franturi de memorie - cdn4.libris.ro de memorie - giulio...giulio einaud] franturi de memorie...
TRANSCRIPT
GIULIO EINAUD]
FRANTURI DE MEMORIETLaducere din italiani de
Mara Chirigescu 9i $tefania Iordan
I fu*^.
SUMAR
Delaowemenumaivisez .......5Magina de scris Olivetti . . . .6Undomndistins. .......8inchisoarea ne-a fript pe tofi deopotrivi. . . . . .g
M-am dus in vizitd. la Valentino Bompiani . . . 11
,,Puiulsemininciindoi" .......I2intr-ozis-aintorsacasicuunsac. . . . . . . .15Mi-a fost de ajuns cd am invigat . . . . 18
Nudispretuiaslfiecurtatl ......79Oprivirefebrili. ......27Bulevardulcucastani ....22FaimosulmatematicianPeano. ....24Se plimba citind The Economist. . . . 26
inafaratimpului. ......28,,FdrI si sirim in aer la primul pas" . . . . . 29
De-abia inzori il prindea somnul . . . 31
intr-osearidevari,ultimaluivarl . . . . . . .33,,[JninsemnatexerciliudeinteligenEa". . . . . . . . . . .35intr-o noapte eram eu de gardl . . . . 36
Convocatcutelegrameurgente . . . .38Din nimic se plismuiesc lungile angoase . . . . 40
Clrgipogtale ....42Antenemisterioase .....43,,igi amintegti de discutia noastrf' . . . 45
Oplecareneanuntati ....47Birourileerausomptuoase. ....52Parciimiaducaminte ....53intr-ovari,coborAnddepeversant .......54
,,In loc si stai 9i tu deoparte". . . . . , 56Nuamvorbitpiniacum ......5gPierinoetotacolo,cubarca ......60incepusd.desfacipachetul. ......62Cd.ndtrenulaintratinvami. .....64Nu l-am deplins in mod deosebit . . . 6Zinalbaprovincievenetl. .......6g,,Responsabilulcubucltdria".... .......69Rezultateexploile .....20A reugit sI-gi impuni trenuletele . . . 72Cdodveziuncimpdefloarea-soarelui . ....73Pierdut intr-o colosali biblioteci . . . 74igischimbnesenta. .....75inmodsiguraveasitreacipeacolo .......76Ograndoaremisterioasi. .. .... .7gUnadevi.rcaresupiri . . . . g0
De nedespirtit de editura sa. . . . . g2
,,Nugtiudespreceevorba". . . . . . . g5
Ovalnd,multpreagrea ......g7M-a invitat si mi intind pe pat . . . . g9
Dupianibunideagteprare ......90Dimineaga,peomotonavlsovietici .......g2,,Zvekd,giincredibildemlidioas/'.... ....g4Dinzdpadd,seivegteolespedegri... .....95Ne-amfimutatbucurogiacolo ...g2Un ceremonial deosebit de precis . . 100
,Judecitoriisetemnutreacidreptnigtebeofieni". . . .. . . . 101Opreeriemagnifici . . . . lO4Aigrijiundepigegti . . . . 106
Scrisuleidelicataincetatintr-ozi ......107Seapucdsd,improvizezeundiscurs ...... 10g
,,Returnatexpeditorului . . 109
Ocomplicitateticuti . . . 111
Singur 9i plrisit in tara niminui. . . 772+ --Intr-o seari, Inge i-a invitat la Frankfurt . . . 774
Amintirea jocurilor din copillrie . . 115
Pelerinajulclericilorvagan,ti . . . . . 11g
,,Nicdieri nu sti scris" . . . 721
Mi s-a pirut cd gi atunci juca un rol . . . . . . 126
Adeviruri surprinzitoare pe care nu le mai auzeai de la altcineva. 128
,,Aimersfoartedeparte". .. . . . . 130
Strifulgeririalecircuitelormentale . . . . . . 133
Firdpreamulteremugciri. . . . 736
Elticeacuunaerjignit. . . . . 138
Birlogulunuiursciufut. ...... 139
,,LuiGiulio,cuafecgiunegiteroare" , . .. . . 140
Un trandafir pe latura sudici . . . 143
Ladespirlire . . . 744
Anexi ......145Surse. .....746Multumiri ....147
Frinturi de memorie, de Natalia Ginzburg . . t4B
Note. ..... 155
De la o vreme nu rnai ttisez
De la o vreme nu mai visez. M[ trezesc de parc[ timpul s-arfi oprit in loc, sunt adus incet la realitate de gesturile instinctiveale obignuingei, in weme ce memoria mi face si treiesc momentedin trecut. Clipe nedeslugite, gterse adeseori de solicitlri intdm-phtoare din afara mea.
