125 de ani de la naØterea lui nicolae titulescu · despre activitatea multilateralæ a lui nicolae...

107
ACADEMIA FUNDAfiIA EUROPEANÆ MINISTERUL ROMÂNÆ TITULESCU AFACERILOR EXTERNE Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU 16 martie 2007 Aula Academiei Române FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCU Bucureøti, 2007

Upload: others

Post on 23-Oct-2019

17 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

ACADEMIA FUNDAfiIA EUROPEANÆ MINISTERULROMÂNÆ TITULESCU AFACERILOR

EXTERNE

Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a

125 DE ANI DE LA NAØTEREALUI NICOLAE TITULESCU

16 martie 2007Aula Academiei Române

FUNDAfiIA EUROPEANÆ TITULESCUBucureøti, 2007

Page 2: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Coperta: Octavian PendaTehnoredactor: Ofelia CoømanRedactor: Delia Ræzdolescu

© Toate drepturile asupra prezentei ediflii aparflin FUNDAfiIEI EUROPENE TITULESCU, 2007

ISBN 978°973°87148°61

Descrierea CIP a Bibliotecii Naflionale a României125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAETITULESCU. SESIUNE OMAGIALÆ (2007 ; BUCUREØTI)

Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu : Bucureøti, 2007. -Bucureøti: Editura Fundaflia Europeanæ Titulescu, 2007

ISBN 978°973°87148°6°1

94(498)''19'' Titulescu,N.929 Titulescu,N.

Page 3: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a

125 DE ANI DE LA NAØTEREALUI NICOLAE TITULESCU

16 martie 2007Aula Academiei Române

Page 4: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii
Page 5: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Academia Românæ særbætoreøte astæzi sub cupola sa, împre-unæ cu Ministerul Afacerilor Externe øi cu Fundaflia EuropeanæTitulescu, fundaflie sub „responsabilitatea moralæ øi øtiinflificæ aAcademiei Române“, 125 ani de la naøterea lui NicolaeTitulescu. Profesor universitar, avocat, parlamentar, diplomat,ministru, om de culturæ, membru al Academiei Române,Nicolae Titulescu a fost o personalitate copleøitoare prin tot cea fæcut în slujba flærii pe care a slujit°o cu devotament.

Nicolae Titulescu s°a næscut la 16 martie 1882 la Craiova øis°a stins în exil, la 17 martie 1941, la Cannes.

A studiat dreptul la Paris unde øi°a susflinut doctoratul în1905. Revenit în flaræ, a funcflionat ca profesor la Facultatea deDrept din Iaøi între 1904–1909 øi apoi la Facultatea de Drept dinBucureøti. Ca avocat, în 1907 s°a oferit sæ apere gratuit pe flæraniidin Dolj în procesele care au survenit dupæ ræscoalæ.

A fost ministru de finanfle (1917–1918, 1920–1921). ministrual Afacerilor Stræine (1927–1928, 1932–1936), dar a strælucit maiales ca diplomat, carieræ pe care a început°o ca ministru pleni-potenfliar al României la Londra (1921–1927; 1928–1932) øi acontinuat°o ca reprezentant al României în mai multe organismeinternaflionale.

Nicolae Titulescu a fost un adeværat diplomat european, sem-nând mai multe tratate istorice, printre care Pactul de Organizare

Cuvânt de deschidere1

1 Alocufliune rostitæ de acad. Ionel Haiduc, preøedintele AcademieiRomâne, la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de lanaøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciile Academiei Române,Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei Europene Titulescu, în AulaAcademiei Române, 16 martie 2007.

Page 6: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

a Micii Înflelegeri (1933), Convenflia de la Londra de definire aagresiunii (1933), Tratatul de amiciflie, neagresiune, arbitraj øiconciliafliune cu Turcia (1934), Pactul Înflelegerii Balcanice (1934)øi altele.

A desfæøurat o excepflionalæ activitate în cadrul SocietæfliiNafliunilor ca delegat permanent al României. Alegerea sa ca pre-øedinte al Adunærii Societæflii Nafliunilor (la a XI°a sesiune ordi-naræ din 1930 øi la a XII°a sesiune ordinaræ din 1931) ilustreazæprestigiul internaflional de care s°a bucurat. Adæugæm øi funcfliilede vicepreøedinte (1927) øi apoi preøedinte (1934) al AcademieiDiplomatice Internaflionale de la Paris, preøedinte al SocietæfliiInternaflionale de Filologie, Øtiinfle øi Arte Frumoase, membruîn Comisia de Cooperare Intelectualæ de la Geneva øi de membrual Curflii Permanente de Arbitraj de la Haga, pentru a înflelegemai bine dimensiunea internaflionalæ a personalitæflii sale.

În activitatea sa diplomaticæ øi ca participant la conferinfleleinternaflionale antebelice, de exemplu Conferinfla Internaflionalæde la Haga (1929), Conferinfla de dezarmare de la Geneva (1932)øi Conferinfla Balcanicæ de la Bucureøti (1932) s°a stræduit sæpromoveze mæsuri care sæ asigure pacea pe continent. A fostdescris ca „orator al pæcii“ sau „soldat al pæcii“. Din pæcate istoriaa vrut sæ fie altfel øi se øtie ce a urmat.

Nicolae Titulescu a fost Doctor Honoris Causa al universitæflilordin Atena øi Bratislava. Academia Românæ l°a înscris în rândurilesale ca membru de onoare (31 mai 1930) øi membru titular (28mai 1935). Este locul aici sæ reproducem un citat despre roluloamenilor de øtiinflæ: „Concluzia la care am ajuns, dupæ 14 ani îndiverse funcflii ministeriale este cæ politica n°ar putea sæ fie fæcutæ înzilele noastre færæ øtiinflæ, øi cæ prima datorie a omului de stat este dea se asocia omului de øtiinflæ, pentru a înainta împreunæ pe drumulindicat de dreptul moral“ (1933). Oare aceste cuvinte nu suntvalabile øi astæzi?

Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vorvorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii lui Nicolae Titulescu nu poate fi desprinsæ de evocareaistoriei flærii sale, în cartea cæreia a scris pagini de glorie. Vomasculta cu mult interes aceste prezentæri care cinstesc astæzimemoria marelui om de stat.

6

Page 7: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

România exista de mai puflin de un sfert de veac atunci cândNicolae Titulescu a væzut lumina zilei, la Craiova, în ziua de 4martie 1882. Fiu de avocat øi de om politic local, mama sa fiindo nepoatæ a lui Theodor Aman, dintr°o familie fruntaøæ a Olte-niei, el s°a næscut în timpuri faste pentru flara sa. Prin abila øiinteligenta dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, rezultatædintr°un compromis istoric, dar înscriindu°se în fapt într°unproces natural al vremurilor, statul naflional luase fiinflæ. Urma-se cea de°a doua modernizare, apoi aducerea prinflului stræindorit de Adunærile ad°hoc, iar în 1877 proclamarea neatârnærii.Consfinflitæ prin eficienta participare la ræzboi a armatei øirecunoscutæ ca independentæ de concertul marilor puteri la SanStefano øi la Berlin, România fusese apoi înælflatæ în rang de laprincipat la regat, din nou cu consensul marilor puteri în aceavreme în Europa aproape exclusiv monarhice.

Schimbarea la faflæ a României se desfæøura aproape mira-culos, este drept lumea satelor ræmânând însæ în urma ritmuluide creøtere a modernitæflii urbane. În vremea copilæriei øi atinereflii lui Titulescu acest proces istoric a continuat, flara dez-voltându°se sub înfleleapta domnie a lui Carol I. De asemenea,næzuinfle øi vise, care pæreau utopice mai înainte, privindîntregirea hotarelor în limitele fiinflærii nafliunii, au trecut treptatdin ce în ce mai accentuat la ordinea zilei. Nicolae Titulescu el

7

Locul lui Nicolae Titulescu în istoria naflionalæ1

1 Alocufliune rostitæ de acad. Dan Berindei, vicepreøedinte al AcademieiRomâne, la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de lanaøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciile AcademieiRomâne, Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei Europene Titulescu,în Aula Academiei Române, 16 martie 2007.

Page 8: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

însuøi a aparflinut generafliei celor care aveau sæ aibæ drept flelsuprem al vieflii lor aceastæ desævârøire a României.

Elev strælucit, a plecat apoi la Paris, pentru studii juridice.S°a dovedit a fi un student deosebit, obflinând øi premiul ErnestBeaumont, ceea ce i°a conferit statutul de laureat al Facultæfliide Drept. Øederea în Franfla timp de o jumætate de deceniu i°amarcat profund personalitatea. Ca øi paøoptiøtii, cu o jumætateøi mai bine de veac mai înainte, Titulescu a dobândit nu numaiînvæflæturæ, ci s°a integrat øi modului de viaflæ øi comportament,ceea ce l°a ajutat întreaga viaflæ a fi un om care, iubindu°øi øislujindu°øi cu ardoare patria, sæ aparflinæ întregii umanitæfli.

Reîntors în flaræ, s°a înscris în barou, dar, totodatæ, a ales øicariera didacticæ universitaræ. Din 1904 øi pânæ în 1909 a fostprofesor de drept civil la Universitatea din Iaøi. Unind darul sæuoratoric cu øtiinfla øi pasiunea a øtiut sæ transmitæ tinerilor sæistudenfli cunoøtinfle, dar mai ales sæ le trezeascæ interesul; „cursul,spunea el, are un scop: sæ væ facæ curioøi“! În paralel, a profesatcu strælucire avocatura, afirmându°se prin capacitatea sa, dar øiprin cinste. Dupæ o tentativæ eøuatæ din 1907 de a fi ales înParlament, a reuøit acest lucru în 1912. Ca deputat l°a impresionatpe Take Ionescu cu darul sæu oratoric. „Un mare, un extraordinartalent s°a ridicat la tribuna româneascæ“, avea sæ exclame acesta!Cariera politicæ îi era deschisæ, dar Titulescu îøi avea propriilereguli øi el a evitat o înregimentare prea accentuatæ, chiar øi faflæde conservatorii democrafli în rândurile cærora intrase. Înzestrareasa era desævârøitæ, vaste cunoøtinfle, cunoaøterea la perfecflie apatru limbi øi mai ales o raræ capacitate de comprehensiune øidæruire cætre cei în mijlocul cærora træia. „Românul, scria el în1904, cuvinte øi astæzi valabile, va figura cu strælucire în concertuleuropean intelectual; pentru aceasta nu trebuie nici ræzboaie, nicimultæ dibæcie politicæ, ci numai muncæ“. În 1907 fusese preocupatde chestiunea flæræneascæ, considerând°o îndrituit ca „arzætoare“,scrisese critic despre „absurdul repartifliei noastre funciare“ øitotodatæ pledase pentru introducerea votului universal. Titulescuera un înainte mergætor, un om al progresului nafliunii sale.

Jurist înzestrat, ilustrându°se ca profesor øi apærætor excelental cauzelor ce i se încredinflau în justiflie, el s°a dovedit totodatæun tânær om politic de mare viitor. La 35 de ani, în momenteledeosebit de grele ale flærii din vara anului 1917 i s°a încredinflat

8

Page 9: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

sarcina de ministru de Finanfle pe care n°a exercitat°o decât vreoøase luni, pentru a reveni apoi în aceeaøi funcflie doi ani maitârziu. De data aceasta, el a putut da mæsura capacitæflii saleprocedând la o reformæ integralæ a finanflelor, în care a avut învedere marile schimbæri social°politice ce aveau loc, dar øiprocesul de desævârøire a unitæflii statale, când se cereau unificatepatru sisteme fiscale. În reforma pe care a efectuat°o a pus accen-tul pe impozitele directe, a aplicat principiul progresivitæflii,munca a impozitat°o cu 16%, capitalul cu 40%, iar capitalurileîmbogæfliflilor de ræzboi cu 70%, succesiunile mari øi ele au fostimpozitate cu 30% — tot atâtea lecflii pentru timpurile noastre!Important a fost øi felul în care øi°a justificat reforma, arætândcæ studiase mecanismele financiare unei serii de state pe timpde douæ veacuri, culegând învæflæminte pentru reforma sa. Oareastæzi câfli oameni politici sunt capabili de un atare exercifliuintelectual! Nu întâmplætor Nicolae Iorga avea sæ califice reformafiscalæ a lui Titulescu drept unul din „lucrurile mari“ realizatæde un „om adeværat“, care — spunea Iorga — nu se va ruøinapentru ceea ce înfæptuise „nici înaintea contemporaneitæflii, niciînaintea istoriei“.

Destinul lui Titulescu avea sæ se gæseascæ însæ dominantrealizat în alt domeniu, cel al politicii externe øi al activitæfliidiplomatice. În vara anului 1918 plecase la Paris øi din septembrie1918 el acflionase deosebit de eficient în cadrul ConsiliuluiNaflional Român. Prin conferinfle, articole, scrisori øi contactecâøtigase o experienflæ deosebitæ øi se fæcuse cunoscut în cercu-rile politico°diplomatice ale Occidentului. Doi ani mai târziu, înprimævara lui 1920, generalul Averescu voise sæ încredinfleze luiTake Ionescu sarcina de prim delegat la Conferinfla Pæcii, daracesta cedase funcflia lui Titulescu, care avea sæ°øi punæ sem-nætura la 4 iunie 1920 pe tratatul de la Trianon ca prim repre-zentant al flærii sale. Preluând din nou Ministerul Finanflelor pestecâteva sæptæmâni, când, cum am amintit, se stræduise sæ asigureredresarea finanflelor øi totodatæ sæ le organizeze în cadrul MariiRomânii, prin forfla împrejurærilor, el øi°a continuat øi activitæflide naturæ externæ, conducând delegafliile româneøti la confe-rinflele de la Spa øi Bruxelles dedicate problemei reparafliilor orinegociind împrumuturi externe.

9

Page 10: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

În 1922 a fost numit ministru plenipotenfliar în Anglia øitotodatæ øi reprezentant permanent al României la SocietateaNafliunilor. Au urmat 14 ani în care Titulescu a reprezentat cuo raræ eficienflæ flara sa în domeniul diplomafliei, al relafliilorexterne. Activitatea diplomaticæ el avea s°o defineascæ în 1924:„Nu este o sinecuræ agreabilæ, cum îøi închipuie unii, ci un locde grea muncæ øi øi mai grea ræspundere“. Øi°a împærflit timpulîntre legaflie øi Geneva, sediul Societæflii Nafliunilor, dar totodatæau fost anii în care s°a impus ca unul dintre cei mai marcanflidiplomafli ai continentului. Uøile de la Foreign Office øi de la Quaid’Orsay i°au fost în permanenflæ deschise, devenind nu numaiprietenul, ci øi sfætuitorul celor mai de seamæ personalitæfli dinlumea politico°diplomaticæ a celor douæ mari puteri occidentale.

Din iunie 1927 øi pânæ în iunie 1928 a fost ministru de Externeîn guvernul liberal — întrerupând pentru un an øederea sa înOccident — øi din nou va fi ministru în 1932, în cadrul guver-nului naflional°flærænesc Maniu pentru a pæstra demnitatea încontinuare, pânæ în august 1936, øi în timpul guvernærii liberale.S°a ferit pe cât a putut de o înregimentare politicæ øi ar fi vrutsæ devinæ un ministru de Externe permanent. Atunci când, îndouæ rânduri, în 1931 øi în 1932, regele Carol II i°a propus înaltafuncflie de prim°ministru, tentativele au eøuat deoarece Titulescudorise sæ strângæ în guvernul sæu reprezentanfli ai tuturor par-tidelor din aceeaøi dorinflæ de neînfeudare unilateralæ. Ca mi-nistru de Externe, el ceruse în 1928 ca departamentul sæu sæ nufie „un salon“, ci „un stup de albine harnice“. Motivaflia o dædeapatru ani mai târziu: „Politica externæ a unei flæri nu se face nicicu improvizaflii, nici cu prezumflii“.

Titulescu s°a considerat „soldat al flærii“ sale „în tranøeelepæcii“, activitatea sa fiind închinatæ „numai României“, dar,totdeodatæ, a fost omul de largæ viziune, deschis cætre ansamblulnafliunilor lumii. „Vrem sæ fim prietenii tuturor nafliunilor, arætael în 1934, dar — adæuga el, ca un memento de care s°a cam uitat— în treburile noastre nu primim ca stæpâni decât pe noi înøine“.A crezut în „marea armonie universalæ“, a crezut în SocietateaNafliunilor, „flacæra speranflei dacæ nu lumina de la Geneva“, cumo definea în 1930. A militat pentru universalitatea acesteia, maiales cæ potrivit convingerilor sale „în ciuda fruntariilor, în ciudadivergenflelor, omenirea formeazæ un singur trup“. În ceea ce

10

Page 11: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

privea relafliile dintre state, s°a pronunflat în 1929 pentru „oasociaflie voluntaræ a unor state libere, cu obligafliunea de a sesupune legilor stabilite de ele, în însæøi virtutea propriei lorsuveranitæfli“. De asemenea, „principiul egalitæflii statelor“ l°aproclamat ca o lege de fier a acfliunilor de politicæ externæ pe carele°a desfæøurat. A øtiut ca nimeni altul sæ aibæ comportamentulunui senior al domeniului pe care°l slujea, impunând respect øiadmiraflie. Edourd Herriot spunea despre el: „Acest ministru alunei flæri mici face politicæ în stil mare. Ce om uimitor!“ Princomportamentul sæu a impus sæ fie considerat de bærbaflii de statai Franflei øi ai Marii Britanii ca un partener, cæruia ei îi solicitauuneori sprijin pentru a°øi rezolva situaflii delicate øi chiardivergenfle între ei.

Titulescu credea în forfla negocierii, el fiind un negociator durøi suplu în acelaøi timp, øtiind sæ lase totdeauna o poartæ deschisæpentru un compromis constructiv. „Nu cunosc limitæ în seteamea de înflelegere cu alflii“, spunea el în 1935. A slujit pacea,dezarmarea, securitatea colectivæ, respectul tratatelor, cooperareainternaflionalæ, a fost preocupat de buna înflelegere cu statelevecine, a fost un devotat al Micii Înflelegeri øi al ÎnflelegeriiBalcanice — Litvinov a spus odatæ „Dacæ Roosevelt estepreøedintele Statelor Unite ale Americii de Nord, Titulescu estepreøedintele Statelor Unite ale Europei de Est!“ De asemenea,Titulescu s°a arætat intransigent în aplicarea legilor internaflionale,mai ales când au avut loc agresiuni. În 1934 a propus sæ se încheieo convenflie internaflionalæ pentru sancflionarea statelor compliceale terorismului! Îl interesa øi asigurarea unui climat internaflionalpropice bunei înflelegeri între state, care sæ slujeascæ pacea, væzutæde el ca „un fenomen al miøcærii“, deci ca rezultatul unei acfliuniconstante øi în aceastæ privinflæ el vorbea în 1935 de „dezarmareamoralæ“, având ca obiectiv „revizuirea cærflilor de øcoalæ în scopde a dezvolta în tineret spiritul de solidaritate internaflionalæ“.Cât de actual este øi astæzi Titulescu!

Titulescu a izbutit sæ se impunæ lumii contemporane lui, fiindacceptat ca o personalitate de dimensiuni deosebite. A fost unuldin fondatorii Academiei Diplomatice Internaflionale de la Paris,a vorbit în 1929 la Reichstagul din Berlin despre Dinamica pæcii,a fost ales în douæ rânduri, succesiv, aproape cu unanimitateavoturilor, preøedinte al adunærii generale a Societæflii Nafliunilor

11

Page 12: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

(caz unic în istoria acestei instituflii!), a flinut o conferinflæ laCambridge în 1930 despre progresul ideii de pace, pentru ca,dupæ înlæturarea lui în 1936, sæ fie invitat sæ vorbeascæ în 1937la Camera Comunelor, la Oxford øi Cambridge, ori la Institutulregal pentru afaceri externe de la Londra, iar Universitatea dela Bratislava i°a acordat titlul de doctor honoris causa. AcademiaRomânæ îl alesese ca membru de onoare în mai 1930, iar camembru titular în mai 1935.

Acest „ministru al Europei“, acest „academician al pæcii“, cuml°a definit un preøedinte al Academiei Diplomatice Internaflio-nale, slujitor credincios al pæcii europene øi mondiale, acestintelectual multilateral, surprinzætor øi cuceritor, juristul, profe-sorul, dar øi finanflistul øi mai ales diplomatul, stæpânit cu împæ-timire de pasiune nemærginitæ pentru flara sa, dar având ochiilarg deschiøi cætre omenire, ocupæ un loc unic øi de marcantæimportanflæ printre marii bærbafli dæruifli umanitæflii de români.Prin gândul øi fapta sa el este mai departe lângæ noi, sfætuindu°neøi nu rareori dojenindu°ne. Îi datoræm cinste øi respect!

Page 13: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Domnule preøedinte al Academiei Române,Domnule vicepreøedinte al Academiei Române,Domnule preøedinte al Fundafliei Europene Titulescu,Distinøi invitafli,

Participæm astæzi la un eveniment remarcabil — marcarea a125 de ani de la naøterea marelui diplomat øi om politic NicolaeTitulescu. Departe de a consemna o simplæ aniversare, omagiemde fapt drumul prin vremuri al unei prestigioase personalitæfli,care, aøa cum îl descria Savel Rædulescu, „øi°a pus toatæ pasiuneapentru organizarea unei lumi mai bune, a unei pæci durabile,îmbinând idealul de mâine cu realitatea de azi, într°o activitatefecundæ prin constanfla øi luciditatea ei“.

Nu cred cæ mai este cazul, pentru a°l evoca pe NicolaeTitulescu, sæ refacem traseul vieflii øi operei sale, date fiindintervenfliile remarcabile ale antevorbitorilor; deøi valenfleleacestei personalitæfli excepflionale nu vor fi niciodatæ îndeajunsde subliniate. Consider însæ cæ este mai potrivitæ reliefarea celormai importante aspecte din activitatea organizaflionalæ internæa ministrului de Externe Nicolae Titulescu; mæ voi referi laactualitatea viziunii sale privind dezvoltarea instituflionalæ aMinisterului Afacerilor Stræine.

13

Nicolae Titulescu — arhitect al diplomafliei româneøti1

1 Alocufliune elaboratæ de Valentin Naumescu, secretar de stat înMinisterul Afacerilor Externe, pentru Sesiunea omagialæ consacratæîmplinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ subauspiciile Academiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, FundaflieiEuropene Titulescu, în Aula Academiei Române, 16 martie 2007. Textul afost prezentat de Lucian Leuøtean, secretar general al Ministerului Afa-cerilor Externe, în lipsa din flaræ a domnului Valentin Naumescu.

Page 14: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

„Meseria de diplomat“ — ca sæ parafrazez o sintagmæ folositæde Henri Irénée Marrou — „meseria“ de observator, negociatorøi facilitator privilegiat al relafliilor din sistemul internaflional acunoscut în România interbelicæ un progres færæ precedent.

În timpul celor douæ mandate ca ministru de Externe, întreanii 1927–1928 øi 1932–1936, Nicolae Titulescu a manifestat ostatornicæ preocupare pentru constituirea unui corp diplomaticprofesionist, de elitæ, recomandat exclusiv de virtuflile inte-lectuale, profesionale øi morale.

În acest spirit, la 1 august 1927, puflin dupæ prima numire înfuncflie, Nicolae Titulescu înainta un proiect de reorganizare øirestructurare a Ministerului Afacerilor Stræine, prin care prin-cipalele direcflii din administraflia centralæ se specializau strict,în scopul eficientizærii activitæflii.

