7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

1/45

Egocentrism vs. empatie.

Rul este un cuvnt dificil. O problem major este dat ins de faptul cacest concept al rului a devenit demodat n mediile intelectuale, inclusiv ncadrul psihologiei transpersonale (Daniels, !!!". #ceasta se datorea$ par%ialcre&terii tendin%ei spre violen%, a presei de scandal, ca &i orientrilor fundamentaliste religioase &i ideologiilor fanatice. 'o%i ace&ti oameni implica%i ndomeniile de mai sus, tind s foloseasc conceptul de ru ntr un sens popular,

neglijent, chiar isteric, v$nd n )ru) o )alt) realitate absolut, substan%ial,chiar demonic care poate )poseda) anumite persoane, transformndu le prinslbirea fatal a personalit%ii. *a re$ultat, aceste persoane posedate de ruajung dincolo poate de trirea, compasiunea fireasc, uman. De asemenea, laei nu se mai pune problema mntuirii, care se poate reali$a doar printr ointerven%ie supranatural sau cu adevrat divin, poate ajutata de ritualurile dee+orci$are reali$ate asupra lor de preo%i sau prin convertirea la alte noi valori &iconvingeri religioase.

*ontrar acestora ns, gndirea postmodern consider c evaluareade ordin moral este relativ &i specific unei anumite culturi. udec%ile noastreasupra binelui &i rului se ba$ea$ doar pe valori sociale sau personale care, nesen%, ar fi arbitrare &i locale. *u alte cuvinte, se consider c binele sau rulnu e+ist ntr un sens absolut, ci ceea ce este bine pentru o persoan sau osocietate poate fi considerat ru de o alta. De&i noi putem evalua moral anumite

fapte sau ac%iuni n conformitate cu preceptele unui sistem ideologic sau socialdat, nu am putea e+trapola n mod justificat aceste evaluri sau opinii pentru altesociet%i sau culturi.

Rdcinile filosofice ale rului

1

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

2/45

-o$i%ia fundamentalist consider c rul este o realitate absolut &isubstan%ial. -entru relativi&ti ns, rul este doar un punct de vedere. ns, noitrebuie oare s alegem ntre aceste dou po$i%ii complementare, opuse,polari$ate/ E+ist oare un mod de a accepta realitatea absolut a rului, fr ane ba$a pe o serie de valori culturale sau a invoca premise ideologici saureligioase discutabile sau a cdea n ispita cunoscut a unui )ru) n sensroman%at. *u alte cuvinte putem avea o n%elegere pe ba$e &tiin%ifice, ra%ionaleasupra conceptului de )ru), care s nu nege n mod radical e+isten%a sa/ nvi$iunea mea, rspunsul este )Da). n plus aceast abordare ne poate conducespre posibile solu%ii asupra problemei rului.

0oi ncepe prin a preci$a faptul c eu folosesc cuvntul )ru) n special n sensul su descriptiv sau ca atribut. Re%ine%i, aceasta contrastea$ cuutili$area )rului) ca substantiv, mod n care ne am referi la un gen de realitateipotetic, cum ar fi o for%, o substan% sau o entitate supranatural. Din punctulmeu de vedere, )rul) nu presupune substan% fi$ic sau metafi$ic. )Rul) doar descrie anumite lucruri, care pot fi ac%iuni, fapte, persoane, valori, convingeri,procese sau alte fenomene. 1tili$area descriptiv a )rului) implic desigur &i o judecat moral. *uvntul )ru) este re$ervat &i utili$at pentru a desemnacondamnarea moral e+trem. )2inele) &i )rul) e+ist prin urmare doar care$ultat al con&tiin%ei morale, umane &i al capacit%ii umane de a face evalurimorale. #m gustat fructul arborelui cunoa&terii al binelui &i rului &i nu e+ist ntoarcere sau eschivare din fa%a con&tiin%ei noastre morale. -entru a faceaceasta, ar trebui s renun%m la $estrea (mo&tenirea" noastr spiritual.

3n ciuda argumentrilor orientrilor postmoderne, evalurile de ordin moral nu

sunt doar relative, ci din contr, con&tiin%a noastr moral poate face judec%iuniversale asupra binelui &i rului. -rivind aceasta, eu sunt cu totul de acord cuopinia filosofului moral american ohn 4e5es pre$entat in principala sa carte) nfruntnd rul) (677!". 4e5es consider c judec%ile morale se ba$ea$ nprimul rnd pe fundamentul moral al valorii umane asupra a ce este )bun) &i )ru,

2

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

3/45

nedrept). E+ist anumite lucruri care sunt n mod universal &i intrinsec bune lucrurile despre care orice persoan ra%ional consider c sunt benefice. #cestea sunt att via%a n sine, hrana, adpostul, securitatea financiar, osocietate stabil &i dreapt, iubirea &i respectul, capacitatea de a %i talentul,poten%ialit%ile. 3n schimb, rul sau nedreptatea se refer la acele lucruri care seopun unei vie%i fire&ti. 3ar acestea include durerea ndelungat, boala, moarteaprematur sau nea&teptat, teama, depresia, srcia e+trem, violul,agresivitatea, privarea de libertate, dispre%ul &i i$olarea social.

Este important n acest punct s facem distinc%ie ntre aceste aspecteuniversale sau intrinseci ale binelui de acel bine major, relativ definit &i considerat

astfel de o ideologie sau un grup particulare. #cest bine relativ poate fi bog%iamaterial, renumele, puritatea rasial, controlul sentimentelor, conformismul saudevo%iunea religioas. n realitate, a&a cum voi e+plica mai detaliat mai tr$iu, demulte ori rul manifestat n lume este re$ultatul direct al promovrii &i impuneriiacestui bine relativ, ideologic n raport cu (&i de obicei pe ba$a" binelui simplu,universal.

'ragedia vie%ii umane esta dat de faptul c adesea suferim o nedreptate sausuportm un ru pe care nu l meritm. n multe ca$uri, rul are cau$eneprev$ute sau naturale, cum ar fi epidemiile, cutremure, uragane, molime sau jafurilor. De&i putem considera acestea ca fiind )ru natural), apari%ia acestor evenimente negative naturale nu are implica%ii morale. #firm aceasta n ciudatendin%ei multor societ%i &i curente filosofice tradi%ionale, dar &i ne8 age, de ainterpreta aceste evenimente ca fiind meritate, cu alte cuvinte ca fiind pedepsepentru gre&eli religioase sau morale, date de o anumit inteligen% supranatural

sau ca efect inevitabil al 5armei. -rin aceasta nu as vrea s afirm c fiin%a umannu are capacitatea &i datoria moral de a reac%iona la acesteevenimentenaturale, ci doar c aceste evenimente n sine sunt amorale.

E+ist de asemenea, un alt tip fundamental de ru nemeritat, acelapricinuit de fiin%a uman. #cesta este domeniul esen%ial al rului moral. #stfe,

3

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

4/45

conform lui 4e5es, rul moral poate fi definit ca fiind rul nemeritat cau$at defiin%ele umane. 9a acest punct s ar putea obiecta faptul c a rni o persoan nupoate fi niciodat meritat sau justificat &i astfel vorbim despre ru moral ori decte ori oamenii produc un ru. *u toate acestea, dac e+ist un criminal n serie ntr noi, nu este doar moral justificat, ci imperativ s fie prins &i mpiedicat shoinreasc pe str$i e+ersndu &i talentul su particular. ns, afirmnd c uncriminal n serie merit s fie pedepsit cu nchisoare, trebuie s avem clar principiile conform crora aceast ac%iune este moral justificat. Dac nu avematen%ia necesar, ideea de ru meritat poate deveni u&or ba$a ce ar justificar$bunarea, rul nemeritat, necontrolat cu alte cuvinte ar pute deveni o premispentru producerea rului.

4e5es preci$ea$ faptul c singura justificare moral posibil pentru aproduce ru este n ca$ul cnd acesta serve&te respectrii moralei, definite caba$ a bunstrii umane. ns, 4e5es stabile&te limite prea largi ruluil meritat, justificnd de e+. pedepsirea unui ofensator doar de dragul de a pedepsi. Eu ofer o definire mai specific &i poate mai pu%in controversat care sus%ine principaladefinire ordine de $i a lui 4e5es.

n vi$iunea mea, rul meritat sau justificat poate fi definit ca fiind rulminim care poate mpiedica un mai mare ru nemeritat. #stfe, conform acesteidefiniri este justificat moral s nchi$i rufctori dac pre$en%a lor in comunitatear constitui o amenin%are, un posibil ru pentru sine sau pentru al%ii. n schimb, nueste moral justificat s e+ecutm un simplu ho%. 'oate pedepsele ar trebui s fiere$onabile, propor%ionale cu fapta.

O consecin% important a reali$rii distinc%iei ntre conceptele de rumeritat &i nemeritat este aceea c ne de$vluie faptul c e+ist ac%iuni pentrucare nu poate e+ista niciodat o justificare moral valid. #ceasta pentru c nupot probabil preveni un ru mai mare, nemeritat. #ceste ac%iuni sunt cu altecuvinte, rul absolut, evident &i includ violul, rpirea, abu$ul fi$ic &i se+ual asupracopiilor, mutilarea, tortura. n schimb, anumite forme de jaf si crime sunt uneori,

4

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

5/45

n vi$iunea mea moral justificate (de e+. furtul hranei n ca$ de inani%ie sauomorul n ca$ul aprrii propriei vie%i sau a altora".

:ubliniem c definirea rului moral ca ru nemeritat cau$at de oameni,

nu se face referire la inten%ia con&tient, alegerea sau deci$ia de a face ru. #ceasta este de fapt, o omisiune deliberat &i foarte important. :e afirm nmod obi&nuit c o ac%iune este moral bun sau rea doar dac acea persoan adecis s o fac. 'otu&i, a&a cum 4e5es a demonstrat concret, mai mult ru moraleste de fapt neinten%ionat. -rin aceasta 4e5es se refer nu att la rul produsaccidental, de e+. mpu&carea neinten%ionat a unei persoane n timpul cur%riiunei arme, ci mai degrab la rul re$ultat al unor caracteristici umane negative

sau vicii, cum ar egoismul, gelo$ia, la&itatea, cru$imea, avari%ia. Oamenii deacest gen nu aleg n mod voit s produc ru, ci mai degrab rul decurge dinstructura lor caracterial defectuoas.

Bazele psihologice ale rului

#stfel am nceput s trecem dincolo de pura anali$ filosofic, laconsiderarea cau$elor psihologice ale rului. *e i determin pe oameni s fac

ru/ *um se formea$ caracterul/ E+ist oameni ri in esen%a lor/ Dac da, eise nasc ri sau devin ri/ -utem mpiedica rul sau reabilita pe cei ce l produc/

0oi ncepe cu ntrebarea *um devin oamenii capabili s fac ru/ Rspunsulcare decurge din defini%ia noastr asupra rului moral este atunci cnd individuleste capabil s produc ru nejustificat. *opiii mici sunt, conform concep%ieimele, total vulnerabili &i incapabili s fac ru. ;u am v$ut niciodat un bebelu&ru, cu e+cep%ia imaginilor distorsionante din filmele holl

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

6/45

pre$ent, mpiedicm reapari%ia lui &i facem pa&ii necesari pentru a ncepeformarea con&tiin%ei morale copilului.

n realitate se pare c copilul devine capabil de ru moral, ca &i de bine

moral e+act atunci cnd con&tiin%a egoului &i sensul de sine ncep s apar. #ceasta permite considerarea rului sau binelui moral ca fiind n primul rndfunc%ii ale eului &i ca &i trsturi de caracter, virtu%i sau vicii pot fi ncurajate saunu n cadrul de$voltrii personalit%ii copilului. De&i binele &i rul e+ist capoten%ialit%i n orice copil, ele devin active doar odat cu emergen%a con&tiin%eului &i cu de$voltarea trsturilor de caracter. #tt timp ct animalele saubebelu&ii nu au con&tiin%a de sine, sunt fiin%e amorale. Ei au o natur, nu un

caracter, manifest impulsuri incon&tiente, dar nu au capacitatea unei n%elegerisau reflectri con&tiente. #stfel, ei nu sunt capabili de ru moral involuntar,caracterial sau deliberat.

