'elBIJAlsrU JOIIJrurnq

eunsp ecnps rs rr^ JoleusrrrEEJo I? IS ?Irusec? rolliuenlllsuo3 Iruqmgca psulpoT 'ntpour uI ?snpoJ}ul

,erec 1$erqll nes gcluoJ 'Ecnurs1 'glugzluol iErnr.,E,*o'4cele efelpeJ 'etEleuo op IJo uode'r

ep EguoJ qns nes gseom1 'Eplt{cII'Epllos EIIiloJ qns le.rederd'piuelsqns ocuo else PUDnpd

luBnlod

'elsruro ep

osrns ep rolrmdruE ole nBS olsnpl^Ipul rolesms olrinqlJluoc p8upslP es Es IIqIsod lersueE uJ elso nu

erec BI piuslsrp o nl fr15 qn p*l"licrpsrrntpsndns-guoz o-DuJ sJEo&ImPp elcoJe em or"3 tS 1e$ mtm

, "lnrrlri*

p4c1pslmg p.nd^. suoz uI Ielir€d nes Ielol psuudnc else gclzg Psrns IerEc e EcFeJsoulle

eerenlod gz€eu1lIeseP ,.lE1ml aiuelslp ed prerluo{IslI€J} PclJoJsoIII}e emnlod" elssrdxs -

lsues tselocn.rl p.rr1.io1p.r1g ..'F";solr4?luBnlo-d" erssrdxe 'ro1Em[uocu1

,,'lnlpow s1e erurlrEel Irpzl,,n etle IS iueulirEe ep ellrol?^ gcsesqnEpd 9s nes ereEqle Ecnpe

ps rS sleuelelu elmrmq ezeJolJolep ps orolourelslsoco tS sct8olotq JolesJnseJ ezeunEp 9s ornlnuro

ueln,*ups locued ug gund ps EJn1eu "p pnr"o,, eunllce o nu sJec orEreue nus siuelsqns ep 'lco4pul n€s

lceqp 'ruo e4qc ep pJeJsoII4B uU €eJecnpor1ul Ez€ouuesep 66pcuaJsou43 srenlod" erssrdxe -^

ieOrlg 'ru es8elurrd erugruog op Plecgpet'6L6I elrqtuelou tI el B^eueg BI

?preqcu[, l*un1 aluo w W"ii' i,ntgo 4sui a- a4ta{s oruw u rpnpd o tdnso nllua *uo 3 Insues uI.mlnlpetusleour4rEelIJpzIFnequlSoIIJmeJeuIqezenufiulpEs6EIsIJol"uI

eelelsudord rS eleruelsrsoce oecr3ololq elesm."r'trtrtip"teri 9s 'tnlntuo ,ol,ryIrys locued u1,tmd ps

gmteu ep .ereolpruplga elceJe .,'r ,rarc,r"tro sfuelsqns Jotm 3 '1cerlpu1 nes lce4p 'ntpeur uI tuo eJ}Ec

ep orocnpo4ul ecrro pulg "c

gllugep else Datonloa'286t utp Pa4uory q ap a1ly8ay u1

r{ m.,.rpo.o rrlpzr,on e erecrpsrdurl o nes ele,orIe}ep " ,=;;'#lti'J#ir'"JifiH; r-,#t{l?ii-!il

$q{*3.rnr)iS "ueurn $qryups trctpnlerd ecnpe t]r-od emc luenlod lntm u P]cerlpul ms Etrcerlp

,"irJr,poa,rr,, glurzetd"i n"*.1o0 ornlnrpaur e{colord pur,rud 9002/961 'tu 'D'n'O trI^l4od

erBnlod

.66ro^eu pdnp 'p1ue1e ereuorlse? o nes aJecgtueld o--4ulrd ereoln,r tS eluezerd rolttiereue8

InsoJalul ug'eletelord slnqog ol3m13u Jolotuolslsooe ele e^qaluozoJdsr slsueollueSe llqesoop

poru uJ 'tf ermej: iS nrog 't f,ryorqA 'ede '1nree Alsnlsul 'rn1nqo1E ole a,)t,nu a,astnsay"

:rolgrnluocul Inrpew erorTsum l3 ulelord e ep ruo IruE3olJ €IrolBp leurulcord e 'ZL6lur.p

nlpol [ ru]uod el1un'ro1r,*ffi raiuue;uo3 Iruplc u1 pleldope 'ut1ot4ytotg o7 ap ollotopao':-if"ifri

n iS pfr,*"ioi8 'E rnrtoe 'grelos arEreue - ellqeztndeul eloc Alsnlcul

?cqeql*s Brm,, .grog ,1os ,tee'pde - e-lqereusEer 'gisog Illqpsnquoc ts alereuru - ollqersue8ereu

esmseJ :grreun BelBilABce uI o11soloJ U tod 3c _Inlnlpeul ele elemlsu lolaluetuele ee1eg1"lol

ueEsleiul alotruDu ,,irnru, uFd ,1np1psur e$celord punud 9002/s6t '.tu '1'n'o ll^I.4od

elBJnlau esrnseu

'mlntuo ee1eryugs rS eerelsptmq eiuengu-t

1Od erec ell{rpuoc rs ttfsur ?e}e}II€C oelenlrrrds ts elerrsleur IJoIBA elelm AIsnIcq 'louelua opJeulnuo

oleluo.oelo p,gzu*dnc 'etrn$cerelul uI elemlsu ele.,,e*I. 'tin efeiu* tS urncerd oecrueErouu tS

ecrueEro elrrJeleur e1eo1 .ecuegso6le

"1!*1na. s1uo1 'ppfestsd s1e ecpslJo]ceJec elelcedse '1n1osqns

.1n1os oede .1ruee :raJJaI elg elemlsu i1.r"*t1t rS rrilpuoc ep Inlqur€srlr- glanzatdet rutpary

nlpetr tr

Curs 1

05.10.2012

Introducere

Definitia dreptului mediului:

Dreptul mediului inconjurator reprezinta ansamblul normelor juridice ce reglementeaza

raporturile sociale privind atitudinea oamenilor fata de mediul inconjurator in principal, relatiile legate

de protectia, conservarea si ameliorarea mediului in scopul realizarii dezoltarii durabile.

Dezvoltarea durabila inseamna dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezente fara a

compromite realizarea necesitatilor generatiilor viitoare. (OUG 195/2005)

Obiectul dreptului mediului:

Obiectul dreptului mediului il reprezinta relatiile sociale referitoare la protectia, conservarea

si/sau dezvoltarea mediului inconjurator in scopul realizarii dezvoltarii durabile.

Mediul inconjurator reprezinta tot ceea ce ne inconjoara.

Art. 1. - (1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice

privind protectia mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor si elementelor

strategice care conduc la dezvoltarea durabila.

(2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul,

subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice si

anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate

anterior, inclusiv unele valori materiale si spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta

bunastarea si sanatatea omului.

Caracteristicile mediului inconjurator:

1. Trebuie inclusa notiunea de mediu inconjurator alaturi de elementele naturale ale mediului si

elementele antropice in interactiunea si interdependenta lor.

2. Raportam notiunea de mediu la scopul normelor juridice de protectie a mediului (punem

accentul pe acele aspecte ce pot fi protejate prin adoptarea de norme juridice)

Obiectul dreptului mediului:

1. Protectia mediului: presupune stabilirea de obligatii privind utilizarea rationala a resurselor

naturale si combaterea efectelor poluarii.

- Majoritatea normelor de mediu sunt norme de protectie

- Elementele mediului sunt resursele si au valoare economice

2. Consevarea mediului: stabilirea unor obligatii privind mentinerea sau reproducerea calitatii

mediului sau factorilor de mediu prin instituirea unor masuri speciale de conservare, ocrotire

in starea lor actuala.

- Exista mai putine obligatii de conservare

- Acestea au ca scop mentinerea anumitor factori ai mediului in starea lor actuala deoarece

au o valoare economica (data de importanta lor naturala, istorica, culturala etc) sau

datorita pericolului de disparitie

Caracterele dreptului mediului:

1. Reprezinta in acelasi timp o ramura speciala de drept

2. Are caracter orizontal – influenteaza toate ramurile de drept

Art. 11 TFUE – Cerintele de protectie a mediului trebuie integrate in definirea si punerea in aplicare a

politicilor si actiunilor Uniunii, in special pentru promovarea dezvoltarii durabile.

