Analiza i interpretarea documentelor istoriceprevzute de programa de BAC-2015

Doc.27,,Germania urmrete cu atenie nu liberalismul Prusiei, ci puterea sa; Bavaria,Wurtemberg i Badenn- au dect s arate nclinaii n sens liberal,pentru acest lucru nimeni nu le va atribui rolul Prusiei;Prusia trebuie s-i ntreasc puterea i s o in pregtit pentru acel moment favorabil pe care de mai multe ori l-a pierdut; problemele mari ale epocii nu se mai decid prin cuvntri i hotrri majoritare- aceasta a fost marea greeal din anii 1848-1849 ci prin fier i snge.Otto von Bismarck despre unificarea Germaniei.

Variante de rspuns pentru documentul 27.1. Explicaia termenilor subliniai.Liberalism - Doctrin politic si economic aprut n epoca de ascensiune a burgheziei industriale, cnd aceasta lupta mpotriva aristocratiei feudale pentru cucerirea puterii, care tindea s lrgeasc dreptul de vot si s admit n anumite limite libertti democratice.2. Enunuri cu termenii subliniai ce exprim adevr istoric i reflect tema la care se refer documentul.Liberalismul european a oferit o baza intelectual pentru unificare prin contestarea modelelor dinastice i absolutiste de organizarea social si politic; manifestarea sa in regiunile germane a pus accent pe importana tradiiilor, educaiei i a unitii lingvistice a popoarelor dintr-o zon geografic.3. Evenimente care au tangen cu informaiile din document i la care se refer documentul.A. 1871-1890 Otto von Bismarck deine funcia de cancelar al Imperiului german.B. 1848-1849 -Eecul tentativei de unificare panica a statelor germane, care l-a determinat pe cancelarul prusac Otto von Bismarck sa recurga la calea prin fier i snge.C. 1866 nfringerea Austriei, desfiinarea vechei Confederaii Germane i la nlocuirea ei cu aa-numita Confederaie German de Nord, din care Austria nu mai facea parte, iar Prusia detinea supremaia .D. 1870-1871 - razboiul franco-prusian.E. 18 ianuarie 1871 - are loc proclamarea Imperiului Federal German ( n Sala Oglinzilor din Palatul de la Verssailles), fapt ce insemna de facto unificarea Germaniei.