Din acelasi motiv natura umana si inconstientul uman trebuie sa fieconsiderate a fi in mod fundamental amorale si nu bune sau rele. 'endintaumana spre agresiune este neindoielnic innascuta, asa cum apare la o serie deanimale. 3n ca$ul animalelor, agresiunea nu este privita din punct de vedere

moral, in timp ce in ca$ul fiintelor umane, agresivitatea poate fi folosita fie in bine,fie in rau. #gresiunea devine negativa din punct de vedere moral atunci candpresupune o alegere constienta sau este e+presia unei trasaturi de caracter careproduce un rau nemeritat deci rau produs constient sau nemeritat. =reud a avutpartial drepate tunci cand a postulat e+istenta instinctului )thanatos) (67 !" princare fiintele umane ar avea o capacitate innascuta pentru rau sau distrugere.3nsa a gresit considerand ca thanatos este o tendinta rea, distructiva in cadrulinconstientului. Dimpotriva, tendinta noastra innascuta spre rau, ca si spre bine,este o consecinta a programarii speciei umane in sensul de$voltarii constiinteiegoului si a caracterului.

:pre deosebire de conceptia lui =reud asupra inconstientului, consider ca afirmatiile lui ung (e.g. 67>>" asupra acestei teme mult mai valoroase si

6

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

7/45

instructive. 3n conceptia lui ung, inconstientul poate fi periculos, insa nu este inesenta rau sau distructiv. *u toate acestea, e+ista o importanta componentafunctionala a inconstientului, care, in anumite conditii poate deveni o sursapentru mare parte din raul pe care fiintele umane il produc in lume. #ceastacomponenta este umbra. *onform lui ung, umbra este partea intunecata apersonalitatii e+primate constient, persona. 1mbra repre$inta acele calitati sicaracteristici personale neacceptate de ego si care prin urmare lupta impotrivalor. *ele mai importane mecanisme de aparare de acest gen ale egoului suntreprimarea si proiectia. #tunci cand reprimam ceva, egoul impinge acestetendinte inacceptabile in inconstient, unde raman ca secrete personalerusinoase?penibile. #stfel, reprimarea necesita energie psihica si ne poate

produce suferinta ca urmare a scaderii generale ulterioare a re$ervelor noastrepsihologice de energie. Reprimarea poate de asemenea sa ne produca dureredeoarece umbra poate contine calitati benefice, po$itive necunoscute sinee+primate, cum ar fi capacitatea de a ne bucura, a iubi, a crea.

@ult mai periculos si continand un rau potential este, totusi, mecanismul deaparare constituit de proiectie. -rin proiectie, caracteristicile neacceptate aleumbrei sunt respinse la propria persoana si perceputa ca fiind locali$ate in

e+terior, de obicei in alte persoane. #stfel, de e+emplu, un sentiment propriuneconstienti$at de furie, ura, gelo$ie, egoism sau lacomie sunt in mod falsconsiderate ca apartinand unei alte persoane sau unui alt grup. #ceasta proiectieimaginara si inconstienta va determina in general o apreciere morala asupraacelui obiect, reali$ata constient, care ne va conduce gradat la un comporatmentnegativ fata de acea inocenta persoana. 3n mod concret, acest fapt e+primadisconfortul minor consecutiv unei simple dojeni sau unui comentariu nedorit laadresa propriei persoane pana la raul major care este violul, tortura, crima siproblemele etnice.

*onform lui ung, acestea re$ulta din faptul ca umbra are un efect decompletare si compensare asupra persoanei constiente. 3n conditiile in carepersoana este evaluata ca fiind buna, umbra va fi considerata rea.Daca aceasta

7

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

8/45

umbra negativa este proiectata apoi asupra altora, acele persoane vor ficatalogate si percepute ca fiind dusmanul nostru moral si ca urmare vom resimticonstient ca justificat un anumit rau pe care l am putea cau$a acelor persoane,rau interpretat cu intelepciunede ego ca rau meritat. #stfel, raul (nemeritat" esteapreciat ca fiind bun (meritat". #ceasta este dilema morala care poate fi produsaprin proiectie. 3dentificarea umbrei inconstiente ca fiind o importanta sursa de rauin ca$ul omului, nu contra$ice ideea e+primata mai sus prin care tendinta sprerau se de$volta odata cu emergenta constiintei egoului. #ceasta si pentru caumbra insasi este un produs al de$voltarii personalitatii.1mbra se formea$aastfel din trasaturile personalitatii luate ca intreg si care nu pot fi acceptate deconstient. Deoarece aceste trasaturi nu sunt acceptate de constiinta, vor ajunge

in inconstient unde vor forma constelatii sub forma unei umbre comple+e.3nsa, vorbind despre raul care poate fi cau$at de proiectiile inconstiente ale

umbrei, trebuie cu totii sa recunoastem, asa cum si 4e5es (677!", @. :cott -ec5(677A" si Erich =romm (e.g. 67BA, 67>B, 67AC" au recunoscut, e+istentapersonajului ? caracterului rau. #ici este vorba despre sistemul ego persoana casi cau$a principala, directa a raului si nu umbra. *u alte cuvinte, individulde$volta o perceptie de sine, o structura constienta de personalitate care este

rea in sine, in sensul ca devine sursa de rau nemeritat indreptat spre sine sauspre altii. #stfel putem de$volta trasaturi de caracter vicioase, care e+prima literalca sunt pline de viciu.

*um este posibila insa o astfel de de$voltare deficitara a fiintei/ 1nraspuns simplu ar fi, desigur, ca de$voltarea personalitatii este re$ultat alsociali$arii si enculturatiei. -rin interiori$area comportamentelor, parerilor,valorilor, asteptarilor, conceptiilor altora, acestea fiind transmise prin mecanismul

recompensa ? pedeapsa, e+emplu personal de comportament, limbaj, ideologie sinorme culturale, copilul dobandeste un eu sociali$at, o persoana si un conceptde sine. Daca toate aceste interiori$ari sunt vicioase in sine, copilul va de$voltain mod inevitabil o structura de caracter cu un potential de a produce rau.

Daca este plasat intr o familie sau societate disfunctionale, deficitare, in care

8

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

9/45

violenta, rautatea, avaritia, egoismul sunt modele promovate ? incurajate sau incare este considerata normala sau acceptata manifestarea atitudinilor rasiste,copilul va de$volta o structura de sine ce va incorpora si e+prima aceste trasaturinegative. -ersonalitatile re$ultate vor fi capabile sa produca rau la fel de firescasa cum un caine latra este pur si simplu natura lor de a se comporta astfel. @aimult, atunci cand acest gen de oameni ajung intr o postura in care pot influentade$voltarea generatiei viitoare, fie ca parinti, profesori sau diverse modele, atunciintreg ciclul vicios, distructiv se va repeta.

*onform lui =irman Fila (677A", in e+celenta lor carte )'he -rimalGound), desi acest proces al sociali$arii poate fi tipic, nu este implicit sau

natural, ci repre$inta o lipsa sau diminuare ba$ala a ocrotirii empatice fata dede$voltarea copilului, care adesea conduce la neglijare si abu$. Ei argumentea$aaceasta prin faptul ca copiii sunt traumati$ati prin de$voltarea unui sine fals sau aunei personalitat pentru supravietuire, ca urmare a incapacitatii adultilor care icresc de a empati$a si de a reflecta cu acuratete e+perienta proprie a copilului. 3nacest mod, copilul nu va putea dobandi o structura de sine autentica, ba$ata pereflectare si acceptare a =iintei sale in intregime.

*a urmare, copilul va de$volta un sistem de sine fals, ba$at peadaptarea la comportamentele, valorile si opiniile non empatice al parintilor.Datorita acestei incapacitati de a empati$a cu e+perienta copilului, adultul vatrata copilul mai degraba ca pe un obiect sau lucru decat ca pe un subiect sau opersoana. 3n vi$iunea lui @artin 2uber (67A!", copilul devine un el mai degrabadecat un tu si astfel este perceput ca fiind ceva ce trebuie modelat conformdorintelor si conceptiilor adultului.

Desigur, parintii si educatorii trebuie sa stabileasca limite incomportamentul copiilor si sa pre$inte e+emple personale de comportamentpo$itiv, eficace. 3nsa aceste interventii ale adultului trebuie sa fie conduseintotdeauna de o adanca intelegere a necesitatilor si e+perientei reale alecopilului, adica printr o profunda empatie cu copilul. #cest gen de educatie

9

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

10/45

parentala suficient de buna care va conduce la de$voltarea unui sine autentic,este e+trem de diferita de manipularea distructiva, ofensatoare?ce ranesteconsecutiva incapacitatii de a empati$a cu natura copilului. *onform lui *arlRogers (67H7", adultii dobandesc aceasta tendinta de a educa prin manipulareca urmare a iubirii si acceptarii conditionate a copilului lor. #stfel, copilul va invatagradat cum trebuie sa gandeasca, sa simta, sa se poarte pentru a primi iubirea siacceptarea din partea parintilor si a altor persoane importante. #ceste conditiiimpuse vor fi chiar incluse in perceptia de sine a copilului si ca urmare devintrasaturi caracteristice ale personalitatii sale sau personalitate de supravietuire.Remediul acestui proces distructiv, conform lui Rogers este ca atitudineaparintelui fata de copil sa devina una de iubire si acceptare neconditionata, pe

care Rogers o numeste )atitudine po$itiva neconditionata). Doar atunci candiubirea si respectul sunt neconditionate, copilul va resimti o atmosferapsihologica si sociala in care va fi posibil si admis sa devina ceea ce el sau eaeste cu adevarat.

3n vi$iunea mea, incapacitatea empatica si iubirea conditionata nu suntdoar simple aspecte ale traumati$arii primare a copilului, ci sunt caracteristicigenerale ale psihologiei raului. #stfel, raul re$ulta atunci cineva ii tratea$a peceilalti sau pe sine ca fiind obiecte sau lucruri sau cand este vorba de oincapacitate de avea in vedere propria bunastare. Daca empati$am in modautentic cu cei din jur, tratand fiecare persoana ca fiind un )tu) si nu un)el?obiect), nu este posibil sa le aratam simultan respect si o atitudine morala,dupa care sa le producem rau (caracter rau". Daca una dintre aceste conditii nueste indeplinita, atunci pot apare diverse forme de rau moral.

10

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

11/45

#cest argument este ilustrat in figura de mai sus, in care reali$e$ intai odistinctie intre empatie si egocentrism. Empatia presupune intelegereae+perientei si necesitatilor celuilalt (sau a realitatii mai largi a sinelui", in timp cede pe o po$itie narcisica sau egocentrica, persoana are doar constiintae+perientei si necesitatilor sale limitate si egoiste .Dupa aceasta, disting intrebunavointa si reavointa. 2unavointa repre$inta a avea in esenta o atitudinepo$itiva fata de sine si de ceilalti, dorindu le ceea ce este bine, manifestand grijafata de bunastarea lor. Rea vointa este o atitudine bolnava sau dorinta de a leface rau altora.

