10. Exceptii de la obiectivele de mediu In situatiile in care nu este posibila atingerea obiectivelor de mediu prevazute in cap. 7, se pot aplica exceptii de la obiectivele de mediu in conditiile prevazute de Art. 4(4),(5), (6) si (7) ale Directivei Cadru Apa. Exceptiile* de la obiectivele de mediu sunt parte integranta a obiectivelor de mediu si a procesului de planificare in domeniul gospodaririi calitative a apelor. Procesul de stabilire al exceptiilor si implicit al obiectivelor de mediu este un proces dinamic si iterativ ce va trebui sa fie dezvoltat si imbunatatit in urmatoarele cicluri de planificare, pe baza rezultatelor din primul Plan de Management Bazinal. Se asteapta ca numarul corpurilor de apa pentru care se aplica exceptii va scadea in cadrul celui de al 2-lea ciclu de planificare (2009-2015) si al 3-lea ciclu de planificare (2016-2021), insa aplicarea lor trebuie sa fie adaptata de fiecare data. De asemenea, aplicarea exceptiilor de la obiectivele Directivei Cadru Apa se face in mod exceptional si nu ca regula. Pentru fiecare categorie de exceptie se vor prezenta in Planurile de Management Bazinale justificarile de aplicare ale exceptiilor. Procesul de stabilire al obiectivelor de mediu si al exceptiilor se realizeaza pentru fiecare corp de apa, fiind mecanismul de prioritizare al actiunilor si al programelor de masuri , deoarece este probabil ca nu toate ”problemele” referitoare la corpurile de apa vor fi abordate si toate „obiectivele de mediu” vor fi atinse in cadrul unui singur plan de management. Raportarea privind aplicarea exceptiilor se realizeaza in cadrul Planurilor de Management Bazinale si se reactualizeaza odata la 6 ani. Se mentioneza ca aplicarea exceptiilor de la obiectivele de mediu se realizeaza atat pentru corpurile de apa naturale, cat si pentru cele puternic modificate si artificiale, in acest caz facandu-se referire la “potentialul ecologic bun” (care este echivalentul “starii bune” pentru corpurile de apa naturale). De asemenea exceptii se pot aplica si in cazul starii chimice, avand in vedere persistenta acestora in mediul acvatic. Exceptiile de la obiectivele de mediu se clasifica in urmatoarele categorii (tipuri):

• 1. prelungirea termenului de atingere al “starii bune”, care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani (durata unui ciclu de planificare este 6 ani), adica starea buna trebuie atinsa cel mai tarziu pana in 2027 (art. 4(4);

• 2.atingerea unor “obiective de mediu mai putin severe” in anumite conditii (art. 4 (5) • 3.deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa in cazul existentei unor cauze

naturale sau “forta majora” (art. 4 (6); • 4.noi modificari ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata,

modificari ale nivelului apei corpurilor de apa subterana, sau deteriorarea starii unui

* se recomanda utilizarea termenului de “exceptie de la obiectivele de mediu” , deoarece termenul de “derogare” este utilizat cu sensuri diferite de catre alte directive europene. ** Corpurile puternic modificate si artificiale nu constituie exceptii de la obiectivele de mediu, ci reprezinta o categorie specifica de corpuri de apa cu schema proprie de clasificare, obiective si exceptii legate de indeplinirea anumitor conditii socio-economice.

corp de apa de suprafata (inclusiv de la starea foarte buna la starea buna) ca rezultat al noilor activitati durabile umane de dezvoltare.

Tuturor categoriilor de exceptii le sunt aplicabile doua principii (Art. 4. (8), (9)): • exceptiile care se aplica unui corp de apa nu trebuie sa excluda sau sa afecteze/compromita

permanent atingerea obiectivelor de mediu in alte corpuri de apa din cadrul aceluiasi district de bazin/bazin hidrografic;

• aplicarea exceptiilor sa fie corelata cu implementarea altor reglementari legislative la nivel comunitar. De asemenea cel putin acelasi grad de protectie trebuie atins prin aplicarea exceptiilor ca si cel asigurat de catre legislatia comunitara existenta.

Exceptiile de la obiectivele de mediu nu se aplica masurilor de baza, ci se aplica in relatie cu masurile (imbunatatirile) necesare pentru atingerea starii bune de indata ce conformare cu legislatia comunitara (masuri de baza) a fost indeplinita, respectiv masurilor suplimentare si/sau combinatiilor de masuri de baza si masuri suplimentare. Prelungirea termenului de atingere al “starii bune”, care poate fi maximum de 2 ori x 6 ani (durata unui ciclu de planificare este de 6 ani), adica starea buna trebuie atinsa cel mai tarziu pana in 2027 (art. 4(4);

Aplicarea acestui tip de exceptie se realizeaza atunci cand: (i) gradul imbunatatirilor/masurilor cerute poate fi realizat numai in etape care depasesc intervalul de timp stabilit, din motive de fezabilitate tehnica;

(ii) finalizarea imbunatatirilor/masurilor in intervalul stabilit ar fi disproportionata din punct de vedere al costurilor ;

(iii) conditiile naturale nu permit imbunatatirea adecvata in starea corpului de apa.

In cazurile in care “procesele naturale” sunt relevante in ne-atingerea starii bune a corpurilor de apa se recomanda aplicarea exceptiilor “de prelungire a termenelor”, pana cand corpul de apa atinge “starea buna”. Tot datorita cauzelor naturale, se pot aplica exceptii de tipul “obiective de mediu mai putin severe”, insa numai daca se considera ca “starea buna” nu poate fi atinsa pana in 2027 (de exemplu in cazul corpurilor de apa a caror stare necesita o perioada de refacere lunga dupa ce presiunile naturale inceteaza sa mai actioneze). Obiective de mediu mai putin severe

Directiva Cadru Apa prevede in Art. 4(5) ca aplicarea obiectivelor de mediu mai putin severe se realizeaza pentru acele corpuri de apa a caror stare esta atat de afectata de activitatea umana sau de conditiile naturale astfel incat atingerea obiectivului de “stare buna” ar fi nefezabila sau disproportionata din punct de vedere al costurilor si cand toate conditiile prezentate mai jos sunt indeplinite:

