106529454 manipularea prin informatie

7/29/2019 106529454 Manipularea Prin Informatie

1/61

UNIVERSITATEA "TIBISCUS"TIMISOARA

FACULTATEA DE JURNALISTICA

LUCRARE DE LICENTA

MANIPULAREA PRININFORMATIE

TIMISOARA2007


2/61

PLANUL LUCRARIIARGUMENTINTRODUCERECAPITOLUL I - INFORMATIA

1.1 Ce este informatia?

1.2 Opozitii informationale

1.3 Cultura informatiei

CAPITOLUL II - MANIPULAREA INFORMATIONALA

2.1 Modalitati si tipuri de manipulare

2.2 Presa, cAinele de paza al Puterii

2.3 Presa ideala: fara manipulare

CAPITOLUL III - UTILIZATORII DE INFORMATIE3.1 Influenta mijloacelor de comunicare In masa

3.2 Lumea informationala

3.3 Educatia ulilizatorilor impotriva manipularii

CAPITOLUL IV - Studiu de caz MANIPULAREA PRIN TELEVIZIUNECONCLUZII


3/61

ARGUMENT

Manipularea opiniei publice prin informatie este unealta "normala" (adica uzuala). Raspandirea globala

informatiilor totodata permite manipulare la scara larga (CNN, 1991; ziarele lui Murdoch 2003), dar ofera s

instrumentele pentru a anula efectele respective. Cel mai influent instrument manipulativ este televiziunea, car

nu permite decat in masura foarte limitata selectia informatiei - adica vezi ce se emite (posturi TV cu ponder

mare), ce aleg altii pentru tine. Pe de alta parte, in mediile mai deschise, oamenii tind sa-si aleaga informatia car

"le convine", deci cauta confirmari.

Cine comunica mai repede si mai bine e mai puternic! Acesta pare sa fie dictonul puternicilor lumii, i

mileniul trei. Stiati ca politicienii si jurnalistii conduc societatile moderne informatizate? Ca mass-media

devenit cel mai mare aliat al puterii politice, impunand norme si valori pentru miliarde de oameni? Ca, in stiinte

comunicarii, comunicarea politica prin mass-media reprezinta cel mai influent sistem de penetrare a mintii si

sufletului oamenilor simpli, atasati de bunavoie la diabolica telecomanda?

Literatura despre fenomenul mass-media, atata cat a aparut in Romania, inca nu a inclus materiale

contributii si documentatie referitoare la critica actiunii mediatice, la analiza acesteia in contactul si sub influent

politicii. "Greata de televizor" (la videomalaise, in fr.) resimtita de tot mai multi indivizi are o cauza directa i

relatiile dintre mass-media si politicieni. Cine pe cine manipuleaza? Cine pe cine domina? Cu ce se aleg

consumatorul de stiri, dupa ce isi injecteaza - la ore de maxima audienta - informatie politica prin media?

Informatia este valuta forte a societatii moderne. Cei care conduc din umbra ii cunosc valoarea. De acee

o manipuleaza cu abilitate pentru a-si face jocurile. Va prezentam cateva dintre regulile de joc si strategiil

manevrelor informationale.

"Prima directiva" prevede sa nu se actioneze niciodata direct. Se actioneaza insa prin recomandar

sugestii, insinuari, intr-un cuvant te fac sa crezi ce vor ei sa crezi. Iar in final, daca pici in aceasta plasa si ie

decizia catre care te-au indrumat, vor spune: e decizia ta libera, noi nu ti-am impus nimic. Daca observati c

atentie evenimentele care se petrec veti gasi peste tot exemple in acest sens. De pilda se vorbeste frecvent d

Recomandarea Uniunii Europene nr. x din anul y, de directiva Consiliului Europei, etc.

In fiecare moment fiecare este liber sa aleaga! Ei doar au grija sa creeze toate conditiile pentru c

oamenii sa nu aleaga in cunostinta de cauza. De ce nu se actioneaza direct? Foarte simplu. In primul rand pentr

ca forta "lor" sta in faptul ca actioneaza din umbra: Cine ar putea rasturna o putere nevazuta? Caci putere

noastra este una de felul acesta.

Aceasta strategie a actiunilor indirecte poate sa dea impresia celor care actioneaza in acest fel ca s

respecta liberul arbitru al celorlalti si prin urmare nu vor trebui sa suporte consecintele actiunilor lo

Manipularea, caci despre manipulare vorbim in ultima instanta, este o actiune profund negativa. Faptul de

actiona indirect nu numai ca nu ii scuteste in totalitate de aceste consecinte, dar atrage si alte fiinte in aceast

cursa, facandu-le partase prin ignoranta, complicitate pasiva sau indiferenta.

Pentru a iesi din jocul prin care se manipuleaza oamenii, am vazut cat este de important ca oamenii sa fi

constienti ca pot alege in orice situatie. Ori pentru a alege in cunostinta de cauza este necesar sa fii informat. D

aceea controlul informatiilor a fost una din preocuparile de baza ale guvernantilor din umbra. S-a pus la punct

retea foarte vasta de mijloace de comunicare in masa.

Mass-media este un cuvant atat de des utilizat incat si-a pierdut adevaratul sens. In orice act d

comunicare exista emitator, receptor si relatie de feed-back. In cazul nostru receptorul este clar definit - masa
http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=645http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=645


4/61

nici macar nu se vorbeste de un ansamblu de fiinte umane, avand o constiinta si liber arbitru. Ramane sa n

punem intrebarea: cine este emitatorul? Si cu ce intentie emite un anumit mesaj?

Conteaza cine spune primul!Gustave Le Bon scria in cartea Psihologia multimilor: "Am spus ca una di

caracteristicile generale ale multimilor este excesiva lor sugestibilitate si am aratat cat de contagioasa este

sugestie in randul oricarei aglomerari umane, care explica orientarea rapida a sentimentelor intr-o directi

determinata. Oricat de neutra am presupune-o, multimea se afla intr-o stare de expectativa atenta, favorabi

sugestiei. Prima sugestie formulata se impune imediat prin contagiune tuturor creierelor si stabileste de indat

orientarea care se transforma in act. Totul va depinde de natura stimulului si nu ca in cazul individului izolat drelatiile ce exista intre actul sugerat si cumpanirea rationala care se poate opune realizarii sale".

De aceea guvernantii din umbra au construit un sistem foarte bine pus la punct prin care sa isi asigur

monopolul si intaietatea asupra informarii oamenilor. In prezent stirile lumii sunt monopolizate de cateva ma

agentii de presa care au in spate mari finantatori masoni. Ziarele, televiziunea si radiourile din intreaga lum

preiau stirile transmise de ele si fac acest lucru cu toata increderea considerand ca aceste institutii c

recunoastereinternationala sunt cele mai credibile surse.

Uneori chiar mai credibile decat faptele in sine. Daca cineva vrea sa transmita o informatie credibil

oficiala, recunoscuta, trebuie sa treaca prin aceste agentii de presa. Daca nu reusesc sa dea tonul, intervin p

parcurs, creand un fagas in sensul dorit de ei. Cand informatiile apar din surse asa zis neoficiale, adic

nerecunoscute de ei pentru ca nu se afla sub controlul lor, se aplica planul B: informatiile sunt lasate sa s

propage aparent liber, dar sunt distorsionate si atent monitorizate.

Sunt amplificate anumite aspecte intr-o directie dorita si minimalizate sau trecute voit cu vedere

celelalte. Pe parcurs sunt puse in functiune si mecanismele de feed-back prin sondaje de opinie sau crearea d

spatii in care oamenii isi pot exprima opiniile referitor la un anumit subiect. Nu va faceti iluzia ca ele au rolul de

da oamenilor dreptul de a se exprima. Singurul scop cu care sunt construite este de a vedea in ce stadiu se afl

procesul si daca lucrurile s-au orientat pe fagasul dorit.

E ca si cum, neputand impiedica apa unui rau sa inunde o zona, tot ce poti face atunci este sa urmarest

care este tendinta naturala de scurgere a apei si sa sapi fagasuri prin care ea sa se scurga astfel incat sa nu fii pu

in pericol.

Sunt numeroase exemple in acest sens, poate cel mai evident este cel al crestinismului care se manifest

acum in lume in cea mai mare parte sub forma institutionalizata a Bisericii. De cele mai multe ori instituti

bisericeasca este pusa inaintea preceptelor spirituale si istoria demonstreaza ca rolul acestei institutii a fost s

monopolizeze, apoi sa filtreze si sa distorsioneze invataturile pe care Iisus le-a daruit omenirii, si nu in ultimu

rand sa vegheze ca orice aparitie de informatii ce nu corespund cadrelor stabilite sa fie blocata sau discreditata.

Acelasi rol il joaca in prezent si filmele, tot mai numeroase in ultima vreme care sunt presarate cu ide

masonice: Matrix, Al cincelea element, Stapanul inelelor, Harry Potter, Truman Show, Inscenarea, TeoriConspiratiei, SimOne, pentru a nu da decat exemple mai recente.

Tot mai multi oameni incep sa se trezeasca si sa isi puna intrebari. Oamenii cer raspunsuri si din punctu

de vedere al guvernului din umbra este mult mai bine sa le satisfaci aceasta curiozitate cat mai rapid, dar intr-u

mod care sa nu le permita sa descopere adevarul. Astfel ei se asigura ca cei curiosi nu vor cauta mai departe

multumiti in orgoliul lor ca au avut acces la informatii prezentate ca fiind secrete, multumindu-se cu jumatati d

adevaruri sau chiar cu minciuni. Privite insa din afara si la nivel de ansamblu lucrurile se leaga intre ele si scot l

iveala adevarul, un adevar care este atat de prezent peste tot in jurul nostru incat nici nu il mai vedem.
http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=790http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=1071http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=1071http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=522http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=645http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=522http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=522http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=645http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=522http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=1071http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=1071http://www.scritube.com/doc14%20dorin/diploma.cabanova/ELUCRARI/TV%20si%20manipulare/content.aspx%3flang=RO&item=1517&ref=790


5/61

Am subliniat pana acum in acest text cuvintele recunoastere, oficial, credibil intrucat in zilele noastr

oamenii ajung sa creada automat ca un lucru este real sau adevarat doar pentru ca provine dintr-o sursa oficial

Crearea de asa-zisi experti, gata plini de orgoliu sa faca jocurile acestui guvern din umbra care ii influenteaza

uneori fara ca ei sa isi dea seama, a fost necesara pentru a completa ceea ce s-a vrut sa fie un mecanism perfec

de control al informatiilor. Caci atunci cand si aceasta creare de fagase esueaza, se apeleaza la discreditare

sursei sau a informatiilor respective.

