2

PLAN LOCAL DE ACȚIUNI PRIVIND ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE

A ORAŞULUI CĂUŞENI

2016-2026

Dreptul de autor şi distribuirea materialelor Acest document a fost elaborat de către Asociația Obştească „Centrul Informaţional Tighina” în cadrul

proiectului "Elaborarea planurilor locale de acțiuni privind Adaptarea la Schimbările Climatice, axat pe următoarele sectoare: resurse acvatice și biodiversitate," cu suportul financiar acordat de către Asociaţia Obştească EcoContact prin intermediul programului "Forumul cu privire la schimbările climatice în regiunea

Parteneriatului Estic (CFE II). Acest program este finanțat de Uniunea Europeană, Cooperarea Austriacă pentru Dezvoltare și Crucea Roșie Austriacă. Copii în parte sau în întregime ale acestui document pot fi efectuate în scop necomercial cu condiţia menţonării sursei. Centrul Informaţional Tighina, EcoContact şi CFE II îşi exprimă recunoştinţa anticipat pentru transmiterea detaliilor referitor la utilizarea acestor informaţii.

Solicitarile pentru multiplicarea în scop comercial vor fi transmise Asociaţiei Obşteşti Centrul Informaţional Tighina, EcoContact şi CFE II la adresele: infotighinamd@yahoo.com, office@vox.md şi cfe@redcross.at.

3

CUPRINS

Nr d/o Denumire Pag

Introducere

3

I Context și obiective

4

1 Scenarii ale schimbărilor Climatice 5 1.1 Problematica Schimbărilor Climatice la nivel global și

european

5

1.2 Problematica Schimbărilor Climatice la nivel național și

local

6

2 Abordare 8 2.1 Echipa 8

2.2 Metodologie 9 3 Analiza stării mediului în oraș.

Caracteristici fizice şi geografice

10

3.1 Informaţii generale asupra orașului 10 3.2 Factori naturali 12

3.2.1 Clima 12 3.2.2 Caracteristici geologice și forme de relief 14

3.2.3 Reţeaua hidrografică 15 3.2.4 Vegetaţia şi fauna 17 3.3 Populația 18

3.4 Economia 19 3.4.1 Industria 19

3.4.2 Agricultura 19 3.5 Evaluarea emisiilor de CO2 generate la nivelul or.

Căușeni

24

4 Probleme majore de mediu 27 4.1 Sistemul de alimentare cu apă și canalizare in or.

Căușeni

29

4.2 Managementul deșeurilor 36

4.3 Biodiversitatea și fondul forestier 41 4.4 Sol si subsol 43 5 Infrastructura 45

6 Capacitate Instituţională 51

II

Cadru general al PLAASC

52

7 Obiective Strategice 52

8 Implementarea şi monitorizarea PLAASC 52 9 Planul de acţiuni 54

9.1 Obiectiv strategic 1 54 9.2 Obiectiv strategic 2 56 9.3 Obiectiv strategic 3 60

Abrevieri 63 Anexe 64

4

Introducere

Republica Moldova este o ţară extrem de vulnerabilă la schimbarea climei.

Conform celei de-a Treia Comunicări Naţionale a Republicii Moldova către Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei

(2013) şi Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2009/2010, se prevede că în viitor impactul schimbărilor climatice asupra diferitor aspecte economice, sociale şi

de mediu se va intensifica. Sub aspect sectorial, impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii

constituie o preocupare deosebită, agricultura fiind sursa principală de venit pentru

o mare parte din populaţia Republicii Moldova. Mai mult de jumătate din populaţia ţării locuieşte în zonele rurale şi circa o treime din forţa de muncă este ocupată în

agricultură. La momentul actual, costurile socioeconomice ale calamităţilor naturale

asociate cu schimbarea climei, cum ar fi seceta, inundaţiile, grindina şi altele, sînt semnificative. Se presupune că în viitor intensitatea şi frecvenţa calamităţilor vor

creşte esenţial, fiind determinate în special de schimbările climatice. Planul Local de Acțiuni privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PLAASC)

este un document care urmează să asigure că dezvoltarea socială şi economică a oraşului Căuşeni va deveni rezistentă la impactul schimbărilor climatice de viitor.

Planul Local de Acțiuni privind Adaptarea la Schimbările Climatice a oraşului Căuşeni 2016 – 2026 se incadrează intr-o abordare strategică la nivel local,

naţional, european şi internaţional: Strategia de dezvolatre social-economică locală a orașului Căușeni, 2013-

2020. Strategia de dezvoltare durabilă a raionului Căușeni, 2012-2022. Strategia de dezvoltare cu emisii reduse pînă în anul 2020.

Strategia Repuiblicii Moldova de adaptare la schimbarea climei pînă în anul 2020. Strategia de adaptare la schimbarea climei a Republicii Moldova a fost

elaborată în concordanţă cu prevederile Capitolului „Schimbări Climatice” din Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, precum şi cu prevederile Programului de

activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2011-2014), Capitolului „Protecţia Mediului”. Împreună cu

Strategia de dezvoltare cu emisii reduse a Republicii Moldova pînă în anul 2020, Strategia de adaptare la schimbarea climei prevede un cadru cuprinzător de

politici, care va dirija cu provocările asociate cu schimbările climatice. Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrare

Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” (2013-2014), Capitolul „Protecţia Mediului”.

Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, Capitolul „Schimbări climatice”. Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei (CONUSC), la care Republica Moldova este parte.

În procesul de elaborare a PLAASC a fost efectuată o consultare largă cu

părţile interesate din orașul și raionul Căușeni, organizaţiile neguvernamentale şi societatea civilă.

5

I Context și obiective

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru

omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în

atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de

altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei

sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor.

În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu

efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele

schimbărilor climatice.

Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire

globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicii naţionale și locale. Avand în vedere lipsa măsurilor

concrete privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice la nivel internaţional şi necesitatea luării unor masuri urgente, a fost demarată, la nivel

european, prima iniţiativă politică în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice, prin adoptarea de către Comisia Europeană (CE) la 29 iunie 2007 a

documentului “Cartea Verde privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice

în Europa - opţiuni pentru acţiuni UE”. Documentul evidenţiază necesitatea pregătirii unui cadru coerent privind

adaptarea, cadru ce va permite derularea unor acţiuni de adaptare mai puţin costisitoare, comparativ cu măsurile neplanificate de răspuns la efectele

schimbărilor climatice. Procesul de adaptare necesită acţiuni la toate nivelurile: local, regional, naţional şi internaţional.

În republica Moldova impactul schimbărilor climatice a fost analizat la nivel naţional, fiind elaborată Strategia Republicii Moldova de Adaptare la Schimbarea

Climei pînă în anul 2020, cu un Plan detaliat de acțiuni.

Obiectivul „PLAASC” este de a asigura o dezvoltare socială şi economică a oraşului Căuşeni mai puţin vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice,

sporind capacităţile de adaptare şi răspuns la efectele reale sau potenţiale ale schimbărilor climatice, prin:

1) Protecţia şi conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor

sale. 2) Asigurarea dezvoltării rezilienţei (rezistenţei) climatice prin facilitarea

adaptării la schimbarea climei în sectoarele prioritare. 3) Consolidarea capacităţilor administrative în domeniul mediului şi

schimbărilor climatice, care să asigure implementarea eficientă a măsurilor de adaptare la nivel local.

6

Măsurile identificate vor fi implementate prin colaborarea autorităţilor locale cu sectorul privat și societatea civilă şi prin asigurarea asistenţei tehnice

corespunzătoare.

Ţinând cont de rolul important al autorităţilor locale în identificarea şi

aplicarea măsurilor de adaptare la nivel local, se consideră necesară creşterea nivelului de conştientizare a autorităţilor şi a publicului, şi modificarea

corespunzătoare a comportamentului operatorilor economici şi a populaţiei.

Rezultatele şi impactul preconizat

Rezultatul cel mai important al implementării PLAASC va consta în faptul că autoritatea locală va fi capabilă să întreprindă acţiuni de adaptare la

schimbarea climei, fie prin finanţare, fie prin realizare directă sau prin politici, care să asigure reducerea impactului schimbării climei asupra economiei locale

şi creşterea rezistenţei faţă de schimbările climatice.

1. Scenarii ale schimbărilor climatice

1.1 Problematica Schimbărilor Climatice la nivel global și european

Încălzirea globală este un fenomen unanim acceptat de comunitatea ştiinţifică internaţională, fiind deja evidenţiat de analiza datelor observaţionale

pe perioade lungi de timp. In perioada premergătoare marii Conferințe pe problema

Schimbărilor Climatice de la Copenhaga din decembrie 2009, unele noi studii științifice au completat sau au corectat al 4-lea raport de evaluare lansat în

2007. Care sunt rezultatele acestor noi cercetări actualizate?

Schimbările climatice sunt cu siguranță provocate de om.

Teoriile și explicațiile pentru creșterea naturală a temperaturilor și a

nivelului mărilor reușesc din ce în ce mai puțin să explice accelerarea schimbării climatice din ultimile decenii. Încălzirea globală, în special după

ce de-al doilea război mondial, nu poate fi explicată în funcție de activitățile fluctuante ale soarelui, de vulcani sau de alte surse naturale de

carbon sau de forțele astronomice. Emisiile de CO2 provocate de om, în special prin arderea combustibililor fosili, și alte emisii de gaze cu efect

de seră produc schimbările climatice. O reducere a acestor emisii de gaze cu efect de seră ar putea încetini

încălzirea globală și ar stabiliza temperaturile globale înainte ca punctele de vârf să fie atinse.

Schimbările climatice se accelerează. În special viteza de topire a

ghețarilor arctici și antarctici și a straturilor de gheață, mai presus decât problema deșeurilor, fac obiectul prognozei AR4. În al doilea rând, emisiile

globale de gaze cu efect de seră, începând cu 2000 au crescut într-un ritm

7

accelerat și în acelasi timp abilitatea naturii de a stoca carbon a scăzut. Consecința este că așa numita sensibilitate climatică, reacția sistemului climatic

la o anumită concentrație de gaze cu efect de seră în atmosferă, este mai mare

decât s-a crezut anterior.

Scenariile climatice realizate cu diferite modele climatice globale au prognozat o creştere a temperaturii medii globale pană la sfarşitul secolului XXI

(2090-2099) faţă de perioada 1980-1990 între 1.8oC şi 4.0oC. Datorită inerţiei sistemului climatic, încălzirea globală va continua să evolueze în pofida aplicării

imediate a unor măsuri de reducere a emisiilor, dar creşterea temperaturii va fi limitată în funcţie de nivelul de reducere aplicat.

Clima Europei a înregistrat o încălzire de aproximativ un grad C în ultimul

secol, mai ridicată decât media globală. Cantităţile de precipitaţii au crescut considerabil în nordul Europei, în timp ce în sudul continentului perioadele de

secetă au devenit din ce în ce mai frecvente. Temperaturile extreme înregistrate recent, cum ar fi valul de caniculă din vara anului 2003 şi mai ales cel din 2007,

au fost relaţionate cu creşterea observată a frecvenţei fenomenelor extreme din

ultimele decenii, ca o consecinţă a efectelor schimbărilor climatice. Deşi fenomenele meteorologice singulare nu pot fi atribuite unei singure cauze,

analizele statistice au arătat faptul că riscul apariţiei unor astfel de fenomene a crescut considerabil datorită efectelor schimbărilor climatice.

Europa de Sud şi întregul bazin mediteranean înregistrează și va înregistra un deficit de apă ca urmare a creşterii temperaturii şi a reducerii cantităţii de

precipitaţii.

1.2 Problematica Schimbărilor Climatice la nivel național și local

Republica Moldova este o ţară extrem de vulnerabilă la schimbarea climei.

Conform celei de-a Doua Comunicări Naţionale a Republicii Moldova (2009) către Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea

climei (CONUSC) şi Raportului Naţional de Dezvoltare Umană 2009/2010, se

anticipă că în viitor impactul schimbărilor climatice asupra diferitor aspecte economice, sociale și de mediu se va intensifica.

În prezent, Republica Moldova este una dintre cele mai dezavantajate ţări din Europa și Asia Centrală, cu un înalt grad de vulnerabilitate către astfel de

schimbări. În aspect sectorial impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii

prezintă o preocupare deosebită, agricultura fiind o sursă majoră de venit pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Peste jumătate din

populaţia ţării locuieşte în zonele rurale şi circa o treime din forţa de muncă este angajată în agricultură.

La momentul actual costurile socioeconomice ale calamităţilor naturale asociate cu schimbarea climei, precum seceta, inundaţiile, grindina și altele

sunt semnificative. Inundaţiile din 2008 şi 2010 au cauzat ţării prejudicii enorme cu impact economic semnificativ. Se presupune că atît intensitatea, cît şi

frecvenţa acestora în viitor va creşte esențial, fiind o preponderent determinate

8

de schimbările climatice. Fenomenul schimbărilor climatice este tot mai pe des recunoscut ca fapt de importanţă naţională.

Observaţiile sistemice asupra indicilor climatici în Republica Moldova se duc în prezent prin reţeaua de monitorizare hidrometeorologică a Serviciului

Hidrometeorologic de Stat. Conform datelor, pentru perioada anilor 1887-1980 temperatura medie anuală a aerului a crescut în mediu cu 0,5 0C pentru 100

ani, iar începînd cu anul 1981 s-a stabilit o creștere medie pentru fiecare zece ani cu circa 0,63 0C, un spor brusc determinat de o creștere esențială a

temperaturii medii a aerului pe durata anotimpului de primăvară, vară și toamnă.

O analiză a datelor climaterice naţionale a stabilit, că frecvenţa secetelor în Republica Moldova, în medie într-o perioadă de 10 ani, constituie 1-2 secete

la nord, 2-3 secete în partea centrală şi 5-6 secete la sud. Frecvența acestora sporește, în deosebi, în ultimele trei decenii. Astfel, în

perioada 1990–2012, 10 ani au fost marcaţi de secete, ceea ce a condus la reducerea semnificativă a recoltelor.

Secetele dezastruoase din 2007 şi 2012 au afectat peste 70 la sută din

teritoriul ţării, acestea fiind cele mai grave secete din întreaga perioadă de înregistrări instrumentale.

În prezent, cea mai mare parte din teritoriul Republicii Moldova se caracterizează printr-o climă uscată sau sub-umedă. Se prezice că aridizarea,

care duce la incidenţa înaltă a secetei, se va intensifica considerabil deja către anii 2040’ în comparaţie cu perioada de referinţă 1961-1990. Ariditatea va fi

mai pronunţată în perioada vegetaţie a plantelor, iunie-octombrie.

Recorduri meteorologice Pe 1 septembrie 2015 temperatura maximă a aerului a atins pe teritoriul

republicii +38,4ºС (SM Tiraspol), ceea ce în lunа septembrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Cantitatea precipitațiilor în decada a doua a lunii noiembrie 2014 pe 50% din teritoriu a constituit 70-105 mm (200-300% din norma lunară), ceea

ce în luna noiembrie pe parcursul decadelor se semnalează pentru prima dată în

toată perioada de observații. Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului, din cadrul

Serviciului Hidrometeorologic de Stat

Or. Căușeni face parte din regiunea cu cea mai caldă şi aridă climă din ţară, temperaturile zilnice fiind cu 2- 3 grade mai ridicate decît în celelalte

regiuni. Clima se caracterizează printr-un număr mare de zile însorite – circa 190 zile anual sau 2354 ore de lumină pe an. Temperaturile pozitive se

înregistrează pe parcursul a 9 luni. Cantitatea de precipitaţii de-a lungul anului este neuniformă, deseori

survin perioade cu secete. În ultimii ani se observă deşertificarea şi frecvenţa foarte înaltă a

hazardurilor naturale şi sporirea variabilităţii climei. Această situaţie se datorează poluării aerului, ineficienţei consumului energetic şi valorificării

9

insuficiente a resurselor energetice locale. Aceste condiţii climaterice influenţează dezvoltarea economică, în special a agriculturii.

În funcție de aria geografică, impactul asociat schimbărilor climatice poate fi diferit de la o regiune la alta, pentru orașul Căușeni fiind următoarele:

Creșterea nivelului rîului Botna, fapt ce poate provoca inundații masive. Secete pe perioade îndelungate, care pot favoriza apariția incediilor

necontrolate, afecta agricultura şi în general biodiversitatea regiunii. Schimbarea calității și cantității apei

- Impact asociat faunei și florei locale - Impact asupra sănătății populației (pentru perioadele ploioase

apariția țânțarilor purtători de diferite boli transmisibile, îmbolnăviri tot mai dese de astm și boli pulmonare datorate schimbărilor bruște de temperatură,

creșterea gradului de îmbolnăvire cu boli infecțioase și respiratorii datorate excesului de deșeuri neautorizate în localitate).

2. Abordare

2.1 Echipa

Un pas important în elaborarea PLAASC îl reprezintă inițierea și stabilirea

unei echipe de lucru. Astfel s-a constituit un grup de lucru profesionist și eficient format din specialişti din cadrul Primăriei or. Căuşeni și instituții

relevante, care au conlucrat cu experții Centrului Informaţional Tighina. În cadrul primei întruniri cu echipa de lucru a fost constituit Consiliul de

Elaborare şi Monitorizare a PLAASC Căuşeni, prin dispoziţia primarului, în următoarea componenţă:

Nr Nume, prenume Funcţia

1. Cîşlaru Tudor Manager general, expert în Administraţia Publică Locală. AO Centrul Informaţional Tighina

2. Lebedev Victor Specialist primăria or. Căuşeni, construcţii şi

gospodărie comunală

3. Boiştean Vasile Specialist primăria or. Căuşeni, reglementarea regimului proprietăţii funciare

4. Chirman Gheorghe Specialist primăria or. Căuşeni, responsabil

elaborarea proiectelor şi atragerea investiţiilor

5. Guranda Olga Specialist primăria or. Căuşeni, responsabil elaborarea proiectelor şi atragerea investiţiilor

6. Gălcă Lexandru Apă Canal Căușeni, director

7. Burlacu Ion Inspecţia Ecologică de Stat Căușeni, șef

8. Kazaciok Andrei Centru Sănătate Publică Căuşeni, şef

9. Ţîbîrnă Oleg Direcția Situații Excepționale Căușeni, șef

10

2.2 Metodologie

PLAASC al or. Căuşeni reprezintă un instrument participativ, fundamentată

pe o analiză relevantă a stării existente a comunităţii. Această analiză a resurselor de care dispune oraşul va releva punctele tari şi punctele slabe ale

localităţii şi mediului ei, oprtunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate sau minimalizate.

Este important, de asemenea, că obiectivele definite se încadrează în perspectivele de dezvoltare cuprinse în planurile de dezvoltare raional, regional

şi naţional.

Scopul acestui program este de a înzestra autoritatea publică locală cu un

document de planificare a măsurilor de adaptare şi răspuns la efectele reale sau potenţiale ale schimbărilor climatice.

În acest context este foarte important să remarcăm că oraşul Căuşeni

necesită resursele, capacităţile şi o infrastructură adecvată pentru a răspunde provocărilor climatice.

Metodologia de lucru a PLAASC respectă logica elaborării oricărei strategii:

1) Diagnosticul teritoriului, bazat pe datele existente şi realizat cu implicarea responsabililor pe domenii.