• necesitatile de mediu si socio-economice deservite de astfel de activitati umane nu pot fi realizate prin alte mijloace, care constituie o optiune de mediu semnificativ mai buna si care nu implica cheltuieli disproportionate;

• nu se produce deteriorarea ulterioara a starii corpurilor de apa afectate; • stabilirea unor obiective de mediu mai putin severe si a motivelor pentru acest lucru sunt

mentionate in mod specific in Planul de Management bazinal conform art. 13 al Directivei Cadru Apa, precum si revizuirea acestor obiective la fiecare 6 ani;

si se va asigura ca :

• pentru apele de suprafata cea mai buna stare ecologica si chimica posibila este atinsa, dat fiind impactul care nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza activitatii umane sau a poluarilor;

• pentru apele subterane cele mai mici modificari posibile ale starii bune a apelor subterane, dat fiind impactul care nu poate fi evitat in mod rezonabil din cauza activitatii umane sau a poluarilor.

Obiectivele de mediu “mai putin severe” reprezinta cele mai apropiate obiective la care se poate ajunge fata de “starea buna”, dat fiind impactul diferitelor tipuri de presiuni, care este fie nefezabil sau disproportionat din punct de vedere al costurilor. In principiu, un obiectiv mai putin sever trebuie sa reprezinte starea care se asteapta in corpul de apa de indata ce toate masurile care sunt fezabile si nu au costuri disproportionate, au fost luate. Un “obiectiv de mediu mai putin sever” nu poate insemna ca :

a) pentru celelalte elemente de calitate se permite deteriorarea catre starea dictata de cel mai afectat element de calitate;

b) potentialul pentru imbunatatirea starii celorlalte elemente de calitate poate fi ignorat.

Stabilirea unor obiective de mediu mai putin severe si a motivelor pentru aceste exceptii trebuiesc mentionate in mod specific in Planul de Management bazinal conform art. 13 al Directivei Cadru Apa, precum si revizuirea acestor obiective la fiecare 6 ani. Stabilirea obiectivelor de mediu „mai putin severe” necesita ca mai multe informatii si evaluari aprofundate ale alternativelor sa fie prezentate in Planul de Management, decat acele exceptii care necesita extinderea termenelor. Deteriorarea temporara

Deteriorarea temporara a starii corpurilor de apa nu incalca prevederile acestei Directive daca acest lucru este ca urmare a :

• circumstantelor determinate de cauze naturale sau de forta majora, care sunt exceptionale sau care nu au putut fi in totalitate prevazute in mod rezonabil, in mod special inundatiile extreme si secetele prelungite

• circumstantelor cauzate de accidentele care nu ar putea fi prevazute in totalitate, atunci cand toate conditiile urmatoare sunt intrunite: (a) toate masurile posibile sunt luate pentru a preveni deteriorarea in continuare a starii

corpurilor de apa si pentru a nu compromite atingerea obiectivelor de mediu ale acestei Directive in alte corpuri de apa care nu sunt afectate de aceste cauze;

(b) conditiile in care astfel de circumstante sunt exceptionale sau nu ar putea sa fie in totalitate previzibile sunt prezentate in Planul de Management bazinal;

c) masurile care trebuie luate in astfel de circumstante exceptionale sunt incluse in programele de masuri si nu vor compromite refacerea calitatii corpului de apa odata ce aceste imprejurari inceteaza;

d) efectele circumstantelor exceptionale sau care nu ar putea sa fie prevazute in mod rezonabil sunt revizuite anual si in functie de motivele mentionate la exceptiile privind exinderea termenelor, toate masurile posibile sunt luate pentru refacerea corpului de apa la starea sa anterioara (inainte de manifestarea efectului acestor circumstante) de indata ce acestea sunt posibil de a fi puse in practica;

e) o sinteza a efectelor circumstantelor si a unor astfel de masuri care s-au luat sau care trebuie sa se ia in conformitate cu paragrafele (a) si (b) ale Art. 4 al Directiva Cadru Apa (prezentate la pct. 7.1.) este inclusa in urmatorul Plan de Management bazinal actualizat.

Acest tip de exceptie nu se utilizeaza in stabilirea unor obiective alternative in timpul procesului de planificare, ci este folosit dupa ce “evenimentul” a avut loc, pentru a justifica de ce un obiectiv din Planul de Management nu a fost atins. Aceasta justificare trebuie sa fie furnizata in urmatorul (reactualizarea) Plan de Management bazinal.

Noi modificari” si noi activitati durabile umane de dezvoltare Nu constituie incalcari ale prevederilor art. 4.7. al Directivei Cadru Apa, reprezentand exceptii de la atingerea obiectivelor de mediu, situatiile de :

• ne-atingere a starii bune a apelor subterane, a starii ecologice bune a apelor de suprafata, sau acolo unde este cazul a potentialului ecologic bun

• deteriorare a starii corpului de apa de suprafata sau subterana ca rezultat al :

modificarilor caracteristicilor fizice ale unui corp de apa de suprafata modificarilor ale nivelului apei corpurilor de apa subterana

sau • deteriorarea starii corpului de apa de suprafata de la “starea foarte buna” la “starea

buna” ca rezultat al noilor activitati umane de dezvoltare durabila. Urmatoarele conditiile trebuiesc indeplinite pentru aplicarea acestei categorii de exceptii:

(a) sunt luate toate masurile posibile pentru reducerea impactului nefavorabil asupra starii corpurilor de apa;

(b) motivele acestor modificari sau alterari sunt prezentate si explicate in mod specific in Planul de Management bazinal, conform art. 13 al Directivei Cadru Apa, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;

(c) motivele acestor modificari sau alterari sunt de interes public predominant si/sau beneficiile aduse mediului sau societatii de atingere a obiectivului de “stare buna” sunt depasite de beneficiile noilor modificari sau alterari aduse sanatatii umane, mentinerii sigurantei umane sau dezvoltarii durabile; si

(d) obiectivele benefice aduse de acele modificari sau alterari ale corpurilor de apa, din motive tehnice sau din cauza costurilor disproportionate nu pot fi atinse prin alte mijoace, care sunt o optiune semnificativ mai buna din punct de vedere al mediului.

