MONITORUL OFICIALAL

ROMANIEIAnur 183 liXVttl

-

rur. aat PARTEA ILEGI, DECRETE, HOTARARI SI ALTE ACTE Miercuri, 17 iunie 2015

SUMAR

Nr. Pagina

DECTZ ALE CURT CONSTTTUTTONALEDecizia nr. 279 din 23 aprilie 2015 referitoare la excep(ia de

neconstitutionalitate a dispoziliilor art. 52 alin. (1) lit. b)din Legea nr 53/2003

-

Codul muncji ...................... 2-6ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATEALEADtVItNtSTRATIEt pUBLtCE CENTRALE

1.474. -

O.dln al ministrului agriculturii si dezvoltarii ruraleprivind modificarea Ordinuluj viceprim-ministrului,ministrul agriculturii gi dezvoltdrii rurale, nr 1.64812A14.pentru aprobarea Normelor metodologice privindconditiile de punere 'in aplicare a mAsurii depromovare a vinurilor, eligibilS pentru finantare in

. cadrul Programului nalional de sprijin al Romaniei insectorul vitivinicol 2014-2018, si pentru aprobareamodelului de contract privind punerea in aplicare aprogramelor de promovare a vinurilor..... 7-9

ACTE ALE INALTEt CURTT DE CASATTEst JUSTtTIE

Deiizia N. 8 din 27 aprilie 2015 (Completul pentru dezlegareaunor chestiuni de drept)......................... 10-16

Augustin ZegreanValer DorneanuPetre LezeroiuMircea 9tefan MineaDaniel-Marius MorarMona-Maria PivniceruPuskas Valentin ZoltanSimona-Maya TeodoroiuTudorel ToaderPatricia Marilena lonea

MONITORUL OFICIAL AL RON/ANIEI, PARTEA I, NT' 431/17'VI.2015

DECtlat ALE CURTII coNSTITUTIONALE'

cuRTEA CONSTITUTIoNALA

DECIZI A Nr.279din 23 aPrilie 2015

referitoare la exceplia de neconstitulionalitate a dispoziliilor a'rt' 52 alin. (1) lit. b)din Legea nr.

-

pregedinte

-

judecator-

judecator-

judecitor-

judecdtor-

judecdtor-

judecdtor-

judecitor-

judecdtor-

magistrat-asislent

53/2003 -

Codul muncii

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procurorLiviu-Daniel Arcer.

1. Pe rol se afld solulionarea exceptrei deneconstitu.tionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legeanr. 53/2003

-

Codul muncii, excep.tie ridicata de DorinaMarioara Vese 9i lVlarilena Teut in Dosarul nr' 1.824111112014al Tribunalului Bihor

-

Seclia I civild 9i care constituie obiectul'Dosarului Cu4ii Constitulion ale fi . 1.4 1 8D 1201 4.

2. La aoelul nominal lipsesc autorii excep,tiei 9i partea Agenliapentru Finantarea Investitiilor Rurale, fa15 de care procedura decitare este legal indePlinita.

3. Cauza fiind in stare de judecatd, pregedintele acordacuvantul reprezentantului Ministerului Public' care puneconcluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate caneintemeiata. in acest sens aratd cd suspendarea contractulufindividual de munci in urma formuldrii unei plangeri penale decdtre angajator impotriva salariatului nu are semnificalia uneisanctiuni. De asemenea considerd ca nu este incalcat dreptul lamunce, de vreme ce salariatul poate desfdsura o altd muncd laun alt angajator sau chiar la cel qare i-a suspendat contractulde muncj, dar pe un post cu care nu este incompatibil'

CURTEA,avand in vedere actele si lucrdrile dosarului, constalaurmatoarele:

4. Prin incheierea din '16 octombrie 2014, pronunlata inDosarul nr. 1.8241111t2014' Tribunalul Bihor

-

Seclia I civilea sesizat Curtea ConstitulionalS cu exceplia deneconstitu!ionalitate a dispoziliilor art. 52 alin-' (1) lit' b)-dinLegea nr. 5itZO03

-

CoOut muncii. Exceptia a fost ridicata deDoiina Marioara Vese si l\4arilena Teut cu prilejul solulion6riicontestaliei formulate impotriva deciziilor de suspendare araDorturilor de munca, ca urmare a pldngerilor penale formulaleimootriva celor doud de cdtre Agenlia de Pleli Pentru DezvoltareRurald 9i Pescuit.

5. ln motivarea excepliei de neconstitulionalitate, autoriiacesteia sustin, in esente, ca dispoziliile criticate' care prevadposibilitatea suspendArii contraclului individual de munca dininiliativa angajatorului ca urmare a formuldrii de catre acesta aunei plAngeri penale impotriva salariatului, sunt contrareorevederil6r constitutionale care consacri prezumlia denevinovatie. Astfel, considera ce mdsura suspenddrii reprezinta

o sanctiune accesorie sanctiunii principale ce se stabilegte prinhotdr6iea de condamnare definitive si nu poate fi anlerioaraacesteia din urmd. Despagubirile care se acorde sunt identicecu cele care se datoreazd in cazul erorii judiciare si nucomoenseazi suferinta reala, materiala 9i morala a angajatuluiin situalia in care se constate lipsa raspunderii penale.

6. De asemenea, autorii exceptiei considera cd dispoziliilede lege criticate aduc atingere dreptului la munca, dreptului la unnivel de trai decent, prevederilor constitutionale referitoare larestrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati, precum sicelor privind interzicerea discriminirii. Cu privire la acest ultimaspect arat6 cd existd categorii sociale, aga cum suntparlamentarii, marii demnitari ori magistratii, care beneficiaze destabilitate in exercitiul functiei pane la pronuntarea unei hoteraridefinitive de condamnare, respectiv panA la punerea in migcarea actiunii penale.

7. in finalul criticii de neconstitu,tionalitate, autorii acesteiasuslin cd textul art. 52 alin. (1) lit b) din Codul muncii cuprindeun viciu de redactare, intrucat nu prevede termenul pdni la careopereaze sau inceteaza masura suspenddrii contractuluiindividual de munca in situalia depunerii plangerii penale decdtre angajator impotriva angajatului.

8. Tribunalul Bihor -

Seclia I civili considerd cd excepliade neconstitulionalitate nu este intemeiate, sens in care invocaiurisprudenta in materie a Cu4ii Constitutionale.-

9. in conformitate cu dispoziliile art. 30 alin. (1) din Legeanr. 4711992, incheierea de sesizare a fost comunicatdoresedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernulu',precum si Avocatului Poporului, pentru a-gi formula punctele devedere cu privire la exceptia de neconstitulionalitate'

10. Pregedinlii celor doui Camere ale Parlamentului,Guvernul 9i Avoiatul Poporului nu au comunicat punctele devedere solicitale.