Traim intr-o lume artificiala in care credibilitatea este foarte importanta. O persoana agreata si tolerata de e

trebuie sa fie o persoana ireprosabila din punct de vedere al regulilor acestei lumi. Cei care devin constienti caceste reguli sunt de fapt reguli inventate de oameni sunt exclusi rapid. Se fac mari eforturi de a-i izola, fie fizi

acolo unde se gasesc motive, fie social sau economic.


6/61

INTRODUCERE

Prin manipulare intelegem actiunea de a influenta prin mijloace specifice opinia publica, astfel inca

persoanele manipulate sa aiba impresia ca actioneaza conform ideilor si intereselor proprii. In realitate insa el

preiau o parere (argumentare, idee, evaluare) care nu le apartine, ci le-a fost indusa prin diferite mijloace

Principalele tehnici de prin care se realizeaza manipularea sunt zvonul, intoxicarea, dezinformarea si propaganda

Zvonul este definit ca o afirmatie prezentata drept adevarata fara a exista posibilitatea sa i se verific

corectitudinea. Zvonuile sunt puse in circulatie pentru ca au o dubla functie: de a explica si de a atenua anumit

tensiuni emotionale. De exemplu, calomnierea unei persoane are ca efect atenuarea urii care i se poarta

Circulatia zvonurilor este dependenta ce contextele sociale (credibilitatea institutiilor sociale, sistemul d

organizare si circulatie a informatiei formale, tipurile raporturilor de putere), de trasaturile de personalitate a

indivizilor si de nevoile psihosociologice ale indivizilor si grupurilor.

Zvonurile tind sa se ajusteze intereselor individuale, apartenentei sociale sau rasiale, prejudecatilo

personale ale celui care le transmite.

Indivizii care propaga zvonurile se confrunta cu dificultatea de a sesiza si de a retine in obiectivitatea loelementele lumii exterioare. Pentru a putea sa le utilizeze, ei trebuie sa le restructureze si sa le ajustez

modelului lor de intelegere si intereselor lor proprii. Circulatia lor apare ca un sistem de canalizare a fricii s

incertitudinii in fata unor situatii ambigue.

De asemenea, circulatia lor este corelata cu forma, cantitatea, calitatea si credibilitatea informatiei oficia

sau formale. Cu cat aceasta din urma este mai saraca, incompleta sau mai putin credibila, cu atat se intensific

propagarea zvonurilor. Din acest motiv, in societatile totalitare care monopolizeaza informatia formala, zvonuril

au o mare raspandire. Uneori ele sunt lansate de mijloace de propaganda ale statului totalitar pentru a promov

anumite atitudini si comportamente mai greu de obtinut prin utilizarea mijloacelor formale.

Circulatia lor se restrange atunci cand exista posibilitatea verificarii rapide a adevarului unei informatTemele zvonurilor sunt: otrava ascunsa, complotul impotriva puterii, crizele artificiale, teama de straini, rapire

copiilor, bolile conducatorilor, problemele sentimentale ale acestora, compromiterea financiara sau escrocherii

lor.

Lansarea zvonurilor nu se face la intamplare, ci tinandu-se seama de asteptarile grupurilor umane fata d

situatia problematica pe care o traverseaza. Plecand de la aceste date ale situatiei, se lanseaza un mesaj cat ma

apropiat de ceea ce ar dori sa afle populatia la acel moment, indiferent cat de departe de adevar este continutu

enuntului respectiv. In acest context, posibilitatea de diseminare a zvonului este cea mai mare.

Ca principale tipuri de falsificari sau distorsiuni de mesaje care stau la baza zvonurilor amintim

dramatizarea, amplificarea proportiilor, a semnificatiilor, a detaliilor, intretinerea celor transmise, redefinireprejudecatilor si a mentalitatilor proprii segmentelor respective de opinie pentru a crea un puternic fon

emotional in scopul ecranarii pana la disparitie a spiritului critic.

Zvonul reuseste sa cucereasca o arie considerabila de intindere in spatiul social indeosebi in situatii d

criza, pe care le si amplifica. O sursa de profesionisti poate chiar provoca o criza sociala plecand de la zvonu

bine directionate si lansate la momente de maxim impact asupra opiniei publice. In acest sens, Merton relev

faptul ca zvonurile pot genera ''predictia creatoare de evenimente'', atunci cand sunt folosite ca instrumente al

propagandei.


7/61

Intoxicarea este definita de dictionarul Robert mai ales cu sensul de ''otravire'', dar tine si de domeniu

neologismelor: ''actiune insidioasa asupra spiritelor, tinzand sa acrediteze anumite opinii, sa demoralizeze, s

deruteze''. Ca neologism semantic, ''intoxicare'' este de origine militara. El este un sinonim al viclesugului d

razboi, al subterfugiului diplomatic, al mistificarii, diversiunii, tradarii, minciunii si al altor trucuri. El se aplic

tuturor acestora, numai ca este rezervat doar unor planuri militare superioare:

- al tacticii generale, adica al folosirii combinate a armelor de catre militarii de pe teren, in lupta

- al strategiei, al desfasurarii generale a razboiului

- al politicii interne si in special externe.

Putem spune ca intoxicarea vizeaza adversarul. Ea consta in ai furniza acestuia informatii eronate, care

vor face sa ia decizii avantajoase pentru el si favorabile pentru tine.

Intoxicarea nu este rezervata insa doar domeniului militar: un partid politic, o banca, un fabricant poat

profita de pe urma intoxicarii concurentilor. Spre deosebire de dezinformare insa, scopul ei este acela de

determina sa greseasca una sau mai multe persoane, si nu o colectivitate.

Dezinformarea reprezinta orice interventie asupra elementelor de baza ale unui proces comunicationa

care modifica deliberat mesajele vehiculate, cu scopul de a determina la receptori (numiti tinte in teori

dezinformarii) anumite atitudini, reactii, actiuni dorite de un anumit agent social. Acesta din urma nu trebuie s

fie neaparat dezinformatorul, el poate fi o institutie, o organizatie etc.

Ca realitate nemijlocita, dezinformarea are doua dimensiuni: una neintentionala, si alta intentional

vizand un anumit segment de opinie.

Sub aspect intentional, dezinformarea poate fi analizata in functie de formele simbolice prin care sun

codificate informatiile din mesaj. Dupa cum se stie, codurile pot fi exprimate prin limbajul natural, limbajul non

verbal (gesturi, mimica), simboluri concrete (culori, panouri, lumini) si simboluri abstracte specifice limbajulu

artificial (elaborat stiintific), precum: formule matematice, expresii logice etc.

O alta modalitate intentionala prin care se actioneaza in sensul dezinformarii o constituie codificare

polisemantica a mesajului. Multitudinea de semnificatii imanente enuntului generand o diversitat

corespunzatoare de opinii se rasfrange intr-o diversitate de atitudini care merg de la adeziune totala l

refractarism. Acesta este primul pas pentru tensionarea relatiilor interpersonale.

Dezinformare este eficienta atunci cand prezinta drept valori sociale fundamentale fie valori care ii sun

favorabile sursei, fie valori marginale in raport cu interesele publicului caruia i se adreseaza. In acest mod

comunitatea este deturnata de la preocuparile ei majore, valorile sociale fundamentale sunt neglijate, iar gradu

de competitivitate al respectivei comunitati scade. Teoria dezinformarii include in aceasta categorie oric

modificare deliberata a mesajelor in scopul cultivarii unui anume tip de reactii, atitudini si actiuni ale receptorilodenumiti in mod generic, tinte. Acest tip de actiuni sunt produse, in mod obisnuit, de organizatii specializate

militare sau paramilitare.

Elemente ale actiunii de dezinformare sunt:

a. comanditarii - cei care concep si proiecteaza continutul actiunii, tintele reale si cele potentiale al

activitatii. Ei pot fi: factori de decizie (guverne, state majore militare sau socio-profesionale) si grupuri d

presiune. In timp ce prima categorie se foloseste de servicii specializate, grupurile de presiune se servesc si d

echipe ad-hoc de amatori care au mare eficienta in crearea si mentinerea confuziilor.


8/61

b. specialistii - sunt cei care planifica secventele tactice ale actiunii si care coordoneaza toat

modalitatile de tinere sub control a efectelor concrete ale mesajelor emise. Ei simuleaza toate categoriile d

efecte pentru a reusi sa aiba sub control atat efectele proprii, cat si exigentele reproiectarii unor elemente d

detaliu sub impactul actiunilor de contracarare intreprinse de tinta.

c. controlul- este piesa de legatura intre comanditari, care comanda / conduc actiunea si agentii d

influenta. Pentru a stapani acea zona a spatiului social care le intra in raza de responsabilitate, controlor

recruteaza si intretin o vasta retea de corespondenti, de obicei nu direct, ci prin intermediul unor terte persoan

care joaca rolul de cercetasi. Acestia, alesi din randul unor indivizi cu totul insignifianti, au rolul de a testa gradude deschidere spre colaborare a unei personalitati cu acces la date de importanta considerabila pentr

comanditari si planificatori.

d. agentii de influenta - se recruteaza din randul acelora care se bucura de prestigiu in grupul lo

profesional si care urmeaza a fi dezinformat prin mesaje primite de la planificatori via controlori. Practica d

profil a demonstrat ca agentii de influenta pot fi:

- liderii de opinie din mediile intelectuale, care, din dorinta lor de a se lansa in actiune practica, accept

sa lanseze in spatiul social mesaje care par socante pentru publicul autohton;

- un personaj apropiat factorilor de decizie - in general acesta este compromis printr-un fapt verificabipentru a avea certitudinea unei colaborari mai longevive;

- sefii de asociatii; contextul vietii asociative, specifice sistemelor pluraliste constituie un mediu favorab

pentru recrutarea si cultivarea agentilor de influenta. Plasand pe primul plan interese de ordin umanita

protejate de un cadru normativ cu validitate internationala, dezinformatorul poate atrage multi naivi i

structurile asociatiei, care, profesional, sunt personalitati de referinta in domeniul lor de activitate.

e. intermediarii se recruteaza dintre personalitatile influente in comunitatea respectiva pentru a juc

rol de lideri de opinie si agenti de influenta ai intereselor care stau in spatele mesajelor ce se emit cu un ae

neutru si declarativ de pe pozitii ''independente'';

f. releele - indivizi sau institutii care se dovedesc utili in amplificarea si programarea mesajelor car

constituie continutul dezinformarii.