2) Analiza punctelor forte şi celor slabe, rezultate din diagnosticul teritoriului.

3) Strategia propriu-zisă, conţine obiectivele generale şi specifice de adaptare la

efectele schimbărilor climatice.

4) Planul operaţional, conţine acţiunile concrete de întreprins pentru atingerea obiectivelor specifice stabilite.

Principalele etape ale procesului de elaborare a PLAASC

Etapa I

Organizare Iniţializarea procesului de planificare. Discuţii cu

administraţia oraşului cu privire la planul preliminar de lucru.

Identificarea participanţilor.

Stabilirea structurii organizatorice. Constituirea grupului de lucru, format din reprezentanţi care

deţin pregătirea necesară, ai actorilor locali implicaţi în procesul de elaborare a PLAASC.

Instituţionalizarea PLAASC, prin dispoziţia primarului or. Căuşeni.

Etapa II

Profilul de mediu Evaluarea potenţialului şi limitărilor comunităţii

Identificarea şi evaluarea problemelor de mediu. Stabilirea prioritare de mediu.

11

Procesarea datelor colectate.

Definirea obiectivelor strategice.

Definirea acţiunilor necesare realizării obiectivelor

stabilite.

Etapa III

Programul de acţiune Organizate audieri publice cu 3 grupuri sociale:

1. lideri de opinie, 2. populaţia oraşului,

3. tineret

Toate propunerile colectate şi analizate.

Elaborarea planului de acţiune. Inventarierea şi

prioritizarea acţiunilor necesare a fi implementate pentru îndeplinirea obiectivelor.

Baza de date cuprinde acţiunile de întreprins, bugetul estimativ, posibile surse de finanţare şi

durata. Acţiunile sunt redate în funcţie de prioritatea lor.

Aprobarea PLAASC în cadrul şedinţei Consiliului

Orăşenesc Căuşeni.

Implementarea şi monitorizarea PLAASC.

Analiza şi evaluarea rezultatelor implementării

PLAASC.

3. Analiza stării mediului în oraș. Caracteristici fizice şi geografice

3.1 Informaţii generale asupra orașului

Istoria oraşului Căuşeni

Istoria oraşului Căuşeni este strîns legată de cea a sudului Basarabiei, de la Imperiul Roman. După cuceririle romane împăratul Traian ridică pe teritoriul

actualului oraş un val de apărare, menirea căruia era de a proteja hotarele imperiului de invaziile barbare. În istorie acest dig de apărare a rămas cu

denumirea Valul lui Traian. Cu aceeaşi denumire a fost numit şi un cartier al oraşului Căuşeni.

Prima atestare documentară a localităţii datează din secolul al XV-lea, anul 1455. Într-un document scris în limba slavonă este pomenită localitatea

Cheşenăul Roşu. Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareş din 1535 este menţionată o localitate de lîngă rîul Botna, numită Marele Cheşenău.

În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv şi Cheşenăul Roşu, căruia i-au schimbat denumirea în Căuşeni.Tot aici turcii au dezlocat şi marele

stat major al oştirilor hanului Crimeii. În sec. XVI această localitate este menţionată ca târg, adică oraş comercial. În această perioadă oraşul devine şi

reşedinţă a Hanului Crimeei.

În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căuşeni. În 1711

12

călătorul La Motroy se află cîteva zile la Căuşeni, fixînd în notiţele sale că majoritatea populaţiei este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perşi, evrei.

În 1733 hanul Crimeei Caplan Ghirei vine în Căuşeni cu armata sa.

Expediţia avea ca destinaţie Polonia, unde după moartea regelui August începuse lupta pentru tron. În anul 1768 Chirim Ghirei adună la Căuşeni

armatele pentru ai alunga pe ruşi din stepă. Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele ruseşti începe în 1769.

Pe la mijlocul anilor '60 ai sec. XVIII la Căuşeni se află una din reşedinţele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea

Maicii Domnului. Pe parcursul războaielor ruso-turceşti din 1768, 1787 şi 1790 Căuşeniul

devine bastionul trupelor turceşti. De aici turcii organizau atacurile cotra armatei ruseşti. Pînă la urmă în rezultatul multiplelor războaie Căuşeniul este devastat şi

ars din temelii. Fostele case şi castele au fost transformate în scrum şi ruine. În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului.

După semnarea tratatului de pace de la Bucureşti la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Oraşul Căuşeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai

tărziu după 1918 odată cu unificarea României oraşul devine centru de putere.

Datele din 1923 atestă că localitatea era împărţită în Căuşeni vechi-sat şi Căuşeni noi-tîrg. În perioada interbelică în Căuşenii Noi locuiau peste 5 mii de

oameni, case de locuit erau în număr de 1051.Tot aici funcţionau 2 cooperative, o carieră de piatră, moară cu aburi şi de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4

şcoli primare mixte, o şcoală primară evreiască, o grădiniţă de copii. În Căuşenii Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă

publică, 3 fierării, o şcoală primară mixtă. După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în

1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar şi din cauza deportărilor, a foametei organizate în 1946-1947 numărul locuitorilor în Căuşeni

a scăzut simţitor. Conform statisticilor la 1949 în Căuşeni locuiau doar 3784 de oameni.

În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică şi socială. La 11 noiembrie 1940 Căuşeniul devine centru raional, 1965-oraş, iar la 1998

obţine statut de municipiu. În prezent Autoritatea Publică Locală - Primăria este

a oraşului Căuşeni.

Caracteristici fizice şi geografice

Denumirea localităţii ne vorbeşte despre forma reliefului – căuş, care este mărginit de dealuri. Orasul Căuşeni este o localitate in Raionul Căuşeni, situată

la latitudinea 46.6441, longitudinea 29.4138 și altitudinea de 11 metri față de nivelul mării. Localitatea este situată la sud-estul Republicii Moldova, la 3 km de

staţia de cale ferată Căuşeni şi la 83 km de Chişinău, în regiunea teraselor cu stepă a Nistrului de jos. Oraşul este traversat de râul Botna şi afluentul lui

Lunguţa.

13

3.2 Factori naturali

3.2.1 Clima

Clima raionului este temperat-continentală și este influențată exclusiv de

tranziția maselor de aer format de asupra oceanului Atlantic de la Vest la Est, și parțial a celor care se formează de asupra mărilor Mediterană și Neagră, precum

și a pătrunderii maselor de aer arctic și din nordul continentului african. Perioada caldă a anului cu temperaturi pozitive variază între 200-225 zile.

Suma precipitațiilor anuale este de 500-550 mm, din care cca 350 mm revin perioadei calde, iar 150-200 mm celei reci.

Primele înghețuri se manifestă la 10-15/X, iar ultimele la 20-25/IV. Perioada cu temperaturi pozitive durează 9 luni.

Temperatura medie a celei mai calde luni – iulie, +220 C, iar a celei mai reci – ianuarie – minus 200 C.

Temperaturile medii şi precipitațiile pentru raionul Căuşeni

Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

Maxima

medie °C -0.5 1.3 7.0 15.9 22.0 24.9 26.2 26.0 21.8 15.2 7.6 2.1 14,13

Minima

medie °C -7.5 -5.4 -1.6 4.5 9.9 13.1 14.5 13.5 9.5 4.3 0.3 -4.0 4,26

Precipitaţ

ii mm 31 28 28 44 55 86 79 49 43 22 34 30 529

Fenomene meteorologice şi agrometeorologice periculoase, care pot avea loc pe teritoriul or. Căuşeni:

Înzăpezirele – poartă un caracter neuniform, atăt după volumul precipitaţiilor,

cît şi după frecvenţa lor.

Poleiul – se depune pe firele reţelelor electrice de telecomunicaţii, este înregistrat pe timp de iarnă, pe perioada de 10-15 zile, cu o grosime a stratului

de gheaţă de la 5 pînă la 10 mm, iar o dată în 5 ani – pînă la 15-20 mm. Acest fapt poate conduce la deterioarea reţelelor, sistarea alimentării cu energia

electrică, întreruperea comunicaţiilor, afectarea spaţiilor verzi, complicarea activităţii transportului.

Seceta – în republică acest fenomen se repetă cu o frecvenţă de 3-5 ani şi cuprinde, în general, partea de sud şi de centru a ţării, inclusiv şi teritoriul

raionului Căuşeni. Seceta conduce la pierderi importante (de la 10 pînă la 50%) din recolta agricolă. Scăderea nivelului apelor subterane poate pune în

dificultate aprovizionarea localităţilor cu apă potabilă de o calitate garantată şi ca consecinţă înrăutăţirea situaţiei sanitaro-epidemiologice în zonă.

Canicula – perioada prelungită de timp, de obicei mai mult de 5 zile consecutive,

care se caracterizează prin depăşirea cu 5-100 C a temperaturii maximale

14

obiţnuite pentru zona dată (pentru regiunea raionului Căuşeni – 25-300C). Valurile de temperaturi înalte se produc în localitate cu o frecvenţă de 3-5 ani şi

afectează agricultura şi starea sănătăţii populaţiei.

Grindina pe teritoriul raionului este deosebit de periculoasă în lunile iulie-

august. În mediu pe an pot fi în număr de două zile cu grindină. Grindina are diametrul de până la 6 cm, apare în timpul cald şi acoperă solul cu

o grosime de până la 10 cm. În zona de cădere a grindinii, recolta parţial sau complet este pierdută se pot produce traumarea animalelor, deteriorarea

acoperişurilor, ferestrelor clădirilor etc. Suprafaţa raionului este 96% protejată (80800 ha de terenuri agricole din

84000 ha) de căderi de grindină, inclusiv şi or. Căuşeni.

Seceta – se manifestă prin temperaturi înalte a stratului de aer pe un timp îndelungat în combinare cu lipsa rezervei de umezeală în sol pentru dezvoltarea

plantelor. Seceta cauzează pierderi considerabile a recoltei agricole. Reducerea nivelului apei în râu şi apelor freatice poate conduce la unele

dificultăţi în asigurarea populaţiei cu apă potabilă.

Daunele materiale pot constitui 10-50% din recoltă.

Schimbarea bruscă a temperaturii de iarnă poate fi de la pozitivă, până la –25 0C sub zero, poate avea loc pe teritoriul oraşului o dată în 10 ani şi poate

afecta 40% din semănături de toamnă şi pierderea de la 2 până la 10% din recolta livezilor şi viilor.

Îngheţurile de primăvară şi toamnă –reducerea bruscă a temperaturii (în timpul

de vegetaţie a plantelor) stratului de aer de la pozitivă la negativă (de la –3 până la –10 grade), are loc aproape în fiecare an şi cuprinde o parte

considerabilă, iar uneori şi întreg teritoriu al raionului. Acest fenomen poate duce la afectarea sau pierirea plantelor, recoltei viitoare

(în cazul îngheţurilor de primăvară) sau a recoltei finite (în cazul îngheţurilor de toamnă).

Pierderea recoltei în raion poate constitui 10%.

Uraganele, vîrtejurile (vînturile puternice) – se pot produce pe întreg teritoriul

raionului cu o probabilitate de 3-5%, viteza medie poate depăşi 30-35 m/sec. Aceste fenomene pot provoca deterioarea reţelelor electrice şi de comunicaţii,

distrugerea parţială sau complectă a acoperişurilor, construcţiilor din lemn şi lut, pot provoca leziuni corporale oamenilor.

15

3.2.2 Caracteristici geologice și forme

de relief

Relieful oraşului Căuşeni este foarte

accidentat, înconjurat de dealuri. Pătura de sol a oraşului conţine cca.

68 categorii, cele mai reprezentative fiind următoarele:

cernoziom, cca. 85%; sol cenuşiu de pădure, cca. 10%;

solonet şi solonceac (soluri sărate), 5%.

Fondul de rezervă al oraşului constituie 1308,27 ha.

Fondul funciar al oraşului

Suprafaţa, ha

Teren arabil 8317,17

Extravilan 4282,07

Intravilan 1246,24

Industria transportului 186,66

Terenuri destinate protecţiei naturii 1141,01

Sursa: Primăria or. Căuşeni

Cutremurile de pămînt - oraşul Căuşeni se află într-o zonă seismică activă,

la o distanţă de 260 km de zona permanentă a epicentrelor seismice (zona munţilor Vrancea, România), unde intensitatea cutremurului poate atinge 8-9

grade. Ţinând cont de faptul că în ultimele decenii clădirile şi construcţiile din

oraş au suportat câteva cutremure de pământ şi anume 1977 – 7-8 grade, în 1990 – 5-7 grade, reiese că rezistenţa seismică a clădirilor şi construcţiilor sau

redus substanţial. Prin urmare, în cazul unor seisme cu o forţă de 7-8 grade sunt posibile deteriorări grave.

Fondul locativ general al raionului constituie 200 blocuri locative şi 27415 case particulare dintre care în oraşul Căuşeni 98 blocuri locative cu 2880

apartamente şi 7545 case de locuit particulare.

Alunecările de teren – sînt caracteristice întregului teritoriu al raionului. În total sunt înregistrate 13 sectoare cu alunecări de teren.

În cazul alunecărilor de teren sunt posibile pierderi ireversibile în deteriorarea clădirilor şi construcţiilor (gospodării), pierderea de vieţi omeneşti

şi animale. Localitate Suprafaţa,

ha

Cauza

activizării

Anul

activizării

Starea

reală

Căuşenii Vechi

Căuşenii Noi

52 Ape subterane 1986 neactiv

pătura de sol

cernoziom solonet si solonceac

sol cenusiu de padure

16

Resursele naturale ale zonei sunt următoarele:

argila: în trecut a fost exploatată în sistem industrial pentru realizarea cărămizilor şi pentru uz public (capacitatea fabricii de cărămizi din oraş

era este de 10.000 cărămizi/zi). În prezent activitatea fabricii este stopată.

nisip de construcţii: există o carieră de exploatare cu o suprafaţă de 3,5 ha pentru necesităţile persoanelor fizice şi juridice.

3.2.3 Reţeaua hidrografică

Oraşul dispune de 2 iazuri cu o suprafaţă totală de 237 ha, 8 fântâni

arteziene şi 140 fântâni de mină.

Starea fîntînilor de mină şi izvoarelor

Localitatea Sursele de apă, (unităţi)

Fîntîni Izvoare

amenajate total amenajate total

Primăria Căuşeni 150 206 4 5

Total pe raion 1863 3266 30 42

Barajele iazurilor şi lacurilor sunt formate din lut şi pămînt şi se află într-o stare satisfăcătoare. Trei obiecte acvatice reprezintă ameninţare pentru

localitate în caz de inundaţie.

Iazuri, lacuri Nr Localitatea Suprafaţ

a (km2)

Adînc

imea medi

e (m)

Destina

ţia

Barajul Proprie

tar

Localităţi

situate în zona de

inundaţie în caz de rupere a digului

Nr de case

de locuit situate în

zona posibilă de inundaţie

Material Starea

1. Or.Căuşeni 0,0060 7,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

2. Or.Căuşeni 0,0020 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

3. Or.Căuşeni 0,0030 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

4. Or.Căuşeni 0,0977 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL 1 150

5. Or.Căuşeni 0,0030 1,5 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

6. Or.Căuşeni 0,0030 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

7. Or.Căuşeni 0,0221 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL 1 --

8. Or.Căuşeni 0,0015 1,5 piscicul Lut, satisfăc APL

17

Nr Localitatea Suprafaţa (km2)

Adîncimea medi

e (m)

Destinaţia

Barajul Proprietar

Localităţi situate în zona de

inundaţie în caz de rupere a digului

Nr de case de locuit situate în

zona posibilă de inundaţie

Material Starea

tură pamînt ătoare

9. Or.Căuşeni 0,0010 1,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

10. Or.Căuşeni 0,0010 1,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

11. Or.Căuşeni 0,00105 1,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

12. Or.Căuşeni 0,0050 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

13. Or.Căuşeni 0,0120 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

14. Or.Căuşeni 0,0043 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL

15. Or.Căuşeni 0,0385 2,0 piscicul

tură

Lut,

pamînt

satisfăc

ătoare

APL 1 --

Total pe raion 2,576765 18 447

Toate resursele acvatice dispun de fîşie riverană de protecţie. Starea bazinelor se prezintă a fi înnămolite şi acoperite cu vegetaţie, cu excepţia doar a

unui obiect. În mediu pe cap de locuitor zilnic revine circa 120 l de apă, media pe

republică fiind de circa 100 l. În anii secetoşi, majoritatea fântânilor din partea

de sus a oraşului seacă. În partea de jos a oraşului apa din fântâni este poluată. Din aceste considerente revitalizarea sistemului de apeduct şi construirea unor

noi porţiuni este o problemă prioritară pentru localitate.

Reprezentativ pentru oraşul Căuşeni din punct de vedere hidrografic este râul Botna, care are o lungime totală de 150 km, din care 10 km străbate

teritoriul oraşului. Botna este unul dintre cele mai mari rîuri interne ale Moldovei, al patrulea

ca mărime după Răut, Cogîlnik și Bîc. Botna curge pe teritoriul a trei raioane ale țării ‒ Strășeni, Ialoveni și Căuşeni, este un afluent de dreapta al rîului Nistru,

iar gura lui de vărsare se află între satele Chițcani și Mereșeni, raionul Căuşeni. Cînd rîul curge pe cursul lui inferior prin Cîmpia Nistrului Inferior, apele lui

pot fi clasificate ca aparţinînd clasei sulfaţilor de sodiu, iar concentrația sărurilor în apele lui crește pînă la 1,975 mg/dm³.

Pe cursul inferior, malurile rîului Botna sînt înconjurate, în general, de

vegetație de stepă sub forma de plante şi arbuşti mici. În Raionul Căuşeni se fac simţite întinderile de stepă, albia rîului nu mai este atît de sinuoasă, valea

rîului este mai lată, iar în jur se întind stepele. Orașul Căușeni este unicul oraş situat pe malul rîului Botna. Rîul

traversează întreg orașul, peste el sînt construite cîteva poduri, atît pietonale, cît şi pentru transportul auto, pe malul rîului se întinde parcul orașului.

Fauna r. Botna este reprezentată de ființe care coabitează:

18

Pești: Sunt fară valoare economica precum obletele, svârluga, țiparul, boarța. Batracieni: broasca râioasă verde, broasca de pământ, țestoasa de baltă.

Reptile: șarpele rău, șopîrla de camp.

Flora acvatică este reprezentată de: lintiță de apă, papură, coada-calului, dentiță, piperul de baltă ș.a.

Situația meliorativă existentă în lunca r. Botna

În lunca r. Botna în hotarele administrativ-teritoriale ale or. Căușeni în anii 70 a secolului trecut a fost construit un sistem de canale din pămînt deschise cu

evacuarea apei pluviale și subterane din lunca r. Botna. Rîul Botna a fost îndreptat, adîncit și îndiguit.

Pe parcursul timpului atît canalele existente, cît și albia r. Botna s-au înămolit. Înămolirea albiei r. Botna înlesnește puternic la înămolirea canalelor în

luncă. De menționat că la moment este elaborate proiectul ethnic și se lucrează la identificarea surselor pentru acțiuni de curățare și adîncire a Botnei (Anexe 1,

2, 3). Atît canalele cît și r. Botna sunt intersectate de un șir de comunicații:

conducte de gaz, apeducte, telecomunicații, linii de curent electric.

