CAMPUL PROTETIC MAXILAR EDENTAT TOTAL

    

 

1.Frenul buzei sup.Deobicei acesta nu contine fibre musculare. Uneori frenul buzei sup. este hipertrofic si se insera aproape de papila incisiva. In acest caz se recurge la corectia sa chirurgicala.

sus

2.Zona vestibulara centralaEste situata de o parte si alta a frenului buzei sup., intre cele 2 frenuri bucale.

sus

3.Bride bucale

sus

4.Spatiul vestibular lat.Se intinde de la nivelul frenului bucal pana in zona distala a crestei zigomato-alveolare. Inchiderea marginala de la nivelul crestei zigomato-alveolare se realizeaza

greu, deoarece mucoasa de la acest nivel este foarte subtire.

sus

5.Creasta zigomato-alveolara (procesul zigomatic, apofiza zigomatoalveolara) In cazul atrofiei marcate a crestei alveolare, aceasta creasta zigomato-alveolara poate interfera cu structurile campului protetic. Aceasta se situeaza aproape de coama crestei. Aici, mucoasa bucala este foarte subtire.

sus

6.Punga lui EisenringEste situata intre apofiza zigomato-alveolara si spatiul paratuberozitar. Aceasta zona este mai larga decat cea din zona vestibulara laterala. Pe masura ce creasta reziduala se resoarbe, latimea acestui spatiu creste. Aceasta zona ia nastere datorita incrucisarii fibrelor musculare ale maseterului cu cele ale buccinatorului.In miscarile de deschidere a gurii procesul coronoid coboara si ingusteaza zona pungii lui Eisenring si zona paratuberozitara. Amprentarea acestei zone poate prezenta erori de reproducere a acesteia.De aceea se recomanda in amprentarea preliminara sa se introduca in aceasta zona cu ajutorul aratatorului cate o cantitate de alginat, dupa care se aplica lingura pe campul protetic. In timpul amprentarii pacientul va deschide si inchide gura, pt. ca procesul coronoid sa modeleze marginea amprentei din aceasta zona.

sus

7.Tuberozitate maxilara Se afla in prelungirea crestelor edentate, la nivelul molarului 3 sup. Daca acest dinte exista inca pe arcada, tuberozotatea este mai putin palpabila. Aceasta tuberozitate devine mult mai evidenta in lipsa molarului 3 sup. Fiecare tuberozitate are 3 poli: vestibular, distsal si caudal (inf.). Polii vestibulari si distali pot fi uneori retentivi, fapt ce ingreuneaza efectuarea si adaptarea protezei mobile. In astfel de cazuri se recurge la corectarea chirurgicala a acestora. Polul inf. poate fi uneori f. apropiat de creasta edentata mandibulara, astfel spatiul protetic devenind insuficient. Si in aceste cazuri se recurge la corectarea chirurgicala, care va realiza un spatiu protetic minim de 4 mm. Tuberozitatile maxilare, (la fel ca tuberculii piriformi de la mandib.), sunt zone biostatice. Resorbtia si atrofia la acest nivel sunt scazute.

sus

8.Spatiul paratuberozitar

sus

Santul pterigomaxilar

9.Intre carligul apofizei pterigoide (hamulus pterygoideus) si polul post. al tuberozitatii se afla santul pterigomaxilar. Acesta este un reper important in realizarea inchiderii marginale a protezei totale. Prezenta in aceasta zona a ligamentului pterigomaxilar poate disloca proteza superioara, datorita mobilitatii sale la deschiderea gurii.

sus

10.Ligamentul pterigomaxilar

sus

11.Linia AH sau linia de vibratie (in desen linia AH cu dublu arc) Aceasta delimiteaza palatul dur de cel moale. Ca puncte de reper se pot evidentia santurile pterigomaxilare si foveele palatine. Linia AH poate fi de 3 forme: - linie dreapta