CURTEA,examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit deiudecdtorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziliile de legecriticate, raportate la prevederile Constituliei, precum 9i Legeanr. 47 1 1992, re,tine urmatoarele:

11. Curtea Constitulionala a fost legal sesizale 9i estecompetentS, potrivit dispoziliilor art. 146 lit. d) din Constitulie,precum gi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din.Legea'nr.47l1gbz,

sa solu,tioneze exceplia de neconstitulionalitate' .

12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituiedispoziliile art. 52 alin. (1 ) lit b) din Legea nr' 53/2003

-

Codulmuncii, republicata in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea l,nr. 345 din 18 mai 2011 , dispozitii potrivit cdrora "(1) Contractulindividual de munce poate fi suspendal din iniliativaangajatorului in urmAbarele situa{ii: [. ]

-bj in cazul in care angaiatorul a formulat dengere penaldimpotriva salariatului sau acesta a fost trimis tn iudecaq pentrufapte penale incompatibile cu funclia delinuta, pAnd laremenerea definitivd a hofirarii iudecebrerti "

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, NI. 431117.V|.2015,

13...Autorii .

exceptiei de neconstitutionalitate sustin cddispozitiile de lege critjcate contravin urmatoarelor orevedericonstitu(ionale: art. 23 alin. (11) privind prezumtia denevinovdlie, art. 41 alin. ('l ) referitor la dreptul la muncd,'art. 47alin. (1.) privind nivelul de trai, art. 53 referitor la reslr6ngereaexerciliului unor drepturi sau libertatj gi art. 16 alin. (1) reieritorla egalltatea in drepturi a cetetenilor.

14. Examinand excepfia de neconstitutjonalitate, Curteaconstata

^ca dispozitiite art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea

nr.53/2003 au mai constituit obieci at controlului deconstitutionalitate prin prisma unor critici asemdn6toare celorinvocate in prezenta cauz;. Astfel, atat cu prilejul controlului deconstitutionalitate a prioriefectuat asupra Legii nr. 53/2003, prinDecizia N.24 din 22 ianuarie 2003, publicataln Monitorul Oficialal Romaniei, Partea l, nr.72 din 5 februarie 2003. c6t si cuprilejul solulionarii. unor exieplii de neconstitutionalitate, prinDecizia nr. 520 din 11 octombrie 2005, publrcaia in MonitorulOficial al Romdniei, Partea l, nr. 985 dln 7 noiembrie 2005,Decizia nr.926 din 18 octombrie 2007, publicata in MonitoruiOficial al Rom6niei, Partea i, nr. 773 din i4 noiembrie 2007. oiiDecizia nr. 86 din 2Z ianuarie 2011, publicate in Monitorul Oficialal Romaniei, Partea l, nr. 165 din 8 martie 2011, CurteaConstitulionald a constatat constitutionalitatea dispoziliilor delege..criticale in raport cu prevederile Legii fundamentalererenroare ta prezumtia de nevinovdtie, dreptul la munce siegalitatea in drepturi. Astfel, prin Decizia nr 24 din 22 ianuarie2003, Curtea a apreciat ca sunt neintemeiate criticile vizandTncdlcarea prezumtiei de nevinovdlie, intrucat, ,,luand mdsurasuspend5rii contractului individual de munca, angajatorul nu sepronunF_ asupra vinovdliei sau nevinovdtiei angajatului gi niciasupra raspunderii sale penale, acestea filnd chestiuni a cdrorsolutionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare", iarmesura suspenderli are un caracter provizoriu. Cu acelagi prilej,Curtea a amintit ce gi in situafia in care fapta pentru cbre s_iformulat plangere penald ori s-a dispus trimiterea in iudecate nuva atrage respunderea penald, aceasta poate consiitui abateredisciplinard care poate oferi temeiul desfacerii contractului demuncd.

15. Prin deciziile mai sus mentionate, Curtea a statuat cddispoziliile art.52 alin. (1) tit. b) din Legea nr. 53/2003 nucontravin nici dreptului la munce, ,,salariatul nefiind imoiedicatse se incadreze in perioada suspendarii contractului de munc6la altd unitate sau in alta functie decat cea cu care esteincompatibile fapta ce constituie obiecjul acuzerii.'

'16. De asemenea, prin Decizia nr. 520 din 11 octombrie2005, Curtea a relinut ce dispozitiile de lege criticate se apljcein mod egalfate de toli salarialii care se afle in situalii identice,fdrd privilegii si fdra discrimineri.

17. Referitor la raliunile care justifica suspendareacontractului de munce in cazul formulArii unei pl6ngeri penalede cAtre angajator sau in cazul trimiterii in judecate pentru faptepenale incompatibile cu funclia detinute, Curtea Constitutionales-a pronunlat prin Decizia nr. 354 din 19 decembrie 2001.publicata in Monitorul Oficial al Romaniei. partea t, nr. 16 din14 ianuarie 2002, cand, analizand dispozitiile art. 16 si j7 dinLegea nr. 1/1970 privind organizarea si disciplina muncii inunitdtile socialiste de stat. publicate in Buletinul Oficial,Partea l, nr. 27 din 27 martie 1970, a statuat ce ..susDendareadin functie a salariatilor este o mesure legala care protejeazdunitatea (societate comerciala, regie autonomi etc.) fata depericolul continudrii activitStii ilicite si al extinderii consecintelorpericuloase ale unei fapte oenale"18. Curtea constatd cd prin considerentele deciziilor maisus amintite a rdspuns criticilor referitoare la mdsura suspendariicontractului individual de munci previzuti de dispozitiile art. 52alin. (1) lit. b) din Legea nr. 5312e03, fdrd a face o distinctie intre

cele doud teze ale acestui text de lege, respectiv teza intai,referiloare la suspendarea contractulul ca rjrmare a formuldriip16ngerii prealabile de cdtre angajator impotriva salariatului. siteza a doua, privind suspendarea contractului individual dbmunce in situatia in care salariatul este t;imis in judecatd pentrufapte penale incompatibile cu functia detinuta.19. Analiza ansamblului reglementarilor referitoare lasuspendarea raporturilor de munca, a raporturilor de serviciu, lasuspendarea din funclie or] din calitatea detinuta relevd.'caregule generale, ci aceasti masure este impusa de situatii cucaracter temporar. ce fac imposibile desfasurarea activitatii ori aexercitarii functiel Desi dispozitiile art. 50, art. 51 gi art. b2 dinLegea nr.53/2003 enumerd o serie de temeiuri ale suspenderiicontractului individual de munca _ de drept ori la initiativapartilor raporlului de muncd