4. Modul n care trebuia fcut unificarea Germaniei, n opinia lui Otto von Bismark..In timpul lui Bismarck, Prusia devine unul dintre cele mai puternice state germane. La 1862 in descursul sau rostit in faa Comisiei pentru buget a Camerei Deputailor Prusiei devine celebr expresia fier si snge. La scurt timp dup ce devine Ministru-Preedinte el meniona: Marile chestiuni ale timpului nu se vor rezolva cu discursuri i decizii ale majoritaii dar prin fier i snge. Cuvintele lui au fost citate i interpretate greit ca fiindo dovada a dorinei de snge i putere a germanilor. Accentul pus pe fier i snge nunsemna doar fora militar far rival al armatei prusace, dar i alte dou aspecte importante:- abilitatea statelor germane de aproduce fieri multe alte materii prime pentru rzboi(se avea in vedere reorganizarea tehnic a armatei, asigurarea ei cu materii prime in caz de rzboi),- disponibilitatea de a le folosi, cind i dac ar fi nevoie. n ciuda conservatorismului sau, Bismarck a fost primul care a recunoscut inevitabilitatea unei nfruntari cu Austria, dac se dorea sa fie asigurat hegemonia Prusiei in Germania. In opt ani, prin trei rzboaie i o diplomaie foarte abil, a obinut unificarea Germaniei. Pentru metodele sale autoritare i hotrrea de nezdruncinat de care a dat dovada in urmrirea obiectivului de a face din Germania o mare putere stpnitoare in Europa, a fost numit Cancelarul de fier.i-a asigurat mai nti neutralitatea binevoitoare a Rusiei i a Frantei. Armata prusac a nvins apoi Danemarca (1864) i Austria (1866), ultimul rzboi avnd drept scop distrugerea, o data pentru totdeauna, a oricarei influene a austriecilor asupra Germaniei. Cu toate acestea, Bismarck le-a oferit austriecilor conditii de pace extrem de generoase, nedorindu-i un inamic inverunat la grania de sud. A pretins Austriei o sum simbolic drept despagubire de razboi, a cedat Italiei Veneia i a acceptat dezmembrarea Confederaiei Germane. Cu toate ca regele a cerut dezmembrarea Austriei, Bismarck s-a opus. tia ca o Austrie invins nu trebuie umilit, caci umilina acesteia n-ar fi facut altceva dect sa ntreina spiritul de revani sa fac instabil noua ordine din moment ce nu ar fi fost acceptat de partea advers. Aceste succese i-au asigurat sprijinul liberalilor conservatori i ai naionalitilor germani. Un realism politic crud - Razboiul franco-prusac (1870-1871), provocat cu abilitate de Bismarck, a dat ocazia unei adevarate ncercari naionale la care chiar i statele germane din sud, care pan atunci gravitaser in sfera de influent a Austriei, au fost constrnse sa adere. Dupa nfrangerea Frantei, s-a ajuns la triumfala proclamatie a celui de-al Doilea Reich german, Bismarck devenind cancelar. Unificarea Germaniei s-a realizat prin foc i sabie, cum a spus insui Bismarck, recurgnd la cel mai crud realism politic si separnd principiul naional de cel liberal.5. Cauzele neacceptrii de catre Prusia si de catre cancelarul ei a liberalismului si a hotririlor majoritare in procesul de unificare a Germaniei: Eecul revoluiilor de la 1848-1849 care n-au putut infaptui unificarea. Eecul liberalilor in Parlamentul de la Francfurt, care a condus la un compromis al burgheziei cu conservatorii (1848). Cu toate ca ei au oferit titlul de mparat regelui Prusiei, Wilhem, acesta s-a temut de reacia altor principi germani, a Austriei i Rusiei i a refuzat coroana. Public el declara ca nu poate accepta o coroan far consimamntul statelor, referindu-se la principi. In realitate el se temea de o intervenie militar aAustriei, Rusiei si a celorlalti principi, nu-i placea acceptarea unei coroane de la un parlament ales de popor, cum el singur spunea nu putea accepta o coroan de lut Liberalii n-au reuit unificarea, dar au reuit s elaboreze o constituie i s nfaptuiasc mai multe reforme sociale. Cu tote ca nu era de acord cu liberalismul de la 1848referitor la unire, unele idei i programe ale lor au fost ncorporate mai tirziu in programele sociale ale lui Bismarck; asigurarea social, programele educaionale, diverse legi electorale.6. Ideile prin care s-a realizat unificarea Germaniei i Italiei. Ctre mijlocul secolului al XIX-lea ideea crearii unor state naionle-italian si german-devine una dominant. n Italia, ca de astfel i in Germania, micarea naional s-a manifestat la inceput pe plan cultural, iar ulterior pe cel politic. Forele motrice italiene au pledat pentru eliberarea,unificarea si democratizarea Italiei, n forma unei federaii de republici.In Germania, insa forele patriotice erau tot mai mult dispuse sa renune la ideea unei republici si sa accepte un compromis cu regimurile monarhice in lupta pentru unificarea rii. La aceast etap miscarea national italian, mai putin cea german,mizau pe o actiune colectiv a maselor in lupta pentru realizarea unitatii naionale. n timpul revoluiei din 1848-1849 democraii italieni si liberalii germani au inceput sa recurg la metoda revolutionar,dar atit in Italia cit si in Germania,numeroasele revolutii au avut un caracter local,sporadic si s-au terminat cu nfringerea forelor revoluionare. Eecul acestor revoluii i-a determinat pe liderii celor dou micari , mai ales pe cei germani, s colaboreze cu autoritile de stat ale Sardiniei, i respectiv,a Prusiei in lupta pentru unitate national. Dac Unificarea Germaniei s-a facut doar prin intermediul Statului,prin metode politice,impuse prin forta armelor de monarhia prusian, unificarea Italiei a fost realizata in rezultatul conjugrii eforturilor Statului si cele ale maselor populare. Prima etap (1859) a unificarii Italiei s-a realizat prin concursul aproape exclusiv (militar si diplomatic) al statului pirmontez,apoi ceallalt etap (1860) a fost una n care masele populare au avut un rol covritor. Un ir de micari plebiscitare in statele italiene din partea central a Peninsulei Apenine au contribuit la alipirea Regatului Sardiniei la aceste teritorii. Bismarck miza doar pe rolul decisiv al Prusiei, iar C.Cavour a fcut tot posibilul s-i asigure i sprijinul diplomatic ,dar mai ales militar al unei mari puteri europene-Franta lui Napoleon al III-lea,dndu-i seama ca era imposibil s-i impun Europei, dar mai ales Austriei,unitatea italian far sprijinul acesteia. Spre deosebire de Italia unde toat populaia era catolic,in statele germane existau doua confesii oficiale: protestant luteran si catolic (in statele din sudul Germaniei).Acest fapt a constituit un serios impediment in realizarea unitii germane. Att constiuirea Imperiului German, ct i unificarea Italiei s-a produs in detrimentul Imperiului Habsburgic.7. Personalitatea istoric la care se refer documentul.Otto von Bismarck - a fost prim-ministru al Prusieiintre 1862 i 1890. n 1867, el a devenitcancelar al Confederaiei Germane de Nord. El a proiectatImperiul German n 1871, devenindprimulsucancelar al Imperiuluiidominndafacerileacestuiapn la demitereasan 1890. Diplomaialui, numit Realpolitik, imodulautoritarn care conduceastatul i-au adusporecla de "Cancelarul de Fier". Fiindun Junker (mare latifundiar aristocrat), aveaprofundeconvingericonservatoare, monarhisteiaristocratice. Principalulsuobiectiv politic a fostridicareaPrusiei la rangulceluimaiputernic stat al Confederaiei Germane. Profitnd de iscusinasandiplomaie, Bismarck a purtatdourzboaiepentru a-iatingescopul. Mai mult, a reuitsimpunPrusiaca mare putereeuropeandupnvingereaFraneinrzboiul Franco-Prusac din 1870, aceastancetnd a maideinesupremaiacontinental. A fostun om de stat moderatiechilibrat, care a unificatstatele germane ntr-un singur stat-naiune. El a folositbalanaputeriindiplomaiepentru a menine Europa panicnanii 1870 ianii 1880. El a creat o nounaiune cu o politicsocialprogresist, unrezultat care a mersdincolo de obiectivele sale iniialencalitate de practicant al politicii de foranPrusia.

8. Harta. Imperiul German 1871-1918.