Care sunt personajele ce participă la acţiune

Care sunt relaţiile dintre personaje?

Când se petrece acţiunea

ACTIUNEA (subiectul)

un singur fir narativ mai multe fire narative narative (planuri narative)

Unde se petrece acţiunea Modalităţi de caracterizare

Ce declanşeză acţiunea Cum evoluează evenimentele Cum se încheie acţiunea (deznodământul) (desfăşurarea acţiunii, evoluţia conflictlui/conflictelor)

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: ILIE CRISTINA-LIANADATA: CLASA: a X a AOBIECTUL: Limba şi literatura românăTITLUL LECTIEI: Enigma Otiliei – discutarea subiectului prin evidenţierea trăsăturilor specificeTIPUL LECTIEI: Însuşirea de noi cunoştinţe

TIMP ALOCAT: 2 ore

OBIECTIVE OPERATIONALE: La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili să:a) Obiective cognitive: 1. să stabilească tema romanului Enigma Otiliei de G. Călinescu;2. să precizeze care sunt planurile romanului pornind de la relaţiile ce se stabilesc între personaje;3. să identifice pe baza textului suport şi a fişei de lectură tipul de narator şi tipul de focalizare;4. să enumere trăsăturile particulare din structura romanului: îmbinarea elementelor balzaciene cu cele romantice şi cu

cele moderne;b) Obiective afective:1. să participe cu interes la lecţie;2. cultivarea plăcerii de a citi;3. stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice.

MATERIAL DIDACTIC: -manualul şcolar, fişa de lucru;

METODE SI PROCEDEE: - lectura selectivă; - conversaţia euristică;- explicaţia, expunerea.

FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂŢII DIDACTICE : -orală -frontală

-individuală

BIBLIOGRAFIE:

Constantin Parfene - Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală – Polilrom –1999 Ana Dumitrescu – Metodologia structurilor narative, E.D.P, Bucureşti N. Manolescu – Arca lui Noe , vol.I, Ed. Minerva, Bucureşti, 1981 Emilia Boghiu, L. Vulpeş – Hermeneutică şi naratologie aplicată, Ed. Eurocart, Iaşi, 2003 G. Călinescu – Enigma Otiliei, Ed. B.P.T., Bucureşti

Secventele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode

1.Moment organizatoric

Salută elevii şi noteaza absenţele. Cere elevilor să se pregătească pentru lecţie.

Numesc elevii absenţi, îşi pregătesc materialele necesare desfăşurării orei

2. Actualizarea cunoştinţelor

1. Clasificarea tipurilor de roman

2.Recapitularea tipurilor de naraţiune/tipuri de focalizare ( pers-pectivei narative)

1. Cu ajutorul profesorului, elevii vor identifica tipurile de roman cunoscute dupa o serie de criterii: temă, naraţiune, cronologie. 2. Elevii dau informaţiile cerute şi notează ceea ce nu îşi amintesc/ nu ştiu. Elevii vor identifica:

1. tipul de narator omniscient => caracter obiectiv;

2. tip de narator personaj => caracter subiectiv ;

3. tipul naratorului martor => combinare a celor două

- focalizare (perspectivă narativă): focalizare zero, internă, externă;

conversaţia

3.Captarea atenţiei Se dă elevilor să completeze o fişă care să înregistreze aşteptările elevilor de la romanul studiat:

1. Ce le sugerează titlul romanului.2. Care sunt aspectele care îi atrage

cel mai mult în studierea unui roman.

3. In ce manieră ar dori să le fie prezentat romanul sau discutat romanul la clasă.

Completează fişa dată

4. Anunţarea noului conţinut

Scrie pe tablă titlul noii lecţii: Enigma Otiliei, de G. Călinescu şi principalele aspecte ce vor fi discutate: 1. Concepte discutarea unor concepte opeaţionale operaţionale: structură, titlu, temă, conflict.