Prin ce se individualiza modernizarea instituflionalæ propusæ?În primul rând, prin mæsurile luate în ultima parte a aceluiaøian, când s°a creat Diviziunea economicæ, iar Direcfliile afacericonsulare øi afaceri comerciale au fost comasate. Se asuma astfelo abordare corelativæ a problemelor politice øi economice, ur-mærindu°se cooperarea øi o exprimare unitaræ a punctelor devedere româneøti privind domeniile economic øi financiar, încadrul Ligii Nafliunilor, ori al altor organisme de profil.

„Era un mare jurist — spunea Antoine F. Frangulis despreNicolae Titulescu — øi avea viziunea viitorului, întocmai caTalleyrand. Dacæ Europa ar fi flinut seama de politica pe care opreconiza el, alta ar fi fost, desigur, soarta ei.“

În acest sens, extrem de importantæ a fost decizia lui NicolaeTitulescu de a crea o Diviziune juridicæ în cadrul MinisteruluiAfacerilor Stræine, datæ fiind necesitatea unei abordæri coerentea tuturor problemelor de naturæ juridicæ cu care se confruntastatul român. Crearea acestei noi diviziuni asigura, totodatæ,legætura statului român cu organismele juridice internaflionale,fixându°se obiectivele øi modalitæflile de constituire, structurareøi îmbogæflire a fondului documentar în acest domeniu.

Ce alte mæsuri de modernizare au ræmas în urma aceleiperioade? Nu în ultimul rând, inifliativa de înfiinflare a Consi-liului superior diplomatic, chemat sæ examineze problemele deimportanflæ strategicæ øi, de asemenea, sæ ofere consultanflæministrului de Externe.

14

Page 15: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Înflelegând ca nimeni altul importanfla reprezentærii diplo-matice, Nicolae Titulescu a impulsionat dezvoltarea activitæfliiexterne prin crearea unor noi misiuni diplomatice în state euro-pene øi flæri de pe alte continente, din America Latinæ, Asia øiAfrica, prin aderarea la noi organisme øi organizaflii interna-flionale, prin organizarea ori participarea la conferinfle interna-flionale cu caracter subregional, regional øi continental, pe diverseprobleme.

În concepflia sa, succesul în politica externæ se baza, în primulrând, pe contacte strânse, directe, constante øi active cu celelalteflæri, iar reprezentanflelor diplomatice ale României le reveneaumultiple øi importante misiuni în acest sens.

Astfel, rezolvarea divergenflelor, precum øi impunerea efi-cientæ a intereselor României în plan internaflional nu se puteaurealiza decât pe calea dialogului, a discufliei directe cu partenerii:

„În situaflia internaflionalæ de azi — spunea Nicolae Titulescu— consider cæ este de mare interes ca punctul de vedere ro-mânesc în diferitele probleme externe la ordinea zilei sæ facæobiectul unui schimb de vederi direct cu miniøtrii de Externe.România este doritoare de pace øi politica ei externæ nu s°aîndepærtat niciodatæ nici de la acest scop esenflial, nici de lacalmul necesar, care singur poate permite gæsirea mijloacelorapropiate pentru realizarea lui“.

Pe aceste coordonate s°au înscris vizitele pe care NicolaeTitulescu le°a efectuat în stræinætate, având astfel posibilitateade a aborda direct, cu personalitæfli politice øi diplomaticeimportante, atât problemele României, cât øi chestiuni de intereseuropean øi global.

Nicolae Titulescu a avut øi o relaflie specialæ cu presa — pentrua explica øi a face cunoscutæ opiniei publice viziunea sa în do-meniul politicii externe româneøti, pentru a acorda cuvenitaatenflie principiilor moderne de comunicare instituflionalæ.Adresându°se jurnaliøtilor cu ocazia primei sale conferinfle depresæ dupæ numirea ca ministru de Externe, el afirma: „întrediplomaflie øi ziaristicæ este o strânsæ legæturæ. Øi unii øi alfliialergæm dupæ noutate. Unii, diplomaflii, mai cu prudenflæ, alflii,ziariøtii, cautæ øi senzaflionalul. Dar de la dumneavoastræ, ziariøtii,noi diplomaflii aflæm multe, atâtea lucruri nouæ folositoare, pânæsæ apuce calea oficialæ. Iatæ de ce fliu ca în fiecare sæptæmânæ sau

15

Page 16: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

cel mult la douæ sæptæmâni sæ am o conferinflæ cu dumneavoastræ,ca sæ væ pot împærtæøi atâtea lucruri interesante pentru flaræ“.

Astfel, Nicolae Titulescu a acordat o mare atenflie încadræriibirourilor de presæ de pe lângæ reprezentanflele României cupersonal competent øi calificat. Lui i se poate atribui prezenflaîn Ministerul Afacerilor Stræine, în calitate de ataøafli de presæsau consilieri de presæ în Direcflia Presæ øi Informaflii a unorpersonalitæfli precum Elena Væcærescu ori Lucian Blaga.

Nicolae Titulescu a pledat, în calitate de ministru de Exter-ne, øi pentru asigurarea unor condiflii materiale øi financiarespeciale pentru personalul Ministerului Afacerilor Stræine,condiflii în concordanflæ cu standardele internaflionale. În peri-oada ministeriatelor sale, reprezentanflii români au dobândit opoziflie egalæ, un statut similar cu acela al diplomaflilor occi-dentali, menit sæ le înlæture orice inhibiflii øi complexe deinferioritate.

În 1931, marele diplomat român îøi definea astfel condiflia,în discursul la realegerea sa ca preøedinte al Adunærii SocietæfliiNafliunilor: „Fiecare îøi are misiunea sa, cu toflii unifli cum ne°amputea îndoi de succes? Ce importanflæ are faptul cæ nu vom fiprezenfli în ziua când opera va fi terminatæ? Ce importanflæ cævor fi uitate sforflærile lucrætorilor din primul ceas? Ce importanflæcæ noi nu vom fi fost decât soldaflii necunoscufli ai victoriei pæcii?Vom fi aceia care au crezut într°o clipæ când ar fi putut sæ°øipiardæ credinfla øi acesta este singurul merit care are prefl ...“

Doamnelor øi domnilor,În anul 1928, Nicolae Titulescu declara: „România este domi-

natæ de perfecta concordanflæ ce existæ între interesele româneøtiøi interesele europene. Toate actele sale de politicæ externæ dintrecut, ca øi (...) toate actele politicii sale externe din viitor, seexplicæ sau se vor explica prin aceastæ considerafliune fun-damentalæ“.

Viziunea lui Nicolae Titulescu, care transcende spiritul na-flional, prin cel regional, spre universal, poate fi øi astæzi pro-iectatæ asupra politicii externe româneøti.

La începutul acestui an, s°a deschis o nouæ paginæ în istoriaRomâniei. Aderarea la Uniunea Europeanæ a marcat un alt stadiuistoric, adæugând o nouæ identitate celei naflionale. Ræmânândfideli principiilor øi valorilor fundamentale, ne vom asuma acest

16

Page 17: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

statut øi vom încerca sæ fructificæm interesul naflional, însolidaritate cu partenerii noøtri europeni.

Acfliunea în plan extern a României are la bazæ convingereacæ o prezenflæ puternicæ a Uniunii Europene în plan global va finu doar în beneficiul pæcii, securitæflii øi prosperitæflii conti-nentului european, ci øi al comunitæflii internaflionale înansamblul ei.

Onorat auditoriu,Memoria ilustrului diplomat este pentru Ministerul Afacerilor

Externe al României o datorie de onoare øi un titlu de glorie.Rememorarea ideilor novatoare ale lui Nicolae Titulescu, înipostaza de ministru al Afacerilor Stræine, nu poate fi decât unimbold pe drumul european al României de astæzi.

Folosesc acest prilej pentru a exprima gratitudinea noastræfaflæ de institufliile colaboratoare. Mulflumesc pentru faptul cæacest eveniment special al lumii diplomatice øi academiceromâneøti se desfæøoaræ sub cupola Academiei Române øi væmulflumesc pentru atenflia acordatæ.

Page 18: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Domnule preøedinte al Academiei Române,Domnule vicepreøedinte al Academiei Române,Doamnelor øi domnilor academicieni,Domnule secretar general al Ministerului Afacerilor Externe,Doamnelor øi domnilor ambasadori,Stimafli colegi,

Fericitæ coincidenflæ, omagiem pe Nicolae Titulescu la împli-nirea a 125 de ani de la naøtere într°un moment de aparte sem-nificaflie europeanæ øi româneascæ. În urmæ cu 50 de ani, înaceeaøi lunæ martie, s°au semnat Tratatele de la Roma, care aupus bazele Europei Unite, idee care a marcat o bunæ parte dinviafla øi activitatea fostului ministru român al Afacerilor Stræine.Aniversarea celor 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescuare loc în chiar primul an al aderærii României la UniuneaEuropeanæ, împlinindu°se astfel visul marelui nostru înaintaøcare a gândit øi a pledat consecvent øi convingætor pentru desti-nul României în coordonate europene.

Faptul cæ îl omagiem pe Nicolae Titulescu la AcademiaRomânæ, cel mai important for de culturæ al flærii, dæ întreagamæsuræ a prefluirii øi respectului nafliunii române faflæ de ilustrulnostru înaintaø, om politic øi diplomat de talie internaflionalæ,

18

Titulescu øi Europa1

1 Alocufliune rostitæ de prof. univ. dr. Adrian Næstase, preøedinteleFundafliei Europene Titulescu, la Sesiunea omagialæ consacratæ împliniriia 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu, organizatæ sub auspiciileAcademiei Române, Ministerului Afacerilor Externe, Fundafliei EuropeneTitulescu, în Aula Academiei Române, 16 martie 2007.

Page 19: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

dând altitudine dintru început întregului ansamblu de mani-festæri ocazionate de Anul Titulescu — precursor al Europei Unite.

Înfleleg sæ adaug alte trei repere nu mai puflin importante, acæror evocare dæ un plus de relief semnificativ momentului.

Prin alegerea sa, la 28 mai 1935, ca membru activ, AcademiaRomânæ îøi îmbogæflea galeria nemuritorilor cu cel mai cunoscutromân al vremii sale, înnobilat pe alte meridiane cu demnitæflide autoritate universalæ, din care amintesc doar alegerea de douæori ca preøedinte al Adunærii Societæflii Nafliunilor øi ca preøe-dinte al Academiei Diplomatice Internaflionale de la Paris. Primeaastfel consacrarea øi la Bucureøti opera sa politico°diplomaticædesfæøuratæ pe parcursul a 20 de ani, consacratæ servirii inte-reselor superioare ale flærii, angajarea sa statornicæ în definirea,consolidarea øi apærarea marilor principii ale dreptului inter-naflional, pledoaria øi acfliunea sa pentru o nouæ filosofie a pæciiøi pentru o nouæ construcflie a relafliilor internaflionale, în careevolufliile sæ dobândeascæ un sens pozitiv, sub semnul Libertæflii,Justifliei, Echitæflii, Moralei øi Progresului.

Când trupul sæu a cæzut prematur pe meleaguri stræine, la17 martie 1941, sub loviturile nedrepte ale adversarilor din flaræøi din stræinætate, cotropit de tristeflea præbuøirii idealurilor încare a crezut øi pe care le°a slujit øi hrænit prin luptæ øi dæruire,când Nicolae Titulescu nu°øi putea gæsi somnul cel de veci înpæmântul flærii, iar evocarea øi omagierea sa în presæ au fost severcenzurate sau de°a dreptul interzise de oficialitæflile regimuluide dictaturæ militaræ, Academia Românæ nu a respectat con-semnul, abordând doliu øi elogiindu°l succesiv în cuvinte deînaltæ simflire româneascæ.

Peste timp, la Academia Românæ, la 15 martie 1991, în con-difliile redobândirii libertæflii øi ale instaurærii unui regim demo-cratic, lua fiinflæ, sub autoritatea sa moralæ, Fundaflia EuropeanæTitulescu.

Atunci când membrii Fundafliei Europene Titulescu au sem-nat aici, la Academia Românæ, Actul constitutiv, ei au avut învedere, înainte de toate, cæ personalitatea lui Nicolae Titulescua reunit într°un mod aproape perfect elementele esenfliale cedefinesc poporul român øi caracteristicile fundamentale ale spi-ritului european. Afirmam atunci, cu deplinæ îndreptæflire, cæ „negæsim în prezenfla unui simbol, între atâtea altele, ale apartenenflei

19

Page 20: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

spiritualitæflii româneøti la spiritualitatea europeanæ“ øi cæ Fun-daflia Europeanæ Titulescu este chematæ sæ împlineascæ o datoriemoralæ. Reabilitându°i memoria øi stimulând interesul pentrupersonalitatea øi opera sa, puse în serviciul flærii sale, al pæcii øiunitæflii Europei, Fundaflia Europeanæ Titulescu øi°a propus dela început promovarea schimbului de idei øi încurajarea dia-logului european pe tema dreptului internaflional, a relafliilorinternaflionale øi, bineînfleles, pe tema problemelor politice, eco-nomice, social°umanitare de mare interes pentru destinulEuropei.

La 15 ani de existenflæ, avem satisfacflia unei datorii asumateøi parflial împlinite, Fundaflia Europeanæ Titulescu dovedindu°seun autentic laborator de cercetare, un spafliu generos al dialoguluideschis øi constructiv, o tribunæ profund democraticæ a unor ideinecesare pentru construcflia sau reconstrucflia României, pentrudestinul Europei.

Doamnelor øi domnilor,Îmbogæflirea patrimoniului naflional cu peste zece mii de

pagini inedite, provenind din spafliul european øi extraeuropean,øi editarea în aceøti ani unor volume dedicate operei poli-tico°diplomatice a lui Nicolae Titulescu ne aduc, cu fiecare paginæcâøtigatæ, descifratæ øi tipæritæ, mai aproape de gândul øi faptaomului politic, sæ intræm în intimitatea procesului de elaborarea marilor sale idei øi proiecte, a pregætirii øi lansærii demersurilorsale de vocaflie europeanæ.

Vom identifica convergent în discursurile øi actele sale deo-potrivæ gânditorul øi omul de acfliune.

Opera sa politicæ dæ strælucire celebrei butade a lui Ion I.C.Brætianu: „fiærile mici nu°øi pot permite luxul sæ aibæ oameni destat mediocri“. Sau poate s°a înøelat Brætianu?!

Mæ opresc — relativ sumar — asupra câtorva dintre valen-flele filosofiei sale politice øi ale întreprinderilor sale poli-tico°diplomatice puse în slujba Europei Unite.

Profund cunoscætor al istoriei flærilor continentului, NicolaeTitulescu a væzut Europa ca pe o entitate organicæ, definitæ prindimensiunile sale congruente de ordin istorico°geografic,socio°economic, etnico°religios øi cultural°umanitar.

A respins categoric øi patetic împærflirea artificialæ a Europei,în Europa Occidentalæ øi Europa Orientalæ, ierarhizarea valoricæ

20

Page 21: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

schematicæ sub raportul bagajului de civilizaflie, a importanfleipolitico°diplomatice sau a potenflialului creator.

Dintr°o asemenea perspectivæ, Europa îi apærea ca fruct alunui trunchi civilizator comun, ræspunzætor pentru toate înfrân-gerile sale øi beneficiar testamentar al tuturor aspirafliilor po-poarelor sale.

De la înælflimea tuturor marilor tribune ale epocii sale, NicolaeTitulescu a relevat fulgurant øi persuasiv acele contribuflii careasiguræ Europei un loc proeminent în istoria universalæ, caredefinesc øi fertilizeazæ capacitatea de iradiere a culturii øi civi-lizafliei continentului nostru.

Idealist prin aspiraflie øi realist prin træire øi experienflæ,Nicolae Titulescu a fost unul dintre cei ce au atras atenflia asupramarilor ræspunderi ale Europei pentru evolufliile la scaræ pla-netaræ.

Analist profund øi rafinat, Nicolae Titulescu a formulat con-cluzii irefutabile privind pericolele øi consecinflele ræzboiului, pede o parte, valoarea øi exigenflele pæcii, pe de altæ parte. Cele douæræzboaie mondiale din secolul trecut, pornite de pe continentuleuropean, i°au confirmat în mod dramatic temerile, judecæflile,semnalele de alarmæ øi apelurile la rafliune.

Pericolele relevate de involufliile politico°militare din vremeasa, ascensiunea regimurilor de extrema dreaptæ sau de extremastângæ, dezvoltarea forflelor agresive, proliferarea manifestærilorde forflæ, accentuarea pretenfliilor revizioniste øi revanøarde,multiplicarea expresiilor de terorism politic øi a confruntærilorde ordin etnic øi religios, l°au angajat într°un efort færæ egalpentru trezirea la realitate.

„Pacea trebuie cuceritæ øi nu proclamatæ!“ — spunea el.Nicolae Titulescu nu a ezitat sæ reaminteascæ marilor demo-

craflii occidentale cæ interesele lor nu se opresc la propriile granifle.El era pe deplin conøtient de indivizibilitatea securitæflii euro-pene, precum øi de faptul cæ niciun stat al continentului — oricâtde îndepærtat geografic de o zonæ de conflict potenflial sau efectiv— nu se poate deroba de responsabilitæflile ce°i revin în planulapærærii acesteia.

Fie°mi permis sæ spun cæ vocea sa a ræmas, din pæcate, sin-gularæ, cæ a avut soarta Casandrei. Aud astæzi, cu precædere înspafliul românesc — øi citesc cu surprindere øi nemulflumire —

21

Page 22: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

afirmaflii ale unor analiøti improvizafli care reproøeazæ acum luiNicolae Titulescu cæ nu a împiedicat dezagregarea României,pierderile de la Est, de la Vest øi de la Sud, izbucnirea celui de°alDoilea Ræzboi Mondial øi consecinflele dezastruoase ale acestuia.Absurditatea reproøurilor mæ degreveazæ de cæutarea unorcontraargumente întru apærarea marelui dispærut într°o dreaptæjudecatæ de istorie. Le dæ replicæ acestor neavenifli un monstrusacru al publicisticii occidentale, Raymond Cartier, care afirmaîn urmæ cu aproape 70 de ani: „El a fost cel mai strælucit øi celmai dinamic dintre tofli cei care au vrut sæ construiascæ o Europænouæ, bazatæ pe egalitatea puterilor øi pe respectul tratatelor.Când norii au suit la orizont, el a fost unul dintre primii care aînfleles øi primul care a vrut sæ ridice un dig contra inundaflieicare se anunfla“.

Avem cu toflii astæzi la dispoziflie marile pledoarii pentru pace,securitate, cooperare øi înflelepciune flinute în anii ’20 øi ’30. Necuceresc øi azi prin profunzimea analizei, prin cristalinitateajudecæflilor, prin curajul ideilor, prin frumuseflea verbului.

Mai presus de toate acestea — în mod paradoxal — apar camesaje contemporane, ale unui om politic care îøi asumæ întreagaresponsabilitate a destinului european.

Doamnelor øi domnilor,Întreaga filosofie politicæ a lui Nicolae Titulescu este reflecflia

modului în care a conceput, susflinut øi apærat principiile legaleøi morale care trebuie sæ guverneze vieflile popoarelor øi relafliiledintre ele.

Modelul sæu umanist de organizare internaflionalæ — bazatpe ordine, stabilitate øi eficienfla domniei legii — reprezintæefortul unei conøtiinfle active, preocupatæ de gæsirea unor metodepractice pentru o angajare serioasæ în respectarea acestor valori.

Într°un celebru discurs — Ordinea în gândire — pronunflat înurmæ cu exact 70 de ani, la Universitatea „Komensky“, discursla care mæ întorc adesea pentru profunzimea øi frumuseflea lui,Nicolae Titulescu afirma: „Mai întâi de toate, lumea de astæzitrebuie sæ°øi punæ ordine în gândire“.

Putem afirma cæ am câøtigat°o total øi definitiv la capætul celorøapte decenii trecute, putem spune cæ experienflele tragice træitede atunci încoace ne°au înflelepflit îndestulætor, putem spune cæo stæpânim sau øi mai grav cæ ne putem debarasa de ea, cæ putem

22

Page 23: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

gæsi acesteia substitute din domeniile øtiinflei sau credinflelorreligioase?

Nu formulez simple întrebæri retorice!Stimafli colegi,Doamnelor øi domnilor,Nicolae Titulescu a înfleles cæ România nu poate fi în afara

Europei, dupæ cum Europa nu poate fi færæ România.Øi°a fundamentat concepflia pe luarea în considerare a unei

multitudini de factori definitorii, mergând de la realitæflile isto-rico°geografice, etno°demografice øi social°economice pânæ lacele de ordin spiritual øi cultural.

Dintr°o asemenea perspectivæ, Nicolae Titulescu a prefiguratRomâniei un program de politicæ externæ europeanæ, atunci cândafirma, în urmæ cu 80 de ani: „În România este dominantæconcordanfla perfectæ dintre interesele române øi cele europene.Toate actele politice trecute øi viitoare ale României se explicæøi se vor explica prin aceastæ træsæturæ fundamentalæ. Precumcele mai multe dintre nafliunile încercate de Ræzboiul Mondial,România este înfometatæ de pace. Dar nu existæ pace færæ ordineinternaflionalæ øi nu poate exista ordine færæ o conøtiinflæ abso-lutæ a stabilitæflii ei“.

Paranteza de 50 de ani în istoria României din secolul trecuta jugulat devenirea României, dar nu a ucis aspiraflia ei europeanæ.

„Ziditor de mari idealuri“, Nicolae Titulescu a continuat sæcreadæ în destinul nostru european, chiar atunci când Europaa cæzut sub barbaria agresivæ a regimurilor totalitare.

Speranfla lui a fost øi speranfla noastræ, ne°a însoflit în aøtep-tarea revenirii la libertate øi democraflie, la progres øi prosperitate,în graniflele fireøti ale Europei. Am traversat câteva decenii grele.Am fost confruntafli cu toate întrebærile de dupæ ræzboi. Amræspuns acestora mai bine sau mai puflin bine decât alflii, daravându°l pe Nicolae Titulescu alæturi, înflelepciunea lui, ideilesale, intrate într°un patrimoniu european de acfliune. Toateacestea ne°au permis în cele din urmæ sæ gæsim calea cea dreaptæ.

fiin sæ væ împærtæøesc astæzi øi aici satisfacflia pe care amîncercat°o ca român de°a lungul anilor, în multe locuri din lume,în special în universitæflile din Franfla, øi nu doar, la întâlnirilecu medii academice øi universitare, care au evocat cu profundrespect numele lui Nicolae Titulescu alæturi de cele ale lui Jean

23

Page 24: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Monnet øi Robert Schuman. Tofli trei se regæsesc în ideile, pro-iectele øi demersurile care au prefigurat øi fundamentat desenulEuropei Unite de astæzi.

Doamnelor øi domnilor,Uniunea Europeanæ în care am intrat are ca obiective progra-

matice „…promovarea pæcii, a valorilor sale øi a bunæstærii po-poarelor sale“, iar valorile pe care este fondatæ sunt cele ale„…demnitæflii umane, libertæflii, democrafliei, egalitæflii, statuluide drept, precum øi respectarea drepturilor omului, inclusiv alepersoanelor aparflinând minoritæflilor naflionale. Aceste valori —se precizeazæ în textele Tratatelor Uniunii Europene din care citez— sunt comune statelor membre, într°o societate caracterizatæprin pluralism, nediscriminare, toleranflæ, justiflie, solidaritate øiegalitate între femei øi bærbafli.“

Orice lecturæ a discursurilor øi orice analizæ a demersurilortitulesciene confirmæ o similitudine cvasiperfectæ de gândire întremesajul conaflionalului nostru øi obiectivele Uniunii Europene,care îøi au într°un fel rædæcina în filosofia politicæ a lui NicolaeTitulescu, în modalitæflile sale de abordare a relafliilor intra-europene, atunci când, la Geneva sau în capitalele continentului,încerca sæ construiascæ fundamentele pæcii øi securitæfliieuropene.