-, reglementerile cu caiacter

special aplicabile diverselor categorii socioprofesionale continprevederi specifice referitoare la suspendarea raporturilor demuncd, a raporturilor de serviciu ori a exerciterii unei functii.adecvate speciflcului activite,tii avute in vedere. Astfel, cu tiflu ileexemplu, pot fi amintite temeiurile suspenderii din functie caurmare a situatiei de incompatibilitate in ca[e se qdseste opersoanS^in raport cu functia detinute lspre exemplu: art. 36Ir. a) orn Urdonanla de urgen!6 a Guvernului nr. g6/2006 Orivindorgantzarea activitelij practicienilor in insolventd, republicatd inMonilorul Oficial al Romaniei, partea l, nr.724ain 13 octombrie20111, 9a urmare a aplicarii unei sancliunl disclplinare [spreeJgmplu: art. 62 alin. (1) tit. c) din Legea nr. 303/2004 privindstatutul judecetorilor si procurorilor, republjcatd in MonitorulOficial al RomAniei, partea l, nr. 826 din 13 septembrie 2005.art. 48 alin. (1) lit. c) din Legea nr.567t2eO4 privind statutuipersonalului auxiliar de specjalitate al instantelor judecetoregti gial parchetelor de pe lange acestea si al personalului carbfunctioneaze in cadrul Institutului National de ExpertizeCriminalistice, publicatd in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea l, nr. 1.197 din 14 decembrie ZOO4, cu modificerile s;completdrile ulterioare, sau art. 36 lit. f) din Ordonanta deurgentd a Guvernului nr. 86/20061. in cazul neindeplinirii unorobligalii profesionale, a9a cum este plata unor taxe si contributiilart 36-lit c) gi e) din Ordonanla de urgenld a cuvernuluinr. 86/20061 9i in alte situatii asemAnetoare.20. Unele dintre reglementerile cu caracter special nu facdec6t si nuanleze cauzele de suspendare prevezute de Codulmuncii. intr-un context adaptat categoriei socioprofesionalevizate. O astfel de situalie o constituie si acele reglementdri carevizeaza protejarea prestigiului profesiei ori a functjei exercitate.dispozitii care nlanteaza prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) dinLegea nr. 53/2003, care tind la protejarea inlereselorangajatorului gi a unitdtii ori a instituliei in care isj desfegoareactivitatea salariatul. in aceastd situatie se incadieazd iootezapunerii in miscare a actiunii penale impotriva persoanei pentrusavrsirea unor infractiuni ce aduc alingere prestigiuluiproTesrei

-

aga cum este situatia practicienilor in insolvenli saua membrilor Corpului diplomatic si consular [art. 36 lit. h) tezaintai din Ordonan,ta de urgenli a Guvernului nr.86/2006 siart.60 din Legea nr. 26912003 privind Statutut Corouluidiplomatic gi consular al Romaniei, publicate in Monitorul Oficialal RomAnlei. Partea l, nr. 441 din ?3 iunie 2003, cu modificdrileulterioarej

-

ori a trimiterii in judecatd pentru aslfel deinfracliuni

-

asa cum este cazul funclionarilor publici, almagistralllor ori al practicienilor in insolvenld [art. 86 alin. (2) 9iart. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/j999, art. 62 atin. (i)lit. a) din Legea nL 303t2004 9i art. 36 lit. h) teza a doua dinOrdonanta de urgenlS a Guvernului nr. 86/20061.

21. Din examinarea acestor texte de lege. iurtea constatdce, spre deosebire de reglementirile speciale aplicabilefunctionarilor publici, magistratilor, practicienilor ?n insolventi

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I. Nr 431/17.VI,2015

ori membrilor Corpului diplomatic gi consular al Romaniei, art. 52alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 dispune, alaturi de ipotezasuspendarii contractului individual de munca' ca urmare atrimiterii in Judecate a salariatului pentru fapte penaleincompatibile cu funclia detinute (teza a doua a texlului de legecriticat), gi o situalie unice in ansamblul reglementerilor privindmdsura suspenddrii, respectiv cea a suspenderii ca urmare aformulerii unei plangeri prealabile de cdtre angajalor impotrivasalariatului (teza intai a textului de lege criticat), situatie in carese afld gi autorii prezentei exceptii de neconstitutionalitate.

22. Avand in vedere cele mai sus ardtate, Curtea constatdci dispozitiile art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 impuno analiz6 distinctd a celor doue teze continute. cauzelesuspendarii contractului individual de munce prevazute de acesttext de lege fiind, in mod evident, diferite. Aceaste examinaredistincte a fost relinuta si prin Decizia nr. 81 din 26 februarie2015, publicatd in Monitorul Oflcial al Romdniei, Patlea l, nr.273din 23 aprilie 2015, prin care Curtea a constatalconstitullonalitatea aft. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legeanr.53/2003, intrucat numai aceastd teza avea aplicabilitate inlitigiul in cadrul cdruia fusese invocatd exceptia deneconstitutionalitate a dispoziliilor art. 52 alin. (1) lit. b) din Legeanr.53/2003.

23. De altfel, o noua analiza a textulul de lege criticat seimpune cu atat mai mult cu cat Curtea constatd ca, prinmodificdri legislative recente, legiuitorul are tendinla de a sporigaranliile ce insolesc suspendarea raporturilor de munce orisuspendarea din functie, pentru a asigura nu numai caracterulobiectiv al acestei masuri cu ample consecinte pentru cel cdruiai se aplica, dar si faptul cd intervine in cazuri bine fundamentate,cat mai pulin supuse incertitudinilor. in mod concret, Curtea arein vedere modificdrile operate de art. 71 pct. 4 din LegeaN.25512013 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 13512010privind Codul de procedurd penala 9i pentru modificarea sicompletarea unor acte normative care cuprind dispozi!iiprocesual penale, publicata in l\4onitorul Oficial al Romaniei,Partea l, nr. 515 din 14 august 2013, asupra dispoziliilor art. 62alin. (1) lit. a) din Legea nr. 30312004, modificeri care au avut caefect deplasarea momenlului cand este dispusa suspendareadin funclie a magistratului de la punerea in miscare a actiuniipenale

-

potrivit reglementerii anterioare -

la trimiterea Tnjudecate a acestuia

-

potrivit reglementdrii actuale.24. Nu mai pulin relevant este gi faptul cd, in contextul

modificdrilor legislative amintite, Curta a constatat, prin Decizianr. 270 din 23 aprilie 2015, neconstitutionalitatea dispoziliilorart.48 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 56712004 privind statutulpersonalului auxiliar de specialitate al instantelor judecetoresti sial parchetelor de pe ldngi acestea 9i al personalului carefunc{ioneazd in cadrul Institutului National de ExpertizeCriminalistice, relinind, in esen,ta, ce acest text de lege, princare se reglementa suspendarea din functie a personaluluiauxiliar din justitie la momentul punerii in migcare a actiuniipenale impotriva acestuia, este neconstitutional, urmand ca inacest caz suspendarea sd aiba loc la momentul trimiterii injudeca!d.

