ecg normale si patologice.pdf

7/27/2019 ECG NORMALE SI PATOLOGICE.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/ecg-normale-si-patologicepdf 1/30

1

INTERPRETAREA UNEI ELECTROCARDIOGRAME NORMALE SI

PATOLOGICE

Dr. Laurentiu Lucaci

CALCULUL FRECVENTEI CARDIACE :

1.

Pentru un ritm cu intervale RR regulate (in particular ritm sinusal), inregistrat cuviteza standard de derulare a hartiei de 25 mm/secunda, frecventa cardiaca fc = 1500 /distanta RR intre doua complexe QRS succesive (masurata in milimetri). De exemplu,

pentru RR = 25 mm, fc = 1500 / 25 = 60 batai/minut.2. Pentru un ritm cardiac neregulat (in particular fibrilatie atriala), inregistrat cu viteza

standard de 25 mm/secunda, numara cateva intervale RR consecutive (fie n numarullor), masoara in milimetri distanta dintre primul si ultimul complex QRS care

delimiteaza sirul acelor intervale RR (fie z aceasta distanta). Frecventa cardiacamedie in regiunea intervalelor RR analizate este fc medie = 1500 n / z. Cu cat

numarul intervalelor RR consecutive, luate in calcul, este mai mare, cu atat rezultatulse apropie mai mult de frecventa cardiaca medie pe un minut. Exemplu : fibrilatie

atriala : 6 intervale RR consecutive se intind pe o distanta de 90 milimetri ; frecventacardiaca medie este fc = 1500 x 6 / 90 = 100 batai/minut.

Orice ritm ventricular cu frecventa mai mica de 60/minut se numeste bradicardie. Orice

ritm ventricular cu frecventa mai mare de 100/minut se numeste tahicardie.

DETERMINAREA AXEI ELECTRICE MEDII A COMPLEXULUI QRS IN PLANFRONTAL :

1. Cauta intre cele sase derivatii ale planului frontal, derivatia in care complexul QRSeste isoelectric sau echidifazic. Directia axei medii a complexului QRS in plan frontal

va fi perpendiculara pe aceasta derivatie, putand avea doar doua sensuri.2. Observa complexul QRS in derivatia planului frontal perpendiculara in mod natural

pe derivatia in care QRS era isoelectric / echidifazic. Daca complexul QRS este pozitiv in aceasta a doua derivatie, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul

pozitiv al derivatiei. Dimpotriva, daca complexul QRS este negativ, atunci axa sa in plan frontal coincide cu sensul negativ al derivatiei.

Exemplu : QRS este isoelectric in DIII, rezulta ca QRS este perpendicular pe DIII.Derivatia perpendiculara in mod natural pe DIII este aVR. Cautam complexul QRS in

aVR si observam ca este negativ. Rezulta ca axa QRS in plan frontal coincide cu sensulnegativ al lui aVR, prin urmare AQRS = + 30°.

CRITERII DE DIAGNOSTIC ELECTROCARDIOGRAFIC :

RITMUL SINUSAL :1. Exista unde P, pozitive in derivatiile DII, DIII si aVF, cu morfologie si axa constante

in fiecare derivatie in parte.2. Frecventa undelor P are o valoare cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este

constanta.3. Fiecare unda P este urmata de cate un complex QRS, la un interval PR normal si

constant.



2

BRADICARDIA SINUSALA (BS):

Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor Peste mai mica de 60/minut si este constanta. »

RITM SINUSAL

BRADICARDIE SINUSALA



3

TAHICARDIA SINUSALA (TS):

Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu « Frecventa undelor Peste mai mare de 100/minut si este constanta. »

ARITMIA SINUSALA : Criteriul nr. 2 de diagnostic al ritmului sinusal se inlocuieste cu

« Frecventa undelor P este cuprinsa intre 60/minut si 100/minut si este variabila, astfelincat intervalul PP maxim este mai mare cu cel putin 0 . 12 secunde (sau, in valoare

relativa, cu cel putin 10%) fata de intervalul PP minim, observate pe traseul analizat. »

TAHICARDIE SINUSALA



4

EXTRASISTOLA ATRIALA (ESA):

Complex QRS prematur, cu morfologie similara, de obicei, cu morfologia restuluicomplexelor QRS de origine sinusala, precedat de o unda P’ cu morfologie adeseori

diferita de morfologia undelor P sinusale. In cazul in care unda P’ este foarte precoce, ea

poate gasi nodul atrioventricular in perioada refractara si se blocheaza, nemaifiind urmatade complex QRS. Prin urmare, esenta extrasistolei atriale este unda P’ prematura, inraport cu ritmul undelor P sinusale, indiferent daca ea este urmata de complex QRS sau

nu, in functie de precocitatea ei fata de unda P sinusala precedenta.