Carta Drepturilor Fundamentale art. 37 Protectia mediului – Politicile Uniunii trebuie sa prevada un

nivel ridicat de protectie a mediului si de imbunatatire a calitatii acestuia, care sa fie asigurat in

conformitate cu principiul dezvoltarii durabile.

Curs 2

12.10.2012

Caracterele Dreptului Mediului

1. Caracterul de noutate al dreptului mediului

Dreptul mediului este o ramura noua de drept, primele reglemenatri au aparut dupa 1970, iar noul

fundament al dreptului mediului se construieste dupa 1991.

Dreptul Mediului foloseste tehnici si intrumente din alte ramuri de drept.

Se apeleaza la raspunderea civila, penala, contraventionala; aceste dispozitii generale sunt

particularizate si se aplica in raport de specificul dreptului mediului; in materie de protectie a dreptului

exista reglementari specifice in ceea ce priveste prevenirea si repararea prejudiciului de mediu.

Dreptul mediului a aparut numai dupa ce au fost constientizate problemele de mediu, dupa 1960;

punctul de nastere al acestei ramuri a avut loc in 1972, la Conferinta Mondiala al ONU de la

Stockholm cu privire la mediu, unde a fost adoptata si Declaratia, cu valoare de soft-law, care a marcat

tendintele de dezvoltare a dreptului mediului.

In 1992, a avut loc Conferinta Mondiala a ONU de la Rio, care a adoptat o declaratie care sta la baza

dezvoltarii dreptului mediului, pune bazele dezvoltarii durabile. A mai avut loc in 2002 o conferinta la

Johannesburg.

A avut loc Conferinta Mondiala a ONU cu privire la dezvoltarea durabila din 2012 de la Rio, cu

privire la probleme de mediu, insa nu au fost implementate noutati, dar s-au diversificat opiniile

statelor membre dpdv economic si politic, care au dus la o lipsa de consens, au impiedicat la nivel

mondial adoptarea de tendinte unitare.

Tema seminar: declaratie de la Stockholm, Rio si Johannesburg.

2. Caracterul dinamic al dreptului mediului

Este firesc sa fie asa deoarece apar din ce in ce mai multe probleme legate de mediu, mai ales in

mediul urban.

3. Caracterul national, international, comunitar (regionala)

Masurile prin natura lor au caracter national, international, comunitar.

Dimensiunea comunitara – toti cetatenii UE au dreptul la un nivel egal de protectie.

Si reglemenatrile internationale si cele comunitare presupun transpunerea in dreptul national.

Unele caractere ale mediului au o dimensiune nationala.

3. Caracterul preventiv

Fara a se neglija importanta sanctiunilor, dreptul mediului are un caracter preventiv.

Majoritatea normelor dreptului mediului sunt norme de prevenire.

Prejudiciul de mediu este foarte greu de acoperit, repararea in natura este foarte greu de realizat.

Sanctiunile de drept se aplica atunci cand aceste norme cu caracter preventiv sunt incalcate.

4. Influenteaza si este influentat de celelalte ramuri de drept

In dreptul privat, numeroase instituitii din NCC, precum raspunderea civila delictuala, buna vecinatate

au aplicabilitate in dreptul mediului, iar dreptul mediului influenteaza la randu-i aceste institutii,

avandu-si origine de natura ecologica.

5. Caracter interdisciplinar

Dreptul mediului foloseste instrumente, notiuni, parghii nu numai din alte ramuri de drept, ci si din

alte domenii: economic, stiintific etc.

6. Are ca finalitate promovarea dezvoltarii durabile

7. Normele de dreptul mediului au caracter imperativ de ordine publica

Normele dreptului mediului protejeaza un interes general.

8. Caracter mixt de drept public si drept privat

Majoritatea normele sunt de drept public, insa cea mai buna solutie este cea de intarire a actorilor de

drept privat.

Izvoarele dreptului mediului

1. Caracter eterogen

Se regasesc in numeroase reglementari nationale, internationale si comunitare, acte de soft-law

avand ca scop protectia mediului, precum si in reglementari, in dispozitii din alte ramuri de drept ce

contin prescriptii care intereseaza protectia mediului (NCC).

2. Caracter tehnic

In ansamblul normelor care au ca scop protectia mediului, din punct de vedere cantitativ un

rol important il au normele care contin prescriptii de tip tehnic, de exemplu norme standard de calitate

a apei, aerului, folosinta terenurilor agricole etc. Aceste prescriptii tehnice au si caracter juridic

deoarece sunt incorporate in norme juridice, nu sunt simple recomandari.

Actele normative privind protectia mediului au in general o structura specifica, cu doua parti:

a. partea generala - ce cuprinde norme juridice clasice cu dispozitie si sanctiune; aceste norme

juridice au ca obiect obligatii generale de a face si de a nu face.

b. anexe - in care sunt cuprinse norme tehnice ce reprezinta continutul concret tehnic al

normelor generale din prima parte.

Ca tehnica legislativa in dreptul romanesc nu este in general respectata, dispozitiile cu caracter

tehnic sunt cuprinse de obicei nu in anexe, ci in acte normative cu forta juridica inferioara (HG, ordine

etc).

Enumerare izvoare:

- Actele internationale in materia drepturilor omului – CEDO art. 2, 3, 8, art. 1 din Protocol,

art. 6 act aditional.

- Conventia de la Aartus din 1998 privind accesul la informatie, participarea publicului si

probleme de justitie cu privire la mediu.

Art. 148 alin. 2 prevederile tratatelor constitutive ale UE + Carta Drepturilor Fundamentale si celelalte

reglementari comunitare obligatorii care au prioritate fata de dispozitiile nationale cu dispozitii

contrare (Regumamentul 1829/2003 privind produsele alimentare si produsele modificate genetic)

Art. 35 Constitutia Romaniei – dreptul la un mediu sanatos

art. 44 alin. 7 din Constitutia Romaniei, art. 135 alin. 2 lit. d, e, f

Reglementare cadru: OUG 195/2005 privind protectia mediului, modificata si republicata

Curs 3 19.10.2012

OUG 195/2005

-tendinta este de a se crea un Cod al mediului care sa cuprinda toate dispozitiile in materie

-reglementarea cadru are caracter eterogen

parte generala-principiile dreptului mediului, rolul ONG-urilor, reglementarea activitatilor cu impact

asupra mediului, sanctiuni etc

parte de dispozitii generale privind protectia factorilor de mediu

-exista legi speciale privind protecta diferitilor factori de mediu etc

-raportul dintre legea generala OUG 195/2005 si legi speciale- legea cadru trebuie aplicata pornind de

la caracteristicile OUG din 2005 care are un caracter eterogen. Nu reprezinta un adevarat cod al

mediului, reunind intreaga legislatie privind protctia mediului, ci contine:

1.Dispozitii generale privind protectia dreptului mediului , aplicabile si in cazul in care factorii de

mediu sunt protejati prin legi speciale-principiile, garantiile privind dreptul la un mediu sanatos,

sanctiuni etc

In ceea ce priveste aceste dispozitii generale, reglementarile din legile speciale se completeaza cu cele

din reglementarea generala daca nu exista dispozitii speciale contrare sau specifice.

2.Dispozitii speciale privind protectia anumitor factori de mediu care se completeaza cu dispoztii

speciale.Legile speciale nu contin in fapt dispozitii contrare celor din legea cadru (au caracter general),

ci concretizeaza dispozitiile generale, reprezinta completari ale dispozitiilor acestora.

Legea cadru se completeaza cu dispozitiile din legile speciale.

OUG 195/2005 unifica , asigura coerenta aplicarii dispozitiilor cu caracter special.