,,Scrie, scrie" mI imbie voci prietenoase. Dar imi cer ele sivorbesc despre activitatea mea sau despre persoana mea, martorla intimpldrilor? Poate despre amindoui, despre persoana meaintrucit sunt una cu activitatea mea; daci m-ag fi ocupat dealtceva, atdt cursul viegii mele cdt 9i posibilul interes pentru ea arfi fost cu totul altele.
Amintirile se inftgigeazd. confuz memoriei. intimpliri maivechi imi revin limpezi in minte, altele, mai recente, de ieri, se
risipesc.In paginile ce urmeazd voi fi deci inegal, mi voi aplecaasupra unor aminunte nesemnificative, nu voi ciuta sI-l ac parezpe cititor: scriu pentru mine. Vocile prietenoase imi sugereazd sI6xez in pagina scrisi tot ceea ce i se infhtiseazi nedeslugit mingii,riscind sI se piardi. Retriind prin scris unele momente, mi agd.t
de via1d.
Nu voi agterne aceste notiri in ordine cronologicl. Vor fisalturi continue in timp, nu vor fi puncte de referingi, spagiulacordat unei intimpllri sau unei persoane nu va fi indiciul uneipreferinle. Incredingez scrierea, responsabilitatea scrierii, in moddeosebit memoriei, din care voi incerca s[ depin, ca pe un unic fir,emogii, amintiri, evenimente, trliri afective.
GIULIO EINAUDI
Ma;ina de scris Otivetti
. *Magina de scris Qlivetti din anii ,20,
cedomnegte in biroul del" loT", funcgiondnd inci, indicl ",.nri" interesului meu pentru
1cris, $i azi scriu, mai ales la_masini., pe o Olivetti;;;;;,-;;.de serviciu 9i nu mai pugin faimo"r.l. ,,irrr.-niri citre comisar,,:observagii trimise celuicare timp de trei ani a avut responsabilitateasi administreze, dupd, furtun',1 editura intemeiati e; ;;; *",,insemniri, serie noui", pe care le adresez asa_numitei ,noi indri_tuite" care are ribdare silmi asculte sugestiile, criticile, doleantele.Dar ce scriam in'29,ce scriam cu cea {e azi,Uarra"" Cifi".rrii't-"
V-"- investit dintr-o datr ca administrator al revistei tatdluimrut.,
-Lo ^Rtforma sociale, fondatl de citre Francesco Saverio
Nrttr la sfirsitul secolului aIXIX{ea, si mi_am blgat in cap ideeaci revista, centru de anahzd, economici, putea fi de-zvoltati. Eramt: t?29 _9i
marea crizd, americani, cireia avea sd._i urmeze NewDeal-ul lui Roosevelt, a constitui t o ocaziepentru o amph dezba_tere intre economistii ce se stringeau in juiul revistei.
Dar la "."" Oii,n tti istoric', in afar' de scrisorile in caresolicitam colaboririle sau mi. intretineam cu cititorii, copiamsi distribuiam fluturagrr de propagandl ai gruplrii ,,Giustizia eLibertii',:nigcare clandestin^e care"il arr.a la'eiri, ar.pt ;;' _citor pe Carlo Rosselli. Textele imi erau pasate de Ernesto Rorri,eu Ie copiam gi le distribuiam la gcoali prietenilor, invitindu_i,iardndul lor, sd. le copieze 9i si le distribuie.
Fratele meu, Roberto, nefiind la curent cu activitatea mea, inn_o-aptea dinaintea referendumului din martie 1929, cu DA sauNU faga de t:g_i9
" fost prins gi arestat, in vreme ce lipea mici
is^crisirri cu.NU pe marile manifeste care ne invitau sd votim
- 1 9t,. rmediat dupI, poligia a descins in forfi acasi {Xcindperchezigie. Thtil meu nu era acasI, era in vacanii, la Vene,tia, cumama, poate pentru ca si nu voteze. Eram singur acasl, in cameramea, aveam intr-un sertar al unei mlsu.te c6.teva manifeste alegrupirii ,,Giustizia e Liberti" bitute d" Lirr" la masind. p"rrp"n-a perchezigionat biroul tatilui meu, la vremea aceea senatoral Regatului, a scotocit pugin printre articolele redactate ;;;
FRANTURI DEMEMORIE
revisti, n-a gisit nimic 9i nici in camera fratelui meu n-a gisitnimic. Cdnd au intrat in camera mea, arn dat dovadi de prezengd.
de spirit intorcind misufa cu sertarul sPre Perete, ei au crezutci mlsupa nu avea sertare, au deschis un dulap, s-au mai invdrtitpulin gi apoi au plecat. Acesta a fost primul meu impact cu polifa,iiruia i-au urmat z:de apdsiltoare pini la eliberarea fratelui meu.