EXTRASISTOLA VENTRICULARA (ESV) :

Complex QRS prematur, cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelor QRS deorigine sinusala, de obicei larg (durata > 0 . 12 secunde), neprecedat de unda P.

Extrasistolele pot avea aceeasi morfologie (se numesc monomorfe), sau cel putin douamorfologii distincte (se numesc polimorfe). Pe baza morfologiei complexului QRS se

poate afirma, cu oarecare probabilitate, originea extrasistolei, si anume : ESV cumorfologie de BRS are probabil originea in ventriculul drept, ESV cu morfologie de

BRD are probabil originea in ventriculul stang, ESV cu complex QRS pozitiv in toatederivatiile precordiale are probabil originea in portiunea bazala a septului

interventricular, ESV cu complex QRS negativ in toate derivatiile precordiale are probabil originea la varful inimii. Pot fi izolate (fie nesistematizate, fie sistematizate in

grupuri de cate doua batai (din care o bataie sinusala, o extrasistola = bigeminism) sau ingrupuri de cate trei batai (din care doua batai sinusale, o extrasistola = trigeminism)), sau

EXTRASISTOLE ATRIALE



5

grupate (doua extrasistole succesive = un cuplet ; trei extrasistole succesive = un triplet =lungimea minima a tahicardiei ventriculare). Extrasistola ventriculara suficient de

precoce, astfel incat apare pe varful sau pe panta descendenta a undei T a bataii sinusale precedente se numeste extrasistola ventriculara cu « fenomen R / T ». Extrasistolele

polimorfe, cele grupate si cele cu fenomen « R / T » sunt considerate cu risc de

declansare a unei tahicardii ventriculare / fibrilatii ventriculare, in special daca apar pe oinima cu leziuni structurale semnificative.

EXTRASISTOLE VENTRICULARE

MONOMORFE BIGEMINATE



6

FLUTTER – UL ATRIAL (FA): Unde « F » atriale regulate, fara linie isoelectrica intreele, avand forma unor « dinti de fierastrau » (observate cel mai bine in derivatiile DII,

DIII, aVF si V1), cu o frecventa constanta pentru un pacient dat, din intervalul 250–350 /minut si conduse la ventriculi intr-un raport aritmetic simplu 2 / 1 sau 3 / 1 sau 4 / 1, cu

complexe QRS cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS de origine sinusala.

EXTRASISTOLE VENTRICULARE MONOMORFE, SISTEMATIZATE SUB

FORMA DE CUPLETE

FLUTTER ATRIAL



7

FIBRILATIA ATRIALA (fA): Unde « f » atriale neregulate, cu frecventa medie intre400 si 600 / minut, conduse la ventriculi tot in mod neregulat, cu o frecventa medie mai

mica (de obicei sub 200 batai/minut), cu complexe QRS cu morfologie similara cu cea acomplexelor QRS de origine sinusala. Termenul « paroxistica », folosit pentru

caracterizarea fibrilatiei atriale, inseamna un episod de fibrilatie atriala care se reducespontan, in mai putin de 7 zile (de obicei, reducerea spontana a unei fibrilatii atriale are

loc mai repede de 48 ore) si nu se refera la valoarea frecventei cardiace medii din timpulepisodului.

FLUTTER ATRIAL

FIBRILATIE ATRIALA



8

TAHICARDIA PAROXISTICA SUPRAVENTRICULARA (TPSV) (mai jos este

descrisa forma cea mai des intalnita a TPSV, realizata prin fenomenul de reintrare,instituit in interiorul nodului atrioventricular, impulsul electric coborand spre ventriculi

pe calea intranodala rapida si urcand spre atrii pe calea intranodala lenta) :Sir de cel putin sase complexe QRS, cu morfologie similara cu cea a complexelor QRS

de origine sinusala, cu frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut), cu ritmregulat, cu debut si sfarsit bruste, cu unde P’ retrograde fie vizibile dificil, imediat dupa

complexul QRS in derivatiile II, III, aVF, V1), fie invizibile (atunci cand sunt ascunse in

totalitate sub complexele QRS). Termenul de « paroxistica », folosit pentrucaracterizarea tahicardiei supraventriculare, inseamna tahicardie cu 1) debut si sfarsit

bruste, 2) frecventa mare (o valoare intre 140 si 220 batai/minut) si 3) ritm regulat (« caceasul »). Toate cele trei elemente componente ale atributului de « paroxistica » sunt

consecinte logice directe ale fenomenului de reintrare. De cele mai multe ori, formaTPSV descrisa mai sus survine pe un cord aparent normal. Termenul de