Diagrama e+prima faptul ca egocentrismul si empatia, ca si bunavointasi reavointa pot e+ista in diverse grade. De asemenea este important faptul caaceste doua dimensiuni par a fi mai mult sau mai putin independente. *u altecuvinte, o profunda empatie poate coe+ista fie cu bunavointa, fie cu reavointa.Diversele combinatii de si grade de egocentrism empatie si bunavointa reavointa dau nastere tendintelor potentiale spre bine sau spre rau. Daca cinevapre$inta atat empatie si bunavointa, binele moral este re$ultatul cel mai probabil,fie ca actiune compasiva, grija, simpatie sau interes pentru ceilalti. Daca

11

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

12/45

predomina atat egocentrismul, cat si rea vointa, apare tendinta spre rau, subforma neglijarii, antipatieim abu$ului, a urii.

#lte forme de rau sunt posibile, de asemenea, totusi, cand

egocentrismul este combinat cu bunavointa sau empatia cu rea vointa. :a negandim de e+emplu, la iubitul infatuat sau la parintele e+agerat de grijuliu, care,desi pot fi ghidati de intense sentimente po$itive la adresa celuilalt, nu auperceptia actuala a partenerei sau a copilului, ci in schimb, proiectea$a propriilenecesitati asupra relatiei respective. O astfel de proiectie narcisica este inerentdistructiva pentru cealalta persoana, fiind non empatica si distorsionanta. E+istadoua forme de rau in care persoana se pare ca intelege anumite aspecte ale

e+perientei celuilalt, insa este invidios si rauvoitor sau cel care se bucura pentrusuferinta celuilalt.

3n ca$ul sadismului, de e+emplu, )incantarea) apare pentru ca sadiculpoate empati$a cu durerea victimei. :adismul nu ar mai avea sens daca victimaar fi un obiect doar care nu ar putea e+perimenta teroarea si suferinta dee+emplu daca el sau ea ar deveni inconstient?a. Desi este adevarat ca sadicul nueste constient de realitatea ? e+perienta mai ampla a victimei (cu alte cuvinte el

empati$ea$a doar cu sen$atia imediata de durere", sadismul nu presupune cuadevarat o lipsa a empatiei, cat a compasiunii. #stfel, in transa sadica, nu apareo raportare morala la victima, care devine doar subiectul obiect al dorintelor sadicului. Desi am subliniat dimensiunile empatie egocentrism si bunavointa reavointa in determinarea tendintei spre bine sau spre rau, un alt factor inmanifestarea de data aceasta a acestor potentiale este dat de actiuneapersonala sau de puterea de a actiona. 3n viata, o persoana poate fi empatica sibinevoitoare, dar ii poate lipsi puterea, capacitatea sau aptitudinea de a reali$aactiuni benefice. 3n mod similar, o persoana poate fi non empatica si ravoitoare,dar din fericire sa nu se poata angaja in actiuni negative datorita slabiciunii saleinterioare sau a controlului social riguros.

12

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

13/45

*onform acestui model teoretic, solutia de ba$a pentru caracterulnegativ consta in de$voltarea empatiei si a bunavointei sau a mintii si inimii.-entru a promova binele moral, trebuie de asemenea sa incurajam capacitateapersonala de a actiona conform principiilor morale in relatiile cu ceilalti. -entru areali$a acestea, trebuie sa inlocuim cercul vicios al atitudinii primare ofensatoarenon empatice si sociali$arii prin manipulare cu ciclul virtuos ? po$itiv al reactieiempatice, bunavointei si actiunii morale. -entru a sti cum sa reali$am toateacestea, va trebui sa intelegem mai profund functia persoanelor semnificative increarea si definirea sinelui.

Iein$ 4ohut (67AA" numeste aceste persoane semnificative ca )obiecte

ale sinelui) si se refera la acestea in mod sintetic ca fiind )centre unificatoare). 3nteoria relatiilor obiectului, sunt cunoscute doar ca )obiecte). 3n acest te+t, voiutili$a termenul )centru personal ? al sinelui) pentru a ma referi la aceste obiectepersonale care au rolul de a defini si unifica persoana.

*entrele personale pot fi adesea persoane individuale, dar pot include sigrupuri, norme, traditii, valori, roluri, convingeri, ideologii, conceptii asupra lumii. #tat timp cat eul e+ista si poate e+ista doar in cadrul relatiilor, aceste centre

personale reflecta si repre$inta e+perienta unui individ si in acest mod servesc ladefinirea si mentinerea eului ca sistem. Deorece sunt conditii fundamentalepentru e+istenta eului, avem incluse in interior repre$entatari, imagini ale acestor centre personale e+terioare, care vor functiona astfel ca si centre interioare cucare sinele subiectiva pastra o relatie interioara.

#stfel, ne putem forma imagini interioare despre ce inseamna grija plina deiubire sau educatorul a carui pre$enta este binevoitoare sau periculoasa, dar cucare interiori$am un dialog interior, adesea nonverbal. E+ista, de asemenea,relatii pe care le avem cu celelalte centre personale interiori$ate, cum ar firepre$entarea noastra interioara asupra valorilor, rolurilor, convingerilor si aideologiilor care ne au influentat de a lungul vietii noastre. #stfel, ne putemangaja la un moment dat in discutii contradictorii interioare cu constiinta noastra

13

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

14/45

sau sa resimtim un conflict cu identitatea se+uala sau etnica interiori$ata.-re$umptia in toate acestea esteJ daca centrele personale e+terioare suntdistorsionante, distructive sau negative, vor produce structuri ale euluidistorsionate si caractere negative sau deficitare. 3n pre$ent cunoastem destul demult despre modul in care raul manifest re$ulta din relatiile persoanei cu figurilesemnificative siesi care sunt non empatice, rauvoitoare sau ambele.

E+ista cercetari ample de e+emplu, asupra efectelor traumati$ante sidistructive ale educatiei parentale inadecvate sau abu$ive sau ca urmare acresterii in cadrul unui mediu familial perturbat emotional, conflictual. :tudii depsihologie sociala arata ca oamenii pre$inta o dorinta redusa de a ajuta o victimaatunci cand vad pe altii care nu pot actiona in acest scop si vor reali$a chiar ei

acte pe care le cred amenintatoare, dureroase daca le ordona astfel cinevarecunoscut ca autoritate. *hiar mai mult, membrii unui grup vor adoptacomportamente negative ? ce pricinuiesc rau si atunci cand au un anumit rolsocial ce le permite actiuni ce 3 pot rani pe ceilalti, oamenii adesea actionea$aintr un mod care e+prima acest potential rauvoitor. 3n aceste ca$uri, actiunilealtora, autoritatea liderului, normele grupului sau rolul social actionea$a ca sicentre personale non empatice sau rauvoitoare in relatie cu care sinele devine

incapabil de actiuni morale binevoitoare si empatice. O alta mentiune importanta aici este cea referitoare la natura invatata sievolutiva a raului ca aspect uman. #tunci cand oamenii fac rau, comportamentullor poate deveni un obicei dobandit, invatat doar prin aplicarea lui. 3n cartea sa)Radacinile Raului), Ervin :taub (67K7" arata ca un pattern de a face rauporneste adesea cu forme minore, cum ar fi porecle urate sau ostraci$area. 3nsa,atunci cand raufacatorii incep sa faca rau oamenilor in acest mod, mai tar$iu raulva deveni mai probabil, mai grav.

*riminalii sadici, de e+emplu, au adesea e+perienta ranirii animalelor incopilarie, de la care au progresat gradat la uciderea animalelor si in final la crima,adesea datorita unei naturi terifiante care s a accentuaut gradat. 3n ca$ulIolocaustului na$ist am asistat de asemenea la o astfel de ascensiune a raului

14

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

15/45

de la boicotarea afacerilor evreilor la incercarea solutiei finale in campusurilemortii de la #usch8it$, Dachau si 'reblin5a. #sa cum afirma :taub, unul dinmodurile cele mai eficace in care putem preveni raul major este de a vorbi sauactiona impotriva raului minor care l precede.Raul, se pare, poate fi oprit infasa. Studii de psihologie sociala au aratat ca martorii pasivi ai raului, potavea si ei tendinta spre bine sau rau, in functie de capacitatea lor de areactiona adecvat in perioade de criza. #ceste persoane pasive pot fi fieindivi$i care asista la un atac de strada, fie comunitatea internationala care asistapasiv la acte de brutali$are pe scara larga sau la discriminari rasiale. 'oate acestea confirma ideea enuntata anterior privind necesitatea uneiabordari clar orientate asupra problemei raului. 3n anali$a procesului prin care

omul poate face rau, nu trebuie sa subestimam importanta normelor sociale, atraditiilor, vaorilor, convingerilor, miturilor, ca si a ideologiilor politice si religioase. #sa cum am va$ut, acestea repre$inta centre personale importante, in relatie cuele personalitatea umana fiind creata si mentinuta. Daca consideram raul ca fiindcau$a durerii nemeritate in mod neindoielnic, anumite norme, traditii etc. sunt insine negative daca incurajea$a, justifica sau ascund raul nemeritat. *a e+empleputem lua urmatoareleJ

L ;orme socialeJ cersetorul flamand de pe stradaL 'raditiiJ cum ar fi circumci$ia la femei sau uciderea nou nascutului daca estefata.L 0aloriJ e.g. competitia se+uala la barbati

L *onvingeriJ de e+emplu )victimele isi merita soarta)

L @ituri privind superioritatea rasiala sau etnica

L Doctrine religioase prin care femeile sau persoanele de culoare nu ausuflet

L 3deologii politice fasciste, despotice sau care accepta sclavia.

15

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

16/45

O trasatura caracteristica a celor mai multe dintre aceste sisteme negative deevaluare, convingere sau actiune o repre$inta deosebirea morala pe care o facintre interiorul si e+teriorul grupului, intre )noi) si )ei). 2unavointa sau atitudineamorala se re$uma doar fata de familia noastra, tribul, poporul sau rasa noastra,in timp ce outsider ii si strainii sunt considerati o amenintare potentiala saudusmani ce merita sa fie atacati doar pentru ca ei sunt diferiti sau datorita rauluipe care ei ni l au facut in trecut.

;u doar dusmanul poate fi obiect al atitudinii rauvoitoare constiente, dar chiar persoana in cau$a poate deveni tinta proiectiilor inconstiente ale umbrei,personale sau colective. #stfel, actiunea de a pricinui rau nemeritat asupra

dusmanului se datorea$a adesea unui comple+ amestecat de motivatii atatconstiente, cat si inconstiente rauvoitoare. #sa cum am mentionat mai sus, unuldin aspectele cele mai daunatoare ale acestui proces este modul in care acestesisteme de valori negative sunt utili$ate pentru a justifica moral raul facutdusmanilor nostri. #tunci cand dusmanul este considerat ca rau si ca nu estedoar justificat, dar este datoria noastra sa facem rau, putem ajunge la a cau$achiar un genocid. 3ronia tragica si distructiva este insa, asa cum istoria atesta,este ca sistemele morale si religioase sunt in sine printre cau$ele principale aleraului produs de om.

