10 subiecte de discutat lucrurilor - drl.ro...limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie...

COMUNICARE : Copyright © 2007 - 2020 by dr.ing.Liviu Roşca 10/1

10LIMBAJUL SPAŢIULUI ŞI AL

LUCRURILOR

LIMBAJUL TIMPULUI

Prof.univ.dr. Liviu Roșca

SCOP:• Studiul proxemicii și al aspectelor acesteia;

• Identificarea spațiului personal;

• Cunoașterea strategiilor privitoare la acesta;

• Identificarea principalelor caracteristici ale limbajului timpului.

10


• Ce-aţi simţit când cineva necunoscut s-a apropiat prea mult de Dvs.?

• Ce-ați simțit atunci când cineva v-a depășit în trafic incomodându-vă?

• Cum vă simţiţi când cineva vă face ordine printre lucrurile personale

sau stă pe scaunul Dvs.?

Subiecte de discutat


Edward Hall - Proxemica = studiul modului în care oamenii tind

să-şi structureze spaţiul din jur şi distanţa între ei în

interacţiunile zilnice, să aranjeze spaţiul din încăperi, clădiri,

oraşe.

Principalele elemente ale limbajului spaţiului sunt:

(1) orientarea relativă;

(2) distanţa faţă de interlocutor;

(3) spaţiul personal şi

(4) locul ales într-o încăpere.

Limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie de cinci dimensiuni:

1. Mărime,

2. Grad de intimitate,

3. Înălţime,

4. Apropiere-depărtare,

5. Înăuntru-înafară. Relaţiile spaţiale influenţează calitatea şi

cantitatea comunicării.

Proxemica


Proxemica

Cel puţin 6 aspecte ale proxemicii ajută la explicarea modului

în care utilizăm spaţiul pentru a comunica cu alţii:

1. teritoriul,

2. mediul,

3. lucrurile,

4. zonele proxemice,

5. aranjamentele în doi şi

6. aranjamentele de grup.


• Oamenii sunt fiinţe cu profund simţ al stăpânirii unui teritoriu. Ei au tendinţa de a

poseda şi apăra un teritoriu ca pe o proprietate proprie

(Ex. Biroul, locul ocupat la o întrunire, şedinţă, etc.).

• Oamenilor le place să-şi protejeze şi controleze teritoriul

(Cum? Prin propria prezenţă, prin închiderea uşii, prin lucruri plasate în

zona respectivă sau doar prin impunerea respectului.)

• Oamenilor le place sa-şi protejeze dreptul la intimitate.

Recomandare:Nu violaţi teritoriul nimănui chiar dacă sunteţi şef.

Norma = respectul reciproc şi clădirea încrederii pe onorarea acestui

respect.

Violarea teritoriului compromite o comunicare

corespunzătoare.

Proxemica : Teritoriul


Proxemica : MediulMediul, prin design, culoare, plasarea obiectelor cum sunt mobila, fabricile,

imaginile, etc., favorizează sau îngreunează calitatea comunicării şi

productivitatea oamenilor.Dr. Anthony Athos a identificat:

• câteva aspecte de care ar trebui să se ţină seama în înţelegerea a ceea ce alţii

încearcă să transmită precum şi

• de ce reacţionează oamenii aşa cum reacţionează la aceste forme de

comunicare nonverbală.

Aceste forme sunt:

MAI MULT ESTE MAI BINE DECÂT MAI PUŢIN.Ex.: mai mult spaţiu la birou, birouri mai mari.

LOCUL PRIVAT ESTE MAI BUN DECÂT CEL PUBLICEx.: Spaţiul public de regulă nu este împărţit în sectoare bine conturate, în

timp ce spaţiul privat este izolat de privirile celor din jur. Cu cât creşte

importanţa şi statutul social cu atât creşte şi dorinţa de izolare.

Ex.: Dezbatere: oamenii preferă WC-uri cu uşi sau fără/particulare sau

publice?


MAI SUS ESTE MAI BINE DECÂT MAI JOSEx.: Birourile şefilor sunt de regulă aflate la etaj, cu atât mai sus cu cât

importanţa este mai mare.

Ex.: Dialogul între o persoană care şade şi una în picioare.

APROAPE ESTE MAI BINE DECÂT MAI DEPARTE.Ex.: Cu cât eşti mai aproape de şef cu atât e mai bine.

Ex.: Spaţiul de parcare.

ÎNĂUNTRU E MAI BINE DECÂT AFARĂEx.: Cu cât poziţia este mai aproape de cartierul general cu atât este

mai bine.

Ex.: Oamenii lucrează cu atât mai bine cu cât se află în zona proprie

de activitate.