Pentru preîntîmpinarea poluării apelor freatice se prevăd măsuri agrotehnice, din componența cărora fac parte:

Metode agrotehnice progresive de prelucrare a solurilor, semănăturilor, reducerea dozei de întroducere în sol a îngrășămintelor minerale,

Dezicerea de a introduce diverse îngrășăminte pe sol înghețat ori pe stratul de zăpadă,

Păstrarea corectă a îngrășămintelor pe cîmpuri – locurile de păstrare se îngrădesc cu rambleu din sol.

Proiect de execuție ”Curățarea și adîncirea canalaelor de drenaj în lunca r. Botna în hotarele administrativ-teritoriale ale or. Căușeni”

al Agenției Relații Funciare și Cadastru

3.2.4 Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia specifică zonei oraşului Căuşeni este cea caracteristică zonei de stepă (paius sinegara) numită în popor “stepa bugeacului’’. In prezent marea

majoritate a vegetaţiei a fost distrusă rămînînd numai păşune în lunca rîului Botna. Restul terenului este ocupat de culturile cerealiere – grâu, orz, porumb,

culturi tehnice (floarea soarelui, rapiţă, soia). Fauna este reprezentată de 14.800 specii de animale (nevertebrate şi

vertebrate) şi include mamifere, păsări, reptile, amfibienii şi peşti. Fauna este foarte săracă, reprezentată prin specii predominant de stepă cum ar fi: iepurele

de cîmp, rozătoare (şoarece roşu, şoarece de stepă, şobolan de apă şi şopârle). Ca urmare a exploatării nechibzuite a terenurilor au început să dispară

specii de plante şi animale, iar multe dintre ele au devenit rare şi necesită protecţie de stat.

19

3.3 Populația

Populaţia totală a or. Căuşeni la 01.01.2015 constituie 19.900 persoane.

Structura populației pe sexe este reprezentată de 9149 femei și 8486 bărbați. Numărul populaţiei oraşului deţine o

pondere de 22% din totalul populaţiei raionului Căuşeni (90.500

locuitori). În componenţa populaţiei or.

Căuşeni, ponderea cea mai mare o deţin persoanele cu vârsta cuprinsă

între 18 – 60 ani, de 59,8%. Acest fapt este favorabil pentru implicarea

categoriei date apte de muncă în

dezvoltarea locală. Numărul populaţiei începînd cu anul 2011 se menţine în creştere, în mediu

cu 15%. În anul 2015 natalitatea a înregistrat cel mai mare număr de copii născuţi – 217.

Tabelul 1-2 Natalitatea, mortalitatea, pers

Anul Născuţi Decedaţi

2011 215 185

2012 206 177

2013 208 188

2014 209 195

2015 217 201

Sursa: Primăria or. Căuşeni Minorităţile etnice sunt reprezentate de 2920 persoane, respectiv 16,6%

din totalul populaţiei. Fiecare dintre reprezentanţii minorităţilor etnice formează familii locale

impreună cu un membru din comunitate. Reprezentanţii sus numiţi in comunitate vorbesc limba română (poseda grad diferit de cunoastere) sau limba

rusă, se implică şi beneficiază de toate serviciile comunităţii la egal cu toti ceilalţi membri.

Cu privire la minorităţi religioase, populaţia or. Căuşeni este constituită cca

96,5% din creştini ortodocşi.

Ca minoritate religioasă pe teritoriul localităţii convietuiesc cca 3,5% din populaţie: persoane de religie baptistă, subotnici, martorii lui Iegova.

În general populaţia oraşului se confruntă de următoarele problemele:

starea economică precară, lipsa locurilor de muncă, remunerarea scăzută a

8000

8200

8400

8600

8800

9000

9200

8486

9149

populatia orasului, 2015

barbati femei

20

muncii, potenţialul redus al administraţiei publice locale de a susţine categoriile social-vulnerabile.

3.4 Economia

3.4.1 Industria

Redresarea situaţiei din sectorul real al economiei orasului este

condiţionată de dezvoltarea sectorului privat şi de restructurarea întreprinderilor, care e considerată drept acţiune cheie pentru restabilirea

solvabilităţii lor. Industria constituie ramura prioritară a economiei orasului, dezvoltarea

dinamică a căreia permite asigurarea progresului socio-economic. Conform structurii pe sectoare industriale, predominantă pentru oraş este industria

prelucrătoare (vinificaţia, fabricarea conservelor, industria laptelui, produselor

din făină), care se bazează pe materia primă locală. Pentru a ameliora situaţia în economia oraşului este necesară modificarea

politicii economice. Conducătorii întreprinderilor conştientizează faptul, că astăzi întreprinderile trebuie să producă acele mărfuri care aduc mari beneficii, să

folosească acele resurse de producere, care presupun mai puţine cheltuieli şi să propună marfă consumatorilor al căror venit le permite consumarea lor.

Povara presiunii fiscale de impozitare, puse pe seama ramurii, se

răsfrânge negativ asupra acelor întreprinderi care cît de cît mai activează.

Dezvoltarea afacerilor Analiza micro-întreprinderilor de la nivelul oraşului evidenţiază

capacitatea relativ redusă a acestora de a răspunde exigenţelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populaţie.

Analiza activităţlor comerciale, de artizanat şi servicii indică faptul că

numărul de locuitori din oraş, ocupaţi în toate activităţile de acest tip este nesemnificativ. Comunitatea locală suferă atât din lipsa oportunităţilor

ocupaţionale în aceste sectoare, care pot ajuta la ameliorarea conditiilor de trai, cât si din lipsa avantajelor pe care aceste activităţi le oferă zonelor urbane mai

dezvoltate, unde ele sunt mai bine conturate. Totusi, venitul care se putea obţine din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă, existînd

nevoia de dezvoltare a acestor activităţi care pot contribui la dezvoltarea economiei or. Căuşeni.

Susţinerea prestării serviciilor în zonă reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vieţii şi de sporire a atractivităţii oraşului.

3.4.2 Agricultura

Agricultura constituie prin traditie ramura cea mai importantă a economiei

zonei Căuşeni, atât prin dimensiunea suprafeţei agricole şi a celei forestiere, cât

21

si prin ponderea populaţiei ocupate în agricultură si silvicultură. Sectorul agricol şi forestier contribuie la formarea surselor de venit ale majorităţii populaţăiei,

inglobând o insemnată pondere a forţei de muncă din zonă.

Sectorul agrar are o pondere semnificativă în economia orasului şi reprezintă sursa principală de existenţă pentru cel puţin majoritatea populaţiei.

În ultimii ani de aprofundare a reformelor şi privatizare în agricultură s-a înregistrat un regres în sectoarele prioritare ale ramurii date (viticultură,

legumicultură, pomicultură ş.a.), care s-a răsfrânt negativ asupra procesului de producere.

Fondul funciar

Suprafaţa agricolă totală a oraşului Căuşeni este de 3451 ha, reprezentând cca 57% din total suprafaţa localităţii.

Numărul total al deţinătorilor funciari în prezent este de 2.978, oraşul Căuşeni se plasează pe locul I la acest capitol în raion (din total 29.595

deţinători funciari, respectiv 10,06%):

Localitate Nr deţinători

funciari

Suprafaţa

totală

Inclusiv

Total GŢ Arabil Plantaţii

multianuale

or. Căuşeni 2978 1823 3923,52 3497,1 419,62

Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

O ponderea insemnată privind modul de utilizare a terenului o reprezintă suprafața arabilă, care ocupă cca 78%.

Suprafaţa împădurită este nesemnificativă, sub 1% din totalul suprafeţei de teren, in timp ce culturile de vită de vie reprezintă cca 4%.

Structura terenului agricol pe categorii de folosinţă

Nr Suprafata agricola 2011

Ha %

1. suprafata arabilă 3942,43 77,9

2. păşuni 700 13,8

3. vii 217,15 4,3

4. livezi 199,46 4

total suprafaţă agricolă 5059,04 100

Sursa: Primăria oraşului Căuşeni

Producţia vegetală are un caracter preponderent cerealier. Suprafeţele cultivate cu plante tehnice (rapiţă, in, cânepă etc.), precum şi cu plante

furajere, plante medicinale şi aromatice sunt limitate, în principal din cauza dificultăţilor în asigurarea dotărilor pentru mecanizarea acestor culturi.

Producţia de legume în perioada analizată reprezintă materia primă pentru

industria agro-alimentară de fabricare a preparatelor conservate.

22

Viticultura Deoarece oraşul este aşezat în regiunile de deal, au existat condiţii pentru

cultivarea viţei de vie din cele mai vechi timpuri.

Sectorul vinificaţie are o pondere importantă în dezvoltarea industrială a oraşului. Oraşul Căuşeni face parte din Zona viticola sudică (Cahul), specializată

pe producerea de vinuri de masă alb şi roşu, vinuri de desert şi sucuri. Zona viticolă sudică cuprinde stepa Bugeacului şi extremitatea sudică

propriu-zisă. Aceste două teritorii sunt la fel de aride, dar solurile şi condiţiile lor climaterice au diferite caracteristici. Teritoriul aflat mai spre miază-zi este

favorabil producerii de vinuri roşii şi varietăţi de desert. Căuşeni este un centru viticol dezvoltat însă nu este recunoscut precum centrele vinicole din zonă,

respectiv Comratul, Taraclia. În anul 2015 suprafaţa cultivată cu viţă de vie a fost de cca 217 ha, în

marea majoritate soiuri hibride. Suprafaţă cultivată cu vii hibride aparţine exploataţiilor individuale, de remarcat este apariţia fenomenului de îmbătrânire

al unor plantaţii şi distrugea unora dintre acestea datorită calamităţilor naturale din ultimii ani.

Pomicultura Creşterea pomilor este o îndeletnicire aproape a fiecărui gospodar din

oraş, un avantaj fiind reprezentat de amplasamentul orasului în regiunea de deal, propice practicării acestei activităţi.

Pomicultura este o ramura agricolă cu traditie pentru zona Căuşeni, suprafaţa de livezi inventariată fiind de cca 200 ha. Aceasta asigură resursele

necesare dezvoltării industriei agroalimentare din zonă.

Prelucrarea producţiei agricole În oraşul Căuşeni există următoarele capacităţi de prelucrare a producţiei

agricole: SRL Vinăria Căuşenilor

SRL Obni SRL Fum PRIM

IM NaviiPLUS SRL

IM EcoprodRosmol. Este specializată in prelucrarea legumelor şi fructelor pentru congelare.

SA Seminţe Agro. Activităţi: colectarea, depozitarea, sortarea, ambalarea cerealelor.

SA Fabinlapte SA Suvorov vin

SA Kelly Grains-Elevator, se ocupă de uscarea, calibrarea, rafinarea cerealelor.

Fabrica de conserve Filiala Firmei “ORHEI-VIT” S.A. deschisă in 2005.

Principalele probleme ale agriculturii specifice zonei Căuşeni:

existenta unui sector foarte mare al agriculturii de subzistenţă şi semi-subzistenţă (format din mici exploataţii agricole individuale), cu o dotare

insuficientă cu echipamente si utilaje agricole, în care se obtin

23

randamente relativ scăzute, ceea ce determina o utilizare incompletă a forţei de muncă.

ponderea ridicata a autoconsumului. Aceasta situatie este completată de

un sector al marilor întreprinderi agricole comerciale, sector relativ mai bine dotat tehnic, care obtine producţii mai ridicate, dar care înca nu

utilizeaza pe deplin potentialul agricol al terenurilor exploatate. sectorul de exploataţii agricole individuale de dimensiuni mai mari este

prea putin dezvoltat. Starea de sărăcie înregistrată de populaţie în această zonă este strâns

legată de slaba dezvoltare economică bazată pe agricultură si prelucrarea produselor agricole.

Se poate afirma faptul că economia este slab dezvoltată şi diversificată şi încă dependentă de activităţile agricole, ceea ce are drept consecinţă venituri

reduse pentru intreprinzători .

Atacarea masivă plantelor agricole de boli şi dăunători nu a fost înregistrată în ultimii 10 ani. Epifitotiile – (afectarea în masă a plantelor) sunt

posibile, practic, anual şi poartă, în, general, un caracter local. Pierderile totale

aduse raionului în urma epifitotilor pot constitui până la 30-40% din roadă anuală.

În ansamblu starea sanitaro-epidemiologică pe teritoriul raionului se apreciază ca favorabilă.

Atenuarea efectelor schimbărilor climatice în agricultură trebuie să

reprezinte un obiectiv prioritar în cadrul acţiunilor strategice de dezvoltare ale orașului.

Producţia vegetală variază an de an, fiind influenţată semnificativ de fluctuaţiile condiţiilor climatice şi în special de producerea evenimentelor

meteorologice extreme. Variabilitatea climatică influenţează toate sectoarele economiei, dar cea mai vulnerabilă rămâne agricultura.

La nivelul Moldovei, precum şi a or. Căuşeni, scenariile prezintă o evidentă descreştere a precipitaţiilor, îndeosebi în anotimpul de vară, fapt care va afecta

toate domeniile de activitate, în principal agricultura. Cele mai vulnerabile specii

cultivate vor fi îndeosebi culturile anuale de cerealiere şi prăşitoare, deficitul de apă din anotimpul de vară, care coincide cu perioada cerinţelor maxime de apă,

determinând scăderi importante de producţie. În acest sens se impune o nouă reorientare în structura culturilor agricole, respectiv varietăţi cu o toleranţă

ridicată faţă de temperaturile ridicate şi stresul hidric generat de lipsa apei.

Reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul agricol, recomandări şi măsuri de adaptare:

utilizarea eficientă a apei prin reducerea pierderilor de apă, îmbunătăţirea tehnicilor de irigare, reciclarea şi stocarea apei;

elaborarea unor soluţii tehnice faţă de fenomenele meteorologice extreme, în scopul protejării producţiei vegetale şi zootehnice (de exemplu,

protejarea grădinilor/livezilor împotriva îngheţului);

24

alegerea unor culturi şi soiuri mai bine adaptate la modificările sezonului de creştere şi la apa disponibilă, precum şi cu o mai mare rezistenţă la

noile condiţii climatice;

creşterea eficienţei în combaterea bolilor şi dăunătorilor; îmbunătăţirea sistemelor de aerisire şi climatizare a adăposturilor pentru

animale etc.; managementul peisajului prin păstrarea elementelor de peisaj care oferă

adăpost animalelor; introducerea de specii de animale rezistente la temperaturi extreme şi

adaptarea regimului nutriţional al animalelor la solicitările cauzate de schimbările climatice;

managementul mai bun al solurilor în scopul menţinerii umidităţii solului; elaborarea unor programe noi, complexe, de management al apei în

agricultură; elaborarea unor ghiduri de bune practici pentru agricultură, în special

pentru agricultura neirigată; elaborarea şi implementarea planurilor de îmbunătăţiri funciare care să

mărească probabilitatea precipitaţiilor (inclusiv împăduriri);

dezvoltarea infrastructurii şi tehnologiei necesare pentru intervenţii active de combatere locală a fenomenelor meteorologice extreme pentru

protecţia culturilor şi a comunităţilor locale; gestionarea eficientă a resurselor de apă în agricultură, respectiv o mai

bună utilizare a rezervelor de umiditate din sol pe tot parcursul sezonului de vegetaţie;

succesiunea culturilor în timp şi spaţiu reprezintă modalităţi eficiente pentru fiecare utilizator agricol în protejarea potenţialului productiv al

solului, asigurarea unor producţii constante. Gestiunea terenurilor agricole prin utilizarea unui sistem de rotaţie, păstrarea unui echilibru privind

ponderea culturilor permanente în raport cu cele anuale protejarea solurilor împotriva eroziunii, scurgerii la suprafaţă;

utilizarea eficientă a nutrienţilor pentru plante; administrarea culturilor şi utilizarea raţională a terenului sunt măsuri

obligatorii pentru păstrarea potenţialului producţiei;

cultivarea unui număr mai mare de varietăţi/genotipuri, respectiv soiuri/hibrizi, în fiecare an agricol, cu perioada de vegetaţie diferită,

pentru o mai bună valorificare a condiţiilor climatice; alegerea de genotipuri rezistente la condiţiile limitative de vegetaţie, cu o

toleranţă ridicată la “arşiţă”, secetă şi excese de umiditate; selectarea unor varietăţi de plante cu rezistenţă naturală la boli specifice

determinate de agenţii patogeni; organizarea de asolamente cu îngrăşăminte verzi, în scopul ameliorării

proprietăţilor fizice, chimice şi biologice ale solurilor degradate.

Pentru combaterea secetei trebuie întreprinse următoarele măsuri: diminuarea scurgerilor în reţelele de distribuţie a apei;

aplicarea măsurilor de economisire şi folosire eficientă a apei (pentru irigaţii, în industrie);

25

elaborarea/aplicarea metodologiilor pentru stabilirea pragurilor critice de secetă şi cartografierea secetei;

mărirea capacităţilor de depozitare a apei;

reasigurarea calităţii apei pe timp de secetă.

Activităţile specifice procesului de adaptare în domeniul zootehnic se referă la fondul de gene, măsuri specifice privind păşunatul şi adăpostirea

animalelor, precum şi tehnici de depozitare a îngrăşămintelor. Astfel, emisiile de gaze cu efect de seră din sectorul creşterii animalelor pot fi reduse semnificativ

prin îmbunătăţirea genetică, prin analizarea potenţialului genetic din rase de animale selectate, prin construirea unor adăposturi corespunzătoare şi a unor

depozite de îngrăşăminte potrivite. Introducerea unor sisteme corespunzătoare de păşunat la ferme poate contribui, de asemenea, la reducerea emisiilor de

gaze cu efect de seră. De menţionat că intoxicarea în masă sau pierirea în masă a animalelor

agricole nu au fost înregistrate în ultimii 10 ani

Reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul

zootehnic, recomandări şi măsuri de adaptare: depozitarea gunoiului de grajd în locuri răcoroase şi umbroase;

acoperirea bazinelor cu reziduri lichide pentru reducerea emisiilor de amoniac în atmosferă prin utilizarea de copertine impermeabile;

construirea unor instalaţii pentru captarea biogazului, rezultând în reducerea emisiilor de metan, iar energia obţinută este utilizată în scopul

reducerii combustibililor fosili; păşunatul în aer liber faţă de creşterea în sisteme cu adăposturi;

educaţia, creşterea gradului de conştientizare în rândul fermierilor asupra consecinţelor determinate de efectele schimbărilor climatice;

revizuirea continuă a strategiilor din agricultură, pentru a asigura flexibilitatea acestora în relaţie cu efectele schimbărilor climatice şi

măsurile de adaptare.

3.5 Evaluarea emisiilor de CO2 generate la nivelul or. Căușeni

În anul 2014 a fost elaborat Planul de acțiune pentru energie durabilă al orașului Căuşeni (PAED), pentru perioada 2014-2020. Documentul se referă la

infrastructura energetică a orașului și inventarul emisiilor de bază. Conform PAED, orașul Căuşeni se angajează:

Să îndeplinească obiectivele stabiliate de UE pînă în anul 2020, reducînd cu cel puțin 20 % emisiile de CO2 pe teritoriul orașului Căuşeni

Comunicarea cu cetățenii pentru a participa la dezvoltarea PAED Organizarea ”Zilelor locale ale energiei”, în scopul implicării și sensibilizării

cetățenilor în domeniul consumului de energie

Tendințele principale în ceea ce privește reducerea CO2 cel mai mare procent, primaria orașului se orientează în sfera de termoficare/încălzire a

26

instituțiilor publice, de învățămînt, servicii publice, cît și sfera clădirilor rezidențiale.