Ceea ce deosebeste dezinformarea de alte tipuri de comunicare este caracterul deliberat al actiunii

lansarea in circuitul informational a unor informatii partial adevarate in conjugarea lor cu afirmatii false, far

indicarea vreunei surse care ar putea fi verificabila pentru autenticitatea celor emise. Cercetarile de teren a

demonstrat ca rezultatele cele mai eficiente se inregistreaza in domeniul mass-mediei, unde dezinformare

poate atinge frontal toate segmentele de opinie ale spatiului social.

Diversitatea enunturilor, prin corelarea cu un spatiu (audio, video, grafic) limitat de inserarea intr-

situatie informationala, determina, in mod inevitabil, o selectie a mesajelor. Practica mass-media a relevat ca sursa de distorsionare a mesajelor, cu efecte importante asupra calitatii informarii si care poate degenera i

dezinformare, o constituie utilizarea unor criterii neadecvate de selectare a informatiilor.

Dezinformarea poate fi o componenta a propagandei, dar aceasta nu se poarte baza niciodata doar p

dezinformare. Din perspectiva consecintelor sale sociale, dezinformarea se aseamana cu un alt fenome

manipulativ, zvonul. Acesta din urma, spre deosebire de dezinformare, nu are un caracter deliberat si n

presupune in mod obligatoriu circulatia unor informatii false, ci doar dificil de verificat.


9/61

Zvonul poate fi produs insa de o actiune de dezinformare. intele pot fi atat grupuri sau segmente al

societatii, cat si indivizi, intotdeauna lideri, de orice fel, care pot influenta decizional si actional grupurile in car

se afla. Efectele dezinformarii depind, pe de o parte, de caracteristicile tintelor (atitudine critica, personalitate

nivel intelectual, aspiratii, etc.), iar pe de alta parte, de posibilitatea de a verifica informatiile vehiculate.

Propaganda este considerata o activitate sistematica de transmitere, promovare sau raspandire a uno

doctrine, teze sau idei de pe pozitiile unei anumite grupari sociale si ideologii, in scopul influentarii, schimbari

formarii unor conceptii, atitudini, opinii, convingeri sau comportamente. In sensul clasic, se constituie ca u

subsistem al sistemului politic al unui partid, al unui grup social sau al unui regim de guvernare; in prezent insase dezvolta numeroase forme de propaganda (economica, tehnica, medicala, sportiva, culturala), diferentiat

dupa continut si prin raportare la profilul grupului social care o initiaza, urmarind realizarea unor scopu

persuasive.

Ca sistem, propaganda dispune de:

1. o structura institutionala specializata (aparat de conducere ierarhica, centre de organizare, centre d

studiu, proiectare si difuzare de mesaje)

2. ideologie si valori aflate in corespondenta cu interesele si obiectivele gruparii sociale pe care

reprezinta; acestea sunt luate ca referinta pentru programarea si realizarea propagandei

3. mijloace si metode de transmitere a mesajului; studiul sociologic al acestora distinge urmatoarel

grupuri mari de metode:

- afectiva - consta in organizarea mesajelor astfel incat acestea sa provoace trairi si adeziuni colective

mai ales de tip emotional. Mai intai se indica consecintele negative ale unei optiuni personale provocate de

agentie anume (afectarea intereselor, amenintare a pozitiei individuale, impiedicarea realizarii unor obiectiv

personale importante etc) pentru a declansa reactia afectiva negativa fata de aceasta si apoi se prezinta

alternativa diferita care ar avea numai efecte pozitive. Accentul nu este pus pe argumentarea logica sa

prezentarea unor fapte relevante, ci pe acele informatii care au o profunda rezonanta afectiva.

- a faptelor care este concentrata pe transmiterea de fapte cat mai concrete, saturate de amanunt

relevante pentru persoanele ale caror optiuni ar urma sa fie modificate. Accentul nu este pus pe fapte generale

ci pe cele personalizate si care dispun de potentialitatea descoperirii unei surprize de catre receptor.

- persuasiva - presupune aplicarea regulilor retorice de organizare a discursului, mai ales prin utilizare

unor cuvinte saturate emotional.

O alta distinctie importanta se face intre propaganda tactica (proiectata pe termen scurt pentru obtinere

unor efecte imediate) si propaganda strategica (pe termen lung, destinata formarii sau modificarii valorilo

atitudinilor de baza si conceptiilor proprii indivizilor si societatii.


10/61

CAPITOLUL I.INFORMAIA

1.1 Ce este informatia?

Cuvantul informatie- preluat din latina (informatio) prin intermediul limbii franceze (information) - est

polisemantic, putand capata mai multe semnificatii (uneori total diferite sau chiar contradictorii), ce sun

determinate de domeniile si contextele foarte variate in care este folosit. In afara intelesurilor din limbaju

comun, el are si alte sensuri, atribuite fie prin definirea sa ca termen (stiintific sau tehnic) fie ca si concept i

cadrul unor ramuri ale filosofiei sau al unor stiinte si tehnologii al caror obiect de studiu este.

Termenul informatie este legat si de un proces informational (succesiunea actiunilor prin care s

informeaza) dar si de rezultatul acestui proces (volum, varietatea de informatii obtinute) precum si de unel

fenomene specifice (fenomenul informational, explozia informationala, etc.).

De asemenea informatiaa inceput sa fie considerata ca factor ontologic primordial, ce sta, impreuna c

materia si energia la originea universului.

Pentru ca sensul cuvantului informatiesa poata fi inteles corect, trebuie cunoscute si avute in vedere alt

cateva concepte (semnificatie, cunoastere, adevar, reprezentare, stimul mintal, eruditie, cultura, comunicar

redundanta, feedback, entropie, entropie negativa, s.a.) precum si regulile (sau seturile de reguli) asociatacestora.

Nici una din definitiile sau conceptele existente pentru informatie nu sunt unanim acceptate, fapt c

produce confuzii, ambiguitati, si uneori chiar pierderi economice.

"Informatie" este unul din cuvintele cel mai des folosite, de foarte multe ori abuziv. Diferite disciplin

stiintifice acorda diferite intelesuri acestui termen, sau ii asociaza omonime incoerente. Cu toate ca de catev

decenii omenirea a pasit in era informationala, iar societatea a trecut de la societatea informationala la societate

cunoasterii, cuvantul informatie este folosit adesea fara a se da atentia cuvenita diferitelor sensuri pe care l

poate capata. Desi nu sunt sinonime, cuvintele cunostinte, informatii si date sunt adesea utilizate unul in locu

altuia, producand confuzii.

In ultimul timp, tot mai multi cercetatori si oameni de stiinta isi pun intrebarea daca este posibil d

construit o teorie a informatiei unica, general valabila. Pe de alta parte, datorita presiunii exercitate in principa

de impasul in care au ajuns cercetarile in unele domenii (biologie, psihologie, robotica, inteligenta artificiala etc

se remarca tot mai multe incercari de a imbina si de a suprapune diversele semnificatii si interpretari intr-u

singur concept universal acceptat.

Se poate spune ca elaborarea a unui concept unic al informatiei se afla cam in acelasi stadiu in care s

gasea elaborarea unui concept al energiei la mijlocul sec. XIX. Desi acest concept era cunoscut de cateva secole

oamenii de stiinta au inceput sa inteleaga cum poate fi convertita o forma de energie in alta si sa scrie ecuati

acestor conversii numai prin anii '40.

Aparenta contradictie intre diferitele concepte ale informatiei existente astazi este cauzata de faptul c

majoritatea acestora sunt elaborate pentru un anumit domeniu, si, intotdeauna, pentru a fi definita, informati

trebuie raportata la un sistem oarecare, propriu domeniului respectiv, cum ar fi ADN-ul, limba vorbit

computerele, etc.

In limbajul popular, cotidian, intr-un sens larg, unanim acceptat de majoritatea vorbitorilor din oric

limba, prin informatie se intelege:
http://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Cuv%25C3%25A2nt&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Polisemantic&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Context&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Termen&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Concept&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Proces_informa%25C5%25A3ional&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Fenomenhttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Sens&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Semnifica%25C5%25A3ie&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Cunoa%25C5%259Ftere&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Adev%25C4%2583rhttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Reprezentare&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Stimul_mintal&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Erudi%25C5%25A3ie&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Cultur%25C4%2583http://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Comunicare&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Redundan%25C5%25A3%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Feedback&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Entropie&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Entropie_negativ%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Reguli&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Omonim&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Era_informa%25C5%25A3ional%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Societatea_informa%25C5%25A3ional%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Societatea_cunoa%25C5%259Fterii&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Societatea_cunoa%25C5%259Fterii&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Sinonimhttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Cuno%25C5%259Ftin%25C5%25A3e&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Date&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Biologiehttp://www.scritube.com/wiki/Psihologiehttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Robotic%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Inteligen%25C5%25A3a_artificial%25C4%2583http://www.scritube.com/wiki/Inteligen%25C5%25A3a_artificial%25C4%2583http://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Robotic%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Psihologiehttp://www.scritube.com/wiki/Biologiehttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Date&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Cuno%25C5%259Ftin%25C5%25A3e&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Sinonimhttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Societatea_cunoa%25C5%259Fterii&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Societatea_cunoa%25C5%259Fterii&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Societatea_informa%25C5%25A3ional%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Era_informa%25C5%25A3ional%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Omonim&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Reguli&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Entropie_negativ%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Entropie&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Feedback&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Redundan%25C5%25A3%25C4%2583&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Comunicare&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Cultur%25C4%2583http://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Erudi%25C5%25A3ie&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Stimul_mintal&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Reprezentare&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Adev%25C4%2583rhttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Cunoa%25C5%259Ftere&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Semnifica%25C5%25A3ie&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Sens&action=edithttp://www.scritube.com/wiki/Fenomenhttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Proces_informa%25C5%25A3ional&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Concept&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Termen&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Context&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Polisemantic&action=edithttp://www.scritube.com/w/index.php%3ftitle=Cuv%25C3%25A2nt&action=edit


11/61

- faptele si opiniile percepute sau obtinute in cursul vietii de zi cu zi direct de la o alta fiinta vie, dimass-media, din baze de date electronice si din toate tipurile de fenomene observabile din mediu

inconjurator.