De mentionat ca art. 4.7. nu se aplica, neconstituind o exceptie daca deteriorarea are loc de la “starea foarte buna” la o stare inferioara “starii bune”, reprezentand in acest caz o incalcare a prevederilor Directivei Cadru Apa . In cazul planificarii unor “noi modificari” este necesara realizarea unei evaluari de impact a mediului care demonstreaza, cel putin, ca criteriile si conditiile Art.4(7) si Art. 4(8) si Art. 4(9) ale Directivei Cadru Apa sunt satisfacute si anume ca cel putin acelasi nivel de protectie ca si cel prevazut de legislatia comunitara existenta este asigurat si ca aplicarea exceptiilor nu exclude sau compromite permanent atingerea obiectivelor de mediu in alte corpuri de apa in cadrul aceluiasi district de bazin/bazin hidrografic. Pentru Planul de Management al Districtului Hidrografic al Dunarii se considera ca un proiect viitor de infrastructura este relevant si important la nivelul districtului Dunarii, urmand a fi inclus in Planul de Management, daca indeplineste urmatoarele conditii:

pentru fluviul Dunarea • exista pentru proiectul respectiv evaluare strategica de mediu (SEA)/ evaluarea

impactului asupra mediului (EIA) sau • se presupune ca proiectul sa aiba efect transfrontalier

pentru celelalte ape de suprafata din districtul Dunarii, exceptand fluviul Dunarea

• exista pentru proiectul respectiv evaluare strategica de mediu (SEA)/ evaluare impactului asupra mediului (EIA) / si

• se presupune ca proiectul sa aiba efect transfrontalier Pentru Planul de Management al bazinului hidrografic al Tisei s-a considerat ca un proiect viitor de infrastructura este relevant si important la nivelul bazinului Tisei, urmand a fi inclus in Planul de Management, daca indeplineste urmatoarele conditii:

• exista pentru proiectul respectiv evaluare strategica de mediu (SEA) / evaluarea impactului asupra mediului (EIA) / sau

• se presupune ca proiectul sa aiba efect transfrontalier

Evaluare strategica de mediu (SEA) pentru Planuri si Programe – Aviz de mediu

• HOTARARE nr. 1076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

• ORDIN nr. 995 din 21 septembrie 2006 pentru aprobarea listei planurilor si programelor care intra sub incidenta Hotarârii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

• ORDIN nr. 117 din 2 februarie 2006 pentru aprobarea Manualului privind aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

• Manual pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe

• ORDIN nr. 480 din 16 mai 2006 privind constituirea si functionarea Comitetului special la nivel central pentru realizarea etapei de incadrare a procedurii de evaluare de mediu

• Manual privind SEA pentru politica de coeziune 2007-2013 Evaluare impact asupra mediului (EIM) a proiectelor - Acord de mediu

• HG nr. 1213 din 6 septembrie 2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice si private

• ORDINUL nr. 860 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare

• ORDINUL nr. 863 din 26 septembrie 2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului

• ORDINUL nr. 864 din 26 septembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în context transfrontiera si de participare a publicului la luarea deciziei în cazul proiectelor cu impact transfrontiera

Informatia privind mediul • HG nr. 878 din 28 iulie 2005 - accesul publicului la informatia

privind mediul Conventia Espoo

• Conventia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991

• Amendament la Conventia Espoo

Dupa ce o noua modificare hidromorfologica are loc, aceasta poate fi supusa desemnarii corpurilor de apa puternic modificate in urmatorul Plan de Management bazinal, daca conditiile Art. 4(3) ale Directivei Cadru Apa sunt indeplinite. Corpurile de apa puternic modificate nu pot fi desemnate inainte ca aceste noi modificari sa aiba loc, pe baza anticiparii alterarilor hidromorfologice semnificative. De asemenea Statele Membre nu trebuie sa astepte publicarea unui Plan de Management inainte de a permite ca o noua modificare sau activitate de dezvoltare durabila sa inceapa. In multe cazuri proiectele vor fi dezvoltate in cadrul unui ciclu de 6 ani. Daca modificarea sau alterarea are loc la jumatatea ciclului de planificare, motivul pentru acea modificare sau alterare va fi prezentat in urmatorul Plan de Management bazinal.

Un efect semnificativ negativ asupra mediului se considera daca deteriorarea adusa mediului prin aplicarea masurii respective de restaurare depaseste beneficiile ameliorarii starii calitatii apei. Beneficiile atingerii obiectivelor de mediu sub art.4 includ:

• in cazul deteriorarii starii, acele beneficii si oportunitati la care s-a renuntat/au disparut ca urmare a deteriorarii starii (ex: pierderea biodiversitatii);

• in cazul neatingerii starii sau potentialului bun, acele beneficii care ar fi furnizate daca atingerea starii sau potentialului ecologic bun nu ar fi fost impiedicata.

Interesul public predominant este reprezentat de planurile sau proiectele care se dovedesc a fi indispensabile in cadrul:

• actiunilor sau politicilor care vizeaza protectia unei valori fundamentale pentru viata cetatenilor (sanatate, siguranta, mediu);

• politici fundamentale pentru stat si societate; • realizarea unor activitati de natura economica si sociala,

indeplinind obligatiile specifice ale serviciilor publice. Mai mult participarea publicului contribuie considerabil in definirea interesului public predominant. Noile activitati de dezvoltare umana durabila Directiva Cadru Apa nu prevede o definitie pentru aceste activitati, neexistand un set de criterii sau politici, insa acestea sunt definite de cerintele procesului de luare a deciziilor. Definirea exacta a unei activitati de dezvoltare durabila va depinde de timpul, scara, stakeholdersi implicati si informatia disponibila.