Obiectivele prioritare ce ţin de dezvoltarea sectorului energetic al oraşului Căuşeni se referă la:

creşterea capacităţilor de producere, transport, distribuţie. În prezent, APL împreună cu reprezentanţii organizaţiilor non-guvernamentale şi ai

mediului de afaceri, analizează posibilitatea lansării a unor programe de dezvoltare a infrastructurii publice locale pentru valorificarea energiei

solare şi eoliene; deschiderea a unei fabrici de prelucrare a biomasei; creşterea numărului de şcoli, gradiniţe, clădiri administrative alimentate

cu energie termică provenită din SER. optimizarea consumului de energie, în special în obiectivele sociale,

educaţionale şi clădirile administrative. Potenţialul economiilor de energie în clădiri constituie 30% - 50%. Aceasta respectiv, ar rezulta în reducerea

facturii cu 30-50%. participarea sectorului asociativ, cât şi sensibilizarea şi antrenarea

societăţii civile în promovarea unui consum prudent, inteligent şi econom,

dialog continuu cu comunitatea locală, realizarea unor activităţi tematice de sensibilizare şi şcolarizare pentru diferite grupuri ţintă.

Planul de Acţiune pentru Energie Durabilă aprobat de către Consiliul

Orăşenesc Căuşeni, este un plan ambiţios care urmăreşte să reducă emisiile de CO2 cu 48,49% până în 2020, prin măsurile introduse în PAED.

Domenii prioritare:

• Clădiri publice şi administrative, pentru care sunt planificate lucrări de eficienţă energetică.

• Monitorizarea strictă a consumului de energie şi estimarea reducerii emisiilor de CO2

• Modernizarea transportului public şi transformarea acestuia într-un mijloc rapid şi confortabil de călătorie.

• Introducerea surselor regenerabile de energie: bioenergie, solară, eoliană

• Măsuri pentru modernizarea energetică a clădirilor private multietajate. • Educaţie şi campanii de sensibilizare în domeniul energiei durabile.

Anul de referinţă pentru inventarul de bază al emisiilor este anul 2010, an

pentru care sunt disponibile cele mai cuprinzătoare date.

Categorie Consumatori

Emisii de CO2 (t)

Energi

e

Electri

că

Energi

e

Termic

ă

Combustibili fosili Total

Gaz

Natural

Gaz

Lichifi

at

Motorin

a

Benzin

a

Cărbu

ne

Clădiri, echipament, industrii

Clădiri Publice 8.28 3.33 11.61

27

Categorie Consumatori

Emisii de CO2 (t)

Energi

e

Electri

că

Energi

e

Termic

ă

Combustibili fosili Total

Gaz

Natural

Gaz

Lichifi

at

Motorin

a

Benzin

a

Cărbu

ne

municipale

Sectorul terțiar 17.3 18 35.3

Clădiri rezidențiale 16.38 16.08 32.46

Ilunimat public 1.87 1.87

Industrie locală -

Transport Parcul Public -

Transport public 1.04 1.04

Transport privat și

comercial

0.19 0.56 0.75

Total 44.02 - 37.4 - 0.56 1.04 - 83.03

Factorii de emisii

de CO2

( t/MWh)

0,187 0,202 0,202 0,227 0,267 0,249 0,341

Factor de emisii CO2 pentru energia electrica care nu este produsa locala ( t/MWh) Tabelul arată cantitatea estimativă de gaze cu efect de sera emise în urma consumului de

energie in orașul Căuşeni este de 83.03 t/ CO2

În realizarea inventarului de emisii au fost aplicate normele metodologice

și ghidul stabilit de Oficiul Convenției Primarilor, astfel a fost aleasă metoda factorilor de emisie standard, iar consumurile finale de energie analizate în

următoarele domenii: Clădiri şi instalaţii aferente (clădiri municipale, clădiri din sectorul terţiar,

clădiri rezidenţiale, iluminat public) Transport (transport public, transport privat şi de comerţ, alte transporturi

rutiere) Nu au fost analizate consumurile energetice din industrie, acest sector nefiind o

țintă a acțiunilor cuprinse în PAED. La fel nu a fost analizate emisiile de CO2 datorate generării de electricitate acestea nefiind în prezent în orașul Căuşeni.

Calitatea aerului

Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calităţii

aerului prin diferite emisii ale compuşilor azotului, inclusiv oxizi de azot şi amoniac. Oxizii de azot, rezultati în principal din descompunerea fertilizantilor

chimici şi din combustia biomasei, au un aport important la concentraţia gazelor cu efect de seră. Cele mai semnificative surse de emisii de amoniac provin din

practicarea intensivă a zootehniei, precum şi din îngrăşamintele organice utilizate necorespunzător.

Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80%. Cînd amoniacul este reîncorporat în sol are un efect acidifiant, care poate dauna

culturilor, florei si faunei.

28

Dezvoltarea industriei –In oraşul Căuşeni nu se poate vorbi despre o industrie care să genereze agenţi poluanţi care să afecteze major calitatea

aerului. In perspectiva dezvoltării activităţilor industriale se va avea în vedere

orientarea către ramuri nepoluante, utilizarea de tehnici şi tehnologii moderne cu grad redus de poluare şi care sa utilizeze sisteme de prevenire şi reducerea

poluării aerului.

4. Probleme majore de mediu

Pe teritoriul oraşului Căuşeni există cîteva zone critice privind deteriorarea calităţii mediului:

Nr Zona critică Comentarii

1. Depozite goale, utilizate în trecut sub pesticide

Un depozit gol unde au fost depozitate pesticide toxice inutilizabile.

2. Gunoiştile neautorizate

Pe teritoriul oraşului există 7 gunoişti neautorizate, cu suprafaţa totală de 0.5 ha.

O parte de deşeuri se depozitează în afara perimetrelor admise, o altă parte se aruncă în luncile

rîului, iazurilor, pe terenurile agricole şi împădurite, fapt ce conduce la apariţia unui număr considerabil de gunoişti stihiinice şi poluarea considerabilă a mediului.

3. Precipitat de

forocianură la fabricile de vin

630 tone precipitat de forocianură îmbuteliată în

anfole de beton la fabricile de vin Căuşeni.

4. Alunecări de teren 27 ha alunecări de teren în or. Căuşeni, din total 371,8 ha alunecări de teren din raion.

5. Lipsa de staţii de epurare şi

sistemului de canalizare centralizat

100% nu purifică staţia de epurare din or. Căuşeni.

6. Apa potabilă poluată Apa potabilă de calitate slabă, nu se hlorează, nu se filtrează, etc.

7. Pericol de inundaţii Pericol de inundaţii în lunca Botnei, cca 3300 gospodarii.

8. Conducta de presiune înaltă de

gaz

Conducta de presiune înaltă de gaz care traversează raionul Căuşeni din direcţia Rusia-Europa.

9. Calea ferată Transportarea pesticidelor şi a materialului explozibil.

10. Traficul rutier

internaţional

Transportarea pesticidelor şi a materialului explozibil.

11. Animale sălbatice Creşterea numărului de animale sălbatice libere

(mistreţi, vulpi) în zonele forestiere.

29

Nr Zona critică Comentarii

12. Muniţii neexplodate Numărul sporit de situaţii excepţionale la capitolul depistarea muniţiilor neexplodate din anii de război 1941-1945.

Sursa: Direcţia Situaţii Excepţionale Căuşeni

Conform datelor, teritoriul or. Căuşeni este mai des afectat de ploi

torenţiale cu grindină mare şi vînt puternic, polei puternic, vijelii, grindină mare. Pe parcursul ultimilor zece ani teritoriul a fost ocolit de vîrtejuri, ploi de lungă

durată, arşiţă puternică, inundaţii, nu s-au înregistrat alunecări de teren Statistica situaţiilor excepţionale cu caracter natural pe parcursul anilor

2004 – 2014 pe teritoriul raionului Căuşeni (Anexa nr. 4).

În scopul protecţiei populaţiei, teritoriului, mediului înconjurător şi proprietăţii în caz de pericol sau declanşare a situaţiilor excepţionale, activează

Direcţia Situaţii Excepţionale Căuşeni. Intervenţiile subdiviziunilor Serviciului PC şi SE (independente, sau desfăşurate

în comun cu alte subdiviziuni ale Ministerului Afacerilor Interne, Serviciul

Asistenţă Medicală Urgentă al Ministerului Sănătăţii, administraţia teritorială a drumurilor, alte subdiviziuni sau instituţii, etc.)

Nr Denumirea

lucrărilor de salvare 2011 2012 2013 2014 TOTAL

1 Intervenţii la deminare 40 39 68 47 194

2 Lucrări de drenaj -- -- -- -- --

3 Recuperarea substanţelor toxice -- -- -- -- --

4 Prevenirea incendiilor -- -- -- -- --

5

Lichidarea focarelor de ardere (iarbă

uscată, gunoi, etc. ce nu este calificat ca incendiu) 46 209 63 190 508

Conlucrarea cu organele de drept

În perioada de activitate colaboratorii IE Căuşeni s-au întîlnit cu diverse încălcări a legislaţiei ecologice, însă cele mai frecvente cazuri de contravenţii au

fost depistate în nerespectarea de către persoanele fizice a regulilor de amenajare şi asigurare a curăţeniei în centrele populate, încălcarea regulilor de

gestionare a deşeurilor depistate în urma raidurilor de salubrizare, ardere a miriştii şi a resturilor vegetale, antibraconaj şi tăieri ilicite, majoritatea

materialelor au fost întocmite în comun cu colaboratorii organelor afacerilor interne şi CSP, de asemenea au prevalat cazurile de încălcare a legislaţiei

ecologice privind resursele acvatice, regulilor de gestionare a deşeurilor, încălcarea regulilor de amenajare şi asigurare a curăţeniei în localităţi.

Un aport considerabil în protecţia mediului, prin acţiuni de informare şi activităţi practice, îl are societatea civilă (Lista ONG-urilor din or. Căuşeni –

Anexa nr.5). În raionul Căuşeni sunt înregistrate cca 10 asociaţii obşteşti, care sunt în căutarea fondurilor întru ameliorarea situaţiei mediului, promovarea unui

mod sănătos de trai, informarea şi implicarea directă a populaţiei în acţiuni de

30

protecţie a mediului. De asemenea şi celelalte asociaţii obşteşti, care au ca scop dezvoltarea locală şi alte domenii, promovează prin activitate lor şi protecţia

mediului.

4.1 Sistemul de alimentare cu apă și canalizare in or. Căușeni

Reţelele de alimentare cu apă şi canalizare

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuat

în scopul captării, tratării, transportului şi distribuirii apei potabile sau

industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităţii, respectiv pentru colectarea, transportul, epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice

şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul localităţilor. Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este gestionat de

către întreprinderea municipală ”Apă canal’’ şi mai mulți operatori privați care acoperă zone izolate, în partea de sud a or. Căușeni.

Sistemul de aducţiune şi distribuţie a apei a fost dat în funcţiune în perioada 1960-1961, fiind parţial modernizat ca urmare a inlocuirii conductelor

uzate pe o lungime de cca 20% din lungimea totală a acesteia. Lungimea apeductului este de 94,2 km, fără schimbări esențiale pentru

ultimii ani, iar numărul gospodăriilor conectate la surse de apă potabilă a crescut doar cu 0,5% în anul 2015 faţă de anul 2012.

Apă / Canalizare a or. Căuşeni 2010 2012 2015

Lungimea apeductului (km) 93,0 93,0 94,2

Numărul gospodăriilor conectate la surse de apă

potabilă 5416 5446 5476

Consum anual mediu m³ apă per gospodărie 31,3 33,7

Cost 1 m³ apă potabilă persoană fizică 9,00-12,00 12,00 14,00

Cost 1 m³ apă potabilă persoană juridică, fără TVA

38,00 38,00 38,00

Lungimea reţelei de canalizare (km) 44,9 44,9 44,9

Numărul gospodăriilor conectate la reţeaua de canalizare

2973 3000 3000

Servicii canalizare mediu anual m³ per gospodărie

28,8 29,0

Cost mediu m³ canalizare persoană fizică 7,00-8,50 8,50 11,00

Cost mediu m³ canalizare persoană juridică, fără TVA

23,00 23,00 23,00

31

Sursa: Î.M. „Apă Canal Căuşeni”

Datorită uzurii avansate a sistemului, pierderile pe reţea sunt de cca 50%

din cantitatea de apă prelucrată. Apeductul comunal urban Î.M. „Apă Canal Căuşeni” nu corespunde

cerinţelor igienice, inclusiv din lipsa zonei de protecţie sanitară şi după calitatea apei.

Datorită situaţiei precare a sistemului de transport şi tratare a apei se impune de urgenţă modernizarea şi eficientizarea acestuia.

Staţia de epurare este dată în funcţiune în perioada 1975-1976 şi a fost

proiectată pentru prelucrarea nămolurilor şi a reziduurilor alimentare, cît şi a celor provenite din gospodăriile populaţiei şi instituţiilor.

Canalizarea apelor menajere se realizează printr-o reţea având o lungime de 42 km, la care sunt racordaţi cca. 50% din abonaţi (1600 racorduri) .

Calitatea apei potabile

Orașul Căușeni este asigurat cu servicii de alimentare cu apă de către

operatorul municipal (Î.M. Apă-Canal Căușeni), care acoperă partea principală a orașului, și de mai mulți operatori privați care acoperă zone izolate, în partea de

sud a or. Căușeni. Zonele alimentate de către operatori privați, precum și regiunile neacoperite, sunt situate în partea de sud la cotele relativ înalte (cca

45-110 m d.n.m.). Zona industrială în

prezent se alimentează din puțuri de adîncime

aflate în proprietate privată și numai cîțiva

consumatori minori din zonă sunt asigurați cu

servicii de alimentare cu

apă de către Apă-Canal. Numărul semnificativ de

consumatori este situat în centrul orașului (Centru =

3082 contracte = 8681 persoane; Micro = 1755

contracte = 4942 persoane; Valul lui Traian

= 418 contracte = 1177 persoane). În total cca 74% din populația zonei sunt alimentați cu apă de către Apă-Canal.

Or. Căușeni este asigurat cu apă dintr-o sursă de apă subterană, prin stația de pompare. O parte majoră a rețelelor și aducțiunilor existente se află

într-o stare deplorabilă din cauza vîrstei și uzurii excesive, rezultînd în volumul sporit de scurgeri de apă din rețele.

0

2000

4000

6000

8000

10000

Micro Centru Valul lui Traian

17553082

418

4942

8681

1177

beneficiari IM Apa Canal Causeni

contracte persoane

32

Rețelele de distribuție a apei în or. Căușeni sunt separate în 2 zone de alimentare: nord (Valul lui Traian și Micro) și centru. În ultimii ani rețeaua de

distribuție a apei nu a fost renovată, majoritatea conductelor sunt uzate.

Rețeaua este greu de operat din cauza stării depășite de vane instalate. Sursa: Auditul energetic al Întreprinderii Apă-Canal

Sintetic situaţia se prezintă după cum urmează: accesibilitate redusă a populaţiei la facilităţi privind alimentarea cu apă şi

canalizare; in perioada 2009-2011 s-au realizat investiţii reduse de extindere a

infrastructurii de alimentare cu apă şi de canalizare, concretizate în lucrări

de extindere reţea de distribuţie apă potabilă în lungime de 7 km; există o staţie de epurare a apelor uzate colectată, care prezintă uzură

fizică şi morală avansată, cu funcţionare sub capacitatea proiectată; unicul procedeu de tratare al apei este clorinarea apei în rezervoare;

infrastructura tehnico-edilitară specifică prezintă grad mare de uzură.

Apele subterane din zonă sunt de calitate slabă, deşeurile ajung direct în apele subterane (prin latrinele permeabile şi prin şanţurile de scurgere) sau

33

indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer).

În unele zone, apele subterane sunt poluate şi nu sunt în conformitate cu

standardele de calitate. Prezenta concetraţiilor ridicate de nitraţi din apele subterane afectează

sănătatea umană.

Sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi celor subterane. Sursele de poluare sînt

cauzate, în cele mai multe cazuri, de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare a apelor

uzate, deversările din sistemul comunal al apelor neepurate, managementul neadecvat al deşeurilor

menajere solide, sectorul agrar (dejecţiile animaliere, depozitele de pesticide inutilizabile şi interzise)

şi sectorul energetic (staţiile de alimentare cu petrol).

În raionul Căuşeni există 128 obiecte acvatice, dintre care 15 sunt în or. Căușeni.

Măsuri şi propuneri de protecţie a resurselor acvatice: construirea de bazine speciale de colectare a deșeurilor și rezidurilor,

pentru a impiedica deversarea directă a acestora în apele de suprafață; construcția de zone de protecție a apelor;

construirea unor stații de epurare a apelor reziduale; execuția lucrărilor de indiguire și de construire a unor baraje;

să nu se arunce și să nu se depoziteze pe maluri sau în albiile rîurilor deșeuri de orice fel.

Apa, în mare măsură din acumulări, este utilizată pentru irigare,

piscicultură, asigurare cu apă tehnică și industrială. Monitorizarea calității apei din r. Botna pe teritoriul republicii se face în 2

secțiuni: or. Căușeni și s. Chițcani.

În comparație cu anul 2011, calitatea medie a apei în anul 2012 s-a înrăutățit. Conform parametrilor hidrobiologici calitatea apei r. Botna în

secțiunea or. Căușeni se atribuie la clasa a IV-a de calitate (degradată). În anul 2014 conform acelorași parametri calitatea apei s-a îmbunătățit, fiind atribuită

clasa III-a de calitate. Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului, din cadrul

Serviciului Hidrometeorologic de Stat

Totodată, anual în bazinele acvatice se depistează vibrionul holerei serotipul Eli-Tor (stamurile avirulente).

Sistemul de canalizare

La moment sistemul de canalizare a apelor uzate constă din 6 zone de

colectare/drenare și 6 stații de pompare a apelor uzate, care pompează apă la

stația de epurare, situată în partea de N-E a orașului la o altitudine de 18 m d.n.m.

Din considerente geografice, toate apele uzate sunt colectate gravitațional

în partea de jos a orașului, în lungul r. Botna, de unde sunt pompate la SE.

34

Doar cca 38% din populația or. Căușeni și doar 51% din consumatorii de apă sunt asigurați cu servicii de canalizare.

Rețelele de canalizare au fost construite în anii 1960, și ulterior nu au fost

renovate. Multe segmente de conducte au rupturi și generează scurgeri în sol. Totuși, se presupune că un volum consideraboil de ape subterane se infiltrează

în conductele de canalizare, diluînd concentrațiile poluanților.

Schema de canalizare existentă este considerată destul de eficientă și măsurile pentru conservarea energiei pot fi limitate la stațiile de pompare

existente.

