senil: uscaciune exagerata, aparitia ridurilor, apare datorita ereditatii, tulburari ale glandelor cu secretie interna, abuzul de factori, tratamente cosmetice neadecvate;
-
Operatiuni principale pentru intretinerea igieno-cosmetica Demachierea
Ten normal: emulsie A/U sau U/A, sau lotiune cu maxim 10-20% alcool Ten uscat: emulsie nutritiva, lapte demachiant cu lanolina Ten gras: emulsii spumoase, apa si sapun, lotiuni cu stearati
Gomajul Peeling: creme cu rezorcinol, acid salicilic, acid glicolic, acid tricloroacetic, fenol; Dezincrustarea electrica: -galvanodermului - diminiueaza edemele, mareste capacitatea de regenerare a pielii si a tesuturilor Tonifierea: lotiuni tonice; Hranirea pielii: creme nutritive, emulsii nutritive; Protejarea Masajul facial:- efect de curatire - stimuleaza activitatea glandelor sebacee si sudoripare -mentine tonusul pielii si elasticitatea - favorizeaza respiratia cutanata
-
Emulsii: distributii intime a doua lichide nemiscibile, care
formeaza un sistem coerent;
- faza externa( continua),
- faza interna (dispersa)
Emulsii cosmetice: -faza uleioasa( uleiuri grase, minerale,
ceruri, alcooli grasi, acizi grasi, esteri ai acizilor grasi)
- faza apoasa( apa, glicerina, glicoli)
- emulgatori: sapunuri( sodiu, potasiu,
trietanolamine) sulfati de alcooli grasi, esteri,
polietilenglicoli
Tipuri de emulsii:
- emulsii ulei/apa( U/A): creme de zi, lapte demachiant
- emulsii apa/ulei( A/U):actioneaza lubrefiant, creme
de noapte, creme grase, creme pentru copii, cold crems - emulsii polifaze
Emulsii
-
A. Two immiscible liquids, not yet emulsified.
B. An emulsion of Phase II dispersed in Phase
I.
C. The unstable emulsion progressively
separates.
D. The surfactant (purple outline around
particles) positions itself on the interfaces
between Phase II and Phase I, stabilizing the
emulsion
-
O emulsie poate fi obinut utiliznd diferite procese, precum:
-auto-emulsifierea,
-omogenizarea,
-dispersia mecanic (metod n una sau dou etape)
-n general, o dat preparate, emulsiile ar trebui s fie stabile pentru cel puin 2 ani de stocare la temperatura camerei, fr o cretere considerabil a mrimii particulelor sau formarea de particule mari
Tipul de emulsie (ap/ulei sau ulei/ap) depinde de un numr de factori, incluznd surfactantul, raportul de ulei-ap, temperatura, concentraia de sare i prezena unor cosurfactani i ali cosolui
-
Instabilitatea unei emulsii:- coalescenta( a fuziona)
- floculatie ( coagulare)
- creaming( migrarea substantelor la suprafata)
- dezintegrare( separare)
-
Cerinte practice pentru fabricarea unor emulsii stabile
-faza premergatoare - 60-75 grade C
-faza de adaugat cu 2 grade mai mult - adugare inceata
- amestecare statornica, nu prea puternica
- racire treptata
- omogenizare optima
- alegerea emulgatorilor adecvati( combinarea emulgatorilor)
- dozarea emulgatorului- cantitatea reglata cu restul componentilor
- rapoarte intre faza interna si faza externa minim 1% faza interna - minim 26% faza externa
-
Emulsii cosmetice Emulsii demachiante sau de curatire
-Aspect laptos obtinut prin emulsionarea in apa a unor grasimi
-U/A si A/U
-Emulgatori naturali si sintetici( trietanolamina, sapunuri, laurilsulfat de sodiu, tween,
span, etc)
-Substante medicamentoase: acid salicilic, rezorcinol;
-Substante cu rol de catifelare: glicerol, sorbitol, alcool cetilic, cetaceu;
Dupa natura substantelor si a emulgatorilor:
- emulsii cu ulei de migdale, emulsii pe baza de trietanolamine, sapunuri, etc.;
Ulei de parafina 10.0 g
Alcool cetilic 0.50g
Acid stearic 3.0 g
Trietanolamina 1.8 g
Propilenglicol 2.0g
Apa la 100g
Ulei de parafina 10.0 g
Stearina 4.0g
Trietanolamina 1.8 g
Cetaceu 12.0g
Unt de cacao 6.0g
Apa la 100g
Emulsii cu trietanolamine- usor alcaline, stabile
Preparate cosmetice pentru ingrijirea fetei
-Emulsii cosmetice (demachiante si de intretinere)
-Lotiuni cosmetice
-Creme cosmetice
-Unguente
-
-emulsii pentru tenuri uscate si normale:- emulsii cu lanolina
Ulei de parafina 40.0g Ulei de parafina 80.0g
Lanolina Vaselina 15.0 g
Unt de cacao 1.0 g Lanolina
Vaselina 8.0 g Unt de cacao 5.0 g
Colesterol 0.7g Colesterol 1.5 g
Apa la 100g Borax 0.3g
Apa la 100g
-Emulgatori: -laurilsulfatul de sodiu se aduga la faza apoasa
- tween, span se aduga la faza grasa
Ulei de parafina 30g
Alcool cetilic 1.5g
Laurilsulfatul de sodiu 1.0 g
Monostearat de glicerina 0.5g
Apa la 100g
Stearina 7g
Lanolina
Span 80 0.5 g
Tween 2.5g
Apa la 100g
-
-Emulsii hidratante
Ulei de parafina
Cetaceu 3.0 g
Laurilsulfat de sodiu 1.0 g
Apa la 100g
-Emulsii emoliente
Unt de cacao 2.0 g
Cetaceu 3.0 g
Acid stearic 4.0 g
Hidroxid de sodiu 0.40g
Glicerina 7.0 g
Apa la 100g
Parfum
Emulsii pentru intretinerea tenului
-Preparate lichide U/A si A/U care exercita asupra pielii un efect emolient
hidratant, revitalizant
-Pot contine extracte din plante, sucuri de fructe, suc de castraveti, etc.
-Se pot asocia cu vitamine, hormoni, enzime, etc.
-
Lotiuni cosmetice
-preparate lichide cu rol de a activa circulatia sanguina si de a stimula functiile
biologice ale pielii
-Solventii de baza a lotiunilor: -solutii hidroalcoolice
-solutii slab acide ( citric, lactic, acetic)
-sucuri de fructe
- substante medicamentoase
Clasificare: - lotiuni astringente
- lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- lotiuni modificatoare de pH
- lotiuni tonice
Lotiuni astringente - ten gras
- inchiderea porilor
Materii prime: saruri de aluminiu, zinc, tincturi, extracte din produse vegetale
cu efecte astringente, substante antiseptice( acis salicilic, camfor, spirt camforat),
apa distilata, ape aromatice, infuzii de plante;
Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) Sulfat de aluminiu si potasiu ( alaun) 1.0g
Acid salicilic Suc de lamaie 35g
Camfor 1.0 g Alcool 15.0 g
Alcool 45.0 g Apa la 100 g
Apa la 100 g
-
Lotiuni calmante pentru tenuri uscate, iritate, congestionate
- produse vegetale, flori de portocal, flori de trandafir, flori de soc, etc.
