L

Pr. Liviu Bãl㺠cuţiPr. Adrian Boboru?ã

1Pãstorul Arhidiecezei

IOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de BucureºtiIOAN ROBU, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureºti

La noi, catolicii, sãrbãtoarea Crãciunului începe odatã cu Liturghia din noaptea dinspre 24 spre 25decembrie. Aºa a fost tradiþia noastrã, ca în miez de noapte sã ne adunãm la bisericã ºi sã deschidemcelebrãrile Naºterii Domnului. Pentru ce noaptea? Pentru cã aºa ne sugereazã Evanghelia? Pentru cãnoaptea dã sãrbãtorii o notã de mister, de poezie? Sigur, acestea sunt adevãrate. Însã e vorba de cevamult mai mult. Noaptea, întunericul, bezna sunt împreunã imaginea nefericirii omeneºti, a înfrângerilor, acãderilor în pãcat, în patimi; noaptea simbolizeazã mizeria spiritualã a unei lumi fãrã Dumnezeu.

Iar Fiul lui Dumnezeu a venit în lume sã ia asupra sa tot acest întuneric.A sãrbãtoriA sãrbãtoriA sãrbãtoriA sãrbãtoriA sãrbãtori Crãciunul în miez de noapte înseamnã a recunoaºte cã iubirea lui Dumnezeu faþã de noi

este mai puternicã decât întunericul cel mai mare din noi ºi din jurul nostru. De Crãciun, slava Domnului neînvãluie în luminã. Stând astfel în faþa lui Isus care s-a nãscut pentru noi, rugându-ne, meditãm cele scrisede sfântul Ioan Evanghelistul: „La început era Cuvântul ºi Cuvântul era la Dumnezeu ºi Cuvântul eraDumnezeu... Cuvântul era adevãrata luminã care lumineazã pe tot omul care vine în lume... ªi Cuvântuls-a fãcut trup ºi a locuit printre noi” (In 1,1-2,9,14).

A contemplaA contemplaA contemplaA contemplaA contempla, a adora Cuvântul nu înseamnã a-l privi pe Isus în naºterea sa ca pe o fiinþã îndepãrtatã,cu teamã ºi cu neliniºte, aºa cum priveau evreii de departe la slava lui Dumnezeu care se manifesta printunete ºi fulgere pe muntele Sinai (cf. Ex 19,18). „Cuvântul s-a fãcut trup”, adicã om adevãrat, unul dintrenoi, om între oameni; mai mult, „asumând condiþia noastrã de sclavi”, umilindu-se „pe sine, fãcându-seascultãtor pânã la moarte ºi încã moartea pe cruce” (Fil 2,7-8).

CrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunul este începutul drumului pe care Isus, adevãratul Fiu al lui Dumnezeu ºi adevãratul Fiu alMariei, îl va parcurge pe strãzile oamenilor, împreunã cu ei, „fiind încercat el însuºi în toate, asemeneanouã, afarã de pãcat” (Ev 4,5). „A venit sã locuiascã printre noi”, adicã în mijlocul tuturor oamenilor, nu înmijlocul unor privilegiaþi din punct de vedere financiar, social, cultural ºi nici din punct de vedere al sfinþeniei.Dimpotrivã, încã de la început el a fãcut o alegere în favoarea sãracilor ºi a celor smeriþi, începând cumama sa ºi cu cel pe care lumea îl numea tatãl sãu. Bolnavii, suferinzii, copiii, cei pe care oamenii „buni„îi numeau „pãcãtoºi”, într-un cuvânt, cei care nu conteazã în ochii celorlalþi ºi care sunt respinºi, sunt favoriþiilui pentru cã tuturora vrea sã le ducã vestea cea bunã a pãcii, a bucuriei, a mântuirii. Pentru toþi estevalabil programul sãu de viaþã: „Am venit pentru ca sã aibã viaþã ºi s-o aibã din belºug” (In 10,10).

IsusIsusIsusIsusIsus ne învaþã sã avem încredere în El ºi în Tatãl care l-a trimis ca Mântuitor. Vãzându-l om ca noi toþi,mic, slab, sãrac din cauza noastrã, meditând asupra faptului cã „pentru noi oamenii, ºi pentru a noastrãmântuire s-a coborât din ceruri. S-a întrupat de la Duhul Sfânt din Maria Fecioarã ºi s-a fãcut om. S-arãstignit pentru noi sub Ponþiu Pilat, a pãtimit ºi s-a îngropat”, pentru ca apoi sã învie ºi sã se înalþe laceruri - cum sã nu ne lãsãm inimile cuprinse de speranþã? Fiecare dintre noi poate ºi trebuie sã repeteîmpreunã cu Paul: „Aceastã viaþã în trup eu o trãiesc în credinþa Fiului lui Dumnezeu, care m-a iubit ºi s-adat pe sine pentru mine” (Gal 2,20). Meditarea Crãciunului, ne avertizeazã sfântul Ioan Gurã de Aur, trebuiesã ne inspire viaþa de creºtini: „Nu ne rãmâne decât sã ne rugãm, dupã revelarea acestor adevãruri atâtde sublime, ºi viaþa noastrã sã fie curatã ºi comportamentul nostru neprihãnit; nu ne este de folos sãcunoaºtem aceste lucruri dacã faptele noastre nu sunt drepte”. Cuvântul care s-a fãcut trup pentru a locuiîntre noi, miºcat de iubirea care vrea mântuirea tuturor, ne învaþã sã ne deschidem în faþa fraþilor noºtriprin smerenie, prin iubire, prin slujire pânã la dãruirea de noi înºine: „Aceasta este porunca pe care v-odau vouã, sã vã iubiþi unii pe alþii, aºa cum v-am iubit ºi eu pe voi” (In 15,12); „dacã Dumnezeu ne-a iubit, ºinoi trebuie sã ne iubim unii pe alþii” (1In 4,11); „El ºi-a dat viaþa pentru noi, ºi noi suntem datori sã ne dãmviaþa pentru fraþi” (1In 3,16).

CrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunul este o parte din istoria iubirii lui Dumnezeu faþã de noi. Aceastã iubire este lumina careîmprãºtie tot întunericul nostru, ajutându-ne sã descoperim o certitudine care ne spune ce înseamnãcuvântul „mântuire”: „Nici moartea, nici viaþa, nici îngerii, nici stãpânirile, nici cele prezente, nici cele viitoare,nici puterile, nici înãlþimile, nici adâncurile ºi nici vreo altã creaturã nu va putea sã ne despartã de iubirealui Dumnezeu care este în Cristos Isus” (Rom 8,38-39).

Tuturor, din inimã, Sãrbãtori Fericite ºi un An Nou Binecuvântat!Sãrbãtori Fericite ºi un An Nou Binecuvântat!Sãrbãtori Fericite ºi un An Nou Binecuvântat!Sãrbãtori Fericite ºi un An Nou Binecuvântat!Sãrbãtori Fericite ºi un An Nou Binecuvântat!

„ªi Cuvântul s-a fãcut T„ªi Cuvântul s-a fãcut T„ªi Cuvântul s-a fãcut T„ªi Cuvântul s-a fãcut T„ªi Cuvântul s-a fãcut Trup”rup”rup”rup”rup”

2 Actualitate

Pe 10 decembrie a fost anunþatã numirea nouluiNunþiu Apostolic în România ºi Republica Moldova.Este vorba de Mons. Francisco-Javier Lozano,Arhiepiscop titular de Penafiel, care pânã acum a fostNunþiu Apostolic în Croaþia. Din 1998, reprezentantulSfântului Pãrinte în România a fost ArhiepiscopulJean-Claude Périsset, transferat de Papa Benedict alXVI-lea în aceeaºi funcþie, de Nunþiu Apostolic, înGermania. Prezentãm câteva date despre noulNunþiu.

E.S. Mons. Francisco-Javier Lozano s-a nãscut laVillaverde de Iscar (provincia di Segovia, Spania) la 28

noiembrie 1943, dintr-o familie de agricultori. Dupã ce a început studiile universitare,în luna octombrie 1959 a intrat în Seminarul de Sevilla unde a studiat limba latinã ºifilosofia. Patru ani mai târziu, a trecut la Universitatea Pontificalã din Salamancaunde a obþinut bacalaureatul în Teologie (1965) ºi, în 1967, licenþa în Teologie laUniversitatea Pontificalã Gregorianã, de la Roma, ºi ca student al Colegiului SpaniolSf. Iosif, unde a fost sfinþit preot de cãtre Cardinalul Antonio Samore, la 19 martie1968. Apoi a urmat doi ani de Teologie Moralã pe lângã Academia Alfonsiana(Universitatea Pontificalã Lateranã), unde ºi-a prezentat teza de doctorat în lunamartie 1972. Reîntors în patrie a fost numit profesor de Teologie Moralã la Centrulde Studii Teologice din Sevilla, ºi, un an mai târziu, a fost chemat la Roma sã sepregãteascã pentru serviciul diplomatic al Sfântului Scaun la Academia EclezialãPontificalã. În luna noiembrie 1974 ºi-a prezentat teza de Doctorat în Filosofie laUniversitatea Pontificalã Sf. Toma (Angelicum, Roma), iar în mai 1977 a obþinutDoctoratul în Drept canonic la Universitatea Pontificalã Lateranã, Roma. Printre altetitluri academice îl are ºi pe acela de Profesor EGB (Universitatea Statalã din Sevilla,Spania); Licenþiat în Filosofie (Universitatea Statalã din Valencia, Spania), Diploma înbiblioteconomie (Biblioteca Apostolicã Vaticanã).

Dupã încheierea studiilor în Diplomaþie, la Academia Pontificalã Ecleziasticã ºide drept canonic, în martie 1976 a fost trimis sã activeze în Nunþiatura Apostolicãdin Nigeria (Lagos). A fost apoi secretar ºi ulterior consilier în urmãtoareleReprezentanþe Pontificale: în Africa de Sud (Pretoria); în Zimbabwe (Harare); înIugoslavia (Belgrad), în Guatemala. În 1984 a fost numit ºeful Secþiunii pentru AmericaLatinã (Spania) a Secretariatului de Stat al Vaticanului, unde a rãmas pânã la 9 iulie1994 când a fost numit Arhiepiscop titular de Penafiel ºi Nunþiu Apostolic în Tanzania.A primit sfinþirea episcopalã de la Cardinalul Angelo Sodano, Secretar de Stat, la25 iulie 1994, solemnitatea Sf. Iacob Apostolul, patronul Spaniei. La 20 martie 1999a fost transferat de la Nunþiatura Apostolicã din Dar-es-Salaam la cea din Republicademocratã Congo (Kinshasa) unde a rãmas ªef de Misiune pânã în anul 2002.Apoi a intrat la Secretariatul de Stat al Vaticanului ca Nunþiu Apostolic disponibil ºi,la 4 august 2003, Sfântul Pãrinte l-a numit reprezentant pontifical în Croaþia. La 10decembrie 2007 a fost numit Nunþiu Apostolic în România ºi Republica Moldova. Înafarã de limba maternã cunoaºte limbile italianã, englezã, francezã, portughezã,germanã, rusã ºi sârbo-croatã. Îi urãm bun venit ºi o activitate rodnicã în România!

Un nou NunþiuUn nou NunþiuUn nou NunþiuUn nou NunþiuUn nou NunþiuApostolicApostolicApostolicApostolicApostolic

în Româniaîn Româniaîn Româniaîn Româniaîn România

SANCTITÃÞII SALE BENEDICT ALSANCTITÃÞII SALE BENEDICT ALSANCTITÃÞII SALE BENEDICT ALSANCTITÃÞII SALE BENEDICT ALSANCTITÃÞII SALE BENEDICT ALXVI-LEA,XVI-LEA,XVI-LEA,XVI-LEA,XVI-LEA,

PONTIF SUPREMPONTIF SUPREMPONTIF SUPREMPONTIF SUPREMPONTIF SUPREM

Sfinte Pãrinte, apropiindu-se fericitaSolemnitate a Naºterii Mântuitorului întreguluineam omenesc, Arhiepiscopul Arhidiecezei deBucureºti, împreunã cu Episcopul sãu auxiliar, cupreoþii, congregaþiile religioase de bãrbaþi ºifemei ºi credincioºii încredinþaþi grijii salepastorale, îi ureazã multiubitului nostru Papãtoate cele bune, ºi-ºi mãrturisesc sentimentelede cordialã afecþiune, sincerã comuniune ºi filialãascultare faþã de Urmaºului Sfântului Petru lacârma întregii Biserici a lui Cristos.