Epurarea apelor uzate Stația de epurare existentă recepționează apele uzate din întreg oraș și

este situată în partea de N-E a orașului. Este destul de dificil de apreciat eficiența instalațiilor existente, deoarece

majoritatea echipamentului electromecanic este scos din funcțiune. SE existentă

se află în stare critică și conform Studiului de Fezabilitate al Băncii Mondiale din a. 2007, ”s-ar recomanda înlocuirea întregii stații de epurare cu una nouă,

modernă și mai compactă”.

35

Stația de epurare La stație ajung apele din sectorul rezidențial al orașului și din sectorul

industrial. Timp de o zi la stație ajung cca 3000 m³ de apă reziduală.

Apele reziduale de la sectorul rezidențial sunt colectate de trei stații de pompare mai mici, care le pompează o stație comună. De la această stație apele

reziduale sunt pompate în bazinul de primire de la stația de epurare. Această stație de pompare se află în afara stației de epurare.

Apele reziduale de la sectorul industrial ajung gravitațional pînă la stația de pompare care se află pe teritoriul stației de epurare. Cu ajutorul pompelor,

una de 30 și alta de 37 kW, și debitul de 250 m³/h, apele reziduale sunt pompate în bazinul de primire.

Apoi apele reziduale trec printr-o capcană de nisip, după care într-un bazin de sedimentare în care apa circulă gravitațional dintr-o cameră în alta.

Circulația are loc în formă de cerc. De la bazinul de sedimentare apa ajunge la 2 iazuri biologice, după care ajunge în rîul Botna.

Practic, la stația de epurare, apa trece doar prin etapa mecanică, tratarea biochimică lipsește din cauza vechimii și degradării stației de epurare.

Auditul energetic al Întreprinderii Apă-Canal:

În ceea ce priveşte impactul schimbărilor climatice asupra sistemelor de

alimentare cu apă şi canalizare, au fost identificate 2 aspecte majore: iernile mai calde şi mai scurte conduc la scăderea volumul de zapadă

sezonieră şi la topirea timpurie a zăpezii şi în ritm crescut; verile cu temperaturi extreme şi secetoase generează reducerea

cantitativă şi calitativă a resurselor de apă si creşterea cererii de apă. Excesul de apă (inundaţii) are ca efect creşterea rapidă a cantităţii suspensiilor

în sursa de apă, cu consecinţe asupra procesului de tratare. Creşterea nivelului de risc asociat schimbărilor climatice conduce la

următoarele efecte: - în sistemele de alimentare cu apă:

afectarea nivelului de calitate; creşterea incidenţei îmbolnăvirilor;

costuri de operare neprevăzute.

- în sistemele de canalizare/epurare: inundarea proprietăţilor;

creşterea concentraţiilor poluanţilor; acumularea gazelor rezultate din fermentare în conducte;

influenţa ploilor de scurtă durată cu intensitate mare.

Măsuri şi propuneri de protecţie a resurselor acvatice 1. Reabilitarea funcţionării staţiei de epurare

2. De efectuat monitoringul apelor uzate epurate şi apelor de suprafaţă din teritoriu.

3. De efectuat modificări în Instrucţiunea privind calculul plăţii pentru poluarea mediului cu ridicarea normativelor de plată la calculul plăţii

pentru devărsările de poluanţi şi la calculul plăţii pentru depozitarea deşeurilor de producţie

Sursa: Inspecţia Ecologică de Stat

36

Măsuri pentru reducerea riscului şi adaptarea la efectele schimbărilor

climatice pentru sistemele de alimentare cu apă şi canalizare:

crearea unor noi bazine de acumulare; dezvoltarea unor capacităţi de înmagazinare a apei potabile (acoperirea necesarului pentru 1-2 zile);

reducerea pierderilor în reţele de distribuţie (de la 50% în prezent la 20% în 2025);

atragerea utilizatorilor în eforturile de economisire a apei prin sisteme educaţionale;

introducerea tehnologiilor performante în procesele tehnologice pentru producţia de apă potabilă şi epurare a apelor uzate;

reutilizarea apelor epurate şi transformarea acestora într-o importantă sursă pentru acoperirea necesarului industrial şi public, având calitate

non-potabilă; proiectarea şi implementarea unor soluţii pentru colectarea şi utilizarea

apei din precipitaţii. îmbunătăţirea epurării apei reziduale şi menajere;

limitarea emisiilor de substanţe periculoase în apă;

identificarea zonelor cu potenţial risc.

Reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul resurselor de apă

realizarea hărţilor de pericol şi risc la inundaţii; evaluarea pericolului de

inundaţii, secetă şi deficitului de apă la nivelul bazinului rîului Botna; includerea hărţilor de risc în planurile de dezvoltare locală, în planul de

urbanism; adoptarea unor normative de amplasare a construcţiilor în zonele cu risc la

inundare; analiza influenţei schimbărilor climatice asupra debitelor maxime ale

cursurilor de apă; evaluarea cerinţelor de apă ale principalelor culturi agricole din localitate

în condiţiile schimbărilor climatice;

evaluarea cerinţelor de apă ale principalelor folosinţe (alimentarea cu apă potabilă, apă industrială, apă pentru zootehnie, piscicultură, etc.) în

condiţiile schimbărilor climatice. determinarea vulnerabilităţii resurselor de apă la schimbările climatice;

evaluarea pagubelor potenţiale în cazul inundaţiilor/secetelor asociate cu schimbările climatice.

Măsuri de adaptare la folosinţele de apă (utilizatori)

Pentru adaptarea folosinţelor de apă, acţiunile utilizatorilor trebuie să fie orientate spre:

reabilitarea instalaţiilor de transport şi de distribuţie a apei şi modificări tehnologice (promovarea de tehnologii cu consumuri reduse de apă);

37

modificări în stilul de viaţă al oamenilor (reducerea cererii de apă, utilizarea pentru anumite activităţi a apei recirculate etc.);

creşterea gradului de recirculare a apei pentru nevoi industriale;

modificarea tipurilor de culturi agricole prin utilizarea celor adaptate la condiţii cu apă mai puţină;

utilizarea pentru anumite destinaţii/folosinţe a apelor de calitate inferioară.

Măsuri de adaptare în domeniul managementului riscului la inundaţii

Pentru managementul riscului la inundaţii trebuie întreprinse următoarele

măsuri: aplicarea celor mai noi metode şi tehnologii pentru reabilitarea/construirea

digurilor şi efectuarea lucrărilor de protecţie; prognozarea mai bună a inundaţiilor şi instalarea sistemelor de alertă

despre ruperea digurilor.

Pericol posibil de inundaţie din cauza deteriorării barajelor iazurilor (lacurilor) Nr Localităţi

cu risc

de

inundaţii

Pot fi inundate

Case/ persoane

(nr.)

Obiective

industr

iale

Obiective de menire

social

culturală

Terenuri agricole

(ha)

Păşuni (ha)

Păduri (ha)

Drumuri (km)

Cimitire

1. or.

Căuşeni

150/460 -- -- -- -- -- 2 --

realizarea de lucrări de protecţie cu caracter local (protecţia aşezărilor

umane, obiectivelor economico-sociale) în detrimentul unor protecţii de mare lungime;

amenajarea bazinelor în zonele de formare a scurgerii prin creşterea suprafeţei împădurite;

corelarea planului local de dezvoltare teritorială şi amenajare a teritoriului cu planurile de gestionare a riscului la inundaţii;

implicarea şi educarea populaţiei în vederea unui comportament adecvat înainte, în timpul şi după trecerea inundaţiilor.

4.2 Managementul deșeurilor

Gestionarea deşeurilor

Autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura populaţiei următoarele activităţi şi operaţiuni care sunt necesare pentru păstrarea unui aspect salubru

al localităţilor: precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor, sortarea şi

depozitarea controlată a acestora; organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi

energetice a deşeurilor; curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în

funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ;

38

colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj;

dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea.

Ponderea cea mai importantă dintre activităţile de salubrizare cu impact asupra sănătăţii populaţiei, a conservării şi protecţiei mediului înconjurător o

reprezintă gestionarea deşeurilor.

Caracteritica salubrizării localității

Un rol important în gestionarea deşeurilor în or. Căuşeni îl are ÎM „Salubrizare şi Amenajare” pe lîngă primăria Căuşeni.

Suprafaţa depozitului DMS a or. Căuşeni este de 2,5 ha, perimetrul terenului dat este îngrădit cu plite de beton armat. Cantitatea totală evacuată de deşeuri

menagere solide de către ÎM „Salubrizare şi Amenajare” în a. 2015 constituie 35,2 mii tone. Întreprinderea este dotată cu 5 unităţi de transport.

De către această întreprindere au fost încheiate cu agenţii economici 255 contracte şi 8250 contracte cu persoane particulare la colectarea şi evacuarea

deşeurilor solide formate. Alţi agenţi economici şi persoane fizice care se ocupă

cu colectarea separată a deşeurilor nu sînt înregistraţi.

Formarea şi depozitarea deşeurilor menajere solide Localitate Număr

populați

e

Gunoişti

exploatate/aut

orizate de APL

in localitate

Gunoişti

stihiinice

depistate

Gunoişti

lichidate

unităţ

i

suprafa

ţa, ha

unităţ

i

suprafa

ţa, ha

unităţ

i

suprafa

ţa, ha

or. Căuşeni 19900 1 2,5 4 0,25 3 0,15

TOTAL pe raion 88898 31 36,49 77 5,5 64 4,35

Gestionarea deşeurilor, ca si in majoritatea localitatilor din republică, este

o problemă existentă şi la Căuşeni. Deşeurile menajere sunt transportate şi depozitate pe o platformă de depozitare autorizată care se află la o distanţă de

cca 15 km de oraş. În afară de gunoiştile autorizate pe teritoriul oraşului sunt create încă câteva gunoişti neautorizate. Gunoiştile autorizate sunt ieşite din

graniţele lor, iar gunoiul este aruncat în mod arbitrar. Nu se efectuează diguirea şi compostarea gunoiului. Atitudinea iresponsabilă a locuitorilor faţă de

amenajarea gunoiştii autorizate şi depozitarea gunoiului în locuri interzise (margini de drum, malurile râului şi a iazurilor, pe păşuni, în păduri) contribuie

la crearea unor focare de infecţie cu influenţă asupra sănătăţii locuitorii şi cu

grav impact asupra mediului înconjurător. În decursul anului 2015 s-au depistat cazuri de poluare a solului cu

deşeuri menajere solide, în rezultatul cărora s-au încheiat procese-verbale, au fost aplicate amenzi. Cazuiri de poluare a solului cu deşeuri periculoase în

decursul anului nu s-au depistat.

39

Dintre numeroasele activităţi în domeniul salubrizării derulate în comunitate putem menţiona cele 4 proiecte implementate în perioada 2004-

2006 şi 2011 în oraş de către asociaţia obştească „Centrul Informaţional

Tighina” în parteneriat cu Primăria or. Căuşeni cu sprijinul financiar al mai multor donatori. Acţiunile date au pus baza dezvoltării serviciului public de

salubrizare al or. Căuşeni. Valorificarea deşeurilor: ÎM „Salubrizare şi Amenajare” în perioada a. 2015

a colectat şi evacuat 2,8 m3 deșeuri de plastic, transmise firmei MB Plastic SRL din or.Taraclia.

La capitolul salubrizarea localităţii pot fi definite următoarele probleme:

1. Insuficienţa bazei tehnice a serviciilor publice de salubrizare existente.

O îngrijorare deosebită trezeşte uzură fizică şi morală pronunţată a bazei tehnicea serviciilor de salubrizare existente. Această problemă duce la o slabă

calitate aserviciilor de salubrizare (cu mult sub cerinţele Uniunii Europene) şi la un randament scăzut al acestuia. Numărul total al autovehiculelor necesare

pentru efectuarea lucrărilor de salubrizare este sub necesităţile gospodăriilor

comunale, întreprinderea dispune de maşină de transportare deşeuri GAZ-53, tractor T-16, excavator, buldozer. Concomitent este de menţionat că se necesită

investiţii majore pentru procurarea tehnicii moderne, a containerelor şi a altor tehnici necesare pentru prestarea serviciului de salubrizare, deoarece

echipamentul existent este de o uzură avansată, cu termenul de folosire expirat.

2. Situaţia ecologică nesatisfăcătoare la rampele de depozitare a deşeurilor menajere solide.

O parte de deşeuri se depozitează în afara perimetrelor admise, o altă parte se aruncă în luncile rîului, iazurilor, pe terenurile agricole şi împădurite,

fapt ce conduce la apariţia unui număr considerabil de gunoişti stihiinice. Gestionarea deşeurilor menajere prin depozitare neautorizată duce la

poluarea mediului ambiant şi la pierderea unor cantităţi mari de componente preţioase, cum ar fi substanţele organice, hîrtia, carton, mase plastice, metale

(fier, nichel, cupru, crom) etc. Aceste componente pot fi folosite ca materie

primă secundară pentru obţinerea hîrtiei, biogazului, îngrăşămintelor pentru fertilizare etc.

Modernizarea serviciului de salubrizare în teritoriu, precum şi organizarea

parteneriatelor publice-private în acest sens, care vor asigura evacuarea şi transportarea deşeurilor, vor duce la micşorarea numărului de gunoişti

neautorizate – un mediu benefic pentru apariţia bolilor infecţioase – şi respectiv la micşorarea nivelului de poluare a resurselor funciare şi acvatice.

O atenţie deosebită se acordă salubrizării terenurilor aferente fântânilor,

izvoarelor şi a zonelor sanitare a surselor de apă potabilă. Sunt amenajate teritoriile aferente obiectelor de menire social culturală. S.A. ,,Drumuri-Căuşeni"

şi ÎS Calea Ferată a Moldovei asigură curăţirea arborilor, arbuştilor, amenajarea împrejurimilor şi pasajelor din preajma drumurilor, fîşiilor de protecţie a

40

traseelor naţionale, plantarea arborilor şi arbuştilor în aceste zone, menţinerea lor în ordine pe parcurs.

Pe teritoriul oraşului sunt amplasate obiective chimice periculoase la care în caz de avarie pot să provoace incendii, explozii.

Întreprinderi industriale care produc, utilizează, depozitează sau transportă substanţe toxice periculoase:

Nr

Denumirea şi

adresa

obiectivului

periculos din

punct de

vedere chimic

Genul

S.P.T

Categ

oria

de

perico

l

Cantitatea

S.P.T.

Organizarea protecţiei

maximal

ă

(tone)

reală

(tone)

Disponib

ilul şi

cantitate

a MP

industria

le

(%)

Disponi

bilul

servici

ului de

dispece

rat

Dispo

nibilu

l

siste

mului

de

înştii

nţare

1 Fabrica de vin ,,Tighina”

Anhidridă sulfurică

IV L- 800 0,1 10% Este -

2 ÎCS ,,SuvorovVin”

Anhidridă Sulfuroasă Metabisulfi

t Praf,

IV L-800 0,2 50% Este Este

3 SA „Fabrica de lapte”

Amoniac IV 3,2 0,05 0% Este Este

4 ,,EcopodrosMol” SRL

Amoniac IV 11,5

5

40% Este Este

5 Staţia de distribuire a

gazelor

Etilmercoptan IV 1,76 0,841 50% Este -

Deşeuri periculoase Cantitatea totală a deşeurilor periculoase în raion alcătuiesc 1053,3 tone,

dintre care 1,27 tone – acumulatoare, ce conţin plumb la întreprinderile BTA-36 şi SA „Seminţe-Agro” Căuşeni, care sînt păstrate în încăperi speciale.

Deşeuri cu feroceanură de la prelucrarea strugurilor sînt colectate total 1052 tone, la făbricile de vinificaţie SRL „Vinăria Căuşenenilor” – 644,0 tone, care se

păstrează în cisterne de beton în depozite speciale. În perioada a. 2015 fabricile de vinificaţie n-au tratat vinurile.

Substanţe chimice

În raionul Căuşeni sînt amplasate 6 depozite capitale în care se păstrează

preparate de uz fitosanitar şi îngrăşăminte minerale, dintre care SRL „Rîmcom” SC şi SA „Seminţe-Agro” din or. Căuşeni. Cerinţele sanitaro-ecologice de

41

păstrare a preparatelor de uz fitosanitatr se respectă, toate aceste întreprinderi sînt autorizate.

Pentru deservirea agenţilor economici şi a proprietarilor de pămănt în zona

raionului Căuşeni cu preparate de uz fitosanitar, îngrăşăminte minerale sînt organizate şi activează 8 firme cu magazine agricole care dispun de licenţă şi

autorizaţii de procurare şi comercializare a preparatelor de uz fitosanitar, dintre care 5 din or. Căuşeni:

SRL „Rîmcom” SC SRL „Grinvitas”

ÎI „Macoveţcaia Oxana” SC „Tehagrotera”

Donţu Domnica În toate încăperile de păstrare a preparatelor de uz fitosanitar a

magazinelor se menţin cerinţele necesare, se duce evidenţa preparateor chimice.

Utilizarea produselor de uz fitosanitar și a fertilizanţilor Nr

Agentul economic,

localitatea

Utilizarea în agricultură

Îngrășăminte chimice Produse de uz fitosanitar

Cantitatea,

tone

Suprafața

prelucrată,

ha

Cantitatea,

tone

Suprafața

prelucrată,

ha

1 SRL Terasem,

or.Căușeni

111,8 933 291,6 2895

2 SA Elevator Kelleu

Grains Căușeni

337,0 2320 572,6 6475

3 SRL Obrii, or.Căușeni 133,9 1747 70,0 366

4 SRL Danoi Alex,

or.Căușeni

3,2 60 5,7 135

Total 585,9 5060 939,9 9871

TOTAL pe raion 2132,4 27950 8874,9 75075

Îngrășăminte chimice Pesticide

Cantitatea

tone

Suprafața

ha

Cantitatea

tone

Suprafața

ha

or.Căuşeni 39,9 2945 62,3 3134

TOTAL pe raion 628,3 43841 101,0 48497

Cele mai prioritare probleme în domeniul gestionării deşeurilor rămîn: Acoperire insuficientă a regiunii, cu sistem organizat de colectare a

deșeurilor.

Lipsa tehnicii speciale pentru evacuarea deșeurilor. Insuficienţa rampelor de depozitare temporară a deșeurilor managere.

42

Starea necorespunzătoare a depozitelor de deșeuri existente. Organizarea depozitării selective a DMS.

Lichidarea microgunoiştilor ca focare de impact asupra mediului şi

sănătăţii populaţiei. Amenajarea poligonului existent pentru depozitarea DMS conform

standardelor. Lipsa tehnologiilor pentru utilizarea şi nimicirea deşeurilor toxice

periculoase. Nivelul scăzut de conștientizare a publicului cu privire la gestionarea

deșeurilor și protecția mediului înconjurător.

Măsuri de adaptare:

Prevenirea sau reducerea producerii de deşeuri prin dezvoltarea de tehnologii cu consum redus de resurse naturale, reutilizarea/valorificarea

deşeurilor prin reciclare sau orice alt proces prin care se obţin materii prime secundare ori utilizarea deşeurilor ca sursă de energie.

Eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

Monitorizarea modului de organizare şi administrare a platformei existente.

Colectarea şi valorificarea deşeurilor periculoase provenite din cele menajere.

Sancţionarea depozitării necontrolate şi monitorizarea zonelor vulnerabile de depozitare.

Implicarea comunitară în iniţierea şi realizarea de acţiuni de salubrizare a zonelor contaminate cu deşeuri.

