Analize medicale si valori normale

Analizele medicale au valori ce se incadreaza in anumite limite normale. Cresterea acestor valori sau scaderea lor sub limitele normalului sunt considerate anormale sau patologice. Sunt frecvent intalnite situatiile, exceptand boala in sine, care pot modifica valorile normale ale analizelor. Cunoasterea acestor cauze in scopul eliminarii lor sunt de ajutor atat pacientului cat si medicului care executa sau interpreteaza analizele. Valorile normale ale analizelor trebuie interpretate si in raport de conditiile locale, de obiceiurile alimentare, de factori climatici si geografici si chiar in raport cu factorii genetici. Este foarte important de subliniat ca in majoritatea cazurilor analizele medicale singure nu pot servi la stabilirea unui diagnostic. Acestea sunt doar un instrument ajutator la indemana medicului care corelat cu alte investigatii conduce la stabilirea diagnosticului.

In tabelele urmatoare sunt redate valorile normale, cantitative ale analizelor medicale exprimate in moli/l sau subunitatile acestora: milimoli/l (a mia parte dintr-un mol/l) sau micromoli/l (a miliona parte dintr-un mol/l). Acestea arata si care este cantitatea de substanta analizata la un ml, la 100 ml sau la un l de produs lichid analizat. De la un laborator la altul, in functie de metoda folosita la determinare, aceste valori normale pot varia usor.