- sucul de castraveti, miere;
Apa de roze
Apa de flori de portocal
Apa de soc 50g
Camfor 0.5g
Acid boric 2.0g
Tinctura de benzoe
Lotiuni modificatoare de pH
- regleaza pH-ul pielii
Materii prime: acid boric, salicilic, citric, acetic, sucuri naturale de citrice
borax, bicarbonat de sodiu
Acid acetic glacial sau Acid salicilic 1g
Acid lactic Mentol 10.3g
Acid citric 0.5g Alcool 20g
Alcool 10g Apa la 100g
Apa la 100g
-
-Pentru tenurile seboreice
Borax 2.0g
Alcool 30 g
Apa la 100g
Lotiuni tonice
`- preparate lichide, hidroalcoolice, slab astringente, racoritoare;
- contin substante astringente( saruri de aluminiu sau de zinc),
- contin substante cu efect racoritor( mentol, camfor 1:1000)
- pentru tenurile normal gresate
Sulfat de zinc 0.10g
Glicerina 10,0 g
Camfor 0.05g
Apa de roze 40.0g
Apa la 100g
-
Unguente si creme cosmetice
Unguentele- sunt preparate farmaceutice de consistenta moale, destinate
aplicarii pe piele sau mucoase, in scop terapeutic sau de protectie
creme- unguente in care faza apoasa emulsionata depaseste 10 %
Creme- emulsii semisolide
Prin utilizarea cremelor se urmareste:
-mentinerea in limite normale a unor parametri fiziologici( secretia naturala a pielii,
umiditatea, elasticitatea)
-suplinirea lipsei secretiei naturale de grasime a pielii
-refacerea elasticitatii pielii
-hidratarea
-intarzierea formarii ridurilor prin actiunea de revitalizare si emolienta
-efecte de curatire a pielii
-
Conditii:
-Utilizarea materiilor prime de calitate corespunzatoare, care sa fie aduse
intr-o stare fina de diviziune
-Materii prime inofensive, neiritante
-Substantele incorporate sa aiba capacitatea de penetrare in straturile superficiale
ale epidermuui sau in tesuturile mai profunde in vederea hranirii si vitalizarii lor
-Sa fie utilizate in concordanta cu tipul de ten
-Sa fie conservabile in timp
Materii prime folosite la prepararea cremelor cosmetice
-substante grase de:- origine animala( ceara, lanolina, cetaceu, alcooli de lana)
- origine vegetala( unt de cacao, uleiuri de floarea soarelui,
masline, arahide, germeni de cereale( vit A, B1
B2,B6, E, F, provit D, ulei de ricin)
- origine minerala( ulei de parafina, vaselina, parafina solida)
- stearina, alcool cetilic, etc.
-emulgatori: lanolina, span, tween, saruri ale acizilor grasi cu amine( trietanolamine)
-substante biologic active: vitamine, hormoni, aminoacizi, extracte de plante,
hidrolizate de proteine, lectine, fermenti, enzime care influenteaza favorabil
procesele vitale ale pielii;
-parfumuri: parfumul de roze, lavanda, etc
-
Clasificare:
-dupa scopul utilizarii: -creme de curatire( demachiante), emoliente, de
masaj, creme nutritive, de zi de noapte, foroprotectoare,
contra ridurilor,creme de ochii, antirid, hidratante,
astringente, terapeutice,creme de corp, creme de maini,
creme de picioare, creme de calcaie;
-dupa compozitie: creme pe baza de ceara( coldcreme), creme pe baza
de lanolina, vaselina, creme pe baza de stearati, creme
cu substante bioactive;
-dupa modul de preparare: creme obtinute prin simpla amestecare si
omogenizare, creme emulsii A/U si U/A;
-dupa continutul de faza grasa:- creme cu continut ridicat de grasime
(peste 90%)
- continut mediu( 25-50%)
- scazut( sub 25%)
-
Coldcreme -sunt unguente emulsii, pe baza de
ceara de albina, cu un continut
ridicat de apa;
-ten normal si uscat
-Componente principale: - ceara de albina( 18-20%)
- uleiuri vegetale ( 56-60%) sau minerale
- borax (0.5- 1%)
- apa ( 20-30%)
-Componente asociate: -cetaceu ( pana la 5%)- creste emolienta si stralucirea
- alcool cetilic( 1%)-creste emolienta
- parafina- mareste consistenta
- ceruri amorfe- mareste consistenta
- lanolina- mareste emolienta, fluidifica crema
-
Compozitie ceara:
- esteri ai acizilor din ceara 71%
- esteri colesterolici ai acizilor grasi 1%
- materii colorate 0.3%
- alcooli liberi 1.0-1.25%
- alcooli cerotici liberi 13.5-14.5%
- alcoli cerotici saturati 12-13%
-alcooli cerotici nesaturati 1.5%
-hidrocarburi 10.5-13.5%
-
Ceara alba 10g
Ulei mineral 50.0g
Lanolina 3.0g
Span80 1.0g
Borax 0.7 g
Apa la 100.0g
Parfum 0.3-0.5 g
-Coldcreme- modificare texturii: stearina, vaselina(15%), monostearat de gliceril;
-Pentru cresterea vascozitatii: bentonita purificata, alginat de sodiu
-Utilizarea de stearat de trietanolamina ca inlocuitor pentru ceara
Ceara alba 18g
Ulei de migdale 61.0g
Borax 1.0g
Apa de roze 20.0g
Ulei de roze 0.1g
Ceara alba 16g
Ulei mineral 45.0g
Borax 1.0g
Apa la 100.0g
Parfum 0.3-0.5 g
-
Creme de curatire sau demachiante:
-indeparteaza de pe suprafat pielii a produselor de secretie, a impuritatilor mecanice,
fardurilor, etc.