Concepflia lui Nicolae Titulescu privind apærarea øi conso-lidarea pæcii se fundamenteazæ pe doi factori de importanflæextremæ: realizarea unei mentalitæfli pacifice, pe de o parte, øiorganizarea legalæ a pæcii, pe de altæ parte.

Conaflionalul nostru credea pe bunæ dreptate cæ realizareaunei mentalitæfli paønice era în mæsuræ sæ asigure premisele øicadrul pentru abordarea øi rezolvarea problemelor pæcii, iareducaflia pentru pace sæ devinæ o forflæ acflionalæ, capabilæ sæintervinæ în adoptarea deciziilor politice la scaræ naflionalæ øiinternaflionalæ.

Ideile øi acfliunile sale în privinfla organizærii pæcii au conturatun sistem coerent, fundamentat pe o mare capacitate de pætrun-dere øi înflelegere a sensului øi conflinutului dezvoltæriisocial°istorice.

La baza eforturilor sale pentru organizarea pæcii, NicolaeTitulescu punea necesitatea respectærii principiilor de dreptinternaflional, pledoariile sale indefectibile pentru supremaflia

24

Page 25: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

„forflei dreptului“ øi eradicarea „dreptului forflei“. NicolaeTitulescu a ræmas consecvent pânæ la moarte principiilor de dreptinternaflional, la a cæror codificare øi promovare a contribuit înmod substanflial. Pentru noi, aceastæ consecvenflæ constituie unreper politic øi moral de cea mai mare importanflæ. În 1990, la oreuniune a Consiliului de Securitate, atunci când Româniatrebuia sæ se pronunfle în legæturæ cu atacul Irakului împotrivaKuwaitului, am invocat spusele lui Nicolae Titulescu, în 1936,în condifliile agresiunii Italiei mussoliniene împotriva Etiopiei:„Pentru România, aplicarea sancfliunilor faflæ de Italia a fost oexperienflæ profund dureroasæ. Prietenia pe care poporul româno nutreøte faflæ de poporul italian este de o asemenea naturæ, încâta trebuit sæ mobilizez întreaga tærie a ortodoxiei politice pe careo pretind pentru flara mea pentru a aplica Pactul færæ øovæire.[…] Ca ministru al Afacerilor Stræine, am urmat o linie dreaptæ,însæ aceasta a fost linia dreaptæ a glonflului care trece prin inimæpentru a°øi atinge flinta“.

În fiecare moment mai dificil din istorie, românii l°au avutîn subconøtient pe Nicolae Titulescu, au apelat la ideile øi ju-decæflile lui, bizuindu°se pe marea autoritate moralæ pe care aavut°o în Europa.

Constituirea Micii Înflelegeri øi a Înflelegerii Balcanice, orga-nizaflii de pace øi de cooperare în Europa Centralæ øi de Sud°Est,bazate pe filosofia politicæ a lui Nicolae Titulescu, identificæ paøisemnificativi pe calea efortului interbelic de creare a unui sistemde securitate colectivæ în Europa.

Ar fi nedrept sæ ignoræm faptul cæ analele politico°diplomaticedin perioada interbelicæ îl gæsesc pe Nicolae Titulescu prezentøi activ la toate celelalte eforturi de construcflie a pæcii legale lascaræ planetaræ.

Doamnelor øi domnilor,Aceste idei øi principii — cærora Nicolae Titulescu le°a fost

precursor — au prins noi contururi dupæ cel de°al Doilea RæzboiMondial, în primul rând în cadrul Nafliunilor Unite, alorganizafliilor regionale, dar øi pe planul raporturilor bilateraledintre state.

Politica externæ øi de securitate comunæ a Uniunii Europenela care România a devenit membræ la 1 ianuarie 2007 are caobiective:

25

Page 26: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

° salvgardarea valorilor comune øi a intereselor funda-mentale ale statelor membre, independenfla øi integritateaUniunii, în conformitate cu principiile Cartei NafliunilorUnite;

° întærirea securitæflii Uniunii sub toate formele;° menflinerea pæcii øi consolidarea securitæflii internaflionale,

conform principiilor Cartei ONU, precum øi aleprincipiilor Actului Final de la Helsinki øi Cartei de la Paris(ale OSCE), inclusiv privind frontierele internaflionale;

° promovarea cooperærii internaflionale;° dezvoltarea øi întærirea democrafliei øi a statului de drept,

ca øi respectarea drepturilor øi libertæflilor fundamentaleale omului.

Cæ Europa este mai stabilæ ca oricând înainte, cæ statele eiacflioneazæ mai coerent øi mai responsabil ca în trecut, cæ violenflaprimei jumætæfli a secolului al XX°lea a cedat locul unei perioadede pace øi stabilitate færæ precedent în istoria europeanæ suntrealitæfli indiscutabile, dupæ cum la fel de adeværat este cæ persistæfocare de tensiune øi zone de conflict potenflial, cæ se aud încævoci ale unor forfle øi structuri ce profeseazæ noi soiuri derevizionism — cel mai adesea sub forma autonomiilor unor zonesau regiuni în interiorul unor state a cæror integritate esterecunoscutæ pe plan internaflional prin toate tratatele de pace øialte reglementæri internaflionale unanim acceptate — øi, în fine,nu au fost eradicate intoleranflele etnice, religioase sau de alt fel.

Crearea Uniunii Europene a constituit factorul esenflial alevolufliei pozitive a continentului. Ea a transformat relafliile dintrestatele europene membre, ca øi relafliile dintre membrii co-munitæflii flærilor europene. Evident, aceste obiective øi aspirafliiale Uniunii Europene nu sunt pe deplin împlinite. Deøi aflatæîncæ la începutul apartenenflei sale la Uniunea Europeanæ,România a simflit øi apreciazæ acest nou spirit. De altfel, în aceastæperioadæ, extinderea progresivæ a statului de drept øi a demo-crafliei a transformat regimuri autoritare în democraflii sigure,stabile øi dinamice. Extinderile succesive ale Uniunii Europeneau transformat în realitate proiectul unei Europe unite øi paønice.Spre binele sæu, România s°a alæturat øi a devenit parte a acestuiproces. Aderarea la Uniunea Europeanæ, ca øi primirea în NATOcu trei ani în urmæ, au constituit proiectul major al actualei

26

Page 27: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

generaflii, de conectare a flærii noastre cu structurile majorepolitice, economice øi militare euroatlantice.

Dacæ ar fi træit, Nicolae Titulescu ar fi procedat la fel ca noi,ar fi cæutat obiective majore ale României în integrareaeuropeanæ øi în integrarea euroatlanticæ. Øi poate ar fi fæcut°omai bine decât noi, ar fi procedat mai bine, mai înflelept, ar figæsit øi alte soluflii, ar fi gæsit øi alte ritmuri.

Ar fi suficient pentru omagiul pe care cu tofli trebuie sæ i°laducem la a 125°a aniversare a naøterii sale.

Atunci când cæutæm soluflii problemelor noastre de politicæexternæ, ne raportæm øi la ceea a gândit øi fæcut Nicolae Titulescuøi nu singur, în definitiv — împreunæ cu colegii sæi din MinisterulAfacerilor Stræine, cu clasa politicæ, aøa cum era ea atunci înRomânia interbelicæ, într°o lume care se schimba, care ascundeafoarte multe tensiuni, ce au dus în final la al Doilea RæzboiMondial.

Puflini sunt oamenii politici øi diplomaflii care au înfleles,asemenea lui Nicolae Titulescu, în urmæ cu mai mult de ojumætate de secol, importanfla rezolværii problemelor economicepentru destinul pæcii europene øi internaflionale. Afirmând cælipsa de materii prime øi de debuøeuri economice, de credite,comerflul îngrædit de bariere economice de tot felul, determinæneîncredere, teamæ, nemulflumire, blocheazæ canalele de co-municare, slæbesc bazele înflelegerii øi ale colaborærii, generândîn ultimæ instanflæ tensiuni øi conflicte. În mod logic, NicolaeTitulescu a pledat pentru necesitatea de a se adopta în toateaceste chestiuni mæsuri concrete øi coerente ca fruct al uneicolaboræri vaste øi reciproc profitabile între toate statele, ceea cene permite sæ°l consideræm de astæ datæ drept un precursor alunei noi ordini economice mondiale.

Toate aceste teme se regæsesc astæzi pe agenda Uniunii Euro-pene, atât în ceea ce priveøte realitæflile din interiorul Uniunii,cât øi relafliile cu statele din afara acesteia. Menflionez numaifaptul cæ Uniunea Europeanæ este principalul furnizor de asis-tenflæ tehnicæ øi financiaræ din lume în lupta împotriva særæciei,a foametei, a subdezvoltærii.

Lui Nicolae Titulescu, în calitatea de ministru al AfacerilorStræine, i°a revenit sarcina de a duce România în Europa øi dea aduce Europa acasæ, în România. Considera aceastæ misiune

27

Page 28: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

deopotrivæ delicatæ øi dificilæ, deoarece „ca ministru de Externeurmeazæ sæ flii seamæ — grea sarcinæ — de douæ opiniuni publice:cea de acasæ øi cea de peste graniflæ“ øi „greu e, oricât te stræ-duieøti, sæ transporfli acasæ o atmosferæ internaflionalæ! Øi misiu-nea mea e sæ fiu cæræuøul în ambele sensuri!“ Dau aceste citatepentru cæ ele ne aratæ, într°un fel, nu neapærat perenitatea, cisimilitudinea unor abordæri, a unor dezbateri. Adeseori, avemimpresia cæ suntem originali în ceea ce facem, în ceea ce spunem,în ceea ce simflim, dar, practic, aceastæ lecturæ a lui NicolaeTitulescu ne aratæ cæ, pânæ la urmæ, existæ un anumit tip deciclicitate în viafla politicæ româneascæ, un anumit patern deacfliune øi, mai ales, de atitudine.

Dacæ vom continua sæ facem paralele, putem gæsi în operalui Titulescu interesul sæu pentru regionalism, care este acumatât de mult promovat de cætre Uniunea Europeanæ. Este clarcæ nu se poate separa o flaræ de zona în care se aflæ. Este importantsæ fie creatæ o ambianflæ regionalæ paønicæ. Problemele Balcanilor,ale Europei de Sud°Est sunt legate esenflial de o solidaritateregionalæ care a funcflionat, într°un anumit fel, înainte de ræzboiøi care, øi în prezent, îøi are importanfla øi semnificaflia ei.

Intrarea României în NATO øi aderarea la Uniunea Euro-peanæ au consolidat credibilitatea României pe plan extern capartener în construcflia Europei Unite øi la întærirea solidaritæfliitransatlantice. Fundamentul politicii noastre externe de astæzitrebuie sæ fie integrarea completæ în structurile Uniunii Euro-pene øi consolidarea puternicæ a parteneriatului strategic cu SUA.

Începutul secolului al XXI°lea a însemnat pentru Româniaîntoarcerea sa definitivæ în sânul adeværatei sale familii, fiindastfel revitalizatæ øi dinamizatæ energia naflionalæ necesaræ acce-lerærii reformelor indispensabile trecerii flærii noastre de laaderarea la integrarea europeanæ øi euroatlanticæ efectivæ.

Largul sprijin pe care conaflionalii noøtri l°au acordat în per-manenflæ obiectivului de aderare la Uniunea Europeanæ exprimæøi dorinfla de a marca ireversibilitatea reformelor politice øieconomice, integrarea flærii noastre într°un sistem economic ordo-nat, care funcflioneazæ øi care este capabil sæ facæ faflæ globalizærii,accesului la cunoøtinfle avansate.

28

Page 29: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Eforturile noastre de reforme interne au fost simultane cunegocierile de aderare la Uniunea Europeanæ ce se aflæ astæziîn plin proces de transformare instituflionalæ øi identitaræ.

Având un nou statut, acela de membru cu drepturi depline,România va fi acum chematæ sæ participe, alæturi de celelalte statemembre, la procesul de reformæ a Uniunii, în principal laeforturile pentru revitalizarea Tratatului Constituflional. Este dedorit, deopotrivæ, ca vocea României øi interesele sale sæ fieauzite, prezentate øi susflinute în toate structurile Uniunii. In-discutabil, o asemenea exigenflæ reclamæ o prezenflæ a europarla-mentarilor români la nivelul necesitæflilor naflionale øi la alaøteptærilor comunitare.

Cred cæ este obligaflia noastræ comunæ sæ întærim repereleidentitæflii europene, contribuind la diminuarea deficitului demo-cratic øi la construirea unei autentice „Europe a cetæfleanului“.

Dupæ pærerea mea, viziunea europeanæ a acfliunii politicecomune ar trebui sæ se bazeze pe patru concepte: eficienflæ,coerenflæ, solidaritate øi legitimitate. Adicæ: eficienfla institufliilor,coerenfla acfliunilor øi a competenflelor sale øi solidaritatea înelaborarea øi transpunerea în practicæ a politicilor în favoareacetæfleanului øi, în sfârøit, legitimitatea democraticæ, bazatæ peconcordanfla între politicile naflionale øi reglementærile europeneîn favoarea cetæflenilor.

Europa Unitæ are atuurile pentru a obfline øi a°øi îndeplinirolul sæu de actor de prim°plan într°o lume globalizatæ.

Ceea ce înflelegem noi prin „Europa Unitæ“ este mai multdecât o simplæ adunare a contribufliilor individuale ale fiecæruistat. Eu cred în construirea unei Europe Unite, nu doar mai mare,ci, mai ales, mai bunæ. Este, mai ales, „Europa voinflelor noastre“,voinfle comune atât de bine definite de Pascal Lamy într°unadintre lucrærile sale.

A fi cetæflean al Europei Unite înseamnæ o identitate întæritæøi evitarea anonimatului naflional, etnic, cultural sau religios.

Cred cæ armonia naflionalæ a României poate fi confirmareacea mai preflioasæ a meritelor coeziunii prin diversitate cætre careEuropa Unitæ tinde sæ se orienteze: coeziune socialæ, coeziuneculturalæ, coeziune de interese, coeziune competitivæ.

29

Page 30: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Acestea sunt emblemele noii paradigme europene pe careRomânia le poate asuma: armonie, competitivitate, atracflia mo-delului de societate unitæ øi diversificatæ.

Doamnelor øi domnilor,România, prin datele sale demografice, prin potenflialul sæu

economic øi uman — care o plaseazæ pe poziflia a 7°a în rândurilestatelor membre ale Uniunii —, ca øi prin calitatea sa culturalæeuropeanæ recunoscutæ, poate fi un membru care dæ un plussubstanflæ edificærii noii construcflii europene. Noi avem unputernic potenflial de creativitate, de competenfle, modelate devalorile europene cele mai profunde. Avem un sistem demo-cratic, færæ îndoialæ, perfectibil, dar deja robust, care cred cæ estecapabil sæ susflinæ reformele pe plan intern øi sæ°øi asume ræs-punderi pe plan extern, în ciuda unor dereglaje care apar dintimp în timp. Pentru România, contribuflia potenflialului nostruintelectual, cultural øi uman la soliditatea Europei unite presu-pune accesul øi contribuflia cetæflenilor români la spafliul, cultura,sistemul educaflional øi oportunitæflilor pieflei Europei lærgite.

Sunt profund convins cæ cea mai mare realizare din cei peste17 ani de postcomunism în România este noul militantismdemocratic al generafliei tinere ce are la bazæ înflelegerea øi pu-nerea în aplicare a curajului øi pasiunii lor. Investiflia în capitalulde educaflie, în creativitatea din domeniile de vârf ale comu-nicafliei øi stimularea continuæ a spiritului democratic reprezintæinvestiflii care cred cæ trebuie sæ le cultivæm neîncetat.

Cred cu tærie cæ modul cel mai sigur spre asigurarea deplinæa stabilitæflii øi securitæflii în Europa este promovarea incluziuniiøi nu a diviziunii, a respectului pentru solidaritatea europeanæøi euroatlanticæ. Gæsind soluflii comune la probleme comune,vom avea întotdeauna înflelepciunea sæ alegem un drum potri-vit pentru acfliune. Øi România trebuie — dupæ pærerea mea —sæ joace un rol important pe acest plan.

Au ræmas celebre cuvintele spuse de Nicolae Titulescu înprivinfla liniilor de demarcaflie øi a graniflelor: „Nu prin depla-sarea frontierei câfliva kilometri cætre Est sau Vest se serveøte maibine pacea. Ceea ce trebuie fæcut pentru a asigura pacea este capopoarele, cu toatæ sinceritatea øi færæ gânduri ascunse, sæ lucrezela spiritualizarea frontierei prin acorduri de tot felul“.

30

Page 31: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Pline de înflelesuri, cuvintele marelui nostru european øicontemporan prefigurau o nouæ lume, punând capæt renunflæriila orice manifestæri de autarhie, izolaflionism, exclusivism, pre-supunând libera circulaflie a bunurilor, valorilor øi oamenilor,o cooperare între egali, în condifliile pæstrærii øi respectærii drep-turilor inalienabile ale fiecæruia.

Ei bine, astfel de „acorduri de tot felul“ care sæ conducæ laspiritualizarea frontierelor fac parte astæzi din ceea ce se cheamæ„aquis“ comunitar, constituind un drept câøtigat pentru cetæ-fleanul român, devenit cetæflean european, odatæ cu intrarea învigoare, la 1 ianuarie 2007, a Tratatului de aderare a flærii noastrela Uniunea Europeanæ. Ce altceva decât „spiritualizarea fron-tierelor“ reprezintæ texte ale tratatelor Uniunii Europene la careRomânia este parte øi care prevæd:

° Uniunea oferæ cetæflenilor sæi un spafliu de libertate, desecuritate øi de justiflie færæ frontiere interioare.

° Uniunea permite coeziunea economicæ, socialæ øiteritorialæ, precum øi solidaritatea între statele membre.

° Uniunea respectæ bogæflia øi diversitatea sa culturalæ øilingvisticæ øi vegheazæ la salvgardarea øi dezvoltareapatrimoniului cultural european.

° Uniunea Europeanæ asiguræ libertatea de circulaflie a per-soanelor — cetæfleni europeni —, færæ vize øi færæ paøa-poarte (cu documentele naflionale de identitate).

În esenflæ, însæ, sensul profund al conceptului lui NicolaeTitulescu privind „spiritualizarea frontierelor“ — cu menflinereaøi apærarea frontierelor naflionale — poate fi considerat ca pusîn aplicare în Uniunea Europeanæ, de el beneficiind øi cetæfleniiromâni, dincolo de restricflii temporare øi limitate privind liberacirculaflie a forflei de muncæ. Un vis realizat, nu numai al luiNicolae Titulescu, dar øi al fiecærui locuitor al României!

Doamnelor øi domnilor,Vizionarul Nicolae Titulescu a dæruit Europei anilor ’20 øi ’30

ai secolului trecut idei øi proiecte generoase, pe care gândireaøi acfliunea continentului le înscriu în patrimoniul de aspirafliiperene øi în istoria faptelor de construcflie europeanæ, care aususflinut øi jalonat drumul de la aspiraflie la realitate.

România europeanæ n°ar fi existat færæ Nicolae Titulescu, færædæruirea altor mari înaintaøi, care s°au devotat aceleiaøi cauze.

31

Page 32: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

În acest moment, cu adeværat istoric, al intrærii României înUniunea Europeanæ, privim spre viitor cu mai multæ încredereca oricând înainte, dar ne gândim cu gravitate øi ræspundere øila ceea ce s°a întâmplat în trecut, pentru a învæfla din greøeli,pentru a ne însuøi ceea ce ne°au læsat moøtenire marii noøtriînaintaøi, valori indispensabile efortului nostru de construcflieeuropeanæ. Argumentelor noastre politice le adæugam argu-mentele noastre de autoritate moralæ øi pe cei care, într°un fel,ne justificæ în prezent, venind din trecut.

La 125 de ani de la naøterea sa, înflelegem nu numai sæ°iaducem un pios øi binemeritat omagiu, ci sæ ne øi întoarcem, dinnou øi din nou, la el, ca la un model, ca la o sursæ de inspiraflie.

Titulescu ne°a læsat o vibrantæ moøtenire atunci când scria:„Cei ce mor pentru o idee sunt eroi al cæror testament este unsingur cuvânt: continuafli!“ Suntem executori testamentari aiacestui testament politic.

Aniversarea de astæzi, desfæøuratæ sub autoritatea intelectualæøi moralæ a Academiei Române, are loc într°un moment, politic,psihologic øi moral de mare semnificaflie, acela al preluærii decætre o nouæ generaflie a øtafetei ideilor pertinente ale înaintaøilorøi al asumærii responsabile a angajamentului european al celorde ieri øi de azi pentru a asigura o perspectivæ certæ aspirafliilorøi demersurilor nafliunii române.

Uniunea Europeanæ — pentru care Nicolae Titulescu, vizio-narul øi precursorul ei, a acflionat cu statornicie øi dæruire —reprezintæ pentru nafliunea românæ împlinirea doritæ øi aøteptatæ.

În spafliul sæu generos øi sigur, al libertæflii, justifliei øi demo-crafliei, poporul român are perspectiva realæ de a dobândiorizontul øi prosperitatea flærilor avansate, pe care contemporaniinoøtri le nutresc øi la care au aspirat atâtea generaflii de înaintaøi,care au avut în intelectualii flærii fæclii ale conøtiinflei europenea nafliunii române.

Tuturor acestor directori de conøtiinflæ responsabilæ, româ-neascæ øi europeanæ, le evocæm cu emoflie øi recunoøtinflæ numele.

Væ mulflumesc pentru atenflie.

Page 33: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Homage°paying session dedicated to the celebration of

125 YEARS SINCE NICOLAE TITULESCU’S BIRTH

March 16, 2007 Assembly hall of the Romanian Academy

Page 34: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii
Page 35: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

The Romanian Academy celebrates today, under its cupola,together with the Ministry of Foreign Affairs and the TitulescuEuropean Foundation, a foundation functioning under “themoral and scientific responsibility of the Romanian Academy”,the 125th birth anniversary of Nicolae Titulescu. Professor,lawyer, Member of Parliament, diplomat, minister, man ofculture, member of the Romanian Academy, Nicolae Titulescuwas an overwhelming personality by all his deeds in the serviceof the country, a country whose ardent devotee he was.

Nicolae Titulescu was born on March 16, 1882, in Craiova andpassed away, on March 17, in Cannes.

He studied Law in Paris and took his doctor’s degree in 1905.Back home he was a professor at the Department of Law of theUniversity of Jassy (1904–1909) and then at the Department ofLaw of the University of Bucharest. As a lawyer, he offeredhimself to defend free of charge the peasants of Dolj County inthe trials opened after the peasant uprising.

He was a minister of Finances (1917–1918; 1920–1921),Minister for Foreign Affairs (1927–1928; 1932–1936), but he wasaltogether brilliant as a diplomat, a career he started as envoyextraordinary and minister plenipotentiary at the Court of St.James’ (1921–1927; 1928–1932) and continued as Romania’srepresentative in many international bodies.

35

1 Speech made by Academician Ionel Haiduc, President of the RomanianAcademy, at the Homage°paying Session dedicated to the celebration of125 years since Nicolae Titulescu’s birth, organized under the auspices ofthe Romanian Academy, the Ministry of Foreign Affairs, the TitulescuEuropean Foundation, in the Assembly Hall of the Romanian Academy,March 16, 2007.

Opening Speech1

Page 36: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Nicolae Titulescu was a real European diplomat, signingseveral historical treaties, worth mentioning being the Pact ofOrganization of the Little Entente (1933), the Convention for theDefinition of Aggression, signed at London (1933), Treaty ofFriendship, Non°Aggression, Arbitration and Conciliationbetween Romania and Turkey, signed at Ankara (1934), the Pactof the Balkan Entente (1934) a.o.