VVVVVV Vn VVngV

Substanta analizataValori normale in grame si submultiplii

Factorul de multiplicare

Valori normalein moli si submultiplii

Acidul uric0.020-0.050 g/l 2.0-5.0 mg/100ml

mg/1X5.95 mg/100mlX59.5

119-297 mmol/l

Amoniacul 0.1-0.3 mg/l mg/1X58.5 5.85-17.55 mmol/l

Bilirubina indirecta0.008-0.010 g/l 0.8-1 mg/100ml

mg/1X1.71 13.6-17.1 mmol/l

Bilirubina directa0-0.0025 g/l 0-0.25 mg/100ml

mg/1X1.71 0-4.30 mmol/l

Bilirubina totala0.008-0.0125 g/l 0.8-1.25mg/100ml

mg/1X1.71mg/100mlX17

13.68-21.30 mmol/l

Calciul 0.090-0.110 g/l mg/1X0.025 2.25-2.75 mmol/l

9-11mg/100ml

Clorul3.34-3.95 g/l 334-395mg/100ml

g/1X28.2 mg/100mlX0.282

94-111 mmol/l

Colesterolul1.2-2.6 g/l 120-260mg/100ml

g/1X2.58 mg/100mlX0.258

3.1-6.7 mmol/l

Creatinina0.0005-0.012 g/l 0.5-1.2 mg/100ml

mg/1X8.85 mg/100mlX88.5

44-106 mmol/l

Fierul0.5-1.8 g/l 50-180 mg/100ml

mg/1X17.9 g/100mlX0.179� 9-32 mmol/l

Fosforul0.030-0.045 g/l 3.0-4.5 mg/100ml

mg/1X0.032 mg/100mlX00.32

0.96-1.44 mmol/l

Glucoza0.65-1.10 g/l 65-110 mg/100ml

g/1X5.56 mg/100mlX0.055

3.6-6.0 mmol/l

Hemoglobina 12-16 mg/100ml g/1X0.621 7.45-9.93 mmol/l

Magneziul0.020-0.040 g/l 2-4 mg/100ml

mg/1X0.041 mg/100mlX0.41

0.82-1.64 mmol/l

Potasiul0.160-0.200 g/l 16-20 mg/100ml

g/1X25.6 mg/100mlX0.256

4.5-5.1 mmol/l

Sodiul3.1-3.5 g/l 310-350 mg/100ml

g/1X43.5 mg/100mlX0.435

135-152 mmol/l

Trigliceridele0.5-1.5 g/l 50-150 mg/100ml

g/1X1.14 mg/100mlX0.0114

0.57-1.71 mmol/l

Ureea0.2-0.5 g/l 20-50 mg/100ml

mg/1X16.6 mg/100mlX0.116

3.30-8.30 mmol/l

VVVVVV Vn VVVnV

Substanta analizataValori normalein grame/24 ore

Factorul de multiplicare

Valori normale in mol/24 ore

Acidul uric0.30-0.80 g/24h

g/24hX5.951.8-4.8 mmol/24h

Acidul vanil mandelic

1.7-7.4 mg/24h

mg/24hX5.048.6-37.3

mol/24h�

Calciul0.10-0.30 g/24h

mg/24hX0.0252.5-7.5 mmol/24h

Clorul6-8 g/24h

g/24hX28.2169-225 mmol/24h

Creatinina1-2 g/24h

g/24hX8.858.85-17.7

mol/24h�

17-cetosteroizii6-20 mg/24h

mg/24hX3.4720-70

mol/24h�

Fosforul0.5-1.5 g/24h

g/24hX3216-48 mmol/24h

Magneziul0.06-0.18 g/24h

g/24hX0.0412.5-7.4 mmol/24h

Potasiul2-3 g/24h

g/24hX25.651-77 mmol/24h

Sodiul4-6 g/24h

g/24hX43.5174-261 mmol/24h

Ureea10-35 g/24h

g/24hX16.6166-581 mmol/24h

VVVV VnVVVVV

Substanta analizata Valori normale

Hematocrit - la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%- la copii 2-15 ani = 36-39%

Hemoglobina - la barbati = 80-100% sau 13-16 g la 100 ml sange- la femei = 70-90% sau 11-15 g la 100 ml sange

Globule rosii- barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub- femei =3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub- copii (1-5 ani)= 4,5-4,8 milioane pe 1 mm cub

Globule albe - la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii (1-6 ani) = 4000-1000 pe 1 mm cub

Trombocite - 150 000-300 000/mm cubi

Fibrinogen - 200-400 mg la 100 ml sange

Lipide totale - 550-750 ml/100 ml

Trigliceride - 50-150mg/100 ml

Acizi grasi - 200-450 mg/100 ml

Lipoproteine - 150-250 mg/100 ml

Fosfataze alcaline - 1,5-5 UB- 3-13 UK- 13-45 UI

Fosfataze acide - 1 UB- 4 UK- 4-14 UI

Aldolaze - 2-10 U/ml- la adulti = 4-6 U.S./ml (unitati Sibley) pe ml ser= 0,9-2,5 Mui/ML SER- la copii = 9 UI/ml ser

Transaminaze - 10-40 UK- 2-16 UI

Amilaza- in sange = 8-32UW/1 ml ser= 230-2700 UI/l ser- in urina = 16-64 UW/ml urina= 8000-30000UW/24 ore sub 5500 UI/l

LDH - 150-450 unitati Wrobleski- 120-240 U/l

Corticosteroizi - barbati = 10-20 mg/24 h- femei 6-15 mg/24 h- copii = 2-4 mg/24 h

Catecolamine

- in sange = 32 mmol/l- in urina = 10-100 mg/24 h= 0,05-0,55 mmol/24 h- AVM – urina = 1,7-7,4 mg/24 h= 8,6 – 37,3 mmol/24 h

Lipaza - 20-140 UI

Sistemul OAB

Acesta cuprinde patru grupe sanguine. Cu exceptia grupei 0(1), globulele rosii contin o substanta cu rol antigen numita aglutinogen. Pe de alta parte, serul oamenilor, cu exceptia grupei AB(IV), contine alta substanta cu rol de anticorpi (aglutinina).

Exista doua aglutinine: anti-A si anti-B.

Venirea in contact a antigenelor A si B cu aglutininele respective (anti-A si anti-B) produce aglutinarea (alipirea una de alta) globulelor rosii.

Este deci foarte important ca atunci cand se fac transfuzii de sange sa nu se intalneasca antigenul A cu anticorpii anti-A si antigenul B cu anticorpii anti-B.

Sangele persoanelor din grupa sanguina 0(I) neavand antigene (aglutinogene) i s-a spus si sange de grupa zero (0). De aceea, aceste persoane au fost numite "donatori universali" de sange, pentru ca sangele lor poate fi donat la subiectii care poseda alte grupe sanguine, fara teama de a se produce accidente de transfuzie.

