10curs tulb memorie

7/25/2019 10curs Tulb Memorie

http://slidepdf.com/reader/full/10curs-tulb-memorie 1/18

Tulburările de atenţie

• Tulburările de atenţie se numesc disprosexii, eleinteresând atât atenţia voluntară cât şi ceainvoluntară. Se clasifcă în:

• HIPERPROSEXIA semnifcă creşterea atenţiei şieste un simptom recvent în psihopatologie. Se întâlneşte atât în condiţii normale cât şi în condiţiipatologice în mod normal, în situaţii de creşterea interesului sau de risc vital, în stările de e!citaţie

şi în into!icaţiile uşoare cu alcool sau caeină, " încondiţii patologice tulburarea obsesivă obică,cenestopatii, în delirurile hipocondriace, stărimaniacale şi oligorenie.




• HIPOPROSEXIA constă în diminuarea atenţiei, înspecial a orientării selective a proceselor psiho"comportamentale. Se întâlneşte în mod normal

în condiţii de oboseală, surmena#, situaţii

an!iogene şi în condiţii patologice, tulburarean!ioasă, depresie, în schi$orenie %atenţiavoluntară este mult diminuată, dar atenţiaspontană persistă pentru instinctele elementare,

după cum susţine CHASLIN&, în accesulmaniacal.




• APROSEXIA semnifcă abolireaatenţiei şi se întâlneşte în stăriconu$ionale, sindromul catatonic,demenţe şi oligorenii, prin scădereaglobală a perormanţelorintelectuale.



TULBURĂRILE DE MEMORIE

• 'nsamblul proceselor de întipărire %memorare&, conservare

%păstrare& şi reactuali$are prin recunoaştere şi reproducerea e!perienţei anterioare a omului sau procesul psihic destocare(de stocare a inormaţiei, de acumulare şi utili$are ae!perienţei cognitive.

•

) conduită de ordin temporal care stabileşte relaţia dintre*înainte+ şi *după+, între ce a ost, ceea ce este şi ceea ceva f. n ceea ce priveşte clasifcarea tulburărilor uncţieimne$ice %dismne$ii&, vom adopta o clasifcare în tulburăricantitative şi tulburări calitative.

• 'ceastă delimitare apare artifcială în primul rând deoarecepentru a f perturbată calitativ, memoria presupune să fsuerit de#a tulburări cantitative, iar în practica curentă,ormele sunt în ma#oritatea ca$urilor intricate.



DISMNEZII CANTITATIVE• Hipermneii!e" tulburări cantitative ale uncţiei mne$ice constând în

evocări involuntare rapide şi uşoare, tumultoase şi multiple, reali$ândo îndepărtare %circumscrisă& a subiectului de pre$ent.Se po# $n#%!ni" – !& norm&!i" e'o()ri!e *ind !e+&#e de e'enimen#e deose,i#e- (.

(&r&(#er p!)(.# s&. nep!)(.# din 'i&/& s.,ie(#.!.i- d&r #r)i#e in#ens0s.((es s&. ins.((es deose,i#- (&#&(!ism- e'enimen#e deose,i#e12

– $n &3e(/i.ni!e psi4i(e" $n +enere &#.n(i (%nd se re&!ie&) o $n+.s#&re & (%mp.!.i preo(.p)ri!or prin 3o(&!i&re& 3.n(/ii!orpsi4i(e" psi4op&#i& p&r&noi() 5i p&r&noi&- .ne!e o!i+o3renii06idio/ii7s&'&n/i81- de,.#.! demen/ei !.e#i(e- ne'roe" $n .ne!e3orme o,sesion&!e- is#eri(e 06memori& 4iperes#ei()81- $n (ondi/iispe(i&!e 0de#en/ii- prionier&#1- sindrom.! 4ipermnei( emo/ion&!p&roxis#i( #&rdi' 0T&r+o9!&1 (onse(.#i'e s#)ri!or 3e,ri!e-in#oxi(&/iei .5o&re (. e#er- (!oro3orm- ,&r,i#.ri(e- $n #oxi(om&nii-epi!epsie 0(& &.r) s&. (& e(4i'&!en/)12

•

:orme p&r#i(.!&re" – Mentismul reprein#) o der.!&re in'o!.n#&r) (&!eidos(opi() & .nor

&min#iri 5i idei; – Viziunea retrospectivă 7 3orm) s.prem) & 4ipermneiei- s.,ie(#.!

re#r)ind $n (%#e'& momen#e prin(ip&!e!e e'enimen#e din $n#re&+&s& 'i&/); Se $n#%!ne5#e $n" si#.&/ii de peri(o! exis#en/i&! iminen#- $np&roxisme &nxio&se de m&re in#ensi#&#e- $n s#)ri (on3.ion&!e