Dezvoltarea sistemului de colectare separată a deşeurilor (echipamente, recipienţi).

4.3 Biodiversitatea și fondul forestier

În ultimii 17 ani, în Moldova, în urma defrişărilor ilegale au dispărut circa 30.000 de hectare de pădure. Specialiştii susţin că pe an ce trece lupta cu

defrişările ilegale este tot mai mare, iar unica soluţie şi cea mai ieftină a continuităţii pădurilor ar fi regenerarea acestora.

Specialiştii de la Ocolul Silvic Căuşeni au început procesul de regenerare al pădurilor din raionul Căuşeni. Astfel aproape fiecare suprafaţă care a

ajuns la vîrsta explotabilităţii, este regenerată. La ieşire din oraşul Căuşeni spre Ştefan Vodă a fost deja tăiată, cu scopul de regenerare, mai bine de 2 hectare

de pădure.

Regenerarea şi extinderea Fondului Forestier În a. 2015 în raionul Căuşeni au fost plantate culturi silvice pe o suprafaţă de

23,3 ha, (în anul 2015 nu au avut loc extinderi a FF), dintre care de către Ocolul Silvic Căuşeni – 16,0 ha.

43

Ajutorarea regenerării naturale în raion s-a efectuat pe o suprafaţă de 125,9 ha, inclusiv OS Căuşeni – 69,7 ha.

Arborii de specie stejar, nuc, fructiferi au fost păstraţi pe toate suprafeţele unde

au fost efectuate tăieri principale, cu starea fitosanitară bună.

Suprafaţa totală a terenurilor fondului forestier pe teritoriul raionului Căuşeni constituie 14,7 mii ha. Din acestea, or. Căuşeni deţine 150,9 ha de

suprafaţă împădurită, respectiv 5,6% din total pe raion şi se plasează pe locul VI din total localităţi din raion.

Sursa: Cadastrul funciar, Raionul Căuşeni la 01.01.2012

Fondul forestier şi fâşiile de protecţie sunt în special afectate de tăierile ilicite ale copacilor

care au crescut în ultimii ani, păşunatul vitelor şi de depozitarea ilegală a gunoiului.

Ameninţări: creşterea temperaturilor medii anuale poate determina apariţia de condiţii

nefavorabile pentru vegetaţia forestieră; în zonele împădurite se preconizează o scădere considerabilă a

productivităţii pădurilor, datorită creşterii temperaturilor şi scăderii volumului precipitaţiilor;

creşterea incidenţei atacurilor de insecte, fie cunoscute ca dăunători forestieri, fie specii de insecte existente care încep să afecteze pădurea

(existau în faună, dar nu vătămau), fie noi specii venite din zonele mai

calde, în urma efectelor schimbărilor climatice.

Reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul forestier, cu scopul de a reduce riscurile distrugerilor abiotice,

precum incendiul, vîntul, seceta şi ale distrugerilor biotice, cum ar fi dăunătorii şi bolile.

Cea mai adecvată măsură de adaptare la efectele schimbărilor climatice este intensificarea procesului de reîmpădurire. Aceasta ar ajuta la echilibrarea

ecosistemelor forestiere, ar reduce eroziunea solului, ar preveni alunecările de teren şi ar împiedica inundaţiile.

Pădurile trebuie populate cu specii de arbori mai puţin vulnerabile. Speciile de copaci rezistente la schimbările climatice trebuie să fie rezistente şi la noile

tipuri de dăunători. Aceste măsuri trebuie să fie însoţite de o monitorizare adecvată a

sănătăţii pădurilor, precum şi a dezvoltării lor.

Măsuri de adaptare:

elaborarea şi realizarea proiectelor de plantare a perdelelor forestiere pentru protecţia terenurilor agricole, apelor, diminuarea proceselor de

eroziune a solului, alunecări de teren şi în scopuri antierozionale; crearea plantaţiilor forestiere energetice pentru satisfacerea nevoilor

populaţiei de lemn pentru încălzire, pregătirea hranei etc.; promovarea culturilor energetice şi utilizarea resurselor de biomasă

forestieră reziduală;

44

creşterea gradului de valorificare a subproduselor lemnoase şi utilizarea corectă a lemnului potrivit calităţii sale;

plantarea de specii ce vor beneficia de noile condiţii de mediu şi vor realiza

acumulări superioare de biomasă totală pe toată durata ciclului de producţie;

identificarea și plantarea soiurilor, speciilor tolerante la stres hidric sau la temperaturi ridicate de durată sau temporare, tolerante la îngheţurile

târzii; interzicerea schimbării folosinţei terenurilor acoperite cu păduri şi cu alte

forme de vegetaţie forestieră; amenajarea corespunzătoare a teritoriului, ţinând cont de efectele actuale

şi posibile ale schimbărilor climatice; întărirea capacităţii instituţiei forestiere de supraveghere, control,

asistenţă şi coordonare.

4.4 Sol si subsol

Calitatea solului

La 01 ianuarie 2008 eroziunea solului în R. Moldova a ajuns la o asemenea amploare, că deja 36,6% din suprafaţa totală a terenurilor agricole au fost

erodate în diferită măsură. Pierderile anuale ale economiei în urma degradării terenurilor sunt foarte semnificative. Acest lucru este specific şi pentru raionul

Căuşeni. Guvernul Republicii Moldova într-o Hotărîre nr. 696 din 26 august 2011 "Cu privire la aprobarea Programului de menţinere şi sporire a fertilităţii solului

pentru anii 2011-2020" a elaborat un plan de acţiuni privind minimalizarea proceselor de apariţie a eroziunii de suprafaţă şi celei liniare, consolidarea

alunecărilor de teren şi rîpelor. Terenurile repartizate pentru exploatarea minereurilor şi executarea

lucrărilor de cultivare a carierelor, utilizate în hotarele UAT, de asemenea au suferit în urma activităţii omului. Din cele 5,44 ha terenuri repartizate 2,64 ha

sunt degradate de lucrări de dezvelire, ceea ce constituie 48,5%.

De asemenea impact semnificativ are arderea miriştelor. În general, zona Căuşeni este recunoscută ca având soluri de bună

calitate, o mare parte a solurilor încadrându-se în categoriile superioare de fertilitate.

Totuşi, o importantă parte a solurilor este afectată sau este expusă la risc înalt de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizării, umidităţii sau

secetei excesive, salinizării şi compactării. Principalul proces de degradare a solului, prin extensie şi impact socio-

economic, îl reprezintă eroziunea prin apă, care împreună cu alunecările de teren afectează terenul agricol.

Decopertarea și folosirea stratului de sol fertil

Pînă la începerea construcției a diferitor obiecte de pe teritoriul or. Căuşeni, stratul de sol fertil de pe terenuri este decopertat. Tot solul fertil a fost

folosit la amenajarea teritoriului din zona obiectelor construite.

45

Pentru nedecopertarea sau amestec cu roca-mamă a stratului fertil de sol se aplică sancționări.

Starea reală a resurselor de sol Fenomenele negative care contribuie la starea ecologică a resurselor

funciare ca și în întreaga țară sînt eroziunea, poluarea, nerespectarea asolamentelor, încălcarea tehnologiilor, formarea ravenelor și alunecărilor de

teren.

Suprafaţa terenurilor deteriorate şi erodate la 01.01.2016

Primăria

Suprafaţa terenurilor agricole erodate

Suprafaţa rîpelor

slab mediu puternic

Căuşeni 995 582 508 13,0

TOTAL pe raion 13293 7824 4173 462,68

Existenţa proiectelor, schemelor de organizare a terenurilor agricole

Dispun de proiecte și scheme de organizare a terenurilor agricole doar o

parte de cooperative, SRL, SA printre care SRL Obrii şi SA Elevator Kelleu Grains din or.Căușeni, care și în a.2015, extrem de secetos, au obținut recolte

înalte la culturile cerealiere, cîte 3,2-6,0 tone/ha, porumb 2,7-3,0 tone/ha, floarea soarelui 1,8-2,29 tone/ha.

Aceste fapte încă o dată dovedesc, că în aceste întreprinderi se respectă asolamentele, proiectele și schemele de organizare a terenurilor agricole.

Terenuri irigate și asanate

Sistemele capitale de irigare care funcționau în gospodăriile agricole amplasate în zona r. Nistru pe o suprafață de peste 8000,0 ha în anii 1980-1995

acum sînt complet deteriorate. În prezent tot mai mulți agenți economici și gospodării țărănești pe plantațiile multianuale și la culturile legumicole folosesc

irigația prin picături în majoritatea localităților din raion, printre care şi în or. Căușeni.

Utilizarea îngrășămintelor chimice și organice În decursul a. 2015 întreprinderile agricole din raion au întrodus 2131,4

tone de îngrășăminte chimice recalculate la 100% substanțe nutritive sub culturi agricole și plantații multianuale. În or. Căuşeni au fost aplicate 585,9 chintale

îngrășăminte chimice, cîte 116 kg la 1 ha sub culturi agricole.

Aplicarea îngrăşămintelor minerale şi organice în raionul Căuşeni, a. 2015 Localitate Aplicarea

îngrăşămintelo

r chimice -

total, chintale

Inclusiv sub

culturi

agricole,

chintale

Aplicarea

îngrăşămintelo

r chimice la 1

ha sub culturi

agricole, kg.

Aplicarea

îngrăşămint

naturale –t.

or.Căuşeni

585,9 585,9 116 -

TOTAL pe raion 2132,4 2132,4

46

Poluarea solurilor

Pe lângă procesele de degradare fizică şi deşertificare există și problema

poluării solurilor. În ultimele decenii poluarea de fond a solurilor a devenit mai puţin actuală datorită reducerii considerabile a principalelor surse de poluare

difuză. S-au redus semnificativ cantităţile de fertilizanţi şi pesticide aplicate în agricultură, nu mai este actuală problema poluării cu nitraţi şi metalele grele

(zinc, nichel şi plumb mobil). S-a redus conţinutul de plumb în combustibilul utilizat de transport, astfel a diminuat problema poluării solurilor cu acest metal

de-a lungul drumurilor. Însă există şi devine tot mai acută problema poluării locale a solurilor cu

diferite deşeuri şi substanţe nocive. În jurul localităţii se transportă şi se depozitează haotic deşeuri de diferite categorii şi provenienţă. În afară de

deşeurile depozitate în locurile (rampele, platformele şi poligoanele) autorizate şi spontane, cantităţile semnificative de deşeuri, preponderent solide, sunt

transportate (aruncate) fâşiile forestiere, canale şi malul obiectelor acvatice, pe marginea drumurilor, pe terenuri deteriorate etc. Aceste deşeuri poluează

mediul înconjurător şi, în primul rând, solul.

Reducerea riscurilor şi măsuri de adaptare la schimbările climatice

Efectuarea unor lucrări de prevenire si combatere a eroziunii.

Combaterea alunecaților de teren, îndiguirilor, regularizări pe maluri. Plantarea de vegetație, inclusiv care absorb unii poluanți.

Folosirea rațională a pesticidelor/erbicidelor. Utilizarea îngrășămintelor în cantități adecvate.

Reciclarea materiilor anorganice cum ar fi plasticul, sticla, metalul. Informarea și educarea populaţiei în scopul de a proteja mai mult solul.

5 Infrastructura

Oraşul Căuşeni se află în Raionul Căuşeni care are o suprafaţă totală de

116,3 mii ha şi este învecinat cu raioanele Ştefan Vodă, Anenii Noi, Cimişlia, precum şi cu raionul Tarutino al regiunii Odessa, Ucraina. Suprafaţa totală a

oraşului este de 8317 ha.

Caracteristici ale infrastructurii oraşului Distanţa până la cel mai apropiat sat de or. Căuşeni

6 km

Tipurile şi starea drumurilor

- Până la centrul raional Asfalt

- între localităţi Asfalt

Regularitatea comunicaţiilor de

transport

4 rute 1-3 ore interval de circulaţie

- Public (întreprindere de transport) 2 rute BTA 36, Dragoş Camenşcic,

- Privat (închiriate) 2 BTA 36, Dragoş Camenşcic,

47

Disponibilitatea servicii de comunicaţii

telefonie fixă: 73% telefonie mobilă: Moldcell, Orange,

Moldtelecom Internet

Sursa de apă potabilă Alimentarea cu apa potabilă 12120 gosp., 92%

Servicii de telecomunicaţii

Infrastructura în domeniul telecomunicaţiilor este satisfăcătoare din punct de vedere al standardelor. Infrastructura şi aria de acoperire a reţelei IT este

moderat dezvoltată.

Localitatea dispune de mijloace mass-media proprii, pe teritoriu operează TV local „Studio-L” şi radio „Dor-Căuşeni”. De asemenea este acces la presa

raională din Căuşeni şi regională, presa naţională, mai multe posturi radio regionale şi naţionale, mai multe posturi TV regionale şi cu acoperire naţională.

Primăria de asemenea dispune de pagina web www.primariacauseni.org .

Sistemul de gazificare Asigurarea alimentării cu gaze naturale reprezintă o problemă importantă

pentru comunitatea locală avînd în vedere utilitatea combustibilului atât pentru uz gospodăresc cât şi pentru prepararea agentului termic.

Anul de alimentare a oraşului cu gaze naturale este 1981, lungimea reţelei fiind de 18,3 km.

Este necesară extinderea reţelei de gazificare de tensiune medie şi joasă în localitate.

Serviciile de transport auto de pasageri Autorităţile publice locale au obligativitatea să asigure, să organizeze, să

reglementeze, să coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de transport public desfăşurate pe raza administrativ-teritorială a acestora.

Infrastructura tehnico-edilitară şi mijloacele de transport componente ale sistemului de transport public local la nivelul oraşului se află în proprietate

publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice de drept privat.

La nivelul oraşului functionează 2 societăţi cu profil de transport public local. Totuşi infrastructura de transport existentă nu îndestulează necesităţile

populaţiei.

Reţeaua drumurilor Situaţia infrastructurii de drumuri reprezintă o mare problemă pentru

comunitate şi pentru autorităţile locale. In linii generale infrastructură de

drumuri se poate caracteriza ca fiind deficitară si cu grad mare de uzură. Reţeaua de drumuri la nivelul oraşului, asemeni raionului Căuşeni, este

administrată de către SA DRUMURI–Căuşeni.

Infrastructura de drumuri din oraşul Căuşeni Indicatori Unităţi

Drumuri publice, km

48

de importanta nationala, 15

de importanta locala 70

inclusiv cu îmbrăcăminte rigidă 55

modernizate 21

pietruite 36

de pământ 13

Linii de cale ferată, km 8

Statii 2

Lungimea drumurilor cu uzura peste 50% 40

Lungimea drumurilor cu uzura peste 25% 60

Sursa : Primaria oraşului Căuşeni

Ocrotirea sănătăţii

Infrastructura sistemului de sanatate, prezentă în cadrul oraşului, se prezintă astfel:

institutiile medico-sanitare sunt reprezentate in teritoriu prin spitalul raional Căuseni, in care functionează 7 secţii: chirurgie, cardiovasculară,

traumatologie, terapie, boli infectioase, ginecologie, pediatrie;

in oraş funcţionează o policlinică organizată tot pe aceleaşi specialităţi medicale asemeni spitalului;

funcţionează un centru de medicină preventivă.

Calitatea serviciilor medicale este mai redusă din cauza dotărilor insuficiente cu echipamente medicale. Calitatea serviciilor medicale este de

asemenea afectată şi de numărul insuficient de medici este pentru a asigura calitatea serviciilor medicale.

Bolile infecţioase, care în condiţiile raionului Căuşeni pot duce la

declanşarea erupţiilor sau a epidemiilor, pot fi următoarele: gripa şi infecţiile respiratorii acute, afecţiunile intestinale acute, hepatita virală A, bolile tifoide şi

paratifoide.

Reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul

sănătăţii. Incidenţele din domeniul sănătăţii în timpul perioadelor cu temperaturi

extreme par a fi cele mai frecvente manifestări ale efectelor schimbărilor climatice asupra omului. Incidenţa bolilor cardiovasculare şi a celor respiratorii

infecţioase a crescut în contextul unei clime mai calde, mai umede. Pentru a identifica impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii publice,

trebuie stabiliţi indicatori de supraveghere a sănătăţii. De exemplu, se pot folosi indicatori de sănătate legaţi de calitatea aerului, calitatea apei potabile, calitatea

apei pentru îmbăiere, pentru a evalua factorii de mediu pozitivi şi negativi determinanţi pentru sănătate, în vederea stabilirii zonelor de intervenţie şi

prevenire şi a evaluării rezultatelor politicilor şi programelor specifice care urmăresc îmbunătăţirea sănătăţii publice.

49

Acţiunile de îmbunătăţire a adaptării la schimbarea climei în sectorul sănătăţii:

a) sensibilizarea specialiştilor medicali, a publicului şi a grupurilor celor mai

vulnerabile; b) identificarea, monitorizarea şi ţinerea în vizor a grupurilor de risc şi a

populaţiei vulnerabile; c) instruirea şi ghidarea specialiştilor medicali şi oferirea consultaţiilor

populaţiei cu privire la măsurile ce urmează a fi întreprinse în timpul fenomenelor climatice extreme, cum ar fi valurile de căldură, inundaţiile şi

seceta; d) aplicarea tehnologiilor noi de măsurări ştiinţifice (de exemplu privind

bolile transmise prin aer, calitatea apei, schimbarea climei etc.).

50

Infrastructura energetică

Securitatea energetică și alimentarea cu energie sigură, fiabilă și continuă

constituie o preocupare națională, dar și locală. În anul 2012, orașul Căuşeni a consumat energie în valoare de 180 mln lei

(23 776,4 mii kWh). Consumul anual de energie a demonstrat un trend de descreștere cu 5% în ultimii cinci ani. În anii ce vor urma acest trend nu va

suporta schimbări esenţiale, datorită: dotării continue a gospodăriilor casnice;

numărului crecînd de consumători non-casnici; creșterii numărului unităților de transport.

Consumul de energie

Cel mai mare consumator îl constituie sectorul rezidențial (casnici) – 148 mln lei, cota căreia în consumul total de energie constituie 82%. Consumatorilor

industriali (non-casnici) îi revine 32 mln lei sau 17,8%. Numărul total de unități de transport constituie 214 de autoturisme

(număr in creştere cu 9,7% faţă de anul 2006) şi 21 autobuse, care dețin o cotă

de 16,8% în consumul total de energie al sectorului industrial al orașului. Totodată, numărul de clădiri administrative constituie 22, care anual

consumă cca 3 mln lei pentru energie, termică, electrică, gaze naturale, alți combustibili.

Orașul dispune de un număr total de 15 instituții educaționale și grădinițe, care indică un consum total de energie de cca 1,4 mln lei pe an.

Operatorii energetici (întreprindere de producere, transport, distribuție de energie electrică şi gaze naturale) constituie 2, care dețin 100% în consumul

orășănesc de energie. Producerea de energie electrică în oraș, transportul și distribuția, este asigurată de către ICS „Union Fenosa”. Transportul și distribuția

de gaze naturale este asigurată de către întreprinderea Ştefan Vodă Gaz. Alimentarea cu energie termică

Alimentarea cu energie termică reprezintă o problemă pentru oraş, blocurile locative au fost alimentate cu energie termică de la centralele termice

centrale, care în prezent nu mai funcţionează. Astfel, locuitorii blocurilor locative

care sunt gazificate şi-au construit cazangerii autonome, unii au instalat sobe în blocuri, iar alţii folosesc alte mijloace electrice pentru încălzirea spațiilor în timp

de iarnă. Situaţia este similară şi în instituţiile publice care şi-au construit cazangerii autonome. Sectorul caselor individuale din localitate de asemenea au

instalate cazangerii autonome şi/sau sobe. Energia primară pentru producerea agentului termic sunt gazele naturale, lemnul şi cărbunele.