He carried out an exceptional activity within the League ofNations, as Romania’s permanent delegate. His election asPresident of the Assembly of the League of Nations (the 11thordinary session —1930, and the 31st ordinary session — 1931)illustrates his international prestige. In order to better understandthe international dimension of his personality, we would addhis functions of Vice°President (1927), then President (1934) ofthe International Diplomatic Academy in Paris, President of theInternational Society of Philology, Sciences and Fine Arts,member on the Commission of Intellectual Cooperation inGeneva and member of the Permanent Court of Arbitration inthe Hague.

In his diplomatic activity and as a participant in the inter-national pre°war conferences, as for instance the HagueInternational Conference (1929), the Geneva DisarmamentConference (1932) and the Balkan Conference in Bucharest (1932),he strived to promote measures able to ensure peace on theContinent. He was described as an “orator of peace” and as a“soldier of peace”. Unfortunately, history wanted otherwise andit is well known what happened.

Nicolae Titulescu was a Doctor Honoris Causa of theUniversities of Athens and Bratislava. The Romanian Academyelected him as its honorary member (May 31, 1930) and fullmember (May 28, 1935). It is a right place to quote here his wordsabout the role of the men of science: “I reached the conclusion,after 14 years in various ministerial positions, that politics couldnot be done in our times without science and that the primaryduty of the man of state is to associate himself with the man ofscience, to advance together on the road shown by moral law”(1933). Would these words be valid today as well?

About Nicolae Tituleescu’s many°sided activity much morecompetent personalities will say their say. The recollection of

36

Page 37: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Nicolae Titulescu’s personality cannot be detached from thehistory of his country, in whose pages he wrote glorious pages.We shall listen with vivid interest the addresses honouring thememory of the great statesman.

Page 38: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Romania had been in existence for less than a quarter of acentury when Nicolae Titulescu was born, at Craiova, on March4, 1882. The son of a lawyer, and a local man of politics, and ofa mother who was Theodor Aman’s niece, Nicolae Titulescubelonged to a front°ranking Oltenian family, and came into beingin auspicious times for his country. By the ingenious and cleverdouble election of Alexandru Ioan Cuza, the result of ahistorical compromise, following practically a natural processof the times, the nation°state came into existence. Anothermodernization came next, followed by bringing in a foreignprince requested by the Ad°hoc Assemblies, and in 1877, by theproclamation of independence. Sanctioned by the efficientparticipation of the Army in the war and having her inde-pendence recognized by the concert of the Great Powers in SanStefano and Berlin, Romania was then elevated from the rankof Principality to that of Kingdom, this time enjoying again theconsensus of the Great Powers of those times in Europe, whichwere almost all monarchies.

Romania’s transfiguration was going on almost miraculously,although the rural world lagging behind the rate of growth ofurban modernity. During Nicolae Titulescu’s childhood andyouth, this historical process went on, the country developing

38

Nicolae Titulescu’s Place in National History1

1 Address made by Academician Dan Berindei, Vice°president of theRomanian Academy, at the Homage°paying Session dedicated to thecelebration of 125 years since Nicolae Titulescu’s birth, organized underthe auspices of the Romanian Academy, the Ministry of Foreign Affairs,the Titulescu European Foundation, in the Assembly Hall of the RomanianAcademy, March 16, 2007.

Page 39: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

under the wise rule Carol I. Similarly, aspirations and dreams— that may have looked utopian before, concerning thecompletion of borders within the natural limits of the nation’sbeing — came little by little and more and more markedly true,being the order of the day. Nicolae Titulescu himself belongedto the generation of people whose supreme goal was thecountry’s perfection.

Brilliant student in high school, he left for Paris to study Law.Here again he was remarkable, being awarded the ErnestBeaumont Prize, which conferred upon him the status of laureateof the Law Department. His sojourn in France for half a decadeleft a deep mark on his personality. Like the 1848 revolutionarieswith more than half a century before, Titulescu gained theremore than knowledge, integrating himself into the way of lifeand conduct, which helped him all through his life to be a manwho loving and serving arduously his country knew very wellto belong to the whole mankind.

Back home, he was called to the Bar, but chose also theuniversity teaching career. He was a professor of Civil Law atthe University of Jassy between 1904 and 1909. Combining hisorator’s gift with science and passion, he knew to convey to hisyoung students beside knowledge the interest in what they weredoing; “the course, Titulescu used to say, has a goal: to makeyou curious!” At the same time, he was a brilliant lawyer,asserting himself in this profession, by his capability and honesty.After a failed attempt in 1907 to be elected in Parliament, hesucceeded to become a deputy in 1912. In this capacity he madea deep impression on Take Ionescu with his orator’s gift. “Agreat, and extraordinary talent rose to the Romanian rostrum!”,exclaimed Take Ionescu. His political career opened its gates tohim, but Titulescu had his own rules and he avoided to becometoo strictly constrained, even by the democrat conservatorieswhose ranks he had joined. He was perfectly endowed, he hada vast knowledge, spoke fluently four foreign language and hehad an unusual comprehension capacity and an admirablededication to the people alongside whom he lived. “TheRomanian, he wrote in 1904, words valid even today, willbrilliantly be present in the intellectual European concert; for thisone doesn’t need wars, one doesn’t need a lot of political ability,

39

Page 40: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

one only needs work”. In 1907 he was concerned with the peasantquestion, rightly considering it urgent, he wrote critical linesabout the “absurdity of our landed repartition” and pleaded forthe introduction of universal suffrage. Titulescu was aforerunner, a man of his nation’s progress.

A gifted lawyer, an illustrious professor and excellent defen-der of the causes entrusted to him in court, he was at the sametime a most promising young politician. At 35, he was entrustedthe portfolio of Minister of Finances, a duty he fulfilled for onlysix months, to take this office again after two years. This timehe fully showed his capacity by proceeding to a total reform offinances, in which he took into account the big current social andpolitical changes as well as the completion of state°unity, aprocess that called for the unification of four fiscal systems. Inhis reform, he laid emphasis on direct taxation, he applied theprinciple of progressive taxation, he taxed work with 16%, capitalwith 40%, and the capital obtained by the nouveaux riches of warwith 70%, great inheritances were also taxed with 30% — andall of them are as many lessons to learn in out times! The wayin which he justified his reform was also important, because heexplained that he had studied the financial mechanisms ofseveral states over two centuries, collecting useful knowledgefor his own reform. How many men of politics are able todayto dedicate themselves to such an intellectual exercise! It wasnot by accident that Nicolae Iorga would qualify Titulescu’s taxreform as one of the “great things” made by a “real man”, who— said Iorga — would never be ashamed of for his achievements“neither before his contemporaries, nor before history”.

Titulescu’s destiny would be yet prevailingly fulfilled inanother domain, in the domain of foreign policy and diplomaticactivity. In 1918, in summer, he went to Paris and as of September1918 proved outstandingly efficient at the Romanian nationalCouncil. With his lectures, articles, letters and contacts he gaineda special experience and asserted his name in the political anddiplomatic circles of the West. Two years later, in spring, generalAverescu had intended to entrust Take Ionescu with the taskof first delegate at the Peace Conference, but the latter passedit to Titulescu, who signed his name, on June 4, 1920, on theTreaty of Trianon, as first representative of his country. Taking

40

Page 41: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

over again the Ministry of Finances several weeks later — where,as already mentioned, he strived to redress the finances andorganize them in the framework of Greater Romania — by theforce of circumstances he was obliged to continue his foreignactivities, leading Romanian delegations at the conferences ofSpa and Brussels dedicated to war reparations or negotiatingforeign loans.

In 1922, he was appointed envoy extraordinary and ministerplenipotentiary to the Court of St. James’ and, at the same time,permanent representative of Romania to the League of Nations.There followed 14 years along which Titulescu represented withan unusual efficiency his country in the field of diplomacy, offoreign relations. He would define his diplomatic activity in 1924:“It is not at all an agreeable sinecure, as some think; it is an officeof hard labour and of high responsibility”. He divided his timebetween the Legation and Geneva — the seat of the League ofNations — but those were the years when he asserted himselfas one of the most eminent diplomats of the Europeancontinent. The doors of the Foreign Office and Quai d’Orsay werepermanently open for him, Nicolae Titulescu becoming not onlythe friend, but also the adviser of the most prominentpersonalities of the political and diplomatic milieus of the twogreat western powers.

From June 1927 to June 1928 he was Foreign Minister in theLiberal government — discontinuing for a year his stay in theWest — and he will be again Minister for Foreign Affairs in 1932,in the Maniu National°Peasant Cabinet, preserving this officeuntil August 1936, during the Liberal government. He shunnedas hard as he could a political commitment and he would haveliked to be a permanent foreign minister. When twice, in 1931and 1932, King Carol II proposed him the office of primeminister, all attempts failed because Titulescu wanted to gatherin his government representatives of all the parties, spurred bythe same wish of avoiding any unilateral enslavement. As aMinister for Foreign Affairs, he had asked in 1928 that hisdepartment should not be a “salon”, but a “hive of diligent bees”.He would explain his reasons four years later: “The foreignpolicy of a country can be pursued neither with improvisations,nor with presumptions”.

41

Page 42: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Titulescu considered himself “his country’s soldier” “in thetrenches of peace”, his activity being dedicated to “Romaniaalone”, but, at the same time, he was the bright°minded man,open to all the nations of the world. “We want to be the friendsof all nations, he stated in 1934, but — he added, like a mementoin some way forgotten — in our own affairs the only masterswe accept are ourselves”. He believed in the “great universalharmony”, he believed in the League of Nations — the “flameof hope if not the light from Geneva” as he defined it in 1930.He militated for its universal nature, especially that accordingto his convictions “in spite of frontiers, in spite of divergences,mankind is a single body”. As for inter°state relationships, hepronounced himself for “a voluntary association of free states,obliged to submit themselves to the laws established by them,by virtue of their own sovereignty”. Moreover he proclaimedthe “principle of equality between states” as an iron law of hisforeign policy demarches. He knew better than anyone else tobehave like a lord of the domain he was serving, imposingrespect and admiration. Edouard Herriot said about Titulescu:“This minister of a small country makes a grand style policy.What an amazing man!” By his behaviour he imposed to the menof state of France and Great Britain to see him as a partner towhom they addressed for support to solve some sensiblesituations or even the divergences between them.

Titulescu believed in the force of negotiation, being a hardand malleable negotiator himself, knowing to leave a door openfor a constructive compromise. “I have no limits in my hungerfor understanding each other”, he said in 1935. He served peace,disarmament, collective security, respect of treaties, internationalcooperation; he was interested in good understanding withneighbouring countries and was a devotee of the Little Ententeand the Balkan Entente. Litvinov said once about NicolaeTitulescu: “If Roosevelt is the President of the United States ofAmerica, Titulescu is the President of the United States of EasternEurope!” Moreover, Titulescu was intransigent about thebringing into operation of international laws, especially whenaggressions had taken place. In 1934, he proposed the conclusionof an international convention on the sanctions to be applied toaccomplice states to terrorism! He was also interested in securing

42

Page 43: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

an international climate propitious to good inter°state relations,able to serve peace, seen by him as a “phenomenon of move-ment”, and therefore as a result of a constant action; in thisrespect he spoke in 1935 about a “moral disarmament”, aimedat “revision of school textbooks with a view to develop amongthe youths the spirit of international solidarity”. How presentin our times Titulescu can be!

Titulescu succeeded to assert himself to his contemporaries,being accepted as a personality of outstanding dimensions. Hewas one of the founders of the International DiplomaticAcademy in Paris, he spoke in 1929 in Reichstag about theDynamics of Peace, he was twice in a row elected, with a quasiunanimity of votes, as president of the General Assembly of theLeague of Nations (a unique case in the history of this insti-tution!), he made a lecture at Cambridge about the progress ofthe idea of peace, and, after his dismissal in 1936, he was invitedto speak in the House of Commons, at Oxford and in Cambridge,or at the Royal Institute for Foreign Affairs in London, while theUniversity of Bratislava awarded him the title of Doctor HonorisCausa. The Romanian Academy had elected him, in 1930, ahonorary member and in 1935 he became one of its full members.

This “minister of Europe”, this “Academician of peace”, asdefined by one of the members of the International DiplomaticAcademy, a faithful servant of European and world peace, thismany°sided intellectual, this astonishing and captivatingpersonality, the jurist, the professor, this financial expert and,above all, the diplomat, dominated by ardent and unboundedlove for his country, but keeping his eyes open towards mankind,has a unique place, of front°ranking importance, among the GreatRomanian Men dedicated to humanity. By his thought and actionhe continues to be near us, counseling us and not very seldomscolding us. We owe him due honour and respect!

Page 44: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Mr. President of the Romanian Academy, Mr. Vice°President of the Romanian Academy,Mr. President of the Titulescu European Foundation, Distinguished guests,

We are participating today in a remarkable event — themarking of the 125th birth anniversary of the great diplomat andman of politics Nicolae Titulescu. Far from recording a simpleanniversary, we are paying homage in fact to the progressthrough times of a prestigious personality, who, as SavelRædulescu said, “he dedicated all his passion to the organizationof a better world, of a durable peace, combining future ideal withpresent reality, in an activity fecund by its steadfastness and itslucidity”.

I don’t think it is meet and proper, in order to evoke NicolaeTitulescu, to remake the line of his life and work, given theremarkable interventions of the foregoing speakers; although thevalences of the exceptional personality will never be sufficientlyemphasized. I think it more appropriate to bring into bold reliefthe most important aspects in the internal organizational activityof the Foreign Minister Nicolae Titulescu; I shall refer to the

44

Nicolae Titulescu — Architect of Romanian Diplomacy1

1 Address prepared by Valentin Naumescu, Secretary of state at theMinistry of Foreign Affairs, for the Homage°paying Session dedicated tothe celebration of 125 years since Nicolae Titulescu’s birth, organized underthe auspices of the Romanian Academy, the Ministry of Foreign Affairs,the Titulescu European Foundation, in the Assembly Hall of the RomanianAcademy, March 16, 2007. The text was presented to the audience by LucianLeuøtean, Secretary°general of the Ministry of Foreign Affairs, ValentinNaumescu being abroad on the day of the Session.

Page 45: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

seasonableness of his views about the institutional developmentof the Ministry of Foreign Affairs.

“The profession of diplomat” — to paraphrase a syntagmused by Henri Irénée Marrou — the “trade” of observer,negotiator and privileged facilitator of relations in the inter-national system knew in inter°war Romania an unprecedentedprogress.

During his two mandates as Foreign Minister, in 1927–1928and 1932–1936, Nicolae Titulescu proved a steadfast concern forthe creation of a professional, élite diplomatic corps, recom-mended exclusively by intellectual, professional and moralvirtues.

In this spirit, on August 1, 1927, shortly after his firstappointment, that Nicolae Titulescu submitted a project for thereorganization and restructuring of the Ministry of ForeignAffairs, by the force of which the main directorates in the centraladministration had to be strictly specialized with a view tomaking activity more efficient.

By what was the proposed modernization individualized?First, by the measures taken late that year, when the EconomicDivision was created, and the Consular Affairs and CommercialAffairs Directorates got fused. In this way a correlativeapproach of the political and economic problems was assumed,aiming at cooperation and the unitary expression of Romanianviewpoints in the economic and financial domains, within theLeague of Nations, or of other relevant bodies.

“He was a great jurist — said Antoine F. Frangulis aboutNicolae Titulescu — and he had a vision of the future, the wayTalleyrand did. Had Europe taken into account the policycontemplated by him, its fate would have been, of course,altogether, different”.

In this sense, Nicolae Titulescu’s decision to create a JuridicalDivision under the Ministry of Foreign Affairs was of extremeimportance, given de need for a coherent approach of all theproblems of juridical nature confronting the Romanian state. Thecreation of this new division provided, at the same time, the linkof the Romanian state with international juridical bodies,establishing thus the aims and ways of constituting, structuringand enriching the documentary fund in this domain.

45

Page 46: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

What other modernization measures were left after thatperiod? Last but not least, the initiative of setting up the HigherDiplomatic Council called upon to examine the problems ofstrategic importance and, at the same time, to offer advice to theMinister for Foreign Affairs.

Understanding like nobody else the importance of diplomaticrepresentation, Nicolae Titulescu stimulated the developmentof foreign activity by creating new diplomatic missions inEuropean states and countries on other continents, in LatinAmerica, Asia and Africa, by adhering to new internationalbodies and organizations, by organizing or participating ininternational conferences of a sub°regional, regional andcontinental import, on various topics.

In his connection, the success of foreign policy was based,first and foremost, on close, direct, constant and active contactswith other countries, while Romania’s diplomatic missions hadmultiple and important duties in this sense.

Thus, the settlement of differences, as for instance the efficientassertion of Romania’s interests at an international level couldbe achieved only by the way of dialogue, of direct talks withthe partners:

“In today’s international situation“ said Nicolae Titulescu —I believe that of great interest would be that the Romanianviewpoint about various topical foreign questions be the objectof an exchange of views directly with the foreign ministers.Romania wishes peace and her foreign policy has given upneither this essential aim, nor the necessary composure, the soleway allowing us to find the appropriate means to have itachieved”.

These are the coordinates on which Nicolae Titulescu’s visitsabroad had been inscribed, having thus the possibility toapproach directly, with important political and diplomaticpersonalities, Romania’s problems, as well as, questions of aEuropean and global interest.

Nicolae Titulescu had a special relation with the Press — inorder to explain and make better known by public opinion hisviews in the field of Romanian foreign policy, to pay dueattention to the moral principles of institutional communication.Addressing the journalists at his first press conference after his

46

Page 47: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

appointment as Foreign Minister, he stated: “between diplomacyand journalism there is close connection. Both are running afternovelty. Some of them, the diplomats, are more cautious, others,the journalists, look for the sensational. But from you, fromjournalists, we others the diplomats find out a lot, so many usefulthings, before taking the official way. Therefore I insist to haveevery week, or every fortnight, a press conference with you, sothat I may share with you so many interesting things for thecountry”.

Thus, Nicolae Titulescu paid great attention to staffing thepress bureaus of Romania’s missions with competent andqualified personnel. He was the one who should be attributedthe presence in the Ministry of Foreign Affairs, as press attachesor press councilors, at the Press and Information Directorate, ofsuch great personalities like Elena Væcærescu or Lucian Blaga.

Nicolae Titulescu advocated, in his capacity of ForeignMinister, for providing special material and financial conditionsfor the personnel of the Ministry of Foreign Affairs, up tointernational standards. During his office, Romanian repre-sentatives gained an equal position, a similar statute to westerndiplomats, meant to do away with any inhibitions or inferioritycomplexes.

In 1932, the great Romanian diplomat defined this condition,in his speech made at his re°election as President of the Leagueof Nations Assembly: “Everyone has his own mission, how couldwe doubt that we shall be successful if we are all united? Whatdoes it matter that we shall not be present the day the oeuvrewill be completed? What does it matter that the efforts of thefirst hour labourers have fallen into oblivion? What does it matterthat we had only been the unknown soldiers of the victoriouspeace? We shall be the ones who had believed at a moment whenthey could have lost their faith and this is the only worthymerit…”

Ladies and gentlemen, In 1928, Nicolae Titulescu stated: “Romania is dominated by

the perfect concordance existing between Romanian and Europeaninterests. All her past foreign policy deeds, as well as all her

47

Page 48: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

future foreign policy ones are explained or will be explained bythis fundamental consideration”.

Nicolae Titulescu’s vision, transcending the national spirit,by the regional spirit towards the universal, may be projectedeven today on Romanian foreign policy.

At the beginning of this year, a new page has been openedin Romania’s history. Accession to European Union marked anew historical stage, adding a new identity to the national one.Staying faithful to the fundamental principles and values, weshall assume this statute and try to turn to good account ournational interest, in full solidarity with our European partners.

Romania’s foreign action is grounded on the firm belief thata powerful global presence of the European Union will servenot only the peace, security and prosperity of the EuropeanContinent, but also those of the international community as awhole.

Honored members of the audience,The memory of the illustrious diplomat is for Romania’s

Ministry of Foreign Affairs a duty of honour and a title of glory.The recollection of Nicolae Titulescu’s innovating ideas, in hiscapacity of Foreign Minister, is the best stimulus on the Europeanroad of Romania today.

I take this opportunity to express out gratitude to our fellowinstitutions. I am deeply thankful that this special event of theRomanian diplomatic and academic world is taking place underthe cupola of the Romanian Academy and I thank you for yourattention.

Page 49: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Mr. President of the Romanian Academy,Mr. Vice°President of the Romanian Academy, Honorable Members of the Academy, Mr. Secretary°General of the Ministry of Foreign Affairs,Your Excellencies, Dear Colleagues,

By a happy coincidence, we are paying homage to NicolaeTitulescu at his 125 birth anniversary at a moment of specialEuropean and Romania significance. Fifty years ago, in the samemonth of March, the Treaties of Rome were signed, laying thefoundations of a United Europe, an idea which marked for longthe life and activity of the former Romanian Foreign Minister.The celebration of Nicolae Titulescu’s 125th birthday takes placein the very first year of Romania’s adhesion to the EuropeanUnion, fulfilling thus the dream of our great forerunner, whohad thought out and pleaded consistently and convincingly forRomania’s destiny within European co°ordinates.

The fact that we are paying homage to Nicolae Titulescu atthe Romanian Academy, the country’s pre°eminent culturalforum, shows perfectly the commendation and respect paid bythe Romanian nation to our illustrious predecessor, man ofpolitics and diplomat of international status, lends loftiness to

49

1 Address made by professor Adrian Næstase, PhD, President of theTitulescu European Foundation, at the Homage°paying Session dedicatedto the celebration of 125 years since Nicolae Titulescu’s birth, organizedunder the auspices of the Romanian Academy, the Ministry of ForeignAffairs, the Titulescu European Foundation, in the Assembly Hall of theRomanian Academy, March 16, 2007.

Titulescu and Europe1

Page 50: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

the whole set of events occasioned by the Titulescu Year,celebrated under the motto Titulescu — Harbinger of UnitedEurope.

I would like to add two landmarks, of equal importance,whose recollection brings into a bolder relief the significance ofthe moment.

By his election, on May 28, 1935, as its full member, theRomanian Academy enriched its gallery of immortals with thebest°known Romanian of the time, ennobled on other meridianswith dignities of universal authority, of which I would remindonly his election twice in a row as President of the League ofNations Assembly and as President of the InternationalDiplomatic Academy in Paris. In this way, Bucharest sanctionedtoo his political and diplomatic oeuvre, carried on for twentyyears, a work dedicated to the country’s lofty interests, hissteadfast commitment to the definition, consolidation and defenseof the great principles of international law, his pleading andaction for a new philosophy of peace and for a new constructionof international relationships, in which evolutions would get apositive sense, under the sign if Liberty, Justice, Equity, Moralsand Progress.

When his body prematurely ceded on foreign lands, passingaway on March 17, 1941, under the unjust blows of hisadversaries at home and abroad, overcome by his sorrow atseeing the collapse of the ideals in which he believed and whichhe served and nourished by struggle and dedication, whenNicolae Titulescu could not find his sleep of death in hiscountry’s soil, and his recollection and homage paying by thepress were harshly censured or banned by the officials of themilitary dictatorship regime, the Romanian Academy did notrespect the order and went into mourning, extolling him withwords of high Romanian commendation.

Long way after, on March 15, 1991, when Romaniare°conquered her freedom and established a democratic regime,the Titulescu European Foundation was created under the moralauthority of the Romanian Academy.