4&!.(in&#orii- $n (rie de epi!epsie #empor&!);



DISMNEZII CANTITATIVE

•Hipomneii!e" tulburări cantitative ale uncţiei mne$ice

constând în evocări lente şi difcile, sărace şi trunchiate cu toteortul ăcut, reali$ând o situaţie #enantă pentru subiect înmomentul respectiv.Se pot întâlni în : – la normali: în activitatea curentă legată find de evenimente

insufcient f!ate sau negli#ate, preluate în stări de oboseală sausurmena#-

– în aecţiuni psihice: în nevro$e prin defcit prose!ic, în oligorenie,prin insufcienta de$voltare cognitivă, în stări predemenţiale-

•:orme p&r#i(.!&re" –

L&ps.s.!: difcultate de evocare, pasageră, cu aspect lacunar deelement al ra$ei. – Ane(3ori&: constă într"o uşoară stare de tulburare a uncţiei mne$ice,

în care subiectul evocă cu a#utorul antura#ului, anumite evenimentecare păreau uitate. lasifcarea în cadrul allomne$iilor nu este întrutotul #ustifcată- anecoria pare mai mult o dismne$ie cantitativă.




• Amneii!e" tulburări cantitative ale uncţiei mne$ice

constând în: prăbuşirea uncţiei mne$ice cu imposibilitateaevocării sau f!ării reali$ând o situaţie particulară, careobligă subiectul la găsirea unor soluţii de con#unctură.

• De!&< =; &se&m)n) memori& (. .n (&ie#" „Uneori

câteva pagini au rămas albe - aceasta este amnezialacunară” > „pasaje care se referă la anumite

evenimente sau anumite persoane care s-au şters

astfel încât au devenit nelizibile - aceasta este

amnezia electivă” > „alteori au fost rupte ultimele

pagini şi continuă să e rupte de la sfârşit spre

început! aceasta este amnezia retrogradă”"




–

#mneziile anterograde $de %are&' tulburare mne$icăcaracteri$ată prin: imposibilitatea f!ării imaginilor şievenimentelor după agresiunea actorială, dar cuconservarea evocărilor anterioare agresiunii actoriale.

– /efcienţa se datoreşte f!ării, stoca#ul find relativ

nealterat, putându"se considera o perturbare a memorieiimediate, în timp ce memoria evenimentelor îndepărtateeste conservată, apt care ar putea permite considerareaamne$iei anterograde drept o disociere între memoriaimediată %a pre$entului& şi memoria evenimentelor

îndepărtate %a trecutului& având ca element de reerinţămomentul agresiunii actoriale.

– Se pot întâlni în: stări nevrotice şi reacţii psihogene,sindrom (orsa)ov %alcoolic, traumatic, inecţios&, stări

de conu$ie mintală, psiho$ă maniaco"depresivă,presbiorenie.




– #mneziile retrograde $de evocare&' tulburare

mne$ică caracteri$ată prin: imposibilitatea evocăriiimaginilor şi evenimentelor situate anterior agresiuniiactoriale, dar cu conservarea posibilităţii de f!arepentru evenimentele situate posterior agresiuniiactoriale.

– /efcienţa se datoreşte evocării- stoca#ul find alterat,f!area este relativ nealterată, putându"se considera operturbare a memoriei evenimentelor îndepărtate, întimp ce f!area memoriei evenimentelor recente este

conservată, apt care permite considerarea amne$ieiretrograde drept o disociere între memoria imediată%a pre$entului& păstrată şi memoria evenimentelor îndepărtate %a trecutului& alterată, având ca element

de reerinţă, momentul agresiunii actoriale.



Tipul amnezieiMemoria

prezentului

fixarea

Memoriatrecutului

evocarea

Tipuldisocierii

Subtipuri

Anterogradă (-)alterată

(+)conservată

alterareafixăriiconservareaevocării

Retrogradă (+) -conservată

(-)alterată

conservareafixăriialterareaevocării

acunare

acunareelective

!rogresive



TIPURI PARTICULARE DE AMNEZII

• #mnezii retrograde localizate $lacunare& pot f consideratedrept re$ultantă a absenţei sau superfcialei f!ări pentru unmoment, eveniment(etapă, ceea ce va ace ulterior imposibilăevocarea, o adevărată *pau$ă de f!are+.