Prin rugãciuni înflãcãrate ºi neconteniteimplorãm pentru Sanctitatea Voastrã de laCuvântul veºnic al Tatãlui, Întrupat pentrumântuirea noastrã, prin mijlocirea Sfintei FecioareMaria, Mama Bisericii ºi protectoarea poporuluicreºtin, sã aveþi o sãnãtate foarte bunã, iar lumeaîn care trãim, o lume sfâºiatã de flagelul urii, alterorii ºi al rãzboiului, sã se bucure deprosperitate ºi pace.

Pentru Arhiepiscopia noastrã, pentru bisericanoastrã catedralã, pentru poporul nostru ºi patrianoastrã cerem cu încredere BinecuvântareaApostolicã, aducãtoare de luminã ºi ajutorceresc.

Bucureºti,16 decembrie 2007

Arhiepiscop Mitropolit,Arhiepiscop Mitropolit,Arhiepiscop Mitropolit,Arhiepiscop Mitropolit,Arhiepiscop Mitropolit, IOAN ROBU IOAN ROBU IOAN ROBU IOAN ROBU IOAN ROBU

wwwwwwwwwwwwwww.catholica.ro.catholica.ro.catholica.ro.catholica.ro.catholica.ro

3Actualitate

În sãrbãtoarea Neprihãnitei Zãmisliri, În sãrbãtoarea Neprihãnitei Zãmisliri, În sãrbãtoarea Neprihãnitei Zãmisliri, În sãrbãtoarea Neprihãnitei Zãmisliri, În sãrbãtoarea Neprihãnitei Zãmisliri, în catedrala SfântaFecioarã Maria, Reginã, din Iaºi, a fost celebratã Liturghia dehirotonire a nouãsprezece studenþi, din anul VI, de la Institutul TeologicRomano-Catolic. Alãturi de PS Petru Gherghel, Episcop de Iaºi, carea prezidat Liturghia, au concelebrat ÎPS Ioan Robu, ArhiepiscopMitropolit de Bucureºti, PS Anton Coºa, Episcop de Chiºinãu ºiaproximativ 100 de preoþi.

În predica sa, ÎPS Ioan Robu a spus cã rugãciunea Bisericii areintenþia de a cere sã se împlineascã în cei hirotoniþi cuvintele adresateSfintei Fecioare de îngerul Gabriel: “Nu te teme!”, sã nu se teamãnici de slãbiciunile proprii, nici de ameninþãrile rãului, nici de prezent,nici de viitor, ci întotdeauna sã fie ancoraþi în încrederea lui Dumnezeuîn ei ºi prin ei, sã nu se micºoreze curajul ºi sã nu scadã zelul din ei.Apoi le-a spus diaconilor cã drumul pe care au pornit este frumos,dar nu uºor; este un drum special ºi de multe ori vor întâlni semnulcrucii ce niciodatã nu va dispãrea din viaþa lor; vor descoperi aceastaîn viaþa oamenilor lângã care vor munci ca diaconi ºi ca preoþi; i-aîndemnat sã fie întotdeauna instrumente care îi cântã lui Dumnezeu,sã fie semne de speranþã.

Cei patru noi diaconi, care vor lucra pentru Arhidieceza deBucureºti, ne-au împãrtãºit din trãirile, emoþiile ºi bucuriile lor.

Diacon Bulai Liviu Marian Diacon Bulai Liviu Marian Diacon Bulai Liviu Marian Diacon Bulai Liviu Marian Diacon Bulai Liviu Marian(Roman, Inima Neprihãnitã(Roman, Inima Neprihãnitã(Roman, Inima Neprihãnitã(Roman, Inima Neprihãnitã(Roman, Inima Neprihãnitã

„În Tine Doamne am nãdãjduit ºi nu voi regreta în veci!”Într-adevãr, în Domnul am nãdãjduit pe tot drumul formãrii mele.

El m-a ales fãrã vrednicia mea; mi s-a arãtat în fiecare dintre ceicare mã înconjurau sau pe care îi întâlneam; a pus o armatã deîngeri ca sã mã ocroteascã ºi sã reziste împotrivirilor meleinconºtiente; m-a luat ºi m-a purtat pe braþe atunci când, doborâtde pãcat, de rãutatea mea, am cãzut ºi nu mai voiam sã mã ridic ºisã merg înainte. Mi-a arãtat slãbiciunea mea, nevrednicia mea ºi,invers proporþional, mi-a arãtat iubirea sa. M-a însemnat ca slujitoral poporului sãu, al Bisericii Sale. Acestui Dumnezeu iubitor ºi plinde îndurare m-am dãruit cu totul prin rãspunsul dat la chemareaSa, prin nãdejdea mea în El. M-a binecuvântat cu Duhul Sãu ºi cucea mai frumoasã zi din viaþa mea: m-a acceptat sã slujesc la altar,în rândul slujitorilor Sãi! Doamne, în Tine am nãdãjduit, iar Tum-ai acceptat ºi m-ai iubit aºa cum sunt! Îþi mulþumesc,Doamne, pentru marele dar primit! Îþi mulþumesc pentrupoporul Tãu care m-a însoþit cu rugãciunile ºi cu grija lui!Învaþã-mã sã-L fac cunoscut pe Cristos, Fiul Tãu, nu atât princuvinte, cât mai ales prin faptã ºi exemplu de viaþã.Pãstreazã-mã curat, ca în ziua sfinþirii mele!

Diacon Petru Medveº (Adjudeni, Neamþ)Diacon Petru Medveº (Adjudeni, Neamþ)Diacon Petru Medveº (Adjudeni, Neamþ)Diacon Petru Medveº (Adjudeni, Neamþ)Diacon Petru Medveº (Adjudeni, Neamþ)Este un lucru frumos ºi plãcut sã fii al Domnului ºi, prin

efort, sã i te dãruieºti lui ºi singura dorinþã sã fie aceea de anu-l dezamãgi, ducând pentru aceasta o viaþã exemplarã! Cadiacon, eºti copleºit de ceea ce trãieºti ºi te stãpâneºte dorinþade a nu mai fi liniºtit în omul vechi ºi de a vrea sã te transformiîn omul nou, prin Isus Cristos singurul care are puterea de a teînnoi! Pentru toate acestea mã cuprinde o mare bucurie ºi, în

„Fiþi semne de speranþã!“„Fiþi semne de speranþã!“„Fiþi semne de speranþã!“„Fiþi semne de speranþã!“„Fiþi semne de speranþã!“nevrednicia mea, îi aduc mulþumire pentru misterul darului chemãrii.Astfel, speranþa, credinþa ºi iubirea le îndrept cãtre Isus Cristos pecare sunt dator sã-l slujesc în cel de lângã mine ºi în toþi aceia încare a slãbit credinþa.

Diacon Gabor Eusebiu (Bâra, Satu Nou)Diacon Gabor Eusebiu (Bâra, Satu Nou)Diacon Gabor Eusebiu (Bâra, Satu Nou)Diacon Gabor Eusebiu (Bâra, Satu Nou)Diacon Gabor Eusebiu (Bâra, Satu Nou)“Te laud, Doamne, din toata inima, pentru cã ai ascultat cuvintele

gurii mele” (Ps 138,1)A devenit o tradiþie ca în fiecare an, în Solemnitatea Neprihanitei

Zamisliri, sã aibã loc hirotoniri de diaconi. ªi în anii trecuþi participamcu emoþie la acest evenimet, însã anul acesta am trãit marea bucuriesã fiu chemat eu însumi sã-i spun un DA definitiv lui Dumnezeu prinslujirea diaconalã. Dumnezeu mi-a ascultat rugãciunea ºi a revãrsatdin belºug harul sãu asupra mea, numãrându-mã printre cei vrednicisã-l slujeascã pe El. Plin de recunoºtinþã mã încredinþez haruluiDuhului Sfânt pentru a mã lumina în misiunea mea ºi astfel sã-mipot îndeplini cu fidelitate îndatoririle care-mi revin prin starea meade slujitor.

Diacon Pal Alin SergioDiacon Pal Alin SergioDiacon Pal Alin SergioDiacon Pal Alin SergioDiacon Pal Alin Sergio(Roman, Sfânta T(Roman, Sfânta T(Roman, Sfânta T(Roman, Sfânta T(Roman, Sfânta Tereza)ereza)ereza)ereza)ereza)

Încã de la începutul existenþei noastre creºtine ne aflãm pe un„drum” cu ºi spre Dumnezeu. Acest drum este un urcuº, niciodatã ocale netedã sau o vale. Parcurgem diferite momente importanteale vieþii care ne transformã existenþial. Acum trãiesc ºi eu un astfelde moment: diaconatul. Privesc în trecut, la cei 10 ani de formarespiritualã, intelectualã ºi umanã din Seminar, la cei 14 ani fericiþipetrecuþi acasã, ºi constat: ce repede parcurgem acest „drum”! Esteun prilej de a mã întreba: ce-am fãcut pânã acum pentru Cristos,pentru Bisericã, pentru aproapele, pentru mine? Pânã acum amfost o „investiþie”. Dumnezeu a vegheat asupra mea ca sã cresc dintoate punctele de vedere; mai mult am primit decât am dat. Iatã, avenit momentul când trebuie sã dau mai mult ºi mai puþin sãprimesc, sã-i slujesc (astãzi ca diacon, mâine ca preot) pe Dumnezeusi Biserica sa. Scopul fiecãrui creºtin este de a ajunge la comuniuneadeplinã cu Dumnezeu, sfârºitul acestui „drum” personal. Isus Cristosvine ºi se asociazã cu noi pe acest „drum”, trebuie doar sã-i permitemsã se nascã în inimile noastre pentru a ajunge cu bine la capãt.

4 Actualitate

La început de an, preotul „sfinþeºte casele” sau„binecuvânteazã locuinþele”. Aceste douã expresiisunt de datã relativ recentã. Pânã nu demult, încomunitãþile Arhidiecezei noastre, dar mai ales înparohiile din Moldova, preotul „mergea cu Crucea”.Sintagma din urmã, folositã acum tot mai rar, îºi arejustificare deplinã. Binecuvântarea cu sfânta Crucenu este doar încheierea ritualului stropirii cu apãsfinþitã, ci, mai ales, o acþiune sfinþitoare a oamenilor,a locuinþelor, animalelor ºi bunurilor din gospodãrii.

Într-o lume preponderent ortodoxã, în carepreotul „merge cu Botezul Domnului”, confratele luicatolic „merge cu Crucea”. Apa sfinþitã ºi sfântaCruce, patrimoniu spiritual comun pentru catolici ºiortodocºi, au aceeaºi semnificaþie. Expresia „a mergecu Crucea”, folositã de catolici, este rezultatulcatehezei, centratã pe misterul Crucii, ºi devine,într-un anume sens, semn al identitãþii.

În rândurile care urmeazã, îl vom însoþi pe preot,care „merge cu Crucea”, nu într-o vizitã idealã ºiimaginarã, ci aºa cum se mai face ºi astãzi încomunitãþile tradiþionale. Ne va fi de folos, poate,atunci când îl vom întâmpina pe parohul nostru, saupe mai tânãrul pãrinte vicar, care vine pentru a ne„sfinþi casa”. E drept, în parohiile de la oraº formaexterioarã a vizitei s-a schimbat ºi simplificat mult.Darurile spirituale, însã, rãmân aceleaºi. Aceleaºi ºidatoriile creºtineºti. Protagonistul este, mereu, Cristos Domnul carene viziteazã ºi ne împarte darul sãu.

Casa sfinþitã, sanctuarul familieiCasa sfinþitã, sanctuarul familieiCasa sfinþitã, sanctuarul familieiCasa sfinþitã, sanctuarul familieiCasa sfinþitã, sanctuarul familieiProcesiunea, anunþatã de sunetul clopoþeilor, este deschisã

de Crucea „procesionalã” purtatã de ministranþi sau de crucea pecare o poartã preotul. Creºtinii îl aºteaptã, aºadar, pe Mântuitorul,sã le treacã pragul casei. Cortegiul procesional pune în miºcare,am putea spune, întreg „presbiteriul” bisericii: ministranþi, fecioride bisericã (epitropi), clopotar, dascãl ºi preot. Slujitorul sacruîmbracã cota ºi stola, ca pentru ceremoniile din bisericã. Ritualulîncepe, încã de la poartã, cu o cântare religioasã, în care îi estecerutã Domnului binecuvântarea pentru casa în care se intrã ºirevãrsarea de multe haruri asupra acesteia. În acest timp, capulfamiliei (în casele vãduvelor, bãiatul mai mare) iese în întâmpinarecu o lumânare aprinsã. Mai mult decât altãdatã, locuinþa devineacum un sanctuar, din care nu trebuie sã lipseascã „lampaveºnicã”.

