TULBURARILE DE PERSONALITATE

DR. DOINA COZMAN

1

Planul prelegerii

1. Concepte de baz 2. Istoric 3. EGopatogenie 4. Denirea tulburarilor

de personalitate 5. Epidemiologie 6. Clasicare 7. Psihopatologie

8. Criterii de diagnosGc 9. DiagnosGc diferenGal 10.EvoluGe si prognosGc 11.Terapia tulburarilor de

personalitate 12.ExperGza medico-

legala si a capacitaGi de munca

2

1. CONCEPTE DE BAZA

Normalitate - anormalitate Personalitate: structura dezvoltare

Caracter Temperament

3

2. ISTORIC

1801 Philippe Pinel (Traite medico-philosophique lalienaGon mentale ou la manie) manie sans delire- personalitate anormala

1830 B. Rush (Medical inquiries and observaGons upon the diseases of the mind )

1835 C. Prichard (TreaGse on insanity and other disorders of the mind") moral insanity

1837 Esquirol monomanie ins0nc0ve 1839 Morel proces degenera0v 1885 H. Maudsley (Responsibility in mental disease) incapacitate

pentru un adevarat sen0ment moral 1891 J. Koch (Die Psychopathischen MinderwerGgkeiter) inferioritate

psihopa0ca

4

2. ISTORIC

1893 Magnan (Lecons cliniques sur les maladies mentales) 1907 P. Janet 0pul astenic 1908 S. Freud teoria libidinala a personalita0i 1921 Kraepelin personalitate psihopa0ca 7 0puri dis0ncte: excitabil, instabil, excentric, mincinos, escroc, an0social, certaret. 1927 Kretschmer 3 0puri de personalitate (schizoid, cicloid, epileptoid), 0pul

senzi0v* 1939 D. Henderson (Psychopathic states) clasicarea psihopa0lor in 3

categorii: predominant agresivi, predominant pasivi (inadecva0), predominant crea0vi

1950 K. Schneider (Psychopathic personaliGes) 10 0puri patologice de personalitate

5

2. ISTORIC

1952 DSM-I denirea tulburarilor de personalitate pe baza trasaturilor 1968 DSM-II adauga ideea de suferinta subiec0va la cea de devianta

sociala 1980 DSM-III se creeaza o axa separata (axa II) pentru a marca

importanta tulburarilor de personalitate; se adauga 5 noi tulburari de personalitate;

1987 - DSM-III-R - clasicare bazata pe clustere 1992 ICD-10 tulburarile de personalitate (F60, F61, F62, F68, F69) sunt

mixate cu tulburarile obiceiurilor si impulsurilor (F63), cu tulburarile de iden0tate cu propriul sex (F64), cu tulburarile preferintei sexuale (F65) si cu tulburarile asociate cu dezvoltarea si orientarea sexuala (F66)

1993 DSM-IV denirea pe baze sta0s0ce (5000 cazuri) si rediscutarea tulburarilor de personalitate incluse in appendix

6

3. ETIOPATOGENIE

Modelul bio-geneGc Modelul sociologic Modelul trasaturilor Modelul psihodinamic

7

4. DEFINIREA TULBURARII DE PERSONALITATE

CRITERII GENERALE DE DIAGNOSTIC (DSM-IV ): A. Un paeern durabil de aGtudini si comportament care deviaza evident de la

normele culturii de care aparGne persoana. Acest paeern se manifesta in (doua sau mai multe) din urmatoarele arii: 1. cogniGe; 2. afecGvitate; 3. funcGonarea interpersonala; 4. controlul impulsurilor.

B. Acest paeern de durata este inexibil si cuprinde o gama larga de situaGi personale si sociale.

C. Paeernul de durata conduce la un stress semnicaGv si reducerea performantelor in domeniul social, ocupaGonal sau alte sectoare importante de acGvitate.

D. Paeernul este stabil, de lunga durata si debutul poate situat cel mai Grziu in adolescenta sau la virsta adulta Gnara.