- ten uscat si ten normal
- In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A
Conditii:
-sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide
-sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile
-sa produca o destindere, sa invioreze piele
-sa fie discret parfumata
- pelicula lasata pe piele sa fie nici prea grasa, dar suficient de emolienta
-coldcreme- ceara de albina-borax
-creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale;
-
Creme de curatire sau demachiante: -indeparteaza de pe suprafata pielii a produsilor de secretie, a impuritatilor mecanice, fardurilor, etc. - ten uscat si ten normal - In general sunt emulsii de tip A/U dar pot fi si U/A
Conditii: -sa se aplice cu usurinta, majoritatea sunt fluide; -sa indeparteze impuritatile hidrofile si lipofile; -sa produca o destindere, sa invioreze piele, sa ramana moale si supla; -sa fie discret parfumata; - pelicula lasata pe piele sa nu fie prea grasa, dar suficient de emolienta pentru a preveni uscarea
-coldcreme- ceara de albina-borax -creme lichefiabile-ceara- borax, trietanolamina, stearina, uleiuri minerale( pana la 60%); -se asociaza cu substante emoliente ca alcool cetilic, unt de cacao, ulei vegetal(1:2), cetaceu, lanolina -actioneaza diferit-unele includ in mod mecanic impuritatile, reziduurile de machiaj - altele care contin sapunuri formeaza micele in prezenta apei care emulsioneaza grasimile
-
-Ulei mineral 40 g -Ceara de albine 16g -Miristat de izopropil 5 g -Borax 1g -Apa la 100g
-Ulei mineral 49 g -Ceara de albine 8g -Parafina 7 g -Alcool cetilic 1 g -Borax 0,4g -Apa la 100g -Parfum
-Creme demachiante lichefiabile- stearatul de trietanolamina- emulgator
-Ulei mineral 50g -Acid stearic 10g -Lanolina 5 g -Trietanolamina 1,5g -Apa la 100g
-Creme demachiante care nu contin apa- se lichefiaza usor in contact cu pielea
-Ulei de vaselina 42g -Vaselina 18g -Alcool cetilic 5 g -Cetaceu 1,5g -Ozocherita 14g -Parfum 0,2-0,3g
-
Unguente cu stearati( Creme cu stearati) -vanishing creams -creme de zi -1892 prima crema comerciala cu stearat
-Burroughs and Wellcome -Hazeline Snow -Ozozo -Witch-hazel (Hamamelis)
-
-Materii prime: -stearina(amestec de acid palmitic, stearic si acid oleic) -substante alcaline, -glicerina
-emulsii U/A- emulgatorul- stearatii
C17H35-COOH + NaOHC17H35-COONa + NaOH
CH2OCOC17H35
C17H35OCOHC
CH2OCOC17H35
+ 3 NaOH C17H35-CHOONa +
CH2OH
HOHC
CH2OH
-se mai pot utiliza: trietanolamina, bicarbonatul de potasiu( spumeaza)
-preparate obtinute prin saponificarea acidului stearic cu substante alcaline -trebuie sa se aplice usor, sa patrunda usor in piele, sa lase pielii un aspect mat, acoperit de o pelicula luminoasa, aproape invizibila; -emulsii U/A- emulgatorul- stearatii
stearina
-
Acizi si bazele utilizate la prepararea cremelor cu stearina: -Hidroxid de potasiu -Hidroxid de sodiu -Hidroxid de amoniu -Borax -Trietanolamina -Izo-propanolamina -Acidul stearic -Stearina
Calitatea cremelor cu stearina este influentata de: -Natura alcalilor -Emulgator -Tehnologia de preparare
Pot fi unguente: - neutre( saponificare totala), -acide( saponificare partiala)
-
Natura substantei alcaline:-folosirea hidroxizilor alcalini in defavoarea carbonatilor - hidroxidul de sodiu-creme mai tari - hidroxidul de potasiu- creme mai moi si mai stralucitoare -hidroxidul de amoniu are tendinta de a decolora produsul finit - boraxul da creme albe dar preparatul are tendinta de granulare - trietanolamina formeaza creme foarte bune cu luciu excelent, dar sunt moi- se asociaza cu folosirea hidroxidului de sodiu
Agentii umectanti: glicerina( pana la 10%), propilenglicolul, sorbitolul - previn uscarea cremelor Substante grase: - alcool cetilic(1-2%), lanolina
Tehnologia de preparare - se utilizeaza numai vase emailate - se evita contactul cu fierul - se evita expunerea prelungita la lumina - exista doua variante de preparare a cremelor cu stearina
In functie de continutul de substante grase: - creme usor grase ( 5-10% grasime) - creme semigrase( 16-20% grasime) -creme grase (peste 20% grasime)- contin multa apa -creme mixte
-
Schema de operatii
-
Exemple creme cu stearati Creme cu hidroxizi Acid stearic 15g Hidroxid de potasiu 0.7g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum
Lanolina 2g Alcool cetilic 0.6g Stearina 12g Hidroxid de potasiu 0.6g Propilenglicol 10g Apa la 100g Parfum
Stearina 10g Glicerina 15g Borax 0.5g Hidroxid de amoniu(sol) 4g Apa la 100g Parfum
-
Crema cu trietanolamina Stearina 20g Trietanolamina 12g Alcool cetilic 0.5g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum
Crema usor grasa cu 5-16% grasime Stearina 15g Ceara alba 1g Ulei de vaselina 2g Unt de cacao 0.5g Alcool cetilic 0.5g Vaselina alba 1.5g Carbonat de potasiu 5g Borax 1g Apa la 100g Parfum
Crema semigrasa 20-33% grasime Stearina Ceara Ulei de parafina Vaselina 12.5g Unt de cacao 5g Alcool cetilic 5.5g Lanolina 2.5g Borax 1g Apa la 100g Parfum
Creme mixte Acid stearic 20g Alcool cetilic 0.5g Hidroxid de sodiu 0.36g Trietanolamina 1.2g Glicerina 8g Apa la 100g Parfum
-
Creme de fond-au capacitate de intindere buna - sa nu fie grase si nici prea uscate -creme cu stearina -se adauga lanolina(diminuaza stralucirea, creste capacitatea de retentie) Lanolina 2g Alcool cetilic 0.5g Acid stearic 10g Hidroxid de potasiu 0.4g Glicerina(propilenglicol) 8g Apa la 100g Conservant, parfum
Creme de fond colorate:-creme de fond asociate cu coloranti - se folosesc agenti de suspensie(derivati de celuloza, bentonita, silicat de magneziu hidratat) -contin dioxid de titan(2-5%), caolin, talc, monostearat de gliceril, propilenglicol, alcool cetilic, coloranti( amestecuri de substante);
Lanolina hidratata 35g Vaselina 20g Ulei de masline 15g Oxid de zinc 10g Dioxid de titan 10g Caolin 5g Colorant 1g Parfum
Crema de stearina 100g Lanolina 1.5g Ulei de parafina 3g Colorant 2g Conservant 0.15g
-
Creme emoliente - au rol de a corecta diminuarea flexibilitatii pielii determinata de
diferiti factori
-deshidratarea stratului cornos al pielii- pielea devine uscata, aspra si mai putin flexibila
Emolientii -sunt substante care produc inmuierea pielii prin cresterea continutului in
apa a stratului cornos si mentinerea elasticitatii;
- au efect maxim cand sunt asociate cu un agent oclusiv, de exemplu
o substanta hidrofoba care actioneaza ca o bariera a evaporarii apei;
-Substante emoliente solubile in apa: glicerina, sorbitolul, poliolii (propilenglicolul,
polietilenglicolul)
- datorita proprietatilor umectante, alimenteaza epiderma cu apa
- intarzie evaporarea apei din faza externa a emulsiilor U/A
- se folosesc in concentratii de 1-5%
-Substante emoliente solubile in ulei: lanolina si derivatii, colesterolul, alcooli
grasi superiori(lauric, stearilic, cetilic), uleiuri vegetale si minerale, lecitine etc.
-
Lanolina - produsul natural purificat al grasimilor
de pe lana oilor
-in limba latina lano inseamna lana si oleum
ulei
- este o substanta semisolida de culoare
galbena, gras-ceroasa, secretata de glandele sebacee
din pielea oilor si prezenta pe firele de lana fiind
cunoscuta si sub numele de "grasimea lanei".