Preotul îi stropeºte pe cei prezenþi cu apã sfinþitã, îndemnân-du-i la convertire, în timp ce toþi fac „semnul crucii”, în amintireaBotezului primit „în numele Tatãlui ºi al Fiului ºi al Sfântului Duh”.Este stropitã cu apã sfinþitã ºi casa, acareturile, fântâna ºi chiar

„Vine pãrintele cu Crucea!”„Vine pãrintele cu Crucea!”„Vine pãrintele cu Crucea!”„Vine pãrintele cu Crucea!”„Vine pãrintele cu Crucea!”

staulul animalelor, pentru cã întreaga creaþie este chematã lareînnoire, prin puterea purificatoare a apei.

Urmeazã apoi rugãciunea de binecuvântare în care DomnulAtotputernic este implorat, ca sã-ºi îndrepte cu bunãvoinþã privirileasupra familiei, sã o apere de uneltirile celui rãu ºi sã-i dãruiascãdarul pãcii împreunã cu toate darurile sale spirituale ºi cuprosperitatea materialã. Este invocatã ocrotirea puternicã a MaiciiDomnului ºi a sfinþilor patroni ºi protectori, ocrotire deja acordatãjudecând dupã chipul lor din icoanele ce împodobesc pereþii caseisau de pe iconiþele aºezate la loc de cinste. Apoi preotul îi invitã pecei prezenþi sã se uneascã în rugãciunea pe care am învãþat-o dela Domnul. Vocile clare ale copiilor ºi tonul grav al celor mari suntsecondate de isonul stins al bunicului. In acest adevãrat cor domesticse simte prezenþa tainicã a lui Cristos, cãci „unde doi sau trei seadunã în numele meu, acolo sunt ºi eu, în mijlocul lor”. DupãAmin-ul întãritor al rugãciunii Tatãl nostru, preotul împartebinecuvântarea cu sfânta Cruce, „semnul ºi instrumentul mântuirii”.Toþi stau în genunchi, cu capetele plecate, în semn de nevredniciepentru marele dar pe care ni-l face Cristos. Se sãrutã apoi Crucea,de la cei vârstnici la cei mai mici. Se reediteazã astfel, în familie,„adorarea sfintei Cruci” din Vinerea Mare.

Încheiatã binecuvântarea, urmeazã partea pastoralã a vizitei,

PrPrPrPrPr..... IERONIM IACOB IERONIM IACOB IERONIM IACOB IERONIM IACOB IERONIM IACOB

5Actualitate

Pregãtirea pentru binecuvântarePregãtirea pentru binecuvântarePregãtirea pentru binecuvântarePregãtirea pentru binecuvântarePregãtirea pentru binecuvântareA celebra binecuvântarea casei înseamnã a-l sãrbãtori pe Cristos care vine la

noi. Este o ocazie importantã sã ne amintim de botezul nostru ºi sã ne mãrturisimcredinþa printr-un act de cult public. De aceea binecuvântarea trebuie pregãtitã bine.Preotul, reprezentantul episcopului, nu vine în nume propriu, nu este o vizitã oarecare,el vine în numele Domnului.

Prin citirea Cuvântului lui Dumnezeu ºi prin rugãciunea de mijlocire a Bisericii,preotul se roagã împreunã cu noi lui Dumnezeu ca sã ne binecuvânteze familia ºiviaþa. În acest sens, familiile, conºtiente de valoarea acestui moment, încearcã sã fieacasã în acea zi. Unii credincioºi chiar îºi iau o zi de concediu pentru binecuvântarealocuinþei. S-au informat deja când va veni pãrintele ºi au dat toate datele necesare:adresã, numãr de telefon ºi de interfon. Au grijã, din timp, sã prindã pe uºã, vizibil,numãrul apartamentului. Iar cei care nu pot sã fie acasã, se anunþã la parohie dintimp.

Pentru sfinþire nu avem nevoie de multe lucruri. Chiar dacã nu avem în casã unmobilier prea bogat, chiar dacã nu avem spaþiu prea mare ºi nici timp prea mult,putem pregãti totul pe o mãsuþã. Este necesarã o faþã de masã, o lumânare ºi SfântaScripturã (mãcar Noul Testament). La acestea se poate adãuga, dupã obiceiul locului,o icoanã sau o cruce ºi, poate, câteva flori. Înainte de binecuvântare se opreºtetelevizorul ºi se îndepãrteazã tot ce ar putea deranja în timpul rugãciunii.

Celebrarea propriu-zisã a binecuvântãriiCelebrarea propriu-zisã a binecuvântãriiCelebrarea propriu-zisã a binecuvântãriiCelebrarea propriu-zisã a binecuvântãriiCelebrarea propriu-zisã a binecuvântãriiAscultând de porunca lui Cristos, pãstorii sufleteºti considerã una dintre cele mai

importante îndatoriri pastorale aceea de a vizita familiile creºtine ºi de a le vesti paceaDomnului.

Ritualul binecuvântãrii anuale a familiei în casele proprii ºi cel al binecuvântãriiunei case noi recere prezenþa membrilor familiei ºi participarea lor, cu atenþie, larugãciune. În cadrul binecuvântãrii familiei se cer, în primul rând, valori spirituale cumsunt: mântuirea, viaþa veºnicã, unitatea familiei, convertirea, speranþa, iubirea.

Binecuvântarea familiei aminteºte mereu de principala binecuvântare pe care oprimim în Sfânta Euharistie. Este, într-un fel, continuarea binecuvântãrii pe care o dãpreotul la sfârºitul fiecãrei Sfinte Liturghii.

În timpul binecuvântãrii este aprinsã lumânarea ºi toþi se roagã împreunã pentrufamilia proprie ºi pentru întreaga comunitate. Apoi celebrantul îi stropeºte cu apãsfinþitã pe cei prezenþi ºi casa în care locuiesc, iar acolo unde familia doreºte se scriepe uºã G+M+B (iniþiala numelor sfinþilor magi) ºi anul mântuirii Domnului, de exemplu2008.

Dialogul preot – credincioºiDialogul preot – credincioºiDialogul preot – credincioºiDialogul preot – credincioºiDialogul preot – credincioºiÎn dialogul cu preotul este important sã se prezinte mai ales situaþia actualã a

familiei: dacã s-a mai nãscut cineva, s-a cãsãtorit, s-a mutat, a decedat cineva. Ogrijã aparte se acordã copiilor ºi tinerilor (pe care, de obicei, pãrintele îi cunoaºte dela catehezã ºi de la bisericã), precum ºi bolnavilor. Cred cã este bine sã spunempãrintelui atât bucuriile cât ºi dificultãþile noastre spirituale ºi materiale ca ºi proiecteleºi iniþiativele noastre în folosul comunitãþii bisericeºti. Este util sã spunem ºi dacã maisunt familii catolice vecine. Un alt aspect important: sã nu uitãm cã, poate, în acea zipreotul mai este aºteptat ºi la alte familii, încât acest dialog sã nu fie nici prea scurt,nici prea lung. Dacã am simþit în suflet pacea ºi bucuria Domnului este semn cã ceeace era esenþial în aceastã vizitã, deja s-a realizat.

PrPrPrPrPr..... IOSIF IMBRIªCÃ IOSIF IMBRIªCÃ IOSIF IMBRIªCÃ IOSIF IMBRIªCÃ IOSIF IMBRIªCÃîn care preotul, învãþãtor al doctrinei ºi pãzitoral moralei, cerceteazã sãnãtatea spiritualã afamiliei. Într-un colocviu, familial ºi pãrintesctotodatã, laudã, mustrã sau îndeamnã, dupãcaz, pe tineri ºi adulþi. Copiii sunt rãsplãtiþi cudaruri, bomboane, ca semn al predilecþieiMântuitorului pentru dânºii ºi ca îndemn de astãrui în dulceaþa învãþãturii catolice pe careau început s-o deprindã.

Darul lui Cristos ºi...Darul lui Cristos ºi...Darul lui Cristos ºi...Darul lui Cristos ºi...Darul lui Cristos ºi...darul familieidarul familieidarul familieidarul familieidarul familiei

La darul lui Cristos, familia rãspunde cudarul sãu, dupã legi ºi obiceiuri, pe care-l oferãBisericii, pentru întreþinerea bisericii comunitãþiiºi a slujitorilor acesteia. Nu este uitatSeminarul, la fel ca ºi sãracii Bisericii saumisionarii. Din loc în loc, vizita preotului seterminã cu o micã agapã, în amintireaospitalitãþii pe care Cristos a gãsit-o în casaprietenilor sãi din Betania ºi pentru cã cinemunceºte, are dreptul sã ºi mãnânce.

Între timp, feciorii de bisericã îi oferã gazdeicalendarul bisericesc sau îi propun revistadiecezanã. Calendarul va fi pus deîndatã peperete, uneori deasupra aceluia din anulprecedent, ca ºi când ar vrea sã arate cã semai adaugã încã o paginã la cartea vieþii. Opaginã importantã, în care munca ºi repaosul,împlinirile ºi speranþele, bucuriile ºi tristeþilesunt alternate de ritmul sãrbãtorilor. Iar ºirulsfinþilor din calendar, care-ºi aºteaptã umiliziua memoriei lor, amintesc familiei identitateaei creºtin-catolicã ºi datoria de a trãi mereu însfinþenie, ca oameni renãscuþi din apã ºi DuhSfânt ºi întãriþi pe drumul vieþii de putereasfinþitoare a sfintei Cruci.

Sfinþirea caselorSfinþirea caselorSfinþirea caselorSfinþirea caselorSfinþirea caselor

6 Spiritualitate

Crãciunul a fost una din sãrbãtorile cele mai iubite deMonseniorul Vladimir Ghika. El s-a nãscut pe 25 decembrie.Din acest motiv, dar ºi pentru cã Pãstorul Arhidiecezei deBucureºti ne-a îndemnat sã ne rugãm pentru ca Dumnezeusã-l ridice la cinstea altarelor pe acest fiu al poporului nostru,vã propunem o sintezã a vieþii sale, ce ne-a fost trimisã laredacþie de o cititoare a revistei noastre.

Vladimir Ghika, nepot de domnitor, fiu degeneral ºi diplomat, s-a nãscut la 25 decembrie1873, la Constantinopol. O adevãratã poveste,desprinsã parcã din cãrþile de demult, aºa a fostcu Vladimir. Pe mama sa o chema Alexandrinaºi provenea dintr-o familie, iarãºi de poveste: unbunic i-a fost domnitor, iar ceilalþi strãmoºi,dacã-i cãutai, se puteau gãsi prin toatã Franþa ºichiar Belgia. Altfel zis, a fost odatã un prinþ, dintatã în fiu prinþ, care a venit pe lume într-o þarãstrãinã, într-un oraº vestit al vremii:Constantinopol. Faptul cã s-a nãscut într-o zi atâtde mãreaþã, 25 decembrie, adicã de Crãciun, afãcut pe toatã lumea sã gândeascã:”oare ce vafi acest copil”?

Micul prinþ a venit în România. Fraþii mai marimor pe rând, dar iatã cã vine pe lume un alt frãþior, Dimitrie.Vladimir ºi-a iubit tare mult fratele mai mic ºi singurul.

Prinþiºorii Vladimir ºi Dimitrie sunt trimiºi de mici în Franþa, sãstudieze. Ajung, peste câþiva ani, niºte tineri foarte instruiþi.Dumnezeu le dãruise calitãþi deosebite, dar Vladimir era chiarieºit din comun.

Se întâmplã cã Vladimir se îmbolnãveºte ºi îºi întrerupe studiilede la Paris, în diplomaþie. Astfel, doar Dimitrie terminã aceste înaltestudii ºi ajunge diplomat al României.

Vladimir se întoarce în România ºi o ajutã, pentru un timp, pemama sa la administrarea moºiei, dar face ºi intense cercetãriistorice la Academia Romanã.

Prinþul Vladimir Ghika apare atât de firav, dar cu suflet atât demare.

Ajunge sã studieze la Roma teologia ºi filosofia, iar dupãmoartea mamei sale se face preot catolic.

Iatã adevãrata vocaþie a Prinþului Vladimir Ghika: prinþ în slujbaRegelui Universului! Acest prinþ avea cunoºtinþe în mai toatedomeniile: literaturã, artã, drept, medicinã, teologie, filosofie,geografie, istorie, ºtiinþele naturii, muzicã ºi cunoºtea multe limbistrãine. Era un adevãrat fenomen: citea cãrþile foarte repede, aveao memorie uimitoare. Avea o judecatã sigurã ºi profundã, un sufletplin de iubire faþã de Isus Cristos ºi faþã de oameni, plin de poezie

ºi delicateþe.ªi-a publicat la Paris câteva scrieri ºi un album de desene. A

scris puþin acest prinþ, dar scrierile sale sunt atât de profunde ºide minunate!