« neparoxistica », adresat unei tahicardii supraventriculare, inseamna negarea celor treicaractere elementare de mai sus, si anume : 1) debut si sfarsit progresive, 2) frecventa

mai redusa (intre 100 si 140 batai/minut) si 3) ritm usor neregulat. Tahicardiasupraventriculara neparoxistica este produsa prin automatism anormal.

FIBRILATIE ATRIALA



9

TAHICARDIA PAROXISTICA VENTRICULARA (TPV):

Sir de cel putin trei complexe QRS, cu morfologie si axa diferite de cele ale complexelorQRS de origine sinusala, de obicei largi (durata > 0 . 12 secunde), cu frecventa mare (o

valoare intre 140 si 220 batai/minut), cu ritm regulat, cu debut si sfarsit bruste, cudisociatie atrioventriculara, uneori intrerupt de capturi ventriculare sau fuziuni

ventriculare. Daca complexele QRS ale tahicardiei au forma de tip RS in cel putin oderivatie precordiala, iar unda R in acea derivatie este larga (de la debutul R la varful S >

0 . 10 secunde, in timpul tahicardiei), sau, daca nu exista nici o derivatie precordiala cucomplexe de tip RS, atunci, cu atat mai mult, tahicardia este probabil ventriculara.

Termenii de « paroxistica », respectiv « neparoxistica » au aceleasi semnificatii ca incazul tahicardiei supraventriculare. Tahicardia ventriculara paroxistica este o tahiaritmie

amenintatoare vital, se poate degrada oricand si rapid in fibrilatie ventriculara si, drept

urmare, reprezinta o urgenta medicala, avand nevoie de terminare rapida, fiefarmacologica, fie prin soc electric. Una dintre tahicardiile ventriculare neparoxisticeapare, insa, ca urmare a succesului reperfuziei miocardice in infarctul miocardic acut, se

numeste ritm idioventricular accelerat si, de cele mai multe ori, nu are nevoie de nici untratament.

TAHICARDIE PAROXISTICA

SUPRAVENTRICULARA

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA, LA UN

PACIENT CU CARDIOMIOPATIE DILATATIVA



10

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA, LA UN

PACIENT CU INFARCT MIOCARDIC ACUT



11

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA

TAHICARDIE VENTRICULARA TERMINATA URGENT, PRINTR-UN

SOC ELECTRIC EXTERN



12

TAHICARDIE PAROXISTICA VENTRICULARA, LA UN PACIENT

CU INFARCT MIOCARDIC ANTERIOR ACUT

ELECTROCARDIOGRAMA IN RITM SINUSAL A PACIENTULUI CU

INFARCT MIOCARDIC ACUT, DUPA REDUCEREA PRIN SOC

ELECTRIC A TAHICARDIEI VENTRICULARE DE MAI SUS



13

FIBRILATIA VENTRICULARA (fV): Nu exista complexe QRS. Activitatea electrica este reprezentata de oscilatii cu

amplitudine, durata si frecventa variabile aperiodic (=haos). Intrucat nu exista complexeQRS, nu exista activitate cardiaca mecanica eficienta si, prin urmare, nici debit cardiac.

Fibrilatia ventriculara este o aritmie amenintatoare vital, o urgenta medicala maxima. La

fel ca si tahicardia ventriculara paroxistica, ea trebuie redusa rapid, prin soc electricextern.

BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I (BAV I) : Ritm sinusal, in care toateundele P sunt conduse la ventriculi cu unul si acelasi interval PR > 0 . 20 secunde.