Conventiile internationale-bi- sau multilaterale

-aceste conventii au ca scop protectia mediului, altele in materia drepturilor omului

-exemplu

Conventia de la Geneva din 1979 asupra poluarii tranfrontiere pe listante lungi

-conventiile internationale multilaterale pot fi globale sau regionale

-ca si caracter general,in doctrina, majoritatea conventiilor multilaterale in domeniu sunt criticate

deoarece consacra numai reguli generale (considerate in doctrina a fi, mai degraba, in concret

dispozitii de soft law pentru ca au caracter prea general si nu contin dispozitii tehnice care ar fi mult

mai eficiente)

-Exista totusi tendinta ca in anumite domenii sa fie adoptate ulterior protocoale care contin obligatii

concrete-Conventia de la Geneva din 1979 in baza careia au fost adoptate 8 declaratii care contin

obligatii pentru statele semnatare

Hotarari de Guvern

Ordine ale ministrilor; ordine ale Ministerul Mediului-autoritatea centrala competenta in protectia

mediului

-Ordine comune si ordine speciale ale autoritatilor centrale cu atributii specifice

-ordine comune:Ministerului Mediului si al Sanatatii cu privire la nivelul de zgomot admisibil

etc

-ordine specifice: ordine ale Ministerului Transporturilor etc

Acte ale autoritatilor publice locale - hotarari ale CL in exercitarea atributiilor ce le revin in

protectia mediului si de CJ sau CGMB in temeiul legii 215/2001 care da autoritatilor publice locale

competente in materia protectiei mediului

-Dispozitii din alte domenii care nu au ca scop principal protectia mediului, dar contin norme care

asigura protectia mediului -NCC

-art 20 Constitutie-OUG 195/2005 contin dispozitii cu aplicabilitate directa si altele fara aplicabilitate

directa

-exista doar doua conventii importante in domeniul mediului -Conventia Europeana a Drepturilor

Omului si Conventia de la Aarhus

Doctrina si jurisprudenta

-ca regula generala, nu sunt izvoare de drept in sens formal, dar joaca un rol foarte important in

materia mediului pentru ca normele dreptului mediului au un caracter abstract, tehnic si eterogen

-numeroase cazuri s-a ajuns mai rapid la solutii de protectie a mediului prin interpretari doctrinare si

jurisprudentiale decat pe cale legislativa

ex: Constitutia Romaniei inainte de 2003 nu prevedea in mod expres dreptul fundamental la un

mediu sanatos, dar era recunoscut in doctrina si in jurisprudenta prin interpretarea altor dispozitii ale

Constitutiei

-in sistemele de drept de sorginte continentala, jurisprudenta nu este izvor formal de drept

-in anumite cazuri , jurisprudenta reprezinta izvor de drept si in sistemul nostru de drept-jurisprudenta

CEDO , Recursurile in Intersul legii si hotararile CCR

-CEDO subliniaza necesitatea previzibilitatii jurisprudentei-cele mai multe condamnnari ale Romaniei

au fost argumentate pe considerentul ca jurisprudenta a fost contradictorie, nu oferea previzibilitate

Izvoarele de soft law

-nu au carater obligatoriu dpdv formal

-sunt urmate de adoptarea de reglementari obligatorii dpdv formal prin adoptarea de conventii si pe

cale jurisprudentiala

- Declaratiile de la Stockholm si de la Rio au devenit prin preluare legislativa sau interpretarea

jurisprudentiala au devenit izvoare formale de soft-law

-hotararea Tataru vs Romania-Declaratia de la Rio este enumerata printre izvoarele de drept in

domeniul dreptului mediului

Acordurile de mediu

-sunt incurajate si la nivelul UE si la nivel international, facandu-se referire la ele si in ultimile

programe de actiune la nivelul UE-Programul 5 si Programul 6

Acordurile de mediu sunt intelegeri incheiate in principal intre agentii economici/intreprinderi si, de la

caz la caz, autoritati si ONG-uri, prin care sunt asumate obligatii de mediu

-sunt incurajate si se aplica deoarece agentii economici aplica , in acest fel, de buna voie obligatiile

respective

-regula generala este ca aceste acorduri nu pot sa contina obligatii de protectie sub nivelul celor

prevazute in normele imperative, care , prin aceste acorduri, devin norme imperative minimale

-prin aceste acorduri, agentii economici aplica standarde mai ridicate decat in alte acte normative

-statul este un mediator care trebuie sa permita adoptarea acordurilor de mediu

-standardele de mediu ar trebui adoptate de Parlament , ar trebui sa se ajunga la o regula prin

participarea intreprinderilor pentru ca ,astfel, ei ar putea sa aplice mai usor acordurile de mediu

- pentru buna functionare , concurentiala a pietei unice, in UE sunt interzise ajutoarele de stat

-exista 2 acte care sunt importante la UE

Comunicarea Comisiei Europene din 2002 cu privire la acordurile de mediu-trebuie incurajate

acordurile de mediu pentru ca aasigura eficienta prin abordarea proactiva din partea intreprinderilor,

este mai eficienta aplicarea din partea intrepriderilor si se ating mai usor obietivele de mediu

-acorduri autoimpuse-trebuie sa indeplineasca anumite conditii-trebuie respecat

caracterul imperativ al dispozitiilor din UE(inclusiv cele cu privire la ajutorul de stat) si din dreptul

international si trebuie sa respecte dispozitiile Conventiei de la Aarhus si sa fie supuse controlului

judiciar la nivel comunitar si international

Dispozitiile in materie de ajutor de stat si de concurenta sunt prevazute in acte comunitare, ajutoarele

de stat pot fi acordate numai in conditiile dispozitiilor comunitare

Principiile dreptului mediului

-art 191, alin 2 TFUE, art 3 OUG 195/2005-

!!!!identificarea principiilor in declaratia de la Rio

-principiile si elementele strategice care stau la baza prezentei ordonante sunt

1.principiul integrarii cerintelor de mediu in celelte politici sectoriale

2.principiul precautiei in luarea deciziei

3.principiul actiunii preventive

4.principiul retinerii poluantilor la sursa-interzicearea poluarii

5. principiul poluatorul plateste

6.principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelro in cadrul bio....

7.utilizarea durabila a resurselor naturale/principiul dezvoltarii durabile

8.informarea si participarea publicului la luarea deciziilor si accesul la justitie in problemele de

mediu(reprezinta si un principiu, dar si garantii privind dreptul la un mediu sanatos)-Declaratia de la

Rio din 1992

9.dezvoltarea colaborarii in domeniul mediului

Curs 4 26.10.2012

Principiile dreptului mediului se aplica si se interpreteaza in mod corelat.

1.Principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale (art 3, lit a, OUG

195/2005)

-nu se poate realiza o protectie efectiva a mediului doar prin norme de drept, actiuni, politici,

specifice dreptului mediului

-fundamenteaza inclusiv caracterul orizontal al dreptului mediului

-este enuntat in art 11 TFUE si in art 3 , lit a) OUG 195/2005

2.Principiul poluatorul plateste

-sediul materiei: Declaratia Consiliului Europei din 1978 privind lupta impotriva poluarii

atmosferice , apoi a fost preluat de Organizatia de Cooperare si Dezvoltare economica

Declaratia de la Rio-1992

-este prevazut expres in art. 191 alin 2 TFUE si in art 3 , lit e) din OUG 195/2005 si in

numeroase conventii internationale etc

-este firesc ca acela care cauzeaza poluarea si care indirect obtine profit trebuie sa suporte

riscurile legate de poluare

-din punct de vedere al teoriei economice ,acest principiu presupune:

costurile externe care insotesc productia trebuie sa fie internalizate , adica sa fie luate

in calcul in costurile de productie

din punct de vedere economic, aplicarea acestui principiu contribuie la sporirea

calitatii bunurilor si la economisirea de resurse - se produc beneficii economice pe

termen lung

bunuri care in trecut se considerau ca nu au valoare de intrebuintare si nu necesita

cheltuieli pentru a fi reproduse cu insusirile lor initiale (aer, apa , flora, fauna etc) intra

, in prezent, in categoria resurselor care costa , au valoare

-prin resurse se inteleg si resursele regenerabile pentru care timpul de refacere este foarte lung

si cele neregenerabile

-fundamentul principiului rezulta si din dreptul fundamental la un mediu sanatos , persoanele

particulare neputand fi obligati sa suporte nici direct, nici indirect (prin subventionarea din

fonduri publice a cheltuielilor de poluare) consecintele degradarii mediului de catre poluant

-in plan juridic, principiul influenteaza materia raspunderii civile si produce 3 consecinte:

definirea notiunii de prejudiciu ecologic in sens specific (respectiv autorul trebuie sa

suporte si cheltuielile legate de prevenirea poluarii si pe cele de limitare a efectelor

poluarii)

a determinat adoptarea unor reglementari speciale in materie, specifice repararii si

prevenirii prejudiciului de mediu-OUG 68/2007 cu privire la prevenirea si repararea

prejudiciului asupra mediului

influenteaza raspunderea civila in general

-in sens restrans, principiul poluatorul plateste presupune eliminarea subventiilor destinate

protectiei mediului , astfel incat costurile legate de poluare sa fie suportate de catre cel care o

cauzeaza si nu de catre societate.