E. Paeernul de durata nu poate considerat ca ind o manifestare sau o consecinta a altei afecGuni psihice.

F. Paeernul de durata nu se datoreaza efectului direct al consumului de substante sau a unei cauze medicale generale.

8

5. EPIDEMIOLOGIE

10-13% tulburari de personalitate in populaGa generala 15% din pacienGi spitalizaG in insGtuGi psihiatrice

(tulburari specice de personalitate + comorbiditate) DistribuGa in funcGe de virsta: rata maxima intre 25 si 44

de ani Prevalenta la sexul masculin: Gpul paranoid, disocial,

anankast, narcisic. Prevalenta la sexul feminin: Gpul borderline, histrionic,

dependent

9

5. EPIDEMIOLOGIE

Epidemiologia tulburarilor specifice de personalitate: Tb. de personalitate paranoida: 0.5-2.5 % in populaGa generala Tb. de personalitate schizoida: 0.5-7 % in populaGa generala Tb. de personalitate schizoGpala: 3-5 % in populaGa generala Tb. de personalitate disociala: 2-3 % in populaGa generala Tb. de personalitate borderline: 2-3 % in populaGa generala Tb. de personalitate histrionica: 2-3 % in populaGa generala Tb. de personalitate narcisica: 1% in populaGa generala Tb. de personalitate anankasta: 1 % in populaGa generala Tb. de personalitate dependenta: 15 % in populaGa generala; F/B:3/1

10

6. CLASIFICAREA TULBURARILOR DE PERSONALITATE

ICD-10 Tb. de personalitate paranoida Tb. de personalitate schizoida Tb. de personalitate disociala Tb. de personalitate instabil-

emoGonala: - impulsiv - borderline

Tb. de personalitate histrionica

Tb. de personalitate anankasta Tb. de personalitate anxioasa Tb. de personalitate

dependenta

DSM-IV Paranoida Schizoida SchizoGpala AnGsociala Borderline Histrionica Narcisica Obsesiv-compulsiva Evitanta Dependenta

11

Clasicarea Gpurilor de personalitate conform modelulului circumplex a lui Leary

12

13

7. PSIHOPATOLOGIE

8. CRITERII DE DIAGNOSTIC

14

F60.0 Tulburare paranoida de personalitate

a. O sensibilitate excesiva la esecuri/infrangeri si aGtudini neprietenoase;

b. Tendinta de a purta ranchiuna permanent cum ar refuzul de a ierta insultele, lovituri le sau desconsiderarea;

c. Suspiciunea si o tendinta larga de a distorsiona trairile prin considerarea gresita a acGunilor neutre sau prietenoase ale altora drept acte de osGlitate sau de dispret;

15

F60.0 Tulburare paranoida de personalitate

d. Un senGment combaGv si tenace de susGnere a drepturilor personale, care nu este adecvat situaGeri prezente;

e. Suspiciune recurenta, fara jusGcare, privind delitatea partenerului sexual sau sotului/soGei;

f. Tendinta catre o sGma de sine excesiva, manifestata printr-o aGtudine persistenta de referinta la sine-insusi;

g. Preocupari privind explicarea prin conspiraGi lipsite de substanta a evenimentelor care implica pacientul sau lumea in general.

16

F60.1 Tulburarea schizoida de personalitate

a. Puine (daca exista vreuna) acGvitaG care produc placere;

b. Raceala emoGonala, detasare, sau afect tocit; c. Capacitatea limitata de a exprima caldura,

senGmente tandre sau manie fata de ceilalG; d. Indiferenta aparenta fata de lauda sau criGci

adresate de ceilalG; e. Interes scazut fata de stabilirea relaGilor sexuale

cu alte persoane;

17

F60.1 Tulburarea schizoida de personalitate

f. Preferinta aproape invariabila pentru acGvitaG solitare;

g. Preocupari excesive pentru fantezii si introspecGe; h. Lipsa prietenilor apropiaG sau a relaGilor bazate pe

incredere, sau a unei dorinte de a stabili asnel de legaturi;

i. Insensibilitate marcata fata de respectarea normelor sociale si convenGilor.