#nali$a lui Ervin :taub (67K7" demnostrea$a ca a face tap ispasitor si aataca dusmanii sunt acte care apar in special in conditii de suferinta, amenintare,stres si frustrare. #ceste conditii dificile pot fi de ordin economic, personal sausocial. O trasatura comuna este totusi aceea a perceptiei unui atac asupra eului. #cest asalt asupra eului si a conceptului de )Eu) conduce la un raspuns pe careIein$ 4ohut (67AK" il numeste )furie narcisica) si la dorinta e+presa dera$bunare. 3n acele momente, furia resimtita poate fi ata de puternica, dedistructiva, incat ajungem sa ignoram si propria persoana. #menintarea la careputem raspunde in acest mod, cu aceasta furie narcisica este cea la adresapropriei vieti. Daca ne a fost violat ceva fundamental pentru fiinta noastra sireactionam printr o furie instinctuala, e+primam ceea ce =irman Fila (677A" au

16

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

17/45

numit profun$imile si pericolul unui atac grav, teama noastra de nefiinta. Este important sa intelegem ca acest gen de furie narcisica poate apare caraspuns la amenintarea oricarui aspect central al eului, cu alte cuvinte a oricaruicentru personal care defineste si mentine personalitatea. #cestea pot fi corpul,prietenii, familia, etnia sau specia, poporul, convingerile noastre, religioase saupolitice, idealurile sau modelele noastre.:copul furiei intense este atat de a nedisocia de durerea produsa sinelui, cat si de a distruge dusmanul care ne aatacat astfel. :tarea personala poate contine nu doar fenomenul actual al furiei,cat si alte sentimente profunde de furie traite de cei care au fost maltratati, lovitide boala etc. 3n arena politica, asa cum au aratat :taub ca si alti cercetatori,putem observa cum discriminarea rasiala, genocidul, ra$boiul sunt adesea

re$ultatul unei profunde le$ari a conceptiilor profunde ale unui grup sau popor, fiein pre$ent, fie de a lungul istoriei.

De e+emplu in Fermania anilor MC!, oamenii cautau probabil un lider puternic pentru a le asigura un centru stabil, in relatie cu care sa poata restabilisimtul incalcat al identitatii. #sa cum analistii politici au inteles clar, o tara se varegrupa in jurul conducatorilor ei atunci cand este atacata, indiferent cat de putinpopulari au fost acei lideri anterior. 9iderii abili vor e+ploata acest fenomenulterior prin orientarea dorintei oamenilorspre ra$bunare, spre o tinta, fie ca esteagresorul real, fie doar un tap ispasitor convenabil ales.

Ctre o psihologie transpersonal a rului

*are este atunci solutia pentru raul uman/ #cest subiect este atat decomple+ incat raspunsul nu este unic sau simplu. *u siguranta nu este unraspuns final comunicat noua de o instanta transcendenta si nu avem alternativadecat sa luptam in iposta$a noastra de fiinte umane, ca fiinte complete, curealitatea raului nostru interior . *u toate acestea, anali$a pe care am mentionat omai sus tinde sa aduca cel putin raspunsuri partiale la aceasta intrebare.3mplicatia cea mai importanta este caracterul central alempatiei si bunavointeiin ecuatia moralei si necesitatea relatiei cu centre personale interne si e+terne

17

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

18/45

care repre$inta si e+prima aceste calitati, facand astfel sinele capabil sae+peientie$e relatia sa cu intreaga realitate a =iintei sale. 3n viata, aceste centrepersonale benefice pot fiJ

L -ersoane semnificative, ca parintii empatici, binevoitori, prietenii, mentorii,terapeutul sau ghidul spiritual.

0alori si principii morale universale

L 3deologii religioase, sociale si politice care e+prima valori ale empatiei siafectiunii universale.

L 3magini arhetipale interioare ale empatiei si afectiunii, precum :ineleReali$at, 2uddha, *hristos, =ecioara @aria, 4rishna, Dumne$eu.L *ei care au descoperit acestea in interiorul lor, poate ca re$ultat al practicii lor spirituale, vorbesc despre suflet, ca inima lor spirituala si despre @artorul'ranscendent sau mentalul spiritual empatic.

Doar in relatie cu aceste centre personale empatice si afective, sinele vaputea incepe procesul de vindecare a traumei produse de influenta ? contactul cu

centrele non empatice si rauvitoare . #sa cum am aratat mai sus, aceastavindecare poate fi perceputa ca un proces de autocunoastere si reali$are asinelui, iar un element important aici este cunoasterea si integrarea umbrelor personale si colective. #cest proces ar putea implica terapia personala,de$voltarea constiintei morale, schimbari fundamentale in relatiile cu ceilalti sauin afilierea politica sau religioasa, ca si practica spirituala de un anumit gen saualtul.

De asemenea este important sa vedem fenomenul raului nu doar ca oproblema personala sau psihologica. #cest fapt ne va deschide spre o orientarepsihologica.@odelul lui 4en Gilber (677H, 6777" pre$inta o modalitate importanta in acestsens. *onform lui Gilber, este important sa recunoastem aspectele atat interior

18

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

19/45

e+terior, cat si individual colectiv ale oricarui fenomen. Daca aplicam acestea lafenomenul raului, vom obtine ceea ce este redat in tabelul de mai jos.

Cvadrantele Binelui i Rului 3;'ER3OR EN'ER3OR

3;D303D1#9 3dentitate &i :ensulEul ui De$voltaremoral -sihoterapie@editatie sispiritualitate

'ratamente cumedicamente'erapii comportamentale-siho chirurgie

*O9E*'30 @ituri 0alori culturale3deologii si religii3maginea despre lume

9egi si obiceiuri3nstitutii9imbaj si propaganda

:istemul economic

3ntai avem cadrul individual interior. #cesta este cadrul e+perientei psihologice,interioare. 3n raport cu morala si raul, avem cadrul constiintei morale si spirituale,al constiintei empatice, al de$voltarii judecatii morale, a caracterului si apersonalitatii, al reali$arii de sine. 1nul din modurile in care putem urmari sapromovam binele reali$at de oameni si a lupta impotriva raului moral este de a

lucra direct asupra acestor aspecte ale =iintei noastre. -entru cei mai multi, inspecial psihologi si psihoterapeuti, acesta pare a fi cel mai important cadru. 3nsa,implicatia principala a modelului lui Gilber este necesitatea de a e+amina sicelelalte trei perspective.

3n cadrul e+terior individual privim individul din e+terior si reactionam lacomportamente e+terioare. :ub aspect moral, acesta este cadrul in care se ridicaintrebarea privind cum vom controla pe cineva care are un comportament viciat

si cum putem sa substituim comportamentul antisocial cu unul prosocial. #cestcadru propune solutii e+terioare pentru raul individual, cum ar fi restrictii sauinchisoarea, impunerea unor programe sau mecanisme de recompensa pedeapsa, ca si utili$area medicatiei si a psihochirurgiei pentru a controlacomportamentul agresiv.

19

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

20/45

1rmea$a cadrul interior colectiv. #ici ne referim la grupuri, societati,culturi din perspectiva interioara care permite o intelegere optima. 3n termeni demoralitate, acesta este cadrul valorilor culturale, al convingerilor, miturilor,ideologiilor si al conceptiei despre lume. #sa cum am va$ut, mare parte dinaceste aspecte ale e+perientei colective pot manifesta un rau, iar morala cereimbunatatirea lor. 3nsa, deoarece acesta este un cadru al e+perientei interioare,acesta nu poate fi modificat din e+terior sau sa impunem alte alternative,perspective morale mai bune intr un mod direct. 3n schimb,schimbarea trebuie saapara din interior, poate ca re$ultat al eforturilor membrilor mai cunoscatori si maicurajosi ai comunitatii, care vor indra$ni sa infrunte raul care domina. 3n final avem cadrul e+terior colectiv. #cesta se refera la structurile sociale

care pot fi observate din afara, inclu$and legi si traditii, institutii, limbajul camijloace de propaganda, ca si sistemul economic. #desea, aceste structurisociale sustin un sistem care este rau in sine sau asigura conte+tul socialfavorabil amplificarii raului. Desi poate fi dificil sa incalci traditii sau sa schimbimodul in care oamenii utili$ea$a limbajul, guvernele au puterea de a facepropaganda, a trece peste lege, a reforma institutii si a modifica sistemuleconomic. De fapt, acesta este poate modul cel mai direct si rapid in care raul

poate fi invins in cadrul societatii. 3nsa, de e+emplu, stabilirea in @area 2ritanie a:erviciului ;ational de :anatate si introducerea legilor impotriva discriminariirasiale si se+uale sunt neindoielnic victorii ale binelui. Dar, de asemenea,guvernele pot si adesea chiar o fac, sa utili$e$e puterea inspre rau, de e+empluin incalcarea 9egilor ;uremberg care defineau statutul evreilor in Femaniana$ista. 1n alt element important in abordarea e+terior colectiva a raului, asa cumanali$a lui Ervin :taub a aratat, este importanta eliminarii conditiilor sociale careproduc suferinta, stres, frustrare, acestea fiind conditiile in care poate emergeraul. Desi aceasta poate fi in responsabilitatea celor care au puterea politica, nudoar guvernele sunt cele care pot determina schimbari in structurile sociale. 3nacest sens, nu trebuie sa subestimam puterea grupurilor de presiune, acomentatorilor media si politici. De asemenea, sa nu uitam ca noi traim cu totii in

20

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

21/45

micro societati, ca grupurile familiale, cluburile si organi$atiile in care multidintre noi avem puterea de a aduce schimbari sociale semnificative, fie in bine,fie in rau.

:copul meu in identificarea si descrierea acestor cadre este de asublinia faptul ca solutia pentru e+istenta raului va fi optima in toate cele B cadre.;u este suficient sa adoptam legi daca nu evaluam si valorile si convingerileoamenilor. ;ici nu ne putem astepta ca raul sa dispara in lume ca urmare a uneiorientari personale spre puritate si de$voltare, fie prin psihoterapie, fie printr odisciplina spirituala, daca astfel ignoram realitatile sociale si politice imediate,precum suferinta si nedreptatea. De asemenea, nu va fi suficient sa ne ba$am

doar pe abordarea care propune sanctionarea raului sau supunerea acelor persoane care comit raul, unui tratament psihologic sau medical. Freseala fiecareia dintre aceste perspective consta in ignorarea valorii si aimportantei celorlalte perspective. :emnificatia fiecareia este data de contributiape care o aduce fiecare imaginii globale, care trebuie va$uta din perspectivatuturor celor patru cadre. @ai trebuie reali$at demersul de intelegere a moduluide de$voltare in fiecare cadru in parte. *onform lui Gilber, e+ista similitudinifoarte apropiate intre patternurile evolutive sau fa$ele de$voltarii care apar infiecare cadru. :e poate distinge un proces evolutiv in C fa$e, de la pre personal,pre social la personal si social, la transpersonal si spiritual. Gilber (6777"propune studii mai detaliate si e+tinse a acestor patternuri evolutive comune.

#s vrea sa inchei prin trecerea in revista a implicatiilor acestei perspectiveevolutive si transpersonale pentru intelegerea de$voltarii morale si a naturiibinelui si raului. #m afirmat faptul ca actiunea morala depinde de de$voltarea

empatiei si a bunavointei, a inimii si a mintii.

*u alte cuvinte, empatia apare ori de cate ori o persoana se manifestamai presus de modul egocentric de a fi, avand intelegere si pentru e+perientaaltora (sau a unei realitati mai ample". 3nsa empatia poate avea o deschidere maimica sau mai mare. E+ista oameni care pot empati$adoar cu cei apropiati,

21

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

22/45

familia sau prietenii, altii cu membrii grupului sau cu cei de aceeasi nationalitatesau etnie. De asemenea un numar mic de oameni pot fi capabili de a empati$acu toti ceilalti.