- lamurire asupra unei persoane, lucru sau domeniu; totalitatea materialului de informare si ddocumentare; izvoare, surse;

- cunostinte comunicate de altii sau obtinute prin investigatii proprii ori cercetari personale; cunostintacumulate din lectura, rapoarte despre evenimente recente sau necunoscute anterior, materiale di

ziare, din periodice sau din buletine de stiri; cunostinte dobandite prin studiu sau instruire; cunostint

deduse din observatii directe si experienta proprie.

Aceasta este sensul original al cuvantului care vizeaza in principal aspectul comunicativ si in acelasi timp

calitativ. In ultimul timp, au intrat si in limba romana sensuri mai noi ori s-au adaugat la cele vechi precizari noi

- fiecare dintre elementele noi, necunoscute anterior, ale experientei (fizice sau mentale) sau ale unuconcept, in raport cu cunostintele prealabile, ce sunt cuprinse in semnificatia unui simbol sau unu

grup de simboluri (text scris, mesaj vorbit, imagini plastice, indicatie a unui instrument, dat

experimentale, partitura muzicala etc.) care produc schimbari intr-un concept (cum ar fi un plan sau

teorie).

-

actiunea cuiva de a (se) informa sau de a comunica cunostinte, noutati, lamuriri, vesti, stiri, indrumarprecizari etc., unei persoane (sau unui grup de persoane) si rezultatul ei (faptul de a sti ca mesajul est

receptionat si inteles de catre destinatar);

- comunicare, veste, stire, mesaj care pune pe cineva la curent cu o situatie noua sau mai veche, dar dcare acesta nu avea stiinta inainte de a fi informat.


12/61

1.2 Opozitii informationale

Dezvoltarea si implementarea relatiilor de piata au conditionat transformarea informatiei intr-o marf

specifica. Cu ajutorul unei astfel de marfa, care are valoare inalta se realizeaza operatiuni de schimb, cumparare

vanzare etc.

Este important faptul ca orice subiect economic (de stat sau antreprenoriat) in activitatea propri

efectueaza operatiuni de colectare, inregistrare, stocare, prelucrare si transmitere a informatiei. Pretutindeni s-a

dezvoltat sistemele informatice, care au ca scop realizarea functiilor deservirii informationale a utilizatorilor ataindividuali, cat si colectivi.

Se analizeaza modelul tridimensional al opozitiunilor informationale in cadrul carora se disting trei nive

si care pot clasificate si in calitate de scopuri ale infractorilor informationali:

- date personale;- informatii corporative, care caracterizeaza concurenta dintre corporatii in vederea obtinerii secretelo

comerciale;

- informatii globale, referitoare la reactiile ramurilor industriei, economiilor diferitelor regiuni, tarcontinente.

Opozitia informationala - reprezinta actiuni, orientate la atingerea superioritatii informationale cu ajutoru

nimicirii informatiei si sistemelor informatice ale concurentilor si asigurarii securitatii resurselor informational

personale. Parte componenta a opozitiei informationale este terorismul informational, care poate fi definit ca u

complex de abuzuri intentionate cu sistemele informationale, cu retelele si componentele lor in scopul realizar

actiunilor teroriste5.

Astfel, opozitia informationala si terorismul sunt legate direct cu structurile criminale, escrocii etc. D

mentionat faptul ca accesibilitatea tehnologiilor informationale contemporane, importul fara control, lips

controlului necesar din partea statului (standardizare si certificarea componentelor hardware si software) spores

mult tehnologic potentialul distructiv al abuzurilor.

Practica activitatii sistemelor informationale dovedeste ca ele pot fi in calitate de obiecte, subiecte

mijloace de pregatire si realizare ale infractiunilor de calculatoare.

Prin infractiune informationala se subintelege un complex de activitati ilegale, orientate la accesu

nesanctionat, primirea si transmiterea informatiei, savarsite cu utilizarea mijloacelor de calcul, telecomunicatii

software. Astfel, la aceste infractiuni vor fi afiliate orice actiuni ilegale, legate de prelucrarea, stocarea s

transmiterea informatiei. Se analizeaza tipurile de baza ale infractiunilor, in cadrul carora sunt evidentiat

urmatoarele:

- infractiuni economice, legate de manipularea sistemelor informationale si a resurselor lor in scopuobtinerii unui profit economic: spionajul industrial, realizat cu ajutorul tehnicii de calcul si specialefurtul si copierea de programe (pirateria); furtul de servicii; accesul nepermis la resursel

informationale.

- incalcarea drepturilor personale ale cetatenilor si a secretelor comerciale ale organizatiilor nestataleformare si utilizarea seturilor de date incorecte; divulgarea si utilizarea nelegitima a datelor; incalcare

obligatiilor formale, ce corespund normelor care definesc secretele profesionale, personale

comerciale.

- incalcarea intereselor personale ale utilizatorilor sistemelor informatice.


13/61

In tarile tehnologic dezvoltate exista "ilegalitatea computerizata", in cadrul careia se evidentiaza tre

grupe de specialisti:

- hackerii, care detin cunostinte vaste in domeniul tehnologiilor informationale si care le utilizeaza iscopul primirii accesului nesanctionat si realizarii actiunilor ilicite asupra resurselor informationale (d

stat sau comerciale).

- Piratii, care se specializeaza in distrugerea protectiei de copiere a asigurarii programate licentiate.In calitate de scopuri ale acestor grupari pot fi evidentiate urmatoarele:

- De nivel micro. Se realizeaza de indivizi sau grupuri mici si se caracterizeaza prin obtinerea unorapide profituri materiale directe sau indirecte. Atingerea scopului final se caracterizeaza prin schem

relativ simple, cu necesitarea unor resurse tehnice si financiare neinsemnate.

- De nivel macro. Pentru atingerea unor astfel de scopuri, se utilizeaza un spectru larg de actiunbazate pe utilizarea tehnicii moderne de calcul, telecomunicatii si asigurarii programate speciale

Aceasta necesita disponibilitatea de resurse financiare suficiente, accesul la cele mai noi tehnolog

informationale, si pot fi realizate numai de organisme puternice din punct de vedere financiar

tehnologic. Scopurile principale macro-nivelului pot fi urmatoarele: obtinerea unor benefic

strategice in mediul de concurenta; influenta asupra proceselor de luare a deciziilor, legate d

planurile de dezvoltare strategica; colectarea informatiei, ce constituie secret comercial etc.

In ultimele decenii ale sec. XX, cresterea gradului de informatizare a proceselor industriale precum si

cresterii gradului de folosire a informatiilor in rezolvarea problemelor umane a facut ca informatia sa fi

considerata ca o resursa economica, intrucatva egala cu alte resurse cum ar fi munca, materia prima si capitalul.

Aceasta perspectiva scoate in evidenta faptul ca posesia, manipularea si folosirea informatiei poat

imbunatati raportul cost-eficienta in multe procese fizice sau cognitive. Ca resursa individuala si sociala

informatia are cateva caracteristici ce o deosebesc de notiunea traditionala de resursa economica. Spr

deosebire de alte resurse economice, informatia este practic nelimitata, avand limite aparente impuse doar d

timp si de capacitatea cognitiva umana.

Aceasta caracteristica provine din faptul ca informatia, ca resursa economica, difuzeaza natural (se poat

propaga singura), rata de reproducere a informatiei este mai mare decat rata de consum si informatia nu sufer

schimbari in cadrul tranzactiilor (poate fi numai partajata, folosita in comun).

In acelasi timp, informatia este compresibila, atat sintactic cat si semantic. Calitatea ei de a se substitu

altor resurse economice, transportabilitatea cu o viteza foarte mare, si abilitatea ei de a da un avantaj celui ce o

detine, stau la baza remodelarii unor industrii sociale (cum ar fi cercetarea, educatia, activitatea editoriala

comertul) si chiar a politicii.

Preocuparea sociala privind administrarea resurselor informationale s-a extins in domeniul traditional a

bibliotecilor si al arhivelor si, a cuprins si informatia organizatorica, institutionala si guvernamentala in ceea ce

capatat numele de: managementul resurselor informationale.

A doua perceptie a informatiei (ce dateaza din aceeasi perioada), este aceea de: serviciu de prim

necesitate, care a determinat dezvoltarea in intreaga lume a unui nou segment a economiilor nationale: sectoru

de servicii informatice. Beneficiind de avantajele proprietatilor informatiei si construind o perceptie a utilitatii s

valorii sale individuale si sociale, acest sector furnizeaza o larga gama de produse si servicii informatice.


14/61

1.3 Cultura informatiei

In ultimii ani, atentia specialistilor s-a indreptat tot mai mult spre ceea ce este cunoscut sub denumire

de cultura informatiei, cultura digitala, cultura retelelor. Dar pentru a vorbi despre acestea este necesar sa vedem

mai intai ce inseamna cultura traditionala in domeniul informarii, ce presupune utilizarea efectiva a resurselo

traditionale de biblioteca. Asadar, ce abilitati sunt necesare pentru accesul la colectiile tiparite?

In primul rand, abilitati de citire, cunoastere a instrumentelor de acces si abilitatea de a evalua critic ata

instrumentele de acces, cat si materialele regasite cu ajutorul acestor instrumente. Doua elemente sunimportante aici: instruirea utilizatorilor in legatura cu interpretarea diferitelor elemente de informatie di

catalogul pe fise si instruirea in privinta obtinerii informatiei din periodice, prin diferite instrumente de acce

precum indexurile pe subiecte, revistele de recenzii si indexurile de citari.