-de lege lata, ajutoarele de stat pentru protectia mediului pot fi acordate in Romania numai

potrivit regulilor comunitare -in prezent sunt in vigoare reglementarile Comisiei din 2008 care

prevad expres conditiile in care pot fi acordate ajutoare de stat pentru protectia mediului

-pentru situatii in care sunt depasite normele imperative

-pentru studii de mediu, pentru economisirea energiei

-pentru relocalizarea intreprinderilor , pentru reabilitatea siturilor contaminate(numai

in situatia in care autorul poluarii nu poate sa fie indentificat sau nu poate suporta costurile de

realibitare)-prezinta importanta raportul dintre principiul poluatorul plateste si garantarea

dreptului fundamental la un mediu sanatos

-aplicarea principiului poluatorul plateste nu inseamna din punct de vedere al protectiei

drepturilor omului ca autoritatile nu au obligatia de a garanta dreptul la un mediu sanatos

-acestea au obligatii pozitive de a lua masurile necesare pentru asigurarea unui mediu sanatos

-numai daca autorul poluarii nu poate fi identificat , autoritatile au obligatia de a inlatura

efectele poluarii

-trebuie gasite instrumentele-mijloacele legale si cele legate de aplicarea acestora care sa

permita indentificarea poluatorului si obligarea lui sa suporte costurile legate de poluare

-principiul se aplica nu numai in dreptul intern , ci si in dreptul comunitar si in dreptul

international

3. Principiul actiunii preventive

- expres consacrat de art. 3 lit. C OUG 195/2005;art. 191 TFUE si numeroase conventii

intrenationale

Fundamentul :

- este mult mai eficient sa previi prejudiciul de mediu decat sa-l repari, mai ales ca in

acest domeniu in numeroase cazuri, repararea in natura este practic imposibila.

Dimensiunile/ Consecintele:

1. se reflecta in primul rand in chiar scopul normelor de protectia mediului, majoritatea

normelor de mediu au caracter preventiv si imperativ.

2. in plus, in sens restrans, principiul presupune un control juridic prealabil al autoritatilor

inca inainte de inceperea oricaror actiuni, activitati, planuri, proiecte care pot avea consecinte

asupra mediului.

Dpdv juridic, aceasta se traduce printr-o autorizare prealabila a activitatilor cu impact asupra

mediului. OUG 195/2005 – defineste acest mecansim – reglementarea activitatilor cu impact

asupra mediului.

Autorizarea activitatilor, in sens larg, cu caracter prealabil, are la baza inclusiv o evaluare a

impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezinta o expertiza

tehnica de specialitate care previzioneaza efectele viitoare ale unei activitati, proiect asupra

sanatatii oamenilor si a mediului.

Principiul se aplica in acest sens si in plan international daca proiectul sau activitatea propusa

a fi desfasurata are posibil impact transfrontalier- ESPOO 1991.

3. Principiul presupune activitati de planificare

4. Supravegherea calitatii mediului pt identificarea si prevenirea riscurilor, supraveghere care

se realizeaza atat de titularul activitatilor, cat si de autoritati.

4. Principiul precautiei in luarea deciziilor:

Este afirmat expres in OUG 195/2005, Declaratia de la Rio din 1992 si in art. 191 alin. 2

TFUE.

Este un principiu cu caracter decizional, continutul lui este inteles si aplicat diferit in doctrina,

jurisprudenta, in actele internationale.

In sensul Declaratiei de la Rio, principiul justifica luarea de masuri chiar si atunci cand din

date stiintifice nu rezulta cu exactitate daca o activitate este periculoasa pt mediu. Atunci cand

datele stiintifice sunt neconcludente in ceea ce priveste efectele unor activitati asupra

mediului si a vietii si sanatatii omului, decizia de mediu trebuie sa fie in sensul neinceperii

activitatii. Aceasta deoarece, pericolul inceperii unei activitati cand datele stiintifice sunt

neconcludente e prea mare pt a se risca o decizie care se poate dovedi ulterior gresita.

La nivel comunitar, principiul precautiei este afirmat in TFUE, iar continutul lui este

determinat in Comunicarea Comisiei din 2 feb. 2000 cu privire la principiul precautiei.

Potrivit acesteia, principiul precautiei poate fi invocat atunci cand un fenomen, un produs sau

un proces poate avea efecte periculoase identificate printr-o evaluare stiintifica si obiectiva,

iar aceasta evaluare nu permite determinarea cu suficienta certitudine a riscului.

Aplicarea principiului este justificata daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

- identificarea potentialelor efecte negative

- evaluarea datelor stiintifice disponibile

- gradul de incertitudine stiintific

Se aplica in plus regulile generale privind gestionarea riscului, in principal, proportionalitatea

masurilor adoptate, nediscriminarea, coerenta masurilor adoptate, examinarea avantajelor si a

costurilor in caz de actiune sau inactiune.

Ca regula generala, consumatorii si asociatiile sunt cei care trebuie sa probeze pericolul, cu

exceptia cazurilor expres prevazute: medicamente, pesticide etc. Totusi in unele actiuni, i se

poate solicita producatorului sa demonstreze lipsa pericolului.

Abordarea comunitara din 2000 este criticabila, iar sensul ca principiul este mai larg detaliat

in jurisprudenta din dreptul comunitar. Critica vine din faptul ca o conditie se refera la

evaluarea stiintifica a riscului in caz de actiune sau inactiune, dar se poate referi si la sarcina

probei.

5. Principiul dezvoltarii durabile:

Presupune ca dezvoltarea economica trebuie sa acopere necesitatile prezente fara a

compromite insa posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile cerinte. Inseamna

asigurarea unei folosinte prudente, rationale a resurselor, luandu-se in considerare si interesele

generatiilor viitoare.

A fost afirmat mai intai ca principiu al dreptului mediului si a evoluat spre scopul dreptului

mediului. – art. 11 TFUE, Declaratia ONU din 2012 de la Rio cu privire la dezvoltarea

durabila.

6. Principiul retinerii poluatilor la sursa (principiul interzicerii mediului):

Are caracter intern si international, se reflecta in caracterul preventiv si imperativ al normelor

de protectie a mediului care stabilesc obligatii specifice imperative pt toti cei care desfasoara

activitati cu impact asupra mdiului.

Afirmat expres - OUG 195/2005 si art. 191 alin. 1 TFUE.

Curs 6 09.11.2012

Dreptul fundamental la un mediu sanataos

In prezent, dreptul la un mediu sanatos este recunoscut in numeroase documente internationale,

precum si in legislatiile nationale.

Declaratia de la Stochkolm din 1972 mentioneaza ca omul are un drept fundamental la libertate, la

egalitate si conditii de viata satisfacatoare , intr-un mediu a carui calitate , sa ii permita sa traiasca in

demnitate si in bunastare.

Carta Africana a Drepturilor Omului si popoarelor din 1981 proclama in art 24 ca toate popoarele au

dreptul la un mediu sanatos , propice dezvoltarii lor.

Conventia Europeana a Drepturilor Omului nu prevede in mod expres dreptul la un mediu sanatos, dar

jurisprudenta CEDO a stabilit ca deteriorarea mediului poate avea ca efecte incalcarea drepturilor din

Conventie , cum ar fi dreptul la viata privata, de familie si domiciliu, dreptul la viata si dreptul de

proprietate.

ex : In cauza Lopez Ostra vs Spania s-a aratat ca dreptul la un mediu sanatos are legatura cu dreptul la

viata privata , domiciliu si viata de familie , potrivit art 8 din Conventie.