Sistemul termoenergetic al or. Căuşeni a suferit modificări în perioada 1999-2002, datorită lipsei fondurilor materiale şi a interesului pentru

întreţinerea acestuia (uzura conductelor, lipsa de termoizolare, canale termice sparte, inundate, lipsa de contoare etc). Toţi aceşti factori au cauzat reducerea

parametrilor agentului termic la consumatorii finali, faţă de cei normativi stabiliţi. În consecință, sistemul centralizat de alimentare cu căldură a fost

distrus.

51

Alimentarea cu gaze naturale Asigurarea alimentării cu gaze naturale reprezintă o problemă importantă

pentru comunitatea locală, având în vedere utilitatea combustibilului atât pentru

uz gospodăresc, cât şi pentru prepararea agentului termic. Lungimea reţelei de gaze naturale a or. Căuşeni este de 170.708 m, cifră

în creştere cu 1309 m sau 0,7% faţă de anul 2010. Numărul de gospodării care beneficiază de alimentare cu gaze naturale a sporit cu 825 în ultimii 3 ani,

respectiv cu 5,7%.

În totalul de combustibili (gaze naturale, motorină, benzină, cărbune) utilizați în perioada 2009-2011 de către sectorul non-casnic 43% revine

transportului, 24% - sectorului public (serviciile publice și clădirile administrative și cu menire socială), 14,5% - consumatorilor din domeniul

agriculturii.

Surse de energie alternative În prezent APL împreună cu sectorul de afaceri şi sectorul asociativ

lucrează în parteneriat pentru identificarea posibilităţilor ce ţin de utilizarea

energiei solare şi eoliene în spaţiul oraşului Căuşeni. În localitate deja există o iniţiativă de utilizare a acestor surse de energie.

De asemenea raionul Căuşeni deţine locul III din regiunea Sud, cu privire la potenţialul energetic de biomasă, după raioanele Ştefan Vodă şi Cahul1.

Valorificarea surselor de energie regenerabilă (SER) constituie o preocupare a orașului, dat fiind importanța alimentării cu energie sigură și pură, cât și

importanța reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Sursă de energie regenerabilă constituie biomasa de provenienţă agricolă, obţinută în urma tăierilor de îngrijire a livezilor şi viilor, reziduurile vegetale în

sectorul agricol. Întreprinderea SG Green Farm SRL (or. Căuşeni) produce brichete din paie de răsărită, functionează parţial, în anul 2015 a produs 690

tone de brichete şi a realizat 615 tone de brichete.

Valorificarea resurselor energetice alternative este un obiectiv de

dezvoltare cheie, aflat în strânsă legătură cu alte obiective de dezvoltare, precum ar fi competitivitatea economică, protecția mediului ambiant, protecția

socială.

Astfel este prioritar pentru Administraţia Publică Locală orientarea eforturilor şi resurselor întru îmbunătăţirea situaţiei clădirilor publice în ce

priveşte sporirea eficienţei energetice.

1 Sursa: Estimarea potenţialului energetic al biomasei din culturile agricole

pentru brichetare, la nivel de regiuni şi raioane, pentru anii 2009-2010. Studiu elaborat de IDIS „Viitorul” în cadrul proiectului Energie și Biomasă în Moldova.

52

Reducerea riscurilor şi adaptarea la schimbările climatice în sectorul energetic

Încălzirea globală şi perspectiva epuizării surselor de energie convenţională a impus o nouă abordare prin introducerea biocombustibililor în

scopul scăderii emisiilor poluante şi reducerea dioxidului de carbon din atmosferă. Schimbările climatice vor modifica cererea sezonieră de electricitate,

care va fi mai redusă în timpul iernii şi mai ridicată în timpul verii, va creşte consumul de energie electrică necesară pentru funcţionarea aparatelor de aer

condiţionat şi a sistemelor de răcire în zilele caniculare. De aceea, utilizarea pe o scară cât mai largă a surselor alternative va determina trecerea treptată de la

combustibili fosili la sursele de energie regenerabila, în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel se recomandă:

substituirea surselor de combustibil; susţinerea recoltării de urgenţă a biomasei;

investiţii în infrastructură şi echipamente de eficienţă înaltă; utilizarea eficientă a energiei prin aplicarea bunelor practici de

exploatare;

fortificarea pereţilor şi acoperişurilor clădirilor; înlocuirea sistemelor de răcire cu apă prin sisteme de răcire cu aer,

răcire uscată sau sisteme de recirculare; creşterea biodiversităţii în cadrul fermelor prin introducerea de noi

culturi; colectarea, stocarea şi utilizarea materialelor organice reziduale din

agricultură, industria alimentară şi ferme cu un conţinut ridicat de proteine (dejecţii lichide, ape menajere şi reziduale, resturi de nutreţ,

resturi de cultură); creşterea ponderii culturilor destinate producerii biogazului, cum ar fi

porumbul, sfecla de zahăr, rapiţa, etc., care se pot cultiva ca materie primă pentru fabricile de biogaz;

instalarea de panouri solare pentru încălzirea apei şi a incintelor.

53

6. Capacitate Instituţională

Primăria dispune de propriul sediu cu suprafaţă care este suficientă pentru

bună organizare şi desfăşurare a activităţilor APL. Primăria dispune de echipament suficient pentru activitate. Funcţionarii

primăriei au acces la internet prin conectare la modem (linie telefonică). Localitatea dispune de propria pagina web, de o adresă e-mail, pe care o

utilizează în calitate de instrument de comunicare. Personalul primăriei îşi desfăşoară activităţile în baza unor planuri anuale

de activitate şi parţial dispune de instrumente de management funcţional (sistem de circulaţie a documentelor, de comunicare intra şi inter-instituţională).

În perioada ultimilor 5 ani în or. Căuşeni s-a manifestat un interes deosebit faţă de activităţile de planificare strategică, şi a beneficiat de finanţare,

încât aici s-au desfăşurat mai multe activităţi de elaborare şi valorificare a proiectelor de finanţare. În aceste condiţii, colectivul primăriei şi-a asumat

angajamente sporite faţă de problemele cu care se confruntă localitatea, deşi unele dintre acestea nu au fost soluţionate încă din cauza lipsei de mijloace

financiare.

În vederea realizării obiectivelor de adaptare la efectele schimbărilor

climatice, sunt necesare: Consolidarea capacităţilor personalului ce ţine de efectele schimbărilor

climatice trebuie să fie permanent în vizorul primăriei, cu valorificarea tuturor posibilităţilor de instruire, vizite de documentare, schimburi de experienţă,

seminare, cursuri de perfecţionare, etc. Îmbunătăţirea capacităţii de planificare şi gestionare a programelor de

prevenire si soluţionare a situaţiilor excepţionale. Participare în programe de îmbunătăţire a capacităţii de management a

proiectelor şi atragere a finanţărilor pentru realizarea măsurilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice.

Se impune necesitatea cooperării cu organizaţiile neguvernamentale locale, instituţiile specializate în domeniu, privind implementarea programelor şi

proiectelor ce ţin de adaptarea la schimbările climatice .

Dezvoltarearea capacităţilor profesionale şi modernizarea echipamentelor, valorificare mai profundă a potenţialului tehnologiilor informaţionale.

Structurarea bugetului APL cu planificarea cofinanţărilor necesare pentru măsuri de adaptare la schimbările climatice.

54

II. Cadrul general al PLAASC

Viziunea PLAASC a oraşului Căuşeni este:

O comunitate prosperă, cu o vulnerabilitate redusă şi rezistenţă crescută la efectele schimbărilor climatice, care asigură locuitorilor săi un nivel de trai

protejat.

Scopul PLAASC este de a asigura o dezvoltare socială şi economică a oraşului Căuşeni mai puţin vulnerabilă la impactul schimbărilor climatice, sporind

capacităţile de adaptare şi răspuns la efectele reale sau potenţiale ale schimbărilor climatice.

7. Obiective Strategice

Pentru realizarea Viziunii strategice activităţile tuturor factorilor implicaţi

vor fi orientate spre atingerea a trei obiective strategice:

1. Protecţia şi conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a

componentelor sale.

2. Asigurarea dezvoltării rezilienţei (rezistenţei) climatice prin facilitarea adaptării la schimbarea climei în sectoarele prioritare.

3. Consolidarea capacităţilor administrative în domeniul mediului şi

schimbărilor climatice, care să asigure implementarea eficientă a măsurilor de adaptare la nivel local.

8. Implementarea şi Monitorizarea PLAASC Căuşeni

Strategia urmează a fi pusă în aplicare prin intermediul unui plan de acţiuni.

Activităţile propuse vor fi realizate pe termen scurt: în perioada 2016-2026.

Etape de Implementare

Succesul realizării PLAASC a or. Căuşeni depinde, în mare măsură, de participarea tuturor

locuitorilor la procesul de implementare şi monitorizare al acestuia, de prezenţa unei coaliţii

închegate în societate. În procesul realizării PLAASC vor fi implicaţi mai mulţi actori, fiecare

urmând un scop personal, îndeplinind rolul de implementator al acţiunilor planificate. Aceştia sunt:

1. Administraţia publică locală (Consiliul Local, Primarul, Primăria)

2. Locuitorii oraşului 3. Societatea civilă

4. Agenţii economici 5. Structuri externe (Consiliul raional, Guvernul, Organizaţiile internaţionale).

55

Implementarea PLAASC a or. Căuşeni poate fi divizată convenţional în 3 etape:

Adoptarea PLAASC a orașului. În cadrul acestei etape PLAASC va fi supusă dezbaterilor în cadrul Audierilor publice organizate de către primărie. După

dezbatere şi ajustarea propunerilor şi recomandărilor făcute, PLAASC va fi înaintat Consiliului Local spre aprobare. După aprobare, Primăria va coordona

elaborarea planurilor de acţiuni trimestriale şi anuale privind realizarea Planului de Acţiuni.

Implementarea PLAASC se va efectua prin realizarea acţiunilor, activităţilor,

măsurilor şi proiectelor concrete de implementare. Pentru fiecare acţiune, proiect vor fi stabilite obiective, planul activităţilor necesare, perioada de

desfăşurare (durata), responsabilii şi partenerii care vor realiza proiectul. De asemenea, vor fi identificate şi asigurate sursele de finanţare a proiectelor

propuse spre implementare.

Monitorizarea PLAASC. În perioada de implementare responsabilii de

realizarea planului de acţiuni vor raporta îndeplinirea activităţilor, proiectelor şi atingerea obiectivelor specifice. Monitorizarea proiectelor, acţiunilor se va

efectua de către CEM a PLAASC, în componenţa căreia va fi asigurată reprezentarea tuturor factorilor interesaţi.

9. Planul de acţiuni

Obiectiv Strategic 1. Protecţia şi conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelor sale

Program Acţiuni/proiecte Perioada de

implementare Responsabil

Cost estimativ,

Lei

Surse potenţială

de finanţare

Reducerea impactului

efectelor schimbărilor

climatice asupra faunei şi florei

Dezvoltarea programelor de ameliorare şi administrare eficientă a păşunilor

2016-2026 APL 200 mii Surse atrase, Buget local

Amenajarea și reînnoirea spaţiilor verzi din localitate

2016-2026 APL, ONG 1,5 mln Surse atrase, Buget local

Împădurirea terenurilor degradate, 200 ha

2016-2020 APL, Ocolul Silvic, ONG

8 mln Surse atrase, Buget local

Amenajarea unui Parc al naturii în sectorul Valea Vacii, 100 ha

2016-2026 APL, Ocolul Silvic, ONG

4 mln Surse atrase, Buget local

Restabilirea şi regenerarea fîşiilor de pădure şi fîşiilor forestiere în teritoriu

2016-2026 APL, ONG, Ocolul Silvic

1,5 mln Surse atrase, Buget local

Înverzirea a 7,5 ha de teren din centrul orașului cu copaci decorativi

2016 APL, CIT ONG

230 mii Fonduri

europene,

Buget local

Înverzirea malurilor rîpilor prin

plantarea de arbori, 30 ha 2016-2026

APL, ONG,

Ocolul Silvic 1,2 mln

Surse atrase,

Buget local

Acţiuni de protecţie a copacilor sădiţi 2016-2026 Ispectia Ecologica,

APL 100 mii

Surse atrase,

Buget local

Înverzirea malului r. Botna pe o lungime de 7 km

2016 APL, CRF EVA 230 mii

Fonduri

europene, Buget local

Acţiuni de lichidare a gunoistilor spontane şi neautorizate pe terenurile

împădurite

2016-2020 APL, ÎMSA

Causeni, ONG 2 mln

Surse atrase,

Buget local

Împădurirerea terenurilor pentru

stoparea alunecărilor de teren pe teritorul locativ Sectorul Frunze (spre or. Ștefan Vodă), 5 ha

2016-2020 APL, ONG, Ocolul Silvic

100 mii Surse atrase, Buget local

57

Parteneriat în construirea unei unităţi pentru cadavrele animalelor (groapa Bekkari)

2016-2021

APL, ONG, Centrul de Medicina

Preventriva Causeni

350 mii Surse atrase

Măsuri de prevenire a păscutului de animale în parcuri, sancționare

2016-2026 APL, ONG, Inspecția Ecologica

100 mii Surse atrase, Buget local

Acţiuni de prindere a cîinilor de stradă 2016-2026 APL 2 mln Surse atrase, Buget local

Amenajarea de 15 locuri speciale de adăpare a animalelor în apropierea bazinelor acvatice și izvoare

2016-2020 APL, ONG, Proprietarii bazinelor acvatice

600 mii Surse atrase,

Buget local

Acţiuni de dezinsectare a terenurilor de baltă şi regiunilor populate de ţînţari privind prevenirea bolilor ZICA, etc.

2016-2026

APL, ONG, Centrul de Medicina

Preventriva Causeni

6 mln Surse atrase,

Buget local

Conservarea biodiversităţii

mediului acvatic la nivelul

bazinelor hidrografice

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru curăţirea şi amenajarea albiei rîului

Botna 33 km şi afluienţilor lui de pe teritoriul oraşului conform cerinţelor

2016-2020 APL I, APL II,

ONG 65 mln

Surse atrase,

Buget local

Măsuri ameliorative în lunca r. Botna în colaborare cu localităţile Ursoaia, Cîrnăţeni, Plop-Ştiubei, Chircăieşti

2016-2026 APL I, ONG,

APL II. 30 mln

Surse atrase,

Buget local

Crearea fîșiilor riverane de protecție a bazinelor acvatice

2017-2023 APL, DSE, proprietarii

bazinelor acvatice

300 mii Surse atrase, Buget local

Colaborare în vederea implicării PECO

în acţiuni de înverzire a spaţiilor aferente / terenuri

2016-2026

APL, ONG, PECO

100 mii Surse atrase, Buget local

58

Obiectiv Strategic 2. Asigurarea dezvoltării rezilienţei (rezistenţei) climatice prin facilitarea adaptării la schimbarea climei în sectoarele prioritare

Program Acţiuni/proiecte Perioada de

implementare Responsabil

Cost

estimativ Lei

Surse

potenţială de finanţare

Renovarea şi extinderea

infrastructurii utilităţilor publice şi

sociale

Colaborare în acţiuni de amenajare şi dotare a 10 adăposturi de protecţie a

populaţiei în situaţii excepţionale, subsoluri publice

2018-2026 APL,

DSE Căușeni 36 mln Surse atrase

Realizarea unor sisteme de avertizare-alarmare sonoră a populaţiei şi a obiectivelor din zonele potenţial

afectate

2016-2026 APL, DSE Causeni

2 mln Surse atrase, Buget local

Deschiderea unui centru regional de

monitorizare şi expertiză a calităţii factorilor de mediu (aer, apa, sol),

inclusiv a poluării fonice şi de reducere a emisiilor atmosferice

2016-2026

APL, DSE, IE,

ONG, PPP. 4,5 mln

Surse atrase, Buget local

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru reparaţia şi reconstrucţia drumurilor locale

2016-2026 APL,

MinisterTransport 40 mln Surse atrase

Construcţia sistemei de canalizare stradală fluvială

2017-2026 APL, MinisterTransport

15 mln Surse atrase, Buget local

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru construcţia reţelelor de comunicare la

sectoarele Grigori Grigoriu şi Valul lui Traian

2016-2026

APL, Apă-Canal, Căuşeni-Gaz,

Moldtelecom, Union Fenosa

15 mln Surse atrase,

Buget local

Construcţia / reparaţia podurilor din oraş (la piaţa Botna, de trecere peste

calea ferată, peste rîuleţul Lunga la intersecţia str. D. Cantemir şi Păcii)

2016-2022

APL I

APL II MinisterTransport

8 mln Surse atrase,

Buget local

Colaborare în redeschiderea trecerii 2016-2020 APL, 800 mii Surse atrase

59

peste calea ferată de la staţia de cărbune or. Căuşeni

MinisterTransport

Îmbunătăţirea serviciilor de colectare şi transportare a deşeurilor prin dotarea şi

echiparea întreprinderii IMSA Căușeni

2016-2026 APL I, APL II, ADR Sud

ONG

22 mln Surse atrase

Dotarea cu tehnică de dezăpezire a

ÎMSA Căuşeni pentru colectarea operativă a zăpezii de pe străzi

2017-2026 APL, IMSA, ONG. 10 mln Surse atrase, Buget local

Dotarea a 10 instituţii publice cu hidranţi stradali antiincendiari, conectaţi la reţeaua centralizată de apă

2017-2026 APL I, APL II, ONG, Instituții Publice

1 mln Surse atrase,

Buget local

Facilitarea atragerii investiţiilor în vederea extinderii infrastructurii de

salubrizare

2016-2020 APL, ÎMSA, ONG

2,5 mln Surse atrase, Buget local

Asigurarea amenajării poligonului

pentru depozitarea deşeurilor conform standardelor europene

2017-2020 APL, ÎMSA, PPP, ONG

60 mln Surse atrase

Crearea Serviciului Municipal ”Spații verzi”

2017-2020 PPP

5 mln Surse atrase,

Buget local

Formarea unei întreprinderi municipale

de administrare a stațiilor de pompare 2016-2026

PPP 6 mln

Surse atrase,

Buget local

Construcția stradelei pietonale de-a lungul r. Lunguța, or. Căușeni

2016-2026 APL, ONG, PPP 16 mln Surse atrase, Buget local

Menţinerea şi îmbunătăţirea

cantităţii şi calităţii apei

Menţinerea calităţii apei potabile din

izvoare, fîntîni de izvor

2016-2026 APL, IE, DSE,

ONG 500 mii

Surse atrase,

Buget local

Reducerea pierderilor în reţele de distribuţie a apei (de la 50% în prezent

la 20% în 2026)

2016-2026 APL, Apa Canal Căușeni.