Art. 4.7. este aplicat zonelor protejate Zonele protejate sunt zonele desemnate ca necesitand protectie speciala sub legislatia comunitara specifica pentru protectia apelor de suprafata si apelor subterane, incluzand pe cele pentru conservarea habitatelor si speciilor direct dependente de apa. In conformitate cu art. 4.1. (c), 4.2. si 4.9., art. 4.7. exceptii pot fi aplicate zonelor protejate in cazul in care acestea sunt corpuri de apa daca si numai daca:

• acestea garanteaza acelasi nivel de protectie ca legislatia comunitara existenta sub care aria a fost desemnata (art. 4.9) si

• este concordanta cu implementarea altei legislatii de mediu comunitare (art. 4.8). Cu alte cuvinte, art. 4.7. nu poate fi folosit ca o exceptie de la indeplinirea cerintelor legale a altor directive.

In cadrul proiectului Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila sunt prezentate urmatoarele propuneri de proiecte pentru investitii in domeniul gospodaririi apelor care se pot incadra in aceasta categorie: lucrari noi

• continuarea lucrarilor la canalul magistral Siret-Baragan si reabilitarea tronsonului existent (aflat in conservare) pentru asigurarea sursei de apa;

• lucrari pentru apararea zonelor cu risc la inundatii si punere in siguranta a lucrarilor existente;

• lucrari pentru asigurarea sursei de apa; • lucrari pentru asigurarea conectivitatii longitudinale si laterale a

cursurilor de apa; • lucrari de protectie a zonei costiere;

lucrari de reabilitare • a lucrarilor pentru asigurarea surselor de apa, inclusiv

reabilitarea lucrarilor hidrotehnice; • a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor; • a lucrarilor de protectie a zonei costiere.

Aplicarea exceptiilor in context transfrontalier Exceptii pot fi aplicate atunci cand un anumit Stat Membru nu poate sa rezolve cauzele care provoaca neatingerea obiectivelor de mediu, deoarece acestea sunt in afara competentei si teritoriului acelui Stat Membru. Cand se aplica exceptii de la obiectivele DCA in context transfrontalier, urmatoarele principii trebuiesc luate in considerare:

• Statele Membre afectate trebuie sa isi coordoneze eforturile pentru aplicarea celei mai eficiente solutii pentru rezolvarea aspectelor de mediu pentru care o exceptie poate fi aplicata;

• Statul Membru trebuie sa ia toate masurile pe teritoriul sau care vor contribui la atingerea starii bune si care nu sunt disproportionate din punct de vedere al costurilor sau tehnic nefezabile;

• In final, Statul Membru va trebui sa demonstreze motivele de neatingere a obiectivelor de mediu care sunt in afara teritoriului sau competentei sale. De ex. aceasta trebuie fi realizata prin informatii furnizate de celalalt Stat Membru, si sau prin informatii furnizate de sectiunea de monitorizare aflata la granita intre Statele Membre in cauza, sau prin alte mijloace.

Nefezabilitatea tehnica si considerarea alternativelor Aplicarea nefezabilitatii tehnica ia in considerare aspectele de natura tehnica si nu cele ale costurilor. Nefezabilitatea tehnica este justificata daca:

• nici o solutie tehnica este disponibila • dureaza mai mult pentru a rezolva problema decat timpul avut la dispozitie; de ex:

starea corpului de apa nu este clara, iar clarificarea prin monitoring investigativ necesita mai mult timp;

• nu exista nici o informatie asupra cauzei problemei; ca urmare nici o solutie nu poate fi identificata, fiind necesar mai mult timp (pentru monitoringul investigativ)

• exista restrictii privind capacitatea administrativa ( de ex: masurile de restaurare trebuie sa obtina permise, autorizatii), etc.

Art. 4.5. face referire la termenul “nefezabil”, care include nefezabilitatea tehnica, dar care se refera la situatii in care abordarea unei probleme este in afara controlului Statelor Membre. In justificarea exceptiilor, un proiect/situatie in care exista evaluarea impact asupra mediului (EIA) este mai relevant decat o evaluare strategica de mediu (SEA). Elemente privind situatiile de nefezabilitate tehnica sunt prezentate in cap. 6.3 si 9.9. Costuri disproportionate Abordarea exceptiilor de timp si obiectiv, bazate pe costuri disproportionate (in conformitate cu Art.4.4. si 4.5) dezbatuta in cadrul Stategiei Comune de Implementare a Directivei Cadru clarifica aspectele cheie pentru Statele Membre in aceasta problematica si anume:

• procesul de decizie asupra disproportionalitatii costurilor masurilor trebuie sa aiba la baza analiza costurilor si beneficiilor • costurile masurilor de baza impuse de legislatia in vigoare, nu pot fi luate in calcul in procesul de selectie/decizie a costurilor disproportionate; • decizia asupra caracterului disproportionat al costurilor trebuie facuta intr-un mod transparent; • pentru cazurile in care se ia in calcul disponibilitatea financiara de plata este necesar a analiza alternative de finantare in procesul de decizie privind caracterul disproportionat al costurilor masurilor; • exceptiile trebuie sa ramana exceptii si vor trebui aplicate unui numar limitat de corpuri de apa in caz contrar ambitia Directivei Cadru va fi mult limitata • daca costurile disproportionate se rasfrang asupra bugetului public trebuie tinut cont de constrangerile si limitarile acestuia in ceea ce priveste regulile europene asupra deficitului bugetar

Abordarea Preliminara in 3 Etape (Combinarea Analizei Cost Beneficiu si a Disponibilitatii financiare/de plata)

In Iunie 2007 a avut loc la sediul Administratiei Nationale “Apele Romane” intalnirea de lucru privind abordarea problematicii exceptiilor /costurilor disproportionate la care au fost invitati experti din Franta, ai Comisiei Nationale de Prognoza, Institutului National de Statistica , Comisiei Nationale de Energie, specialistii din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane”.