El a fost ocupat sã-i ajute pe oameni ºi înainte de a devenipreot ºi, cu atât mai mult, dupã aceea. A cãlãtorit în toatã lumeapentru a duce Cuvântul Evangheliei „pânã la marginile pãmântului”ºi a fost mereu un om al rugãciunii, al sacrificiului pentru aproapele,

al umilinþei adevãrate. A ºtiut sã vorbeascã ºiîmpãraþilor acestei lumi, dar ºi copiilor.

ªtim cã în România au fost, în secolul alXX-lea, ºi vremuri grele: rãzboaie, dictaturacomunistã. Prinþul Vladimir Ghika a fost alãturide cei sãraci, bolnavi, marginalizati, închiºi.

În timpul regimului comunist a fost arestat,maltratat ºi fiind slãbit ºi în vârstã, a murit dupãun an ºi jumãtate de detenþie, la închisoareaJilava, de lângã Bucureºti, în mai 1954.

Iatã o viaþã de martir: Prinþul Vladimir Ghikase naºte intr-o zi de Crãciun, îl iubeºte pe Isusmai mult decât orice pe lume ºi devine preot,duce o viaþã cât mai asemenea cu Isus predicândiubirea creºtinã, cu vorba ºi cu fapta, ºi moareînchis ºi maltratat fãrã a fi vinovat!

Pentru Vladimir Ghika nu a contat oboseala. Toatã viaþa sa afost dedicatã slujirii lui Dumnezeu ºi a aproapelui. La bãtrâneþe, îlurmeazã pe Isus asemeni martirilor de la începutul creºtinismului,asemenea apostolilor. Este o mare cinste pentru Prinþul VladimirGhika sã-i semene atât lui Isus Cristos, Regele Regilor...

Prinþul Vladimir Ghika îi seamãnã în moarte lui Isus pentru cãeste arestat pe nedrept, suferã de foame ºi de frig, este torturat,maltratat, obligat, la percheziþie, sã-ºi scoatã hainele, umilit.Condiþiile din închisoarea unde moare Prinþul Vladimir Ghika erauînfiorãtor de grele. În timpul detenþiei, asemenea lui Isus Cristos,Prinþul Ghika îi încurajeazã pe tovarãºii sãi de celulã, îºi împartemizera ºi puþina hranã cu ei, le dã exemplu de curaj ºi de fidelitatefaþã de Cristos ºi de Biserica Sa.

Dacã Prinþul Ghika ar trãi acum, sunt sigurã cã toþi am alergasã-l vedem ºi sã-l ascultãm vorbindu-ne despre Iubirea luiDumnezeu.

Din pãcate, nu-l putem vedea „în carne si oase”, dar avemscrierile sale ºi pe ale celor care l-au cunoscut direct sau indirect.

Prinþul Ghika, cunoscut de mulþi ca Monseniorul Vladimir Ghika,a fost ºi rãmâne un exemplu de ucenic al lui Isus ºi de aceea unmare sfânt. Sunt sigurã!

Încercaþi sã vã adresaþi mijlocirii lui, aºa cum vã adresaþi ºialtor sfinþi, ºi veþi simþi efectele intervenþiilor sale!

Drd. TDrd. TDrd. TDrd. TDrd. Teologie eologie eologie eologie eologie AIDA BÃAIDA BÃAIDA BÃAIDA BÃAIDA BÃTRÎNUTRÎNUTRÎNUTRÎNUTRÎNU

Vladimir Ghika, Vladimir Ghika, Vladimir Ghika, Vladimir Ghika, Vladimir Ghika,prinþul nãscut în ziua de Crãciunprinþul nãscut în ziua de Crãciunprinþul nãscut în ziua de Crãciunprinþul nãscut în ziua de Crãciunprinþul nãscut în ziua de Crãciun

7Spiritualitate

ArtiºtiArtiºtiArtiºtiArtiºtiArtiºticare ajutãcare ajutãcare ajutãcare ajutãcare ajutã

La începutul lunii decembrie a avut loc licitaþiaprimei expoziþii Art for help (Arta pentru a ajuta).Fundaþia organizatoare a evenimentului ºi-a propusca aceastã manifestare sã devinã tradiþie, astfel încât,în fiecare an, în jurul sãrbãtorii Sfântului Nicolae, sãse organizeze o expoziþie cu lucrãri de artã donatede artiºti. Scopul acestei manifestãri a fostpromovarea artei ºi întrajutorarea oamenilor nevoiaºi.

Deschisã timp de douã sãptãmâni, expoziþia s-afinalizat cu licitaþia operelor expuse: picturã, gravurã,sculpturã, fotografie ºi instalaþie. Prezentatã pe douãsecþiuni: artã laicã ºi artã religioasã, expoziþia a avutrezonanþã, astfel încât, la licitaþie s-au cumpãrat otreime din lucrãrile expuse. S-au vândut lucrãri deartã laicã create de artiºtii: Petru Lucaci, Teodor Graur,Beti Vervega, Marcel Scutaru; dar ºi opere de artãreligioasã: Marian ºi Victoria Zidaru, Elena ºi MarcelScutaru, Daniel Gavriº, Beti Vervega, Marilena Ioanid(în total un numãr de 16 lucrãri de artã din cele 39expuse). S-au strâns 9850 RON, de la patrucumpãrãtori, fonduri ce vor fi direcþionate cãtre patrufamilii nevoiaºe din Bucureºti, un orfelinat privat dinCâmpina, cu ºapte copii, (Asociaþia Iubiþi copiii) ºi cãtrecopiii abandonaþi din Sudan.

Operele de artã încã nevândute au rãmas înpatrimoniul Art for help ºi orice persoanã poateaccesa situl www.artforhelp.org având ºansa de aaduce o bucurie sau un zâmbet pe faþa unor copiiînainte de Crãciun.

Arhiepiscopia Romano-Catolicã Bucuresti,reprezentatã de Preasfinþitul Cornel Damian, s-anumãrat printre cei care au susþinut acest eveniment.

RALUCA BÃLOIURALUCA BÃLOIURALUCA BÃLOIURALUCA BÃLOIURALUCA BÃLOIU, Art Manager, Art Manager, Art Manager, Art Manager, Art Manager, Art for Help, Art for Help, Art for Help, Art for Help, Art for Help

Prieten constant al revistei noastre,profesorul Daniel Luca a participat decurând, alãturi de alþi romano-catolicidin România, la un pelerinaj în ÞaraSfântã, organizat de agenþia „MondialTravel”. Pelerinajul a început laBethlehem...

„Casa Pâinii” din ebraicul BeitLehem, Bethlehem, oraº sfânt plin deamintiri ºi de semnificaþii biblice ºievanghelice...Locul unde s-a nãscut Isus! În urmã cu douã milenii era un sãtucpierdut la poalele unui deal stâncos, acoperit de câþiva mãslini ºi chiparoºi.

Depãºim, uneori nu fãrã dificultate, grupul compact al negustorilor palestinienide suveniruri, foarte vocali ºi insistenþi, pentru a intra, prin minuscula „Uºã aumilinþei”, în Bazilica monumentalã, sprijinitã pe coloane corintice de calcar roºu,construcþie ridicatã deasupra locului în care s-a nãscut Isus.

Patosul expunerii ºi profunzimea informaþiilor transmise de ghid, o româncãromano-catolicã, pe nume „Gabi”, stabilitã de mulþi ani în aceste teritorii cedatede Israel Statului palestinian, se îmbinã armonios cu explicaþiile pãrintelui CristianVãcaru, un slujitor tânãr ºi plin de har al Domnului, care, de peste 5 ani, asistãspiritual pelerini veniþi din România ºi conaþionali trãitori în Israel.

Coborâm pe scãri abrupte, înfioraþi, în grotã, pentru ca fiecare din noi sãpoatã îngenunchea ºi închina în faþa Altarului Naºterii lui Cristos, acolo undeacum se aflã o stea de argint, luminatã de 14 candele, indicând locul tradiþionalal Naºterii Mântuitorului. Pe aceastã stea citim: „Hic de Virginae Maria JesusChristus natus est - 1717”.

În aceeaºi grotã, în acelaºi spaþiu, pe cât de strâmt pe atât de înãlþãtor ºi decopleºitor, cãutãm poziþia cea mai bunã pentru a ne apleca în faþa AltaruluiSfintei Iesle... Ieslea de argilã – ni se spune -, gãsitã de Sfânta Elena, a fostînlocuitã cu cea pe care o vedem: o iesle de argint. La doi paºi, se poate admiraAltarul Magilor, semnificând locul pe care s-au aflat Gaspar, Melchior ºi Baltazarcare, descoperind Pruncuºorul cel Sfânt, au depus la picioarele Stãpânului lumiiomagiul ºi darurile lor. Urmând sistemul de grote, urcãm în biserica romano-catolicã Sfânta Ecaterina, construitã de franciscani în timpurile moderne. Aici seoficiazã zi de zi liturghia „Naºterii Domnului”, deci în acest loc se celebreazãCrãciunul în tot timpul anului liturgic.

Se poate spune cã la Bethlehem, pelerinii, plecaþi în Þara Sfântã împovãraþi,fiecare în parte, de o odisee personalã a suferinþelor ºi a speranþelor în Domnul,s-au nãscut a doua oarã. Nu credem cã aceastã afirmaþie este exgeratã, maiales dacã ne amintim cã un mare teolog definea creºtinul ca fiind un pãgâncare se converteºte zi de zi la religia lui Cristos.

La plecare, admirãm în curtea interioarã efigia sculpturalã a Sfântului Ieronim,cãruia îi datorãm o realizare minunatã. Dupã o muncã de peste 35 de ani,depusã într-una din grotele de la Bethlehem, acest mare umanist care a trãitîntre anii 342-420, a tradus Biblia din ebraicã, aramaicã ºi greacã în limba

latinã, cea vorbitã, aicinãscându-se astfel ver-siunea Sfintei Scripturidenumitã „Vulgata”.

Trãiri minunate, expe-rienþe unice, acumulatepentru totdeauna înaceste locuri unde s-anãscut Isus!

DANIEL LUCADANIEL LUCADANIEL LUCADANIEL LUCADANIEL LUCA

Acolo unde,Acolo unde,Acolo unde,Acolo unde,Acolo unde,zilnic, sezilnic, sezilnic, sezilnic, sezilnic, se

celebreazãcelebreazãcelebreazãcelebreazãcelebreazãCrãciunul!Crãciunul!Crãciunul!Crãciunul!Crãciunul!

8

Ieslea, de la Ieslea, de la Ieslea, de la Ieslea, de la Ieslea, de la BethleheBethleheBethleheBethleheBethleheCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICAN

Cuvântul iesleiesleiesleiesleiesle ne facem sã ne gândim la grajdul în care Iosifºi Maria au gãsit adãpost atunci când ei îi venise vremea sã nascãun fiu cãruia îi vor pune numele Emanuel (Mt 1,23).

Cei care vorbesc despre episodul Naºterii lui Isus sunt doarevangheliºtii Luca (2,1-21) ºi Matei (1,18-2,12). Sfântul Luca, povestinddespre naºterea lui Isus în umilinþã, ne spune: ªi pe când erau eiªi pe când erau eiªi pe când erau eiªi pe când erau eiªi pe când erau eiacolo, s-au împlinit zilele ca sã nascã. ªi a nãscut pe fiul sãuacolo, s-au împlinit zilele ca sã nascã. ªi a nãscut pe fiul sãuacolo, s-au împlinit zilele ca sã nascã. ªi a nãscut pe fiul sãuacolo, s-au împlinit zilele ca sã nascã. ªi a nãscut pe fiul sãuacolo, s-au împlinit zilele ca sã nascã. ªi a nãscut pe fiul sãuîntâi nãscut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle, cãci nu se maiîntâi nãscut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle, cãci nu se maiîntâi nãscut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle, cãci nu se maiîntâi nãscut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle, cãci nu se maiîntâi nãscut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle, cãci nu se maigãsise loc pentru ei în casa de oaspeþi gãsise loc pentru ei în casa de oaspeþi gãsise loc pentru ei în casa de oaspeþi gãsise loc pentru ei în casa de oaspeþi gãsise loc pentru ei în casa de oaspeþi (Lc 2,6-7). El aminteºte ºidespre pãstorii care fuseserã anunþaþi de îngeri despre naºterealui Isus. Evanghelia dupã Matei nu oferã prea multe detalii despreacest episod, însã ea este singura care vorbeºte despre Magiidin Orient veniþi la Betleem, urmând steaua, pentru a-l adora pePruncul pe care semnele cerului îl prezentaserã deja ca pe unrege.