M. C. Wilson arata ca volumul mare de informatie disponibila pentru utilizatori prin procesul de regasire

informatiei cu ajutorul calculatorului i-a determinat pe specialisti sa extinda cultura traditionala la mult ma

cuprinzatoarea cultura a informatiei. Aceasta pune accentul pe abilitatea utilizatorilor de a evalua criti

informatia prin prisma autenticitatii, a valorii si a caracterului sau adecvat pentru procesul de rezolvare

problemelor.

Toate elementele necesare utilizatorilor intr-un mediu traditional de biblioteca trebuie sa se regaseasca in cultura informatiei. Cultura digitala necesita insa si competente suplimentare precum: cultura tehnica (abilita

de utilizare a calculatorului), cultura a retelelor, dar, mai ales, flexibilitate si adaptabilitate.

Cultura informatiei a fost definita ca "abilitatea de a localiza, evalua si utiliza in mod efectiv informati

necesara".9 Cultura informatiei, un produs al societatii informationale, este cheia pentru educatia permanenta

are o mare importanta in curriculum-ul din invatamantul superior, imbunatatind mediul predarii si invatarii. S-

spus chiar ca "este abilitatea de a supravietui in secolul al XXI-lea".

Cultura digitala a fost definita drept cultura adecvata pentru era Internetului si aceasta definitie trimite l

numeroasele si variatele informatii disponibile pe Internet, la care utilizatorii au acces. Insa pentru a extrag

informatiile cele mai pertinente si cele mai fiabile din bazele de date, de pe site-urile web, utilizatorii trebuie sdispuna de o serie de criterii care sa ii ajute la filtrarea surselor de informare.

Aici trebuie sa intervina specialistii domeniului care sa-i asiste pe utilizatori sau sa-i instruiasca in privint

unei metode sistematice de evaluare a fiabilitatii surselor. Printre criteriile de evaluare a continutulu

informational ar trebui sa se numere: mediul autoritatii care emite informatiile, valoarea si stabilitatea informati

si daca site-ul ofera un continut nou sau o reflectare a unor continuturi vechi.

De asemenea, pentru a putea utiliza in mod eficient colectiile electronice, utilizatorii trebuie sa aib

cunostinte in legatura cu o serie de notiuni pe care le-a introdus Internetul: motoare de cautare, limbaje.

Gilster a formulat o definitie a culturii digitale in care arata ca aceasta inseamna "dobandirea abilitatii da intelege si utiliza informatia in formate multiple dintr-o gama larga de surse atunci cand este prezentata pri

intermediul calculatorului". Abilitatile necesare pentru a localiza surse de informare in format modern

abilitatile de evaluare a acestora se dovedesc deci elemente esentiale pentru cultura digitala.

Cultura informatiei bazata pe tehnologia de retea intr-un mediu in retea a fost denumita cultura retelelo

si definita drept "abilitatea de a identifica, accesa si utiliza informatie electronica din reteaua informationala

Educatia utilizatorilor pentru cultura retelelor a devenit pentru biblioteci un element critic al activitatii lor s


15/61

consta din doua aspecte: cunoastere a informatiei din retea si abilitati pentru a localiza, selecta, evalua si utiliz

informatia din retea.

Un lucru cert este ca, in mediul informational in retea, rolul bibliotecarului devine mai complex,

sarcinile sale traditionale adaugandu-se acum administrarea, regasirea, analiza, organizarea si punerea l

dispozitia utilizatorilor a informatiei din retea, bibliotecarul actionand nu numai in calitate de intermediar, ci si c

partener al cadrelor didactice in scopul educarii utilizatorilor studenti pentru cultura retelelor.

Despre cultura post-Internet putem spune ca va necesita extinderea abilitatilor de a evalua informatia, iaadaptabilitatea va continua sa fie caracteristica personala cea mai importanta pentru utilizarea efectiva

instrumentelor digitale.

Dezvoltarile tehnologice, nevoile de informare in continua schimbare ale utilizatorilor determina

restructurare a bibliotecilor, a modului in care bibliotecarii isi desfasoara activitatea. In prezent, acestia trebuie s

prelucreze si sa echilibreze colectii de informatii nu numai tiparite, ci si electronice. Ce s-a putut remarca i

ultimii ani este o regandire a fluxului de activitati, progrese in manipularea informatiei electronice, in accesarea

utilizarea acesteia pentru predare si invatare. Nevoia de a structura si organiza informatia, deci nevoia d

instrumente avansate de acces, organizare, control devine tot mai acuta.

Bibliotecile pot juca diverse roluri in educatia pentru cultura informatiei. Dintre acestea, foarte importantse dovedeste contributia pe care bibliotecile o pot avea in dezvoltarea de instrumente de invatare si de acces l

informatie. Bibliotecile pot, de asemenea, sa ofere sprijin pentru utilizarea resurselor de informare din retea

pentru crearea unor oportunitati privind activitatile de invatare in cooperare. Aceste doua directii se inscriu i

rolul pe care bibliotecile il pot juca in domeniul educatiei la distanta prin intermediul retelelor.

La nivelul institutiilor de invatamant superior s-au inregistrat in ultimul timp tendinte spre o modificare

strategiilor educationale. Acest proces este insa dificil si cere timp, dar un aspect important il constituie faptul c

pentru realizarea acestuia este necesara formarea de echipe care sa includa cadre didactice, profesionisti di

domeniul informarii, specialisti in noile tehnologii ale informatiei si specialisti in pedagogie. Se contureaza astf

pentru bibliotecari posibilitatea de a facilita integrarea informatiei electronice in curriculum si de a oferi expertiz

pe care o detin in cadrul activitatilor de predare a abilitatilor de informare.

Invatarea bazata pe resurse cucereste tot mai mult teren si isi dovedeste avantajele. Dar nu trebuie uita

ca aceasta trebuie sa se bazeze pe acces la toate tipurile de resurse informationale, atat traditionale, cat s

moderne si, astfel, depinde si de implicarea furnizorilor de informatie.

In spatiul scandinav se poate constata ca bibliotecile au inteles faptul ca trebuie sa-si asume un rol i

initierea activitatilor in echipa cu institutiile de invatamant si in introducerea programelor de calitate privin

cultura informatiei la nivelul universitatilor. Scopul cursurilor este sa-i faca pe studenti sa inteleaga si sa-si asum

responsabilitatea pentru ceea ce invata, sa-i ajute sa dobandeasca abilitati sporite de a gandi critic s

independent si de a rezolva diversele probleme cu care se confrunta si sa le ofere instrumente necesare pentreducatia permanenta.

Pe continentul nord-american exista numeroase exemple de programe destinate dezvoltarii cultur

informatiei, o serie de parteneriate intre biblioteci si institutii de invatamant superior, care arata clar ca asemene

colaborari sunt posibile si benefice pentru ambele parti implicate. Desigur, exista si dificultati in derulare

acestor programe, precum infrastructura si resursele insuficiente, angajamentul in timp necesar pentru a dezvolt

cursuri noi, aspectele legate de copyright, dar avantajele pe care le prezinta depasesc aceste probleme

Prezentam in cele ce urmeaza trei exemple de astfel de parteneriate:


16/61

- Arcada informatiei la Universitatea din Iowa, care consta intr-un efort de colaborare intre bibliotec

oficiul pentru tehnologia informatiei si facultati. Este o facilitate proiectata pentru a sprijini utilizarea serviciilo

electronice in cercetare, predare si in invatarea independenta. Include un angajament formal pentru cooperare

comunicare si functioneaza de la inceputul anilor 1990.

- Programul Serviciile de Informare Vancouver de la Universitatea Vancouver, care ofera instruire privin

tehnologia moderna pentru studenti, personal si facultate. Sunt utilizate ateliere care pornesc de la nevoi s

exista, de asemenea, mini - ateliere bazate pe web.

- Cursul interdisciplinar de Aplicatii pe Calculator de la Colegiul Hunter, care se bazeaza pe eforturile d

cooperare intre un bibliotecar si un profesor pentru a preda studentilor aplicatiile pe calculator.

S-au avut in vedere nevoile utilizatorilor de a accesa resurse autentice si utile, ca si nevoia de a interpret

si aplica rezultatele si, in acest sens, a fost realizat un studiu in cadrul unui liceu din California. O echipa format

din membrii institutiei, cadre didactice si bibliotecari, au urmarit problemele pe care elevii le intampinau i

accesarea si evaluarea informatiei.

Apoi, a fost stabilit un grup de studiu al carui scop a fost "sa imbunatateasca competenta elevilor privin

cultura informatiei prin dezvoltarea unui repertoriu de strategii de cercetare, prin evaluarea critica a informatiilo

prin sintetizarea si partajarea informatiei in modalitati creative semnificative, prin incorporarea tehnologiei iprocesul de instruire".

Evaluand nivelul abilitatilor pe care elevii le aveau, au fost detectate si zonele care necesitau atentie

evaluarea site-urilor web, determinarea calitatii si credibilitatii informatiei, utilizarea surselor de referint

specializate, compararea diferitelor surse care tratau acelasi subiect, redactarea lucrarilor de cercetare intr-

modalitate sistematica, citarea surselor in mod corect, crearea bibliografiilor adnotate, evitarea plagiatului etc.

S-a constatat ca si profesorii aveau nevoie sa-si imbunatateasca instruirea in aceasta zona, iar printr

solutiile formulate in urma rezultatelor studiului s-au numarat: dezvoltarea unei secvente de instruire privin

cultura informatiei pe parcursul curriculum-ului; dezvoltarea si instituirea unor standarde de cercetare si a uno

modele de citare, ca si dezvoltarea curriculum-ului si a asistentei pentru a-i sprijini pe elevi sa devina mai instruiin ceea ce priveste cultura informatiei.

Orice analiza a abilitatilor de informare trebuie sa plece de la doua aspecte: de ce sunt importante acest

abilitati si cum pot fi ele definite. In ceea ce priveste primul aspect, asa cum am mentionat mai inainte, apariti

diverselor surse de informare electronice, a Internetului etc. ridica o serie de probleme legate de stabilire

provenientei, acuratetei si a fiabilitatii informatiilor, ca si probleme legate de copyright. Avand abilitatile d

informare necesare putem face fata tuturor acestor probleme.