FIBRILATIE VENTRICULARA

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL I

(PR=0 . 28 secunde)



14


(PR = 0 . 48 secunde)


(PR = 0 . 52 secunde)



15

BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II (BAV II) : O singura unda P blocata, la un moment dat. Dupa cum intervalele PR ale undelor P dinaintea celei blocate

se alungesc progresiv sau, dimpotriva, sunt egale intre ele, BAV II se imparte in tipurileMobitz I (=Luciani-Wenckebach) si Mobitz II. Oricarui bloc AV de gradul II

(indiferent de tip) i se descrie raportul de conducere a undelor P. De exemplu, daca intr-

un bloc AV de gradul II tip Mobitz II, dintr-un total de patru unde P, trei sunt conduse,iar una este blocata, atunci el va fi descris drept : « Bloc AV gradul II tip Mobitz II 4/1 »sau, echivalent, « BAV gradul II tip Mobitz II, cu conducere 4/3 ». Intrucat blocul AV de

gradul II 2/1 nu are cel putin doua unde P conduse succesiv, pentru a putea sti dacaintervalele PR ale acelor unde P conduse se alungesc pana la pauza sau, dimpotriva,

raman egale, acest bloc se numeste simplu « Bloc AV de gradul II 2/1 » . In cazul in careeste definitiv, BAV II Mobitz II are nevoie de tratament de suplinire a frecventei

cardiace, prin implantarea unui stimulator cardiac.

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II, TIP MOBITZ I

(TIP LUCIANI-WENCKEBACH) :

o secventa 8 / 1, urmata de o secventa 3 / 1, apoi o secventa 4 / 1



16

BLOCUL ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III (BAV III=TOTAL=COMPLET) :

Nu exista relatie intre activitatea electrica atriala si cea ventriculara (exista disociatieatrioventriculara). Frecventa ventriculara este joasa si constanta si asigurata de un focar

de evadare. Frecventa atriala este constanta si mai mare decat frecventa ventriculara. Cucat sediul blocului este mai inalt (in jonctiunea atrioventriculara), frecventa de evadare a

focarului (jonctional) este mai inalta, iar complexele QRS sunt mai inguste. Cu cat sediul blocului este mai apropiat de segmentele terminale ale sistemului de conducere, frecventa

de evadare a focarului (ventricular) este mai joasa, iar complexele QRS sunt mai largi.Un complex QRS de evadare larg, cu morfologie de BRS indica originea probabila a

focarului de evadare in ventriculul drept, iar un complex de evadare larg, cu morfologiede BRD indica originea probabila a focarului de evadare in ventriculul stang. Atat in

cazul in care este temporar, dar are frecventa ventriculara joasa si astfel amenintatoare

vital, dar mai ales in cazul in care este definitiv (amenintand in ambele situatii prin

sincope Adams-Stokes), BAV III are nevoie de tratament de suplinire a frecventeicardiace, prin implantarea unui stimulator cardiac (temporar, in cazul unui bloc cu cauza

reversibila si permanent, in cazul unui bloc permanent).

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL II, 2 / 1

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III



17

HIPERTROFIA ATRIALA STANGA (HAS) :Durata undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DI / aVL / aVF > 0 . 12 secunde sicu forma bifida (« P Winternitz »). In derivatia V1, aria componentei negative a undei P

> aria unui patratel mic (0 . 04 mm x sec, la viteza standard si calibrarea normala amilivoltului) (« P Cabrera »).

HIPERTROFIA ATRIALA DREAPTA (HAD) :Inaltimea undei P in cel putin una dintre derivatiile DII / DIII / aVF > 0 . 3 mV. Inaltimea

componentei pozitive a undei P in V1 > 0 . 15 mV.

HIPERTROFIA VENTRICULARA STANGA (HVS) :

Criteriul Sokolow-Lyon : Suma dintre modulul adancimii undei S in V1 si inaltimeaundei R in V5 / V6 > 38 mm. Criteriul Cornell : (SV3 + RaVL + 8 mm la femei) x durata

QRS > 2440 mm x ms. Subdenivelarea ST descendenta, usor convexa superior, urmata deunda T negativa si asimetrica, in V5, V6 defineste HVS de tip « baraj ». Segmentul ST

discret denivelat (sub / supradenivelat) orizontal, de mica adancime, sau isoelectric,urmat de unda T pozitiva si mica, in derivatiile V5, V6, defineste HVS de tip « volum ».

BLOC ATRIOVENTRICULAR DE GRADUL III



18

HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA

DE TIP BARAJ

HIPERTROFIE VENTRICULARA STANGA

DE TIP VOLUM



19

HIPERTROFIA VENTRICULARA DREAPTA (HVD) :Raportul amplitudinilor R / S in derivatiile V1, V2 > 1, cu durata QRS < 0 . 10 secunde

(variante de prezentare : Rs, R, RR’, qR, qRs – toate indeplinesc acelasi raport R/S > 1).Deviatie axiala dreapta in plan frontal > + 90°. Subdenivelare ST si unda T negativa, in

opozitie de faza cu polaritatea principala a QRS in V1, V2.