Institutul National de Statistica, Comisia Nationala de Prognoza, reprezinta principalii furnizori de date economice la nivelul National/Regiunilor de Dezvoltare, iar Sectorul Energetic va fi unul din sectoarele economice cheie in contextul masurilor legate de alterarile hidromorfologice. Concluziile acestei intalniri pot fi rezumate astfel: • abordarea exceptiilor, repectiv a costurilor disproportionate trebuie corelata cu situatia

economica specifica Romaniei. Astfel in anul 2000, anul intrarii in vigoare a Directivei Cadru Apa, Romania nu era tara membra a Uniunii Europene. Totodata trebuie mentionata derogarea obtinuta de Romania in procesul de aderare privind implementarea Directivei 91/271/EEC (anul 2018);

• in faza initiala din punct de vedere al costurilor disproportionate se va efectua un “prescreening” in vederea selectarii celor mai “cost eficiente” masuri in vederea corelarii acestora intr-o maniera generala cu diferite constrangeri bugetare (Stat/Local/Energetic);

• in faza initiala se vor folosi date privind investitiile aferente diferitelor activitati antropice asupra apei (datele investitionale din Programul de Masuri aferent) si de a contura un ritm rational de crestere a efortului investitional.

Exemplificare: Daca datele financiare la nivel national vor arata un nivel al cheltuielilor de 2 miliarde Euro in domeniul apei, este greu de imaginat un nivel al cheltuielilor de 3 miliarde Euro/an pentru atingerea starii bune in 2015. • faza “prescreeningului” va realiza o prima prioritizare a masurilor; • in ceea ce priveste scara de analiza se intentioneaza a se utiliza gruparea corpurilor de apa la

nivel de subbazin/corpuri cu caracteristici similare in procesul de efectuare al Analizei Cost Beneficiu.

Sunt propuse preliminar 3 Etape in evaluarea costurilor disproportionate Etapa 1: CBA (Analiza Cost Beneficiu) Etapa 2: Repartitia costurilor intre sectoarele economice (fără transferuri) Etapa 3: Realizarea analizei privind disponibilitatea financiara/de plata si a mecanismelor de finantare Descriere Etape: Etapa 1: CBA (Analiza Cost Beneficiu) Analiza Cost Beneficiu se va efectua dupa finalizarea/cuantificarea tuturor masurilor necesarea atingerii starii bune in 2015 prin Planul de Management pe Bazine Hidrografice. Analiza Cost Beneficiu se va aplica numai masurilor suplimentare/combinatiilor de masuri de baza-suplimentare in justificarea exceptiilor Indicatori propusi pentru Analiza Cost Beneficiu: • durata de actualizare – 30 ani • rata de discount va fi stabilita in corelatie cu datele Institutului National de Statistica si a

Comisiei Nationale de Prognoza care va publica in luna ianuarie Prognoza de Primavara • anul de aparitie a beneficiilor: 2015

Consideratii: • se va tine cont de beneficiile globale pentru intregul set de masuri suplimentare, fiind foarte

dificila cuantificarea acestora in mod separat; este foarte important a nu se supraestima beneficiul, prin ipoteze nerealistice;

• in procesul de decizie asupra analizei de disproportionalitate a costurilor elementul cheie este de a stii care este pragul peste care costurile masurilor sunt disproportionate in raport cu beneficiile. Acest prag este propus preliminar ca fiind 80% din beneficiu;

• in situatia de mai sus se trece la etapa 2, 3, in acest fel beneficiile nefiind subestimate si nu vor duce la minimalizarea rezultatelor privind numarul de exceptii;

• desi costurile sunt calculate numai pentru masurile suplimentare, beneficiile sunt aduse atat de masurile de baza cat si de cele suplimentare, creand in acest fel un dezechilibru. Abordarea preliminara prin fixarea procentului de 80% amintit isi propune sa atenenueze acest dezechilibru Daca beneficiul este sub 80% din costul masurilor, costurile pot fi considerate disproportionate fara o alta analiza suplimentara.

Etapa 2: Repartitia costurilor masurilor intre sectoarele economice (fără transferuri) • Un prim pas in aceasta a 2-a Etapa : costul masurilor va fi repartizat tinand cont de principiul

poluatorul plateste si a utilizatorului plateste, grupat pe 3 sectoare economice: populatie, industrie, agricultura .

• in ceea ce priveste problematica alterarilor hidromorfologice este dificil a aloca costurile direct poluatorului /administratorului de lucrari hidrotehnice si nu beneficiarului se va propune un prim scenariu in care costurile vor fi repartizate tuturor platitorilor de taxe (cu exceptia lucrarilor hidrotehnice aflate in patrimoniul Hidroelectrica, ANIF, ..) pentru care se vor crea scenariii separate in faza procesului de consultare a publicului

• in aceasta etapa toate costurile vor fi repartizate intre sectoarele economice fara a lua in calcul subventiile (buget stat,buget local, fonduri UE, ETC).

Indicatori preliminari stabiliti privind disponibilitatea financiara de plata • pentru gospodarii: in conformitate cu Banca Mondiala Organizatia pentru Cooperare

Economica si Dezvoltare, daca pretul apei depaseste 3% din venitul net per familie atunci costul este disproportionat. La acest nivel calculul disponibilitatii de plata nu include subventiile

• pentru sectorul agricol se va calcula impactul costurilor programelor de masuri in raport cu indicatorii macroeconomici relevanti (se propun: Valoarea Adaugata Bruta, Excedentul Brut de Exploatare, Beneficiul Net). Daca costurile depasesc cu 3% indicatorul selectat aceste costuri sunt disproportionate. Impreuna cu Institutul National de Statistica se va analiza daca unul dintre indicatori este suficient sau se vor selecta indicatori la nivel de subramura (ex lemn) La acest nivel calculul disponibilitatii de plata nu include subventiile

• pentru sectorul industrie se va calcula impactul costurilor programelor de masuri in raport cu indicatorii macroeconomici relevanti (se propun: Valoarea Adaugata Bruta, Excedentul Brut de Exploatare, Beneficiul Net). Daca costurile depasesc cu 3% indicatorul selectat aceste costuri sunt disproportionate. Impreuna cu Institutul National de Statistica se va analiza daca unul dintre indicatori este suficient sau se vor selecta indicatori la nivel de subramura (ex siderurgie) La acest nivel calculul disponibilitatii de plata nu include subventiile

Daca costul este disproportionat in etapa 2 se va trece la etapa 3 prin integrarea mecanismelor alternative de finantare.