Ernesto Rossi a fost arestat dupi pugin timP, se aruncase inci-tugat din trenul care il ducea de la o inchisoare la aIta, a fost prinsdupl doui zlle devinitoare nemiloasi, ispigind prin lungi ani de
inchisoare.Doar acestea si fie amintirile bitrdnei Olivetti din anii doui-
zeci? Poate c[ da, acum memoria mea urmiregte alte fire 9i n-a9
vrea c unul si se impleteasci cu celilalt, riscind sd, facd noduri.
GIULIO EINAUDI
Un domn distins
Strada Arcivescovado 7,Torino. intr-o dimineagi, pe la juml_tatea anilor treizeci,un domn distins intreabl de mine.
. Biroul qeu, primul meu birou, era compus din doui inclperi.9i
un_pod, folosit drept depozit. Am schilat eu insumi -otihbiroului, fotolii cu brate dintr-o bucati cu picioarele din esentitare de nuc, de neclintit, o-masl supraetajat'i si un dulap-bibfi;-teci
_in spatele meu. Totul foarte- sobru,
"pro"p. ascetic.
Nu gtiam cd, Ordine nuoz,o'al lui Giamici a avut sediul inacelagi edificiu, dar domnul acela mi-a adus la cunogtintl, s-ainformat despre programele editoriale si mi-a spus cI in strlini-tate, in anumite cercuri, activitatea mea era urmiritl Dupd puflntimp gi-a luat rimas-bun gi n-am mai stiut nimic despre .{ cirreera 9i de unde venea. Nici n-am incercat si cercetez: era o atmo-sferl de rezewd. prudenti, vecinl cu neincrederea, ce se nlscusein anii aceia. Inainte de vizitd.,la pufine luni de la inceputul acti-vijlfii mele, am fost arestat impreund cu aigi prieteni, iar birou-rile din strada Arcivescovado, sigilate. De aceea eram prudent cuvizitatorii necunoscu,ti.,,Cine a venit sI vi. vadl?" ar fi putut si mIintrebe.,Nu-mi amintesc, un cititor care dorea catalogul, infor-ma,tii despre viitoare planuri editoriale,'.
Nu gtiu cum se petrec air interogatoriile magistralilor. pevremea mea adormeai in celuld, la ora doui ,ro"pi"" eiai treitt9i condus, niciun avocat prczent, in faga unui magistrat care tesupunea la lungi 9i false interogatorii:,,$tim cine suitegi dumnea-voastri, nu vi fie teamd, il cunoagtegi pe cutlricl?, dar pe cutlricl?$i de ce? Si si nu gtii, a nu dori se;tii d"rpr. eventuala activitateconspirativi a unuia sau a altuia, a fhcut ca participarea intelectu-alilor antifascigtila o activitate editoriali sl n., poatl fi conside-rati o asociere subversivl.
FRANTURI DE MEMOzuE
inchisoarea ne-afript pe to{i deopotriad
,,Dar ideologia, unde-i ideologia," va intreba careva' imagi-
nindu-gi cd un proiect bine definit stitea labaza activitefii.Ar trebui s[ disting trei momente. Primul, de intens activism:
de la fondarea editurii, in noiembrie'33, pdni la arestlrile din mai
'35. Se creioneazd, marile colecgii, printre care ,,Saggi" (Eseuri),
iese primul volum din ,,Biblioteca di cultura storica", Pensiero
potitico italianode Luigi Salvatorelliu, precedat de primele volume
din colecgia ,,Problemi contemporanei", printre care Cbe cosa vuole
I'Arnerica ' de Henry A. Wallace, in acea vreme vicepregedinte al
Statelor Unite. Ne gdndeam la un proiect editorial cu intervengii
in domeniul istoriei, al criticii literare 9i gtiingei, dar gi cu aPortul
tuturor gcolilor valide, care nu au fost aplatizate de prevalenfa
politicii fagn de cultur5..
inchisoarea ne-a fript Pe tofi. A fost tot mai dificil si lucrim,mai dificil si rlspundem agteptirilor cititorilor, singurii garanli
ai supravieguirii editurii. Dar aceasti a doua fazd care merge dinanul'35 pini in anul'37, n-a durat mult.
