121283765-anatomie
DESCRIPTION
anatoTRANSCRIPT
CURSUL NR 2
ANATOMIE
Organismul – un tot unitar
organismul uman - sistem biologic deschis
alcătuit din subsisteme, organizate pe mai multe nivele
ierarhice:
celule biologia celulară
ţesuturi histologia
organe
aparate anatomia
sisteme
Organismul – un tot unitar
Organ - grupare de ţesuturi diferite, dar diferenţiate în vederea
executării unor anumite funcţii
Aparat – grupare de ţesuturi cu aceeaşi funcţie dar structură
diferită
Sistem - grupare de ţesuturi cu aceeaşi structură şi funcţie
Osteologia
OSTEOLOGIA
partea anatomiei care se ocupă cu studiul oaselor
OASELE
organe dure, de culoare alb-gălbuie
SCHELETUL
ansamblul oaselor din organism
Osteologia
CLASIFICARE
Lungi
Plane
Scurte
Pneumatice
Sesamoide
Suturale (wormiene)
Osteologia
OASELE LUNGI
• L > l, g
• corp – diafiza
• 2 extremităţi - epifize
Osteologia
OASELE PLANE
• L ≈ l > g
• 2 feţe
• margini
• unghiuri
Osteologia
OASELE SCURTE
• L ≈ l ≈ g
• feţe
• margini
• unghiuri
Osteologia
OASELE PNEUMATICE
• neregulate
• conţin cavităţi pline cu aer
Osteologia
ELEMENTE DESCRIPTIVE ALE OASELOR
Proeminenţe
Cavităţi
Găuri şi canale
Osteologia
Proeminenţele
a. Articulare:
- modelate în raport cu suprafaţa articulară
- acoperite de cartilaj hialin
Osteologia
b. Nearticulare
- determinate de tracţiunea
exercitată de muşchii care
se inseră pe os:
- procese (apofize)
- tuberozităţi
- tuberculi
- spine
- creste
Osteologia
Cavităţile
- formate prin presiune
a. articulare
- complementare
proeminenţelor de pe osul
învecinat
b. nearticulare
- inserţii tendinoase,
- şanţuri care protejează
elementele anatomice
Osteologia
Găuri şi canale
a. de trecere
- străbătute de diferite elemente
anatomice
- hiat, foramen, sulcus, ductus,
fossa, incisura, apertura
b. de nutriţie
- servesc la trecerea vaselor
sanguine
Osteologia
STRUCTURA OASELOR
1. PERIOSTUL
membrană conjunctivă fibroasă
înveleşte osul pe suprafaţa exterioară
vascularizat, inervat
Rol
osteogeneză
nutriţia osului
repararea după fracturi - calus
Osteologia
2. OSUL PROPRIU-ZIS
constituit din ţesut conjunctiv dur (osos)
la exterior – substanţa compactă
în interior – substanţa spongioasă
Substanţa compactă
- omogenă, dură, fără să prezinte cavităţi
Substanţa spongioasă
- lame şi trabecule osoase întretăiate dezordonat
- delimitează microcavităţi - măduva osoasă
Osteologia
a). Oasele lungi
Corpul osului (diafiza) – cilindru
de ţesut osos compact
străbătut de un canal central
lung – cavitatea medulară
măduva osoasă
Epifizele - un strat subţire de
substanţă compactă la
periferie care îmbracă o
masă de substanţă
spongioasă
Osteologia
b). Oasele plane
- la exterior 2 lame de substanţă
compactă care învelesc în
totalitate substanţa spongioasă
- oasele plane ale boltei craniene
→ lamele de compactă table
(externă – exocraniană şi
internă - endocraniană)
→ substanţa spongioasă
diploe
Osteologia
c). Oasele scurte
- conformaţie internă
asemănătoare cu cea a
epifizelor oaselor lungi
→ la exterior compacta care
înveleşte o masă de
substanţă spongioasă
Osteologia
3. MĂDUVA OSOASĂ
cavitatea medulară a oaselor lungi
areolele substanţei spongioase
3 tipuri:
a) Măduva roşie - în toate oasele la făt/copil < 5 ani
- în ţesutul osos spongios la adult
- rol hematogen
b) Măduva galbenă - în oasele adultului
- aspect grăsos
- rol de rezervă nutritivă
c) Măduva gelatinoasă (cenuşie) - la bătrâni
- datorită involuţiei
Osteologia
FUNCŢIILE OASELOR
1. Determină forma şi dimensiunile corpului şi a diferitelor sale segmente.
2. Susţin greutatea diferitelor părţi ale organismului.
3. Protejează organele interne prin cavităţile pe care le constituie.
4. Au rol în deplasarea organismului (locomoţie) partea pasivă a aparatului locomotor.
5. Constituie principalul depozit de Ca şi P al organismului.
Scheletul membrului superior
Membrul superior se leagă de
trunchi prin intermediul
centurii scapulare
- constituită din 2 oase:
clavicula şi scapula
SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR
Scheletul membrului superior
CLAVICULA
- os lung şi pereche în forma
literei „S”, situat la limita
dintre torace şi gât
- orientat transversal între
manubriul sternului şi
acromion
- prezintă 2 feţe, 2 margini şi 2
extremităţi
Clavicula
- f. sup. - medial m. sternocleidomastoidian
- lateral m. deltoid şi trapez
- m. ant. - lateral m. deltoid
- medial m. pectoral mare
- m. post. - în raport cu artera şi vena subclavie şi cu trunchiurile plexului brahial.-
- extremitatea medială (sternală) - faţa articulară sternală
- extremitatea laterală (acromială) - faţa articulară acromială
Scapula
SCAPULA
- un os lat, de formă triunghiulară
- în partea posterioară şi
superioară a toracelui, din
dreptul primului spaţiu
intercostal până la coasta VIII-a
- 2 feţe, 3 margini şi 3 unghiuri
Scapula
- Faţa dorsală (posterioară):
transversal - lamă osoasă
proeminentă - spina scapulei
2 fose: - supraspinoasă
- subspinoasă
spina scapulei →
prelungire liberă - acromion
marginea dorsală a
spinei →
muşchiul trapez
muşchiul deltoid
Scapula
- Faţa costală (anterioară):
fosa subscapulară →
muşchiul subscapular
dinţat anterior
- Marginea superioară:
incizura scapulei
- nervul suprascapular
Scapula
Unghiul lateral:
cavitatea glenoidală
- se articulează cu capul
humeral
superior şi inferior 2 tuberculi
- subglenoidian →
m. triceps
- supraglenoidian →
m. biceps brahial
procesul coracoidian
- între cavitatea
glenoidiană şi incizura scapulei
Scheletul braţului
SCHELETUL BRAŢULUI
HUMERUSUL
- os lung şi pereche
- corp (diafiza)
- 2 extremităţi (epifize)
- corpul → 3 feţe şi 3 margini
Humerusul
Faţa antero-laterală:
tuberozitatea deltoidiană →
m. deltoid şi brahial
Faţa antero-medială →
şanţul intertubercular
Faţa posterioară →
şanţul nervului radial;
deasupra şi dedesubt →
capul lateral/medial m. triceps
brahial
Humerusul
Epifiza superioară
- unită cu corpul prin colul
chirurgical
capul humerusului → articulaţia
umărului
colul anatomic
Humerusul
tuberculul mic – anterior
şanţul intertubercular (culisa
bicipitală) → tendon m. biceps
tuberculul mare - lateral
Humerusul
Epifiza inferioară:
1 condil şi 2 epicondili
Condilul humeral →
- trohleea → scobitura trohleară
- capitulul → foseta cap radial
- şanţul intermediar separă
trohleea de capitul
- 3 fose:
- coronoidiană
- radială
- olecraniană
Humerusul
Epicondilul medial
- pe faţa posterioară
şanţul nervului ulnar
→ muşchii flexori şi
pronatori
Epicondilul lateral
→ muşchii supinatori şi
extensori
Scheletul braţului
SCHELETUL BRAŢULUI
2 oase lungi, pereche, paralele: ulna şi
radiusul
- unite la nivelul epifizelor
- distanţate la nivelul diafizelor
spaţiul interosos
formă prismatic-triunghiulară
3 feţe şi 3 margini
Ulna
ULNA
- în partea medială a antebraţului, în
prelungirea degetului mic
Marginea laterală - membrana
interosoasă
Extremitatea superioară
- olecranul – m. triceps
- procesul coronoidian
perpendicular incizura
trohleară
- lateral incizura radială
- tuberozitatea ulnei – m
brahial
Ulna
Extremitatea inferioară
- capul
- procesul stiloidian
Radiusul
RADIUSUL
- în partea laterală a antebraţului,
în dreptul policelui
Marginea medială - membrana
interosoasă
Extremitatea superioară:
- capul radial
- faţa superioară -
foseta capului radial
- circumferinţa
articulară
- tuberozitatea – m. biceps
Radiusul
Extremitatea inferioară - formă
de trunchi de piramidă
dreptunghiulară, cu 4 feţe şi o
bază
Faţa medială → incizura ulnară
Faţa laterală → cu procesul
stiloidian
Faţa posterioară → şanţuri de
trecere a tendoanelor muşchilor
extensori
Baza – faţa articulară carpiană
Scheletul mâinii
SCHELETUL MÂINII
Este format din 27 de oase dispuse în 3 grupe: carp, metacarp şi
oasele degetelor.
CARPUL
- 8 oase scurte, dispuse pe 2 rânduri, de la police spre degetul mic:
1. scafoid
2. semilunar,
3. piramidal,
4. pisiform.
Carpul
1. trapez
2. trapezoid,
3. capitat
4. osul cu cârlig
Metacarpul, oasele mâinii
METACARPUL
Este format din 5 oase metacarpiene, lungi, numerotate din lateral spre medial de la I la V.
OASELE DEGETELOR
Degetele → fiecare are nume propriu: police, indice, mediu, inelar şi mic.
Oasele degetelor → falange - 14
fiecare deget are 3 falange (proximală, medie şi distală), cu excepţia policelui care are 2 (proximală şi distală)
Metacarpul, oasele mâinii