Interpretãri ale simbolurilorInterpretãri ale simbolurilorInterpretãri ale simbolurilorInterpretãri ale simbolurilorInterpretãri ale simbolurilorNaºterea lui Isus, acest eveniment atât de familiar ºi uman, a

impresionat fantezia primilor creºtinilor, fãcând sã parã mai puþinîntunecat misterul lui Dumnezeu care s-a fãcut om. Astfel,personajele prezente la naºterea lui Isus au primit diferitesemnificaþii ºi interpretãri.

Magii au, conform tradiþiei creºtine, numele de Gaspar,Melchior ºi Baltazar. Numãrul magilor, fixat de sfântul Leon celMare la trei dupã darurile oferite de aceºtia Pruncului, are o dublãinterpretare: ei pot fi consideraþi reprezentanþi ai celor trei etapeale vârstei omului: tinereþe, maturitate, senectute; sau potreprezenta cele trei rase în care se divide omenirea conformpovestirii biblice: semiþii, hamiþii, iafetiþii. Îngerii prezenþi suntexemplul unor creaturi superioare; pãstorii anunþaþi de îngeri

reprezintã omenireacare trebuia rãscum-pãratã; sfânta Fecioarãºi sfântul Iosif reprezintãatitudinea de adorare,tocmai pentru a subliniaregalitatea Pruncului.

Darurile aduse deRegii Magi au fostinterpretate fãcându-sereferire la dubla naturãa lui Isus ºi la regalitateaSa: tãmâia, pentrudumnezeirea Sa,smirna, pentru naturaSa umanã, ºi aurul, cadar rezervat regilor.

Boul ºi mãgarul,adãugaþi de Origene,

„…ªi a nãscut pe fiul sãu întâiul nãsc„…ªi a nãscut pe fiul sãu întâiul nãsc„…ªi a nãscut pe fiul sãu întâiul nãsc„…ªi a nãscut pe fiul sãu întâiul nãsc„…ªi a nãscut pe fiul sãu întâiul nãsc

interpret al profeþiilor lui Habacuc ºi Isaia, devin simbol al poporuluievreu ºi al pãgânilor.

Naºterea lui IsusNaºterea lui IsusNaºterea lui IsusNaºterea lui IsusNaºterea lui Isus în artã în artã în artã în artã în artãPrefigurarea Naºterii are origini foarte vechi. Chiar primii creºtini

obiºnuiau sã picteze sau sã sculpteze scene ale naºterii lui Isus înpunctele lor de întâlnire, care erau catacombele.

Începând cu secolul al IV-lea, episodul Naºterii lui Isus a devenituna din temele dominanteale artei religioase. În acestsens, pentru deosebita lorvaloare artisticã, trebuieamintite: Naºterea ºiAdorarea Magilor, realizateîn fildeº ºi pietre preþioase,ce pot fi admirate în Domuldin Milano; mozaicurileaflate în Capela Palatinãdin Palermo, în Baptisteriuldin biserica Santa Maria,din Veneþia. În BazilicaSanta Maria Maggiore(Sfânta Maria cea Mare) dinRoma exista, încã din anul600, o reproducere a groteidin Bethlehem (SanctaMaria ad Praesepem).Mulþi creºtini vizitauaceastã grotã cu aceeaºi devoþiune cu care pelerinii se apropiau laBethlehem, în Iudeea, de grota consideratã locul naºterii lui Isus. Aici,din dorinþa sfintei Elena, mama împãratului Constantin, a fost construitãîn anul 326, Bazilica Naºterii.

Din secolul al XIV-lea, episodul Naºterii a fost încredinþat inspiraþieicelor mai faimoºi creatori (Giotto, Dürer, Rembrandt, Rubens, Poussin,Zurbaran, Murillo etc.), iar rezultatele muncii lor – picturi sau sculpturirealizate în ceramicã, argint, fildeº, sticlã - au împodobit, de-a lungultimpului, biserici ºi locuinþe ale nobililor.

Ieslea Ieslea Ieslea Ieslea Ieslea SãrãcuþuluiSãrãcuþuluiSãrãcuþuluiSãrãcuþuluiSãrãcuþuluiTradiþia ieslei, aºa cum o avem noi astãzi, vine din Evul Mediu, din

anul 1223, ºi a fost atribuitã Sfântului Francisc de Assisi. Sãrãcuþul i-aspus unui confrate: „Aº vrea sã-l arãt pe copilul nãscut la Bethlehem ºiastfel sã vedem cu ochii trupului sãrãcia în care se afla el din cauzalipsei celor necesare unui nou-nãscut...”. La acea primã iesle, ca la„un nou Bethlehem”, s-au adunat cu mare bucurie mulþi fraþi de-ai luiFrancisc. Aºadar, în noaptea de Crãciun a anului 1223, la Greccio, înUmbria (Italia), pentru prima datã, Sfânta Liturghie a Naºterii lui Isus afost îmbogãþitã cu o iesle vie, episod care, ulterior, a fost pictat magistralde Giotto, în Bazilica Superioarã din Assisi.

9

ememememem în casele noastre în casele noastre în casele noastre în casele noastre în casele noastrecut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle…”cut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle…”cut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle…”cut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle…”cut, l-a înfãºat ºi l-a culcat în iesle…”

În biografia sfântului se citeºte cã, înainte cu douã sãptãmâni deCrãciun, el s-a pus de acord cu nobilul din Greccio sã aranjeze scenaNaºterii. Fiind bãtrân ºi dorind sã aibã acest aranjament aproape decastelul sãu, acesta a stabilit ca ieslea sã fie pregãtitã la o distanþãcare sã corespundã aruncãrii unui tãciune de cãtre un copil. În modmiraculos, tãciunele a zburat foarte departe, incendiind o pãdure ºioprindu-se pe stâncile muntelui Falterone, unde a fost amenajatã primaiesle.

Soseºte ziua bucuriei,timpul veseliei. Cu aceastãocazie sunt convocaþi mulþifraþi din diferite pãrþi; deprin cãtunele acestui þinutsosesc, gãtiþi de sãrbã-toare, bãrbaþi ºi femeipurtând, fiecare dupãposibilitãþile sale, lumânãriºi fãclii pentru a luminaacea noapte în care s-aaprins pe cer, strãlucitoare,Steaua care a luminattoate zilele ºi toatetimpurile. În cele din urmãsoseºte Francisc: vede cãtotul fusese pregãtit aºacum dorise el ºi radiazã debucurie. Acum searanjeazã ieslea, se pun

paie în ea ºi sunt aduºi boul ºi mãgãruºul; în acea priveliºte miºcãtoare,strãluceºte simplitatea evanghelicã, se predicã umilinþa. Greccio adevenit un alt Bethlehem.

Aceastã noapte e luminoasã ca ziua la amiazãºi plãcutã oamenilor ºi animalelor! Lumea vine ºise bucurã cu o bucurie nicicând gustatã maiînainte, ºi stâncile impunãtoare fac ecou corurilorsãrbãtoreºti. Fraþii cântã Domnului laude alese ºinoaptea pare cã tresaltã în întregime de bucurie.Sfântul (Francisc) e acolo în faþa ieslei, în extaz,sufletul lui vibreazã cuprins de o bucurie inefabilã.Apoi preotul celebreazã solemn Sfânta Liturghieavând ieslea ca altar ºi se bucurã de o mângâierenicicând întâlnitã mai înainte (Toma da Celano,Viaþa Sfântului Francisc).

Ieslea astãziIeslea astãziIeslea astãziIeslea astãziIeslea astãziOdatã cu trecerea timpului, ieslea a devenit o

prezenþã indispensabilã a sãrbãtorii Crãciunului.Din materiale preþioase sau mai puþin preþioase,realizatã de artiºti faimoºi sau mai puþin faimoºi,

fãcutã cu bun gust sau, din pãcate, uneori un kitsch, astãzi, înaproape toate casele creºtinilor, este aºezatã la loc de cinsteieslea cu Pruncul ºi cu celelalte personaje care apar în episodulNaºterii lui Isus. Ieslea de Crãciun s-a rãspândit la toatepopoarele ºi reprezentarea episodului Naºterii a preluatelemente din tradiþia localã a fiecãrei þãri.

De exemplu, în Austria, la Salzburg, existã o tradiþie unicã aieslei de Crãciun. Aceasta este, de fapt, o construcþie care redãistoria omenirii. Plecând de la reprezentarea pãcatului originar,se înaintezã în timp pânã la profetul Isaia, apoi pânã laBunavestire, culminând cu Naºterea Mântuitorului. În ziua deCrãciun este aºezat Pruncul în ieslea luminatã de o steastrãlucitoare.

În Italia, locuitorii din regiunea Napoli sunt faimoºi pentrumodul în care amenajeazã ieslea de Crãciun. Aici, oameni ºianimale participã la bucuria Crãciunului ºi redau, în mãrimenaturalã, atmosfera naºterii lui Isus.

La Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea a introdus ieslea ºi bradulca elemente simbolice ale Crãciunului. Ieslea din Piaþa San Pietroeste dezvelitã în Ajun ºi este flancatã de brazi imenºi care suntoferiþi, în fiecare an, de altã þarã.

Alãturi de bradul verde, simbolul vieþii veºnice, ieslea deCrãciun trebuie sã fie în casele noastre pentru cã ea ne poateajuta sã ne apropiem de misterul Naºterii lui Cristos, proclamatde îngerul trimis de Domnul: „Nu vã temeþi, cãci, iatã, vã vestescvouã bucurie mare, care va fi pentru tot poporul: astãzi, în cetatealui David, vi s-a nãscut Mântuitorul, care este Cristos Domnul.Iatã semnul dupã care îl veþi cunoaºte: veþi gãsi un prunc înfãºatîn scutece ºi culcat în iesle” (Lc 2,10-12).

10 Suflet tânãr

„Cumpãrãturi fericite!” – acesta este mesajul pe care l-am auzit insistent în aceastã „perioadãa cadourilor”. Încet, încet, sãrbãtoarea Naºterii Domnului a devenit una comercialã, în urmacãreia producãtorii au de „câºtigat”. Din fericire, mai sunt printre noi ºi persoane pentru careaceastã sãrbãtoare nu se rezumã la coduri de bare, supermarket-uri ºi coºuri pline de cadouri...Mã întreb cum ar fi dacã sub brad am gãsi drept cadou un simplu „Mulþumesc pentru cã îmieºti alãturi”, „Iartã-mã, nu am vrut sã te rãnesc” sau „Te iubesc, mami, te iubesc, tati”...

În rândurile de jos vom afla cum petrec câþiva tineri Crãciunul...

Tinerii din Parohia Adormirii Maicii Domnului i-au pregãtit o iesle cãlduroasã micuþuluiIsus. În timpul Adventului s-au rugat ºi au meditat Cuvântul Domnului, totodatã pregãtind ºi o scenetã care sã vesteascã tutoror NaºtereaDomnului. Asemenea magilor, vor duce cu ei vestea bunã: în noaptea de Crãciun vor colinda ºi se vor bucura împreunã cu toþi cei dinparohie pentru cã nu este nimic mai frumos decât împãrtãºirea bucuriei primirii speranþei în vieþile nostre...

SIMONA FSIMONA FSIMONA FSIMONA FSIMONA FARCAªARCAªARCAªARCAªARCAªSper ca aceastã sfântã sãrbãtoare sã aducã tuturor pace în inimi ºi în case, iubire, bucurie ºi plãcerea de a dãrui celui din jur un

zâmbet, o vorbã frumoasã! Crãciunul este o sãrbãtoare a bucuriei, a pãcii ºi a liniºtii sufleteºti, care vesteºte Naºterea Pruncului Isus îninimile noastre. Este o zi în care dãruim ºi primim multã iubire ºi cãldura sufleteascã, acest lucru remarcându-se în entuziasmul cu carese fac pregãtirile pentru Crãciun. În noaptea de Crãciun o sã merg la bisericã ºi o sã-i mulþumesc Lui pentru tot ceea ce mi-a oferit pânãacum.

ANDREEA IMBRIªCÃANDREEA IMBRIªCÃANDREEA IMBRIªCÃANDREEA IMBRIªCÃANDREEA IMBRIªCÃAnul acesta este unul deosebit: este primul Crãciun pe care îl petrecem în familie. În perioada Adventului ne-am rugat împreunã ºi

am participat la ziua de reculegere pentru familiile tinere de la Oratoriul Murialdo tocmai pentru a-l primi cum se cuvine pe Pruncuºoruldivin. Îl aºteptãm cu cãldurã ºi pace în suflete. De asemenea, îi încredinþãm Lui dorinþa de a avea chiar noi un prunc...