40 mln Surse atrase, Buget local

Crearea a două lacuri de acumulare cu

regim special de exploatare pentru a 2016-2026 APL, PPP, ONG 35 mln

Surse atrase,

Buget local

60

suplimenta resursele de apă disponibile în situaţii critice

Promovarea reutilizării apelor epurate şi transformarea acestora într-o

importantă sursă pentru acoperirea necesarului industrial şi public, având calitate non-potabilă

2016-2026 APL, PPP, Agenți Economici

200 mii Surse atrase, Buget local

Acţiuni de renovare a sistemului de aprovizionare cu apă potabilă,

canalizare a instituţiilor preşcolare

2017-2026 APL I APL II

7 mln Bugetul de stat Surse atrase

Buget local

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru

extinderea reţelei de apeduct şi canalizare în sectorul Valul lui Traian

2018-2020

APL,

Apă-Canal

5 mln Surse atrase

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru construcţia reţelei de apă şi canalizare

în sect. Grigore Grigoriu

2018-2020 APL, Apă-Canal

5 mln Surse atrase

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru

renovarea staţiei de epurare 2016-2026

APL,

Apă-Canal 40 mln

Surse atrase,

Buget local

Lărgirea sistemei de canalizare cu

accent pe teritoriile de pe malul rîurilor 2016-2026

APL,

Apă-Canal 7 mln

Surse atrase,

Buget local

Efectuarea acțiunilor de drenaj la

grădinițele pentru copii nr 1 și nr 7 2016-2026 APL, PPP. 15 mln

Surse atrase,

Buget local

Evidența și monitorizarea instalațiilor hidrotehnice a bazinelor acvatice

2016-2026 APL, IE, DSE. 200 mii Surse atrase, Buget local

Desecarea gazoanelor de lîngă drumuri 2018-2026 APL, ONG 20 mln Surse atrase, Buget local

Creșterea capacităților

de producere, transport,

distribuție a energiei

Facilitarea atragerii investiţiilor în vederea deschiderii unei fabrici de

prelucrare a biomasei

2018-2020 APL PPP

5,6 mln Surse atrase

Cooperare în extinderea, modernizarea

reţelelor de gaze naturale, 13 km, sect. Grigore Grigoriu

2016-2026

APL,

Ştefan Vodă-Gaz fil Căuşeni

14 mln Surse atrase

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru 2016-2026 APL I 8 mln Surse atrase

61

modernizarea infrastructurii de reţele electrice şi subterane

APL II PPP

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru extinderea reţelei de iluminat public

stradal, 50 km

2016-2025 APL, PPP

1,8 mln Surse atrase, Buget local

Colaborare în programe de dezvoltare a

infrastructurii publice locale pentru energie solară autonoma 15 ha a orașului

2017-2022 APL, PPP

6,8 mln Surse atrase

Colaborare în programe de dezvoltare a infrastructurii locale pentru energie

eoliană autonoma a orașului

2018-2026 APL, PPP

4,5 mln Surse atrase

Instalarea panourilor solare la 10

instituții publice

2016-2026 APL I, APL II, ONG

25 mln Surse atrase, Buget local

Optimizarea consumului

de energie

Creşterea eficienţei energetice a instituţiilor publice şi conservarea

energiei termice la instituţiile publice: (schimbare acoperiş, termoizolare pereţi, amenajare subsoluri, etc.)

2017-2026

APL,

PPP

28 mln Surse atrase, Buget local

Modernizarea retelei electrice la instituțiile publice prin instalarea

becurilor LED

2017-2020 APL, PPP

22 mln Surse atrase

Susţinerea programelor de amenajare a

subsolurilor instituţiilor publice şi utilizarea lor eficientă

2018-2022

APL,

PPP

4,8 mln Surse atrase, Buget local

Promovarea asocierii locatarilor în scopul realizării programelor de

eficienţă energetică şi amenajare estetică a spaţiului locativ privat/public din oraş

2017-2026

APL I

APL II PPP

ONG

28 mln Surse atrase, Buget local

Promovarea eficienței energetice în rîndul sectorului privat prin utilizarea

2017-2026 APL I, APL II, ONG, Agenți

200 mii Surse atrase, Buget local

62

energiei solare, euliene și sisteme LED

Economici, PPP.

Asigurarea unei

dezvoltări agricole echilibrate

Parteneriat în consolidarea terenurilor agricole şi coordonarea prelucrării lor

2017-2026 APL 200 mii Surse atrase, Buget local

Facilitarea atragerii investiţiilor pentru

construcţia staţiei antigrindină 2017-2020

APL I, APL II

6 mln Surse atrase,

Buget local

Colaborare cu Direcția Agricultură în

revizuirea continuă a strategiilor din agricultură, pentru a asigura

flexibilitatea acestora în relaţie cu efectele schimbărilor climatice şi măsurile de adaptare

2016-2026 APL I, APL II, ONG, Asociațiile de GȚ.

200 mii Surse atrase,

Buget local

Obiectiv Strategic 3. Consolidarea capacităţilor administrative în domeniul mediului şi schimbărilor climatice, care să asigure implementarea eficientă a măsurilor de adaptare la nivel local

Program Acţiuni/proiecte Perioada de

implementare Responsabil

Cost

estimativ, Lei

Surse

potenţială de finanţare

Asigurarea

implementării Planului de Dezvoltare a

Capacităţilor pentru anii

2016-2026

Elaborarea planului urbanistic, cu anexă detaliată cu referire la

delimitarea spațiilor verzi de pe teritoriul or. Căușeni

2016-2017 APL 430 mii Buget local,

APL II

Elaborarea planului de amenajare a teritoriului

2017-2019 APL 500 mii Surse atrase,

Buget local

Îmbunătăţirea capacităţii de planificare şi gestionare a programelor de

prevenire si soluţionare a situaţiilor excepţionale. Participare în programe

2016-2026 APL 300 mii Surse atrase,

Buget local

63

de schimb de experienţă

Participare în programe de îmbunătăţire a capacităţii de

management a proiectelor şi atragere a finanţărilor pentru realizarea măsurilor de adaptare la efectele

schimbărilor climatice

2016-2026 APL 300 mii Surse atrase, Buget local

Elaborarea studiului de fezabilitate de

risc pentru alunecări de teren, inundaţii şi programelor de soluţionare

2016-2019 APL 500 mii Surse atrase,

Buget local

Realizarea unui studiu de evaluare a potenţialului energetic orăşenesc

privind eficientizarea energetica

2016-2019 APL, PPP 500 mii

Surse atrase, Buget local

Elaborarea unui studiu cu privire la

crearea parcului eolian în or. Căuşeni

2017-2019 APL, PPP

500 mii Surse atrase, Buget local

Elaborarea şi implemetarea Programului de Eficienţă Energetică Locală şi a Planului de Acţiune pe

Eficienţa Energetică Locală

2017-2026

APL, ONG

40 mln Surse atrase, Buget local

Elaborarea unui plan orășenesc de

evacuare al populației în situații excepționale

2017-2020 APL, SE, ONG 300 mii Surse atrase, Buget local

Realizarea hărţilor de risc la secetă, inundaţii şi alunecări de teren şi

includerea lor în planurile de dezvoltare locală, în planul de urbanism

2017-2021 APL, ONG, DSE 300 mii Surse atrase, Buget local

Acţiuni de evaluare a resurselor naturale din oraş (obiecte acvatice

naturale, bogăţii subterane, etc.)

2017-2019 APL I, APL II,

PPP

500 mii Surse atrase, Buget local

Lichidarea erorilor din sistemul funciar 2016-2026 Oficiul servicii 1 mln Surse atrase,

64

al oraşului funciare şi cadastru

Buget local

Colaborare în paşaportizarea animalelor domestice şi crearea bazei

de date / reestrului animalelor de companie

2016-2020

APL Direcţia raionala

pentru Siguranţa Alimentelor

250 mii Surse atrase

Sancţionarea depozitării necontrolate a deşeurilor şi monitorizarea zonelor vulnerabile de depozitare

2016-2026 APL

IE 200 mii

Surse atrase,

Buget local

Elaborare programe de informare şi comunicare pentru sporirea nivelului

de percepere de către cetăţeni a beneficiului eficienţei energetice

2017-2026

APL I, APL II,

ONG 2,4 mln

Surse atrase,

Buget local

Formarea rețelei de informare a

populație în situație excepțională 2016-2026

APL, ONG, Mass Media locala,

DSE

350 mii Surse atrase,

Buget local

Campanii de informare a populației cu

planul orășenesc de evacuare al populației în situații excepționale

2016-2026

APL, ONG, Mass

Media locala, DSE

500 mii Surse atrase, Buget local

Cultivarea culturii ecologice şi ridicarea nivelului de conştientizare al populaţiei asupra consecinţelor determinate de

efectele schimbărilor climatice

2016-2026 APL, ONG, Mass Media

100 mii Surse atrase, Buget local

65

ABREVIERI

AO Asociație obștească APL Administrație Publică Locală

CE Comisia Europeană CEM Consiliul de Elaborare și Monitorizare

CONUSC Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la schimbarea climei DMS Deşeuri menajere solide

DSE Direcția Situații Excepționale

FF Fondul forestier GȚ Gospodărie țărănească

ha Hectar IE Inspecția Ecologică

ÎM Întreprindere municipală km Kilometru

l Litru mln Milion

mm Milimetri nr. Număr

Or. Oraș PAED Planul de acțiune pentru energie durabilă al orașului Căuşeni

PLAASC Planul Local de Acțiuni privind Adaptarea la Schimbările Climatice PPP Parteneriat public – privat

r. Rîu

SA Societate pe acțiuni Sec. Secol

SER Surse de energie regenerabilă SRL Societate cu răspundere limitată

ș.a. Și altele

66

t Tonă UAT Unitate administrativ teritorială

Anexe

Anexa nr. 1.

67

Anexa

nr. 2. Curățire

și

adîncire canale

de drenaj

68

Anexa nr. 3. Schema curățire-

adîncire

69

Anexa nr. 4.

Statistica situaţiilor excepţionale cu caracter natural pe parcursul anilor 2004 – 2014 pe

teritoriul raionului Căuşeni

Denumirea SE Numărul SE Nr localităţi

afectate

Paguba materială

(mii lei)

Cutremure de pămînt

Alunecăti de teren

Vijelii 4 5 116860

Vîrtejuri

Grindină mare 4 5 7699980

Ploi torenţiale 3 3 902020

70

Ploi torenţiale cu grindină mare 18 18 35297662

Ploi torenţiale cu vînt puternic 4 8 43069003

Ploi torenţiale cu grindină mare şi vînt puternic 28 28 64365400

Ploi de lungă durată

Ninsoare puternică 2 12 --

Depuneri puternice de lapoviţă 1 25 --

Viscole puternice 1 -- --

Polei puternic 4 4 536000

Ger puternic 2 11 --

Arşiţă puternică

Secetă

Îngheţuri 1 1 46344

Furtuni puternice cu descărcări electrice

Nivelul înalt al apei (inundaţie)

Viituri pluviale (de zăpadă)

Nivelul înalt al apelor subterane

Incendii în masivele cerealiere

ÎN TOTAL 72 117 152033269

Anexa nr. 5. Lista ONG-urilor din or. Căuşeni Nr Denumire Data

înregistrări Preşedinte Scop

1. Asociaţia Teritorială a Primarilor din raionul Căuşeni

24.07.2003 Musteaţa Valeriu Protecţia drepturilor primarilor

2. Centrul Informaţional Tighina 20.04.2000 Cîşlaru Tudor Informare, dezvoltare locală

3. A.O „Ave Natura” 23.03.2000 Cocervă Ana Ecologie

4. Centrul Regional pentru Femei „EVA” 12.2004 Cîşlaru Olga Promovarea femeii

5. Clubul Ecologic „Arca lui Noie” de la liceul „Alexei Mateevici”

04.02.2000 Andreev Domnica

Ecologie

6. A.O. ”Centru pentru Voluntariat Tighina” 25.12.2002 Cîşlari Victor Activităţi de voluntariat

71

Nr Denumire Data înregistrări

Preşedinte Scop

7. A.O „Centru de asistenţă informaţional-consultativă”

28.11.2002 Iulia Iabanji Dezvoltarea businessului

8. A.O „Ius Iuventa” 14.12.2001 Eremei Serghei Asistenţă informaţională

9. A.O Asociaţia ProSudEst 12.01.2007 Coliban Svetlana Drepturile cetăţenilor

10. A.O Clubul Sportiv de Judo „Olimp” 07.10.2003 Zmau Iurie Sport

11. A.O regională „Femeia în ajutorul Femeii” 25.07.2002 Vîlcu Valentina Protecţie socială

12. A.O. „Demo ad litteram” 07.03.2006 Sărătilă Vladimir Promovarea valorilor

democratice

13. A.O. „Evantai” 12.10.2012 Or. Căuşeni

14. A.O. „Lia Ciocîrlia” 12.10.2012 Or. Căuşeni

15. A.O. „Parteneriat” 12.10.2012 Or. Căuşeni

16. A.O. „Pro Start” 12.10.2012 Or. Căuşeni

17. A.O. „Punguţa-2” 14.10.2012 Or. Căuşeni

18. A.O. a Producătorilor de culturi nucifere din raionul Căuşeni

03.04.2006 Palanciuc Sergiu Dreptul proprietarilor

19. A.O. a veteranilor „Sf. Gheorghe Biruitorul” 08.02.2007 Razumas Pavel Apărarea drepturilor cetăţenilor

20. A.O”Caritate” 11.04.2005 Cîrlig Ion Dezvoltarea socială

21. Agenţia de Implementare a microproiectului Centru „Alter-Ego”

13.03.2001 Rasumas Pavel Instruirea copiilor

22. AO. „Millenium” 02.05.2002 Jubea Lidia Educaţie

23. Asociaţia „Europa Nova” 05.10.2004 Popov Victor Crearea unui climat

democratic

24. Asociaţia Euro-Invest Căuşeni 30.08.2005 Andrian Rodica Promovarea valorilor civile

25. Asociaţia părinţilor de la liceul „Alexei Mateevici”

19.11.1999 Pătrîngel Mihail Susţinerea materială

26. Asociaţia Psihologilor din judeţul Tighina 26.08.1999 Popov Ludmila Asistenţă psihologică

27. A.O. „Curcubeu-Căuşeni” 14.10.2012 Or. Căuşeni

28. Centru de business, informaţii şi marketing Căuşeni

06.12.2004 Sergiu Rusu Dezvoltarea sectorului agroindustrial

29. Centru de Cultură şi Asistenţă Didactică „Casa 24.08.2002 Ostaş Vladimir Realizarea revederilor

72

Nr Denumire Data înregistrări

Preşedinte Scop

Limbii Române” Căuşeni legislaţiei lingvistice

30. Centru de informare şi dezvoltare „Timpul Tău” 8.05.2002 Ciobanu

31. Centrul de Drept Causeni 2006 Oborocean Elena Drepturile omului

32. Clubul Veteranilor sportului din or. Căuşeni 25.05.2001 Fachira Nicolaie Sport

33. Federaţia de fotbal a judeţul Tighina 19.11.1999 Sandu Nicolaie Sport

34. Federaţia judeţiană de lupte Tighina 28.06.2001 Musteaţă Filip Sport

35. Filială Căuşeni a Comunităţii republicane a Nemţilor din Moldova

06.06.2005 Eremeev Vasile Apărarea drepturilor nemţilor domiciliaţi în

Moldova

36. Filiala Organizaţiei Obşteşti „Republica”, plasa

Căuşeni

23.03.2000 Plămădeală Mihai

37. Filiala Organizaţiei Obşteşti „Umanitate” în

judeţul Tighina

24.09.1999 Palii Eugeniu Ajutor medical

38. Instituţia obştească „Centru de Informare,

consultanţă şi marketing Tighina”

28.11.2000 V. Mîrzenco Asistenţă consultativă

39. O.O „Asociaţia Medicală Judeţeană Esculap” 10.10.2002 Ciobanu Ion Medicină

40. O.O „Service Agroinform” 14.12.2001 Şveţ Nadejda Asistenţă informaţională

41. ONG Genius Grup 2006 Ostaş Olga Tineret

42. Organizaţia raională Căuşeni a Societăţii

„Cernobîl”din Moldova

11.03.2004 Armaş Dumitru Acordarea ajutorului

persoanelor care au suferit în urma catastrofei

43. Organizaţia Teritorială de Tineret UTCM 14.12.2001 Mascovciuc Serghei

Dezvoltarea multilaterală

Anexa nr. 6. Caracteristica cazangeriilor şi masa emisiilor în aerul atmosferic, anul 2015

Denumirea

întreprinderii

(localitatea,

amplasamentul)

Nr

caz

ang

erii

Numărul de

centre

termice

(cazangerii)

la balanţă

Numărul de

cazangerii cu

utilizare a

combustibilului

Cantitatea de

combustibil

utilizat, anul 2015,

tone

Tone/ an

Masa

em

isii

lor

(to

ne/

an

)

CO

SO

2

NO

2

Su

bsta

nţe

So

lid

e

Hid

ro

ca

rb

uri

73

prim

ării

lor

ag

en

ţilo

r

eco

no

mic

i

Co

mb

. so

lid

Păcu

ră/

Mo

torin

ă

Gaze

natu

rale

Co

mb

. S

oli

d

t/an

Păcu

ră/

Mo

torin

ă

t/an

G

aze

natu

rale

mii

m3

Sectorul Agroindustrial

SA Elevatorul 1 1 1 282 2,321 0,657 2,978

SA Seminţe Agro 1 1 1

SA BTA -36 3 3 3 8 0,066 0,019 0,085

ÎM Tigina Vin 4 4 4

ÎCS Suvorov Vin 2 2 2 85 0,7 0,198 0,898

SA Succes 3 3 3 17 0,14 0,04 0,18

SA Fabindlapte 1 1 1

SA Orxei Vit 1 1 1 701 5,769 1,633 7,402

SRL Navi Plus 1 1

COOP Tighina 7 1 6 86 0,708 0,2 0,908

ÎS Calea Ferată 7 4 3 45/12 36 0,408 0,119 0,134 5,539 0,007 6,207

SRL Ecoprodrosmol

1 0/1 0/3 0,15 0,151 0,007 0,203 0,511

SA Drumuri Căuşeni

1 1 0/24 4 0,417 0,019 0,058 0,494

SA Moldtelecom 1 1 9 0,074 0,021

0,095

TOTAL sector 34 16 5 0/1 28 42/14 0/3

122

8

10,75

3 0,27 2,93 5,8 0,01

19,7

6

Sectorul

termoenergetic

Direcţia

învăţămînt 53 53 5 48 194/54 577

15,27

4 9,778 1,795 13,24

40,09

1

Centrul medicilor

de familie 23 23 7 16 117/45 57 7,027 5,897 0,411 8,017

21,35

2

74

Primăria 9 9 9 128 1,05 0,297 1,347

Spitalul raional 1 1 1 99 0,766 0,289 0,069 0,021 1,145

Azilul de bătrîni 1 1 1 71/49 4,327 3,578 0,177 4,918 13

Şcoala

polivalentă 1 1 1 46 0,411 0,099 0,002 0,008 0,52

Biroul vamal 3 3 1 2 15/18 43 1,381 0,756 0,039 1,057 3,233

Instituţii publice 16 16 16 338 2,782 0,788 3,57