When the members of the Titulescu European Foundationsigned here, at the Romanian Academy, the Constitutive Act,they took into account, primarily, that Nicolae Titulescu’s

50

Page 51: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

personality gathered almost perfectly the essential definingfeatures of the Romanian people and the fundamental charac-teristics of the European spirit. I rightfully affirmed then that“we are in the presence of a symbol, among so many others, ofRomania’s spirituality belonging to the European spirituality”and that the Titulescu European Foundation is called upon tofulfill a moral duty. Rehabilitating his memory and spurring theinterest in his personality and work, placed at the service of hiscountry, of peace and the unity of Europe, the TitulescuEuropean Foundation planned from the very beginning topromote the exchange of ideas, to encourage the Europeandialogue about international law subjects, about internationalrelationships and, of course, about political, economic, social andhumanitarian questions of high interest for Europe’s destiny.

At its 15th anniversary, we live the satisfaction of a dutyassumed and partially fulfilled, the Titulescu EuropeanFoundation proving to be a genuine laboratory of research, agenerous space for an open and constructive dialogue, a highlydemocratic rostrum for expressing ideas necessary for Romania’sconstruction or reconstruction, for the fate of Europe.

Ladies and gentlemen, The enrichment of the national patrimony with over ten

thousand unpublished pages, originating in the European andextra°European space and the editing all along these years ofvolumes dedicated to Nicolae Titulescu’s political and diplomaticwork, bring us, with each and every page, deciphered andprinted, nearer to the thought and deed of the man of politics,help us enter the privacy of the elaboration process of his greatideas and projects, of the preparation and launching of hisdemarches of European vocation.

We shall identify convergently in his speeches and actionsboth the thinker and the man of action.

His political work lends even more brilliance to I.C. Brætianu’swell°known witticism: “Small countries cannot afford theluxury to have mediocre men of state”. Or was Brætianu wrong?

I shall ponder — more or less briefly — on some of thefeatures of his political philosophy and on his political anddiplomatic endeavours placed at the service of a United Europe.

51

Page 52: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

A versed connoisseur in the history of the countries of theOld Continent, Nicolae Titulescu saw Europe like an organicentity, defined by its congruous historical and geographical,ethnic and religious, cultural and humanitarian dimensions.

He categorically and pathetically rejected the artificialdivision of Europe into Western and Eastern Europe, the sketchyvalue hierarchy of the civilization equipment, of the politicalimportance or of the creative potential.

From such a vista, Europe seemed to him the fruit of acommon civilizing bole, responsible for all its defeats andtestamentary beneficiary of all the aspirations of its peoples.

From the height of all the great rostrums of his epoch, NicolaeTitulescu revealed like a lightning and persuasively all thecontributions giving Europe a prominent place in universalhistory, defining and fertilizing the irradiating capacity of ourcontinent’s culture and civilization.

An idealist by aspirations and a realist by way of living andexperience, Nicolae Titulescu was one of those people who drewthe attention on Europe’s great responsibilities for the evolutionsat a planetary scale.

A sagacious and refined analyst, Nicolae Titulescu formulatedirrefutable conclusions on the perils and consequences of war,on the one hand, and on the value and exigencies of peace, onthe other. The two world wars that shattered the 20th century,started on the European continent, dramatically confirmed hisfears, judgments, warnings and appeals to reason.

The perils pointed out by the political and military involutionsof his time, ascension of the extreme°right or extreme°leftregimes, development of aggressive forces, proliferation ofimposition of force, exacerbation of revisionist and revenge-seeking claims, multiplication of the expressions of politicalterrorism and ethical and religious confrontations, all theseengaged him to make an unequalled effort to waken people toreality.

“Peace should be conquered, not proclaimed!” — he used tosay.

Nicolae Titulescu never hesitated to remind the greatwestern democracies that their interests did not stop at their ownborders. He was fully aware of the indivisibility of European

52

Page 53: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

security, and that no state on this continent — howevergeographically far away from a zone of potential or effectiveconflict — could not disown the responsibilities incumbent onthem for its defense.

I dare say that his voice remained, unfortunately, singular,that it had Cassandra’s fate. I can hear today, especially in theRomanian space — and I read with dissatisfaction and surprise— the affirmations made by some improvised analysts, who arereproaching now to Nicolae Titulescu that he did not preventRomania’s dismemberment, the territorial losses on the East, onthe West and on the South, the breakup of the Second WorldWar and its disastrous consequences. The absurdity of suchreproaches spares me effort to find counterarguments indefense of the dear departed for his just judgment by history.The retort is given by a sacred monster of western journalism,Raymond Cartier, who stated almost 70 years ago: “He was themost brilliant and most dynamic of all those people who wantedto build up a new Europe, based on the equality of powers andrespect of treaties. When clouds gathered at the horizon, he wasone of the first who understood and the first who wanted to raisea barrier against the floods that announced themselves.”

We have today at our disposal his great pleas for peace,security, cooperation and wisdom made in the twenties andthirties. They win us over by the deep analysis, the crystal°clearjudgments, the bold ideas, and the beauty of style.

Beyond all this — paradoxically — these pleas seem contem-porary messages sent by a man of politics who assumes thewhole responsibility of the European destiny.

Ladies and gentlemen, Nicolae Titulescu’s whole political philosophy is the reflection

of the way he conceived, sustained and defended the legal andmoral principles that should govern the lives of the peoples andtheir relationships.

His humanist model of international organization — basedon order, stability and the efficiency of the rule of law —represents the effort of an active consciousness, concerned withfinding practical methods for a serious commitment to theobservance of these values.

53

Page 54: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

In a celebrated speech — The Order of Thought — made exactly70 years ago, at the Komensky University, a speech I often rereadconquered as I am by its deepness and beauty, NicolaeTitulescu stated: “First of all, the world today should set orderin thought”.

Can we affirm that we have won it completely and for everat the end of the seven past decades, can we say that the tragicexperiences lived by us since then have made us sufficientlywiser, can we say that we keep it in check or even worse thatwe can get rid of it, that we can find substitutes from the domainsof science or the religious creeds?

These are not simple rhetorical questions!

Dear colleagues,Ladies and gentlemen,Nicolae Titulescu understood very well that Romania cannot

be out of Europe, the same as Europe cannot be withoutRomania.

He fundamented his outlook on taking into account amultitude of defining factors, approaching the historical andgeographic, ethnic and demographic, social and economicrealities up to the spiritual and cultural ones.

From such a viewpoint, Nicolae Titulescu foreshadowed forRomania a program of European foreign policy, when he stated,80 years ago: “Pre°eminent in Romania is the perfect harmonybetween Romania and European interests. All past and presentpolitical acts made by Romania are explained and will beexplained by this fundamental feature. Like most of the nationshardened by the World War, Romania is starving for peace. Butthere is no peace without international order and order cannotexist without an absolute conscience of its stability”.

The parenthesis of 50 years in Romania’s history in the lastcentury strangled its evolution, but could not kill its Europeanaspiration.

“A builder of grand ideals”, Nicolae Titulescu had neverstopped believing in our European destiny, even when Europefell down under the aggressive barbarity of the totalitarianregimes.

54

Page 55: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

His hope was our hope too; it accompanied us in ourexpectations to come back to liberty and democracy, to progressand prosperity, within the natural borders of Europe. We havecrossed several difficult decades. We have faced all thepost°war questions. We have answered them better or worsethan others, but only by having Nicolae Titulescu close to us,his wisdom, his ideas, entered into a European patrimony ofaction. All these allowed us eventually to find the right path.

I would to confess today and here the big satisfaction I hadas a Romanian all along years, in many places of the world,particularly at the universities in France and not only, at themeetings with academic and university circles, who recalled withprofound respect Nicolae Titulescu’s name alongside those ofJean Monnet and Robert Schuman. All the three of them are tobe found in the ideas, projects and demarches that prefiguredand fundamented the outline of today’s United Europe.

Ladies and gentlemen, The United Europe we adhered to has as programming goals

“…promotion of peace, of its values and the welfare of itsnations”, and the values laying at its basis are “human dignity,liberty, democracy, equality, the state of law, as well as therespect for human rights, including the right of the personsbelonging to national minorities. These values as stipulated inthe texts of the European Union Treaties from which I quote arecommon to all member states, in a society characterized bypluralism, non°discrimination, tolerance, justice, solidarity andequality between women and men”

Any perusal of speeches and any analysis of Titulescu’sdemarches confirm the quasi°perfect similitude of thoughtbetween the message of our country fellowman and the goalsof the European Union, who are somewhat rooted in NicolaeTitulescu’s political philosophy, in his ways of approachingintra°European relationships, when, at Geneva or in the capitalcities of the Continent, he had tried to build up the fundamentalsof European security and peace.

Nicolae Titulescu’s view concerning the defense and strength-ening of peace is based on two factors of utmost importance:

55

Page 56: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

achievement of a peaceful mentality, on the one hand, and thelawful organization of peace, on the other.

Our fellow countryman rightfully believed that the achieve-ment of a peaceful mentality was able to lay the pre°requisitesand framework for the approach and solution of the problemsof peace, while education for peace would become an activatingforce, able to intervene in the political decision°making atnational and international level.

His ideas and actions regarding the organization of peaceoutlined a coherent system, based on a great acumen and powerof understanding the meaning and contents of social andhistorical development.

At the basis of his efforts for the organization of peace, NicolaeTitulescu laid the need of respecting the principles ofinternational law, his indefectible pleas for the supremacy of the“force of law” and the eradication of the “law of force”. NicolaeTitulescu was consistent to his last day in advocating theprinciples of international law, to whose codification andpromotion he made a substantial contribution. For us, thisconsistency is a paramount political and moral landmark. In1990, at a meeting of the Security Council, then when Romaniahad to pronounce herself on the Iraqi attack against Kuwait, Ihave recalled Nicolae Titulescu’s words, uttered in 1936, in thecircumstances of the aggression perpetrated by Mussolini’s Italyagainst Ethiopia: “For Romania, the sanctioning of Italy was adeeply afflicting experience. The Romanian people’s love for theItalian people is of such a nature that I had to muster the wholestrength of the political orthodoxy which I claim for my countryin order to apply the Pact without hesitation. […] As a Ministerfor Foreign Affairs I followed a straight line, but this was theline of the bullet which crosses the heart to reach its target”.

At every hard moment in history, Romanians carriedNicolae Titulescu in their subconscious, they appealed to hisideas and judgments, relying on the great moral authority heenjoyed in Europe.

The creation of the Little Entente and the Balkan Entente,organizations of peace and cooperation in Central andSouth°Eastern Europe, based on Nicolae Titulescu’s political

56

Page 57: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

philosophy, identifies significant steps on the path of inter°bellaeffort of building up a system of collective security in Europe.

We would be wrong if we ignored the fact that the politicaland diplomatic annals from the inter°war period found NicolaeTitulescu present and active in all the other efforts to build alawful peace at a planetary level.

Ladies and gentlemen,These idea and principles — foreshadowed by Nicolae

Titulescu — got new outlines after the Second World War, firstand foremost within the United Nations, within regionalorganizations, but also at the level of inter°state bilateral relations.

The foreign policy and that of common security of theEuropean Union, whose member Romania became on January1, 2007 are aimed at:

- safeguarding the common values and the fundamentalinterests of the member states, independence and integrityof the Union, in keeping with the principle of the UnitedNations Charter;

– strengthening of the security of the Union under all forms;– maintenance of peace and consolidation of international

security, in keeping with the UN Charter principles, aswell as with the principles of the Final Act of Helsinki andthe Paris Charter (of OSCE), including those concerninginternational frontiers;

– promotion of international cooperation;– development and strengthening of democracy and of the

state of law, and respect for the human rights andfundamental liberties.

The fact that Europe is more stable than ever before, that itsstates are taking action more coherently and more responsiblythat they did in the past, that the violence of the first half of the20th Century was substituted by a period of peace and stabilityunprecedented in European history are indisputable realities,while it is equally true that hotbeds of tensions and potentialconflict zones are still persisting, that there are still voices of someforces and structures professing new kinds of revisionism —more often than not under the form of zonal or regional autono-my within states whose integrity is recognized internationally

57

Page 58: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

by all the treaties of peace and other international regulationsunanimously accepted — and finally, ethnic, religious or otherintolerances of the kind have not yet been eradicated.

The creation of the European Union has been the essentialfactor of the Continent’s positive evolution. It transformed therelationships between European member°countries, as well asthe relations between the members of the European Communitycountries. Obviously, these targets and aspirations of theEuropean Union are not yet fulfilled. Though being only at thebeginning of her accession to the European Union, Romania isconscious of and appreciates this new spirit. As a matter of fact,all through this period, the progressive extension of the state oflaw and of democracy has changed authoritarian regimes intosure, stable and dynamic democracies. The successive extensionsof the European Union have turned into reality the project of aunited and peaceful Europe. To her benefit, Romania joined andbecame part and parcel of this process. Accession to theEuropean Union, as well as her accession to NATO three yearsago, has been the major project of the present generation, of ourcountry’s connecting to the major political, economic andmilitary Euro°Atlantic structures.

If he lived, Nicolae Titulescu would have done like us, wouldhave looked for major objectives in the European integration andin the Euro°Atlantic integration. Maybe he would have done itbetter than us, more wisely, he would have found solutions, andhe would have found even other tempos.

It would be enough for the homage we should all pay himon his 125th birth anniversary.

When we are seeking solutions to our foreign policyproblems, we relate to what Nicolae Titulescu had thought outand done and not alone, as a matter of fact, but together withhis colleagues in the Ministry of Foreign Affairs, with the politicalclass, as it used to be in inter°war Romania, in a changing world,which concealed a lot of tensions, leading eventually to WorldWar II.

Only few political men and diplomats had understood, likeTitulescu, the importance of solving economic issues for thedestiny of European and international peace. Stating that theshortage of raw materials and of economic outlets, of credits,

58

Page 59: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

trade obstructed by all sort of economic barriers, are determiningmistrust, fear, discontent, blocking of communication channels,weakening the bases of good°understanding and cooperation,generating, eventually, tensions and conflicts. Logically, NicolaeTitulescu advocated for the need to adopt for all these questionssome palpable and coherent steps as a fruit of a large andmutually profitable cooperation among all states, a fact whichentitles us to consider him a precursor of a new worldeconomic order.

All these subjects are today on the Economic Union agenda,both as realities within the Union and relations with statesoutside it are concerned. I would mention only the fact that theEuropean Union is the main provider of technical and financialassistance in the world in the struggle against poverty,starvation, and underdevelopment. Nicolae Titulescu, in hiscapacity of Foreign Minister, was in duty bound to lead Romaniainto Europe, and to bring Europe home, into Romania. Heconsidered this mission both delicate and difficult, for “as aforeign minister one has to take into account — hard duty —two public opinions: one at home, and the other over the border”and “it is difficult, whatever pains one might take, to conveyhome an international atmosphere! And my mission is to be thecarrier in both directions!” I have quoted his words because theyshow us in some way, not necessarily the everlastingness, butrather the similitude of some approaches, of some debates. Welive often under the impression that we are original in what weare doing, in what we are saying, in what we are feeling, but,as a matter fact, this scrutiny of Nicolae Titulescu proves thatafter all there is a sort of cyclical recurrence in Romanian politicallife, a sort of action pattern and, especially, an attitudinal pattern.

Were we to continue to draw parallels, we would discoverin Nicolae Titulescu’s work his interest in regionalism, so muchpromoted today by the European Union. Evidently, one cannotsevere a country from the zone it is placed. Important is to createa peaceful regional environment. The problems of the Balkans,of South°Eastern Europe are essentially linked to a regionalsolidarity which had been somewhat functional before the warand which nowadays has its own importance and significance.

59

Page 60: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Romania’s accession in NATO and adherence to theEuropean Union have consolidated Romania’s credibilityabroad as a partner in the build°up of United Europe and instrengthening the transatlantic solidarity. The foundation oftoday’s Romanian foreign policy should be a total integrationinto the structures of the European Union and the powerfulconsolidation of the strategic partnership with the United Statesof America.

The beginning of the twenty°first century meant for Romaniaher definite return in the bosom of her true family, having thusrevitalized and galvanized her national energy necessary for theacceleration of the reforms indispensable to our country’stransition from adherence to effective European andEuro°Atlantic integration.

The broad assistance extended permanently by our fellowcountrymen to Romania’s adherence to the European Unionexpresses also their wish to stress the irreversibility of thepolitical and economic reforms, our country’s integration intoan orderly economic system, a functioning system, able to copewith globalization, to access to advanced knowledge.

Our efforts for domestic reforms have been simultaneous withthe negotiations for accession to the European Union, which istoday in full process of institutional and identity transformation.

Having a new statute, the statute of full member, Romaniawill be called now to participate, alongside of other memberstates, in the European Union reformation process, mainly in theefforts for the revitalization of the Constitutional Treaty. Wewould like to have Romania’s voice and interests heard,presented and sustained in all the Union structures. Indisputably,such an exigency claims the presence of the RomanianEuroparliamentarians at the level of national needs and ofcommunitarian expectations.

I think it our common duty to strengthen the landmarks ofEuropean identity, contributing thus to the decline of democraticdeficit and the buildup of a genuine “Europe of the citizen”.

In my opinion, the European view about the common politicalaction should be grounded by four notions: efficiency, coherence,solidarity and legitimacy, That is, efficiency of institutions,coherence of actions and of competencies and solidarity in the

60

Page 61: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

drawing up and putting into practice of policies to citizen’sbenefit and, last but not least, democratic legitimacy, based onthe agreement between national policies and Europeanregulations to the benefit of the citizen.

A United Europe has got all the trump cards to obtain andfulfill its role of front°ranking actor in a globalized world.

What we understand by “United Europe” is more that asimple sum°total of individual contributions of each state. Ibelieve in the build°up of a United Europe, not only greater, but,mainly, better. It is, first and foremost, the “Europe of our wills”,common wills so well defined by Pascal Lamy in one of hisworks.

To be a citizen of United Europe means a strengthenedidentity and avoidance of national, ethnic, cultural or religiousanonymity.

I thing that Romania’s national harmony can be the mostprecious confirmation of the values of cohesion throughdiversity aimed at by a United Europe: social cohesion, culturalcohesion, cohesion of interests, competitive cohesion.

These are the emblems of the new European paradigm whichRomania is able to assume: harmony, competitiveness, attractionof the model of a united and diversified society.

Ladies and gentlemen, Romania, by its demographic data, by its economic and

human potentiality — that places her on the 7th position amongthe Union members — as well as by its acknowledged Europeancultural value, may be a substance adding member to thebuildup of the new European construction. We have got a strongcreativity potentiality, of competences, modeled by the mostprofound European values. We have a democratic system,perfectible undoubtedly, but already robust, which, in myopinion, is able to sustain reforms at home and assume respon-sibilities abroad, in spite of some dysfunctions occurring fromtime to time. For Romania, the contribution of our intellectual,cultural, and human potentiality to the solidity of United Europeimplies the access and contribution of the Romanian citizens tothe space, culture, educational system and market opportunitiesof an enlarged Europe.

61

Page 62: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

I am deeply convinced that the greatest achievement duringthe over 17 years of post°communism in Romania is the newdemocratic militancy of the young generation grounded on therealization and putting into practice of their courage and passion.Investment of capital in education, in creativeness in high°techcommunication domains and the continuous stimulation of thedemocratic spirit are investments which, in my opinion, areworth cultivating uninterruptedly.

I firmly believe that the safest way to fully secure stabilityand security in Europe is the promotion of inclusion, not ofdivision, promotion of respect for European and Euro°Atlanticsolidarity. By finding common solutions to common problemswe shall always be wise enough to choose the right path toaction. And Romania — in my opinion — should play animportant role in this field.

Still famous are Nicolae Titulescu’s words about thedemarcation lines and frontiers: „It is not the displacement ofa frontier with several kilometers to the East or to the West thatbetter serves peace. What we have to do to secure peace is thatpeoples, in all sincerity and without hidden thoughts, shouldwork for the spiritualization of frontiers by all sort ofagreements”.

Full of meanings, the words of our great European andcontemporary foreshadowed a new world, putting and end torenunciation to any manifestation of autarchy, isolationism,exclusivism, implying the free circulation of goods, values andpeople, a cooperation between equals, in the circumstances ofpreserving and respecting the inalienable rights of each andevery one.

Well, such “agreements of all kind” conducive to the spiri-tualization of frontiers are part and parcel today of what onecalls the communitary “aquis”, constituting a right gained forthe Romanian citizen, turned into a European citizen, at themoment the Treaty of Romania’s accession to the EuropeanUnion came into force on January 1, 2007. What else than“spiritualization of frontiers” do the texts of the European Unionrepresent, to which Romania is a part of and which stipulate:

– The Union offers its citizens a space of liberty, security andjustice without inner frontiers.

62

Page 63: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

– The Union permits economic, social and territorialcohesion, as well as solidarity between the member states.

– The Union respects the wealth and its cultural andlinguistic diversity and watches the safeguarding anddevelopment of the European cultural patrimony.

– The European Union assures the free movement ofpersons — European citizens —, without visas andwithout passports (with national identity documents).

Essentially, the profound meaning of Nicolae Titulescu’snotion regarding the “spiritualization of frontiers” — with thepreservation and defense of the national frontiers — can be yetconsidered as put into force in the European Union, Romaniancitizens being also benefiting of it, beyond temporary and limitedrestrictions concerning the free movement of the labour force.A dream come true, not only Titulescu’s, but also the dream ofeach and every inhabitant of Romania!

Ladies and gentlemen, Nicolae Titulescu — the visionary — presented Europe of the

twenties and thirties of last century with generous ideas andprojects, which the thought and action of the Continent arekeeping in the treasure°store of perennial aspirations and in thehistory of European construction deeds, which land marked theroad from aspiration to reality.

At this moment, genuinely historical, of Romania’s entry intothe European Union, we are looking to the future with moreconfidence than ever before, but we think with seriousness andresponsibility of what had happened in the past, to learn frommistakes, so as to get possession of the inheritance left by ourpredecessors, values indispensable for our Europeanconstruction efforts. We add to our political arguments our moralauthority arguments and those who, in some way, justifyourselves at present, by coming from the past.

On his 125th birth anniversary, we understand not only topay him a pious and well°deserved homage, but also to turnback, once and again, to Him, as we would do to a model, to asource of inspiration.

Titulescu bestowed upon us a vibrating heritage when hewrote: Those who die for an idea are heroes whose last will and

63

Page 64: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

testament is one sole word: go on!” We are the executors of thispolitical testament.

Today’s anniversary, observed under the intellectual andmoral authority of the Romanian Academy, takes place at apolitical, psychological and moral moment of great significance,the moment when a younger generation is taking over thepertinent ideas of our predecessors and when they responsiblyassume the European commitment of the past and presentgenerations in order to ensure a sure prospect to the aspirationsand demarches of the Romanian nation.

The European Union — for which Nicolae Titulescu, itsvisionary and precursor, had acted steadfastly and withdedication — means for the Romanian nation the wished for andexpected accomplishment.

In its generous and safe space, of liberty, justice anddemocracy, the Romanian people has real chances to reach thehorizon and prosperity of advanced countries, in which ourcontemporaries believe and to which so many generations offorefathers had aspired, who had in this country’s intelligentsiareal luminaries of the Romanian nation’s Europeanconsciousness.

To all these directors of responsible, Romanian and Europeanconsciousness we are evoking the names, with emotion andgratitude.

Thank you for your attention.

Page 65: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Session consacrée au

125e ANNIVERSAIRE DE LA NAISSANCE DE NICOLAE TITULESCU

16 mars 2007Amphithéâtre de l’Académie roumaine

Page 66: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii
Page 67: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

L’Académie roumaine célèbre aujourd’hui dans son grandamphithéâtre, aux côtés du ministère des Affaires étrangères etde la Fondation européenne Titulescu, fondation sous « laresponsabilité morale et scientifique de l’Académie roumaine »,125 ans depuis la naissance de Nicolae Titulescu. Universitaire,avocat, parlementaire, diplomate, ministre, homme de culture,membre de l’Académie roumaine, Nicolae Titulescu a été unepersonnalité exceptionnelle par tout ce qu’il a fait pour le paysau service duquel il a travaillé avec dévouement.