0edem astfel empatia ca pe ceva care se poate amplifica in cursulde$voltarii, paralel cu evolutia generala de la individual egocentric la personal social si global transpersonal. 3n mod similar, am putea intelege inmultirea sidiversificarea celor fata de care simtim o procupare, pe care ii consideram maidegraba )tu) decat )el ? obiect).9a cel mai inalt nivel al de$voltarii transpersonale,asa cum afirma Gilber (6777" raportarea morala se poate e+tinde dincolo deuman, cuprin$and toate fiintele sensibile sau chiar intreaga realitate.

Din aceasta perspectiva transpersonala, binele este promovat in lume, iar raulcontrabalansat prin de$voltarea constiintei morale, asa cum pre$inta cele patrucadre ale lui Gilber. 3nsa constiinta nu este suficienta, avem nevoie deasemenea de abilitatea si puterea de a actiona direct in concordanta cuconstiinta noastra morala. #dica avem nevoie si de aptitudini si putere. Binele si raul iau nastere in mintea si inima noastre, astfel ca destinulnostru este chiar in mainile noastre . ;u avem alta solutie raul nu este o fortamisterioasa, o realitate necunoscuta, demonica ce ne poseda sau ne invadea$a.Raul este parte a ecuatiei umane, la fel de familiar noua ca propriul chip. 3ntradevar, chipul uman este cel va$ut in momentele noastre cele mai putinempatice, rauvoitoare sau dificile. Raul moral apare ca re$ultat al capacitatiiumane de a avea constiinta egoului si e+istenta personala. Raul exista pentru ca noi existam, iar solutia radicala impotriva rauluieste dezvoltarea constiintei umane dincolo de egocentrism, ctre o

armonie transpersonala, bazata pe empatie extinsa, bunavointa, ca si pe ocapacitate crescuta de a actiona in conformitate cu consttinta noastra. Inacest mod cream calea spre adevarata realizare a Sinelui in sensul depesoana completa, conectata cu intreaga realitate . In viziunea mea, aceasta realizare a Sinelui este totodata realizarea

22

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

23/45

spirituala. Iar acest spirit este, cred eu, sursa profunda a constiinteinoastre morale si adevarata baza a empatiei si afectivitatii.

Bibliografie

2uber, @. (67A!". 3 and 'hou. EdinburghJ '. '. *lar5.

Daniels, @. ( !!!". 'he shado8 in transpersonal ps

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

24/45

4ohut, I. (67AK". 'he :earch for the :elfJ :elected Gritings of Iein$4ohut, 67H! 67AK. 0ol. 6. @adison, *onn.J 3nternational 1niversities -ress.-ec5, @. :cott (677A". -eople of the 9ieJ 'he Iope for Iealing Iuman Evil, ndEd. ;e8 or5J :imon :chuster.

Rogers, *.R. (67H7". )# theor< of therap

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

25/45

Prof. univ. dr. Michael Daniels este conductorul programului de master:"Studii ale Contiinei i Psihologie Transpersonal" de la iverpool "!ohn

Moores" niversit#$ Marea %ritanie. &ndeplinete funcia de director al "Departamentului de studii 'n psihologie transpersonal" de la aceeai universitate$ fiind mem(ru al "Seciei de Psihologie Transpersonal" a "Societii Psihologice %ritanice" i al "Societii pentru Cercetri Psihice".

) pu(licat peste *+ de lucrri 'n domeniul strilor de contiin$ psihologietranspersonal i psihologie aplicat. ,ste mem(ru 'n Comitetul redacional al "-evistei de Psihologie Transpersonal" din Marea %ritanie. Se ocup de

promovarea psihologiei transpersonale prin nternet$ put/nd fi vi0itat la111.michaeldaniels.co.u2 sau 111.transpersonalps#cholog#.co.u2

Rul este un cuvnt dificil. O problem major este dat ins de faptul cacest concept al rului a devenit demodat n mediile intelectuale, inclusiv ncadrul psihologiei transpersonale (Daniels, !!!". #ceasta se datorea$ par%ial

cre&terii tendin%ei spre violen%, a presei de scandal, ca &i orientrilor fundamentaliste religioase &i ideologiilor fanatice. 'o%i ace&ti oameni implica%i ndomeniile de mai sus, tind s foloseasc conceptul de ru ntr un sens popular,neglijent, chiar isteric, v$nd n )ru) o )alt) realitate absolut, substan%ial,chiar demonic care poate )poseda) anumite persoane, transformndu le prinslbirea fatal a personalit%ii. *a re$ultat, aceste persoane posedate de ruajung dincolo poate de trirea, compasiunea fireasc, uman. De asemenea, la

ei nu se mai pune problema mntuirii, care se poate reali$a doar printr ointerven%ie supranatural sau cu adevrat divin, poate ajutata de ritualurile dee+orci$are reali$ate asupra lor de preo%i sau prin convertirea la alte noi valori &iconvingeri religioase.

*ontrar acestora ns, gndirea postmodern consider c evaluarea de

25

http://www.michaeldaniels.co.uk/http://www.transpersonalpsychology.co.uk/http://www.transpersonalpsychology.co.uk/http://www.michaeldaniels.co.uk/

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

26/45

ordin moral este relativ &i specific unei anumite culturi. udec%ile noastreasupra binelui &i rului se ba$ea$ doar pe valori sociale sau personale care, nesen%, ar fi arbitrare &i locale. *u alte cuvinte, se consider c binele sau rulnu e+ist ntr un sens absolut, ci ceea ce este bine pentru o persoan sau osocietate poate fi considerat ru de o alta. De&i noi putem evalua moral anumitefapte sau ac%iuni n conformitate cu preceptele unui sistem ideologic sau socialdat, nu am putea e+trapola n mod justificat aceste evaluri sau opinii pentru altesociet%i sau culturi.

Rdcinile filosofice ale rului

-o$i%ia fundamentalist consider c rul este o realitate absolut &isubstan%ial. -entru relativi&ti ns, rul este doar un punct de vedere. ns, noitrebuie oare s alegem ntre aceste dou po$i%ii complementare, opuse,polari$ate/ E+ist oare un mod de a accepta realitatea absolut a rului, fr ane ba$a pe o serie de valori culturale sau a invoca premise ideologici saureligioase discutabile sau a cdea n ispita cunoscut a unui )ru) n sensroman%at. *u alte cuvinte putem avea o n%elegere pe ba$e &tiin%ifice, ra%ionale

asupra conceptului de )ru), care s nu nege n mod radical e+isten%a sa/ nvi$iunea mea, rspunsul este )Da). n plus aceast abordare ne poate conducespre posibile solu%ii asupra problemei rului.

0oi ncepe prin a preci$a faptul c eu folosesc cuvntul )ru) n special nsensul su descriptiv sau ca atribut. Re%ine%i, aceasta contrastea$ cu utili$area)rului) ca substantiv, mod n care ne am referi la un gen de realitate ipotetic,cum ar fi o for%, o substan% sau o entitate supranatural. Din punctul meu devedere, )rul) nu presupune substan% fi$ic sau metafi$ic. )Rul) doar descrieanumite lucruri, care pot fi ac%iuni, fapte, persoane, valori, convingeri, procesesau alte fenomene. 1tili$area descriptiv a )rului) implic desigur &i o judecatmoral. *uvntul )ru) este re$ervat &i utili$at pentru a desemna condamnareamoral e+trem. )2inele) &i )rul) e+ist prin urmare doar ca re$ultat al con&tiin%ei

26

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

27/45

morale, umane &i al capacit%ii umane de a face evaluri morale. #m gustatfructul arborelui cunoa&terii al binelui &i rului &i nu e+ist ntoarcere saueschivare din fa%a con&tiin%ei noastre morale. -entru a face aceasta, ar trebui srenun%m la $estrea (mo&tenirea" noastr spiritual.

3n ciuda argumentrilor orientrilor postmoderne, evalurile de ordin moral nusunt doar relative, ci din contr, con&tiin%a noastr moral poate face judec%iuniversale asupra binelui &i rului. -rivind aceasta, eu sunt cu totul de acord cuopinia filosofului moral american ohn 4e5es pre$entat in principala sa carte) nfruntnd rul) (677!". 4e5es consider c judec%ile morale se ba$ea$ nprimul rnd pe fundamentul moral al valorii umane asupra a ce este )bun) &i )ru,

nedrept). E+ist anumite lucruri care sunt n mod universal &i intrinsec bune lucrurile despre care orice persoan ra%ional consider c sunt benefice. #cestea sunt att via%a n sine, hrana, adpostul, securitatea financiar, osocietate stabil &i dreapt, iubirea &i respectul, capacitatea de a %i talentul,poten%ialit%ile. 3n schimb, rul sau nedreptatea se refer la acele lucruri care seopun unei vie%i fire&ti. 3ar acestea include durerea ndelungat, boala, moarteaprematur sau nea&teptat, teama, depresia, srcia e+trem, violul,

agresivitatea, privarea de libertate, dispre%ul &i i$olarea social.

Este important n acest punct s facem distinc%ie ntre aceste aspecteuniversale sau intrinseci ale binelui de acel bine major, relativ definit &i consideratastfel de o ideologie sau un grup particulare. #cest bine relativ poate fi bog%iamaterial, renumele, puritatea rasial, controlul sentimentelor, conformismul saudevo%iunea religioas. n realitate, a&a cum voi e+plica mai detaliat mai tr$iu, demulte ori rul manifestat n lume este re$ultatul direct al promovrii &i impuneriiacestui bine relativ, ideologic n raport cu (&i de obicei pe ba$a" binelui simplu,universal.

'ragedia vie%ii umane esta dat de faptul c adesea suferim o nedreptate sausuportm un ru pe care nu l meritm. n multe ca$uri, rul are cau$e

27

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

28/45

neprev$ute sau naturale, cum ar fi epidemiile, cutremure, uragane, molime sau jafurilor. De&i putem considera acestea ca fiind )ru natural), apari%ia acestor evenimente negative naturale nu are implica%ii morale. #firm aceasta n ciudatendin%ei multor societ%i &i curente filosofice tradi%ionale, dar &i ne8 age, de ainterpreta aceste evenimente ca fiind meritate, cu alte cuvinte ca fiind pedepsepentru gre&eli religioase sau morale, date de o anumit inteligen% supranaturalsau ca efect inevitabil al 5armei. -rin aceasta nu as vrea s afirm c fiin%a umannu are capacitatea &i datoria moral de a reac%iona la acesteevenimentenaturale, ci doar c aceste evenimente n sine sunt amorale.

E+ist de asemenea, un alt tip fundamental de ru nemeritat, acela pricinuit

de fiin%a uman. #cesta este domeniul esen%ial al rului moral. #stfe, conform lui4e5es, rul moral poate fi definit ca fiind rul nemeritat cau$at de fiin%ele umane.9a acest punct s ar putea obiecta faptul c a rni o persoan nu poate finiciodat meritat sau justificat &i astfel vorbim despre ru moral ori de cte orioamenii produc un ru. *u toate acestea, dac e+ist un criminal n serie ntr noi,nu este doar moral justificat, ci imperativ s fie prins &i mpiedicat s hoinreascpe str$i e+ersndu &i talentul su particular. ns, afirmnd c un criminal n

serie merit s fie pedepsit cu nchisoare, trebuie s avem clar principiileconform crora aceast ac%iune este moral justificat. Dac nu avem aten%ianecesar, ideea de ru meritat poate deveni u&or ba$a ce ar justifica r$bunarea,rul nemeritat, necontrolat cu alte cuvinte ar pute deveni o premis pentruproducerea rului.