MIRELA ºi IOSIF NÃSTMIRELA ºi IOSIF NÃSTMIRELA ºi IOSIF NÃSTMIRELA ºi IOSIF NÃSTMIRELA ºi IOSIF NÃSTASEASEASEASEASEDe Crãciun o sã-mi fac un cadou, dar nu ceva material, ci spiritual: o schimbare. Mai important pentru mine este ceea ce aduce

naºterea Domnului în viaþa mea, în sufletul ºi în comportamentul meu. Îmi propun sã fiu mai atent cu mine ºi cu cei din jurul meu, sã fiuun „dar” pentru ei.

ANTON BALINTANTON BALINTANTON BALINTANTON BALINTANTON BALINT

Gândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/riGândul meu pentru tine/ri

Dragã prietene,

„Astãzi, s-a nãscut Mântuitorul, care este Cristos Domnul!” Aceste cuvintele auzim în Noaptea Sfântã de Crãciun la Evanghelie (Lc 2,1-14).

De când eram copil, fragmentul din Evanghelia Sf. Luca, ce relateazãnaºterea Domnului mi-a atras mereu atenþia asupra faptului cã cei care auprimit primii vestea Naºterii lui Isus au fost pãstorii, oamenii simpli, cei ce fãceaude strajã noaptea pãzindu-ºi turma. Nu au fost înºtiinþaþi, de cãtre înger, cãs-a nãscut un Mântuitor, nici regii din Iudeea, nici guvernatorii imperiului roman,

nici marii înþelepþi ai timpului!Acum, când am deja o experienþã de preot în slujirea Evangheliei, descopãr cã Isus se naºte mai departe în lume, iar primii autori ai

mesajului, cã El este Mântuitorul, sunt aceiaºi ca acum 2000 de ani. Cristos este înþeles ºi respectat de cei care nu-ºi complicã drumul înviaþã, de cei care nu-ºi construiesc existenþa pe putere, plãcere ºi avere, de cei cãrora nu le este fricã sã stea de vorbã cu propriaconºtiinþã.

Isus se naºte pentru mântuirea noastrã ºi vrea sã fie „vizitat”, aºa cum a fost vizitat de pastori în acea Noapte Minunatã. Oricum, Elne „viziteazã”!

Unde este iubire, rãbdare, pace ºi iertare Pruncul se naºte ºi Mântuieºte!Unde este urã, „tensiune”, „rãzboi”, egoism Pruncul aºteaptã sã se nascã!Dacã vom încerca ºi noi ca acolo unde este urã s-aducem iubire, unde este „tensiune” s-aducem rãbdare, unde este „rãzboi”

s-aducem pace, unde este egoism s-aducem iertare ºi unde este „întuneric” s-aducem „luminã” înseamnã cã Pruncul se naºte, înseamnãcã este Crãciunul!

PrPrPrPrPr. . . . . DANIEL DANIEL DANIEL DANIEL DANIEL BULAIBULAIBULAIBULAIBULAI

Paginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTPaginã realizatã de ROXANA ROTARUARUARUARUARU

11

PrPrPrPrPr. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ. ADRIAN BOBORUÞÃ

Micul Prinþ

PPPPPooooovvvvveeeeesssssttttteeeee

cccccu u u u u mmmmmeeeeelllllccccc ºººººi i i i i sssssooooobbbbbããããã

ddddde e e e e CCCCCrrrrrãããããccccciiiiiuuuuunnnnn

Copii, ascultaþi! La început de decembrie, în casa lui MoºCrãciun din Laponia, învãluitã în viscol ºi frig, lângã sobã,cuibãrea la cãldurã... un melc. În aste zile întunecoase,neistovit, Moº Crãciun ºi ajutoarele sale cãrau voios în saniejucãrii, cadouri ºi fel de fel de surprize pentru copiii cuminþi.Pe uºa odãii mereu deschise, viforul, râzând zglobiu debucurie, sufla fulgi ºi pulbere de nea cât putea mai aproapede obrajii sobei ce mãcina auriu flãcãri ºi jar.

– Hm, ce alergãturã zadarnicã! bombãni melcul simþindvârtejurile de aer ce se îmbulzeau lacome de afarã. Cu ce tealegi ieºind mereu în ger ºi cãrând pachetele? mormãinemulþumit melcul lipindu-se cum putea mai bine de piciorulsobei încinse. Ei, da’ lasã! O sã vedeþi! Într-o bunã zi toatãlumea va vorbi de mine!

– Ce ai de gând sã faci tu, melcuþule, îl întrebã sobacurioasã, zâmbind larg cu gura-i plinã de jãratec.

– Nu te priveºte sã aflirãspunsul! Vezi-þi de focul ºifumul ce-l mesteci neîncetat înpântecu-þi mereu încins. Într-o zi vã veþi minuna.

Dar nu se întâmplã nimic.Trecu o sãptãmânã. Trecurãdouã. Trecurã trei sãptãmâni.Trecu un an. Era deja un altdecembrie ºi un alt Crãciun.Încãlzindu-ºi poalele-ilipicioase, melcuþul moþãiacãlduþ la piciorul aceleiaºisobe.

– Tot aici ? îl întrebã soba, zâmbindu-i cald de sus.– Pãi, ce-i de mirare? îi spuse melcul sãltându-ºi mai bine

cãscioara spiralatã pe spinare. Nicio schimbare! Vânzolealãºi muncã pe brânci precum anul trecut. La ce bun ? Mãcardacã Moº Crãciun ar sta mai mult pe-afarã! Aºa ar fi binepentru amândoi: mai cald pentru mine ºi mai puþinã trudãpentru tine. Eºti deja bãtrânã! oftã melcul privind din toatecele patru corniþe spre uºa mereu întredeschisã. În curând,cu tabla-þi prea arsã vei fi înlocuitã cu o sobã tânãrã ºi nouã.Ai dat cãldurã cum ai putut mai bine, dar, vai! nu ai încercatsã fii altceva decât ceea ce eºti! îi spuse melcul. Oamenii nu-þi sunt recunoscãtori, iar Moº Crãciun nu are timp de tine decâtatât cât sã-þi dea de lucru cu arsul butucilor. Nu ai cãlãtoritniciodatã ºi nu ai vãzut nimic mai departe de uºa deschisã.La ce bun o viaþã aºa monotonã?

– Mã întristezi, melcuþule, rãspunse soba care, din fire,era voioasã. E drept cã nu cuget prea mult la alte lucruri. Nuºtiu sã fac altceva, dar rãspândesc cãldura cu plãcere,gândindu-mã cã Moº Crãciun ºi ajutoarele sale trudescpentru copiii de pretutindeni.

– Hm, e drept cã ai o viaþã de plâns, sãrmanã sobã, zisemelcul trãgându-ºi mai biniºor casa pe umãr.

– Ei, spuse soba, mãcar tu, melcuþule, ai proiecte ºi ideice vor uimi lumea. Când le pui în practicã?

– Ce?! Care practicã? Nici vorbã! pufni dispreþuitor melcul.

Lumea, Crãciunul ºi copiii nu mã intereseazã defel. Mi-ajungesã ºtiu cã am idei geniale. Asta e suficient ºi sunt mai multdecât mulþumit sã ºtiu cã sunt de o valoare excepþionalã.

– Dar, melcuþule, zise soba pufãindu-ºi grãbitã cãrbuniiaprinºi, nu trebuie oare sãdãruim celorlalþi ce avem maibun în noi? E drept, cenuºamea e gri . Fumul meu eînecãcios, dar deºi mãconsum mãcinându-mi încetpereþ i i , vãpaia ce orãspândesc îi ajutã pe ceilalþisã continue cu bine sau sã seodihneascã plãcut dupã celece au început.

–Vorbe! Nu mã priveºte,este treaba ta, îi zise melcul

clipind din toþi ochii. O faci pe truda ta. Dar îþi spun cã numeritã. E deja destul cã te onorez petrecându-mi zilele lapicioarele-þi calde. Ah, ºi dacã ai ºti ce gânduri preþioase mise învârt prin cap! Cum sunt însã prea talentat, nu am sãspun nimãnui nimic. Nu vreau sã fac pe nimeni sã se simtãinferior ºi, drept urmare, nefericit. Sunt nemaipomenit înmodestia mea. Vai, ce bun sunt! Da, da, mult prea bun! Dece-ar mai trebui sã fac ºi altceva?

Voi ce pãrere aveþi, copii? Are melcul dreptate? Ce faptebune i-aþi pregãtit Pruncului Isus?

12 Perle de Crãciun

LIANA GEHLLIANA GEHLLIANA GEHLLIANA GEHLLIANA GEHL

Într-un domeniu în care adulþii se miºcã de-acum cu paºi liniºtiþiºi siguri, copiii se izbesc de obstacole nebãnuite. La intervenþiilelor, adesea ºocante în naivitatea de care dau dovadã, rãspundemfie cu severitate, fie cu zâmbete superioare. Dar nu e nimicîntâmplãtor sau involuntar în aceste voci de copii. Dimpotrivã,primul lucru pe care trebuie sã-l observe un adult este strãdanialor de a înþelege, seriozitatealor ºi aceastã rarã îmbinarede ingenuitate, fantezie ºiintuiþii surprinzãtoare.

1. 1. 1. 1. 1. Îngerul GabrielÎngerul GabrielÎngerul GabrielÎngerul GabrielÎngerul GabrielPe când trebuia sã se

nascã Isus, Îngerul s-a dusla Zaharia ºi i-a spus:

- Zaharia, tu vei naºte unfiu ºi-i vei pune numele Ioan.

Zaharia a rãspuns:- Cum pot eu sã nasc un

fiu, dacã sunt aºa bãtrân?

2. 2. 2. 2. 2. IesleaIesleaIesleaIesleaIesleaPersonajele indispen-

sabile, ca sã facem o iesle,sunt boul, mãgarul, steaua,îngerul, Isus, Maria ºi Iosif.Sfinþii nu se pot pune la ieslepentru cã pe atunci nu existaucreºtini: Isus de-abia senãscuse ºi încã nu-ºi fãcusecunoscut mesajul. Dar Noe ºiMoise pot fi puºi la iesle: eiau fost înainte de Isus. ÎngerulGabriel ºi Dumnezeu suntcreºtini, pentru cã ei îlcunoºteau deja pe Isus.

3. 3. 3. 3. 3. CrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunulPe vremea lui Isus nu se sãrbãtorea Crãciunul pentru cã toþi

erau sãraci. Nu existau biserici, pentru cã nu se pot face bisericidin paie. Nu erau bogãtaºi, pentru cã nu se inventaserã nici banii.Erau toþi sãraci, mâncau numai pâine... Ba nu, existau ºi bogaþi,pentru cã inventaserã deja aurul ºi sãpau dupã petrol.

4. 4. 4. 4. 4. Sfânta FamilieSfânta FamilieSfânta FamilieSfânta FamilieSfânta FamilieNumele de familie al lui Isus este Dumnezeu. Iosif ºi Maria

sunt pãrinþii pãmânteºti. Dumnezeu ºi Sfânta Fecioarã sunt pãrinþiicereºti. E mai bine sã ai douã rânduri de pãrinþi, în caz cã moarevreunul.

De fapt, Maria estebunica lui Isus, pentru cãIsus este fiul lui Dumnezeu,iar Maria este mama luiDumnezeu.

7. 7. 7. 7. 7. NumãrãtoareaNumãrãtoareaNumãrãtoareaNumãrãtoareaNumãrãtoareaaniloraniloraniloraniloranilor

Înainte de a se naºteIsus, anii nu existau. Auînceput sã-i numere de lanaºterea lui Isus. Lumea azis: când se naºte Isus,atunci e anul zero. Auhotãrât asta pe când SfântaFecioarã era însãrcinatã.Sau poate dupã 33 de ani...Oricum, Isus s-a nãscutdupã pãcatul strãmoºesc.

6. 6. 6. 6. 6. MagiiMagiiMagiiMagiiMagiiMagii erau trei, poate

pentru cã numai ei trei aufost anunþaþi. Ori poate cãau fost singurii interesaþi.Dacã ar fi fost mai mulþi, arfi fost mai bine, pentru cãi-ar fi putut aduce mai multelucruri: unul bani, altulhaine, altul medicamente...

Ei se numeau magipentru cã au venit sã-i

aducã omagii lui Isus. I-au adus aur, splinã ºi tãmâie. Aurul eraca sã împodobeascã grajdul, tãmâia ca sã îndepãrteze mirosurilerele, iar splina nu ºtiu.

Dar când Isus a vãzut aurul, a zis:- Chestia asta nu-mi trebuie.