- cu concavitate distala - cu dublu arc, cu concavitati distale

sus

12.Valul palatin (palatul moale) Palatul moale este format din muschii palatofaringian si palatoglos, tensorul si ridicatorul palatului moale, muschiul uvulei. Palatul moale participa la deglutitie, fonatie, respiratie, cascat si voma.

sus

13.Spina nazala posterioara Se afla pe marginea post. a palatului dur. Este formata prin unirea pe linia mediana a marginilor post. ale lamelor orizontale ale oaselor palatine.

sus

14.Foveele palatine Sunt 2 depresiuni localizate de o parte si alta a liniei mediosagitale. In 75% din cazuri acestea sunt plasate anterior de linia AH si doar in 25% din cazuri se afla chiar la nivelul ei.

sus

15.Glande salivare accesorii palatinale

sus

16.Gaura palatina posterioara Localizare: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului

dur (post. de sutura transversa, la baza proceselor alveolare). Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent.

sus

17.Nervul palatin mare

sus

18.Papila incisiva Este indicata folierea acestei zone. In resorbtiile accentuate ale crestelor edentate, gaura incisiva poate ajunge pana pe muchia crestei. Presiunile pe care o proteza le exercita pe papila incisiva, pot provoca durere, chiar parestezie.

sus

19.Rugile palatine (plicile palatine) Se afla paramedian in treimea ant. a palatului dur. Acestea au un rol important in fonatie. Uneori se impune transpunerea lor pe fata lustruita a bazelor, protezelor totale.In regiunea treimii ant. a boltii palatine, tesutul submucos este bogat in celule adipoase.

sus

20.Torusul palatin Foarte des de-a lungul suturii medio-sagitale se poate evidentia prezenta torusului palatin. Acesta este o formatiune osoasa, fara semnificatie patologica. Prezenta torusului paltin poate determina bascularea protezei, de aceea se indica folierea acestei zone. In cazurile torusului palatin accentuat se corecteaza chirurgical, cu riscul aparitiei recidivelor. Mucoasa care acopera torusurile este mai subtire.

sus

21.Rafeul palatinRafeul palatin este o banda de fibromucoasa care acopera sutura mediosagitala. Rezilienta acestei fibromucoase este minima, de 0,1mm. De aceea daca aceasta zona este sensibila la palapare, se realizeaza folierea modelului.

sus

22.Sutura mediosagitalaSutura medio-sagitala se continua sup. si ant. cu sutura intermaxilara si post. cu creasta inf. a vomerului.

sus

23.Creasta alveolara reziduala (creasta edentata) Procesul de resorbtie al crestei edentate este centripet. Resorbtia este mai lenta la nivelul frenului labial sup. si la nivelul frenurilor bucale. Este si mai lenta la nivelul zonelor biostatice (bolta palatina, tuberozitatile maxilare). Foarte rar poate aparea creasta in muchie de cutit, aceasta fiind mai frecventa la mandibula.

sus

24.Muschiul buccinator

sus

25.Bolta palatina (palatul dur) Este o zona biostatica. Exista bolta palatina adanca (ogivala), medie si plata. Continutul de tesut adipos este mai mare la un palat plat decat la cel ogival. Bolta ogivala implica dificultati de amprentare. Aceasta nu duce la sporirea retentiei protezei si poate duce la dificultati de inchidere marginala distala a protezei. Forma medie a boltii palatine este cea mai benefica protezarii. Forma plata a boltii palatine poate aparea in urma resorbtiei accentuate a crestelor reziduale (dat. purtarii protezelor necorespunzatoare, dat. pierderii unitatilor dentoparodontale de mult timp, sau dat. bolii parodontale). Bolta plata contribuie la mentinerea protezei totale prin fenomenul de adeziune. Lungimea medie a boltii palatine este de 4,8cm (de la papila incisiva la linia interhamulara). Adancimea medie este de 12-17mm. Latimea medie in treimea mijlocie este de 4,1cm iar intertuberozitar de ca. 4,5cm. Palatul dur este format din palatul primar si cel secundar. Palatul primar este format din oasele incisive (in nr. de 2), iar palatul secundar din procesele palatine ale oaselor maxilare (in nr. de 2) si lamele orizontale ale oaselor palatine (in nr. de 2). Sutura incisiva se afla la unirea oaselor incisive cu procesele palatine. Aceasta se afla in treimea ant. a palatului dur. Sutura palatina transversa se afla la unirea dintre procesele palatine si lamele orizontale. Aceasta sutura se afla in dreptul fetelor distale ale molarilor secunzi superiori. Post. de sutura transversa se afla gaura palatina post. (sau gaura palatina mare), la baza proceselor alveolare. Prin acest orificiu trec nervii palatini ant. si pachetul vascular aferent. Localizarea gaurii palatine post.: medial de molarul 3 sup. si la 0,5 cm. ant. de marginea post. a palatului dur.