25. In consecinla, trecand la examinarea dispozi,tiilor art. 52alin. (1) lit. b) teza intai din Legea nr. 53i2003, Curtea observece iniliativa suspenddrii contractului individual de muncd esteldsate in aceastd ipoteze legala in totalitate la dispozi,tiaangajatorului, cel care formuleazi plangerea prealabila gidispune, in acelagi timp, suspendarea raportului de munce.Desigur, aga cum s-a retinut in jurisprudenla constitulionala,suspendarea raportului de munce nu are semnificatia incelceriiprezum.tiei de nevinovetie. Chiar dacd in jurisprudenla sa CurteaEuropeani a Drepturilor Omului a statuat ce principiulprezumtiei de nevinovdlie consacrat de art. 6 paragraful 2 din

Conven,tia pentru apirarea drepturilor omului si a libert;lilorfundamentale nu se limiteazi la o simpld garantie proceduralein materie penala, sfera acestuia de aplicare fiind mai vasti giimpunand ca niciun reprezentant al statului sau al unei autoritatipublice sd nu declaie cd o persoane este vinovata de oinfractiune, inainte ca vlnovdtia acesteia se fi fost stabilitd de o'instanld" (Hotdrarea din 4 iunie 2013, pronuntata in CauzaTeodor impotriva Romeniei, paragraful 36), CurteaConstitulionale apreciaza in'continuare, in acord cu cele retinuteprin Decizia nr. 24 din 22 ianuarie 2003, ca, dispun6ndsuspendarea contractului de munce, angajatorul nu se pronun,taasupra vinovdtiei sau nevinova,tiei angajatului gi nici asuprarespunderii sale penale, acestea fiind chestiuni a carorsolulionare intra in sfera de activitate a organelor judiciare. Deasemenea, nici nu se poate sustine ca aceasta masura ar puteafi echivalata cu ceea ce instanla europeane intelege prinacuzalie de vinovalie penala formulata de un ,,reprezentant alstatului sau al unei autoritati publice", inainte de pronunlareainstanlei. In sfargit, Curtea amintegte ce suspendareacontractului indivjdual de munce in ipoteza legala analizate nuimbrace forma unei sanctiuni penale gi nici chiar cea a uneisanc(iuni disciplinare.

26. Deopotrive, Curtea, amintind jurisprudenta sa, in care astatuat ca principiul constitutional al egalitelii in drepturi nupresupune uniformitate, astfel ci situatii diferite justifice si uneorichiar impun un tratament juridic (Decizia nr. 1 din 8 februarie1994, publicatd in l\4onitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr.69din 16 martie 1994), apreciazd ca nu pot fi relinute nici criticilereferitoare la incalcarea art. l6 alin. (1) din Constitutie, intrucatlegiuitorul este liber se stabileascd condilii diferite referitoare la

' suspendarea raporturilor de munci, a raporturilor de serviciu, afunctiei ori a activitalii, atat timp cat are in vedere categorii socio-profesion-ale diferite, care nu se afli in situa,tai comparabile.

27. In sfargit, Curtea apreciaze ca fiind lipsite de temei sicriticile referitoare la incelcarea prevederilor constitutionaleprivind nivelul de trai, de vreme ce salariatul suspendat nu esteimpiedicat sd munceascd pe durata suspenderii intr-un alt loc demunce, asigurandu-gi astfel venitul necesar traiului.

28. Cat privegte problema conformitatii dispozitiilor de legeanalizate cu prevederile constitutionale privind dreptul la munce,Curtea reline cd art. 41 alin. (1) din Constitutie se referd ladreptul la muncd, prevazind cd acesta ,,nu poate fi ingrddit.Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupafiei, precum si alocului de munce este liberd." AtI.6 pct. 1 din Pactul internationalcu privire la drepturile economice, sociale gi culturale prevedetotodate ce ,,statele pe1i la prczentul Pact recunosc dreptul lamuncA ce cuprinde dreptul pe care il are orice persoane de aobfine posibilitatea se-gl c6gt/ge existenla printr-o munce libera/easa sau acceptaa gi vor lua mesuri potrivite pentrugarantarea acestui drept." Deopotrivd, art. 23 pct. 1 dinDeclaralia Universald a Drepturilor Omului stabilegte ce,,oricepersoane are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale,la condilii echitabile gi satisfec oare de muncA, precum gi laocrotirea impotriva gomajului", in timp ce art. 15 alin. (1) dinCarta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene proclamA cd,,orice persoanA are dreptul la muncd ti dreptul de a exercita oocupatie alease sau accepbte in mod liber."

29. Avdnd in vedere toate aceste reglementeri, precum gicele statuate prin Decizia nr- 513 din 20 iunie 2006, publlcate inl\4onitorul Oficial al Romaniei, Partea l, nr. 598 din 11 iulie 2006,in sensul cd prevederile constitutionale referitoare la dreptul lamuncA asigur; oricdrei persoane posibilitatea de a exercitaprofesia sau meseria pe care o doregte, in anumite conditiistabilite de legiuitor, dar nu vizeazd obliga,tia statului de agaranta accesul tuluror persoanelor la loate profesiile, CurteaConstitutionala a retinut in mod corecl in jurisprudenla sa ci

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 431/1 Z.VI.2O1 5

art. 52 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 53/2003 nu impiedicesalariatul sa se incadreze in perioada suspenderii contractuluide munce la alta unitate sau in altd functie decit cea cu careeste incompatibile fapta ce constituie obiectul acdzdrii.

30. Cu toate aceslea, Curtea observe ca dreptul la muncieste un drept complex, ce implicd diferite aspecte, dintre carelibertatea alegerii profesiei gi a locului de muncd reprezintdnumai una dintre componentele acestui drept. Astfel, odatadobandit un loc de munc6, acesta trebuie se se bucure de oserie de garantii care sA-i asigure stabilitatea, neputand fi deconceput ca prevederile constitutionale ar asigura libertatea dea obline un loc de munca, dar nu si garantarea pastreriiacestuia, cu respectarea, evidenta, a conditiilor gi limitelorconstitutionale. In acest sens sunt cele statuate de CurteaConstitulionald prin Decizia nr. 383 din 7 iulie 2005, publicatd inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.792 din 31 august2005, in care s-a aritat ci cea mai importante garanlle pentruexercitarea dreptului la muncd o constituie stabilirea limitativdprin lege a cazurilor in care gi a motivelor pentru care incetarearaporturilor.juridice de munce poate avea loc din initiativa si dinvoin,ta unilaterald a angajatorului. Prin aceeasi decizie, Curtea aprecizat ce ,,persoana care accede la o activitate economice pebaza liberei sale iniliative gi utilizeazd fo4d de munca salariateare obliga,tia sa respecte reglementerile legale referitoare laincheierea, executarea 9i incetarea contractelor individuale demunce."