4e5es preci$ea$ faptul c singura justificare moral posibil pentru aproduce ru este n ca$ul cnd acesta serve&te respectrii moralei, definite caba$ a bunstrii umane. ns, 4e5es stabile&te limite prea largi ruluil meritat, justificnd de e+. pedepsirea unui ofensator doar de dragul de a pedepsi. Eu ofer o definire mai specific &i poate mai pu%in controversat care sus%ine principaladefinire ordine de $i a lui 4e5es.

n vi$iunea mea, rul meritat sau justificat poate fi definit ca fiind rul minim

28

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

29/45

care poate mpiedica un mai mare ru nemeritat. #stfe, conform acestei definirieste justificat moral s nchi$i rufctori dac pre$en%a lor in comunitate ar constitui o amenin%are, un posibil ru pentru sine sau pentru al%ii. n schimb, nueste moral justificat s e+ecutm un simplu ho%. 'oate pedepsele ar trebui s fiere$onabile, propor%ionale cu fapta.

O consecin% important a reali$rii distinc%iei ntre conceptele de ru meritat&i nemeritat este aceea c ne de$vluie faptul c e+ist ac%iuni pentru care nupoate e+ista niciodat o justificare moral valid. #ceasta pentru c nu potprobabil preveni un ru mai mare, nemeritat. #ceste ac%iuni sunt cu alte cuvinte,rul absolut, evident &i includ violul, rpirea, abu$ul fi$ic &i se+ual asupra copiilor,

mutilarea, tortura. n schimb, anumite forme de jaf si crime sunt uneori, nvi$iunea mea moral justificate (de e+. furtul hranei n ca$ de inani%ie sau omorul n ca$ul aprrii propriei vie%i sau a altora".

:ubliniem c definirea rului moral ca ru nemeritat cau$at de oameni, nu seface referire la inten%ia con&tient, alegerea sau deci$ia de a face ru. #ceastaeste de fapt, o omisiune deliberat &i foarte important. :e afirm n mod

obi&nuit c o ac%iune este moral bun sau rea doar dac acea persoan a deciss o fac. 'otu&i, a&a cum 4e5es a demonstrat concret, mai mult ru moral estede fapt neinten%ionat. -rin aceasta 4e5es se refer nu att la rul produsaccidental, de e+. mpu&carea neinten%ionat a unei persoane n timpul cur%riiunei arme, ci mai degrab la rul re$ultat al unor caracteristici umane negativesau vicii, cum ar egoismul, gelo$ia, la&itatea, cru$imea, avari%ia. Oamenii deacest gen nu aleg n mod voit s produc ru, ci mai degrab rul decurge dinstructura lor caracterial defectuoas.

Bazele psihologice ale rului

#stfel am nceput s trecem dincolo de pura anali$ filosofic, la considerareacau$elor psihologice ale rului. *e i determin pe oameni s fac ru/ *um se

29

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

30/45

formea$ caracterul/ E+ist oameni ri in esen%a lor/ Dac da, ei se nasc ri saudevin ri/ -utem mpiedica rul sau reabilita pe cei ce l produc/

0oi ncepe cu ntrebarea *um devin oamenii capabili s fac ru/ Rspunsulcare decurge din defini%ia noastr asupra rului moral este atunci cnd individuleste capabil s produc ru nejustificat. *opiii mici sunt, conform concep%ieimele, total vulnerabili &i incapabili s fac ru. ;u am v$ut niciodat un bebelu&ru, cu e+cep%ia imaginilor distorsionante din filmele holl

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

31/45

animale. 3n ca$ul animalelor, agresiunea nu este privita din punct de vederemoral, in timp ce in ca$ul fiintelor umane, agresivitatea poate fi folosita fie in bine,fie in rau. #gresiunea devine negativa din punct de vedere moral atunci candpresupune o alegere constienta sau este e+presia unei trasaturi de caracter careproduce un rau nemeritat deci rau produs constient sau nemeritat. =reud a avutpartial drepate tunci cand a postulat e+istenta instinctului )thanatos) (67 !" princare fiintele umane ar avea o capacitate innascuta pentru rau sau distrugere.3nsa a gresit considerand ca thanatos este o tendinta rea, distructiva in cadrulinconstientului. Dimpotriva, tendinta noastra innascuta spre rau, ca si spre bine,este o consecinta a programarii speciei umane in sensul de$voltarii constiinteiegoului si a caracterului.

:pre deosebire de conceptia lui =reud asupra inconstientului, consider caafirmatiile lui ung (e.g. 67>>" asupra acestei teme mult mai valoroase siinstructive. 3n conceptia lui ung, inconstientul poate fi periculos, insa nu este inesenta rau sau distructiv. *u toate acestea, e+ista o importanta componentafunctionala a inconstientului, care, in anumite conditii poate deveni o sursapentru mare parte din raul pe care fiintele umane il produc in lume. #ceastacomponenta este umbra. *onform lui ung, umbra este partea intunecata a

personalitatii e+primate constient, persona. 1mbra repre$inta acele calitati sicaracteristici personale neacceptate de ego si care prin urmare lupta impotrivalor. *ele mai importane mecanisme de aparare de acest gen ale egoului suntreprimarea si proiectia. #tunci cand reprimam ceva, egoul impinge acestetendinte inacceptabile in inconstient, unde raman ca secrete personalerusinoase?penibile. #stfel, reprimarea necesita energie psihica si ne poateproduce suferinta ca urmare a scaderii generale ulterioare a re$ervelor noastrepsihologice de energie. Reprimarea poate de asemenea sa ne produca dureredeoarece umbra poate contine calitati benefice, po$itive necunoscute sinee+primate, cum ar fi capacitatea de a ne bucura, a iubi, a crea.

@ult mai periculos si continand un rau potential este, totusi, mecanismul deaparare constituit de proiectie. -rin proiectie, caracteristicile neacceptate aleumbrei sunt respinse la propria persoana si perceputa ca fiind locali$ate in

31

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

32/45

e+terior, de obicei in alte persoane. #stfel, de e+emplu, un sentiment propriuneconstienti$at de furie, ura, gelo$ie, egoism sau lacomie sunt in mod falsconsiderate ca apartinand unei alte persoane sau unui alt grup. #ceasta proiectieimaginara si inconstienta va determina in general o apreciere morala asupraacelui obiect, reali$ata constient, care ne va conduce gradat la un comporatmentnegativ fata de acea inocenta persoana. 3n mod concret, acest fapt e+primadisconfortul minor consecutiv unei simple dojeni sau unui comentariu nedorit laadresa propriei persoane pana la raul major care este violul, tortura, crima siproblemele etnice. *onform lui ung, acestea re$ulta din faptul ca umbra are un efect decompletare si compensare asupra persoanei constiente. 3n conditiile in care

persoana este evaluata ca fiind buna, umbra va fi considerata rea. Daca aceastaumbra negativa este proiectata apoi asupra altora, acele persoane vor ficatalogate si percepute ca fiind dusmanul nostru moral si ca urmare vom resimticonstient ca justificat un anumit rau pe care l am putea cau$a acelor persoane,rau interpretat cu intelepciune de ego ca rau meritat. #stfel, raul (nemeritat" esteapreciat ca fiind bun (meritat". #ceasta este dilema morala care poate fi produsaprin proiectie. 3dentificarea umbrei inconstiente ca fiind o importanta sursa de rau

in ca$ul omului, nu contra$ice ideea e+primata mai sus prin care tendinta sprerau se de$volta odata cu emergenta constiintei egoului. #ceasta si pentru caumbra insasi este un produs al de$voltarii personalitatii. 1mbra se formea$aastfel din trasaturile personalitatii luate ca intreg si care nu pot fi acceptate deconstient. Deoarece aceste trasaturi nu sunt acceptate de constiinta, vor ajungein inconstient unde vor forma constelatii sub forma unei umbre comple+e.

3nsa, vorbind despre raul care poate fi cau$at de proiectiile inconstiente aleumbrei, trebuie cu totii sa recunoastem, asa cum si 4e5es (677!", @. :cott -ec5(677A" si Erich =romm (e.g. 67BA, 67>B, 67AC" au recunoscut, e+istentapersonajului ? caracterului rau. #ici este vorba despre sistemul ego persoana casi cau$a principala, directa a raului si nu umbra. *u alte cuvinte, individulde$volta o perceptie de sine, o structura constienta de personalitate care esterea in sine, in sensul ca devine sursa de rau nemeritat indreptat spre sine sau

32

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

33/45

spre altii. #stfel putem de$volta trasaturi de caracter vicioase, care e+prima literalca sunt pline de viciu.

*um este posibila insa o astfel de de$voltare deficitara a fiintei/ 1n raspunssimplu ar fi, desigur, ca de$voltarea personalitatii este re$ultat al sociali$arii sienculturatiei. -rin interiori$area comportamentelor, parerilor, valorilor, asteptarilor,conceptiilor altora, acestea fiind transmise prin mecanismul recompensa ?pedeapsa, e+emplu personal de comportament, limbaj, ideologie si normeculturale, copilul dobandeste un eu sociali$at, o persoana si un concept de sine.Daca toate aceste interiori$ari sunt vicioase in sine, copilul va de$volta in modinevitabil o structura de caracter cu un potential de a produce rau.

Daca este plasat intr o familie sau societate disfunctionale, deficitare, in careviolenta, rautatea, avaritia, egoismul sunt modele promovate ? incurajate sau incare este considerata normala sau acceptata manifestarea atitudinilor rasiste,copilul va de$volta o structura de sine ce va incorpora si e+prima aceste trasaturinegative. -ersonalitatile re$ultate vor fi capabile sa produca rau la fel de firescasa cum un caine latra este pur si simplu natura lor de a se comporta astfel. @aimult, atunci cand acest gen de oameni ajung intr o postura in care pot influenta

de$voltarea generatiei viitoare, fie ca parinti, profesori sau diverse modele, atunciintreg ciclul vicios, distructiv se va repeta.

*onform lui =irman Fila (677A", in e+celenta lor carte )'he -rimal Gound),desi acest proces al sociali$arii poate fi tipic, nu este implicit sau natural, cirepre$inta o lipsa sau diminuare ba$ala a ocrotirii empatice fata de de$voltareacopilului, care adesea conduce la neglijare si abu$. Ei argumentea$a aceastaprin faptul ca copiii sunt traumati$ati prin de$voltarea unui sine fals sau a uneipersonalitat pentru supravietuire, ca urmare a incapacitatii adultilor care i crescde a empati$a si de a reflecta cu acuratete e+perienta proprie a copilului. 3n acestmod, copilul nu va putea dobandi o structura de sine autentica, ba$ata pereflectare si acceptare a =iintei sale in intregime.

*a urmare, copilul va de$volta un sistem de sine fals, ba$at pe adaptarea la

33

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

34/45

comportamentele, valorile si opiniile non empatice al parintilor. Datorita acesteiincapacitati de a empati$a cu e+perienta copilului, adultul va trata copilul maidegraba ca pe un obiect sau lucru decat ca pe un subiect sau o persoana. 3nvi$iunea lui @artin 2uber (67A!", copilul devine un el mai degraba decat un tu siastfel este perceput ca fiind ceva ce trebuie modelat conform dorintelor siconceptiilor adultului.