O definire a abilitatilor de informare ar trebui sa aiba in vedere atat abilitati precum cele de a fi capabil s

utilizezi o informatie, sa intreprinzi o cercetare la orice adancime sau complexitate si sa demonstrezi acest

lucruri prin intermediul citarilor si referintelor la materialele respective, cat si abilitati legate de intelegere

modului in care informatia este produsa in lumea moderna, de evaluarea critica a continutului si a validitat

informatiei, apoi anumite idei practice despre cum este achizitionata, administrata, diseminata si exploatat

informatia in lumea actuala, in special cunostinte despre cum anumite grupuri profesionale utilizeaza informati

la locul de munca (in afaceri, in lumea culturii si a artelor).

La nivelul structurilor infodocumentare britanice s-a putut observa in ultimii ani o extindere a activitatilo

in domeniul dezvoltarii abilitatilor de informare, deoarece cercetarile au aratat ca, adesea, studentii parases


17/61

universitatile fara abilitatile necesare pentru a se descurca intr-o societate bazata pe informatie. Este limpede c

daca nu stii sa folosesti informatia esti astfel mult mai usor de manipulat.

In urma unei analize complexe a literaturii de specialitate, SCONUL (Standing Conference of National an

University Libraries / Conferinta Permanenta a Bibliotecilor Nationale si Universitare) a identificat si propus un se

de sapte abilitati principale de informare, necesare pentru formarea unor persoane competente in ceea c

priveste cultura informatiei:

1. abilitatea de a recunoaste nevoia de informare.

2. abilitatea de a distinge modalitati in care "lipsa" de informare poate fi abordata:

- cunoasterea tipurilor corespunzatoare de resurse, atat tiparite, cat si non-tiparite;

- selectia resurselor cele mai adecvate;

- abilitatea de a intelege aspecte care afecteaza accesibilitatea surselor.

3. abilitatea de a construi strategii pentru a localiza informatia:

- pentru a dezvolta o metoda sistematica adecvata nevoii;

- pentru a intelege principiile construirii si generarii bazelor de date.

4. abilitatea de a localiza si accesa informatia:

- pentru a dezvolta tehnici de cautare corespunzatoare;

- pentru a utiliza tehnologiile informatiei si comunicarii, inclusiv retele universitare internationale;

- pentru a utiliza servicii de indexare si rezumare adecvate, indexuri si baze de date de citari;

- pentru a utiliza metode de informare curenta.

5. abilitatea de a compara si evalua informatia obtinuta din diferite surse:

- intelegere a aspectelor ce tin de autoritate;

- intelegere a procesului de recenzare in editarea stiintifica;

- extragere adecvata a informatiei care corespunde nevoii de informare.

6. abilitatea de a organiza, aplica si comunica informatia altor persoane in modalitati corespunzatoare situatiei:

- sa se citeze referintele bibliografice in proiecte, teze etc.;

- sa se construiasca un sistem bibliografic personal;

- sa se comunice efectiv utilizand mijlocul adecvat;

- sa se inteleaga aspecte legate de copyright si plagiat.

7. abilitatea de a sintetiza si construi pe baza informatiei existente, contribuind la crearea de cunoastere noua.


18/61

NOTE

1[1] Mielu Zlate, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 1999, p. 65

2 Wunenburger, Jean-Jacques, Filosofia imaginilor, Editura Polirom, Iasi, 2004, pp. 37-40

3 Melvin L. DeFleur, Sanda Ball Rokeach, Teorii ale comunicarii de masa, Editura Polirom, Iasi, 1999, p. 54

4 Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana Maria, Relatiile publice, eficienta prin comunicare, Editura comunicare.ro

Bucuresti, 2003, p. 8

5 CIWARS Intelligence Report. Vol. 2. Issue 8, 1998, pp. 37-45

6 Meyer, G. R., The social organisation of the computer underground- Decalb, Illinois, 1989

7 James Lull, Manipularea prin informatie, Editura Antet XX Press, Filipesti de Targ, Prahova, 2002, p. 42

8 Myoung Chung Wilson, To Dissect a Frog or Design an Elephant: Teaching Digital Information Literacy throug

the Library Gatewayin: 63rd IFLA General Conference, Copenhagen, 1997, Booket 7, p. 12-15

9 A progress report on information literacy: an update on the American Library Association Presidentia

Committee on Information Literacy: Final Report, March 1998

10 Hannelore B. Rader, Faculty-Librarian Collaboration in Building the Curriculum for the Millenium-the U

Experiencein Paper of the 64thIFLA General Conference, Amsterdam, 1998, Booket 1, p. 34-42

11 Gilster, Paul, Digital Literacy. New York, John Wiley & Sons Inc., 1997

12 Ibidem, p. 33

13 McClure, Charles R., Network Literacy: A role for Libraries?in Information Technology and Libraries 13, 2 (Jun

1994 ), p. 115-125

14 Chengren Hu, Network Literacy: New Task for Librarians on Users Education in: 62ndIFLA General Conferenc

Beijing, 1996, p. 84-88

15 Christina Tovot, Customer or refined student? Reflections on the "Customer" Metaphor in the Academ

Environment and the new Pedagogical Challenge to the Libraries and Librarians in 67thIFLA Council and Genera

Conference Papers, Boston, 2001

16 Hannelore, B. Rader, op. cit

17 Farmer, Lesley, Information literacy: a whole school reform approach in 67th IFLA Council and Genera

Conference Papers, Boston, 2001

18 Ibidem

19 Bainton, Toby, Information literacy and academic libraries: the SCONUL approach in 67thIFLA Council an

General Conference Papers, Boston, 2001

20 Ibidem


19/61

CAPITOLULII. MANIPULAREA INFORMATIONALA

2.1 Modalitati si tipuri de manipulare

Prin subinformare intelegem informarea insuficienta si incompleta. Ea poate aparea din mai mult

motive, dar cel mai important dintre acestea il constituie prezentarea unui text incomplet. Daca excludem di

start posibilitatea ca jurnalistul sa fie pus, la modul constient, in slujba unor interese straine de institutia de pres

in care isi desfasoara activitatea, atunci singurele explicatii posibile pentru publicarea de texte incomplete sun

fie lipsa de profesionalism a acestuia, fie alocarea unui timp insuficient pentru elaborarea materialului informativ

Subinformarea se poate manifesta si din cauza unor politici editoriale incorecte provocate de conflictu

de interese sau prin selectarea gresita a subiectelor ce vor fi difuzate. Dar "fie ca discutam despre un tex

incomplet izolat sau despre un intreg sistem media, rezultatele sunt clare si inevitabile: ocultarea informatiei c

poate fi importanta pentru public, conduce invariabil la o scara de valori eronata, pana la decizii eronate al

publicului". Spre deosebire de subinformare, suprainformarea se produce doar la nivelul institutiilor de pres

Este ceea ce teoria americana a presei denumeste generic drept "pack journalism". Suprainformarea este u

exces de informare in legatura cu anumite subiecte in detrimentul altora mai importante.

In acest mod, subiectele cu adevarat relevante pentru public sunt lasate in umbra, iar locul lor pe primel

pagini ale ziarelor si in buletinele informative radiodifuzate sau televizate este luat de informatii obscurePrezentarea excesiva a detaliilor nesemnificative, acapararea timpului de emisie cu stiri axate pe senzational

implicit alterarea treptata a preferintelor audientei, constituie un teren fertil pentru o manipulare permanenta, p

scara larga.

Subinformarea si suprainformarea sunt doua fenomene interdependente, care coexista si se genereaz

reciproc. O suprainformare provoaca de fapt o subinformare, iar o subinformare intr-un subiect important las

locul in buletinele de stiri suprainformarii. Para-informarea si pseudo-informarea conduc si ele, finalmente, catr

subinformare. "Para-informarea se construieste prin senzationalism, acolo unde el nu exista.", iar pseudo

informarea se refera mai ales la obscurantism si la publicitatea mascata. Alaturi de aceste modalitati alterate d

informare, amestecarea informatiei cu divertismentul conduce spre deformarea asteptarilor publicului de l

programele difuzate.

In timp, se creeaza un adevarat cerc vicios din care nu mai exista scapare, pentru ca emisiunile care s

bucura de o mare audienta si deci aduc beneficii economice, vor fi mentinute in grila de programe chiar daca

continutul lor educativ si informational se apropie de zero. Asa cum deja am exemplificat, in peisajul actual a

presei mondiale exista doua categorii de oameni implicati in creatia "produselor" jurnalistice.

Prima categorie este formata din proprietarii institutiilor de presa, iar a doua din jurnalisti. Finantator

sunt interesati in principal de latura economica a presei, adica de obtinerea de profit, iar jurnalistii sunt de cel

mai multe ori constransi sa asigure rentabilitatea institutiei in care lucreaza, chiar daca trebuie sa se abata de l

normele deontologice universal acceptate. In aceste conditii, responsabilitatea jurnalistului fata de publidispare, iar componenta educativ-informativa a presei devine aproape inexistenta.

In postura de receptori ai mesajelor transmise de mass-media se afla miliarde de oameni raspanditi i

toate colturile lumii. Indiferent de nationalitate, cultura sau religie, acestia sunt bombardati cu o multime d

informatii prin intermediul radioului, televiziunii sau presei scrise. Desi nu toate mijloacele de informare se afla i

proprietatea unor magnati ai presei precum Turner, Murdoch sau Berlusconi, acerba concurenta face ca

posturile publice sa copieze uneori formula aducatoare de profit a posturilor private.


20/61

si astfel, marea majoritate a populatiei planetei se vede expusa unui format jurnalistic din ce in ce mai omogen

in ciuda diversitatii programelor, iar specializarea tot mai accentuata a acestora fragmenteaza potentialul publ

global in fractiuni, din ce in ce mai mici si mai izolate, care vor recepta mereu acelasi tip de mesaj, construit i

functie de preferintele lor deja stabilite.

Ascultatorul, telespectatorul, cititorul sau utilizatorul de Internet receptioneaza zilnic o sumedenie d

informatii din diverse surse, dar, in mod paradoxal, el nu devine mai informat. si acest lucru se intampla di

cauza agresiunii informationale la care este expus. Cele mai multe dintre informatii nu au nici o important

pentru receptor, iar numarul lor mare conduce la suprainformare si implicit la subinformare.