Etapa 3: Realizarea analizei privind disponibilitatea financiara/de plata si a mecanismelor alternative de finantare • Aceasta etapa consta in integrarea mecanismelor alternative de finantare in vederea

diminuarii constrangerilor financiare asupra factorilor implicati. La sfarsitul acestei etape se va vedea daca costurile raman disproportionate chiar si in ipoteza mecanismelor alternative de finantare :

• Este necesara identificarea alternativelor de finantare (POS Mediu 2007-2013, Axa 1, Fond Mediu, FEDR, Bugetul National , Bugetul Local

Din analiza rezultatelor preliminare ale presiunilor si a impactului, coroborata cu datele furnizate de modelare, rezulta ca 11 corpuri de apa (pentru cursuri de apa cu suprafata a bazinului >4000km2 , respectiv 1000km2 pentru b.h. Tisa), din bazinul hidrografic Olt , 7 corpuri de apa nu pot atinge starea buna pana in 2015 prin masurile de baza, in aceste cazuri fiind necesare masuri suplimentare (cap. 9.9). In cazul corpurilor de apa pentru care se stabiliesc masuri suplimentare si/sau combinatii de masuri de baza si suplimentare, este necesara o stabilire a corpurilor de apa care au prioritatea cea mai mare pentru atingerea obiectivelor de mediu pana in 2015 si a corpurilor pentru care pot fi utilizate exceptiile de la obiectivele de mediu. Pentru fiecare corp de apa se vor prezenta obiectivele de mediu pentru apele de suprafata, apele subterane si zonele protejate, inclusiv identificarea situatiilor de utilizare a exceptiilor, precum si a justificarilor privind utilizarea exceptiilor, in conformitate cu prevederile Anexei VII, pct. 5 al Directivei Cadru Apa. Stabilirea exceptiilor de la obiectivele de mediu in conformitate cu Anexa VII, pct. 5 a Directivei Cadru Apa va a fi integrata in draft-ul Planului de Management bazinal si va fi prezentata pe site-ul Directiilor de Apa si al Administratiei Nationale „Apele Romane” in vederea consultarii publicului.

11. Informarea, consultarea si participarea publicului 11.1 Cadrul operational de informare si consultare a publicului Statele Membre incurajeaza implicarea activa a tuturor partilor interesate in implementarea Directivei Cadru in domeniul Apei si in elaborarea planurilor de management pe bazin hidrografic. Principalele prevederi referitoare la participarea si consultarea publicului sunt stipulate in articolul 14 al Directivei Cadru prin care se stabilesc trei forme principale ale participarii si consultarii publicului:

• Accesul la informatia de baza; • Implicarea Activa in toate aspectele implementarii Directivei; • Consultarea in trei etape in cadrul procesului de planificare.

Intreaga activitate privind Participarea si Consultarea Publicului a avut la baza elaborarea de Instructiuni metodologice prin adaptarea Ghidului privind “Participarea Publicului” elaborat de Uniunea Europeana si a Strategiei privind participarea publicului pentru Districtul Hidrografic al Dunarii, strategie aprobata de Grupul de lucru permanent al ICPDR in iunie 2003. Strategia se bazeaza pe calendarul implementarii Directivei Cadru, iar activitatile ei se bazeaza pe cerintele de indeplinire a obligatiilor Directivei Cadru si elaboreaza un cadru coerent cu legaturi la nivel national, prin oferirea unui model de strategie in organizarea activitatilor. Bazat pe Strategia ICPDR, s-a elaborat un PLAN OPERATIV pentru activitati la nivelul Districtului Hidrografic al Dunarii, al carui continut este propus pentru includere in Planul de Management pe Bazin Hidrografic. In conformitate cu documentele de lucru ale ICPDR, Participarea Publicului este ceruta la mai multe niveluri geografice pentru a asigura informatii semnificative care se vor reflecta in planul de management pe bazin hidrografic. In situatia districtului hidrografic al Dunarii, aceste niveluri sunt: -Nivel National (nivelul cheie de “implementare” si management) -Nivel de sub bazin (regional) -Nivel local (acolo unde Directiva Cadru se implementeaza efectiv).

In Romania, cadrul legal privind procesul de participare si consultare a publicului in conformitate cu Art.14 al Directivei Cadru a Apei, este asigurat prin Legea Apei nr.107/1996 amendata prin legea nr. 310/2004 si legea nr. 112/2006; Hotararea de Guvern 1212/2000 privind organizarea si functionarea Comitetelor de Bazin; Ordinul Ministrului 1012/2005 privind proceduri pentru accesul publicului la informatii in domeniul managementului apelor; Ordinul Ministrului 1044/2005 privind proceduri privind consultarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului la luarea deciziilor in domeniul gospodaririi apelor. Obiectivul principal al activitatii de participare si consultare a publicului este de a imbunatati procesul de luare a deciziilor, prin aplicarea unei proceduri eficiente de cooperare la toate nivelurile administratiei publice. Acesta are scopul de a asigura participarea utilizatorilor de apa, a comunitatilor locale reprezentative si a populatiei, prin contributia la procesul de armonizare a legislatiei in domeniul apei in vederea implementarii legislatiei Uniunii Europene si prin recomandarea finantarii si conformarii prioritatilor in scopul dezvoltarii programelor de management al apei. Participarea publicului poate fi definita in general ca admiterea publicului in influentarea rezultatului planurilor de management si proceselor de stabilire a programelor de masuri, in vederea atingerii “starii bune “ a apelor in 2015, in care informarea are un rol esential. Consultarea publicului constitue o forma mai sustinuta de asociere a publicului fiind vorba de un schimb interactiv de informatii, prin organizarea unor grupuri consultative, interviuri si dezbateri publice cu participarea mass-media.

Participarea activa a partilor interesate este o forma de implicare mult mai intensa si nu se refera la public, ci la persoane organizate in diferite grupuri tinta care participa activ la realizarea documentelor Directivei Cadru a Apei pe tot parcursul implementarii acesteia (Comitet de Bazin, ONG-uri, institutii publice, autoritati locale administrative, asociatii profesionale, unitati economice, etc).