Curtea arata ca atingeri grave aduse mediului pot afecta bunastarea unei persoane si o pot lipsi de

bucuria folosintei domiciliului sau , daunand vietii sale private , fara ca prin acesta sa ii puna in pericol

sanatate.

In toate cazurile, trebuie avut in vedere echilibrul just care trebuie mentinut intre interesele concurente

ale persoanei si ale societatii in ansamblul sau.

In cauza Tatar vs Romania , s-a arata ca societatea Aurul SA Baia - Mare, prin activitatea desfasurata,

poate deteriora calitatea vietii persoanelor , care locuiau in zona , aducand atingere vietii private si de

familie a acestora.

Statul trebuie sa isi indeplineasca obligatiile pozitive de a lua toate masurile pentru a preveni si a

stopa aceasta situatie , ceea ce nu s-a intamplat in cauza.

In cauza Branduse vs Romania, Curtea a aratat, facand referire la principiile sale jurisprudentiale

privind atingerile grave aduse dreptului la viata privata si de familie, ca autoritatilor nu le revine

numai o obligatie negativa de a nu actiona de o maniera sa aduca atingere acestor drepturi , ci si

obligatia pozitiva de a adopta si pune in aplicare reglementarile legale necesare pentru desfasurarea

activitatilor cu impact asupra mediului, in asa fel incat sa fie asigurata o protectie efectiva a

cetatenilor.

Deciziile luate trebuie sa asigure pastrarea unui just echilibru intre interesele concurente si este

important ca publicul sa poata avea acces la concluziile studiilor efectuate.

Curtea a aratat ca spatiul de viata al reclamantului, reprezentat de o celula din penitenciarul in care si-

a executat pedeapsa privatativa de libertate , este afectat de o maniera suficient de grava , care nu

constituie o simpla consecinta a privarii de libertate.

Autoritatile si-au incalcat obligatia pozitiva de a actiona de o maniera care sa duca la rezolvarea

situatiei create ca urmare a faptului ca rampa de deseuri, care a functionat efectiv intr-o anume

perioada in apropierea locului de detentie al reclamantului, a fost folosita in continuare de proprietar ,

fara ca autoritatile competente sa intervina in mod eficient.

Potrivit art 37 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, politicile UE trebuie sa prevada un nivel

ridicat de protectie a mediului si de imbunatatire a calitatii acesuia , care sa fie asigurat in conformitate

cu principiul dezvoltarii durabile.

Potrivit art 1 din Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea

deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu, pentru a contribui la protejarea drepturilor

oricarei persoane din generatiile prezente si viitoare de a trai intr-un mediu adecvat sanatatii si

bunastarii sale, fiecare parte va garanta drepturile privind accesul la informatie , participarea publicului

la luare deciziilor si accesul la justitie in probleme de mediu, conform prevderilor Conventiei.

Consacararea dreptului la un mediu sanatos in legislatiile nationale

Dupa anul 1970, numeroase Constitutii au consacrat sub diferite forme dreptul fundamental la un

mediu sanatos(Constitutiile Portugaliei, Greciei, Braziliei, Bulgariei, Turciei si Romaniei, dupa

revizuirea din anul 2003) .

Unele legi fundamentale consacra expes acest drept, altele stabilesc obligatii ale statului de a proteja

mediul, ceea ce determina recunoasterea indirecta a dreptului cetateanului la un mediu sanatos.

In ceea ce priveste formularea referitoare la acest dret, reglementarile difera.

Unele se limiteaza doar la consacrarea dreptului la mediu , altele califica si starea acestuia (ex salubru,

echilibrat, sanatos, natural, acceptare).

Asadar, cerintele de protectiei a mediului merg de la limita de a mentine viata pana la a asigura o

calitate ridicata a acesteia , un inalt nivel de protectie.

In concret, cel mai important nu este modul in care reglementarea consacara dreptul la mediu , ci

modalitatile in care autoritatile publice asigura efectiv garantarea acestui drept.

In privinta notiunilor de sanatos si echilibrat folosite de art 35 din Constitutia Romaniei, in literatura

de specialitate s-au facut urmatoarele precizari.

1.Termenul "sanatos" se refera la un mediu nepoluat, propuce dezvoltarii fizice si intelectuale a

omului.

Prin aceasta se urmareste apararea integritatii fizice si spirituale a persoanei.

2.Termenul "echilibrat" indica dimensiunea naturala si se refera la un mediu ecologic rational.

Continutul dreptului fundamental la un mediu sanatos

Precizari importante cu privire la continutul dreptului la un mediu sanatos au fost aduse de proiectul de

Declaratie internationala , cu privire la drepturile omului si mediului , adoptat la Geneva in 1994.

Documentul are la baza principiile celor mai importante acte internationale in materia drepturilor

omului, inclusiv principiile din declaratia de la Stochkolm din 1972 , Declaratia de la Rio si Agenda

21 din 1992.

Documentul reafirma dreptul fundamental al omului la un mediu sanatos si accentueaza legatura

acestuia cu celelalte drepturi fundamentale ale omului.

Dreptul la un mediu sanatos presupune, in principal, urmatoarele

1. dreptul de a trai intr-un mediu nepoluat , nealaterat de activitati ce pot afecta mediul,

bunastarea oamenilor si dezvoltarea durabila

2. dreptul la cel mai ridicat nivel de sanatate, neafectat de degradarea mediului

3. accesul la resuse de hrana si apa adecvata

4. dreptul la conditii de locuit , la conditii de folosire a terenurilor si la conditii de viata intr-un

mediu sanatos

5. dreptul la un mediu de munca sanatos

6. dreptul de a nu fi expropriati ca urmare a deciziilor si actiunilor autoritatilor cu privire la

mediu, cu exceptia cazurilor justificate , expres prevazute de lege , cu obtinerea unei reparatii

adecvate

7. dreptul la asistenta , in caz de catastrofa de mediu , naturala sau produsa de om

8. dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si resurselor naturale

9. dreptul la conservarea elementelor reprezentative ale mediului

10. protectia drepturilor populatiei indigene

Garantarea dreptului fundamental la un mediu sanatos presupune , urmatoarele

1. dreptul la informatia de mediu

2. dreptul de a participa la luarea si aplicarea deciziei de mediu

3. dreptul de asociere , in vederea protectiei mediului

4. dreptul la repararea prejudiciului de mediu

5. dreptul de a avea acces la justitie in probleme de mediu

Dreptul la un mediu sanatos presupune in acelasi timp indeplinirea obligatiilor cu privire la

mediu.Aceste obligatii apartin, in primul rand , statelor care trebuie sa ia masurile legale

administrative si orice alte masuri necesare pentru garantarea dreptului la un mediu sanatos.

Aceste masuri trebuie sa aiba ca scop prevenirea degradarii mediului , stabilirea remediilor necesare si

reglementarea folosirii resurselor naturale.

Intre aceste masuri, un loc esential il ocupa autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului, cu

luarea in considerare in mod necesar a evaluarii impactului asupra mediului, participarea publicului la

luarea deciziei de mediu si stabilirea de remedii pentru prejudiciul suferit.

Un rol important il joaca cooperarea internationala si organizatiile internationale. De asemenea, in

continutul dreptului la un mediu sanatos este evidentiata o dimensiune individuala, care implica

dreptul fiecarui individ la prevenirea poluarii, incetarea activitatii care provoaca poluare si repararea

pagubei provenite datorita acestei poluari, dar si o dimensiune colectiva, care implica obligatia statelor

de a coopera in vederea prevenirii si combaterii poluarii , respectiv a protejarii mediului in ansamblul

sau.

Consacrarea dreptului fundamental la un mediu sanatos in dreptul romanesc

Inainte de modificarile din 2003, Constitutia Romaniei din 1991, nu consacra expres dreptul

fundamental la un mediu sanatos , dar existenta acestuia a fost dedusa din recunoaterea unor drepturi ,

cu care prezinta stranse legaturi , precum dreptul la viata, sanatate , informatie , dreptul la un nivel de

trai decent , drepturi rezultand din obligatia corelativa a statului de a asigura refacerea si cototirea

mediului , precum si mentinerea echilibrului ecologic.