Nicolae Titulescu naquit le 16 mars 1882 à Craiova et est morten exil, le 17 mars 1941, à Cannes.

Il a suivi des cours de droit à Paris où il a passé son doctoraten 1905. De retour dans le pays, Titulescu a été professeur à laFaculté de Droit de Iasi entre 1904°1909 et ensuite à la Facultéde Droit de Bucarest. Comme avocat, il a souhaité défendregratuitement les paysans du département de Dolj aux procès quiont suivi à la révolte de 1907.

Il a été ministre des Finances (1917°1918, 1920°1921), ministredes Affaires étrangères (1927°1928, 1932°1936), mais s’estremarqué surtout comme diplomate, carrière entamée commeministre plénipotentiaire de la Roumanie à Londres (1921°1927;1928°1932) et continuée comme représentant de la Roumanie àplusieurs organismes internationaux.

67

1 Allocution prononcée par l’académicien Ionel Haiduc, président del’Académie roumaine, à la session consacrée au 125e anniversaire de lanaissance de Nicolae Titulescu, organisée sous les auspices de l’Académieroumaine, du ministère des Affaires étrangères, de la Fondation européenneTitulescu, dans l’amphithéâtre de l’Académie roumaine, le 16 mars 2007.

Allocution d’ouverture1

Page 68: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Nicolae Titulescu a été un véritable diplomate européen,signant des traités historiques dont le Pacte d’Organisation dela Petite Entente (1933), la Convention de Londres de définitionde l’agression (1933), le Traité d’amitié, non agression, arbitrageet conciliation avec la Turquie (1934), le Pacte de l’Ententebalkanique (1934) et d’autres.

Il a déployé une exceptionnelle activité dans le cadre de laSociété des Nations comme délégué permanent de la Roumanie.Son élection comme président de l’Assemblée de la Société desNations (à la XIe session ordinaire de 1930 et à la XIIe sessionordinaire de 1931) témoigne du prestige international dont il ajoui. Il convient de mentionner aussi les fonctions device°président (1927) et ensuite de président (1934) de l’Académiediplomatique internationale de Paris, président de la Sociétéinternationale de Philologie, Sciences et Beaux Arts, membredans la Commission de Coopération intellectuelle de Genève etmembre de la Cour permanente d’Arbitrage de La Haye, pourmieux réaliser la portée internationale de sa personnalité.

Au cours de son activité diplomatique et en tant que parti-cipant aux conférences internationales d’avant la guerre, parexemple la Conférence internationale de La Haye (1929), laConférence de Désarmement de Genève (1932) et la Conférencebalkanique de Bucarest (1932), il s’est efforcé de promouvoir desmesures qui assurent la paix sur le continent. Il a été décritcomme « orateur de la paix » ou « soldat de la paix ». Malhe-ureusement l’histoire a eu son mot à dire et la suite est bienconnue.

Nicolae Titulescu a été Docteur Honoris Causa des universitésd’Athènes et Bratislava. L’Académie roumaine l’a reçu commemembre d’honneur (31 mai 1930) et membre titulaire (28 mai1935). Il convient de mentionner une citation sur le rôle desscientifiques : « La conclusion à laquelle je suis parvenu, après 14ans passés dans diverses fonctions ministérielles, est que la politiquene saurait être faite à présent sans la science et que le premier devoirde l’homme d’État est de s’associer au scientifique pour avancerensemble dans la voie indiquée par le droit moral » (1933). Ces mots,ne sont°ils pas valables à présent?

Des personnalités bien plus compétentes vont parler mainte-nant de l’activité multilatérale de Nicolae Titulescu. L’évocation

68

Page 69: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

de la personnalité de Nicolae Titulescu ne saurait être séparéede l’évocation de l’histoire de son pays, dans le livre de laquelleil a écrit des pages de gloire. Nous écouterons avec intérêt cesinterventions qui rendent honneur à la mémoire du grandhomme d’État.

Page 70: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

La Roumanie existait depuis moins d’un quart de sièclelorsque Nicolae Titulescu naquit, à Craiova, le 4 mars 1882. Filsd’avocat et d’homme politique local, sa mère étant une nièce deTheodor Aman, d’une famille aisée d’Olténie, il naquit dans uneépoque faste pour son pays. Par l’habile et l’intelligente doubleélection de Alexandru Ioan Cuza, résultée d’un compromishistorique, mais s’inscrivant en réalité dans un processus natureldes temps, l’État national était apparu. Il y a eu ensuite la secondemodernisation et l’arrivée du prince étranger souhaité par lesassemblées ad°hoc et, en 1877, la proclamation de l’indépendance.Entérinée par la participation efficace de l’armée à la guerre etreconnue comme indépendante par le concert des grandespuissances à San Stefano et à Berlin, la Roumanie avait été ensuiteportée du rang de principauté à celui de royaume, de nouveauavec le consensus des grandes puissances d’Europe, presqueexclusivement monarchiques à l’époque.

La transformation de la Roumanie se déroulait de façonpresque miraculeuse, mais le milieu rural restait bien derrièrele rythme de croissance de la modernité urbaine. Pendantl’enfance et la jeunesse de Titulescu, ce processus historique acontinué, le pays se développant sous le règne sage de CharlesIer. Aspirations et rêves, qui semblaient utopiques auparavant,visant l’unification des frontières dans les limites de l’existence

70

La place de Nicolae Titulescu dans l’histoire nationale1

1 Allocution prononcée par l’académicien Dan Berindei, vice°présidentde l’Académie roumaine, à la session consacrée au 125e anniversaire de lanaissance de Nicolae Titulescu, organisée sous les auspices de l’Académieroumaine, du ministère des Affaires étrangères, de la Fondation européenneTitulescu, dans l’amphithéâtre de l’Académie roumaine, le 16 mars 2007.

Page 71: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

de la nation, devenaient toujours plus accentués. NicolaeTitulescu même appartenait à la génération de ceux qui allaientavoir pour objectif suprême de leur vie cette unification de laRoumanie.

Élève brillant, il est parti ensuite à Paris pour des étudesjuridiques, s’avérant un étudiant exceptionnel et remportant leprix Ernest Beaumont, ce qui lui a donné le statut de lauréat dela Faculté de Droit. Son séjour de cinq ans en France a marquéprofondément sa personnalité. Tout comme les intellectuelsroumains de 1848, un demi°siècle auparavant, Titulescu a acquisnon seulement des connaissances, mais il s’est intégré aussi àla manière de vivre et se conduire, ce qui l’a aidé toute sa vie àêtre une personne qui, aimant et servant hardiment sa patrie, aappartenu à l’humanité entière.

De retour dans le pays, il s’est inscrit au barreau et s’est dédiéaussi à la carrière didactique universitaire. Entre 1904 et 1909,Titulescu a été professeur de droit civil à l’Université de Iasi.Associant son grand talent d’orateur à la science et à la passion,il a su transmettre à ses jeunes étudiants des connaissances, maissurtout a su éveiller leur intérêt : « Le cours, disait°il, a un but :de vous rendre curieux! ». Il a exercé brillamment, en même temps,la profession d’avocat, s’affirmant par sa capacité aussi bien quepar son honnêteté. Après une tentative manquée en 1907 de sefaire élire au Parlement, il y est parvenu en 1912. Comme député,il a impressionné Take Ionescu avec son don d’orateur. « Ungrand, un extraordinaire talent est apparu à la tribune roumaine »,s’exclamait celui°ci! Sa carrière politique était ouverte, maisTitulescu avait ses propres règles et a évité à s’enrôler trop, mêmevis°à°vis des conservateurs démocrates auxquels il avait adhéré.Son don était exceptionnel — de vastes connaissances, la maîtriseparfaite de quatre langues et, par°dessus tout, une rare capacitéde compréhension et dévouement à ceux qui l’entouraient. « LeRoumain, écrivait°il en 1904, mots valables aussi à présent, figurerabrillamment dans le concert européen intellectuel; pour cela, ni deguerres, ni trop d’habileté politique ne sont nécessaires, maisseulement du travail ». En 1907 il avait été préoccupé par laquestion paysanne, la considérant, à juste titre, comme« pressante », il avait écrit de manière critique de « l’absurdité denotre répartition foncière » et plaidé à la fois pour l’introduction

71

Page 72: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

du vote universel. Titulescu était un promoteur, un homme duprogrès de sa nation.

Juriste doué, se remarquant comme professeur et défenseurexcellent des causes qui lui étaient confiées en Justice, il s’estavéré également un jeune homme politique de grand avenir. À35 ans, aux moments particulièrement difficiles que le paysparcourait l’été de 1917, il s’est vu nommer ministre des Finances,mandat qu’il n’a exercé que six mois, pour revenir ensuite dansla même fonction deux ans plus tard. Cette fois°ci, il a pu fairepreuve de sa capacité, réalisant une réforme intégrale desfinances, préparées ainsi pour les grands changements socio°poli-tiques qui allaient se passer, et précédant le processus d’achève-ment de l’unité étatique, qui exigeait l’unification de quatresystèmes fiscaux. Dans la réforme qu’il a réalisée, l’accent a étémis sur les impôts directs, le principe de la progressivité a étéappliqué, le travail a été taxé de 16%, le capital, de 40% et lescapitaux de ceux qui s’étaient enrichis après la guerre, de 70%;les grandes successions étaient soumises à des impôts de 30%— voilà autant de leçons pour nos jours! La manière dontTitulescu a justifié sa réforme est tout aussi importante : il a relevéavoir étudié les mécanismes financiers d’une série d’États aucours de deux siècles, tirant des leçons pour sa réforme. Combiend’hommes politiques pourraient faire aujourd’hui un si grandexercice intellectuel! Nicolae Iorga allait qualifier la réformefiscale de Titulescu de l’une « des grandes choses » réalisées par« un vrai homme » qui — disait Iorga — n’aura honte de ce qu’ilavait réalisé « ni face à ses contemporains, ni face à l’histoire ».

Le destin de Titulescu allait se réaliser avec succès dans unautre domaine, celui de la politique étrangère et de l’activitédiplomatique. L’été de 1918, il était parti à Paris et, dès septembre1918, il avait agi très efficacement dans le cadre du Conseilnational roumain. Par conférences, articles, lettres et contacts,Titulescu avait gagné une expérience particulière et s’était faitconnaître dans les milieux politiques°diplomatiques del’Occident. Deux ans plus tard, le printemps de 1920, le généralAverescu voulait confier à Take Ionescu le rôle de premierdélégué à la Conférence de la Paix, mais celui°ci a cédé cettefonction à Titulescu, qui allait signer le 4 juin 1920 le Traité deTrianon comme premier représentant de son pays. Reprenant

72

Page 73: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

de nouveau le portefeuille de ministre des Finances quelquessemaines plus tard et essayant d’assurer le redressement desfinances — comme on a déjà mentionné — et les organiser dansle cadre de la Grande Roumanie, il a continué aussi à déployerdes activités de politique étrangère, étant à la tête desdélégations roumaines aux conférences de Spa et Bruxelles,consacrées à la question des réparations ou négociant des prêtsétrangers.

En 1922, Nicolae Titulescu a été nommé ministre pléni-potentiaire en Angleterre et à la fois représentant permanent dupays à la Société des Nations. Il y a eu ensuite 14 ans au coursdesquels Titulescu a représenté avec une exceptionnelle effica-cité son pays dans le domaine de la diplomatie, des relationsétrangères. Il définissait ainsi l’activité diplomatique en 1924 :« Ce n’est pas une sinécure agréable, comme les uns s’imaginent, maisun lieu de travail difficile et de responsabilité encore plus grande. » Ila partagé son temps entre la légation et Genève, où était baséela Société des Nations. C’étaient les années qui l’ont recommandécomme l’un des diplomates les plus marquants du continent.Les portes de Foreign Office et du Quai d’Orsay lui ont ététoujours ouvertes, Titulescu devenant non seulement l’ami, maisaussi le conseil des personnalités les plus réputées du milieupolitique°diplomatique des deux grandes puissances occi-dentales.

Dès juin 1927 jusqu’en juin 1928, Titulescu a été ministre desAffaires étrangères dans le cabinet libéral — interrompant pourune année son séjour en Occident —, fonction qu’il a occupéede nouveau en 1932 dans le gouvernement national°paysanManiu et qu’il a continué d’exercer jusqu’en août 1936, pendantl’administration libérale. Il a évité autant que possible unenrôlement politique et il aurait souhaité être un ministre desAffaires étrangères permanent. Lorsque le roi Charles II lui aproposé en deux reprises, en 1931 et 1932, la haute fonction dePremier ministre, ses tentatives n’ont pas eu de succès parceTitulescu avait souhaité réunir dans son cabinet des repré-sentants de tous les partis, conduit par le même désir de nonaffiliation unilatérale. En tant que ministre des Affairesétrangères, il avait sollicité en 1928 que son département ne soitpas « un salon », mais « une ruche d’abeilles actives ». Il allait

73

Page 74: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

motiver son affirmation quatre ans plus tard : « La politiqueétrangère d’un pays ne se fait ni avec des improvisations, ni avec dessuppositions. »

Titulescu s’est considéré « un soldat de son pays » dans « lestranchées de la paix », son activité étant dédiée « uniquement à laRoumanie », mais il a été à la fois l’homme de vaste vision, ouvertà l’ensemble des nations du monde. « Nous voulons être les amisde toutes les nations, disait°il en 1934, mais — ajoutait°il commeun syntagme presque oublié — nous sommes les seuls maîtres denos affaires ». Il a cru dans « la grande harmonie universelle », a crudans la Société des Nations, « la flamme de l’espoir sinon la lumièrede Genève », comme il la définissait en 1930. Il a milité pourl’universalité de celle°ci, d’autant plus que, selon ses convictions,« malgré les frontières, malgré les divergences, l’humanité forme unseul corps ». Quant aux relations entre les États, il s’est prononcéen 1929 pour « une association volontaire d’États libres, avecl’obligation de se soumettre aux lois établis par ceux°ci, en vertu deleur propre souveraineté ». « Le principe de l’égalité des États » a étéproclamé par Titulescu comme une loi de fer des actions depolitique étrangère qu’il déployait. Il s’est conduit plus que touteautre personne en senior du domaine au service duquel il s’étaitmis, se faisant ainsi respecter et admirer. Édouard Herriot disaitparlant de Titulescu : « Ce ministre d’un petit pays fait de la politiqueen grand style. Quel homme étonnant! ». Par sa conduite, il a étéconsidéré par les hommes d’État de la France et de laGrande°Bretagne comme un partenaire, ceux°ci lui sollicitantparfois du soutien pour régler des situations délicates voire desdivergences entre eux.

Titulescu se fiait à la force de la négociation, étant un négo-ciateur dur et souple à la fois, sachant laisser toujours une porteouverte à un compromis constructif. « Je n’ai pas de limites dansma soif de m’entendre avec les autres », disait°il en 1935. Il s’est misau service de la paix, du désarmement, de la sécurité collective,de l’observation des traités, de la coopération internationale,étant préoccupé par l’entente avec les pays voisins; il a étédévoué à la Petite Entente et à l’Entente Balkanique — Litvinova dit une fois « Si Roosevelt est le président des États°Unis del’Amérique du Nord, Titulescu est le président des États°Unis del’Europe de l’Est! ». Titulescu a été intransigeant dans l’application

74

Page 75: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

des lois internationales, surtout dans le cas des agressions. Il aproposé en 1934 la conclusion d’une convention internationalepour la sanction des États complices au terrorisme! Il était aussiintéressé à voir assurer un climat international favorable àl’entente entre les États, qui soit au service de la paix, vue parlui comme « un phénomène de l’évolution », autrement dit commele résultat d’une action constante. À cet égard il parlait en 1935du « désarmement moral » ayant pour but « la révision des manuelsafin d’inculquer aux jeunes l’esprit de solidarité internationale ». Voilàen quelle mesure Titulescu est actuel!

Nicolae Titulescu a réussi s’imposer au monde contemporainde lui, étant accepté comme une personnalité exceptionnelle. Ila compté parmi les fondateurs de l’Académie diplomatiqueinternationale de Paris, a parlé en 1929 au Reichstag de Berlinde La Dynamique de la paix, a été élu deux fois d’affilée, presqueà unanimité de voix, président de l’Assemblée générale de laSociété des Nations (cas unique dans l’histoire de cetteinstitution!), a donné une conférence à Cambridge en 1930 surle progrès de l’idée de paix. Il a été invité à parler en 1937 à laChambre des Communes, à Oxford et Cambridge ou à l’Institutroyal aux Affaires étrangères de Londres et l’Université deBratislava lui a remis le titre de Docteur Honoris Causa.L’Académie roumaine l’avait élu membre d’honneur en mai 1930et membre titulaire en mai 1935.

Ce « ministre de l’Europe », cet « académicien de la paix » commeil a été défini par un président de l’Académie diplomatiqueinternationale, soldat loyal au service de la paix européenne etmondiale, cet intellectuel multilatéral, surprenant et merveilleux,juriste, professeur, financier et surtout diplomate, animé par unepassion immense pour son pays, mais aussi ayant les yeuxlargement ouverts vers le monde, occupe une place de choix,unique et de maxime importance parmi les grands hommesdonnés par les Roumains à l’humanité. Par son esprit et sesactions il continue à nous accompagner, en nous donnant desconseils et parfois nous sermonnant. Nous devons lui rendrehonneur et respect!

75

Page 76: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Monsieur le président de l’Académie roumaine,Monsieur le vice°président de l’Académie roumaine,Monsieur le président de la Fondation européenne Titulescu,Distingués invités,

Nous prenons part aujourd’hui à un événement remarquable— le 125e anniversaire de la naissance du grand diplomate ethomme politique Nicolae Titulescu. Loin de marquer un simpleanniversaire, nous rendons hommage à la mémoire vivanted’une personnalité prestigieuse qui, comme Savel Radulescudisait, « a mis toute sa passion pour l’organisation d’un mondemeilleur, d’une paix durable, associant l’idéal de l’avenir à la réalitéprésente dans une activité féconde par sa constance et sa lucidité ».

Je ne crois pas qu’il soit nécessaire, pour évoquer NicolaeTitulescu, de rappeler sa vie et son œuvre, compte tenu desinterventions remarquables de ceux qui ont parlé avant moi,malgré le fait que tous les aspects de cette personnalité excep-tionnelle ne seront jamais suffisamment soulignés. Je considèrequ’il serait mieux de mentionner les aspects les plus importantsde l’activité organisationnelle interne du ministre des Affairesétrangères Nicolae Titulescu; je vais me référer à l’actualité de

76

Nicolae Titulescu — architecte de la diplomatie roumaine1

1 Allocution écrite par Valentin Naumescu, secrétaire d’État au ministèredes Affaires étrangères, pour la session consacrée au 125e anniversaire dela naissance de Nicolae Titulescu, organisée sous les auspices del’Académie roumaine, du ministère des Affaires étrangères, de la Fondationeuropéenne Titulescu, dans l’amphithéâtre de l’Académie roumaine, le 16mars 2007. L’intervention a été présentée par Lucian Leuøtean, secrétairegénéral du ministère des Affaires étrangères, Valentin Naumescu étantabsent du pays le jour de la session.

Page 77: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

sa conception sur le développement institutionnel du ministèredes Affaires étrangères.

« Le métier de diplomate » — pour paraphraser un syntagmeutilisé par Henri Irénée Marrou — « le métier » d’observateur,négociateur et personne privilégiée qui facilite des relations dusystème international a enregistré en Roumanie de l’entre-deux°guerres un progrès sans précédent.

Lors des deux mandats de ministre des Affaires étrangères,entre 1927°1928 et 1932°1936, Nicolae Titulescu s’est préoccupéconstamment de la construction d’un corps diplomatique pro-fessionnel, d’élite, recommandé exclusivement par les vertusintellectuelles, professionnelles et morales.

Dans cet esprit, le 1er août 1927, peu après sa premièrenomination comme ministre des AE, Nicolae Titulescu présentaitun projet de réorganisation et restructuration du ministère desAffaires étrangères, les principales directions de l’administrationcentrale devant se spécialiser strictement pour rendre l’activitéplus efficace.

Par quoi s’individualisait la modernisation institutionnelleproposée? En tout premier lieu, par les mesures prises dans ladernière partie de la même année, quand a été créée la Divisionéconomique et les Directions d’affaires consulaires et d’affairescommerciales ont fusionné. On assumait ainsi une approchecorrélée des questions politiques et économiques, envisageantla coopération et l’expression unitaire des points de vueroumains sur les domaines économique et financier, dans lecadre de la Ligue des Nations ou d’autres organismes spécialisés.

« C’était un grand juriste —disait Antoine F. Frangulis parlantde Nicolae Titulescu — qui avait la vision de l’avenir, tout commeTalleyrand. Si l’Europe avait tenu compte de la politique qu’il prévoyait,son sort aurait été sans doute différent. »

À cet égard, la décision de Nicolae Titulescu de créer uneDivision juridique dans le cadre du ministère des Affairesétrangères a été très importante, vu la nécessité d’une approchecohérente de toutes les questions de nature juridique auxquellesl’État roumain se confrontait. La création de cette nouvelledivision assurait à la fois la liaison de l’État roumain avec lesorganismes juridiques internationaux, fixant les objectifs et les

77

Page 78: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

modalités de constitution, structuration et enrichissement dufonds documentaire dans ce domaine.

Quelles autres mesures de modernisation ont été prises lorsde cette période de modernisation? Notons aussi l’initiative decréation du Conseil supérieur diplomatique, appelé à examinerles questions d’importance stratégique et donner des conseilsau ministre des Affaires étrangères.

Réalisant comme personne d’autre l’importance de lareprésentation diplomatique, Nicolae Titulescu a encouragé ledéveloppement de l’activité extérieure par la création denouvelles missions dans des États européens et des pays d’autrescontinents d’Amérique latine, Asie et Afrique, par l’adhésion àde nouveaux organismes et organisations internationales,l’organisation ou la participation à des conférences interna-tionales à caractère sous°régional, régional et continental, à diverssujets.

Dans sa conception, le succès dans la politique étrangère sefondait en tout premier lieu sur des contacts serrés, directs,constants et actifs avec les autres pays et les représentationsdiplomatiques de la Roumanie avaient beaucoup de missionsimportantes à cet égard.

Ainsi, le règlement des divergences, ainsi que l’impositionefficace des intérêts de la Roumanie dans le plan internationalne pouvaient se réaliser que par le dialogue direct avec lespartenaires :

« Dans la situation internationale actuelle — disait NicolaeTitulescu —, j’estime qu’il est de grand intérêt que le point de vueroumain sur diverses questions extérieures à l’ordre du jour fasse l’objetd’un échange d’opinions direct avec les ministres des Affairesétrangères. La Roumanie souhaite la paix et sa politique étrangère nes’est jamais éloignée de ce but essentiel, ni du calme nécessaire quipourrait à lui seul permettre la découverte des moyens appropriés poursa réalisation. »

Sur ces coordonnées se sont inscrites les visites que NicolaeTitulescu a effectuées à l’étranger, ayant ainsi la possibilitéd’aborder directement, avec d’importantes personnalités poli-tiques et diplomatiques, tant les problèmes de la Roumanie, quedes questions d’intérêt européen et global.