Proxemica : Mediul


Tipul lucrurilor care se găsesc în teritoriul atribuit comunică asupra statutului din

organizaţie. În general, următoarele elemente se pot aplica:

MAI MARE ESTE MAI BINE DECÂT MAI MICEx.: birouri mai mari, încăperi mai mari, maşini mai scumpe cu cât se urcă în

ierarhie.

MAI MULT ESTE MAI BINE DECÂT MAI PUŢINEx.: Şefii au de obicei două birouri, 2 secretare, 2 telefoane, mai multe piese

de birou, mai multe privilegii, etc. decât cei inferiori lor.

CURAT ESTE MAI BINE DECÂT MURDAREx.: Funcţionarii din birouri beneficiază de oameni de serviciu în timp ce

muncitorii îşi fac singuri curat.

"CĂLCAT ESTE MAI BINE DECÂT ŞIFONAT"Ex.: Ordinea în birourile şefilor este mai mare decât a celor inferiori lor. Un

birou curat indică eficienţă, în timp ce unul plin de documente indică confuzie

şi dezorganizare.

Proxemica : Lucrurile


SCUMP ESTE MAI BINE DECÂT IEFTINEx.: Scump este de obicei un semnal al importanţei sociale.

FOARTE VECHI SAU FOARTE NOU ESTE MAI BUN

DECÂT RECENTEx.: Birourile sau maşinile foarte noi sau cele cu mobilier foarte vechi

sunt mai impresionante decât cele doar de dată recentă.

PERSONAL ESTE MAI BINE DECÂT PUBLICEx.: Scaunul sau biroul personal este un simbol al statutului social mai

ales atunci când există concurenţă pentru aceste facilităţi publice.

Identic pentru alte obiecte: creioane, hârtie, etc.

Proxemica : Lucrurile


Utilizarea Teritoriului Şi Mediului

Pentru a îmbunătăţi comunicarea trebuie să:

• Stabiliţi locuri atractive pentru şedinţe şi alte întâlniri, neutre şi cu

aşezare flexibilă.

• Utilizaţi întâlniri separate, individuale în spaţii neutre atunci când

doriţi să stabiliţi relaţii mai intime.

• Utilizaţi poziţia şi limbajul corpului cele mai adecvate situaţiei în

cauză.

Modul în care vă aranjaţi biroul şi mobila din acesta comunică

gradul de formalitate pe care doriţi să-l menţineţi în relaţiile cu

vizitatorii.

Ex.: poziţia scaunului dvs. în raport cu a vizitatorului:

• după birou ➔ barieră,

• lângă vizitator ➔ interacţiune mai deschisă şi mai lungă.


Distanţa pe care o păstrăm cu interlocutorii atunci când comunicăm reprezintă

un alt element transmis prin mijloace nonverbale.

Proxemica : Spaţiul personal

Zona

intimă

(0..0,5m)

Zona

personală

(0,5…

1 m)

Zona

socială

(1…4 m)

Zona publică

(peste 4 m)

Zonele proxemice ale unui adult american

(Edward Hall - The Hidden Dimension).

În funcţie de ceea ce simt atunci când se intră în zonele personală şi

intimă, oamenii pot fi clasificaţi în:

• Contact: arabii, latinii

• Noncontact: nord-americanii, nord-europenii.


Atenţie!Interacţiunea poate fi compromisă atunci când se întâlnesc

persoane aparţinând extremelor celor două categorii.

De ce? Fiecare categorie are percepţii diferite asupra celeilalte:

Noncontact = timizi, reci, nepoliticoşi văzuţi de contact

Contact = agresivi, impulsivi şi nepoliticoşi văzuţi de

noncontact.

Tipul Contact/Noncontact trebuie avut în vedere şi în

funcţie de stilul comportamental!

Proxemica : Spaţiul personal


Deoarece nu ne simţim confortabil atunci când cineva ne violează

spaţiul personal, am dezvoltat comportamente specifice care să

reducă tensiunea şi care să ne protejeze de eventuale invazii.

Charles & Marie Dalton au identificat câteva strategii privind spaţiul,

printre care cele mai uzuale sunt:

• Îndepărtarea şi crearea unei distanţe mai mari;

• Evitarea contactului vizual sau plasarea unui obiect

între persoane

• Aranjamentul în diadă (pentru doi oameni)

• Aranjamentul în grup

Strategii privind spaţiul interpersonal


Colţ la colţ (Fig.7.2.A)

= cooperare cu concentrare asupra muncii, uşoară monitorizare a

semnalelor nonverbale

Umăr lângă umăr (Fig.7.2.B.)

= cooperare cu doză mare de încredere, grea monitorizare a

simbolurilor nonverbale

Faţă în faţă (Fig.7.2.C)

= competitivă, monitorizare atentă a simbolurilor nonverbale +

barieră de siguranţă între participanţi.