Art 5 din fosta lege a protectiei mediului, numarul 137/1995 , abrogata prin OUG 195/2005, prevedea

expres ca statul recunoaste tuturor persoanelor dreptul la un mediu sanatos , mentionad totodata

garantiile acestuia.

Dreptul la un mediu sanatos era recunoscut, in doctrina si in jurisprudenta , de exemplu in Decizia

numarul 112/1997 a Curtii Supreme se arata ca legea 137/1995 consacra dreptul la un mediu sanatos ,

iar pentru apararea acestui drept art 5, alin 1, litera d) garanteaza PF si PJ dreptul de a se adresa direct

sau prin intermediul unor asociatii autoritatilor administrative sau judecatoresti pentru a preveni

situatia care ar incalca dreptul la un mediu sanatos sau, dupa caz, producerea unui prejudiciu, direct

sau indirect.

Dupa revizuirea din 2003, COnstitutia Romaniei prevede expres dreptul la un mediu sanatos in art 35,

cu urmatorul continut: Statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator sanatos si

echilibrat ecologic.Statul asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.PF si PJ au

indatorirea de a proteja si ameliora mediul inconjurator.

De asemenea, art 134 , alin 2, lit e) din Constitutie obliga statul sa asigure refacerea si ocrotirea

mediului inconjurator , precum si mentinerae echilibrului ecologic.

Conform art 5 din OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile

ulterioare, statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic,

garantand in acest scop

1. accesul la informatia privind mediul, cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute

de legislatia in vigoare.

2. dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului

3. dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si

legislatiei de mediu

4. emiterea actelor de reglementare in domeniu-avize, acorduri si autorizatii de mediu

5. elaborarea planurilor si programelor

6. dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului

autoritatilor administrative si /sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu , indiferent

daca s-a produs sau nu un prejudiciu.

7. dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

Curs 7 16.11.2012

Conventia de la Geneva din 1994 a fost terminata prin Declaratia de la Geneva , cu valoare de soft

law.

Cand dorim sa avem o perspectiva ecologista cu privire la dreptul la un mediu sanatos , ne uitam in

Declaratia de la Geneva.Trebuie sa ne raportam la continutul declaratiei, care are caracter evolutiv (cu

siguranta, acesta este si caracterul dreptului la un mediu sanatos).

Accesul la informatia de mediu-reprezinta o arma importanta pentru turisti.

Ca sa vedem continutul dreptului la un mediu sanatos, ne raportam la acte normative , dar si la

jurisprudenta CEDO.

Prioritate au jurisprudenta CEDO si conventia, acest aspect rezulta din Constitutie.

Adesea, condamnarile altor state parti sunt determinate de un cumul de factori, care tin de

circumstantele de fapt ale spetei respective.

De cele mai multe ori, Romania a fost condamnata pentru un cumul de factori si nu pentru ca ar fi avut

reglementari gresite.

In primul rand, se verifica respectarea procedurii si apoi prejudiciul de mediu.Acest lucru se intmapla

deoarece prejudiciul de mediu este mai greu de probat decat respectarea procedurii.

Juriprudenta CEDO, stabileste ca respectarea notiunii de drept fundamental si de garantarea drepturilor

fundamentale ale omului, ca urmare a evolutiei , nu mai inseamana neaparat o obligatie negativa-de a

nu interveni, de a nu incalca dreptul-vezi cauza Tatar vs Romania -obligatia statului era pozitiva.

Asigurarea continutului dreptului dreptului la un mediu sanatos este posibila, in primul rand , prin

respectarea obligatiilor pozitive , deoarece sunt foarte rare situatiile in catre autoritatile statului sa

polueze.

Dreptul la un mediu sanatos presupune si obligatii negative, dar si obligatii pozitive(de a lua toate

masurile pentru ca dreptul unei persoane private sa nu fie incalcat).Majoritatea obligatiilor sunt

obligatii pozitive.

Garantarea dreptului fundamnetal la un mediu sanatos

Notiunea de garantare are 2 sensuri

in sens larg, prin garantare intelegem luarea tuturor masurilor pentru asigurarea dreptului

fundamental la un mediu sanatos-Bulgaria a incalcat aceasta obligatie in 2004 pentru faptul ca

nu a luat masurile necesare pentru incetarea activitatii unui club de noapte al carui zgomot pe

perioada indelungat de timp a adus atingere dreptului reclamantului la viata privata -se tinea

cont si de nivelul maxim de zgomot si de obligatia de a obtine autorizatie; in acest sens trebuie

inteles si art 35, alin 2 din Cosntitutie

in sens restrans, intelegem garantii de ordin procedural; este vorba despre garantiile

preavazut de OUG 195/2005

1. accesul la informatia de mediu

2. dreptul de asociere in vederea protectiei mediului

3. dreptul de a fi consultat in luarea deciziilor de mediu

4. dreptul de a se adresa direct autoritatilor administrative si/sau judecatorului in

probelemele de mediu

5. dreptul la reparatia prejudiciului de mediu

In jurisprudenta CEDO, legatura dintre continut si acesta garantie este foarte stransa , desi teoretic

trebuie facuta distinctia intre ele.

Aceasta garantie permite exercitarea continutului dreptului in conditii optime.

Accesul la informatia de mediu

-in drepul intern isi are izvorul in art 5 din OUG 195/2005

-izvorul garantiilor procedurale este art 20, alin 2 din Constitutie -dispozitiile actelor internatioanle in

materia drepturilor omului se aplica cu prioritate, ceea ce inseamna ca trebuie sa tinem cont si de

izvoarele internationale

Declatia de la Rio-desi este izvor de soft law

Declaratia de la Geneva

Conventia Europeana a Drepturilor Omului

Conventia de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea publicului si accesul la

justitie in problemele de mediu

In concret, in legislatia interna, desi exista dispozitii cu privire la aceste probleme, atat in OUG

195/2005, cat si in acte adoptate in aplicarea ei , chiar OUG 195/2005 trimite in mod direct la art 20,

alin 1 la Conventia de la Aarhus -autoritatea competenta asigura informarea, participarea si accesul al

justitie in problemele de mediu.

-in principiu, ramane art 20 din Constitutie care este temeiul aplicarii Conventiei de la Aarhus

Conventia are 3 piloni

a. accesul publicului la informatiile de mediu detinute de autoritatile publice -transpusa in

dreptul intern prin HG 878/2005

b. stimuarea participarii publicului la luarea deciziilor de mediu-HG 546/2006 -este transpusa

partial; pentru ceea ce nu este transpus, aplicam direct Conventia de la Aarhus

c. accesul la justitie-exista dispozitii si in OG 195/2005 si in HG 878/2005 ; in linii mari, este

asigurat accesul din punct de vedere tehnic

Tot ca izvor de drept al acestor garantii mai regasim

Decizia 2005/307 a Consiliului -si UE este parte in Conventia de la Aarhus; institutiile

comunitare corespund definitiei autoritatilor publice , la fel ca autoritatilor nationale. In

virtututea acestei decizii, si autoritatile comunitare trebuie sa ofere la fel informatia de mediu

HG 878/2005 privind accesul la informatia de mediu care transpune in dreptul intern

Conventia de la Aarhus

HG 878/2005-transpune corect, in opinia ei, Conventia

-se bazeaza pe 2 coordonate

a. raspunsurile ei solicitarile de informatia de mediu-se refera la situatiile in care conventia cere

informatii

b. diseminarea informatiei de mediu-notiunea folosita de HG au o semnificartie foarte larga-

notiune de informatie privind mediul , dar si autoritatile care trebuie sa le ofere

Informatia de mediu

-art 2, alin 1 defineste in mod specific informatia de mediu, indiferent de forma in care exista

ex : -starea elementelorde mediu

-factorii poluanti care afecteaza / pot afecta

-starea elementelor de mediu

-masurile ce afecteaza. pot afecta elementele de mediu

-masuri/activitati destinate sa protejeze mediul

-analizele cost-beneficiu /alte analize si prognoze folosite in cadrul masurilor si activitailor mentionate

anterior

-starea sanatatii si sigurantei umane , inclusiv contaminarea elementelor de mediu

Daca nu ar exista aceasta regelementare, nu am sti ce drepuri avem , nu am sti ce inseamna informatia

de mediu.