BLOCUL DE RAMURA STANGA (BRS) :

1. Ritm supraventricular ;2. Durata QRS > 0 . 12 secunde ;

3. Deflexiunea intrinsecoida in V5, V6 > 0 . 045 secunde ;4. Unda R monofazica / crestata / in platou in DI, aVL, V5, V6 ;

5. Absenta undei q in DI, V5, V6 ;6. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T, in opozitie de faza cu polaritatea

principala (portiunea blocata) a QRS.

HIPERTROFIE VENTRICULARA

DREAPTA

BLOC DE RAMURA STANGA



20

BLOCUL DE RAMURA DREAPTA (BRD) :1. Ritm supraventricular ;

2. Durata QRS > 0 . 12 secunde ;3. Deflexiunea intrinsecoida in V1, V2 > 0 . 035 secunde ;

4. Aspect rsR’ / rSR’ in V1, V2 ;5. Unda S larga in V5, V6, DI, aVL ;

BLOC DE RAMURA STANGA



21

6. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T, in opozitie de faza cu polaritatea principala (portiunea blocata) a QRS.

SINDROMUL Wolff-Parkinson-White (WPW) :

1. Ritm sinusal cu PR scurt (< 0 . 12 secunde) ;2. Durata QRS > 0 . 12 secunde ;

3. Unda delta ;4. Denivelarea segmentului ST si devierea undei T, in opozitie de faza cu unda delta.

5. Episod de tahicardie prin reintrare atrioventriculara pe cale accesorie, in antecedente.

BLOC DE RAMURA DREAPTA

BLOC DE RAMURA DREAPTA



22

SINDROM WOLFF-PARKINSON-WHITE

ELECTROCARDIOGRAMA PACIENTEI DE MAI SUS, DUPA

ABLATIA CAII ACCESORII PRIN CURENT DE RADIOFRECVENTA



23





24

ISCHEMIA MIOCARDICA : « Almost any ecg abnormality may occur in ischaemicheart disease. Even in the presence of severe ischaemic heart disease, there may be no

ecg abnormality. » Leo SchamrothModificarile caracteristice :

1. Ischemia subendocardica : subdenivelare ST tranzitorie, orizontala sau oblic

descendenta > 1 mm, masurata la 0 . 08 secunde dupa punctul J, in cel putin douaderivatii adiacente, din acelasi grup topografic ;2. Ischemia subepicardica / transmurala : supradenivelare ST tranzitorie, urmata de

unda T pozitiva, in cel putin doua derivatii adiacente, din acelasi grup topografic.In cazul in care electrocardiograma de repaus este normala, la pacientul fara durere

toracica actuala, dar cu anamneza sugestiva pentru angina pectorala, pentru confirmareadiagnosticului se indica efectuarea testului de efort, in absenta contraindicatiilor si cu

consimtamantul scris al pacientului.

TEST DE EFORT LA CICLOERGOMETRU.

ELECTROCARDIOGRAMA NORMALA INAINTEA INCEPERII

EFORTULUI



25

INFARCTUL MIOCARDIC :1. Infarctul miocardic cu supradenivelare ST : supradenivelare ST (de obicei convexa

superior), precoce si persistenta de cel putin 1 mm, in cel putin doua derivatii

TESTUL DE EFORT ESTE POZITIV PENTRU ISCHEMIE MIOCARDICA

ANGINA PECTORALA DE REPAUS. NORMALIZAREA ELECTROCARDIOGRAMEI SI

DISPARITIA DURERII DUPA ADMINISTRAREA DE NITROGLICERINA



26

adiacente si orientate direct catre teritoriul infarctului, asociind optional si ulteriorunda Q patologica si inversiunea si simetrizarea undei T, in absenta blocului de

ramura stanga si a hipertrofiei ventriculare stangi ;2. Infarctul miocardic fara supradenivelare ST : orice alta modificare a

electrocardiogramei, asociata cu cresterea enzimelor de citoliza miocardica, in afara

supradenivelarii ST (in particular subdenivelare ST persistenta sau variatii aleorientarii si amplitudinii undelor T (eventual cu simetrizarea acestora)).Pentru a permite afirmarea diagnosticului de infarct miocardic acut, fiecare dintre cele