31. Ca atare, Curtea apreciazd cd, des-i nu se poate vorbi deo negare a dreptului la muncd, in sensul impiedicerii persoaneide a alege liber o profesie ori un alt loc de muncd, in egalimasurd nu se poate omite cd masura suspenderii contractuluiindividual de munce reprezinte o restrangere a exercitiuluidreptului la muncd, lesatd de dispozi(iile art. 52 alin. (1) lit. b)teza intai din Legea nr. 53/2003la dispozitia angajatorului, astfelce se impune a fl analizat dace sunt indeplinite conditiileconstitutionale referitoare la restringerea exerciIiului unordrepturi sau liberteti, prin efectuarea unui test depropo4ionalitate (aga cum preved dispozj'!iile art. 53 dinConstitutie, dezvoltate in jurisprudenla Cu4ii Constitutionale prinDecizia nr. 266 din 21 mai 201 3, publicatd in Monitorul Oflcial alRomaniei, Partea l, nr 443 din 19 iulie 2013, Decizia nr.462 din17 septembrie 2014, publicata ?n Monitorul Oficial al Rominiei,Partea l, nr. 775 din 24 octombrie 2014, oti Decizia nr. 13 din15 ianuarie 2015, publicata in l\4onitorul Oficial al Rominiei,Partea l, nr. 175 din 13 martie 20'15), pentru a verifica daceaceastd restrangere este rezonabila, proportionald cu obiectivulurmerit gi nu transforma acest drept intr-unul iluzoriu/teoretic.

32. Aga cum a staluat Curtea Constitulionala prin Decizianr. 266 din 21 mai 2013 9i Decizia nr. 462 din 17 septembrie201 4, pa.a$aful 30, conform principiului proportionalita,tii,,,oricemesurd luat5 trebuie se fie adecva6

-

capabile in mod obiectivse duce Ia indeplinirea scopului, necesare

-

indispensabilepentru indeplinirea scopului gi propo4iona6

-

justul echilibruintre interesele concrete pentru a fi corespunzeloare scopuluiurmdrit. Astfel, in vederea realizdrii testulu j de propo4ionalitate,Curtea trebuie, mai intai, sA stabileasce scopul urmdrit delegiuitor prin masura criticate gi daca acesta este unul legitim,intrucat testul de propo(ionalitate se va pulea raporta doar laun scop legitim." De asemenea, Curtea a precizat prin DeclziaN.266 din21 mai 2013 c; pentru corecta aplicare a testuluiestenecesara examinarea 'fiecdruia dintre cele 3 elemente in ordinearesoectiva.

33. Urmand reperele mai sus aritate, Curtea va analiza incontinuare dace mesura suspendarii contractului individual demunca in ipoteza art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai din Legeanr.53/2003 este justificatd de un scop legitim, daca esteadecvate acestui scop, necesard si dace se pdstreaza un just

echilibru intre drepturile si interesele in concurs pentru a ficorespunzatoare scopului urmdrit. Astfel, raportandu-se la celeretinute prin Decizia nr. 354 din 19 decembrie 200'1, Curtearetine ca suspendarea din funclie a salarialilor este o m5surelegalS care tinde sd protejeze interesele angajatorului fatd depericolul continudrii activitS!ii ilicite 9i al extinderii consecintelorpericuloase ale unei fapte penale. Prin urmare, restrangereaexercitiului dreptului la munca este justificata, in aceaste situatie,de apdrarea drepturilor 9i iptereselor angajatorului, care potimbrdca atat o formd patrimoniald, cat si una nepatrimoniald sipot avea natura unor drepturi fundamentale, aga cum esledreptul de proprietate, dar gi de necesitatea protejarii Iibertetiieconomice, consacrate de art. 45 din Constitutie, carepresupune, intre altele, si dreptul angajatorului de lua masurilenecesare bunei desfasureri a activitalii economice. Astfel,masura suspenderii contractului individual de munca in ipotezalegald analizata se circumscrie conditiilor art. 53 alin. (1) dinLegea fundamentala, potrivit cdrora ,,exerciliul unor drepturi saual unor libeftdti poate fi restens numai prin lege si numai dacese impune, dupd caz, pentru: aperarea [...] drepturilor gi ali be ftdtilor cetdte nilor [...]. "

34. Referitor la caracterul adecvat gi necesar al restr6ngeriiexercitiului dreptului la muncd in raport cu scopul urmdrit, CurteaaDreciaza ce susDendarea contractului individual de muncareprezintd o masure adaptate scopului urm6rit gi este capabila,in abstract, sd indeplineascd exigenlele acestuia. Desiprotejarea drepturilor salariatului, aflat in raporturi desubordonare fala de angajator, reprezintd o forme de a asigurainsdsi protectia dreptului la munca, ca drept fundamental,legiuitorul este linut, in egala mdsure, se asigure protecliadrepturilor angajatorului, prin instituirea unor mdsuri apte sdrealizeze in mod concret scopul propus. Prin urmare, protectiadreptului la muncd nu poate fi absolutizate cu consecin,laafectdrii dreptului angajatorului de a-gi exercita libertateaeconomice, asa cum de altfel a statuat Curtea gi prin Decizianr. 1.459 din 8 noiembrie 2011, publicatd in Monitorul Oficial alRomaniei, Partea l, nr 30 din 1 3 ianuatie 2012, iar suspendareacontractului individual de muncd aoare ca o mesurd adecvatain imprejurdrile in care mentinerea in activitate a salariatului arfi de naturd se atraga consecinte negative asupra activitatiieconomice, afectand drepturile gi interesele angajatorului.Curtea apreciaze, deopotrivd, ce reglementarea posibilitatiiangajatorului de a suspenda contractul individual de munci insituatia in care considere cd interesele sale ar fi afectate prinmen,tinerea in activitate a salariatului, ca urmare a activitaliiprezumat ilicite a acestuia, este un instrument necesar pentru aasigura protec,tia efectivd a drepturilor s,i inlereselor sale.

35. Cat priveste caracterul propo4ional al mesuriireglementate de art. 52 alin. (1)lit. b) teza intai din Legeanr.53/2003, respectiv al rcalizerii unui echilibru just intredrepturile in concurs, anume dreptul la munce gi dreptulangajatorului de lua mesurile necesare bunei desfegureri aactivitelii economice, Curtea re,tine cd suspendarea contracluluiindividual de muncd, din initiativa angajatorului, atunci candexiste temeiuri pentru a aprecia ca activitatea ilicitd a salariatuluiar periclita interesele angajatorului, trebuie se se supuna unorconditii care se asigure cd aceastd masura nu are un caracterarbitrar. Altfel spus, Curtea considere cd, in mesura in carelegea asigura angajatorului posibilitatea de a dispunesusoendarea contractului individual de muncd in vedereaprotejarii intereselor sale economice, ca o expresie a art.45 dinConstitutie, o astfel de mesuri, cu consecinle ample asupradrepturilor salariatului, trebuie inso'!ita de garantia unei deciziiobiective gi temeinic fundamentate din partea angajatorului. Inacest sens, Curtea reline cd mesura suspendarii determineincetarea temporare a obligatiilor pe4ilor ce izvorasc din