2.Stabilirea elementelor caracteristice romanului studiat: clasice, realist-balzaciene, romantice şi a celor moderne.3.Identificarea tipurilor de personaje şi stabilirea relaţiilor dintre ele.

Elevii ascultă şi notează în caiete etapele lecţiei.

-expunerea

5.Dirijarea procesului de învăţare

1. Discutarea următoarelor concepte: titlul romanului, teme narative, tipuri de conflict Tema romanului Este stabilită tema/temele romanului romanului: - viaţa burgheziei bucureşte de la începutul secolului al XX-lea,

1. Ascultă şi notează în caiete-expunerea

-lectura selectivă

prezentată în aspectele ei esenţiale, sub determinarea social-economică a banului (tema moştenirii) - destinul tânărului Felix Sima care înainte de a face carieră trăieşte experienţa iubirii (tema iubirii)

2. Structura romanului ( numărul de capitole, identificarea planurilor ) Romanul, alcătuit din douăzeci de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmăresc destinul mai multor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei, a lui Felix, a lui Stănică, al membrilor clanului Tulea. Profesorul cere elevilor să distingă planurile principale din structura narativă a romanului. 3. Prezentarea elementelor realist - balzaciene, clasice, romantice şi moderne; Se va realiza pe tablă o schemă a elementelor realist – balzaciene, clasice, romantice şi moderne care vor fi supuse discuţiei. Roman realist-balzacian prin: temă, ideea paternităţii (reflectată şi în titlul iniţial Părinţii Otiliei), istoria unei moşteniri, incipit ( situarea exactă în timp şi spaţiu), veridicitatea susţinută prin detaliile topografice, descrierea străzii în

2. Elevii vor identifica drept planuri principale ale romanului: a) planul ce prezintă conflictul dintre

clanul Tulea şi grupul Giurgiuveanu (Costache Giurgiuveanu, Otilia, Pascalopol, Felix);

b) al doilea plan prezintă destinul tânărului Felix Sima, proiectat fundalul unei societăţi mercantile şi degradate moral;

3. Ascultă şi notează în caiete.

-explicaţia

-conversaţia euristică

-expunerea

manieră realistă, fineţea observaţiei şi notarea detaliului semnificativ, realizarea personajelor.

Se discută împreună cu elevii semnificaţia incipitului şi a finalului, rolul portretizărilor.

Elemente clasice: simetria romanului, trăsătura de caracter dominantă la unele personaje: avarul-Costache Giurgiuveanu “baba absolută, fără cusur în rău”- Aglae, demagogul-Stănică Raţiu “un caţavencu” al ideii de paternitate, ambiţiosul - Felix, senilul – Simion Elemente romantice: folosirea antitezei în realizarea perechilor de personaje, descrierea naturii, motivul orfanului. Elemente moderniste: ambiguitatea personajelor, interesul pentru procese psihice deviante, motivate prin ereditate şi mediu (alienarea şi senilitatea), pentru aspecte groteşti apropiate esteticii urâtului, secvenţele nrative realizate scenic ce anticipează dialogurile teatrului absurd (capitolul al XVIII-lea), tehnicile de portretizare – comportamentismul şi reflectarea poliedrică (tehnica oglinzilor)

Elevii vor observa caracterul închis al structurii narative dat de simetria incipitului cu finalul, simetrie ce se realizeză prin descrierea străzii şi a casei lui moş Costache, din perspectiva lui Felix.

Ascută şi notează în caiete

-lectura selectivă-conversaţia euristică

-expunerea

în cazul Otiliei.

7.Obţinerea performanţei

Se comptează o schemă cu date obţinute în rma lecţiei referitoare la acţiunea şi personajele romanului

-exerciţiul

8.Evaluare Analizează şi notează răspunsurile elevilor

-coversaţia

9.Asigurarea retenţiei şi a transferului

Prezintă tema pentru acasă: “Redactaţi un eseu având ca titlu Complexitatea narativă a romanului Enigma Otiliei”

Ascultă şi notează indicaţiile profesorului.