- woolwax - este extrasa dupa prelucrarea lanii
- anumite rase de oi produc foarte multa
lanolina care se obtine storcand lana obtinuta dupa
tunderea lor in compresor.
- are capacitatea de a incorpora apa
- emulgator emulsii W/O
- compozitie: esteri, acizi, alcooli (cu rest
hidrocarbonat mare)
-prin saponificare si extractie se obtin alcoolii
de lana
-lanolina anhidra-cosmetice
- lanolina nepurificata poate contine pesticide
- poate provoca alergii
lanolina
-
-preparate industriale obtinute din saponificarea si extractia lanolieni( Cerolan, Hartolan, Dusolan, Fluilan, Lantrol, Wiscolan, Lanocerina, Hidrolan, Waxolan, Albala, Lanolin wax)
-5% alcoolii de lana in asociere cu vaselina- baze alb-galbuie -eucerina( cu 200% mai
multa apa incorporata)
-amestecuri de steroli cu lanolina( Cerolan, Alcolan 40)
-derivati ai acizilor grasi din lanolina(Amerchol)si esterii acestuia cu propilenglicol,
glicerol, sorbitol( Solulan, Etholan, Atlas G-1790)
-amestecuri de colesterol cu vaselina, tip eucerina( Abracol, ProteginX, Eucerina,
Almecerin)
-derivati etoxilati solubili de lanolina( polioxoetilan sorbitol lanolina cunoscuti sub
deumirea de substante Atlas G-1425, G-1415 etc.)
Derivati de lanolina
eucerina alcooli de lana
-
Uleiuri vegetale- ulei de masline, ulei de floarea soarelui, ricin, susan,
ulei de avocado( Persea gratissima) bogat in vitaminele A, D, E,
(tocoferol)( hidratant si contine antioxidanti)
Lecitina, Colesterolul - componente normale ale pielii
- stimuleaza secretia glandelor si joaca un rol important
in metabolismul celular
lecitina
-
Unguente emoliente cu lanolina
-pentru tenurile uscate si normale
-se aplica seara- creme de noapte
-au efect hidratant
Lanolina anhidra 25g
Unt de cacao 50g
Cetaceu 5g
Ulei de parafina 10g
Borax 0.3g
Apa la 100g
Parfum
Lanolina
Vaselina 5g
Ceara 2g
Ulei de parafina 3g
Alcool cetilic 5g
Eucerina 40g
Glicerina 3g
Apa la 100g
Parfum
-
Creme nutritive si revitalizante
-pentru prevenirea pierderii elasticitatii, atrofierii tesutului subcutanat
-se utilizeaza pentru tratamentul pielii uscate
-conservarea pielii
-contin cantitati mari de uleiuri, substante grase, emoliente
-trebuie sa aiba o buna capacitate de intindere, iar filmul oclusiv pe care il formeaza
sa nu fie nici prea gras nici prea uscat
-creme de noapte de tip U/A, A/U, sau mixte
-pot fi creme cu lanolina sau coldcreme la care se asociaza substante biologic active
cum sunt vitamine, hormoni, fitohormoni, proteine, aminoacizi, fosfatide, lecitine,
fermenti, gerovital, colagen solubil, produse apicole, extracte de placenta etc.
Vitamine A, B, C, D, F, E, H
-deficienta locala de vitamine poate fi ameliorata prin aplicare de crme care sa
asigure o concentratie locala ridicata
-
Vitamina A- mentinerea capacitatii de aparare a pielii
- piele neteda, catifelata
- ingredient antirid
-Surse de vit A- uleiuri de peste, de arahide
-concentrate de vit A si D care se adauga in faza uleioasa
a emulsiei( 1g concentrat la 100g crema)
Vitaminele din grupul B- asigura integritatea pielii, regenerarea si revitalizarea ei
- lipsa lor duce la tulburari ale functiilor pielii( caderea
parului, incaruntire, dermatite)
-
Vitamina F- amestec de acizi grasi nesaturati(linoleic acid (LA) (omega-6)
alpha- linoleic acid (LNA) , (omega-3))
- contribuie la regenerarea pielii, avand o actiune trofica asupra pielii
- se utilizeaza in creme de noapte si de maini
- se gaseste in uleiuri vegetale de floarea-soarelui, arahide, soia,
grasimi animale
-
Vitaminele D si E- sunt active impotriva ridurilor din jurul ochilor
- activeaza circulatia in tesuturile periferice
-favorizeaza regenerarea tesuturilor
- se gaseste in germenii de grau, ulei
-vit E se foloseste in tratamentul pielii cuperozice, e recomnadat in
psoriazis, caderea parului, acneea vulgara
-
Vitamina H(Biotina)- absenta acestei vitamine duce la
formarea matretii, albirea parului, dermatite
Vitamina C- participa la formarea substantei numita colagen, protejeaza
tenul de cuperoza, acnee, infectii, imbatranire;
- se oxideaza usor;
-ascorbyl palmitate
-
Hormonii- joaca un rol important in proliferarea celulelor epiteliale, maresc
elasticitatea pielii, imbunatatesc circulatia
- trebuie dozati corect pentru un efect favorabil
- prezinta interes pentru cosmetica-hormonii sexuali
- estrogenii- micsoreaza cantitatea de lipide sintetizata de
glangele sebacee
- testosterona- exercita efect antagonist
-amelioreaza structura morfohistologica a pielii, prin
cresterea mitozei in epiderm
- tratamente indelungate cu un unguent hidrofil de 1%
propionat de testosterona, semnaleaza efecte
favorabile asupra cresterii firului de par si pigmentarea lui,
ameliorandu-se sau intarzaind formarea cheliei;
-
Fitohormonii- accelereaza formarea celulelor, imbunatatesc tonicitatea tesuturilor
- se utilizeaza extracte de plante care contin fitohormoni
- ulei de germeni de grau sau porumb ( 5-10%), extract de
morcovi, ulei de avocado;
-Auxina, Cytokinina, Ethylen, Acid Abszisin, AcidGibberellin,
Brassinosteroid, Acid Jasmon, Acid Salicilic
Produse apicole- laptisor de matca produsul glandular salivar secretat de alibine
are efecte bune in tratamentul tenurilor deshidratate -bogat in complexul de vitamine B - respectiv B1, B2,
B3, B5, B6, B8, B12 , lizina, valina, leucina, izoleucina, metionina, fenilalanina,
treonina, saruri minerale, oligoelemente, glucide, lipide
- polen- revitalizarea celulelor tesutului conjunctiv
- aminoacizi, acizi grasi, vitamin A( de 20 de ori mai multa
decat morcovii), vitamina E;
-
Colesterolul, lecitina- factori principali in prepararea cremelor nutritive
- regenerarea celulelor si glandelor sebacee, regenerator al
stratului de grasime
-0.5-1%
- lecitina este un bun emulgator, si are proprietati emoliente(1-5%)
Colagenul - reprezinta 30-35% din cantitatea totala de proteine din organism
Extracte de namoluri terapeutice- complexe biologice care furnizeaza substante
organice , biostimulente, hormoni, vitamine, elemente cu clor,
potasiu, sulf
- favorizeaza metabolismul celular si regenerarea
celulelor
-reda supletea, tonicitatea pielii, regleaza fluxul