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA I, NT' 431/17.VI'2015

contractul individual de munca, iar, in ipoteza textului de lege civile contractuale, a unei despdgubiri egale cu salariul-9i;;;ii;"f";;;

"r.p"noJrii nu op"r"rze de drept 9i nici nu esle celelalte drepturi de care a fost lipsit pe perioada suspendirii

o exprimare a voinlei salariatului, ci a angajatoruiui. Mai mult, contractului. De asemenea, salariatul suspendat ar putea ocupaCurtea reline ce, spie deosebire je situatijaitor bategorii socio- un aft loc de muncd pe perioada suspenderii, aga cum a relinutprofesionale, cand suspendare a opereaza ca urmar6 a punerii chiar Curtea Constitulionale in jurisprudenla sa. Garanliile maiin migcare a acliunii penale gi/sau a trimiterii in judecati, acte sus aratate se refera la pastrarea lbcului de munce 9i laJi"pu"" a" magistrali, avand un caracter obiectiv, extrinsec aslgurarea dreptului la salarju dupd incelarea suspendarii,iaporturilor Ointr'e cel iare desfdgoard activitatea profesionald gi precum 9i la dreptul salariatului.de a alege in mod liber un alt locinstitulia, autoritatea ori corpul profesional din care face parte, de munca pe durata susp.endirii. Chiar 9i in aceste condilii,suspendarea contractului de muncd in ipoteza art. 52 alin. (1) Curtea apreciaze ca reglementarea cauzelor de suspendare nutit. O) teza intai din Legea nr. 53/2003 se poate dispune de cetre poate ldsa deschisd posibilitatea emiterii unor decizii arbitrareangil"to1. ca urmard a plangerii penale pe iare tot el o ori netemeinice, pentru ca proteclia dreptului la muncaforiruleazd impotriva salariatului, de voinla acestuia depinzand, presupune, intre allele, ca restrangerea exercitiului acestui dreptd;;p;i;"t, cauza suspe^ndarii contractului de munce gi se respecte cerintele constitutionale impuse de art. 53 alin. (2)instituirea aceslei masuri. ln aceste condilii, curtea considerd referitoare la propo4ionalitate, 9i nu doar asigurarea unor mesurilj resoectarea qarantiilor de obiectivitate si de temeinicie ale cu caracter reparator ori a unor solu,tii allernative';;";ii-d" .;"p,"a;J"i" oirpu"" de angajjtor poate fi in mod 37. Asa fiind. curtea constatd ci in urma efectudrii testuluifacil pusasubsemnul indoielii, de vreme"ce art.8Z

"tin. 1t1tit. b) de propo4ionalitate vizand mdsura restrangerii exerciliului

teza'intdi din Legea nr. 53/2003 lasd aprecierea temeiilui de dreptului la munci, suspendarea contractului individual desuspendare, in iitregime, la dispozitia anga.jatorului ale c6rui munci ca efect al formuldrii unei plSngeri penale de cdtredecizii sunt susceptib'ile a fi calincate drept iubiective gi, uneori, angajator impotriva salariatului nu intrunegte conditiachiar abuzive, maj ales in contextul raporturilor contractuale de caracterului propotional, mdsura fiind excesiva in raport cumuncd care, prin natura ror,-- pr""uprn o semnificative obiectivul ce trebuie atins, astfel ca dispozitiile art.52alin (1)interactiune umand. Astfel, nu trebuie omis cd aceste raporturi lit. b) teza intai din Legea nr. 5_3/2003 sunt neconstitutionale'presupun o suooroonare a salariatului fata de angajator, 38. in ceea ce privegte dispoziliile art' 52 alin'

-(1) lit' b)caracterizata prin executarea unei munci sub autoritatea teza a doua din Legea nr' 53/2003' Curtea constate ca acesteaangalatorului, care are indrituirea de a da ordine gi directive, de nu sunt aplicabile in litigiul in cadrul cdruia a fost invocataa conlrola prestarea run",, gi de a sancliona incdlcdrile exceptia de neconstitulionalitate, neindeplinind condiliasivdrgite de catre angajat.

36. Desigur, Curtea reline ce aft. SZ alin. (2) din Legea cereia obiectul excepliei de neconstitulionalitate trebuie se aibanr. 53/2003, instituind o masura Oe proteclie pe;tlu dreptulile legdturd cu solulionarea cauzei in care a fost ridicata exceplia'salariatului suspendat a cdrui nevinovetie a fost constatatd, Prin urmare, excep,tia de neconstitulionalitalg ,a- dispoziliilorpieveOe posiUilitatea reluerii de cdtre acesta a activitalii art.52alin. (1)lit. b)tezaadouadin Legea nr' 5312003 urmeazAanterioare gi plata, in temeiul normelor 9i principiilor rdspunderii a fi respinse ca inadmisibile.

39. pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) gi al art. 147 alin. (4) din constitutie, precum si al art' 1-3, alart.11alin.(1)lit.A.d)sialart.29dinLegeanr.4Tl1992,cuunanimitatedevoturi'

CURTEA CONSTITUTIONALA

in numele legii

. DECIDE:

1. Admite excep,tia de neconstitutionalitate ridicate de Dorina Marioara Vese 9i Marilena Teutin Dosarul nr' 1'824111112014

al Tribunalului Bihor -

Sec,tia I civila gi constate cd dispozitiile art. 52 alin. (1 ) lit b) teza intai din Legea nr' 53/2003 -

Codul muncii

sunt neconstitu!ionale.2. Respinge, ca inadmisibile, exceplia de neconstitu,tionalitate a dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza a doua din Legea

nr. 53/2003 -

Codul muncii, exceptie ridicati de aceiagi autori in acelaqi dosar al Tribunalului Bihor - Seclia I civild'Definitiva si general obligatorie.Decizia se comunica celor dou; Camere ale Parlamentului, Guvernului 9i Tribunalului Bihor- Seclia I civile 9i se publice

in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea l.Pronuntata in sedinla din data de 23 aprilie 2015'

PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALEAUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,Patricia Marilena lonea

I\4ONITORUL OFICIAL AL RON/ANIE I, PARTEA I, Nr 431/17.VI.2015

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATEALE ADMtN|STRAT|Et pUBLtCE CENTRALE

rv NtSTERUL AGRTCULTURI gt DEZVOLTAR| RURALE

ORDINprivind modificarea Ordinului viceprim-min istru lqi,

ministrul agriculturii gi dezvoltirii rurale, nr. 1.64812014pentru aprobarea Normelor metodologice privind condifiilede punere in aplicare a mesurii de promovare a vinurilor,eligibili pentru finanlare in cadrul Programului nalionalde sprijin al Rominiei in sectorul vitivinicol 2014-2018,

9i pentru aprobarea modelului de contract privind punereain aplicare a programelor de promovare a vinurilor