18

F60.2 Tulburare disociala de personalitate

a. Nepasare rece fata de senGmentele celorlalG; b . AG tud ine marca ta s i pe r s i s ten ta de

iresponsabilitate si dispretuire a normelor, regulilor si convenGilor sociale;

c. Incapacitatea de a menGne relaGi durabile, desi nu exista nici o dicultate in stabilirea lor;

19

F60.2 Tulburare disociala de personalitate

d. O toleranta foarte scazuta la frustrare si un prag scazut de control al tendintelor de a manifesta agresivitate, inclusiv violenta;

e. Incapacitatea de a trai senGmentul de vina si de a invata din experienta, in special din pedepse;

f. O inclinaGe marcata de a da vina pe alGi, sau de a oferi explicaGi plauzibile pentru comportamentul care a adus pacientul in conict cu societatea.

20

F 60. 3 Tulburare emoGonal-instabila de personalitate

- tendinta marcata de a acGona impulsiv, fara a lua in considerare conseciintele;

- instabilitate afecGva ; - capacitate minima de a face planuri in avans;

- explozii de furie intensa care pot duce deseori la violenta.

21

F60.30 De Gp impulsiv

- instabilitate emoGonala - lipsa controlului impulsurilor cu explozii de violenta sau de comportament agresiv.

22

F60.31 De Gp borderline

- instabilitate emoGonala; - imaginea despre sine a pacientului, telurile si

preferinte sale interne sunt deseori neclare sau tulburate;

- senGment cronic de gol interior; - tendinta de a se implica in relaGi intense si instabile; - crize emoGonale repetate, eforturi excesive de

preveni abandonarea si o serie de acte suicidale sau de autovatamare.

23

F60.4 Tulburarea de personalitate histrionica

a. Auto-dramaGzare, expresia teatrala, exagerata a emoGilor;

b. SugesGbilitate, pacientul este usor de inuentat de catre alGi sau de circumstante;

c. AfecGvitate labila si superciala; d. Cautarea conGnua a senzaGilor puternice, a admiraGei

celorlalG si a acGvitaGlor in care pacientul este in centrul atenGei;

e. SeducGe inadecvata in comportament sau infaGsare; f. AtenGe exagerata acordata atracGei zice.

24

F60.5 Tulburarea anankasta de personalitate

a. senGmente de indoiala si prudenta excesiva; b. preocupare in detalii, reguli, liste, ordine,

organizare sau programe; c. perfecGonism care interfereaza cu indeplinirea

sarcinilor; d. consGinciozitate, scrupulozitate excesiva si

preocupari nenecesare privind ecienta pina la excluderea placerii si a relaGilor interpersonale;

25

F60.5 Tulburarea anankasta de personalitate

e. pedanterie excesiva si aderenta la convenGile sociale;

f. rigiditate si incapaGnare; g. insistenta nerezonabila din partea pacientului ca

ceilalG sa respecte exact modul sau de a acGona sau rezistenta nerezonabila a pacientului de a permite celorlaG sa faca ceva;

h. intruziunea unor ganduri sau impulsuri insistente si suparatoare.

26

F60.6 Tulburare de personalitate anxios-evitanta

a. SenGmente persistente si generale de tensiune si ingrijorare; b. Convingerea ca este incapabil social, neatracGv sau inferior

celorlalG; c. Preocupare excesiva privind criGcile sau respingerea pe plan

social; d. Dorinta de a evita relaGile cu oamenii, daca nu este sigur ca este

agreat; e. Existenta unor restricGi in viata, din cauza nevoii de securitate

zica; f. Evitarea acGvitaGlor sociale sau profesionale care implica

contacte interpersonale semnicaGve din cauza fricii de a criGcat, respins.

27

F60.7 Tulburare dependenta de personalitate

a. Incurajarea sau autorizarea acordata altora de a lua decizii foarte importante pentru viata pacientului;

b. Subordonarea nevoilor personale fata de nevoile celor de care pacientul este dependent, si supunerea exagerata la dorintele acestora;

c. Subiectul nu doreste sa formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde;

28

F60.7 Tulburare dependenta de personalitate

d. Se simte prost dispus sau neajutorat cand este singur, din cauza exagerate de a incapabil sa-si poarte singur de grija;

e. Preocuparea insoGta de teama de a abandonat de catre persoana cu care are o relaGe strinsa, si de lasat sa-si poarte singur de grija;

f. Capacitate limitata de a lua decizii in viata de zi cu zi, fara a primi sfaturi exagerate si asigurari repetate din parte celorlalG.