• #mneziile lacunare elective sunt totdeauna psihogene, cu încărcătură aectivă- unele amintiri înregistrate sunt *uitate+inconştient pentru că sunt de obicei de$agreabile, uitare ce este

însă reversibilă, la el de rapid ca şi instalarea ei. 'mne$iile elective sunt uneori globale, subiectul uitând întreg

trecutul, inclusiv identitatea sa, enomen ce poate apărea periodic%memorie alternativă& reali$ând personalităţile alternante descrise

în psihiatria secolului al 010"lea, dar mai puţin întâlnite în $ilelenoastre.

•

#mnezii retrograde progresive $retro-anterograde& pot fconsiderate ca o alterare generală a uncţiei mne$ice careinteresea$ă atât evocarea %memoria trecutului&, cât şi f!area%memoria pre$entului&, o adevărată lacună care se e!tinde ără amai f $ăgă$uită de momentul de reerinţă %agresiunea actorială&.

• n genere se acceptă că disoluţia uncţiilor psihice nu este niciodată

atât de proundă încât să împiedice procesul de f!are.



2343' RIBOT• S7& o,ser'&# () &min#iri!e (e!e m&i re(en#e se

pierd prime!e- &poi &mnei& pro+rese&) spre#re(.#- (. (onser'&re& de o,i(ei & &min#iri!ordin (opi!)rie 5i #inere/e;

• ?n#r7.n s#&di. m&i &'&ns&#- memori&re& de'inede*(i#&r)- re&!i%nd.7se &mnei& pro+resi')re#ro7&n#ero+r&d);

• Le+e& Ri,o# es#e &r+.men#&#) de De!&< =; prin $n()r()#.r& &3e(#i') & #re(.#.!.i imedi&#- (&rene(esi#) pen#r. red&re o #ensi.ne psi4i()

s.*(ien# de m&re;• C&r&(#er.! m&i !o+i( 5i m&i simp!i*(&# &!

#re(.#.!.i $ndep)r#&# 3&'orie&) e'o(&re&2 sep&re () &min#iri!e m&i 'e(4i s.n# s#o(&#e m&idi3.- e!e reis#%nd m&i ,ine !& &+resi.ni;



DISMNEZII CALITATIVE 0PARAMNEZII1

• D&() $n #.!,.r)ri!e (&n#i#&#i'e- (. de*(i# mnei( 04ipomneii

5i &mneii1 s.,ie(#.! e'iden/i&) do&r de*(i#.! mnei(- $n#.!,.r)ri!e (&!i#&#i'e- s.,ie(#.! $n(e&r() s) (ompenseede*(i#.! mnei( prin &r&n@&re& e'enimen#e!or *e $n &!#)ordine (rono!o+i()- *e s(4im,%nd poi/i& s& 3&/) dee'enimen#.! e'o(&#;

• A(e&s#) (&#e+orie de #.!,.r)ri &re (& #r)s)#.r) (om.n) o&!#er&re & no/i.nii de 6#imp #r)i#8; Sen#imen#.! () preen#.!5i #re(.#.! nos#r. ne &p&r/in se es#ompe&) s&. se prein#)

$n (on#r&#imp; Memori& &.#is#i() (&re n. m&i es#e s., (on#ro!in#rod.(e $n sin#e& mnei() im&+ini!e 5i &3e(#e!e s&!e;

•

P&r&mneii!e 0#ermen in#rod.s de r&epe!in1 se(&r&(#erie&) prin" e'o()ri de#erior&#e &!e e'enimen#e!orprod.se re(en# s&. $ndep)r#&#- 3)r) o !e+)#.r) (. re&!i#&#e&o,ie(#i') #r)i#) de s.,ie(#- *e s., &spe(# (rono!o+i(- *e s.,&spe(#.! re&!i#)/ii;



PARAMNEZIILE

•T.!,.r)ri &!e sin#eei mnei(e imedi&#e

0i!.ii mnei(e1" cuprind evocări eronate aletrăirilor subiectului, neîncadrate corect în timp şispaţiu, sau, deşi trăite nu sunt recunoscute desubiect ca proprii.

•

Crip#omnei&" ilu$ie mne$ică în care o idee, unmaterial, o lucrare, de care evident nu este străin%a au$it"o, a vă$ut"o& subiectul o consideră drept asa %nu este un plagiat"afrmaţia se ace inconştientde benefciile pe care i le"ar putea aduce&.

•Se întâlneşte în: schi$orenie, delirurisistemati$ate %paranoice sau pararenice&,demenţe traumatice şi în stadiile evolutive aledemenţelor senile şi vasculare.