(Adaptare dupã: Maria(Adaptare dupã: Maria(Adaptare dupã: Maria(Adaptare dupã: Maria(Adaptare dupã: Maria Antonietta Albanese,Antonietta Albanese,Antonietta Albanese,Antonietta Albanese,Antonietta Albanese,Gesù, di cognome si chiama DioGesù, di cognome si chiama DioGesù, di cognome si chiama DioGesù, di cognome si chiama DioGesù, di cognome si chiama Dio)))))

Elevul distrat la lecþia de catehismElevul distrat la lecþia de catehismElevul distrat la lecþia de catehismElevul distrat la lecþia de catehismElevul distrat la lecþia de catehism T T T T Timpul Crãciunuluiimpul Crãciunuluiimpul Crãciunuluiimpul Crãciunuluiimpul Crãciunului

13Istorie

Pentru acest numãr al revistei m-am gândit cã ar fi potrivit sã facemo sincopã în ºirul articolelor despre cultele neoprotestante, considerândcã e mai edificatoare o abordare istoricã a originii sãrbãtorii Crãciunului,pe care o avem în luna decembrie.

Încã de la început trebuie sã specificãm cã multe dintre sãrbãtorilepe care creºtinii le celebreazã, actualmente, în timpul anului bisericesc,la datã fixã, nu au fost celebrate dintotdeauna exact cum le celebrãm întimpurile noastre. Aºa s-a întâmplat ºi cusãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunului. Acest fapt s-a datoratpe deoparte contextului istoric de pânã în anul 313,timp în care creºtinismul era interzis, implicit creºtiniifiind prigoniþi ºi martirizaþi în numãr foarte mare,precum ºi altor cauze.

Problemã preliminarã:Problemã preliminarã:Problemã preliminarã:Problemã preliminarã:Problemã preliminarã:în ce zi s-a nãscut Isus?în ce zi s-a nãscut Isus?în ce zi s-a nãscut Isus?în ce zi s-a nãscut Isus?în ce zi s-a nãscut Isus?

Despre acest subiect Evangheliile pãstreazã otãcere totalã, iar scriitorii cei mai vechi nu ne-aulãsat nimic sigur în aceastã privinþã. Potrivit sfântuluiClement din Alexandria (+215), în Orient unii au fixatnaºterea lui Isus la 20 mai, alþii la 20 aprilie, alþii la 20 noiembrie.

În Occident, sfântul Hipolit (+253), în scrierea sa Comentariu asupralui Daniel, este cel dintâi care menþioneazã data de 25 decembrie ca ziîn care s-a nãscut Isus; mulþi critici susþin, însã, cã textul respectiv este ointerpolare. Un autor anonim, în 243, spune cã ziua în care s-a nãscutIsus este 28 martie, pentru simplul motiv cã la aceastã datã a fost creatsoarele.

Abia în secolul al IV-lea, deci dupã oficializarea creºtinismului, avemun document roman autentic Depositio Martyrum (o schiþã de calendarliturgic care urcã la anul 336) care atestã indiscutabil existenþa sãrbãtoriiNaºterii DomnuluiNaºterii DomnuluiNaºterii DomnuluiNaºterii DomnuluiNaºterii Domnului,,,,, la Roma, pe data de 25 decembrie.

Cum s-a fixatCum s-a fixatCum s-a fixatCum s-a fixatCum s-a fixat,,,,, llllla Romaa Romaa Romaa Romaa Roma, , , , , ziua ziua ziua ziua ziua de 2 de 2 de 2 de 2 de 25 decembrie5 decembrie5 decembrie5 decembrie5 decembriepentru sãrbãtoarea Crãciunuluipentru sãrbãtoarea Crãciunuluipentru sãrbãtoarea Crãciunuluipentru sãrbãtoarea Crãciunuluipentru sãrbãtoarea Crãciunului?????

Existã douã ipoteze. Prima susþinecã Biserica a ales ziua de 25 decembriepentru a înlocui cu sãrbãtoarea NaºteriiNaºteriiNaºteriiNaºteriiNaºteriiDomnuluiDomnuluiDomnuluiDomnuluiDomnului sãrbãtoarea pãgânãînchinatã zeitãþii romane Mithra, osãrbãtoare numitã a Soarelui neînvinsSoarelui neînvinsSoarelui neînvinsSoarelui neînvinsSoarelui neînvins.La aceastã datã, când era solstiþiul deiarnã (ziua începe sã creascã, iarnoaptea sã descreascã) Mithra eracelebrat de pãgâni ca învingãtor alîntunericului. ªi mai este un amãnuntlegat de cultul faþã de aceastã zeitateºi ziua de 25 decembrie. În anul 274, la

aceastã datã, împãratul roman Aurelian a inaugurat un templu somptuosîn cinstea zeului Mithra.

O astfel de substituire pare credibilã, având în vedere faptul cã Biserica

PrPrPrPrPr. EMANUEL DUMITRU. EMANUEL DUMITRU. EMANUEL DUMITRU. EMANUEL DUMITRU. EMANUEL DUMITRU

Crãciunul, naºterea soarelui neînvins?Crãciunul, naºterea soarelui neînvins?Crãciunul, naºterea soarelui neînvins?Crãciunul, naºterea soarelui neînvins?Crãciunul, naºterea soarelui neînvins?de la începuturi obiºnuia sã grefeze solemnitãþi creºtine pesãrbãtori pãgâne pentru a-i smulge mai uºor pe creºtiniiconveriþi de la vechile practici pãgâne.

O a doua ipotezã susþine cã data naºterii lui Isus a fostdedusã din aceea a morþii sale. În secolul trei era generalizatãconvingerea cã Mântuitorul a murit pe 25 martie. S-a fixataceastã datã când cade echinocþiul de primãvarã fiindcã se

considera cã la aceastã datã s-aîntrupat Cristos. În concluzie, dacã la 25martie se întrupase, era firesc ca dupãnouã luni sã se nascã, adicã pe 25decembrie.

Este ºi mai posibil ca ambele motivesã fi determinat, în timp, alegereaacestei date. Totuºi pare a aveaprecedenþã prima ipotezã, dacã avemîn vedere cã mulþi Sfinþi Pãrinþi îl comparãpe Cristos cu soarele, e drept nu cuMithra, aºa cum face sfântul Augustin,explicând imaginea din profetul

Malahia unde Mesia e Soarele dreptãþii, Soarele nou, care senaºte cu solstiþiul de iarnã (25 decembrie).

Sãrbãtoarea Crãciunului în alte comunitãþiSãrbãtoarea Crãciunului în alte comunitãþiSãrbãtoarea Crãciunului în alte comunitãþiSãrbãtoarea Crãciunului în alte comunitãþiSãrbãtoarea Crãciunului în alte comunitãþicreºtine decât Romacreºtine decât Romacreºtine decât Romacreºtine decât Romacreºtine decât Roma

La sfârºitul secolului al IV-lea, sãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluisãrbãtoarea Crãciunuluitrece de la Roma ºi la Milano, introdusã probabil de sfântulAmbroziu.

Potrivit unei predici a lui Afraate, în bisericile din Siria deNord CrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunulCrãciunul era sãrbãtorit cu regularitate la 25 decembrie.Antiohia s-a opus multã vreme. Cel care a reuºit sã ointroducã a fost sfântul Ioan Gurã de Aur. Acesta, la 20decembrie 386, anunþa credincioºilor proxima celebrare asãrbãtorii Crãciunuluisãrbãtorii Crãciunuluisãrbãtorii Crãciunuluisãrbãtorii Crãciunuluisãrbãtorii Crãciunului, cinci zile mai târziu lãudând poporulpentru participarea numeroasã la sãrbãtoare.

Cam în aceeaºi perioadã, sfântul Grigore de Nazianzintroduce sãrbãtoarea la Constantinopol (380-381).

În Ierusalim, la începutul secolului al V-lea, Crãciunul secelebra pe 6 ianuarie. Însã, la scurtã vreme dupã aceea, întimpul ºederii la Ierusalim a sfintei Melania (341-439),sãrbãtoarea se celebra deja la 25 decembrie.

În Egipt, aceeaºi situaþie ca la Ierusalim. Ioan Cassian,care viziteazã la începutul secolului al V-lea mãnãstirile deaici, ne relateazã cã Epifania era consideratã ca zi a naºteriilui Isus. Însã în 430, Naºterea DomnuluiNaºterea DomnuluiNaºterea DomnuluiNaºterea DomnuluiNaºterea Domnului se sãrbãtorea ºi înEgipt tot la 25 decembrie.

Astfel, în mai puþin de un secol, între 336 ºi 430, mareasãrbãtoare a Crãciunului s-a rãspândit în toatã lumeacreºtinã, celebrându-se la data la care se celebra la Roma.

14 Pelerin la Vatican

Un dar din DolomiþiUn dar din DolomiþiUn dar din DolomiþiUn dar din DolomiþiUn dar din DolomiþiA sosit în Piaþa Sfântul

Petru pomul de Crãciun: anulaceste provine din Val Badia,situatã în regiunea italianãTrentino Alto Adige. Este unbrad de aproape 140 de ani,înalt de circa 26 de metri ºiare o greutate de peste treitone. Va fi împodobit cu 2000de globuri luminoase. Artico-lele decorative artizanale aufost realizate de voluntari dinVal Badia. Joi, 13 decembrie,a sosit la Roma o delegaþieof ic ialã din provinciaautonomã Bolzano, iar pe 16decembrie a sosit ºi episcopulde Bolzano-Bressanone,monseniorul Wilhelm EmilEgger, pentru ceremonia inaugurãrii, la care au fost prezenþipreºedintele Consiliului provincial, asesori comunali, preoþiºi preºedinþi ai Consiliilor parohiale din comunele care auoferit bradul. Un cor ºi un ansamblu muzical au executatcântece ºi melodii tradiþionale.

Din 1982, a devenit tradiþieDin 1982, a devenit tradiþieDin 1982, a devenit tradiþieDin 1982, a devenit tradiþieDin 1982, a devenit tradiþiePomul de Crãciun pare sã fi avut o origine creºtinã în þãrile

nordice. Foarte probabil tradiþia se poate referi la sãrbãtoarealui Adam ºi a Evei, celebratã, în Germania, la 24 decembrie.Mai târziu, în vârful bradului a fost fixatã o stea.

Un pom de Crãciun a fost amenajat în Piaþa Sfântul Petru,pentru prima datã, în 1982, ºi de atunci, a devenit o tradiþie

anualã. De mai multe ori afost ofer i t de I tal ia ºi deAustria. Alte State, care auoferi t pomul de Crãciunpentru a fi amenajat în PiaþaSfântul Petru, sunt: Germania,Polonia, Croaþia, RepublicaCehã, Slovenia, Slovacia, iarîn decembrie 2001, România.

S-a cerut bisS-a cerut bisS-a cerut bisS-a cerut bisS-a cerut bisprovinciei Tprovinciei Tprovinciei Tprovinciei Tprovinciei Trentorentorentorentorentopentru realizareapentru realizareapentru realizareapentru realizareapentru realizarea

iesleiiesleiiesleiiesleiiesleiIeslea din piaþa Sfântul

Petru împlineºte anul acesta26 de ani ºi, pentru a douaoarã consecut iv, S fântu lScaun a cerut o colaborareProvinciei autonome Trento,

din nordul Italiei, cunoscutã pentru mãiestria sculptorilor înlemn. În Trento, amenajarea ieslei are origini strãvechi ºi setransmite, de secole, din tatã în fiu, împreunã cu diferiterituri.

În afara ieslei, în mãrime naturalã, din piaþa Sfântul Petru,artiºtii din Trento vor organiza, în colaborare cu Ministerulpentru Bunuri ºi Activitãþi Culturale, o expoziþie de sculpturilegate de sãrbãtoarea Crãciunului, realizatã cu ajutorul unorvechi tehnici. La intrarea în expoziþia deschisã în Vatican, între18 decembrie ºi 2 februarie, nouã artiºti vor realiza sculpturiîn lemn, în prezenþa vizitatorilor; creaþiile lor vor fi puse învânzare, iar sumele obþinute vor fi dedicate susþinerii unorproiecte de solidaritate în Africa.