sus

26.Zona glandulara a lui SchröderRezilienta acestei zone este crescuta. In grosimea mucoasei exista o multime de glande salivare. La acest nivel se gasesc aproximativ 250 de orificii de deschidere ale glandelor salivare mici. Acestea secreta mucina, fapt

benefic in protezarea totala, deoarece mucina favorizeaza mentinerea protezei pe camp.

sus

27.Gaura incisiva

sus 

CAMPUL PROTETIC MANDIBULAR EDENTAT TOTAL

1.Marginea ant. a ramurei ascendente Se afla in prelungirea liniei oblice externe.

2.Trigonul retromolarMarginea ant. a ramurii ascendente a mandibulei formeaza impreuna cu partea posterioara a liniei milohioidiene trigonul retromolar.

3.Rafeul pterigomandibular(plica pterigomandibulara, ligamentul pterigomandibular)

4.Tuberculul piriform (sin. tuberculul mandibular, sin. tuberculul alveolar mandibular)

In constituirea lui intra: ligamentul pterigomandibular, fibre tendinoase ale muschiului temporal, fibre ale buccinatorului, milohioidianului si constrictorului sup. al faringelui, formatiuni glandulare.

Tuberculul piriform apare dupa pierderea ultimului molar. La dentat, distal de ultimul molar (molarul 2 sau 3), se afla papila retromolara. Aceasta nu trebuie confundata cu tuberculul piriform (care exista doar la edentat). Distal de papila retromolara se afla o mucoasa sub care se gaseste zona glandulara retromolara.Tuberculul piriform este o zona complexa cu insertii multiple si glande retromolare.Tuberculii piriformi sunt zone biostatice. Procesul de resorbtie si atrofie de la acest nivel se desfasoara mai lent decat la nivelul crestelor reziduale. Vestibular de tuberculul piriform pot apare fibre musculare ale maseterului. Tuberculii piriformi prezinta zone de consistente diferite. Treimea ant. este acoperita de o fibromucoasa fixa. Intre treimea mijlocie si cea post. incepe insertia ligamentului pterigomandibular. De aceea, inchiderea marginala in zona distala se realizeaza intre treimea mijlocie si cea post. a tubercului piriform.Pe ultimul centimetru al bazei protezei totale mandibulare nu se monteaza dinti, pentru a prelungi "viata" tubercului piriform.

sus

5.

Muschiul maseter

sus

6.

Punga lui FischDispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina formarea fundului de sac, numita punga lui Fisch.

sus

7.

Muschiul buccinator

Deasupra liniei oblice externe, in dreptul alveolelor celor 3 molari, se insera muschiul buccinator.

sus

8.

Frenul bucal

sus

9.

Frenul buzei inf.Este prezent doar la 50% din pacienti. Are o mobilitate mai scazuta decat frenul labial sup. Uneori se recurge la corectia sa chirurgicala.

sus

10.

Spatiul retromilohioidianEste situat sub linia oblica interna.

sus

11.