29

F60.8 Alte tulburari specice de personalitate

F60.9 Tulburare de personalitate, nespecicata

30

F61 TULBURARI DE PERSONALITATE MIXTE SI ALTE TULBURARI DE PERSONALITATE

F61.0 Tulburari mixte de personalitate

F61 . 1 Mod i c a r i s t an j en i t o a r e d e personalitate

31

F62 SCHIMBARI DURABILE DE PERSONALITATE NEATRIBUITE UNEI LEZIUNI SAU BOLI CEREBRALE F62.0 Schimbarea durabila de personalite dupa o traire catastroca

a. O aGtudine osGla sau neincrezatoare fata de lume; b. Retragere sociala; c. SenGmente de gol sau disperare; d. SenGmentul constant de a pe marginea prapasGei, ca si cum ar constant periclitat;

e. Instrainarea.

32

F62 SCHIMBARI DURABILE DE PERSONALITATE NEATRIBUITE UNEI LEZIUNI SAU BOLI CEREBRALE F62.1 Schimbarea durabila de personalitate dupa o afecGune

psihiatrica a. Dependenta excesiva, sau pretenGile excesive fata de ceilalG; b. Convingerea ca a fost schimbat sau sGgmaGzat de boala ducand la o incapacitate de a

forma si menGne relaGi personale stranse si bazate pe incredere, precum si la izolare sociala;

c. Pasivitate, interese reduse si implicarte scazuta in acGvitaGile anteriore dediverGsment din Gmpul liber;

d. Acuze persistente de a bolnav, ce pot asociate cu revendicari hipocondriace si comportament maladiv;

e. DispoziGe afecGva disforica sau labila, care nu este datorata prezentei unei boli mentale actuale sau unei tulburari mentale din antecedente cu simptome afecGva reziduale;

f. Afectarea semnicaGva a funcGonarii sociale si ocupaGonale comparaGv cu situaGa premorbida.

33

F62.8 Alte schimbari durabile de personalitate

F62.9 Schimbare durabila de personalitate nespecicata

34

F68 ALTE TULBURARI DE PERSONALITATE SI COMPORTAMENT ALE ADULTULUI

F68.0 Accentuarea de simptome somaGce din moGve psihologice

F68.1 Producere intenGonata sau simulare de simptome sau incapacitaG, somaGce sau psihologice (tulburarile facGce)

35

F69 TULBURARE DE PERSONALITATE SI COMPORTAMENT A ADULTULUI, NESPECIFICATA

36

9. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL 1. Tulburarile de spectru (spectrum disorders) dovezi

(biologice/geneGce) ale cauzelor comune cu afecGuni de pe Axa I Tb. de pers. Paranoida Tb. de pers. SchizoGpala Tb. de personalitate HiperGma, CicloGma si Depresiva (Akiskal)

2. Tulburarile de sine (self disorders) disfuncGi severe si

persistente ale relaGilor interpersonale aparute in cursul dezvoltarii Tb. de pers. Borderline Tb. de pers. AnGsociala Tb. de pers. Schizoida

37

9. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL 3. Tulburarile de trasatura (trait disorders) variante

dezaptaGve a Gpurilor normale de personalitate Tb. de pers. Obsesiv-compulsiva Tb. de pers. Histrionica Tb. de pers. Dependenta Tb. de pers. Narcisica Tb. de pers. Evitanta

38

39

Gruparea (clusterele) tulburarilor de personalitate

10. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

Debutul - folosirea sintagmei tulburari de comportament pentru copil si adolescent

Cursa evoluGva - inuenta patoplasGca a varstei

Comorbiditate versus complicaGi Factori prognosGci

40

11. TERAPIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE

A. Tehnici de psihoterapie psihoterapie individuala

suporGva psihanaliza comportamentala cogniGv-comportamentala

terapie familiala terapie de grup comunitatea terapeuGca

41

11. TERAPIA TULBURARILOR DE PERSONALITATE

B. Terapia psihofarmacologica terapia complicaGilor terapia propriu zisa a tulburarii de personalitate

42

12. EXPERTIZA MEDICO-LEGALA SI A CAPACITATII DE MUNCA

A. Discernamant ca: inculpat martor

B. Capacitatea de munca

43