sebaceu, regenereaza foliculul pilos, reduce comedoanele,
cicatrizeaza microabscesele
Extractele de placenta contin un complex de substante cu activitate biologica (hormoni, vitamine, aminoacizi, oligoelemente, enzime)
- se incorporeaza in preparatele cosmetice in conc de 3-5%
-
Creme cu vitamine- creme grase, de noapte
- contin lanolina, ceara, uleiuri vegetale sau minerale,
colesterol, unt de cacao, vaselina, alcooli superiori, in care se
asociaza vitamine in special liposolubile( A, D, E, F)
Creme pentru ten gras Stearina 10g
Ceara alba 10g
Cetaceu 6g
Ulei de masline 30g
Ulei de germeni de cereale 10g
Lecitina 1g
Trietanolamina 1g
Borax 0.5g
Apa 25g
Ulei odorant
Creme pentru ten uscat si normal Ceara alba 12g
Lanolina 2g
Ulei de parafina 23g
Colesterol 1g
Cetaceu 5g
Vitamina A 5ml
Borax 0.3g
Apa 20g
Parfum
Crema cu hormoni Ceara alba 9g
Stearina 14g
Miristat de izopropil 46g
Hormoni estrogeni 1.5g
Borax 1g
Trietanolamina 1.20g
Apa 27.30g
-
Creme hidratante
-au scop de a mentine continutul de apa al pielii si de a preveni uscarea ei prin
prin absorbtia ei
- agenti umectantii: glicerina, etilenglicolul, propilenglicolul, sorbitolul
-Starea de hidratare a pielii se exprima prin Factorul Normal de Hidratare(NMF),
care este din punct de vedere chimicun complex mucoproteic si
lipomucopolizaharidic
Compozitia chimica a FNH Acid 2-pirolidon carboxilic 12 %
Aminoacizi liberi 40%
Uree 4%
Amoniac 1.5%
Acid uric 1.5%
Glucozamina 1.5%
Creatinina 1.5%
Sodiu 5%
Calciu 4%
Potasiu 4%
Magneziu 1.5%
Fosfati 0.5%
Cloruri 6%
Lactati 12%
Citrati si formiati 0.5%
-
La retinerea apei in piele participa:
-proteine -prin constituientii hidrosolubili
-hidratii de carbon din stratul cornos
-lipidele cutanate din stratul cornos
Preparatele hidratante:
-apa (60-80%) incorporata sub forma de emulsii U/A si A/U
-emulgatori ionogeni si neionogeni
-ceruri autoemulgatoare
- agenti umectanti
Creme cu emulgator neionogen Alcool cetilic 17g
Tween 80 7g
Vaselina 25g
Glicerol 15g
Apa la 100g
Creme cu emulgator ionogen Alcool cetilic 8g
Unt de cacao 6.5g
Vaselina 20g
Laurilsulfatul de sodiu 0.5g
Apa la 65g
-
Lotiuni hidratante pentru fata, maini si corp
- sunt emoliente fara sa fie uleioase sau grase
Palmitat de izopropil 7.5g
Monostearat de propilenglicol 6g
Polietilenglicol monostearat 5g
Trietanolamina 0.5g
Glicerina 2.5g
Propilenglicol 2.5g
Apa 76g
Parfum 0.3-0.5g
-
Gerovital (procaine hydrochloride)
procaina
-
Seboreea -Este o stare patalogica datorata unor tulburari functionale a glandelor sebacee, caracterizata printr-un flux de grasime la suprafata parului si a pielii - seboreea grasa-acumularea in canalul osteofolicular a unei materii alcatuite din sebum si celule ale stratului cornos -seboreea fluenta-aspectul lucios al pielii - Nu este o afectiune microbiana , dar pe fondul seboreic se po dezvolta frecvent germeni microbieni (stafilococi, streptococi), care pot produce infectii cutanate
Cauze -Ereditatea -Tulburari generale ale organismului
-Tulburari endocrine- glandele sexuale( hormonii androgeni, estrogeni) - hipofiza - tiroida(hipotiroidism-creste lipemia)
-Sistemul nervos central- sindromul Parkinson, maniaco-depresiv, nevroza astenica, emotiile, efortul si surmenajul intelectual
-Se localizeaza pe fata(nas, frunte, pometi si barbie), pielea capului(alopecia seboreica), trunchi(torace, umeri, abdomen, regiunea cervicala)
-
Tratamentul seboreei -tratament profilactic- pentru tinerii ai caror parinti au seboree simpla sau complicata regim alimentar corespunzator, igiena adecvata, utilizarea rationala a sapunurilor de toaleta; -tratament local- are ca scop micsorarea cantitatii de sebum de pe suprafata pielii, pentru a da tenului un aspect cat mai aproape de normal, pentru a evita aparitia acneei-produse cosmetice antiseboreice, tratament individualizat;
Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul antiseboreic -Tratamentul formelor usoare-folosirea sapunurilor acide, sau sapun de sulf, gudron sau Ichtiol, a lotiunilor astringente care contin acid salicilic, borax, ectracte de plante, creme uscate, comprese cu infuzii de plante, masti faciale astringente(albus de ou, drojdie de bere, miere), bai cu aburi; Lotiune astringenta: Acid salicilic 1g Alaun 0.5g Alcool 70o Apa la 100g
Stearina 6g Alcool cetostearilic 12g Carbonat de potasiu 0.8g Glicerina 6g Borax 1g Nipagin 0.025g Apa la 100g
-
Acneea- afectiune larg raspandita, datorata unei inflamatii cronice a folicului pilosebaceu, asociata cu o retentie sebaceee care insoteste seboreea. - apare de obicei pe fondul seboreic, prin producerea exagerata de sebum, asociata cu obstruarea conductului sebaceu; - termenul de acnee este utilizat in general pentru a defini eruptii cutanate, caracterizate printr-o inflamatie a folicului pilosebaceu; - exista o relatie intre compozitia sebumului si acnee - componentele sebumului- squalenii, acizi grasi, gliceride- potential acneigen
Leziuni caracteristice acneei: Comedoanele- leziuni incipiente ale acneei Comedonul - filament seboreic imbatranit, inchistat intr-un invelis cornos care contine Corynebacterium acnes si stafilococi - comedoane deschise:-puncte negre- dop de sebum si celule cornoase - comedoane inchise:-puncte albe- nu produc o leziune inflamatorie Papule- mici proeminente, tari, putin dureroase, inconjurate sau nu de o zona eritematoasa - provin din comedonul inchis, care isi mareste progresiv diametrul determinand o rupere a foliculului, celulele keratinizate patrund in grosimea pielii unde se comporta ca un corp strain; Pustule- mici cavitati purulente situate in centru papulelor- papulopustule - apar in urma unei infectii cand celulele din jurul comedonului mor si se transforma in puroi; - pot aparea cicatricii hipocrome
-
Noduli - nodozitati situate profund in derm si hipoderm, de culoare roz-violacee - provin din doua sau mai multe comedoane care deseori se rup si fuzioneaza - persista mai multe saptamani, dupa care se resorb spontan sau pot evolua spre supuratie, lasand prin vindecare o cicatrice