Principala unitate pentru consultarea si informarea publicului la nivel bazinal si local este reprezentata prin Comitetul de Bazin creat pe baza HG 1212/2000. Comitetul de Bazin, organizat la nivelul fiecarei Directii de Apa, asigura participarea publicului la luarea deciziilor din domeniul apelor si a fost creeat din necesitatea constituirii unor mecanisme de consultare la toate nivelurile:

• Colectivitatile locale; • Utilizatorii din bazinul hidrografic; • Beneficiarii serviciilor de gospodarirea apelor.

Obiectivele fundamentale care au stat la baza crearii acestor structuri au fost: colaborarea eficienta a organismelor teritoriale de gospodarirea apelor cu organele administratiei publice locale si mentinerea echilibrului intre conservarea si dezvoltarea durabila a resurselor de apa. Atributiile Comitetelor de Bazin sunt:

- colaboreaza cu Directiile de Apa in implementarea strategiilor si politicilor nationale de management al apelor;

- avizeaza schemele directoare precum si programele de masuri pentru atingerea obiectivelor; - aproba lista ariilor protejate si stabilesc masuri de reconstructie ecologica; - aproba incadrarea in categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinele/spatiile

hidrografice; - recomanda prioritati privind finantarea programelor de dezvoltare; - propune revizuirea standardelor si normativelor de calitate a apelor si daca este necesar,

propune elaborarea normelor de calitate a apei specifice bazinului hidrografic; - asigura informarea publicului privind actiunile organizate,cu cel putin 30 de zile inainte de

data desfasurarii acestora; - asigura accesul publicului la sedinte si la documentele lor oficiale.

Fiecare Directie de Apa din cadrul Administratiei Nationale „Apele Roamane”, detine un birou de relatii cu publicul care se ocupa cu pregatirea interviurilor si a conferintelor de presa privind problemele ridicate de implementarea Directivelor Europene si de elaborarea capitolelor din Planul de Management al Bazinului Hidrografic. In cadrul sedintelor Comitetelor de Bazin au fost prezentate :

• Calendarul si programul de lucru pentru elaborarea Planurilor de management pe bazine / spatii hidrografice si rolul consultarii publicului;

• Rapoartele 2004 ale Planurilor de management pe bazinele / spatiile hidrografice. • imaginea de ansamblu a problemelor semnificative in managementul apei ;

Ciclul de planificare al Directivei Cadru a Apei reprezinta un factor definitoriu in organizarea in timp a procesului privind participarea publicului: -identificarea bazinului hidrografic, desemnarea bazinelor de catre autoritatile competente, transpunerea Directivei in legislatia nationala – sfarsitul anului 2003; -caracterizarea bazinului hidrografic, revizuirea impactului activitatii umane si analiza economica a folosintelor de apa – sfarsitul anului 2004; -planuri pentru stabilirea programelor de masuri si schitarea planurilor de management pe bazin hidrografic – sfarsitul anului 2006; - cele mai importante probleme de management al apei din cadrul bazinului hidrografic - 2007 - informarea si consultarea publicului in legatura cu planurile de management pe bazin hidrografic - se vor oferi spre comentare drafturile acestora, pentru o perioada de putin 6 luni – sfarsitul anului 2008;

- publicarea planului de management pe bazin hidrografic-forma finala si stabilire programelor de masuri- sfarsitul anului 2009; - implementarea programelor de masuri – 2012; - evaluarea si aducerea la zi, derogari – 2015 ; - termenul final pentru indeplinirea obiectivelor Directivei Cadru – 2027. Participarea si consultarea publicului vizeaza in principal protectia mediului si a sanatatii umane, anticiparea situatiilor de criza cum ar fi inundatiile sau seceta, impunerea si imbunatatirea unui sistem echilibrat de plati pentru toti utilizatorii de apa, intarirea, dezvoltarea si sustinerea politicilor de management local. 11.2. Prezentarea rezultatelor si evidentierea propunerilor de imbunatatire a Planului de Management al Bazinului Hidrografic Olt. Elaborarea Draftului Planului de Management pe bazinul hidrografic Olt si publicarea acestuia se va face la 22 decembrie 2008.

Pe site-ul Directiei de Apa Olt s-au postat etapele de realizare si raportare ale planului de management al bazinului hidrografic si continutul cadru al acestuia.

Pentru “Informarea si consultarea publicului” se au in vedere:

1. Publicarea calendarului si a programului de lucru (cu 3 ani inainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2006;

2. Publicarea celor mai importante probleme de gospodarirea apelor la nivel national, sinteza a problemelor importante de gospodarire a apelor la nivel bazinal (cu 2 ani inainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2007;

3. Publicarea draftului Planului de Management (cu 1 an inainte de realizarea Planului de Management (cu 1 an inainte de realizarea Planului de Management revizuit) – decembrie 2008 ; Consultarea in cursul anului 2008 a grupurilor tinta de stakeholderi privind elaborarea programelor de masuri pentru industrie, agricultura, aglomerari umane si alterari hidromorfologice, etapelor importante in realizarea draftului Planului de Management bazinal;

4. Consultarea publicului privind Draftul Planului de Management pe o perioada de 6 luni de la data publicarii acestuia – iunie 2009.