78

Page 79: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Nicolae Titulescu a eu aussi une relation spéciale avec lapresse — pour expliquer et faire connaître à l’opinion publiquesa vision dans le domaine de la politique étrangère roumaine,pour prêter l’attention due aux principes modernes de com-munication institutionnelle. S’adressant aux journalistes à sapremière conférence de presse après sa désignation commeministre des Affaires étrangères, il affirmait : « Entre la diplomatieet le journalisme, une relation serrée existe. Les uns et les autrescherchent le nouveau. Les uns, les diplomates, avec plus de prudence,les autres, les journalistes cherchent aussi le fait sensationnel. Maisnous, les diplomates, apprenons beaucoup de choses de vous, lesjournalistes : ce sont des choses utiles pour nous jusqu’à prendre lavoie officielle. Voilà pourquoi je tiens à avoir, toutes les semaines ouau moins toutes les deux semaines, une conférence avec vous, pour vouspartager tant de choses intéressantes pour le pays. »

Ainsi, Nicolae Titulescu a accordé une attention particulièreà l’embauchage de personnel compétent et qualifié aux bureauxde presse auprès des représentations de la Roumanie. C’est àlui qu’on pourrait attribuer la présence au ministère des Affairesétrangères, en qualité d’attachés de presse ou conseillers depresse dans la Direction Presse et Informations, de personnalitéstelles Elena Vacarescu ou Lucian Blaga.

Nicolae Titulescu a plaidé également, en tant que ministredes AE, pour la garantie de conditions matérielles et financièresspéciales pour le personnel du ministère des Affaires étrangères,en concordance avec les standards internationaux. Dans lapériode de ses mandats à ce ministère, les représentants rou-mains ont acquis une position égale, un statut similaire avec celuides diplomates occidentaux, censé éliminer toute inhibition etcomplexe d’infériorité.

En 1931, dans le discours prononcé à l’occasion de saréélection comme président de l’Assemblée de la Société desNations, Titulescu définissait ainsi sa condition : « Chacun a samission, alors comment pourrait°on se douter du succès si nous sommesunis? Est°ce qu’il est important que nous ne serons pas présents lejour où l’œuvre sera achevée? Est°ce qu’il est important que les effortsdes travailleurs de la première heure seront oubliés? Est°ce qu’il estimportant que nous ne serons que les soldats inconnus de la victoirede la paix? Nous serons ceux qui s’y sont fiés à un moment où on aurait

79

Page 80: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

pu perdre la foi et c’est le seul mérite qui vaut la peine d’êtrementionné… »

Mesdames et Messieurs,En 1928, Nicolae Titulescu déclarait : « La Roumanie est dominée

par la parfaite concordance entre les intérêts roumains et les intérêtseuropéens. Tous ses actes de politique étrangère du passé, ainsi que(…) tous les actes de sa future politique étrangère s’expliquent ous’expliqueront par cette appréciation fondamentale. »

La vision de Nicolae Titulescu, qui dépasse l’esprit national,tendant vers l’esprit régional, universel, peut être projetée aussisur l’actuelle politique étrangère roumaine.

Au début de cet an, une nouvelle page dans l’histoire de laRoumanie a été ouverte. L’adhésion à l’Union européenne amarqué un autre stade historique, ajoutant une nouvelleidentité à l’identité nationale. Restant fidèle aux principes et auxvaleurs fondamentales, la Roumanie assumera ce statut etessayera de fructifier l’intérêt national, en solidarité avec sespartenaires européens.

L’action de la Roumanie dans le plan extérieur se fonde surla conviction qu’une présence puissante de l’Union européennedans le monde sera non seulement au bénéfice de la paix, de lasécurité et de la prospérité du continent européen, mais ausside la communauté internationale dans son ensemble.

Cher auditoire,La mémoire de l’illustre diplomate est pour le ministère

roumain des Affaires étrangères un devoir d’honneur et un titrede gloire. Évoquer les idées novatrices de Nicolae Titulescu, danssa qualité de ministre des Affaires étrangères, ne saurait êtrequ’une impulsion dans la voie européenne de la Roumanieactuelle.

Je profite de cette occasion pour remercier les institutionscollaboratrices. Je remercie du fait que cet événement spécial dumilieu diplomatique et académique roumain est accueilli parl’Académie roumaine et je vous remercie de l’attention accordée.

80

Page 81: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Monsieur le président de l’Académie roumaine,Mesdames et Messieurs les académiciens,Monsieur le secrétaire général du ministère des Affaires étrangères,Mesdames et Messieurs les ambassadeurs,Chers collègues,

Heureuse coïncidence, nous rendons hommage à NicolaeTitulescu au 125e anniversaire de sa naissance à un moment designification particulière européenne et roumaine. Il y a 50 ans,au même mois de mars, ont été signés les Traités de Rome, quiont jeté les bases de l’Europe unie, idée qui a marqué une bonnepartie de l’activité et de la vie de l’ancien ministre roumain desAffaires étrangères. Le 125e anniversaire de la naissance deNicolae Titulescu a lieu même la première année de l’adhésionde la Roumanie à l’Union européenne, événement qui a réaliséle rêve de notre grand prédécesseur qui a conçu et plaidéconstamment et de manière convaincante pour le destin de laRoumanie dans des coordonnées européennes.

Le fait que nous rendons hommage à Nicolae Titulescu àl’Académie roumaine, le plus important forum de culture dupays, témoigne de toute la considération et du respect de lanation roumaine envers notre illustre prédécesseur, homme

81

Titulescu et l’Europe1

1 Allocution prononcée par prof. univ. dr. Adrian Næstase, présidentde la Fondation européenne Titulescu, à la session consacrée au 125eanniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu, organisée sous lesauspices de l’Académie roumaine, du ministère des Affaires étrangères,de la Fondation européenne Titulescu, dans l’amphithéâtre de l’Académieroumaine, le 16 mars 2007.

Page 82: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

politique et diplomate de réputation internationale, plaçantd’emblée à un niveau élevé l’ensemble des manifestations orga-nisées à l’occasion de l’Année Titulescu — précurseur de l’Europeunie.

J’ajouterai trois repères tout aussi importants dont l’évocationrendra plus significatif ce moment.

Par son élection, le 28 mai 1935, comme membre actif,l’Académie roumaine enrichissait sa galerie d’immortels duRoumain le plus connu de son époque, ennobli à l’étranger dedignités d’autorité universelle dont je ne rappelle que l’électiondeux fois comme président de l’Assemblée de la Société desNations et comme président de l’Académie diplomatiqueinternationale de Paris. Il recevait ainsi, en 1935, la confirmationaussi à Bucarest de son oeuvre politique°diplomatique déployéependant 20 ans, mise au service des intérêts supérieurs du pays,de son engagement constant dans la définition, la consolidationet la défense des grands principes du droit international, de sonplaidoyer et de son action pour une nouvelle philosophie de lapaix et une nouvelle construction des relations internationalesoù les évolutions revêtent un sens positif, sous le signe de laLiberté, de la Justice, de l’Équité, de la Morale et du Progrès.

Lorsque son corps est tombé prématurément sur des terreslointaines, le 17 mars 1941, sous les coups injustes des adver-saires du pays et de l’étranger, accablé par la tristesse de la chutedes idéaux qui lui étaient chers et qu’il avait servis et nourrispar sa lutte et son dévouement, lorsque Nicolae Titulescu nepouvait pas rendre son âme dans son pays et l’évocation etl’hommage rendu dans la presse ont été soumis à une âprecensure voire interdits par les officiels du régime de dictaturemilitaire, l’Académie roumaine n’a pas respecté la consigne,arborant le deuil et lui faisant éloge successivement dans desmots de haut esprit roumain.

Bien des années après, à l’Académie roumaine, le 15 mars1991, dans le contexte de la reconquête de la liberté et del’instauration d’un régime démocratique, était créée, sous sonautorité morale, la Fondation européenne Titulescu.

Lorsque les membres de la Fondation européenne Titulescuont signé ici, à l’Académie roumaine, l’Acte de constitution, ilsont pris en compte, avant tout, le fait que la personnalité de

82

Page 83: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Nicolae Titulescu réunissait presque parfaitement les élémentsessentiels qui définissaient le peuple roumain et lescaractéristiques fondamentaux de l’esprit européen. On affirmaitalors, à juste titre, qu’on « était en présence d’un symbole, entre tantd’autres, de l’appartenance de la spiritualité roumaine à la spiritualitéeuropéenne » et que la Fondation européenne Titulescu étaitappelée à remplir un devoir moral. Réhabilitant sa mémoire etencourageant l’intérêt pour sa personnalité et son oeuvre, misesau service de son pays, de la paix et de l’unité de l’Europe, laFondation européenne Titulescu s’est proposée d’emblée depromouvoir l’échange d’idées et encourager le dialogueeuropéen au sujet du droit international, des relationsinternationales et, certes, au sujet des questions politiques,économiques, social°humanitaires de grand intérêt pour le destinde l’Europe.

Après 15 ans d’existence, nous éprouvons la satisfaction d’undevoir assumé et partiellement accompli, la Fondationeuropéenne Titulescu s’avérant un authentique laboratoire derecherche, un espace généreux du dialogue ouvert et constructif,une tribune profondément démocratique d’idées nécessaires àla construction ou la reconstruction de la Roumanie, au destinde l’Europe.

Mesdames et Messieurs,L’enrichissement du patrimoine national de plus de dix mille

pages inédites, provenant de l’espace européen et extra°euro-péen, et l’édition au cours de ces ans de volumes consacrés àl’oeuvre politique°diplomatique de Nicolae Titulescu nousrapprochent, avec chaque page découverte, déchiffrée et éditée,de l’esprit et de l’action de l’homme politique, nous laissentpénétrer l’intimité du processus d’élaboration de ses grandesidées et projets, de la préparation et du lancement de sesdémarches de portée européenne.

Nous allons identifier de manière convergente, dans sesdiscours et son activité en égale mesure, le penseur et l’hommed’action.

Son oeuvre politique met en valeur la célèbre boutade de I.C.Bratianu : « Les petits pays ne sauraient se permettre le luxe d’avoirdes hommes d’État médiocres ». Bratianu, se serait°il trompé?

83

Page 84: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Je m’arrête — de manière assez sommaire — à quelquesaspects de sa philosophie politique et de ses démarches poli-tiques°diplomatiques mises au service de l’Europe unie.

Profond connaisseur de l’histoire des pays du continent,Nicolae Titulescu a considéré l’Europe comme une entitéorganique, définie par ses dimensions congrues d’ordre histo-rique°géographique, socio°économique, ethnique°religieux etculturel°humanitaire.

Ila rejeté catégoriquement et pathétiquement le partageartificiel de l’Europe, dans l’Europe occidentale et l’Europeorientale, la hiérarchisation schématique des valeurs du pointde vue du bagage de civilisation, de l’importance politique°diplo-matique ou du potentiel créateur.

D’un tel point de vue, l’Europe lui paraissait comme le fruitd’un tronc civilisateur commun, responsable de toutes sesdéfaites et bénéficiaire testamentaire de toutes les aspirations deses peuples.

Du haut de toutes les grandes tribunes de son époque, NicolaeTitulescu a relevé de façon fulgurante et persuasive les contri-butions qui assuraient à l’Europe une place de choix dansl’histoire universelle, qui définissaient et fertilisaient la capacitéde diffusion de la culture et de la civilisation de notre continent.

Idéaliste par aspirations et réaliste par existence et expérience,Nicolae Titulescu a compté parmi ceux qui ont averti sur lesgrandes responsabilités de l’Europe pour les évolutions àl’échelle planétaire.

Analyste profond et raffiné, Nicolae Titulescu a formulé desconclusions irréfutables visant les dangers et les conséquencesde la guerre, d’une part, la valeur et les exigences de la paix, del’autre part. Les deux guerres mondiales du siècle dernier, partiesdu continent européen, ont confirmé dramatiquement sescraintes, jugements, signaux d’alarme et appels à la raison.

Les dangers confirmés par les involutions politiques°militairesde son époque, l’ascension des régimes d’extrême droite oud’extrême gauche, le développement des forces agressives, laprolifération des manifestations de force, l’accentuation desprétentions révisionnistes et revanchardes, la multiplication desexpressions de terrorisme politique et des confrontations de

84

Page 85: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

nature ethnique et religieuse, l’ont engagé dans un effort sanségal pour l’éveil à la réalité.

« La paix doit être conquise et non proclamée! » — disait°il.Nicolae Titulescu n’a pas hésité à rappeler aux grandes

démocraties occidentales que leurs intérêts ne s’arrêtaient pasaux propres frontières. Il était parfaitement conscient del’indivisibilité de la sécurité européenne, ainsi que du fait quenul État du continent — tout éloigné géographiquement d’unezone de conflit potentiel ou effectif qu’il fût° ne pouvait sedérober des responsabilités qui lui revenaient quant à la défensede celle°ci.

Je me permets de dire que sa voix est restée malheureusementsingulière, qu’il a eu le sort de Cassandre. J’entends aujourd’hui,surtout dans l’espace roumain — et je lis avec surprise etétonnement — des affirmations d’analystes improvisés quireprochent à Nicolae Titulescu de ne pas avoir empêché ledémantèlement de la Roumanie, les pertes de l’Est, de l’Ouestet du Sud, le déclenchement de la seconde guerre mondiale etles conséquences désastreuses de celle°ci. L’absurdité desreproches m’épargne à chercher des contre°arguments pourdéfendre le grand disparu dans un juste jugement d’histoire.Celui qui donne une réponse à ses non avenus est un monstresacré de la presse occidentale, Raymond Cartier, qui affirmaitil y a 70 ans se référant à Titulescu : « Il a été le plus brillant etdynamique de tous ceux qui ont voulu construire une nouvelle Europe,fondée sur l’égalité des puissances et le respect des traités. Lorsque lesnuages se sont amoncelés à l’horizon, il a compté parmi les premiersqui aient compris et le premier qui ait voulu ériger une digue contrel’inondation qui s’annonçait. »

Nous avons tous aujourd’hui à notre disposition les grandsplaidoyers pour la paix, la sécurité, la coopération et la sagessesoutenus dans les années 20 et 30. Ceux°ci nous étonnentaujourd’hui même par la profondeur de l’analyse, la pureté desjugements, le courage des idées, la beauté du parler.

Par°dessus tout — paradoxalement — ceux°ci apparaissentcomme des messages contemporains d’un homme politique quiassume toute la responsabilité du destin européen.

85

Page 86: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Mesdames et Messieurs,Toute la philosophie politique de Nicolae Titulescu est la

réflexion de la manière dont il a conçu, soutenu et défendu lesprincipes légaux et moraux qui doivent régir les vies des peupleset les relations entre ceux°ci.

Son modèle, relevant des sciences humaines, d’organisationinternationale — fondé sur ordre, stabilité et efficacité du règnede la loi — représente l’effort d’une conscience active, préoccu-pée à découvrir des méthodes pratiques pour un engagementsérieux dans l’observation de ces valeurs.

Dans un célèbre discours — L’ordre dans la pensée — prononcéil y a exactement 70 ans à l’Université Komensky, discoursauquel je m’arrête souvent pour sa profondeur et beauté, NicolaeTitulescu affirmait : « Tout d’abord le monde contemporain doit mettrede l’ordre dans sa pensée ».

Est°ce qu’on pourrait dire l’avoir gagné totalement et défi-nitivement au bout des sept décennies écoulées, est°ce qu’onpourrait dire que les expériences tragiques vécues désormaisnous ont rendus assez sages, qu’on le maîtrise ou, plus grave-ment, qu’on peut s’en débarrasser, qu’on peut le remplacer pardes éléments des domaines de la science ou des fois religieuses?

Je ne formule pas de simples questions rhétoriques!Mesdames et Messieurs,Nicolae Titulescu a réalisé que la Roumanie ne saurait être

à l’extérieur de l’Europe, tout comme l’Europe ne pouvait êtresans la Roumanie.

Il a fondé sa conception sur la prise en compte d’une multi-tude d’éléments définitoires, allant des réalités historiques-géographiques, éthno°démographiques et socio°économiquesjusqu’à ceux de nature spirituelle et culturelle.

D’un tel point de vue, Nicolae Titulescu a esquissé à laRoumanie un programme de politique étrangère européennelorsqu’il affirmait il y a 80, ans : « En Roumanie est dominante laconcordance parfaite entre les intérêts roumains et les intérêtseuropéens. Tous les actes politiques passés et futurs de la Roumanies’expliquent et s’expliqueront par ce trait fondamental. Pareille à laplupart des nations touchées par la guerre mondiale, la Roumanie estassoiffée de paix. Mais il n’y a pas de paix sans ordre international etil ne peut exister d’ordre sans une conscience absolue de sa stabilité. »

86

Page 87: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

La parenthèse de 50 ans dans l’histoire de la Roumanie dusiècle dernier a empêché le devenir de la Roumanie, mais n’apas tué son aspiration européenne.

« Fondateur de grands idéaux », Nicolae Titulescu a continuéà croire dans notre destin européen, même lorsque l’Europe étaiten proie à la barbarie agressive des régimes totalitaires.

Son espoir a été aussi notre espoir, il nous a accompagnésdans l’attente du retour à la liberté et à la démocratie, au progrèset à la prospérité, dans les frontières naturelles de l’Europe. Nousnous sommes confrontés à toutes les questions d’après la guerre.Nous y avons répondu plus ou moins bien que d’autres, maisayant Nicolae Titulescu de nos côtés, avec sa sagesse, ses idées,entrées dans un patrimoine européen d’action. Tout cela nousa permis finalement de trouver la voie juste.

Je tiens à vous partager aujourd’hui et ici la satisfaction quej’ai éprouvée en tant que Roumain au cours des années, dansbien des coins du monde, surtout aux universités de France, maispas seulement là, aux rencontres avec des milieux académiqueset universitaires, qui ont évoqué avec profond respect le nomde Nicolae Titulescu aux côtés de ceux de Jean Monnet ou deRobert Schuman. Tous les trois se retrouvent dans les idées, lesprojets et les démarches qui ont esquissé et consolidé le dessinde l’Europe unie de notre temps.

Mesdames et Messieurs,L’Union européenne à laquelle nous nous sommes intégrés

a pour objectifs programmatiques « la promotion de la paix, de sesvaleurs et du bien°être de ses peuples » et les valeurs qui sont à sabase sont celles « de la dignité humaine, de la liberté, de la démocratie,de l’égalité, de l’État de droit, ainsi que le respect des droits de l’homme,y compris des personnes appartenant aux minorités nationales. Cesvaleurs — est°il dit dans les textes des traités de l’Union euro-péenne dont je cite — sont communes aux États membres, dans unesociété caractérisée par pluralisme, non discrimination, tolérance,justice, solidarité et égalité entre les femmes et les hommes ».

Toute lecture des discours et toute analyse des démarches deTitulescu confirment une similitude quasi°parfaite de conceptionentre le message du Roumain et les objectifs de l’Union euro-péenne, qui ont en quelque sorte la racine dans la philosophiepolitique de Nicolae Titulescu, dans ses modalités d’approche

87

Page 88: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

des relations intra°européennes, lorsqu’il essayait à Genève oudans les capitales du continent de construire les fondements dela paix et de la sécurité européenne.

La conception de Nicolae Titulescu visant la défense et laconsolidation de la paix se fonde sur deux facteurs de grandeimportance : la réalisation d’une mentalité pacifique d’un côtéet l’organisation légale de la paix de l’autre côté.

Titulescu croyait à juste titre que la réalisation d’unementalité pacifique était en mesure d’assurer les prémisses etle cadre pour l’approche et le règlement des problèmes de la paixet que l’éducation pour la paix devait devenir une force d’action,apte à intervenir dans l’adoption des décisions politiques àl’échelle nationale et internationale.

Ses idées et actions à l’égard de l’organisation de la paix ontesquissé un système cohérent, fondé sur une grande capacité depénétration et compréhension du sens et de la teneur dudéveloppement social°historique.

À la base de ses efforts pour l’organisation de la paix, NicolaeTitulescu plaçait la nécessité du respect des principes de droitinternational, ses plaidoyers indéfectibles pour la suprématie de« la force du droit » et l’éradication du « droit de la force ». NicolaeTitulescu est resté fidèle jusqu’à sa mort aux principes de droitinternational à la codification et promotion desquels il acontribué de manière substantielle. Pour nous, cette constanceconstitue un repère politique et moral très important. En 1990,à une réunion du Conseil de Sécurité, quand la Roumanie devaitse prononcer relativement à l’attaque de l’Iraq contre le Koweït,nous avons invoqué les paroles de Nicolae Titulescu. Il disaiten 1936, dans le contexte de l’agression de l’Italie de Mussolinicontre l’Éthiopie : « Pour la Roumanie, l’application des sanctionscontre l’Italie a été une expérience très douloureuse. L’amitié que lepeuple roumain nourrit envers le peuple italien est d’une telle natureque j’ai dû mobiliser toute la fermeté de l’orthodoxie politique que jeprétends pour mon pays pour mettre en place le Pacte sanshésitation… Comme ministre des Affaires étrangères, j’ai suivi uneligne droite, mais c’était la ligne droite de la balle qui passe par le cœurpour atteindre sa cible. »

Tous les moments difficiles de leur histoire, les Roumains onteu dans leur sous°conscient Nicolae Titulescu, ils ont recouru à

88

Page 89: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

ses idées et jugements, comptant sur la grande autorité moralequ’il a eue en Europe.

La création de la Petite Entente et de l’Entente Balkanique,organisations de paix et de coopération dans l’Europe centraleet du Sud°Est, fondées sur la philosophie politique de NicolaeTitulescu, signifie des pas importants dans la voie de l’effort del’entre°deux°guerres de forger un système de sécurité collectiveen Europe.

Il serait injuste d’ignorer le fait que les annales poli-tiques°diplomatiques de l’entre°deux°guerres mentionnentNicolae Titulescu comme une personne présente et active à tousles autres efforts de construction de la paix légale à l’échelleplanétaire.

Mesdames et Messieurs,Ces idées et principes — dont Nicolae Titulescu a été pré-

curseur° ont acquis de nouvelles formes après la deuxièmeguerre mondiale, en tout premier lieu dans le cadre des NationsUnies, des organisations régionales, ainsi que dans le plan desrapports bilatéraux entre les États.

La politique étrangère et de sécurité commune de l’Unioneuropéenne à laquelle la Roumanie a adhéré le 1er janvier 2007a pour objectifs :

° la sauvegarde des valeurs communes et des intérêtsfondamentaux des États membres, l’indépendance etl’intégrité de l’Union, en conformité avec les principes dela Charte des Nations Unies;

° le renforcement de la sécurité de l’Union dans toutes les formes;

° le maintien de la paix et la consolidation de la sécurité internationale, conformément aux principes de la Chartede l’ONU, ainsi qu’aux principes de l’Acte final deHelsinki et de la Charte de Paris (de l’OSCE), y comprisquant aux frontières internationales;

° la promotion de la coopération internationale;° le développement et la consolidation de la démocratie et

de l’État de droit, ainsi que l’observation des droits et deslibertés fondamentales de l’homme.

Que l’Europe est plus stable que jamais auparavant, que sesÉtats agissent de façon plus cohérente et plus responsable que

89

Page 90: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

jadis, que la violence de la première moitié du XXe siècle a étéremplacée par une période de paix et de stabilité sans précédentdans l’histoire européenne sont des réalités indiscutables; il esttout aussi vrai que des foyers de tension et des zones de conflitpotentiel existent, que des voix se font entendre de forces etstructures qui s’attachent à promouvoir de nouvelles formes derévisionnisme — le plus souvent sous la forme des autonomiesde zones ou régions à l’intérieur d’États dont l’intégrité estreconnue dans le plan international par tous les traités de paixet d’autres réglementations internationales, unanimementacceptés — et, enfin, les intolérances ethniques, religieuses oud’autre type n’ont pas été éradiquées.