Agresiunea informationala genereaza confuzie, banalizeaza evenimentele importante si il priveaza pe om

de privilegiul de a alege in deplina cunostinta de cauza. Notiuni precum adevar, minciuna, bine sau rau a

dobandit deja sensuri relative, iar omul postmodern al secolului XXI nu mai reuseste sa faca distinctie intre ele

Agresiunea informationala, prin efectele sale, inlesneste misiunea manipularii in masa. O populatie dezorientat

si al carei nivel de cultura se reduce la cateva informatii facile preluate din mass-media devine o tinta vulnerabi

pentru abilii manipulatori.

Un public agresat informational va acorda o mai mare importanta aparentelor si, din comoditate, va ave

tendinta de a-si insusi, in lipsa unei judecati critice, diverse idei prefabricate cu scopul de a-l manipula. Cu alt

cuvinte, agresiunea informationala este cea care pregateste terenul pentru manipulare, pentru ca intotdeauna

minte slaba si obosita va fi mai usor de manevrat in sensul dorit. Efectul cel mai vizibil la ora actuala, care a fos

generat de ceea ce numim agresiune informationala, este importanta tot mai crescanda acordata imaginii despr

lucruri, in detrimentul cunoasterii realitatii obiective.

Chiar daca incercarea de cunoastere a realitatii asa cum este ea se poate dovedi adeseori extrem d

dificila, iar uneori aproape imposibila, este inacceptabil pentru o minte lucida sa accepte si sa tezaurizeze, far

spirit critic, imaginile propuse de canalele mass-media. Totusi, acest lucru se intampla acum, in zilele noastre,

afecteaza toate relatiile interumane. De aceea, "guvernele vor inventa, fara indoiala, minciuni mai sofisticate pri

care sa-si justifice actiunile in propriul interes si sa manipuleze mijloacele de informare. Isi vor inteti, d

asemenea, eforturile de propaganda pentru a-si imbunatati imaginea globala.

Dar daca asemenea eforturi dau gres, ar putea suferi penalitati economice semnificative pentru acte car

nemultumesc restul lumii".3 In aceste conditii, conflictele viitorului se vor purta pe un teren foarte putin cunoscu

si extrem de imprevizibil, cel putin pentru neinitiati. Peisajul actual al mass-media la scara globala este unul car

infatiseaza oportunitati nelimitate pentru manipulare.

Chiar daca din totdeauna au existat si actiuni subversive, in trecut majoritatea neintelegerilor dintre stat

erau rezolvate exclusiv prin razboaie si dueluri deschise. Astazi dimpotriva, conflictele se rezolva mai ales pri

ocultarea informatiei reale fata de adversar, fapt ce il pune pe acesta in imposibilitatea de a se apara. Victori

poate fi astfel obtinuta cu un consum nesemnificativ de resurse si cu costuri minime.

Un rol esential in acest joc il are influentarea maselor si asigurarea bunavointei "opiniei globale". Odat

castigata simpatia marii majoritati a populatiei globului pamantesc, agresorul poate recurge la orice mijloace d

actiune, pentru ca toate vor aparea legitime in ochii miliardelor de spectatori. si aceasta aparenta legitimitat

poate fi obtinuta doar prin manipularea mijloacelor de comunicare in masa si deci a jurnalistilor, precum si

celorlalti factori decizionali ce activeaza in domeniul mass-media.

Componenta economica a presei favorizeaza manipularea, si adeseori cei implicati in construirea d

mesaje jurnalistice uita din aceasta cauza de responsabilitatea pe care o au fata de public. Iar cum consumul d


21/61

informatie a devenit, mai nou, o necesitate pentru multi dintre noi, agresiunea informationala, o veritabil

componenta a cotidianului, in fata careia suntem expusi ne transforma in tinte vulnerabile in fata manipularii.

"Virtutile extraordinare ale mass-media se constituie, paradoxal, in tot atatea puncte nevralgice, ia

dependenta tot mai mare a omului de ceea ce ii ofera mijloacele de informare in masa reprezinta o ocazi

propice si pentru manipularea informatiei. Iar prin aceasta este posibil sa fie schimbate atitudinile, convingerile

trairile si comportamentul oamenilor fara a apela la mijloace violente; o realitate de ordinul evidentei poat

capata cu totul alte dimensiuni fata de cele care ii sunt proprii; albul se poate transforma pe neobservate i

negru si acesta in alb."


22/61

2.2 Presa, cainele de paza al Puterii

Mass-media a fost deseori considerata "cea de-a patra putere" in stat (alaturi de executiv, legislativ

justitie), iar democratiile moderne au fost poreclite "democratii mass-media". Dar ce se ascunde in spate

acestor consideratii? Care este puterea reala de care dispune mass-media? Cum pot fi descrise functiile acestei

in contextul cooperarii cu celelalte organisme din cadrul sistemului intermediar si mai ales cu partidele politice?

Politica ar fi de neconceput in statele moderne de astazi fara mass-media. Altfel decat in vechea Atena

cetatenii nu se mai aduna pe agorapentru a dezbate asupra deciziilor ce urmeaza a fi luate.

Politica este prezentata prin intermediul mass-media. Ceea ce stim despre politica din tara noastra am

aflat de cele mai multe ori prin intermediul televizorului, al radioului si al ziarelor. Mass-media ocupa prin urmar

un rol central in cadrul sistemului intermediar.

Asociatiile si partidele au o activitate publica, ele incearca permanent sa faca uz de mass-media. Acest

este un alt argument care arata cat de strans conectate si interdependente sunt aceste parti ale sistemulu

intermediar.

A fost odata ca niciodata o tara democratica cu doua mari partide care stapaneau poporul de pe fotoliil

parlamentului. Parlamentul era numit de toti Prima Putere. Inteleptii din partide si-au scris viziunile sub formunor preafrumoase programe, mesaje lor catre popor. si cand a venit vremea, poporul a ales cel mai bun dintr

aceste programe; iar acest partid a preluat puterea pentru patru ani, conducand tara asa cum promisese

Guvernul purta numele de A Doua Putere, si pentru ca totul sa fie cat mai drept, justitia a devenit cea de a Trei

Putere, care avea grija ca nimeni sa nu insele pe nimeni. Si pentru ca cetatenii din orase si din provincie sa afle c

avea de gand sa faca guvernul, dar sa masoare si propunerile opozitiei din parlament, a trebuit sa existe si pres

Acest mijloc servea politicienilor la raspandirea mesajelor lor. Mass-media din serviciul acestora erau asadar u

fel de servitori, servitorii politicii. Bineinteles ca acesti servitori mai aveau cateodata ragazul de a mai carcoti pri

bucatarie sau la carciuma, dupa slujba de duminica, despre ce au mai facut stapanii - iar acest lucru a primi

numele de "comentariu". Dar toti acesti servitori stiau bine care era treaba lor oficiala - si anume stirile, si ce er

distractie - opiniile personale.

Pe scurt: Mass-media a inceput sa se inteleaga ca heralzi si cronicari, ca pastratori ai valorilor democratic

si uneori ca (foarte) apreciatii bufoni ai tarii noastre. Astfel incat ei s-au auto-intitulat cu mandrie a patra putere

cu toate ca acest lucru nu statea deloc asa scris in Constitutie.

Cam asta ar fi frumoasa fabula despre epoca de aur a democratiei, cand totul mai era inca atat de simpl

Guvernul conducea tara, opozitia era mereu impotriva, curtile de justitie aplanau toate conflictele, iar pres

aducea la cunostinta publicului all the news that fit to print (asa suna celebrul moto care troneaza pe prim

pagina a New York Times), pentru ca acesta sa stie cum mai stau treburile. Dar cum arata realitatea astazi

Pardon, greseala de formulare: cum decurge dezbaterea cu privire la realitate astazi? Partide in plina criza

guverne care instrumentalizeaza mass-media.

Mass-media ofera un potpuriu de stiri, opinii si divertisment; ea nu mai este interesata decat de cote d

audienta. La ora asta domneste "jurnalismul pe bani", politicienii vorbind chiar despre un "jurnalism de troaca

Mass-media prezinta astazi numai stiri despre persoane, spectacole si scandaluri, ea vorbeste despre ceea c

astazi este considerat a fi politica simbolica, nu si despre lumea reala in care traim.

Mass-media si-a pastrat redactiile de stiri, acestea trebuie sa contribuie cu propria cota de "infotainment

Justitia ii urmareste pe toti fara nici un rezultat sau da verdicte neesentiale. Publicul este manipulat sau luat pest

picior de toata lumea. Nu mai lipseste mult pana cand toti vom deveni asemenea lui Mr. Chance din acel film


23/61

celebru, care credea ca schimband posturile de televiziune va putea sterge toate situatiile neplacute care s

intampla in lumea reala.

Care este morala acestei povesti? Sa nu ai incredere in vechile fabule! si nici in povestile in care pres

apare ca servitor si nici in cele in care ea devine a patra putere in stat, o portavoce a cetatenilor de rand. Nim

din acestea nu a existat vreodata. Totul a fost intotdeauna cu mult mai complicat. La fel de neincrezatori trebu

sa fim si fata de unele noi mituri stiintifice care vorbesc despre viitoarea putere multimedia sau despre politic

CNN-ului si a lui Berlusconi. O simpla privire in istoria mass-mediei arata ca nici macar Bismarck nu s-

comportat cu mai multa virtuozitate in ceea ce privea manipularea mass-mediei si ca Machiavelli a anuntat toatacestea in "Principele".

"Politica simbolica nu este nimic nou. As dori totusi sa va indrept atentia pe numarul mare de schimbaril

concrete si mici, dar importante. Pentru ca revolutiile adevarate sunt cu mult mai rare decat cred protagonist

acestora. Ce se intampla de fapt intre partide, mass-media si public?"

Intrebarea de baza este urmatoarea: Cine decide ce se va afla pe agenda politica? Partidele, mass-medi

sau publicul? Exista patru modele:

Modelul top-downpleaca de la ipoteza ca actorii politici din cadrul partidelor si guvernelor influenteaz

prin deciziile lor lumea reala, inregistrand feed-backul populatiei si elaborand pe baza acestuia ordinea politica zilei, pentru a o da mai apoi mai departe catre mass-media care, la randul ei, o prezinta publicului larg.