doua imagini electrocardiografice descrise mai sus trebuie sustinuta de argumentul biochimic al necrozei miocardice (cresterea enzimelor de citoliza miocardica). Acest

argument este necesar in special in cazul imaginii de la punctul 2, in care diagnosticulinfarctului miocardic fara supradenivelare ST, doar pe baza electrocardiogramei, este

foarte dificil de afirmat. Blocul de ramura stanga preexistent face dificil diagnosticulelectrocardiografic al infarctului miocardic ; pe de alta parte, blocul de ramura stanga nou

aparut, pe fondul durerii anginoase, este echivalent cu un infarct miocardic acut. Inambele situatii, diagnosticul este sustinut prin cresterea enzimelor de citoliza miocardica.

Desi dovada definitiva a infarctului miocardic este oferita de cresterea enzimatica,enzimele miocardice cresc abia la 2–3 ore de la debutul infarctului, astfel incat valoarea

diagnostica mare a electrocardiogramei consta in precocitatea semnelor electrice, permitand castigarea de timp, pentru orientarea rapida a tratamentului (in special in cazul

IMA cu supradenivelare ST).Succesiunea in timp a semnelor electrice ale infarctului miocardic cu supradenivelare ST

permite stadializarea acestuia, dupa cum urmeaza : stadiul electric acut = perioadainitiala, de la debutul infarctului, pana la revenirea segmentului ST la linia isoelectrica (in

timpul acestei perioade apare unda Q patologica) ; stadiul electric subacut = de lanormalizarea segmentului ST pana cand unda T devine negativa si mica / isoelectrica /

normala in totalitate ; stadiul electric cronic = dupa stadiul electric subacut.Topografia infarctului miocardic = topografia undelor Q patologice :

Topografia infarctului miocardic Derivatiile in care se observa unda Q patologica

ANTEROSEPTAL V1, V2, V3

ANTEROLATERAL DI, aVL, V4, V5, V6

ANTEROEXTENSIV V1, V2, V3, V4, V5, V6

LATERAL DI, aVL

INFERIOR DII, DIII, aVF

INFEROBAZAL (posterior) R inalt si larg in V1, V2



27

INFARCT MIOCARDIC INFERIOR SI LATERAL, STADIUL ELECTRIC ACUT



28

PERICARDITA ACUTA :

INFARCT MIOCARDIC ANTEROSEPTAL, STADIUL ELECTRIC ACUT

INFARCT MIOCARDIC INFERIOR, STADIUL ELECTRIC SUBACUT



29

1. Supradenivelare ST concava superior, difuza si concordanta, in derivatiile care privesc direct subepicardul ;

2. Inversiune difuza a undei T, in aceleasi derivatii, dupa normalizarea segmentuluiST ;

3. Subdenivelare PR, optional aritmii atriale ;

4.

Microvoltaj QRS ;5. Alternanta electrica.Criteriile 1 si 2 sunt fundamentale. In functie de ele, se definesc stadiile electrice Spodick

de evolutie a pericarditei acute : stadiul 1 = supradenivelarea ST ; stadiul 2 = coborareaST spre linia isoelectrica si scaderea amplitudinii undei T (inca pozitiva) ; stadiul 3 =

inversiunea difuza a undei T, dupa normalizarea ST, in aceleasi derivatii care privescdirect subepicardul ; stadiul 4 = ecg normala. Subdenivelarea PR este uneori mai greu de

observat. Microvoltajul QRS si alternanta electrica sugereaza un volum mare de lichid, cucresterea consecutiva a distantei intre epicard si electrozii precordiali, respectiv balansul

inimii in interiorul lichidului.

EMBOLIA PULMONARA (lista semnelor ecg, in ordinea descrescatoare a frecventei) :

1. Tahicardie sinusala ;2. Unde T negative in derivatiile V1 –V3 ;

3. Complexul QRS de tranzitie deplasat in derivatiile precordiale stangi ;4. P pulmonar ;

5. Aspect S1Q3T3 ;6. Bloc de ramura dreapta minor ;

7. Tahiaritmii atriale ;8. qR in V1.

HIPOKALIEMIA < 3 . 5 mEq/l :

1. Aplatizarea undei T ;2. Inaltarea undei U;

3. Subdenivelare ST.



Dr. Laurentiu Lucaci

HIPOKALIEMIE

HIPOKALIEMIE – DUPA INCEPEREA CORECTIEI

ecg normale si patologice.pdf

Documents