Forme de manifestare ale acneei: - Acneea polimorfa juvenila( vulgara)- complicatie majora a seboreei - comedoane, papule foliculare, papulo-pustule, pustule-foliculare, noduli; -Acneea comedoniana( acneea punctata)- comedoane - Acneea papuloasa si pustuloasa- pot forma cicatrice -Acneea rozacee- forma particulara, se intalneste la adulti; - eritroza, seboree, elemente papulopustuloase - cauze: afectiuni gastrointestinale, tulburari tiroidiene; -Acnee cheloidiana( foliculita cheloidiana)- inflamatie cronica a foliculului pilosebaceu din regiunea cefei -Acneea infantila- apare in primii doi ani de viata -Acneea profesionala si medicamentoasa: iodurile, bromurile, cortizonul;
-
Factorii care determina aparitia acneei: -Predispozitia genetica -Factori endocrini- glandele sexuale- modificarea raportului androgeni/estrogeni -hipofiza- prolactina favorizeaza actiune androgenilor -corticosuprarenala- corticoizii pot determina o acnee vulgara -Factori digestivi si alimentari- consumul mare de grasimi, dulciuri, alimentatie saraca in proteine, vitamine -Factori nervosi- socurile emotionale, stari de tensiune psihica- maresc secretia glandelor sebacee -Factori microbieni- germeni ca Staphylococcus albus, Staphylococcus aureus, Bacterium acnes - Corynebacterium acnes- nu este patogen- sintetizeaza esteraze- hidroliza trigliceridelor
Preparate farmaceutice si cosmetice utilizate in tratamentul local al acneei -tratament local :-respectarea igienei riguroase, lotiuni astringente si antiseptice, baia de aburi -tratament general: substante cu actiune topica, antiseptica, antiinflamatoare: sulful, acidul salicilic, acidul retinoic, benzoil peroxidul, antibiotice;
-
Sulful cel mai comun ingredient, are proprietati keratolitice si keratoplastice -precipitat, sublimat sau coloidal - conc 3-12% - compusi cu sulf- cisteina, cistamina Rezorcinolul- conc 2-4% - are efect keratoplastic si keratolitic - solutie de rezorcinol 0.50% Acid salicilic - are efect keratoplastic si keratolitic - este mai putin iritant decat rezorcinolul si are actiune keratolitica mai pronuntata Peroxid de benzoil- se conditioneaza in lotiuni, unguente, emulsii U/A - conc de 5-10% - se recomanda utilizarea concomitenta cu acidul retinoic - actioneaza ca un bactericid fata de stafilococi Vitamina A acida( acid retinoic, tretinoina)- puternic exfoliant - tratament individualizat - impiedica formarea comedoanelor Estrogeni- folositi in tratament local in acnee -1% estrogeni Antibiotice- tratamente locale - tetraciclina, eritromicina, cloramfenicolul, neomicina sulfat, clindamicina - actioneaza prin diminuarea continutului de acizi grasi liberi din sebum - conc 2-4% - se asociaza cu alte substante antiacneice
-
Spunuri Definiie: substante tensioactive destinate curatirii General: Sruri ale acizilor grai Cosmetic: Sruri solubile ale acizilor grai Na+, K+, NH4
+
Istoric: Vechiul testament (extract apos al cenuii lesie) Pliniu cel Btrn meniona spunul ca produs de fenicieni din grsime de capr i cenu de fag Romanii foloseau o argil de la muntele Sapo, impregnat cu amestec de grsime topit i cenu. La muntele Sapo exista un loc destinat sacrificiilor rituale de animale Celii produceau un spun din grsime i cenu Saipo Galen (130 -200 AD) menioneaz utilizarea spunului la splarea corpului Priscianus (385 AD) menioneaz meseria de spunar saponarius Tehnologia nu s-a schimbat semnificativ pn in sec XX Epoca sapunului s-a deschis cu descoperirea fabricarii sodei la nivel industrial: Leblanc, i apoi Solvay: Fabricarea sodei
-
-pentru spalare, curatare
-lubrefianti- agenti de ingrosare
-Saruri de aluminiu, litiu, calciu
-rol spalare- surfactanti
-
Materii prime: C12-C18 Grsimi -Grsimea animal -Grasimi vegetale: Uleiul de palmier, Uleiul de cocos, Uleiul de miez de Palmier C12 - C14 -NaOH, KOH
Amestecuri comerciale de grsimi 80% C16C18 : 20% C12C14, 75% C12C18 : 25% C12C14, 70% C16C18 : 30 %C12C14. Grsimile cu C12C14 dau o consisten moale spunului Grsimile cu C16C18 contribuie la puterea de splare i calitatea spumei (stabil, consistent).
-
Grsimi i uleiuri
Proprieti
Indice saponificare
Indice de iod
Ps oC
Pt. oC
Glicerin %
Ulei de cocos 250-264 7-12 20-24 23,0 13
Grsime animal 192-202 48-52 40-47 40,0-47,0 10
Ulei miez palmier 245-255 14-19 20-28 24,0-26,0 12
Oleina miez palmier
231-244 25-31 - 21,8-26,0 -
Ulei palmier 196-202 50-55 40-47 27,0-50,0 10
Stearina palmier 193-206 48 (max) 20-26 24,0-26,0 -
Caracteristici ale grasimilor
-
Distribuia acizilor grai i caracteristicile maselor de baz de spun
-
Acizi grai distilai
-
Aditivi folositi in fabricarea sapunului : Compoziia de parfumare: -amestecuri de substante volatile din diferite clase chimicei ntr-un solvent(dipropilenglicol, dietilftalat). Alti solveni pot interactiona cu masa sapunului si ii modifica modifica proprietile Acizi grai liberi (superfatting) -folositi pentru neutralizarea alcalinitii(acizi grai din ulei cocos, miez de palmier, acid stearic sau acid citric ori fosforic)
Glicerina -folosita pentru abilitile hidratante -scade puterea de spalare a unui sapun
Colorani, pigmeni - se nglobeaza in masa de baz alturi de ageni de opacifiere ZnO, TiO2
-
Aditivi (continuare): Conservani -agenti chelatanti (EDTA, DTPA dietilentriaminopentaacetat) -agenti antioxidanti (BHT(butilhidroxitoluen E321) Ageni de condiionare pentru piele -Vitamina E -ulei de jojoba -lanolin- puternic hidrofoba -glicerilstearat- aspect sidefat -esteri izopropilici, -siliconi -cear de albine
Ageni antimicrobieni (antiseptici); triclorocarbanilida, triclorsan(irgasan) Surfactani sintetici- se folosesc cei anionici Ali aditivi aditivi tehnologici, agenti de umplere, exfoliani
-
Procedee de fabricare: 1. Discontinuu
1. Fierbere grsime cu NaOH 2. Adugare de sare. Se separ spunul (mas cu cca 65% ap cu
coninut de glicerin i sare). 3. Se poate continua fierberea dup adaos de NaOH pentru
consumarea tuturor resturilor de grsime 4. Separarea fazelor, ndeprtarea apelor glicerinoase 5. Splare spun. 6. Condiionare sub form de mas de baz sau spun finit
2. Continuu- mai ieftin, se poate automatiza, sarjele sunt mai mici
1. Saponificare -Grsimi i leie
2. Neutralizare - Acizi grai i leie
-
1. 20mL of a 20% weight per volume NaOH solution
is mixed with 5mL of any oil.