Consultarea Publicului

In ceea ce priveste activitatea de constientizare a publicului in domeniul protectiei mediului, s-au desfasurat numeroase intalniri si seminarii cu reprezentanti ai operatorilor economici, autoritati administartive locale si ONG-uri, s-au organizat sedinte largite ale Comitetelor de Bazin, interviuri si articole in mass-media. Administratia Nationala „Apele Romane” prin intermediul celor 11 Directii de Apa a demarat procedurile pentru realizarea unei campanii de informare si consultare a unitatilor economice si a autoritaţilor publice locale privind implementarea Directivei Cadru pentru Apa. Astfel, in cursul anului 2007 la nivelul Directiei de Apa Olt , s-au realizat campanii de informare si de consultare privind schemele directoare de amenajare şi management a bazinului hidrografic Olt unde ca punct focal au fost prezenatate si dezbatute „Principalele probleme de gospodarire a apelor” din bazinul hidrografic Olt . La aceste dezbateri publice au participat : membrii Comitetului de Bazin, institutii publice (prefecturi, consilii judetene ), reprezentanti HIDROELECTRICA, ANIF, ONG-uri , Directii Agricole , Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta, Directiile de sanatate publica, operatori de apa, Directii silvice, utilizatori de apa , mass media . Scopul acestei acţiuni a fost mai buna cunoaştere a problemelor specifice domeniului gospodaririi apelor in bazinul hidrografic Olt , identificarea necesitaţilor privind lucrarile de investiţii pentru apararea impotriva inundaţiilor, asigurarea resursei de apa şi protecţia calitaţii apelor printr-un dialog cu toţi factorii implicaţi in utilizarea resurselor de apa. Cele mai importante probleme in domeniul gospodaririi apelor identificate in bazinul hidrografic Olt au fost: deprecierea calitatii apei datorate evacuarilor de ape uzate urbane, industriale şi agricole, existenta exploatari miniere metalifere pe teritoriul judetului Harghita, care au fost inchise sau au program de inchidere şi se afla in diferite stadii de conservare, exploatarea de sare reprezinta la ora actuala o problema majora a bazinului hidrografic Olt, datorita accidentului ecologic survenit la Ocnele Mari, gradul ridicat de amenajare al bazinului precum si poluarile accidentale, indeosebi a poluarilor accidentale cu produse petroliere care au frecventa cea mai mare.

Directiva apei potabile

Directiva privind poluarea cu subst.

periculoase

Directiva apelor de suprafaţă destinate

potabilizării

Directiva calitatii apei pentru îmbâiere

Directiva nitraţilor din agricultură

Directiva apelor uzate urbane

Calitatea apei pentru susţinerea

vieţii peştilor

Ape subterane poluate

Directiva Cadru a Apei2000/60/CE

Sesiunile de dezbateri publice s-au incheiat prin comunicate de presa si articole aparute in presa locala. Au fost elaborate chestionare privind implicarea stekeholderilor reprezentativi in diferitele stadii ale elaborarii Planului de Management al Bazinului Hidrografic Olt. In lunile martie-noiembrie 2008 s-au organizat actiuni in cadrul Directiei de Apa Olt in care au fost prezentate cerintele Directivei Cadru a Apei, metode si instrumente pentru dezvoltarea proceselor de participare si consultare a publicului si de luare a deciziilor. Cu aceasta ocazie s-au realizat pliante si brosuri cu tematica Campania naţionala de informare privind prevederile Directivei Cadru Apa, care s-au distribuit grupurilor reprezentative ale cetatenilor, agentilor economici si autoritaţilor locale. Prin intermediul compartimentului de Relatii cu publicul din cadrul Directiei de Apa Olt s-au dat interviuri si s-au elaborat articole pentru mass-media locala. De asemenea, Manualul pentru autoritaţi (privind accesul la informatia de gospodarire a apelor si participarea publicului la luarea decizilor privind gospodarirea apelor), care s-a elaborat de REC cu sprijinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Administratiei Nationale „Apele Romane”, in cadrul proiectului UNDP-GEF “Intalnirea accesului la informatie si participarii publicului la luarea deciziilor privind mediul”, a fost distribuit tuturor Direcţiilor de Ape din ţara. Directia Apelor Olt a distribuit manualul autoritatilor locale, agentilor economici, mass-media şi membrilor comitetelor de bazin. Privind dezvoltarea Programului de Masuri, procesul de consultare a publicului la nivelul bazinului hidrografic Olt a inceput.in luna septembrie 2008.

Presiune (poluator)

Stare

Impact (efect)

Risc

Programe Masuri

Obiectiv de Mediucl. II calitate

Buna

Pe situl Directiei de Apa Olt a fost postat calendarul privind informarea si consultarea publicului privind Programele de Masuri, directionat pe grupuri tinta de stakeholderi in acord cu masurile pentru reducerea poluarii privind urmatoarele tipuri de presiuni: aglomerari umane, activitati industriale, activitati agricole si alterari hidromorfologice .

Data programarilor intalnirilor

de consultare – informare cu stakeholderii

Nr.

crt.

Directia

de Apa

POM

domeniul

aglomerari

umane

POM

domeniul

activitati

industriale

POM

domeniul

activitati

agricole

POM

domeniul

alterari

hidromorfologice

1 Olt 11.11.2008 28.10.2008 18.09.2008 21.11.2008

In cadrul acestor intalniri au fost elaborate chestionare pentru colectarea opiniilor si comentariilor principalilor stakeholderi si s-au distribuit brosuri si pliante. Intalnirile s-au incheiat prin conferinte si articole de presa. In data de 28 noiembrie 2008 a avut loc un seminar la nivel national cu participarea Directiilor de Apa riverane fluviului Dunarea si a principalilor stakeholderi privind Implementarea Directivei Cadru a Apei – Evaluarea presiunilor hidromorfologice, a impactului acestora si identificarea unor posibile masuri pentru fluviul Dunarea, in vederea atingerii obiectivelor de mediu cerute de Directiva Cadru a Apei. Acest seminar a fost util pentru elaborarea unui set preliminar de masuri privind reducerea impactului presiunilor hidromorfologice – masuri ce vor face parte din primul Plan de Management pentru fluviul Dunarea. Categoriile de stakeholderi invitati la aceste dezbateri de informare si consultare reflecta importanta si impactul semnificativ asupra problemelor de gospodarire a apelor din cadrul bazinului Olt . Reactiile factorilor interesati in stabilirea si implementarea programelor de masuri in domeniile aglomerari umane, activitati industriale, activitati agricole si din domeniul alterarilor hidromorfologice, sunt luate in considerare la elaborarea draftului Planului de Management bazinal. Scopul acestor intalniri a fost de a discuta si explica responsabilitatile stakeholderilor, de a le aduce la cunostinta termenul final al implementarii programelor de masuri, de a discuta posibilitatile de realizare si finantare a masurilor. In 22 decembrie 2008 se va posta pe situl Directie de Apa Olt si al Administratiei Nationale „Apele Romane” draftul Planului de Management al bazinului hidrografic Olt si va ramane disponibil publicului interesat timp de 6 luni in 2009.