Desigur, parintii si educatorii trebuie sa stabileasca limite in comportamentulcopiilor si sa pre$inte e+emple personale de comportament po$itiv, eficace. 3nsaaceste interventii ale adultului trebuie sa fie conduse intotdeauna de o adancaintelegere a necesitatilor si e+perientei reale ale copilului, adica printr o profunda

empatie cu copilul. #cest gen de educatie parentala suficient de buna care vaconduce la de$voltarea unui sine autentic, este e+trem de diferita de manipulareadistructiva, ofensatoare?ce raneste consecutiva incapacitatii de a empati$a cunatura copilului. *onform lui *arl Rogers (67H7", adultii dobandesc aceastatendinta de a educa prin manipulare ca urmare a iubirii si acceptarii conditionatea copilului lor. #stfel, copilul va invata gradat cum trebuie sa gandeasca, sasimta, sa se poarte pentru a primi iubirea si acceptarea din partea parintilor si a

altor persoane importante. #ceste conditii impuse vor fi chiar incluse in perceptiade sine a copilului si ca urmare devin trasaturi caracteristice ale personalitatiisale sau personalitate de supravietuire. Remediul acestui proces distructiv,conform lui Rogers este ca atitudinea parintelui fata de copil sa devina una deiubire si acceptare neconditionata, pe care Rogers o numeste )atitudine po$itivaneconditionata). Doar atunci cand iubirea si respectul sunt neconditionate, copilulva resimti o atmosfera psihologica si sociala in care va fi posibil si admis sadevina ceea ce el sau ea este cu adevarat. 3n vi$iunea mea, incapacitatea empatica si iubirea conditionata nu sunt doar simple aspecte ale traumati$arii primare a copilului, ci sunt caracteristici generaleale psihologiei raului. #stfel, raul re$ulta atunci cineva ii tratea$a pe ceilalti saupe sine ca fiind obiecte sau lucruri sau cand este vorba de o incapacitate deavea in vedere propria bunastare. Daca empati$am in mod autentic cu cei din jur,

34

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

35/45

tratand fiecare persoana ca fiind un )tu) si nu un )el?obiect), nu este posibil sa learatam simultan respect si o atitudine morala, dupa care sa le producem rau(caracter rau". Daca una dintre aceste conditii nu este indeplinita, atunci potapare diverse forme de rau moral.

#cest argument este ilustrat in figura de mai sus, in care reali$e$ intai o

distinctie intre empatie si egocentrism. Empatia presupune intelegereae+perientei si necesitatilor celuilalt (sau a realitatii mai largi a sinelui", in timp cede pe o po$itie narcisica sau egocentrica, persoana are doar constiintae+perientei si necsitatilor sale limitate si egoiste. Dupa aceasta, disting intrebunavointa si reavointa. 2unavointa repre$inta a avea in esenta o atitudinepo$itiva fata de sine si de ceilalti, dorindu le ceea ce este bine, manifestand grijafata de bunastarea lor. Rea vointa este o atitudine bolnava sau dorinta de a leface rau altora.

Diagrama e+prima faptul ca egocentrismul si empatia, ca si bunavointa sireavointa pot e+ista in diverse grade. De asemenea este important faptul caaceste doua dimensiuni par a fi mai mult sau mai putin independente. *u altecuvinte, o profunda empatie poate coe+ista fie cu bunavointa, fie cu reavointa.Diversele combinatii de si grade de egocentrism empatie si bunavointa rea

35

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

36/45

vointa dau nastere tendintelor potentiale spre bine sau spre rau. Daca cinevapre$inta atat empatie si bunavointa, binele moral este re$ultatul cel mai probabil,fie ca actiune compasiva, grija, simpatie sau interes pentru ceilalti. Dacapredomina atat egocentrismul, cat si rea vointa, apare tendinta spre rau, subforma neglijarii, antipatieim abu$ului, a urii. #lte forme de rau sunt posibile, de asemenea, totusi, cand egocentrismul estecombinat cu bunavointa sau empatia cu rea vointa. :a ne gandim de e+emplu, laiubitul infatuat sau la parintele e+agerat de grijuliu, care, desi pot fi ghidati deintense sentimente po$itive la adresa celuilalt, nu au perceptia actuala apartenerei sau a copilului, ci in schimb, proiectea$a propriile necesitati asuprarelatiei respective. O astfel de proiectie narcisica este inerent distructiva pentru

cealalta persoana, fiind non empatica si distorsionanta. E+ista doua forme de rauin care persoana se pare ca intelege anumite aspecte ale e+perientei celuilalt,insa este invidios si rauvoitor sau cel care se bucura pentru suferinta celuilalt.

3n ca$ul sadismului, de e+emplu, )incantarea) apare pentru ca sadicul poateempati$a cu durerea victimei. :adismul nu ar mai avea sens daca victima ar fi unobiect doar care nu ar putea e+perimenta teroarea si suferinta de e+emplu dacael sau ea ar deveni inconstient?a. Desi este adevarat ca sadicul nu este constient

de realitatea ? e+perienta mai ampla a victimei (cu alte cuvinte el empati$ea$adoar cu sen$atia imediata de durere", sadismul nu presupune cu adevarat o lipsaa empatiei, cat a compasiunii. #stfel, in transa sadica, nu apare o raportaremorala la victima, care devine doar subiectul obiect al dorintelor sadicului. Desi am subliniat dimensiunile empatie egocentrism si bunavointa reavointa in determinarea tendintei spre bine sau spre rau, un alt factor inmanifestarea de data aceasta a acestor potentiale este dat de actiuneapersonala sau de puterea de a actiona. 3n viata, o persoana poate fi empatica sibinevoitoare, dar ii poate lipsi puterea, capacitatea sau aptitudinea de a reali$aactiuni benefice. 3n mod similar, o persoana poate fi non empatica si ravoitoare,dar din fericire sa nu se poata angaja in actiuni negative datorita slabiciunii saleinterioare sau a controlului social riguros. *onform acestui model teoretic, solutia de ba$a pentru caracterul negativ

36

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

37/45

consta in de$voltarea empatiei si a bunavointei sau a mintii si inimii. -entru apromova binele moral, trebuie de asemenea sa incurajam capacitatea personalade a actiona conform principiilor morale in relatiile cu ceilalti. -entru a reali$aacestea, trebuie sa inlocuim cercul vicios al atitudinii primare ofensatoare nonempatice si sociali$arii prin manipulare cu ciclul virtuos ? po$itiv al reactieiempatice, bunavointei si actiunii morale. -entru a sti cum sa reali$am toateacestea, va trebui sa intelegem mai profund functia persoanelor semnificative increarea si definirea sinelui. Iein$ 4ohut (67AA" numeste aceste persoane semnificative ca )obiecte alesinelui) si se refera la acestea in mod sintetic ca fiind )centre unificatoare). 3nteoria relatiilor obiectului, sunt cunoscute doar ca )obiecte). 3n acest te+t, voi

utili$a termenul )centru personal ? al sinelui) pentru a ma referi la aceste obiectepersonale care au rolul de a defini si unifica persoana. *entrele personale pot fi adesea persoane individuale, dar pot include sigrupuri, norme, traditii, valori, roluri, convingeri, ideologii, conceptii asupra lumii. #tat timp cat eul e+ista si poate e+ista doar in cadrul relatiilor, aceste centrepersonale reflecta si repre$inta e+perienta unui individ si in acest mod servesc ladefinirea si mentinerea eului ca sistem. Deorece sunt conditii fundamentale

pentru e+istenta eului, avem incluse in interior repre$entatari, imagini ale acestor centre personale e+terioare, care vor functiona astfel ca si centre interioare cucare sinele subiectivva pastra o relatie interioara. #stfel, ne putem forma imagini interioare despre ce inseamna grija plina de iubiresau educatorul a carui pre$enta este binevoitoare sau periculoasa, dar cu careinteriori$am un dialog interior, adesea nonverbal. E+ista, de asemenea, relatii pecare le avem cu celelalte centre personale interiori$ate, cum ar fi repre$entareanoastra interioara asupravalorilor, rolurilor, convingerilor si a ideologiilor care neau influentat de a lungul vietii noastre. #stfel, ne putem angaja la un moment datin discutii contradictorii interioare cu constiinta noastra sau sa resimtim unconflict cu identitatea se+uala sau etnica interiori$ata. -re$umptia in toateacestea esteJ daca centrele personale e+terioare sunt distorsionante, distructivesau negative, vor produce structuri ale eului distorsionate si caractere negative

37

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

38/45

sau deficitare. 3n pre$ent cunoastem destul de mult despre modul in care raulmanifest re$ulta din relatiile persoanei cu figurile semnificative siesi care suntnon empatice, rauvoitoare sau ambele.

E+ista cercetari ample de e+emplu, asupra efectelor traumati$ante sidistructive ale educatiei parentale inadecvate sau abu$ive sau ca urmare acresterii in cadrul unui mediu familial perturbat emotional, conflictual. :tudii depsihologie sociala arata ca oamenii pre$inta o dorinta redusa de a ajuta o victimaatunci cand vad pe altii care nu pot actiona in acest scop si vor reali$a chiar eiacte pe care le cred amenintatoare, dureroase daca le ordona astfel cinevarecunoscut ca autoritate. *hiar mai mult, membrii unui grup vor adoptacomportamente negative ? ce pricinuiesc rau si atunci cand au un anumit rol

social ce le permite actiuni ce 3 pot rani pe ceilalti, oamenii adesea actionea$aintr un mod care e+prima acest potential rauvoitor. 3n aceste ca$uri, actiunilealtora, autoritatea liderului, normele grupului sau rolul social actionea$a ca sicentre personale non empatice sau rauvoitoare in relatie cu care sinele devineincapabil de actiuni morale binevoitoare si empatice. O alta mentiune importanta aici este cea referitoare la natura invatata sievolutiva a raului ca aspect uman. #tunci cand oamenii fac rau, comportamentul

lor poate deveni un obicei dobandit, invatat doar prin aplicarea lui. 3n cartea sa)Radacinile Raului), Ervin :taub (67K7" arata ca un pattern de a face rauporneste adesea cu forme minore, cum ar fi porecle urate sau ostraci$area. 3nsa,atunci cand raufacatorii incep sa faca rau oamenilor in acest mod, mai tar$iu raulva deveni mai probabil, mai grav. *riminalii sadici, de e+emplu, au adesea e+perienta ranirii animalelor incopilarie, de la care au progresat gradat la uciderea animalelor si in final la crima,adesea datorita unei naturi terifiante care s a accentuaut gradat. 3n ca$ulIolocaustului na$ist am asistat de asemenea la o astfel de ascensiune a rauluide la boicotarea afacerilor evreilor la incercarea solutiei finale in campusurilemortii de la #usch8it$, Dachau si 'reblin5a. #sa cum afirma :taub, unul dinmodurile cele mai eficace in care putem preveni raul major este de a vorbi sauactiona impotriva raului minor care l precede. Raul, se pare, poate fi oprit in fasa.

38

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

39/45

:tudii de psihologie sociala au aratat ca martorii pasivi ai raului, pot avea si eitendinta spre bine sau rau, in functie de capacitatea lor de a reactiona adecvat inperioade de cri$a. #ceste persoane pasive pot fi fie indivi$i care asista la un atacde strada, fie comunitatea internationala care asista pasiv la acte de brutali$arepe scara larga sau la discriminari rasiale. 'oate acestea confirma ideea enuntata anterior privind necesitatea uneiabordari clar orientate asupra problemei raului. 3n anali$a procesului prin careomul poate face rau, nu trebuie sa subestimam importanta normelor sociale, atraditiilor, vaorilor, convingerilor, miturilor, ca si a ideologiilor politice si religioase. #sa cum am va$ut, acestea repre$inta centre personale importante, in relatie cuele personalitatea umana fiind creata si mentinuta. Daca consideram raul ca fiind

cau$a durerii nemeritate in mod neindoielnic, anumite norme, traditii etc. sunt insine negative daca incurajea$a, justifica sau ascund raul nemeritat. *a e+empleputem lua urmatoareleJ

L ;orme socialeJ cersetorul flamand de pe stradaL 'raditiiJ cum ar fi circumci$ia la femei sau uciderea nou nascutului daca estefata.