Informatia de mediu reprezinta infomatia aflata in posesia autoritatii de mediu si care a fost

elaborata sau primita de la aceasta autoritate (nu este vorba numai despre rapoartele, analizele

facute de ele , ci si despre ecel primite de la poluatori).

Soliciantul informatiei de mediu este orice PF sau PJ -art 2, punctul 5

Informatia de mediu trebuie pusa la dispozitia solicitantilor, fara ca el sa justifice scopul pentru care a

cerut informatia

-nu trebuie justificat interesul

-explicatia este ca daca nu se asigura acest drept , nu se asigura garantarea dreptului la un mediu

sanatos

-titular al dreptului la informatia de mediu este si PJ, ceea ce este extrem de important.

Sunt obligate sa furnizeze informatia de mediu

-autoritatile publice -aceasta notiune este expres determinata de HG 878/2005

-nu intra in acesta categorie numai autoritatile publice in sensul lor administrativ , aici are un sens

autonom, mai larg decat cel din drepul administrativ

Prin autoritati publice intelegem:

Guvernul si alte organe ale administratiei publice

orice PF sau PJ care indeplineste functii publice administrative

orice PF sau PJ care indeplineste responsabilitati , functii in legatura cu mediul care este supus

unui control al autoritatilor publice, in sensul lor administrativ

Informatia de mediu este gratuita -anterior HG erau prevazute niste taxe

-in momentul de fata este gratuita pentru a nu fi o piedica la accesul la informatie

Informatia trebuie pusa la dispozitie, de regula, in forma solicitata

-exceptiile sunt expres prevazute de lege-ex:in alta forma, alt format usor accesibil solicitantului, daca

este mai convenabil pentru autoritatile publice sa o furnizeze in alt format, refuzul de a o furniza in

forma ceruta trebuie obligatoriu motivat

In cazul refuzului de a furniza informatia de mediu, motivarea trebuie facuta in termenul specificat de

solicitant , dar cel mai tarziu in termen de o luna , numai in mod exceptional(in cazurile prevazute de

lege) poate fi prelungit la 2 luni , iar solicitantul trebuie informat drepre prelungire si despre motivele

care au determinat-o.

Cazurile in care poate fi refuzata reprezinta exceptii expres prevazute de lege.

ex:-imposibilitatea materiala a autoritatii de a o furniza-nu detine informatia/ cererea care este evident

nerezonabila

-divulgarea ei afecteaza confidentialitatea ( ex: securitatea publica sau apararea nationala ,

confidentialitatea informatiilor comerciale / industriale atunci cand este prevazut de legislatia nationala

sau comunitara prn protejarea unui interes economic legitim , dreptul de proprietate intelectuala ,

confifentialitatea datelor personale , interesul/ protejarea oricarei persoane ce a oferit informatiile

voluntar daca persoana nu consimte la divulagare)

Aceste motive se interpreteaza in sens restrictiv, luandu-se in considerare, pentru fiecare caz in parte,

satisfacerea interesului public prin divulgarea informatiei; pentru fiecare caz in parte, satisfacerea

interesului poblic este analizat in comparatie cu interesul satisfacut p[rin protejarea confidentialitatii.

Anumite categorii de informatii(ex: cele cu privire la emisiile de gaze in mediu) nu pot fi refuzate.

Daca numai o parte din informatiile detinute se incadreaza la exceptii, ea va fi furnizata partial.

Autoritatile trebuie sa comunice solicitantului expres motivele refuzului, care poate fi atacat in justitie.

Accesul la justitie

HG din 2005 asigura accesul la justitie a celor lezati intr-un drept al lor de nefurnizarea informatiei sau

ale informatiilor care nu au primit raspuns la solicitare printr-o procedura speciala prealabila.

Autoritatile trebuie sa aiba rol activ in diseminare , care reglementeaza expres categorii de informatii

ce trebuie puse obligatoriu la dispozitia publicului

-rapoartele privind starea mediului

-date privind monitorizarea activitatii ce afecteaza mediul

-actele de reglementare privind mediul

Reglementarea prevede obligati si pentru operatorii economici care au autorizatie / autorizatie

integrata de mediu-neindeplinirea acestor obligatii constituie contraventii.

Curs 8 23.11.2012

Dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului

Aceasta garantie a dreptului fundamental la un mediu sanatos este prevazuta in art 5, lit b) din OUG

195/2005 privind protectia mediului. Aceste dispozitii reprezinta o aplicare a prevederilor

constitutionale referitoare la dreptul la asociere (art 40 Constitutie).

Dincolo de dreptul de asociere in organizatii privind protectia mediului se pune problema rolului pe

care ONG-urile il pot juca in protectia mediului, care este influentat de un complex de factori, printre

care:

1. recunoasterea acestora ca parteneri in procesul de decizie-OUG 195/2005 obliga autoritatea

publica centrala in domeniul protectiei mediului sa realizeze consultari periodice cu ONG-

urile , cu asigurarea eficientei acestor consultari

2. finantarea, respectiv sprijinirea in orice modalitate a acestor organizatii

3. rolul ONG-urilor in justitie

Potrivit art20, alin 6 , OUG 195/2005, ONG-urile care promoveaza protectia mediului au drept la

actiune in justitie in probleme de mediu , avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect

protectia mediului.

Desi acest text se gaseste in capitolul al II-lea din OUG 195/2005 intitulat "Procedura de

reglementare", in raport cu dispozitiile art 5, lit b) si lit d) (dreptul de a se adresa direct sau prin

intermediul organizatiilor pentru protectia mediului autoritatilor administrative si /sau judecatoresti,

dupa caz in probleme de mediu, indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu) si cu dispoztiile

Conventiei privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziilor si al accesului la

justitie in probleme de mediu semnata la Aarhus in 1998, ratificata de Romania prin legea 86/2000 ,

organizatiile neguvernamentale au dreptul de a se adresa justitiei si in alte probleme legate de protectia

mediului , iar nu numai in ceea ce priveste strict procedura de reglementare.

In trecut, in vechea lege a protectiei mediului, numarul 137/1995 , abrogat de OUG 195/2005 , textul

nu se regasea in capitolul dedicat procedurii de reglementare , ci se subintelegea aplicarea lui

protectiei mediului, in general.

Dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei

de mediu , emiterea actelor de reglementare in domeniu si elaborarea planurilor si programelor

Aceasta garantie a dreptului fundamental la un mediu sanatos este prevazuta in art 5 , lit c) din OUG

195/2005 privind protectia mediului.

Articolul 20, alin 4 din OUG 195/2005 prevede ca modalitatile de realizare a participarii publicului la

elaborarea unor planuri si programe in legatura cu mediul se stabilesc prin HG.

In acest sens, a fost adoptata HG 564/2006 privind cadrul de realizare a participarii publicului la

elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul.

Conform art 20, alin 3 din OUG 195/2005 , consultarea publicului este obligatorie in cazul

procedurilor de emitere a actelor de reglementare , potrivit legislatiei in vigoare.Procedura de

participare a publicului la luarea deciziilor este stabilita prin acte normative specifice.

Aceste dispozitii din legislatia interna se completeaza cu prevederile Conventiei de la Aarhus din

1998.Potrivit dispozitiile Conventiei de la Aarhus, participarea publicului in procesul decizional

presupune mai multe componente

1.participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice (Decizia de autorizare in sens

larg).

Autoritatile au obligatia de a pune la dispozitia publicului informatiile necesare , expres prevazute

privind modalitatea de desfasurare a procedurii de consultare.De asemenea, autoritatile au obligatia de

a furniza informatii privind descrierea activitatii propuse , a efectelor semnificative asupra mediului , a

masurilor initiate , a posibilitatilor alternative studiate de solicitant si altele .