Iar persoanele care apartin grupei de sange AB (IV), neposedand in serul lor anticorpi (aglutinine) care sa se uneasca cu aglutinogenele, pot primi sange de la subiectii cu alte grupe de sange, de aceea au fost numiti "primitori universali" de sange.

Stabilirea grupelor sanguine este necesara pentru a se putea sti in cazuri de boli si accidente grave ce tip de sange este necesar pentru transfuzie. Transfuzia sanguina facuta cu sange nepotrivit poate produce accidente grave. Grupa sanguina cea mai intalnita la noi in tara este A II urmata in ordine descrescatoare de 0 I, B III si AB IV.

Grupele umane sanguine in sistemul OAB

Deoarece grupele de sange se mostenesc de la parinti si nu se schimba in timpul vietii, in unele cazuri se poate stabili paternitatea unui copil. Dar pentru aceasta este necesara si analiza altor grupe sanguine, lucru foarte dificil care se face numai in laboratoare specializate in filiatie.

Desi s-au facut unele speculatii, stiinta nu a dovedit ca ar exista anumite calitati sau defecte ale oamenilor in legatura cu apartenenta lor la o grupa sau alta de sange.

Sistemul Rh

Prescurtarea Rh provine de la o specie de maimute (Rhesus) la care s-a descris prima data factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele rosii umane au fost impartite in doua tipuri: cele care poseda antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) si cele care nu poseda acest antigen (Rh negative).

Persoanele care au acest factor in sange se numesc Rh pozitive si reprezinta circa 85% din populatie, iar restul de 15%, care nu au acest factor, se numesc Rh negative.

In mod normal nu exista anticorpi (aglutinine anti-Rh) in serul uman care sa aglutinizeze propriile globule rosii ale persoanelor Rh pozitive. Deoarece globulele rosii ale persoanelor Rh negative nu contin factor Rh, sangele acestora poate fi transfuzat la persoanele Rh pozitive fara nicio teama, caci lipsind factorul Rh, nu pot lua nastere nici anticorpii (aglutinina anti-Rh).

Dar in cazul unei transfuzii cu sange de la o persoana Rh pozitiva, la o persoana Rh negativa, in corpul acestei persoane se produc in mod artificial anticorpi anti-Rh care, cu ocazia unei a doua transfuzii cu sange Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor rosii ale donatorului, cu complicatii grave.

Acelasi lucru se poate intampla si cand o femeie Rh negativa ramane insarcinata cu un barbat Rh pozitiv, iar copilul este Rh pozitiv. Cu ocazia sarcinii, a nasterii, a avortului, sangele copilului trece prin placenta in sangele mamei dand nastere la anticorpi anti-Rh. Iar in timpul celei de-a doua sarcini acesti anticorpi ai mamei se combina cu globulele rosii ale fatului pe care le distruge (hemoliza), provocandu-i icter si anemie grava.Daca si mama si tatal sunt Rh negativi nu exista niciun pericol pentru copil.

De asemenea, daca ambii soti sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh si nu exista niciun fel de urmari neplacute pentru copil.

O mama Rh negativa care are un sot Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv in 85% din cazuri si unui copil Rh negativ in 15% din cazuri.

Daca copilul este Rh negativ, ca si mama, nu are nici o importanta pentru nasterile urmatoare. Dar daca copilul este Rh pozitiv (ca si tatal) atunci el poate cu ocazia primei nasteri sa-si imunizeze mama (Rh negativa) cu anticorpi anti-Rh ca si in cazul unei transfuzii cu sange Rh pozitiv.

In acest caz, copiii Rh pozitivi nascuti ulterior vor avea de suferit de complicatiile amintite. De aceea, toate femeile gravide Rh negative, insarcinate cu parteneri Rh pozitivi, sunt luate in evidenta pentru observatie si tratament in vederea preintampinarii complicatiilor ce ar putea aparea la copii.

Tot in scopul preintampinarii acestor complicatii se determina Rh-ul la fetele care urmeaza sa faca transfuzie de sange. Daca ele sunt Rh negative trebuie sa primeasca un sange identic. Pentru ca daca primesc sange Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci cand vor fi gravide.

In unele situatii, mama Rh negativ cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai in sange ci si chiar in lapte, in acest caz alaptarea copilului este contraindicata.