2. 10mL ethanol is added to aid in the mixing of the
reactants.
3. the mixture is boiled using a hot plate on water
bath for 30 minutes.
4. water is added periodicaaly to maintain a
constant volume.
5. a curd of soap forms on top of the mixture.
6. 5g of solid salt NaCl is added and boiled for a few
more minutes.
7. the salt precipitates the soap which floats on top
oh the solution as a solid.
8. filter,wash and test the soap.
-
Diagrama flux general pentru fabricarea spunului
-
Procedeul Colgate Procedeul Lever Rexona
-
Sistem de dublu extruder pentru spun
-
Differences between soaps and detergents:
-formation
formation of soap is by animal fats and vegetable oils which come from renewable resources
detergent is make by hydrocarbons which come from the petrochemical industry,it is non renewable resources.
-structure
soaps are ionic on polar head with a long,non-polar hydrocarbon tail. soap are anionic.
detergents have same structure to soap ionic head and non polar tail,but detergent can be anionic,cationic or
non-ionic.
-manufacture
soaps are manufacture by saponification,heating fats or oils which are esters with NaOH or KOH, then
precipitate with NaCl
one example of detergent is propene from petrochemical industry polymerises into polyprope,it also adding of
a benzene ring.detergent also reacting with H2SO4 and also reacting with NaOH to form sodium sulfate.
-reaction with hard water
soap do not lather well in hard water,soaps will form scum with calcium and magnesium this will cause the
clothes dull and grey
detergent will lather in hard water,detergents do not precipitate mineral salt in hard water.
-biodegradability
soaps are biodegradeble
detergents are biodegradable if hydrocarbon chain is straignt, while non-biodegradable if is branched chain.
-phosphates
soaps do not contain phosphates
detergents may be mixed with phosphates which pollute the enviroment
-
Sapunuri si creme de ras -un amestec de sapunuri de sodiu si de potasiu
Produse care fac rasul mai agreabil sau mai suportabil si care se prezint sub mai multe forme: batoane de spun paste de ras n tuburi creme de ras nespumante spume de ras in aerosoli
Cerine: Neiritant pentru fa Meninerea in form umed tot timpul rasului nmuierea brbii i meninerea acestei stri tot timpul rasului Sa aib efect de lubrifiere pentru ca aparatul de ras sa lunece uor Sa aib vscozitate suficient pentru a menine prul drept Stabil termic Noncoroziv Uor de ndeprtat dup ras
-
Ageni de nmuiere, sunt eseniali pentru spunuri de ras i creme de ras spumante -glicerol -alchilolamine(monoetanolamine, dietanolamine, trietanolamine) -laurilsulfati Cremele de ras nespumante, necesit nmuiere prealabil- apa cu spun in firul umed furnizeaz un lubrifiant Diferene de formulare: Creme de ras spumante nespumante Coninut umectai redus ridicat pH: 10 8 pH-alcalin grad de inmuiere al pielii mare
-
Spunuri solide -tind sa fie inlocuite cu geluri, sapunuri lichide; -materii prime:- grasimi - KOH, NaOH; -antioxidanti (BHA, BHT)(se evita rancezirea) Spre deosebire de spunurile de toalet n spunurile solide de ras: KOH Spum mai consistent i mai rapid format KOH pur (liber de sulfai, Fex+ i Cl-1)
R1 R2
Componeni % Componeni %
Spun de toalet 50,00 Acid stearic 50
Ulei de cocos 5,00 Ulei cocos 12
Acid stearic 10,00 KOH 20
Untur 20,00 NaOH 4
NaOH 2,30 Ap 14
KOH 10,00
Antioxidant 0,05
Apa 2,65
Grsimile i hidroxizii se vor aduga peste spunul iniial; o parte din glicerina format rmne n mas, contribuind la creterea calitii spumei i la puterea emolient a spunului
-
Creme de ras spumante
Iniial n borcane (anii 1880 SUA), ulterior in tuburi In concuren cu cremele nespumante, loiunile pentru rasul electric, spumele de ras, gelurile aerosol Cel mai eficient produs pentru ras; Unul dintre produsele cel mai dificil de obinut datorit problemelor de stabilitate termic Similar cu spunurile solide. Diferena apare n consisten( controlata de aditivi) Stabilitatea cremelor spumante este dat de electrolii care trebuie s menin n echilibru n limite largi de temperatur sistemul coloidal.
Electroliii trebuie testai pentru activitate coroziv asupra tuburilor de Al (Cl- este cunoscut activitatea sa este contracarat de Na2SiO3 inhibitor de coroziune)
Materii prime: KOH este important att ca puritate (lips de Fe, sulfati) ct i ca raport cu NaOH Acidul stearic comercial folosit in fapt amestec acid stearic/palmitic. Important: culoarea i mirosul, care pot fi parametri de reject pentru materii prime. Pentru stabilitatea culorii sau mirosului neplacut importani sunt antioxidanii. Trietanolamina este obligatorie la cremele nespumante i la spumele de ras (aerosol)
- reduce calitatea spumei
-
Uleiul de cocos influeneaz calitatea spumei si caracterul iritant al acesteia. In plus, uleiul de cocos poate produce problemele de miros si de culoare similare cu ale acidului stearic. Acizii grai mai nesaturai dect acidul oleic trebuie evitai deoarece tind s se oxideze.
Caracteristicile spumei n funcie de acizii grai care formeaz spunurile
Acid Spum spun Na+ Spum spun K+
Stearic Aproape inexistent; spun foarte solubil
Lunecoas, dens nu abundent
Palmitic Modest Dens dar nu abundent
Miristic Destul de abundent Foarte bun, abundent
Lauric Abundent Uoar, instabil
Oleic Se formeaz uor, consistent
Se formeaz uor, instabil
-
Creme de ras spumante (continuare)
Ingredieni mbuntesc calitatea spumei creeaz senzaie de confort nmuiere barb reinere umiditate Superfatting (adaos de acizi grai liberi) evit alcalinitatea stabilizeaz spuma, reinnd umiditatea Ageni hidratani glicerol lanolin (i ca emolient) Carbowax (PEG) Conservani (parabeni, imidazolidiniluree, sorbati, fenoxietanol) Antiseptic (acid boric, borax) Antioxidanti (BHT, BHA) Mentol (agent rcorire) Parfum
-
Creme de ras spumante (continuare)
A B C D
Acid stearic 35,0 21,0 20,0 38,8
Ulei de cocos 10,0 10,5 6,0 9,7
KOH 6,1 6,6 7,5 8,0
NaOH 2,0 0,4 0,5 1,6
Glicerol 8,0 7,0 12,0 11,6
Ap 37,4 53,2 37,5 30,3
Aditiv 1,5 1,3 1,0 -
Acid boric - - 0,5 -
Stearin - - 15,0 -
Antioxidant q.s. q.s. q.s. q.s.