Binecuvântarea statuetelor cu Pruncul IsusBinecuvântarea statuetelor cu Pruncul IsusBinecuvântarea statuetelor cu Pruncul IsusBinecuvântarea statuetelor cu Pruncul IsusBinecuvântarea statuetelor cu Pruncul IsusPotrivit tradiþiei, în a treia duminicã din Advent, în piaþa

Sfântul Petru, Papa binecuvânteazã, la sfârºitul rugãciuniimariane Îngerul Domnului, statuetele ce-l reprezintã pePruncul Isus ºi care urmeazã sã fie aºezate în iesleleamenajate în casele credincioºilor, dupã cum este obiceiul înþãrile catolice. Este emoþionantã imaginea miilor de copii ceþin în mâini aceºti pruncuºori ºi care-ºi înalþã braþele pentrua primi binecuvântarea din partea Sfântului Pãrinte. O imaginea vârstei inocenþei, ce se deschide darului credinþei, pornindde la imaginea ºi istoria unui prunc dumnezeiesc, nãscutîntr-o iesle…

Prezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDIPrezentare de ANCA MÃRTINAª GIULIMONDI

Bradul ºi ieslea, în amintireaBradul ºi ieslea, în amintireaBradul ºi ieslea, în amintireaBradul ºi ieslea, în amintireaBradul ºi ieslea, în amintireanaºterii Pruncului Isusnaºterii Pruncului Isusnaºterii Pruncului Isusnaºterii Pruncului Isusnaºterii Pruncului Isus

15ªtiri

CRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICANCRISTINA ªOICAN

Familia – Familia – Familia – Familia – Familia – “principala agenþie de pace”“principala agenþie de pace”“principala agenþie de pace”“principala agenþie de pace”“principala agenþie de pace”Familia umanã, comunitate de pace este tema

mesajului Papei Benedict al XVI-lea pentru cea de-a 41-aZi Mondialã a Pãcii, care se va celebra la 1 ianuarie 2008.

În acest context, referindu-se la necesitatea ocrotiriiinstituþiei familiei, Papa a spus: „chiar ºi inconºtient, cinecombate instituþia familialãinstituþia familialãinstituþia familialãinstituþia familialãinstituþia familialã ºubrezeºte pacea…, deoareceface sã slãbeascã ceea ce, de fapt, este principala principala principala principala principala agenþiede pace (...) Tot ceea ce contribuie la a slãbi familia,întemeiatã pe cãsãtoria dintre un bãrbat ºi o femeie, ceeace în mod direct sau indirect îi frâneazã disponibilitatea laprimirea responsabilã a unei noi vieþi, ceea ce îi împiedicãdreptul de a fi prima educatoare a fiilor, constituie unobstacol obiectiv pe calea pãcii.

Familia naturalã, ca intimã comuniune de viaþã ºi deiubire, bazatã pe cãsãtoria dintre un bãrbat ºi o femeie,constituie locul principal al umanizãrii persoanei ºi asocietãþii, leagãnul vieþii ºi al iubirii. Calificatã ca primasocietate naturalã, familia este o instituþie divinã care stã latemelia vieþii persoanelor, ca prototip al oricãrei orânduirisociale. Familia are nevoie de casã, de muncã sau de justarecunoaºtere a activitãþii domestice a pãrinþilor, de ºcoalãpentru fii, de asistenþã sanitarã de bazã pentru toþi. Cândsocietatea ºi politica nu se angajeazã sã ajute familia înaceste domenii, se priveazã de o resursã esenþialã înserviciul pãcii”.

Adoraþie euharisticãAdoraþie euharisticãAdoraþie euharisticãAdoraþie euharisticãAdoraþie euharisticã pentru repararea greºelilor pentru repararea greºelilor pentru repararea greºelilor pentru repararea greºelilor pentru repararea greºelilorºi pentru sfinþirea preoþilorºi pentru sfinþirea preoþilorºi pentru sfinþirea preoþilorºi pentru sfinþirea preoþilorºi pentru sfinþirea preoþilor

Pentru o reînnoirespiritualã în rândul preoþilorlumii, Vaticanul a lansat ocampanie de rugãciune, înmod special adoraþieeuharisticã. Într-un docu-ment dat în SolemnitateaNeprihãnitei Zãmisliri,Congregaþia pentru Clercheamã la un efort mondialmajor pentru promovareaadoraþiei euharistice pentrurepararea greºelilor ºipentru sfinþirea preoþilor.Documentul Vaticanuluiexplicã: „Pentru a menþineîn continuu o mai mareconºtientizare a legãturiiontologice dintre Euharistieºi Preoþie, ºi pentru a recunoaºte maternitatea specialã PreasfinteiFecioare Maria faþã de fiecare preot, intenþia noastrã este aceea de arealiza o conexiune între adoraþia creºtinã perpetuã pentru reparareagreºelilor ºi sfinþirea preoþilor”.

Sfântul Scaun cere fiecãrui Episcop sã promoveze acest program,numind un preot „care sã îºi dedice tot timpul, pe cât posibil, slujiriispecifice de promovare a adoraþiei euharistice ºi sã coordoneze acestimportant serviciu în diecezã (...)

Congregaþia pentru Cler aratã cã Papa Benedict al XVI-lea, înexortaþia apostolicã Sacramentum Caritatis, a recomandat adoraþiaeuharisticã drept o formã potrivitã ºi eficientã de rugãciune pentruvocaþiile preoþeºti.

Lansare de carteLansare de carteLansare de carteLansare de carteLansare de carteAcademia Teologicã AntonAntonAntonAntonAnton

DurcoviciDurcoviciDurcoviciDurcoviciDurcovici a organizat pe 14decembrie lansarea cãrþii IoanIoanIoanIoanIoanPaul al II-leaPaul al II-leaPaul al II-leaPaul al II-leaPaul al II-lea Martor al speranþeiMartor al speranþeiMartor al speranþeiMartor al speranþeiMartor al speranþeiscrisã de George Weigel.

La evenimentul care s-adesfãºurat în aula AuditoriumMaximum a Institutului TeologicRomano-Catolic Sfânta Tereza,din Bucureºti, au participatEpiscopul Auxiliar de Bucureºti,Cornel Damian, Dl. Radu Vasile,fost prim-ministru al României,traducãtorul în limba românã allucrãrii, Prof. dr. Daniel Barbu, Dr.Tereza Brânduºa Palade, Pr. Dr.Tadeusz Rostworowski sj.

Cristos - cheia spre adevãrataCristos - cheia spre adevãrataCristos - cheia spre adevãrataCristos - cheia spre adevãrataCristos - cheia spre adevãratasperanþãsperanþãsperanþãsperanþãsperanþã

În perioada 28 decembrie 2007 – 1 ianuarie 2008,aproximativ 40.000 de tineri se vor întâlni la Geneva (Elveþia).Programul va include momente de rugãciune ºi de tãcere,cântece ºi mãrturii din partea Comunitãþii din Taizé, fondatãîn 1940, în Franþa, de fratele Roger.

Cu aceastã ocazie, Sfântul Pãrinte a transmis tinerilorun mesaj, prin secretarul de stat Tarcisio Bertone: “Dragitineri reuniþi, în Geneva, de Comunitatea de la Taize pentruun nou stadiu al pelerinajului încrederii lansat de frateleRoger, Papa vã asigurã de apropierea sa în spirit ºi îi cereDomnului ca aceste zile sã fie pentru voi un timp de har ºiocazia unei puternice trãiri a Bisericii (...) Mergând sã întâlniþipoporul lui Dumnezeu care vã va primi, precum ºi întimpurile de rugãciune ºi la reuniuni, voi sunteþi invitaþi sãdeschideþi noi cãi de speranþã, recurgând la Cuvântul luiDumnezeu ºi la intimitatea cu Cristos. Doar Cristos ne poateda cheia spre adevãrata speranþã, speranþa caredepãºeºte toate micile speranþe pe care le putem avea,pentru cã El ne îndreaptã spre viitor ºi spre fericirea veºnicãspre care ne îndreptãm zi de zi, personal ºi ca Bisericã ...”.

Din Arhidieceza de Bucureºti vor pleca spre Genevaaproximativ o sutã de tineri.Adaptare dupã catholica.roAdaptare dupã catholica.roAdaptare dupã catholica.roAdaptare dupã catholica.roAdaptare dupã catholica.ro

16 Urãri

ANGELUS COMMUNICATIONIS - Centrul deComunicaþii Sociale al Arhidiecezei de Bucureºti –mulþumeºte tuturor celor care cred cã prezenþa ºiactivitatea media în Arhidiecezã sunt o necesitateºi care s-au implicat în sprijinul moral, spiritual ºifinanciar al Centrului.

Mulþumirile noastre se îndreaptã cãtre preoþii ºicredincioºii ce ne-au susþinut prin colecta organizatãcu ocazia Zilei Mondiale a Comunicaþiilor Sociale.

Centrul de Comunicaþii Sociale al Arhidiecezei deBucureºti mulþumeºte, în mod deosebit, ParohieiJesus the Divine Word, din Huntingtown, S.U.A.

De asemenea, adresãm mulþumiri ºi celor careºi-au pus în slujba cititorilor noºtri îndemânarea ºi

timpul lor, prin colaborãri permanente sau ocazionale.Dumnezeu sã binecuvânteze munca ºi dãruirea tuturor celor care, într-un mod sau altul,

sunt alãturi de redacþia revistei Actualitatea creºtinã ºi de întreaga echipã ANGELUSCOMMUNICATIONIS.

Actualitatea creºtinã este un instrument pastoral al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureºtiºi o oglindã a evenimentelor din arhidiecezã ºi din lume. Dorim ca revista sã pãtrundã cât maimult în viaþa comunitãþilor ºi a familiilor ajutându-le sã menþinã vie identitatea lor de credinþã ºiangajarea în viaþa Bisericii ºi în sfera socialã.

Deºi costurile de producþie ºi expediþie sunt mai mari decât preþul de vânzare al revistei, princontribuþia multor colaboratori voluntari reuºim sã menþinem un preþ accesibil, astfel încât revistasã ajungã la cât mai mulþi cititori.

Preþul pentru anul 2008 este:Preþul pentru anul 2008 este:Preþul pentru anul 2008 este:Preþul pentru anul 2008 este:Preþul pentru anul 2008 este:----- abonament individual pe un an (12 numere, suplimentul de Crãciun ºiabonament individual pe un an (12 numere, suplimentul de Crãciun ºiabonament individual pe un an (12 numere, suplimentul de Crãciun ºiabonament individual pe un an (12 numere, suplimentul de Crãciun ºiabonament individual pe un an (12 numere, suplimentul de Crãciun ºi

taxe de expediþie): 35 leitaxe de expediþie): 35 leitaxe de expediþie): 35 leitaxe de expediþie): 35 leitaxe de expediþie): 35 lei----- abonamente colective (minim 10 exemplare): 30 leiabonamente colective (minim 10 exemplare): 30 leiabonamente colective (minim 10 exemplare): 30 leiabonamente colective (minim 10 exemplare): 30 leiabonamente colective (minim 10 exemplare): 30 lei----- un exemplar: 2,5 leiun exemplar: 2,5 leiun exemplar: 2,5 leiun exemplar: 2,5 leiun exemplar: 2,5 leiCei care doresc sã susþinã financiar apariþia revistei sunt rugaþi sã ia legãtura cu PrCei care doresc sã susþinã financiar apariþia revistei sunt rugaþi sã ia legãtura cu PrCei care doresc sã susþinã financiar apariþia revistei sunt rugaþi sã ia legãtura cu PrCei care doresc sã susþinã financiar apariþia revistei sunt rugaþi sã ia legãtura cu PrCei care doresc sã susþinã financiar apariþia revistei sunt rugaþi sã ia legãtura cu Pr. Francisc. Francisc. Francisc. Francisc. Francisc

Doboº (tel. 021 2015411; mobil 0745 992865; email: francisc.dobos@yahoo.it)Doboº (tel. 021 2015411; mobil 0745 992865; email: francisc.dobos@yahoo.it)Doboº (tel. 021 2015411; mobil 0745 992865; email: francisc.dobos@yahoo.it)Doboº (tel. 021 2015411; mobil 0745 992865; email: francisc.dobos@yahoo.it)Doboº (tel. 021 2015411; mobil 0745 992865; email: francisc.dobos@yahoo.it)

Abonamente 2008Abonamente 2008Abonamente 2008Abonamente 2008Abonamente 2008

MulþumiriMulþumiriMulþumiriMulþumiriMulþumiri

ANGELUS COMMUNICAANGELUS COMMUNICAANGELUS COMMUNICAANGELUS COMMUNICAANGELUS COMMUNICATIONISTIONISTIONISTIONISTIONISureazã cititorilor revisteiureazã cititorilor revisteiureazã cititorilor revisteiureazã cititorilor revisteiureazã cititorilor revistei

Crãciun Fericit ºi un An Nou binecuvântat!Crãciun Fericit ºi un An Nou binecuvântat!Crãciun Fericit ºi un An Nou binecuvântat!Crãciun Fericit ºi un An Nou binecuvântat!Crãciun Fericit ºi un An Nou binecuvântat!