La création de l’Union européenne a constitué le facteuressentiel de l’évolution positive du continent. Elle a transforméles relations entre les États européens membres, ainsi que lesrelations entre les membres de la communauté des payseuropéens. Certes, ces objectifs et aspirations de l’Union euro-péenne ne sont pas entièrement accomplis. Bien qu’au début deson appartenance à l’Union européenne, la Roumanie a perçuet apprécie ce nouvel esprit. Dans cette période, l’élargissementprogressif de l’État de droit et de la démocratie a transformé desrégimes autoritaires dans des démocraties sûres, stables etdynamiques. Les élargissements successifs de l’Union europé-enne ont transformé en réalité le projet d’une Europe unie etpacifique. Heureusement pour elle, la Roumanie s’est ralliée etest devenue partie de ce processus. L’adhésion à l’Unioneuropéenne, ainsi que la réception dans l’OTAN voici trois ans,ont constitué le projet majeur de l’actuelle génération, deconnexion de notre pays aux structures majeures politiques,économiques et militaires euro°atlantiques.

S’il avait vécu, Nicolae Titulescu aurait procédé de la mêmemanière que nous, il aurait cherché des objectifs majeurs de laRoumanie dans l’intégration européenne et euro°atlantique. Etil l’aurait fait peut°être mieux que nous, il aurait procédé mieux,avec plus de sagesse, il aurait trouvé aussi d’autres solutions,d’autres rythmes.

Il serait suffisant pour l’hommage que nous tous devons luirendre au 125e anniversaire de sa naissance.

90

Page 91: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Lorsque nous cherchons des solutions à nos problèmes depolitique étrangère, nous nous rapportons aussi à ce que NicolaeTitulescu a pensé et pas à lui seul en fin des comptes — aux côtésde ses collègues du ministère des Affaires étrangères, avec laclasse politique, telle qu’elle était dans la Roumanie del’entre°deux°guerres, dans un monde qui changeait, qui cachaitbeaucoup de tensions qui ont mené finalement à la secondeguerre mondiale.

Il y a peu d’hommes politiques et diplomaties qui ont réalisé,tout comme Nicolae Titulescu voici un demi°siècle, l’importancede la solution des problèmes économiques pour le destin de lapaix européenne et internationale. Affirmant que le manque dematières premières et de débouchés économiques, de crédits, lecommerce entravé de barrières économiques de toutes sortessèment la méfiance, la peur, le mécontentement, bloquent lescanaux de communication, affaiblissent les bases de la confianceet de la collaboration, engendrant en dernière instance destensions et conflits, Nicolae Titulescu a plaidé, logiquement, pourla nécessité de l’adoption dans toutes ces questions de mesuresconcrètes et cohérentes, résultat d’une collaboration vaste etmutuellement profitable entre tous les États. Tout cela nous faitle considérer un précurseur d’un nouvel ordre économiquemondial.

Tous ces sujets figurent à présent sur l’agenda de l’Unioneuropéenne, tant en ce qui concerne les réalités à l’intérieur del’Union, que les relations avec les pays extérieurs à celle°ci. Ilconvient de noter que l’Union européenne est le principalfournisseur d’assistance technique et financière du monde dansle combat contre la pauvreté, la famine et le sous°développement.

C’est Nicolae Titulescu, en qualité de ministre des Affairesétrangères, qui a eu la tâche de conduire la Roumanie en Europeet d’emmener l’Europe chez nous, en Roumanie. Il considéraitcette mission comme délicate et difficile parce que « en tant queministre des AE il faut tenir compte — tâche difficile — de deuxopinions publiques : celle de chez soi et celle de l’étranger » et « il estdifficile, tout effort qu’on fournisse, de transporter chez soi uneatmosphère internationale! Et ma mission est d’être le transporteurdans les deux sens! ». Je donne ces citations parce qu’elles montrenten quelque sorte, pas obligatoirement la pérennité, mais la

91

Page 92: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

similitude d’approches, de débats. Nous pensons souvent êtreoriginaux dans ce que nous faisons, dans ce que nous disons,dans ce que nous sentons, mais pratiquement cette lecture deNicolae Titulescu relève que, en fin des comptes, un certain typede cyclicité existe dans la vie politique roumaine, un certainmodèle d’action et surtout d’attitude.

Si on continue à faire des parallèles, on peut trouver dansl’œuvre de Titulescu son intérêt pour le régionalisme, qui est àprésent tellement promu par l’Union européenne. Il est évidentqu’on ne saurait séparer un pays de la zone où elle est située.Il est important de créer une ambiance régionale pacifique. Lesproblèmes des Balkans, de l’Europe du Sud°Est sont liésessentiellement à une solidarité régionale qui a fonctionné, enquelque sorte, avant la guerre et qui a actuellement sonimportance et sa signification.

L’adhésion de la Roumanie à l’OTAN et à l’Union européennea consolidé la crédibilité de la Roumanie à l’étranger en tant quepartenaire dans la construction de l’Europe unie et aurenforcement de la solidarité transatlantique. Le fondement denotre politique étrangère actuelle doit être l’intégration complèteaux structures de l’Union européenne et la consolidation puissantedu partenariat stratégique avec les États°Unis d’Amérique.

Le début du XXIe siècle a signifié pour la Roumanie sonretour définitif au sein de sa vraie famille, étant ainsi raniméeet dynamisée l’énergie nationale nécessaire à l’accélération desréformes indispensables au passage de notre pays depuisl’adhésion à l’intégration européenne et euro°atlantique effective.

Le vaste appui que les Roumains ont toujours accordé àl’objectif d’adhésion à l’Union européenne exprime aussi le désirde marquer l’irréversibilité des réformes politiques et éco-nomiques, l’intégration du pays à un système économiqueordonné, qui fonctionne et qui peut faire face à la mondialisation,à l’accès à des connaissances avancées.

Nos efforts de réaliser des réformes internes ont été simul-tanés avec les négociations d’adhésion à l’Union européenne,qui passe aujourd’hui par un ample processus de transformationinstitutionnelle et identitaire.

Ayant un nouveau statut, celui de membre à part entière, laRoumanie pourra participer, aux côtés des autres États membres,

92

Page 93: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

au processus de réforme de l’Union, principalement aux effortspour la revitalisation du Traité constitutionnel. Il est souhaitableque la voix de la Roumanie et ses intérêts soient entendus,présentés et soutenus dans toutes les structures de l’Union.Indiscutablement, une telle exigence impose une présence deseurodéputés roumains au niveau des nécessités nationales et desattentes communautaires.

Je crois que c’est notre obligation commune de renforcer lesrepères de l’identité européenne, contribuant à la diminution dudéficit démocratique et à la construction d’une authentique« Europe du citoyen ».

Selon moi, la vision européenne de l’action politique com-mune devrait se fonder sur quatre concepts : efficacité, cohérence,solidarité et légitimité. Autrement dit : l’efficacité des institutions,la cohérence des actions et de leurs compétences et la solidaritédans la mise en place des politiques en faveur du citoyen et,enfin, la légitimité démocratique, fondée sur la concordance entreles politiques nationales et les réglementations européennes enfaveur des citoyens.

L’Europe unie a les atouts nécessaires pour obtenir et remplirson rôle d’acteur de premier plan dans un monde globalisé.

Ce que nous entendons par « Europe unie » est plus qu’unesimple réunion des contributions individuelles de chaque État.Je crois dans la construction d’une Europe unie, non seulementplus grande, mais surtout meilleure. C’est notamment « l’Europede nos volontés », volontés communes si bien définies par PascalLamy dans l’un de ses ouvrages.

Être citoyen de l’Europe unie signifie une identité renforcéeet éviter l’anonymat national, ethnique, culturel ou religieux.

J’estime que l’harmonie nationale de la Roumanie pourraitêtre la meilleure confirmation des mérites de la cohésion pardiversité, vers laquelle l’Europe unie tend à s’orienter : cohésionsociale, cohésion culturelle, cohésion d’intérêts, cohésioncompétitive.

Ce son les emblèmes du nouveau paradigme européen quela Roumanie peut assumer : harmonie, compétitivité, attractiondu modèle de société unie et diversifiée.

93

Page 94: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Mesdames et Messieurs,La Roumanie, par ses données démographiques, par son

potentiel économique et humain — qui la situent 7e parmi lesÉtats membres de l’Union —, ainsi que par sa qualité culturelleeuropéenne reconnue, peut être un membre qui pourraitcontribuer à l’édification de la nouvelle construction européenne.Nous avons un puissant potentiel de créativité, de compétences,forgées par les valeurs européennes les plus profondes. Nousavons un système démocratique, perfectible sans doute, maisdéjà robuste, qui serait capable de soutenir les réformesinternes et assumer des responsabilités dans le plan extérieur,malgré des dérapages qui apparaissent de temps en temps. Pourla Roumanie, la contribution de notre potentiel intellectuel,culturel et humain à la solidité de l’Europe unie suppose l’accèset la contribution des citoyens roumains à l’espace, à la culture,au système éducationnel et aux opportunités de l’Europe élargie.

Je suis sûr que la plus grande réalisation des plus de 17 ansde postcommunisme en Roumanie est le nouveau militantismedémocratique de la jeune génération, qui se fonde sur lacompréhension et la mise en œuvre de leur courage et de leurpassion. L’investissement dans le capital d’éducation, dans lacréativité des domaines de pointe de la communication etl’encouragement permanent de l’esprit démocratique repré-sentent des investissements qu’il faudra cultiver sans cesse.

Je crois fermement que la modalité la plus sûre d’assurerentièrement la stabilité et la sécurité en Europe est la promotionde l’inclusion et non de la division, du respect pour la solidaritéeuropéenne et euro°atlantique. Découvrant des solutionscommunes à des problèmes communs, nous aurons toujours lasagesse de choisir une voie appropriée pour l’action. LaRoumanie devra, selon moi, jouer un rôle important à cet égard.

Les mots prononcés par Nicolae Titulescu sur les lignes dedémarcation et les frontières sont restés célèbres : « Ce n’est paspar le déplacement de la frontière quelques kilomètres vers l’Est ou versl’Ouest que la paix est mieux servie. Ce qu’il faut faire pour assurerla paix est que les peuples, en toute sincérité et sans arrière pensées,travaillent à la spiritualisation de la frontière par des accords de toutesorte. »

94

Page 95: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Pleins de sens, les mots de notre grand européen et con-temporain annonçaient un nouveau monde, renonçant à toutemanifestation d’autarchie, isolationnisme, exclusivisme,supposant la libre circulation des biens, des valeurs et des gens,une coopération entre des égaux, dans le contexte de lapréservation et du respect des droits inaliénables de chacun.

Des accords pareils, qui mènent à la spiritualisation desfrontières, font partie à présent de ce qu’on appelle « acquis »communautaire, constituant un droit gagné pour le citoyenroumain, devenu citoyen européen après l’entrée en vigueur,le 1er janvier 2007, du Traité d’adhésion de la Roumanie à l’Unioneuropéenne. Parce que « la spiritualisation des frontières » nereprésente que les textes des traités de l’Union européenne àlaquelle la Roumanie est partie et qui prévoient :

° l’Union offre à ses citoyens un espace de liberté, sécuritéet justice sans frontières intérieures;

° l’Union permet la cohésion économique, sociale etterritoriale, ainsi que la solidarité entre les États membres;

° l’Union respecte la richesse et sa diversité culturelle etlinguistique et veille à la sauvegarde et au développementdu patrimoine culturel européen;

° l’Union européenne assure la liberté de circulation despersonnes — citoyens européens — sans visas et sanspasseports (avec les papiers nationaux d’identité).

Mais en essence, le sens profond du concept de NicolaeTitulescu visant « la spiritualisation des frontières » — avec lemaintien et la défense des frontières nationales — peut êtreconsidéré comme mis en œuvre par l’Union européenne, lescitoyens roumains en bénéficiant aussi, outre des restrictionstemporaires et limitées relatives à la libre circulation de lamain°d’œuvre. Un rêve réalisé, non seulement de NicolaeTitulescu, mais aussi de chaque habitant de Roumanie!

Mesdames et Messieurs,Le visionnaire Nicolae Titulescu a offert à l’Europe des années

20 et 30 du siècle dernier des idées et projets généreux, que lapensée et l’action du continent inscrivent dans le patrimoined’aspirations pérennes et dans l’histoire des faits de constructioneuropéenne, qui ont soutenu et marqué la voie depuisl’aspiration à la réalité.

95

Page 96: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

La Roumanie européenne n’aurait pas existé sans NicolaeTitulescu, sans le dévouement d’autres grands prédécesseurs,qui se sont dédiés à la même cause.

À ce moment, vraiment historique, de l’entrée de la Roumaniedans l’Union européenne, nous regardons vers l’avenir avec plusde confiance qu’auparavant, mais nous pensons aussi avecgravité et responsabilité à ce qui est arrivé dans le passé, pourtirer des leçons des erreurs, pour assimiler ce que nos grandsprédécesseurs nous ont laissé, valeurs indispensables à notreeffort de construction européenne. À nos arguments politiquesil convient d’ajouter nos arguments d’autorité morale et ceuxqui, en quelque sorte, nous justifient à présent, venant du passé.

À 125 ans depuis sa naissance, nous rendons à NicolaeTitulescu non seulement un hommage bien mérité, mais nousrevenons encore à lui comme à un modèle, une sourced’inspiration.

Titulescu nous a laissé un vibrant héritage lorsqu’il écrivait :« Ceux qui meurent pour une idée sont des héros dont le testamentest un seul mot : continuez! » Nous sommes les exécuteurs test-mentaires de ce testament politique.

Le présent anniversaire, tenu sous l’autorité intellectuelle etmorale de l’Académie roumaine, a lieu à un moment politique,psychologique et moral de grande signification, celui de lareprise par une nouvelle génération du 13relais des idéespertinentes des prédécesseurs et l’assimilation responsable del’engagement européen des gens d’hier et d’aujourd’hui, pourassurer une perspective sûre aux aspirations et aux démarchesde la nation roumaine.

L’Union européenne — pour laquelle Nicolae Titulescu, levisionnaire et le précurseur de celle°ci, a agi avec constance etdévouement — représente pour la nation roumaine l’accom-plissement souhaité et attendu.

Dans son espace généreux et sûr, celui de la liberté, de lajustice et de la démocratie, le peuple roumain a la perspectiveréelle de parvenir à l’horizon et à la prospérité des pays avancés,auxquels tant de générations de prédécesseurs ont aspiré et quiont eu dans les intellectuels du pays des torches de laconscience européenne de la nation roumaine.

96

Page 97: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Les noms de tous ces directeurs de conscience responsable,roumaine et européenne sont évoqués avec émotions etreconnaissance.

Je vous remercie de votre attention!

Page 98: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii
Page 99: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

1. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Acad. IonelHaiduc, preøedintele Academiei Române, rostind cuvântulde deschidere la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

2. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Acad. IonelHaiduc, preøedintele Academiei Române, rostind cuvântulde deschidere la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

3. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Acad. IonelHaiduc, preøedintele Academiei Române, rostind cuvântulde deschidere la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

4. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Acad. DanBerindei, vicepreøedinte al Academiei Române, rostind oalocufliune la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

5. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Acad. DanBerindei, vicepreøedinte al Academiei Române, rostind oalocufliune la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

6. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Acad. DanBerindei, vicepreøedinte al Academiei Române, rostind oalocufliune la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

7. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Dl. LucianLeuøtean, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe,prezentând alocufliunea elaboratæ de dl. Valentin Naumescu,secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru

99

Lista ilustrafliilor

Page 100: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de lanaøterea lui Nicolae Titulescu.

8. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Dl. LucianLeuøtean, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe,prezentând alocufliunea elaboratæ de dl. Valentin Naumescu,secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentruSesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de lanaøterea lui Nicolae Titulescu.

9. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Dl. LucianLeuøtean, secretar general al Ministerului Afacerilor Externe,prezentând alocufliunea elaboratæ de dl. Valentin Naumescu,secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentruSesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125 de ani de lanaøterea lui Nicolae Titulescu.

10. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Prof. univ.dr. Adrian Næstase, preøedintele Fundafliei EuropeneTitulescu, rostind o alocufliune la Sesiunea omagialæconsacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui NicolaeTitulescu.

11. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Prof. univ.dr. Adrian Næstase, preøedintele Fundafliei EuropeneTitulescu, rostind o alocufliune la Sesiunea omagialæconsacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui NicolaeTitulescu.

12. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Prof. univ.dr. Adrian Næstase, preøedintele Fundafliei EuropeneTitulescu, rostind o alocufliune la Sesiunea omagialæconsacratæ împlinirii a 125 de ani de la naøterea lui NicolaeTitulescu.

13. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Prof. univ.dr. Adrian Næstase, preøedintele Fundafliei EuropeneTitulescu, øi acad. Ionel Haiduc, preøedintele AcademieiRomâne, la Sesiunea omagialæ consacratæ împlinirii a 125de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

14. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Vedere dinAula Academiei Române la Sesiunea omagialæ consacratæîmplinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.În primul rând (de la stânga la dreapta), prof. George G.Potra, director executiv al Fundafliei Europene Titulescu.

100

Page 101: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

15. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Vedere dinAula Academiei Române la Sesiunea omagialæ consacratæîmplinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

16. 16 martie 2007. Aula Academiei Române, Bucureøti. Vedere dinAula Academiei Române la Sesiunea omagialæ consacratæîmplinirii a 125 de ani de la naøterea lui Nicolae Titulescu.

Page 102: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

1. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Acad. Ionel Haiduc, President of the RomanianAcademy, delivering the opening speech at theHomage°paying Session dedicated to the celebration of 125years since Nicolae Titulescu’s birth.

2. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Acad. Ionel Haiduc, President of the RomanianAcademy, delivering the opening speech at the Homage-paying Session dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

3. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Acad. Ionel Haiduc, President of the RomanianAcademy, delivering the opening speech at the Homage-paying Session dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

4. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Acad. Dan Berindei, Vice°president of the RomanianAcademy, delivering his Address at the Homage°payingSession dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

5. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Acad. Dan Berindei, Vice°president of the RomanianAcademy, delivering his Address at the Homage°payingSession dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

6. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Acad. Dan Berindei, Vice°president of the RomanianAcademy, delivering his Address at the Homage°paying

102

Captions to Illustrations

Page 103: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Session dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

7. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Mr. Lucian Leuøtean, Secretary°general of theMinistry of Foreign Affairs, presenting the Addressprepared by Mr. Valentin Naumescu, Secretary of State atthe Ministry of Foreign Affairs, for the Homage°payingSession dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

8. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Mr. Lucian Leuøtean, Secretary°general of theMinistry of Foreign Affairs, presenting the Addressprepared by Mr. Valentin Naumescu, Secretary of State atthe Ministry of Foreign Affairs, for the Homage°payingSession dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

9. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Mr. Lucian Leuøtean, Secretary°general of theMinistry of Foreign Affairs, presenting the Addressprepared by Mr. Valentin Naumescu, Secretary of State atthe Ministry of Foreign Affairs, for the Homage°payingSession dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

10. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Professor Adrian Næstase, PhD, President of theTitulescu European Foundation, delivering his Address atthe Homage°paying Session dedicated to the celebration of125 years since Nicolae Titulescu’s birth.

11. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Professor Adrian Næstase, PhD, President of theTitulescu European Foundation, delivering his Address atthe Homage°paying Session dedicated to the celebration of125 years since Nicolae Titulescu’s birth.

12. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Professor Adrian Næstase, PhD, President of theTitulescu European Foundation, delivering his Address atthe Homage°paying Session dedicated to the celebration of125 years since Nicolae Titulescu’s birth.

103

Page 104: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

13. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. Professor Adrian Næstase, PhD, President of theTitulescu European Foundation, and Acad. Ionel Haiduc,President of the Romanian Academy, at the Homage°payingSession dedicated to the celebration of 125 years sinceNicolae Titulescu’s birth.

14. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. View of Assembly hall of the Romanian Academy,at the Homage°paying Session dedicated to the celebrationof 125 years since Nicolae Titulescu’s birth. In the first row(l°to°r), Prof. George G. Potra, Executive Director of theTitulescu European Foundation.

15. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. View of Assembly hall of the Romanian Academy,at the Homage°paying Session dedicated to the celebrationof 125 years since Nicolae Titulescu’s birth.

16. March 16, 2007. Assembly hall of the Romanian Academy,Bucharest. View of Assembly hall of the Romanian Academy,at the Homage°paying Session dedicated to the celebrationof 125 years since Nicolae Titulescu’s birth.

Page 105: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

1. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.L’académicien Ionel Haiduc, président de l’Académieroumaine, prononçant l’allocution d’ouverture à la sessionconsacrée au 125e anniversaire de la naissance de NicolaeTitulescu.

2. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.L’académicien Ionel Haiduc, président de l’Académieroumaine, prononçant l’allocution d’ouverture à la sessionconsacrée au 125e anniversaire de la naissance de NicolaeTitulescu.

3. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.L’académicien Ionel Haiduc, président de l’Académieroumaine, prononçant l’allocution d’ouverture à la sessionconsacrée au 125e anniversaire de la naissance de NicolaeTitulescu.

4. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.L’académicien Dan Berindei, vice°président de l’Académieroumaine, prononçant son l’allocution à la session consacréeau 125e anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

5. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.L’académicien Dan Berindei, vice°président de l’Académieroumaine, prononçant son l’allocution à la session consacréeau 125e anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

6. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.L’académicien Dan Berindei, vice°président de l’Académieroumaine, prononçant son l’allocution à la session consacréeau 125e anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

7. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.M. Lucian Leuøtean, secrétaire général au ministère des

105

Légendes des photos

Page 106: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Affaires étrangères, présentant l’allocution écrite par M.Valentin Naumescu, secrétaire d’État au ministère desAffaires étrangères pour la session consacrée au 125e

anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

8. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.M. Lucian Leuøtean, secrétaire général au ministère desAffaires étrangères, présentant l’allocution écrite par M.Valentin Naumescu, secrétaire d’État au ministère desAffaires étrangères pour la session consacrée au 125e

anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

9. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.M. Lucian Leuøtean, secrétaire général au ministère desAffaires étrangères, présentant l’allocution écrite par M.Valentin Naumescu, secrétaire d’État au ministère desAffaires étrangères pour la session consacrée au 125e

anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

10. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Prof. univ. dr. Adrian Næstase, président de la Fondationeuropéenne Titulescu, prononçant son l’allocution à lasession consacrée au 125e anniversaire de la naissance deNicolae Titulescu.

11. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Prof. univ. dr. Adrian Næstase, président de la Fondationeuropéenne Titulescu, prononçant son l’allocution à lasession consacrée au 125e anniversaire de la naissance deNicolae Titulescu.

12. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Prof. univ. dr. Adrian Næstase, président de la Fondationeuropéenne Titulescu, prononçant son l’allocution à lasession consacrée au 125e anniversaire de la naissance deNicolae Titulescu.

13. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Prof. univ. dr. Adrian Næstase, président de la Fondationeuropéenne Titulescu, et l’académicien Ionel Haiduc,président de l’Académie roumaine, à la session consacréeau 125e anniversaire de la naissance de Nicolae Titulescu.

14. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Vue de l’Amphithéâtre de l’Académie roumaine pendantla session consacrée au 125e anniversaire de la naissance de

106

Page 107: 125 DE ANI DE LA NAØTEREA LUI NICOLAE TITULESCU · Despre activitatea multilateralæ a lui Nicolae Titulescu vor vorbi aici personalitæfli mult mai competente. Evocarea perso-nalitæflii

Nicolae Titulescu. Au premier rang (de gauche à droite),prof. George G. Potra, directeur exécutif de la Fondationeuropéenne Titulescu.

15. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Vue de l’Amphithéâtre de l’Académie roumaine pendantla session consacrée au 125e anniversaire de la naissance deNicolae Titulescu.

16. 16 mars 2007. Amphithéâtre de l’Académie roumaine, Bucarest.Vue de l’Amphithéâtre de l’Académie roumaine pendantla session consacrée au 125e anniversaire de la naissance deNicolae Titulescu.