Co-acţiune (Fig.7.2.D)

= slabă cooperare, mai mult muncă independentă cu frontiere

semifixe. A B C D

Fig.7.2

E F

Proxemica : Aranjamentul în diadă


• Grup dispersat uniform la masă,

-cu lider în capul mesei (Fig.7.2.E);

• Grup care balansează lider-ul din capul mesei (Fig.7.2.F.).

- Aşezare inconştientă care permite însă o mai bună "citire"

a mesajelor nonverbale între şef şi grup.

Proxemica : Aranjamentul în grup

A B C D

Fig.7.2

E F


Observaţii:

• Conflictul este mai probabil între persoane care stau faţă în faţă;

• Atunci când o persoană se opreşte din vorbit, cel mai adesea

vorba îi este continuată de o persoană de pe partea opusă.

• Situaţiile umăr-la-umăr sunt utilizate atunci când se doreşte

crearea senzaţiei de echipă sau de câştigare a susţinerii.

Proxemica : Observaţii


• UNGHIUL DE ABORDAREFemeile tind să permită abordarea umăr-la-umăr în defavoarea celei faţă-în-

faţă, cât şi sunt mai puţin influenţate negativ de apropierea fizică;

• PERSONALITATEA- Extrovertiţii preferă distanţe interpersonale mai mici decât introvertiţii;

- Indivizii care simt că au control asupra altora preferă distanţe mai mici;

- Unii oameni preferă să lucreze mai apropiat de alţii, în timp ce alţii preferă

contact minim sau de loc;

- Unii preferă să interacţioneze puternic, alţii preferă să nu interacţioneze

deloc.

• RELAŢIILE ANTERIOAREOamenii care au mai interacţionat cu succes în trecut au tendinţa de a

reduce distanţele, la fel pentru oamenii care se simt atraşi unii de alţii.

• RASAOamenii preferă mărirea distanţelor atunci când sunt de rase diferite;

• SEXULPersoanele de sex opus preferă să fie mai apropiate decât cele de acelaşi

sex, dar femeile sunt mai tolerante decât bărbaţii când e vorba de interacţiuni

între aceleaşi sexe.

Factori care influenţează aranjamentele


Recomandări:• Identificaţi-vă propriile spaţii dar şi spaţiile colegilor;

• Identificaţi la timp orice mesaj care poate compromite comunicarea

datorită violării spaţiului;

• Încercaţi să nu ofensaţi persoanele, violându-le spaţiul intim;

• Bunii comunicatori respectă, înţeleg şi utilizează în mod eficient

proxemica:

➔ o mai bună atenţie,

➔ mai multă încredere şi comunicare şi

➔ şanse mai mari de a construi relaţii bune.

Proxemica : Recomandări


Modul în care utilizaţi timpul este o bună unealtă de

comunicare!Ex.: Aşteptaţi să intraţi la o audienţă.

Mesajul:Sentimentele pe care le are şeful asupra persoanelor care aşteaptă, dpdv al

importanţei, statutului social sau afinităţilor.

Anthony Athos: principale caracteristici prin care definim utilizarea timpului

• precizia (acurateţea, punctualitatea),

• lipsa (resursă limitată) şi

• repetiţia.

Precizia• Timpul este o resursă importantă, preţioasă şi personală. Când altcineva

ne structurează timpul este comunicată diferenţa de statut.

• Punctualitatea semnalizează atitudinea faţă de interlocutor, percepţia

statutului/puterii şi respectul.

• Cu cât oamenii aşteaptă mai mult cu atât se simt mai umiliţi,

desconsideraţi şi cu un statut mai inferior.

LIMBAJUL TIMPULUI


Lipsa timpului• Percepem timpul ca resursa personală limitată. De aceea,

modul în care fiecare alegem să îl folosim comunică atitudinea faţă

de cel care solicită această resursă.

• Acordarea de timp este "un cadou" şi indică importanţa

asociată persoanei.

• Relaţia de comunicare pozitivă se dezvoltă proporţional cu

frecvenţa interacţiunii (deci timpul petrecut împreună).

Timpul ca simbol pentru repetarea activităţilor• Ţine seama de obişnuinţe, cum este ritmul:

Ex: luarea mesei de 3 ori pe zi, etc.).

• Anotimpurile, sărbătorile, ritualurile, etc. comunică diverse mesaje.

LIMBAJUL TIMPULUI


Vă mulțumesc pentru atenție!

?

COMUNICARE

10 subiecte de discutat lucrurilor - drl.ro...limbajul spaţiului trebuie interpretat în funcţie...

Documents