Linia milohioidiana (sin. linia oblica interna)Se intinde de la apofizele genii pana la nivelul ultimului molar.Anterior pe aceasta linie se insera muschiul milohioidian, iar posterior se insera fasciculul milohioidian al constrictorului superior al faringelui si partial ligamentul pterigomandibular.Marginile protezei se realizeaza astfel incat sa nu depaseasca linia milohioidiana.Uneori creasta se resoarbe pana devine negativa, linia oblica interna apropiindu-se de coama, iar planseul bucal herniind peste aceasta.

sus

12.

Zona linguala laterala (zona paralinguala)Se intinde de la limita ant. a tubercului piriform la spatiul dintre canin si premolar. Lateral este delimitata de versantul lingual al crestei. Spre int. este delimitata de limba si uneori de glanda sublinguala. Spre inf. este delimitata de linia oblica interna, planseul bucal cu glanda sublinguala, sub care se afla muschiul milohioidian.

sus

13.

Torusul mandibularDeasupra liniei oblice interne, in dreptul premolarilor, pot fi prezente torusurile mandibulare. Torusurile mandibulare pot fi unice sau multiple. Spre deosebire de cele palatinale pot fi depistate si prin radiografii retroalveolare sau ocluzale, cand apar ca zone de opacitate intensa, bine circumscrise.

sus

14.

Zona linguala centrala (spatiul sublingual)Schreinemakers descrie aceasta zona ca se intinde 1,5 cm la dreapta si 1,5 cm la stanga de frenul lingual.

sus

15.

Frenul lingualFrenul lingual este compus din muschii genioglosi.

sus

16.

Caranculele sublinguale

sus

17.

Linia oblica externaSe afla pe fata externa a mandibulei. Porneste de la nivelul eminentei mentoniere si se continua cu marginea ant. a ramurii ascendente.Deoarece resorbtia la mandibula este centrifuga, crestele reziduale mandibulare pot sa ajunga in decursul anilor pana la nivelul liniei oblice externe.

sus

18.

Gaura mentoniera Cand resorbtia este accentuata, gaura mentoniera se apropie tot mai mult de coama crestei, manunchiul vasculonervos mentonier ajungand uneori sa fie strivit de saua protezei. Folierea acestei zone nu rezolva mereu situatia, fiind uneori nevoie de o corectie chirurgicala a pozitiei orificiului mentonier.

sus

19.

Apofizele geniiAcestea sunt cele 4 proeminente pe fata interna a mandibulei, situate median. Apofizele genii formeaza impreuna spina mentoniera (spina mentala). De la apofizele genii porneste de o parte si de alta linia milohioidiana (sau linia oblica interna) care se termina la nivelul ultimului molar.Pe apofizele genii superioare se insera muschiul genioglos, iar pe cele inf. geniohioidianul.Cu cat resorbtia crestei se accentueaza, cu atat mai mult cele apofize genii sup. se aproprie de creasta.

sus

20.

Plica sublinguala

sus

21.

Zona vestibulara centrala (zona labiala)Se intinde intre cele 2 frenuri bucale. In aceasta zona se afla muschii: orbicularul buzelor, patratul barbiei si muschiul mentonier. Orbicularul buzelor are fibre orizontale si ajuta la stabilizarea protezei si la actiunea de ventil extern. Ceilalti 2 muschi se insera perpendicular pe periferia campului protetic, influentand mobilitatea fundului de sac. Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atat insertia lor se apropie mai mult de creasta.

sus

22.

Zona vestibulra lateralaSe intinde de la frenurile bucale la tuberculii piriformi, si de la coama crestei pana la linia oblica externa. In aceasta zona, actiunea de ventil interna se obtine mai greu decat actiunea de ventil externa. Cu cat atrofia crestei este mai accentuata, cu atata insertia muschiului mentonier se apropie mai mult de creasta. Dispozitia muschiului buccinator in regiunea distala a zonei vestibulare lat. determina formarea fundului de sac, numita punga lui Fisch.

sus