Autoritatile trebuie sa se asigure ca decizia luata tine seama de rezultatul participarii publicului.In

momentul in care decizia a fost luata de catre autoritatae publica , publicul trebuie sa fie informat

prompt despre aceasta in concordanta cu procedurile legale.

Trebuie asigurat accesulul publicului la textul deciziei , precum si la motivele care au stat la baza

acesteia.

2.participarea publicului la deciziile privind introducerea deliberata in mediu si introducearea

pe piata a organismelor modificate genetic

In acest scop, fiecare parte va asigura informarea adecvata si din timp , precum si participarea

publicului inainte de a lua decizii privind autorizarea introducerii deliberate in mediu si autorizarea

introducerii pe piata a organismelor modificate genetic.

Cerintele elaborate de parti trebuie sa fie complementare si, in aceeasi masura , sa spijine prevederile

cadrului national de bio-securitate in concordanta cu prevederile protocolului de la Cartagena privind

bio-securitatea.

3.participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare a normativelor si

intrumentelor legale obligatorii general aplicabile

Fiecare parte se va stradui sa promoveze o particare efectiva intr-o etapa adecvata atata timp cat

optiunile sunt inca deschise in perioada pregatirii regulementelor de aplicare si a altor reglementari

legale obligatorii general aplicabile care pot avea efecte semnificative asupra mediului.

La acest nivel, trebuie sa fie facuti urmatorii pasi :

trebuie fixata perioada suficienta pentru realizarea unei participari publice efective

proiectele reglementarilor legale trebuie sa fie supse la dispozitia publicului de o maniera

adecvata-prin publicare sau alte metode

trebuie sa se ofere publicului posibilitatea de a face comentarii direct sau prin intermediul unor

organisme consultative reprezentative

Rezultatul participarii publicului trebuie sa fie luat in considerare cat mai mult posibil.

4.participarea publicului in timpul pregatirii planurilor, politicilor sau rogramelor legate d

mediu

Potrivit Conventiei de la Aarhus, fiecare parte va lua masuri practice adecvate si/sau va promova

prevederi pentru ca publicul sa participe in timpul planurilor si programelor legate de mediu intr-un

cadru transparent dupa ce ia fost furnizata informatia necesara.

Publicul care poate participa va fi identificat de catre autoritatea publica relevanta , tinandu-se seama

de obiectivele conventiei.

In aceeasi masura, fiecare parte trebuie sa asigure oportunitatile necesare in vederea participarii

publicului in timpul pregatirii politicilor legate de mediu.

Potrivit HG 564/2006, publicul este informat prin anunt public, facand prin orice mijloace , inclusiv

prin mijloace electronice , despre urmatoarele aspecte:

initierea procesului de elaborare a unui plan sau program sau despre orice modificare ori

revizuire a unui plan sau program, dupa caz

dreptul publicului de a participa la luarea deciziilor

Informatiile relevante puse la dispozitia publicului se refera la autoritatile publice care detin informatii

referitoare la propunerea de plan sau program in legatura cu mediul ori la modificara sau revizuirea

unui astfel de plan sau program, autoritatea competenta care primeste comentarii, intrebari sau opinii

din partea publicului, precum si alte aspecte relevante.

Autoritatea publica identifica publicul indreptatit sa participe la elaborarea , revizuirea sau modificarea

unui plan sau program.

ONG-urile care promoveaza protectia mediului sunt considerate ca organizatii relevante si sunt incluse

in categoria publicului indreptatit.

Exercitarea drepturilor de participare a publicului se realizeaza din momentul elaborarii propunerii

planului sau programului legat de protectia mediului , ori din momentul propunerii modificarii sau

revizuirii acesteia si pana la transmiterea sau spre adoptare sau aprobare, dupa caz.

In procesul de luare a deciziei, autoritatea competenta examineaza comentariile si opiniile exprimate

de public si ia in considere rezultatele participarii acestuia la elaborarea , modificarea sau revizuirea

planurilor si programelor.

Dupa luarea deciziei, autoritatea competenta informeaza publicul despre urmatoarele aspecte:

decizia luata

motivele pe care se intemeiaza decizia

procesul de realizare a participarii publicului la luarea deciziei , inclusiv modul in care au fost

luate in considerare rezultatele participarii publicului

posibilitatea contestarii deciziei la instanta competenta

5.dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului

autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de mediu , indiferent daca s-a

produs sau nu un prejudiciu

Aceasta garantie a dreptului fundamental la un mediu sanatos este prevazuta in art 5, lit d) din OUG

195/2005.

Accesul la justitie in probleme de mediu se exercita in baza

articolelor 6 si 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor

Fundamentale

dispozitiile Codului de Procedura Civila

diferitelor legi speciala in materia protectiei mediului, cu conditia ca procedurile cuprinse de

acestea sa nu aduca atingere garantiilor instituite de CEDO si de OUG 195/2005

art 5, lit d) din OUG 195/2005 -potrivit prevederilor acestui articol

-accesul la justitie este garantat , indiferent daca s- a produs sau nu un prejudiciu , ceea

ce inseamna ca actiunea poate sa aiba la randul sau un caracter preventiv

-ONG-urile in materie de mediu au dreptul de a se adresa justitiei in probleme de

mediu.Acest drept este conferit expres de art 20, alin 6 OUG 195/2005 , avand o deosebita importanta

din punct de vedere procesual civil si al mediului.

In literatura de specialitate, se arata ca pentru a fi parte in procesul civil trebuie indeplinite cumulativ

urmatoarele conditii care sunt , in acelasi timp, si conditii de exercitiu ale actiunii civile, respectiv

a. calitatea procesuala

b. capacitatea procesuala

c. existenta unui drept sau unei situatii juridice pentru a carei realizare este necesara calea

justitiei

d. existenta unui interes

In doctrina , dreptul ONG-urilor pentru protectia mediului de a se adresa justitiei este analizat fie in

legatura cu problema calitatii procesuale (cea mai des intalnita), fie in legatura cu problema

interesului.

Dispozitiile reglementarii cadru in domeniul protectiei mediului intereseaza, in primul rand , in ceea

ce priveste calitatea procesuala .

Ca regula generala calitatea ceruta pentru a putea exercita actiunea in justitie trebuie sa corespunda cu

calitatea de titular al dreptului aflat in discutie.

Prin exceptie, in anumite imprejurari, actiunea poate fi pornita nu numai de titularul dreptului , ci si

de alte persoane carora legea le recunoaste expres calitate procesuala.

Tocmai de aceea , dispozitiile art 1 OUG 195/2005 sunt deosebit de importante pe plan procedural

intrucat confera expres ONG-urilor pentru protectia mediului legitimare procesuala activa in probleme

de mediu.

In lipsa acestor prevederi exprese,nu ar avea o astfel de legitimare

6.dreptul la despagubire pentru prejudicul suferit

Aceasta garantie a dreptului fundamental la un mediu sanatos este prevazuta in art 5, lit e ) din OUG

195/2005

Relatia dintre dreptul fundamental la un mediu sanatos cu celelalte drepturi fundamentale

Initial, au existat opinii conform carora dreptul al un mediu sanatos ar veni in contradictie cu alte

drepturi fundamentale , determinand limitarea sau chiar anihilarea lor.

ex : S-a considerat ca acesta ar avea o incidenta negativa asupra dreptului de proprietate . dreptului la

dezvotare sau asupra libertatii de a asigura o activitate economica.

In prezent existenta dreptului fundamental la un mediu sanatos este in afara oricarei discutii si se

considera ca , de principiu, nu vine in contradictie cu celelalte drepturi fundamentale , ci, din potriva,

contribuie in raport si in acord cu noile cerinte la dezvoltarea sociala alaturi de acestea.

In terorie se subliniaza si ca , in realitate, dreptul fundamental la un mediu sanatos constituie o premisa

a celorlalte drepturi fundamentale.

In concret, in practica, se pune problema limitelor in care pot fi exercitate diferitele drepturi

fundamentale in situatia in care ele interfereaza.

Stabilirea acestor limite este evolutiva, dar premisa de la care trebuie pornit , asa cum s-a subliniat si

in hotararea pronuntata in cauza Lopez Ostra vs Spania , este ca trebuie gasit un just echilibru intre

interesele persoanelor afectate si interesul general.