PARAMNEZIILE• :&!s& re(.no&5#ere 0i+m&n1: ilu$ie mne$ică în care o

persoană necunoscută anterior de subiect este considerată dreptcunoscută. 5alsa recunoaştere poate f diu$ă sau generalăcreând impresia de *d6#7 vu+, *de#a entendu+, +de#a raconte+, şi în fnal de *de#a vecu+ %de#a vă$ut, de#a au$it, de#a istorisit şi înfnal de#a trăit sau de#a resimţit&. Sentimentul poate f limitat la osingură persoană, obiect sau stare a conştiinţei. 8ult mai rar se

întâlneşte ilu$ia de nerecunoaştere: *bolnavul crede că cunoaştepersoane pe care nu le"a vă$ut şi nu este sigur că cunoaştepersoane de#a vă$ute. n stadiul avansat *de la a recunoaştetotul, peste tot şi permanent, el a#unge să nu mai recunoascănimic, nicăieri, niciodată+ %De!&< =;&.

• 6I!.i& sosii!or8 %descrisă de C&p+r&s, F& este o alsănerecunoaştere constând în aptul că bolnavul consideră ca sosieo persoană pe care o cunoaşte în mod sigur. 3ste întâlnită însurmena#, obnubilare, a$a maniacală a 98/, stări maniacale înpreinvolutiv şi involutiv, schi$orenii, deliruri cronice, sindromul

orsa;ov.



PARAMNEZIILE

• :&!s& nere(.no&5#ere 0Drom&nd 5i Le'&ssor#1:

ilu$ia mne$ică în care o persoană cunoscută anteriorde subiect este considerată drept necunoscută. )pusăprecedentei, este mai puţin recvent întâlnită,pre$entă în psihastenii.

•

P&r&mneii!e de red.p!i(&re 0Pi(G1: ilu$ia mne$ică în care o persoană sau o situaţie nouă este identică cuo altă persoană sau situaţie trăită anterior. 3ste destulde rară şi întâlnită mai ales în demenţele presenile.

• T.!,.r)ri &!e rememor)rii #re(.#.!.i 0&!!omneii1

cuprind clasifcări mne$ice, fe sub aspectul situării încronologie, fe sub aspectul situării în real.• Pse.doreminis(en/e!e: alsifcarea mne$ică subaspectul situării în cronologie, în care subiectultrăieşte în pre$ent evenimentele reale din trecut. 3

întâlnită în sindromul (orsa)ov .



PARAMNEZIILE

• E(mnei&: alsifcarea mne$ică sub aspectul situării încronologie, inversă precedentei, în care subiectul se întoarce în trecut şi retrăieşte activ evenimentele reale,dar situate în trecut. 3cmne$iile sunt tulburări alememoriei în care episoade întregi ale trecutului pot fretrăite ca şi cum ar f în pre$ent- au caracter tran$itor.'u ost descrise pentru prima dată de 9itters în isterie:*pacientele par să piardă noţiunea personalităţiipre$ente şi să o reia pe cea pe care o aveau atunci cândse desăşura episodul de viaţă pe care îl retrăiesc, cucomportamentul corespun$ător+.

• Vii.ni!e p&nor&mi(e ale trecutului suntasemănătoare ecmne$iilor: memoria unui subiect încri$ă uncinată, sau într"un pericol vital, este invadată deamintiri care îi dau ilu$ia că retrăieşte instantaneu

întreaga e!istenţă. Se întâlneşte în: demenţa senilă,conu$ia mintală, epilepsia temporală, isterie.



PARAMNEZIILE

• Con3&,.!&/ii!e: alsifcare mne$ică sub aspectul situării în real,

constând în reproducerea de către pacient a unor evenimenteimaginare, încredinţat find că evocă trecutul trăit- act ăcut ărăalt scop decât de a suplini deteriorarea mne$ică %lacunele&.

• Subiectul în aceste situaţii, cu ultimile resurse ale criticii sale şicu conştiinţa parţială a perturbărilor uncţiei mne$ice aceeorturi de a"şi suplini lacunele, conabulaţiile intercalându"se

printre evenimentele reale cât de cât subordonate cronologic.• n uncţie de gradul de deteriorare sau nede$voltare a

personalităţii, conabulaţiile pot f ierarhi$ate în: conabulaţii deperple!itate, de #enă, de încurcătură, mne$ice, antastice, onirice.

• Trebuie deosebite de *micile schimbări de ordine cronologică+

sau de *micile adaosuri sau omisiuni+ ale copilului sau adultuluinormal în situaţii când doreşte să altere$e adevărul, princaracterul net intenţional şi absenţa defcitului mne$ic.

• Sunt întâlnite în: sindromul orsa;ov, conu$ia mintală,oligorenie şi în accesul maniacal %conabulaţii cu caracter ludic&.

10curs tulb memorie

Documents