Modelul mediocratiei implica faptul ca mass-media este o parte esentiala din procesul de formare

opiniei publice, putand influenta astfel si programul politic. Mass-media inregistreaza reactiile populatiei l

deciziile politice din viata reala si le refracteaza atat asupra lumii politice, cat si asupra publicului.

Modelul bottom-uppostuleaza ca publicul - cetatenii, alegatorii, opinia publica, poporul etc. - este ce

care inregistreaza problemele din lumea reala, influentand astfel opinia publica si astfel si mass-media. Publicu

este cel care isi imprima, atat direct cat si indirect, opiniile asupra deciziilor luate de politicieni si partide asupr

mass-mediei.

Modelul biotop pleaca de la ipoteza stransei interdependente dintre oamenii politici si mass-media

publicul avand doar un rol de spectator.

Libertatea informatiei: premisa si expresie a democratiei

Democratia traieste din lupta dintre opiniile divergente. Ea are nevoie in general, la toate nivelel

societatii - in familie si la scoala, in asociatii si la serviciu - de un anumit climat social care sa favorizez

discutarea deschisa a divergentelor de opinie. Sustinerea propriilor pareri trebuie tolerata si incurajata, la fel

constanta repetare a "de ce"-urilor. Actiunile, care trebuie sa fie mereu deschise criticilor, nu trebuie sa porneasc

de la directive care nu se bazeaza pe discutii si motivatii prealabile, ci care pleaca de la argumente solide.

Este de la sine inteles ca aceste dezbateri trebuie sa aiba loc in public. Ce ar mai avea de castigat opoziti

daca criticile sale la adresa guvernului ar ramane ascunse dupa usi ferecate? Argumentele lor nu ar mai avea nic

un efect, pentru ca opozitia nu poate exercita presiuni asupra conducerii decat in momentul in care, prin critic

publica, poate influenta alegatorii. De abia cand un partid la putere se vede amenintat de niste alegeri care s-a

putea sfarsi neasteptat, abia atunci va lua in serios criticile opozitei, alegatorii devenind astfel un fel de arbitr

intre putere si opozitie.


24/61

Dar pentru ca alegatorii sunt cei vizati in aceasta competitie dintre partide, partidele trebuie sa ajung

cumva la ei. Premisa unei opozitii solide este de aceea sansa de a putea reprezenta in mod liber si publi

propriile convingeri. Pe de cealalta parte, si partidele la putere sunt obligate, pentru a-si pastra pozitia, s

contribuie la formarea opiniei publice, punand la dispozitia acesteia propriile lor perspective si convingeri.

Functia de control, de critica si de stimulare nu revine insa doar opozitiei parlamentare, ci intregii opin

publice. Caracterul public este determinat, in primul rand, de faptul ca oricine isi poate aduce aportul la formare

opiniilor. Toti trebuie sa aiba posibilitatea sa stranga informatii si sa contribuie la formarea opiniei publice. Pe d

alta parte, conceptul de "opinie publica" presupune si ca obiectul acesteia este de natura publica, si nu privataObiectul ei este asadar res publica in sensul cel mai larg al termenului.

De sfera publica apartin prin urmare toti cetatenii unui stat sau asociatiile de cetateni dintr-un sta

preocupati de soarta societatii care isi exprima preocuparile in mod public sub forma de critici si atitudini d

respingere sau de aprobare, incercand astfel sa influenteze procesul de formare a vointei politice. Ei constitui

opinia publica. Dar pentru ca intr-o societate pluralista exista de regula mai multe opinii in ceea ce priveste sfer

publica, nu va exista niciodata o singuraopinie publica general valabila, ci mai multe.

Caracterul public al structurii democratice iese la iveala tocmai din aceasta pozitie independenta, aflata l

polul opus aparatului statal. In democratie, toti au dreptul sa-si exprime in mod liber opiniile politice. Prin aces

lucru nu se intelege ca fiecare dintre noi are dreptul sa-si aiba propriile opinii personale. Opiniile proprii sunt ma

mult, ele sunt fundamentul pe care este cladita participarea activa la viata publica.

In acest punct, dreptul de libera formare si exprimare a opiniilor se afla in cea mai stransa legatura c

dreptul la libera intrunire si asociatie, precum si cu libertatea presei si a audiovizualului. Aceste drepturi a

relevanta politica, pentru ca fara ele, dreptul de a participa la formarea opiniei publice nu ar mai putea fi realiza

Un singur individ nu poate sa faca propaganda personala pentru opiniile sale in cadrul procesului de formare

opiniei publice. Opiniile lui vor capata relevanta politica doar atunci cand vor fi amplificate prin intermediu

presei scrise, a radioului si televiziunii. In statele moderne, dezbaterile publice ar fi de neconceput far

instrumentarul mijloacelor de comunicare in masa. Asadar, dreptul fiecarui individ de a lua parte la formare

opiniei publice este urmat indeaproape de necesitatea ca mijloacele de comunicare in masa sa fie libere de oricconstrangere statala.

Conducerea unui stat nu trebuie sa poata interveni in continuturile ziarelor sau a programelor de radi

sau de televiziune. Partidele la putere nu trebuie sa renunte la utilizarea mijloacelor moderne de comunicare i

masa pentru a-si explica politica, dar ele trebuie sa faca acest lucru adoptand rolul de simplu partener al alto

partide in cadrul procesului de formare a opiniei publice, fara sa pretinda sa ocupe o pozitie privilegiata. Atunc

cand puterea are ceva de spus, opozitiei trebuie sa i se dea posibilitatea sa ia si ea cuvantul.

Libertatea presei nu este asigurata doar de blocarea interventiilor puterii sau de interzicerea cenzuri

Instantele publice trebuie sa se asigure si de faptul ca nici o parte a societatii nu va prelua monopolul asupr

opiniei publice. Pentru ca pericolul ascuns de mijloacele moderne de comunicare in masa este evident. Elpermit ca informatiile sa fie transmise unui numar mare de telespectatori, ascultatori sau cititori, fara ca toat

populatia sa abia accesul asigurat la aceste mijloace de comunicare in masa. Exista oameni care nu au bani ni

de un ziar.

Datorita progreselor tehnologice s-a ajuns la o concentrare crescuta a tirajelor ziarelor, astfel inca

diversitatea opiniilor s-a limitat in mod sensibil. Iar acest proces nu prea mai poate fi inversat. Ziarele "bune

trebuie sa se bucure de o anumita amploare. Organele legislative au rolul sa impiedice formarea monopolurilo


25/61

acolo unde aceste monopoluri exista, ele trebuie tinute sub control. Statul trebuie sa se asigure ca in redactiil

ziarelor este respectat prin statut dreptul la libera exprimare al ziaristilor.

Din fericire, aceleasi noi procedee de tiparire si multiplicare au dus si la cresterea numarului diversitat

publicatiilor regionale si locale, lucru care a condus la cresterea posibilitatilor de raspandire a informatiilor

comentariilor cu iz politic. Raspandirea aparatelor de multiplicat a devenit astfel un factor politic de prim rang.

Si mai greu poate fi evitata aparitia monopolurilor in domeniul radioului si al televiziunii. Investitiile d

capital necesare precum si avantajele tehnice pe care le au aceste medii permit ca orice grupare sa isi poata gaaudienta in eter sau in fata ecranului TV. De aceea, peste tot in acest domeniu au fost create reglementari care s

asigure ca toate atitudinile prezente in societate sa poata fi proiectate si in eter sau pe ecranul televizoarelo

Procesul de formare a opiniei publice trebuie sa decurga, mai ales in radio si televiziune, intr-o manier

pluralista, necesitand un control strict al incercarilor de manipulare venite din partea gruparilor aflate la putere.

Cine doreste sa isi exercite dreptul la libertatea opiniilor trebuie sa aiba posibilitatea de a fi informat c

privire la lucrurile de care este interesat. Nu poti sa-ti formezi propriile judecati daca nu stii despre ce este vorb

Cine este de acord cu conceptul de cetatean activ politic care participa la formarea opiniei publice, acceptandu

ca sursa suverana a autoritatii statale, trebuie sa il informeze pe acesta asupra tuturor deciziilor politice car

urmeaza a fi luate. Aceasta este cealalta fateta a libertatii presei si a opiniilor. Toate lucrurile de interes public p

care trebuie sa le cunoasca cetatenii pentru a-si putea forma judecati politice justificate trebuie discutate in mo

public.

Nu vom putea insa niciodata defini exact lucrurile de interes public. Aici este vorba mai degraba de stilu

bunul-plac si autodisciplina ziaristilor si mai putin de reglementarile legale. Bineinteles ca multi ziaristi vo

profita de libertatile care le sunt oferite, mai ales atunci cand dezvaluie detalii din viata unui om politic. Totus

cei care isi vor depasi atributiile in mod exagerat vor fi pedepsiti conform legilor in vigoare, care nu trebuie ins

sa se transforme intr-o "botnita" pusa presei, radioului si televiziunii.

Cine pune pret pe informatie va trebui sa ia in calcul si problemele care se pot ivi ca urmare a abuzului d

libertati. Statul trebuie sa se fereasca sa apeleze la cenzura pentru a preveni comiterea unor astfel de abuzur

pentru ca astfel, libertatea presei s-ar putea cutremura din temelii. Pentru ca - dupa cum a scris Karl Jaspers

"este incert daca adevarul iese la iveala prin uzul libertatii. Sigur este insa ca prin cenzura, adevarul est

pervertit".

Doar in aceste conditii se poate forma o opinie publica libera, care sa emita critici, sa controleze si sa de

impulsuri. Numai intr-o sfera publica functionala oamenii isi pot contura judecati valabile, devenind capabili sa-

dovedeasca importanta politica in cadrul si in afara alegerilor. Democratia si dezbaterile publice libere sunt dou

fatete ale aceluiasi lucru.

Opiniile nu se mai formeaza aproape deloc in mod spontan, ele sunt de cele mai multe ori create

Puterea, partidele si asociatiile au o activitate publica. Societatea pluralista ia la cunostinta o sumedenie dopinii publice, deseori controverse. Cine emite pretentia ca reda si reprezinta publica valabila, dorind sa impun

politicului anumite linii directoare, este suspectat ca prin apelul facut la aceasta unicaopinie

106529454 manipularea prin informatie

Documents