Vezand Referatul de aprobare al Direcliei generale politici agricole si strategiinr. 159.721 din 25 mai 2015 9i Avizul Comisiei Europene Ares (20'15) 58697 din8 ianuarie 2015,

avand in vedere prevederile Regulamentului delegat (UE) ff.90712014 alComisiei din 11 maftie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/20'13al Parlamentului European si al Consiliuluiin ceea ce priveste agentiile de pldti sialte organisme, gestiunea financiara, verificarea gi inchiderea conturilor, garantiile9i utilizarea monedei euro, ale Orienterilor Uniunii Europene privind ajutoarele destat in sectoarele agricol si forestier gi 'in zonele rurale pentru perloada 2014-2020, publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 204 din 1 iulie2014, precum si ale Regulamentului delegat (UE) N. 61212014 al Comisiei din11 martie 2Q14 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1 .30812013 alParlamentului European gi al Consiliului prin modificarea Regulamentului (CE)nr.555/2008 al Comisiei in ceea ce privegte noile mesuri din cadrul programelornalionale de spri.jinire a sectorului vitivinicol,

in temeiul art. 3 alin. (1t) si (12) si al art.7 din Hoterarea GuvernuluiN. 57812014 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din parteaUniunii Europene pentru producdtorii din sectorul vitivinicol in perioada 2014-2018, cu completerile ulterioare,

inbazaad. '10 alin. (5) 9i (6)din Hoterarea Guvernului nr. 1.185/20'14 privindorganizarea gi funclionarea Ministerului. Agriculturii si Dezvoltdrii Rurale, cumodificdrile 9i completdrile ulterioare,

ministrul agriculturii gi dezvoltirii rurale emite prezentul ordin.Art. l.

-

Ordinul viceprim-ministrului, ministrul agriculturii si dezvolterii rurale,nr. 1 .64812Q14 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile depunere in aplicare a mesurii de promovare a vinurilor, eligibila pentru finanlare incadrul Programului national de sprijin al RomAniei in sectorul vitivinicol 2014-2018, 9i pentru aprobarea modelului de contract privind punerea in aplicare aprogramelor de promovare a vinurilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea I, nr. 833 din '14 noiembrie 2014, se modificd dupd cum urmeaza:

f . in anexa nr. 1, la articolul 2, litera d) va avea urmitorul cuprins:,d) solicitanli

-

pentru submasura de promovare prin informare a vinurilorproduse in Uniunea Europeani: forme asociative profesionale ale producetorilordin sectorul vitivinicol, organiza,tii interprofesionale din sectorul vitivinicol, instituliisau autoritdli publice, dupd caz, cu respectarea prevederilor legale in vigoare carepropun programe de promovare a acestor vinuri, iar pentru submasura depromovare a vinurilor in ldri te(e: societd,ti romanesti producdtoare de vinuri cuD.O.C.gi/sau l.G.gi/sau vinuri pentru care se indici soiul vitei-de-vie, formeasociative profesionale ale producdtorilor din sectorul vitivinicol, organizaliiinterprofesionale din sectorul vitivinicol ai cdror membri produc si exportd vinuricu

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr.431/17.VI.2015D.O.C. si/sau l.G- si/sau vinuri pentru care se indice soiul vilei-de-vie, instjtulii sauautorita{i publice, dupe caz, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, carepropun programe de promovare a acestor vinuri; accesarea mesurii de promovarea vinurilor de cdtre institutii sau autoritdti publice se poate face numai in asociere,incheiata in conditiile legii, cu una sau mai multe dintre formele asociativeprofesionale mentionate anterior "

2. in anexa nr. 2, anexa nr. 12 la contract ,,Cursuri de schimb utilizate giformular decont" se modifice gi se inlocuiegte cu anexa care'face parteintegranti din prezentul ordin.

Art. ll. -

Prezentul ordin se publice in N4onitorul Oficial al Romdniei. partea l.

p. Nlinistrul agriculturii si dezvolterii rurale,Dumitru Daniel Botenoiu.

secretar de stat

Bucuresti, 9 iunie 2015.Nr. 1.474.

ANEXA(Anexa nL 12 la contract)

Cursuri de schimb utilizate 9i formular decont

1. Constituirea garanliei aferente avansului, plate avans, justificare pa4iald/finale a avansului se vaface astfel:

Cursul de schimb utilizat de beneficiar pentru conslituirea garantiei aferente avansului, cererea deplatd in avans, justiflcarea pa4ialeflnale avans este ultimul curs de schimb stabilit de Banca CentraleEuropeand (8CE) in luna anterioard celei in care este depusa cererea de plate, 1n conformitate cuprevederile art.37, 38 gi 40 din Regulamentul delegat (UE) nr.90712014 al Comisiei din 11 martie 2014de completare a Regulamentulul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceeace priveste agenliile de plali s.i alte organisme, gestiunea financiard, verificarea si inchiderea conturilor,garanliile gi utilizarea monedei euro.

Acest curs de schimb este utilizal gi de Agenlia de Plali gi Intervenlie pentru Agricultura 6.Pl.A.)pentru verificarea constituirii de cdtre beneficiari a garanliei aferente avansului, plata avans, justificarepartiale/finala avans.

2. Pentru plati intermediard gi soldCursul de schimb utilizat de beneficiar este ultimul curs de schimb stabilit de BCE in luna anlerioare

celei in care este depusi cererea de plata.Cursul de schimb utilizat de A.Pl.A. pentru efectuarea plalii cetre beneflciar este penultimul curs de

schimb stabilit de BCE inainte de luna pentru care se declard cheltuielile sau veniturile alocate, inconformitate cu art. 11 alin. (1) paragraful al doilea din Regulamentul delegat (UE) nr.90712Q14, adicitpenultimul curs stabilit de BCE inaintea lunii in care se efectueaza plata.

Formularul 04 ,,Decont de cheltuieli pentru justificare pa(ialdlfinalS avans/plata intermediarA ............./sold in cadrul contractului ... .. ,".) este document de lucru comun, ini.tiat de beneficiar gi completat giverificat de A.Pl.A

Beneficiarul are obligatia de a-l completa (rubricile 1-18) gi de aJ transmite catre A.P.|.A. atat informat electronic, pe adresa de e-mail: promovare@apia.org.ro, cat gi pe suport hartie, semnat gi Stampilat(la depunerea cererii de justlficare avans/plata intermediare/sold).

') Formularul este reorodus ln facsimil.

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI, PARTEA l, Nr. 431/17.V|.2015

;.i54

t-

:

=

EEa?AE

E';

;t3E

;:1:g

;silea

EeI

ieiaZ

:ii;q: _t;; 9 i

i?

;r B?

.:!!ta la

':. :

.*. :ta.i

t:

!a!3

z

;33_

E;4Eli:i!i::2;; i.q!!!

Eq4iii! ii;!;. +; i.E ! i.!