L 0aloriJ e.g. competitia se+uala la barbatiL *onvingeriJ de e+emplu )victimele isi merita soarta)L @ituri privind superioritatea rasiala sau etnicaL Doctrine religioase prin care femeile sau persoanele de culoare nu au sufletL 3deologii politice fasciste, despotice sau care accepta sclavia.

O trasatura caracteristica a celor mai multe dintre aceste sisteme negative deevaluare, convingere sau actiune o repre$inta deosebirea morala pe care o facintre interiorul si e+teriorul grupului, intre )noi) si )ei). 2unavointa sau atitudineamorala se re$uma doar fata de familia noastra, tribul, poporul sau rasa noastra,in timp ce outsider ii si strainii sunt considerati o amenintare potentiala saudusmani ce merita sa fie atacati doar pentru ca ei sunt diferiti sau datorita rauluipe care ei ni l au facut in trecut.

39

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

40/45

;u doar dusmanul poate fi obiect al atitudinii rauvoitoare constiente, dar chiar persoana in cau$a poate deveni tinta proiectiilor inconstiente ale umbrei,personale sau colective. #stfel, actiunea de a pricinui rau nemeritat asupradusmanului se datorea$a adesea unui comple+amestecat de motivatii attaconstiente, cat si inconstiente rauvoitoare. #sa cum am mentionat mai sus, unuldin aspectele cele mai daunatoare ale acestui proces este modul in care acestesisteme de valori negative sunt utili$ate pentru a justificamoral raul facutdusmanilor nostri. #tunci cand dusmanul este considerat ca rau si ca nu estedoar justificat, dar este datoria noastra sa facem rau, putem ajunge la a cau$achiar un genocid. 3ronia tragica si distructiva este insa, asa cum istoria atesta,este ca sistemele morale si religioase sunt in sine printre cau$ele principale ale

raului produs de om. #nali$a lui Ervin :taub (67K7" demnostrea$a ca a face tap ispasitor si a atacadusmanii sunt acte care apar in special in conditii de suferinta, amenintare, stressi frustrare. #ceste conditii dificile pot fi de ordin economic, personal sau social.O trasatura comuna este totusi aceea a perceptiei unui atac asupra eului. #cestasalt asupra eului si a conceptului de )Eu) conduce la un raspuns pe care Iein$4ohut (67AK" il numeste )furie narcisica) si la dorinta e+presa de ra$bunare. 3n

acele momente, furia resimtita poate fi ata de puternica, de distructiva, incatajungem sa ognoram hair si propria persoana. #menintarea la care putemraspunde in acest mod, cu aceasta furie narcisica este cea la adresa proprieivieti. Daca ne a fost violat ceva fundamental pentru fiinta noastra si reactionamprintr o furie instinctuala, e+primam ceea ce =irman Fila (677A" au numitprofun$imile si pericolul unui atac grav, teama noastra de nefiinta. Este important sa intelegem ca acest gen de furie narcisica poate apare caraspuns la amenintarea oricarui aspect central al eului, cu alte cuvinte a oricaruicentru personal care defineste si mentine personalitatea. #cestea pot fi corpul,prietenii, familia, etnia sau specia, poporul, convingerile noastre, religioase saupolitice, idealurile sau modelele noastre. :copul furiei intense este atat de a nedisocia de durerea produsa sinelui, cat si de a distruge dusmanul care ne aatacat astfel. :tarea personala poate contine nu doar fenomenul actual al furiei,

40

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

41/45

cat si alte sentimente profunde de furie traite de cei care au fost maltratati, lovitide boala etc. 3n arena politica, asa cum au aratat :taub ca si alti cercetatori,putem observa cum discriminarea rasiala, genocidul, ra$boiul sunt adeseare$ultatul unei profunde le$ari a conceptiilor profunde ale unui grup sau popor, fiein pre$ent, fie de a lungul istoriei. De e+emplu in Fermania anilor MC!, oamenii cautau probabil un lider puternicpentru a le asigura un centru stabil, in relatie cu care sa poata restabili simtulincalcat al identitatii. #sa cum analistii politici au inteles clar, o tara se va regrupain jurul conducatorilor ei atunci cand este atacata, indiferent cat de putin populariau fost acei lideri anterior. 9iderii abili vor e+ploata acest fenomen ulterior prinorientarea dorintei oamenilorspre ra$bunare, spre o tinta, fie ca este agresorul

real, fie doar un tap ispasitor convenabil ales.

Ctre o psihologie transpersonal a rului

*are este atunci solutia pentru raul uman/ #cest subiect este atat de comple+incat raspunsul nu este unic sau simplu. *u siguranta nu este un raspuns finalcomunicat noua de o instanta transcendenta si nu avem alternativa decat saluptam in iposta$a noastra de fiinte umane, ca fiinte complete, cu realitatea rauluinostru interior. *u toate acestea, anali$a pe care am mentionat o mai sus tindesa aduca cel putin raspunsuri partiale la aceasta intrebare. 3mplicatia cea maiimportanta este caracterul central al empatiei si bunavointei in ecuatia moralei sinecesitatea relatiei cu centre personale interne si e+terne care repre$inta sie+prima aceste calitati, facand astfel sinele capabil sa e+peientie$e relatia sa cuintreaga realitate a =iintei sale. 3n viata, aceste centre personale benefice pot fiJ

L -ersoane semnificative, ca parintii empatici, binevoitori, prietenii, mentorii,terapeutul sau ghidul spiritual.L 0alori si principii morale universale.L 3deologii religioase, sociale si politice care e+prima valori ale empatiei siafectiunii universale.

41

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

42/45

L 3magini arhetipale interioare ale empatiei si afectiunii, precum :inele Reali$at,2uddha, *hristos, =ecioara @aria, 4rishna, Dumne$eu.L *ei care au descoperit acestea in interiorul lor, poate ca re$ultat al practicii lor spirituale, vorbesc despre suflet, ca inima lor spirituala si despre @artorul'ranscendent sau mentalul spiritual empatic.

Doar in relatie cu aceste centre personale empatice si afective, sinele vaputea incepe procesul de vindecare a traumei produse de influenta ? contactul cucentrele non empatice si rauvitoare. #sa cum am aratat mai sus, aceastavindecare poate fi perceputa ca un proces de autocunoastere si reali$are asinelui, iar un element important aici este cunoasterea si integrarea umbrelor

personale si colective.#cest proces ar putea implica terapia personala,de$voltarea constiintei morale, schimbari fundamentale in relatiile cu ceilalti sauin afilierea politica sau religioasa, ca si practica spirituala de un anumit gen saualtul. De asemenea este important sa vedem fenomenul raului nu doar ca oproblema personala sau psihologica. #cest fapt ne va deschide spre o orientarepsihologica.

@odelul lui 4en Gilber (677H, 6777" pre$inta o modalitate importanta in acestsens. *onform lui Gilber, este important sa recunoastem aspectele atat interior e+terior, cat si individual colectiv ale oricarui fenomen. Daca aplicam acestea lafenomenul raului, vom obtine ceea ce este redat in tabelul de mai jos.

Cvadrantele Binelui i Rului

3;'ER3OR EN'ER3OR3;D303D1#9 3dentitate &i :ensul 'ratamente cu

42

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

43/45

Eul ui De$voltaremoral -sihoterapie@editatie sispiritualitate

medicamente'erapii comportamentale-siho chirurgie

*O9E*'30 @ituri 0alori culturale

3deologii si religii3maginea despre lume

9egi si obiceiuri

3nstitutii9imbaj si propaganda:istemul economic

3ntai avem cadrul individual interior. #cesta este cadrul e+perientei psihologice,interioare. 3n raport cu morala si raul, avem cadrul constiintei morale si spirituale,al constiintei empatice, al de$voltarii judecatii morale, a caracterului si apersonalitatii, al reali$arii de sine. 1nul din modurile in care putem urmari sapromovam binele reali$at de oameni si a lupta impotriva raului moral este de alucra direct asupra acestor aspecte ale =iintei noastre. -entru cei mai multi, inspecial psihologi si psihoterapeuti, acesta pare a fi cel mai important cadru. 3nsa,

implicatia principala a modelului lui Gilber este necesitatea de a e+amina sicelelalte trei perspective. 3n cadrul e+terior individual privim individul din e+terior si reactionam lacomportamente e+terioare. :ub aspect moral, acesta este cadrul in care se ridicaintrebarea privind cum vom controla pe cineva care are un comportament viciatsi cum putem sa substituim comportamentul antisocial cu unul prosocial. #cestcadru propune solutii e+terioare pentru raul individual, cum ar fi restrictii sauinchisoarea, impunerea unor programe sau mecanisme de recompensa pedeapsa, ca si utili$area medicatiei si a psihochirurgiei pentru a controlacomportamentul agresiv. 1rmea$a cadrul interior colectiv. #ici ne referim la grupuri, societati, culturi

din perspectiva interioara care permite o intelegere optima. 3n termeni demoralitate, acesta este cadrul valorilor culturale, al convingerilor, miturilor,ideologiilor si al conceptiei despre lume. #sa cum am va$ut, mare parte dinaceste aspecte ale e+perientei colective pot manifesta un rau, iar morala cereimbunatatirea lor. 3nsa, deoarece acesta este un cadru al e+perientei interioare,acesta nu poate fi modificat din e+terior sau sa impunem alte alternative,perspective morale mai bune intr un mod direct. 3n schimb,schimbarea trebuie saapara din interior, poate ca re$ultat al eforturilor membrilor mai cunoscatori si maicurajosi ai comunitatii, care vor indra$ni sa infrunte raul care domina. 3n final avem cadrul e+terior colectiv. #cesta se refera la structurile socialecarepot fi observate din afara, inclu$and legi si traditii, institutii, limbajul ca

mijloace de propaganda, ca si sistemul economic. #desea, aceste structurisociale sustin un sistem care este rau in sine sau asigura conte+tul socialfavorabil amplificarii raului. Desi poate fi dificil sa incalci traditii sau sa schimbimodul in care oamenii utili$ea$a limbajul, guvernele au puterea de a facepropaganda, a trece peste lege, a reforma institutii si a modifica sistemuleconomic. De fapt, acesta este poate modul cel mai direct si rapid in care raulpoate fi invins in cadrul societatii. 3nsa, de e+emplu, stabilirea in @area 2ritanie a:erviciului ;ational de :anatate si introducerea legilor impotriva discriminarii

43

7/25/2019 117106487 Egocentrism Vs

44/45

rasiale si se+uale sunt neindoielnic victorii ale binelui. Dar, de asemenea,guvernele pot si adesea chiar o fac, sa utili$e$e puterea inspre rau, de e+empluin incalcarea 9egilor ;uremberg care defineau statutul evreilor in Femaniana$ista. 1n alt element important in abordarea e+terior colectiva a raului, asa cum

anali$a lui Ervin :taub a aratat, este importanta eliminarii conditiilor sociale careproduc suferinta, stres, frustrare, acestea fiind conditiile in care poate emergeraul. Desi aceasta poate fi in responsabilitatea celor care au puterea politica, nudoar guvernele sunt cele care pot determina schimbari in structurile sociale. 3nacest sens, nu trebuie sa subestimam puterea grupurilor de presiune, acomentatorilor media si politici. De asemenea, sa nu uitam ca noi traim cu totii inmicro societati, ca grupurile famil