D.rpe- ce s-a intors Pavese din domiciliul forgatt, am reluat
legitura gi cu Leone Ginzburgt, iar editura a intrat intr-o fazd
extrem de bogati in ini.tiative. O fazd marcati qi de intdlnireacu grupui tiniilor dir Ro*" - Pintor'., M.rr."tt"", Alicata" gi
Giolitti" - dar 9i cu tinerii stingii cregtine, dintre care se remarcl
Felice Balbo'*.Sunt anii in care au fost publicate Occasioni de Eugenio
Montale", Sornmario della Storia d'Italia de Luigi Salavatorelli,
Storia dclla Rivoluzione russa de Chambedain", Ln crisi della ci'uiltd
de Huizinga", Rifessi condizionati de Pavlov. De asemenea s-au
publicat qi Paesi tuoi de Pavese gi din faimoasa colecfie ,,Narratoristranieri tradotti", ce-a debutat cu I dolori del giowane Werther" de
Goethe. Dar 9i Rirne deDante ingrijit de Contini" 9i prima c rte a
scriitoarei Elsa Morante'o, destinati copl/ior, Le bellissime asventure
di Cater{ dalla trecciolina. $i erau considerate ,,Provocatoare" unele
cdrgi din colecgia ,,IJniversale", printre acestea Antologic di Spoon
10 GIULIo EINAUDI
Rizterde Lee Masters" in traducerea Fernandei pivanou sau SaEsiosulla ritoluzione de pisacane,,, eseu ingrijit;; il;; pr".;"*-
Deceniul, de la fondarea editurii pv"iuzs irti. 1943 cunoaste
i:Tl"l.*.. P. oF-",i^rmut, voingi de a intreprinde;;rrp;;;il.;euca l-au caracterizat.Ag wea si_i las sI vorbiasci pe prltasonistiprin documente 9i mirturii, dar intrio p.;ilili;ff"fil'iliItotl, al unui regim poligienesc, documentele scrise sunt rare saurnexstente; mi voi lisa, deci, in voia memoriei.
FMNTURI DE MEMORIE
M-am dus in vizitd la Valentino Bompmn{-
La inceputul activitelii mele, in primele luni ale lui'34, m-amdus si-l vid pe Valentino Bompiani. Mi-a dat, daci imi amintescbine, o leqie despre ce inseamni edituri 9i am iegit din biroul siufoarte sigur pe mine, incurajat de ideea c[ am un antagorrist dreptprieten pe drumul greu pe care abia am inceput s[ merg.Intdlnirilece-au urmat, chiar daci au fost rare, au fost constant dominate de
un respect reciproc gi i-am fost intotdeauna recunoscltor pentruacea lecgie. Doar Arnoldo, marele Arnoldo Monda.dori", mi-afost maestru in ale editirii asemenea lui Valentino. In weme ce
Valentino excela in arta comunicirii ini,tiativelor cltre public,Arnoldo uimea prin priceperea, capacitatea de a intui impactulunui autor, al unei clrgi 9i gtia sx aprecieze calita,tile literare.
La Torino existau edituri de culturi, prima intre acestea era
cea a Fragilor Bocca, cu un catalog nemaipomenit, pierdut dupice s-a ruinat. Imi amintesc vechea libririe Bocca, poate cea maibuni la vremea ei din Torino, cireia i se adresau cele mai impor-tante biblioteci striine pentru a-gi procura clrgi italienegti, pentrua se abona la reviste. Bocca, LatetzarT[eves erau exemPle isto-rice; Mondadori 9i Bompiani, noii antagonigti. Era o concurenfiloiall, cu multe domenii de desgelenit.
Cind, in aceeagi perioadi, m-am dus si-l vtzitez pe AngeloRjz,zoIl", b[trinul, acesta m-a primit cu simpatie, dindu-mi de
ingeles cI, in vreme ce el controla piata, eu Puteam vinde cel multciteva sute de copii ale cirgilor mele intelectualilor. Pe de altlparte, faima de editor pentru elite m-a urmdrit mult Fmp. Nuaveam incl succesele unei Morante, ale unui Calvino" sau ale
unui Bassani". Cu toate acestea, inci de pe atunci, unele cirli au
ajuns la marele public. Dar, poate pentru ci erau cirgi ,,diferite",cu greu erau considerate accesibile unei mari pirli a cititorilor.
11