Conservant q.s. q.s. q.s. q.s.
Parfum q.s q.s. q.s. q.s
Protocol: Dup saponificarea acidului stearic si a uleiului de cocos se adug surplusul de acid stearic Se adaug ingredientele speciale (lanolina si antioxidantul) Se nclzete glicerolul, acidul boric si jumtate din cantitatea de ap la 65C, se amestec cu masa principal Omogenizare lent Apa rmas, se nclzete la 44C i se adaug ncet
Formulri de principiu:
-
Creme de ras nespumante
Sunt destinate aplicrii pe fa fr pensul Necesita inmuierea prealabila cu ap cald i spun Emulsii de tip O/W care conin stearai de amoniu, trietanolamin, acid stearic liber, ingredieni higroscopici Ingredieni
TEA(emolient) Lanolina Materiale polimerice (metil celuloza, polivinilpirolidona, CMC (agenti de ingrosare pentru fixarea firului de pr) Conservani Stearat de glicerina(agent de sidefare) Emulgatori( Span 20, Tween 20)
-
Formulri de principiu:
Creme de ras nespumante
Se topesc uleiurile si se introduc in malaxor nclzit. TEA se amestec cu 1/3 din ap la 65C si se introduce in malaxor la 10 rot/min. Se adaug restul de ap la 44C i se agit la turaie ridicat pn la emulsionare. Dup rcire se adaug compoziia de parfumare.
-
Produse de preras si
Produse dupa ras
Rasul provoaca o stare de disconfort locala datorita:
-iritatiilor
-leziunilor fizice
Micsorarea discomfortului prin:
-alegerea aparatului de ras
-produselor de ras
-produselor de preras
-produselor dupa ras
Produse de preras
-sunt folosite pentru pregatirea barbii si a fetei pentru ras
1. Produse pentru inmuierea barbii
-au rol de protectie a pielii
Componenti:
-Substante tensioactive
-Emolientii
-Lubrifianti- pentru a reduce frecarea dintre lame si
piele(uleiuri siliconice)
-
Produse de preras
Produse pentru inmuierea barbii(continut)
Laurilsulftat de TEA (Dupanol WAT) 20g (3)
Aerosil OT( sulfosuccinat de bis 2 etilhexil) 0.1g (2)
Etilcarbitol(dietilenglicoeter) 3 g (1)
Alcool denaturat 1 g (1)
Apa demineralizata pana la 100g (1)
Acizi grasi din cocos 4.2g(1)
Acid oleic( cu acid linoleic) 5.6g(1)
Propilenglicol 5.0g(1)
TEA 2.85g(2)
MEA 1.26g(2)
Tergitol NPX(nonilfenoxietanol) 2 g(3)
Apa demineralalizata pana la 100g(3)
O
O S
O
O
OO
O-Na+
OH3C
O
OH
O
O
OH
Se pot adauga:
-coloranti
-pigmenti
-mentol
-conservanti
-agenti antiseptici
-
2. Produse pentru pregatirea pielii inainte de ras
-Sunt produse profesionale -Se folosesc inanintea aplicarii cremei de ras
-Functioneaza ca interfata intre piele si cremele de ras
Maresc capacitatea de lubrefiere a pastei de ras Reduc sensibilitatea pielii la actiunea mecanica, respectiv la actiunea chimica
Compozitie de principiu
I
Acid stearic 20.6g
Stearat de dietilenglicol 2.5g
Ulei mineral 4g
Ulei de ricin sulfonat 1.0g
II
TEA 1.3g
Borax 0.9g
Apa 14g
Propilenglicol 4.0g
Alginat de sodiu 2% 50g
III
Mentol 0.1g
Camfor 0.1g
Parfum 0.5g
I se incalzeste la 70oC sub agitare pana la
omogenizare.
In solutia coloidala de alginat se introduc ceilalti
Ingredienti din II si se incalzeste la 70oC.
Se adauga I in II sub agitare si se raceste
pana la 45oC, cand se adauga componentii III.
-
3. Produse pentru pregatirea pielii inainte de rasul electric
Asigura :
-Indepartarea umiditatii pielii- solutii alcoolice( efect deshidratant)
-Mentinerea firelor de par in stare dreapta si ferma- agenti astringenti(acidul
lactic, fenolsulfonatul de Zn, clorhidrat de aluminiu)
Compozitie de principiu:
Fenolsulfonatul de Zn 1.8g (1)
Alcool denaturat 40g (1)
Mentol 0.1g (1)
Camfor 0.1g (1)
Extract de hamamelis 58g (2)
-
Produse de dupa ras(after shave)
-Indeparteaza senzatia de tensiune, disconfort de dupa ras
-Calmeaza iritatiile minore
-Efect cicatrizant
-Confera senzatia de racoare
-Protejeaza pielea de agenti bacterieni
Forme:
-Lotiuni dupa ras
-Gel dupa ras
-Spuma dupa ras
-Balsam dupa ras
-Pudra dupa ras
-
Lotiuni dupa ras
-cele mai uzuale
Materii prime:
-contin 40-50% alcool- agent antiseptic
-agent umectanti-propilen glicol
-agenti astringenti
-agenti emolienti
-agenti cicatrizanti
Continut de principiu
Etanol denaturat 55g (2)
Dipropilenglicol 2g(1)
Ulei de ricin polietoxilat 1g(2)
Alantoina 0.1g(1)
Extract de aloe (2)
Agent germicid (Irgasan) (2)
Apa pana la 100g(1)
Absorbant UV (2)
Parfum (2)
-
Gel dupa ras
- Se obtine combinand polimer de carboxivinil si o baza
Continut de principiu
Carbomer 934 1g
Mentol 0.1g
Etanol denaturat 48g
Trietanolamina 1g
Apa pana la 100g
Parfum
Colorant
Se dizolva Carbomerul in o treime
din cantitatea de apa, cu agitare
puternica. (A)
Se dizolva TEA, mentolul si parfumul in
etanol. (B)
Se adauga solutia B la solutia A, in
cantitati mici si sub agitare.
Se dizolva colorantul in restul de apa si
se aduga amestecului.
Spuma dupa ras
-este dispersata de aerosol sub forma de spuma si cand ajunge in
contact cu piele se distruge
Nonionic emulgator(Polawax) 3.34g
Etanol (denaturat) 95.34g
Mentol 0.06g A
Triclosan1 0.06
Allantoin 0.10g
Di-isopropyl Adipate(Crodamol) 1.10g
Parfum q.s B
Butan 8% 92%
Se amesteca ingerdientele A si se incalzesc
la 60-65oC. Se raceste amestecul la 40oC
cand se aduga parfumul. Dupa racire se umple
tubul cu amestecul si se