::-:i-:.aazai

i: i;::-i:; i i:.i.: ! i 93a

10 lvloNlroRuL oFlclALAL RoMANlEl, PARTEA l, Nr' 431117 v!2015

ACTE ALE INALTEt CURTI DE CASATIE 9l JUSTITIEiNALTA CURTE DE CASATIE 9I JUSTITIECOMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT

DECIZIA Nr.8din 27 aprilie 2015

Dosar nr. 2941112015

lulia Cristina Tarcea -

vicepregedintele inaltei Cu(i deCasalie gi Justiliepregedintele comPletului

.

-

presedlntele Secliei lcivile

-

pregedintele delegat al Seclieia ll-a civile

-

presedintele Secliei decontencios administrativ si fiscal

Dosarul nr. 18.699/306/2013, in vederea pronunJirii uneihoterari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept:in aolicarea art. 711 si urmaloarele din Codul de procedurdcivild, existenla unor masuri asigurdtorii infiintate in cadrul unuiproces penal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice:'

a) susDenda executarea silita inceputd de un creditorqarantat, al carui drept de ipoteca asupra acelora9i bunuri a6evenit opozabil tefiilor anterior infiintarii masurii asiguratorii dinorocesul Denal?

b) determine nulitatea actelor de executare ulterioareinfiinidrii mesurii asigurdtorii din procesul penal asupra acelora9lbunuri, impiedicand astfel executarea silitd inceputa de uncreditor garantat?

Magi-tratu!asistent prezintS referatul cauzei, aratand ce ladosar iu fost depuse practica judiciara 9i raportul intocmit deiudecdtorii-raoortori. Se mai refera asupra faptului ca raportul aiost comunicat oartilor, in conformitate cu dispozitiile art 520alin. (10) din Codul de proceduri civila, care au depus puncte devedere in lermenul prevdzut de lege' 9i ce la data de 24 aprilie2015 s-a comunicat punctul de vedere al procurorului general'care a opinat, in principal, in sensul respingerii sesizdrii cainadmisibile, iar pe fondul sesizerii a apreciat ca sechestrulasigurator penal conslituie un impediment la inilierea o-ri, dupecaz, continuarea executdrii silite a unui bun asupra carula aufost constituite garanlii reale.

Se ia act cd dupa renumerotarea textelor, ca urmare areoublicdrii Leqii nr. 134/2010 privind Codul de procedurd civilain Monitorul Oiicial al Romaniei. Partea 1 ff.247 din 10 april'e2015, art. 711 din Codul de proceduri civila a devenit art' 712'Ca urmare, toate referirile din cuprinsul prezentei decizii laart.71'1 si urmdtoarele din Codul de procedure civil5 se vorconsidera ca fiind fdcute , an 712 9i urmatoarele din Codul deprocedure civile.' in urma deliberarilor, inalta Curte de Casalie 9i Justitie

-

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept remane inoronuntare asrpra .esizerii privind pronunlarea unei hotdraripreala bile.

iNALTA CURTE,deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata,constald urmitoarele:

1. Titularul 9i obiectul sesizariiTribunalul Sibiu

-

Seclia I civilS a dispus, prin incheiereapronun'fatd in sedinla publiia din data de 23 decembrie 2014 inbo.rrui nt. I A.OSgleO6lZO t S, aflat pe rolul acestei instanle, inaoel. sesizarea inaltei Cu(i de Casatie si Justitie in temeiulJisoozitiilor art. 519 din Codul de procedure civila, in vedereapronunidrii unei hotarari prealabile cu privire la urmAtoareachestiune de drept: in aplicarea art. 711 9i urmetoarele din Codulde procedure civile, existenla unor masuri asiguretorii inninlalein cadrul unui proces penal asupra bunurilor une' persoanefizice sau juridice: a) suspendi executarea silita inceputa de uncLoitor garantat, al caiui orept de ipoteca asupra aceloralibunuri idevenit opozabil te4ilor anterior infiintdrii mdsuriiasiguratorii din procesul penal?; b) determina nulitatea actelor

Lavinia CureleaRoxana Popa

lonql Barbe

Mirela Sorina Popescu -

pregedintele Secliei penaleNina Ecaterina Grigorag

-

iudecdtor la Seciia I civileViorica Cosma

-

judecetor la Seciia I civiliAlina luliana Tuca

-

judecdtor la Seciia I civila -

iudecator-raPortorSimona Lala Cristescu

-

judecator la Seclia lcivileAlina Sorinela Macavei

-

judecator la Sectia I civildlleana lzabela Dolache

-

ludecdtor la Seclia a ll-a civilaConstantin Branzan

-

judecator la Sectia a ll-a civileCarmen Trdnica Teau

-

judecetor la Seclia a ll-a civileRodica Dorin

-

judecator la Seclia a ll-a civila -judecator-raPortor

Ruxandra Monica Duld -

judecetor la Seclia a ll-a civildGheorghila Lulac

-

judecator la Seclia -

decontencios administrativ 9i fiscal

luliana Meiereanu -

judecator la Sec,tia decontencios administrativ 9i fiscal

Cezar Hincu -

judecdtor la Sec{ia decontencios administrativ 9i flscal

Carmen Maria llie -

judecetor la Seclia decontencios administrativ 9i flscal

Elena Canldr -

judecdtor la Seclia , decontencios administrativ 9i fiscal

Angela Dragne -

judecdtor la Seclia penaldAni Maria Dascdlu

-

judecdtor la Sectia penalagtefan Pistol

-

judecator la Seclia penala -judecetor-raPortor

Mariana Ghena -

judecetor la Sectia penalaSimona Daniela Encean

-

judecitor la Seclia penalA

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ceformeazi obiectul Dosarului nr. 2941112015 a fost constituitconform dispoziliilor art. 520 alin (8) din Codul de proceduracivila si ale ai.. 275 alin. (1) din Regula-mentul privindorganizarea gi functionarea administrativa a inaltei Curti deCisatie si Juitilie, iepublicat, cu modificdrile 9i completerileulterioare.

Sedinta este prezidata de doamna judecator lulia CristinaTariea, vicepregedintele lnaltei Curli de Casalie si Justilie.

La sedinta de judecata participa doamna AdrianaStamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cudisDozitiile arl.276 din Regulamentul privind organlzarea 9lfunctionarea administrativd a inaltei Cu4i de Casatie si Justitie'reoublicat, cu modificerile si completarile ulterioare'

'inalta Curte de Casalie 9i Justitie -

Completul pentrudezlegarea unor chestiuni de drept a luat in e.xal]lalesesizirea formulata de Tribunalul Sibiu

-

Seclia I civild in

de executare ulterioare infiintdrii mesurii asiguratorii din procesulpenal asupra aceloragi bunuri, impiedicand aslfel executareasilite inceputa de un creditor garantat?

2. Expunerea succinti a procesuluiPrin cererea inregistrata pe rolul Judecdtoriei Sibiu la data

de 25 noiembrie 2013 sub nr. 18.699/306i 2013, contestatoareaDireclia de Investigare a Infrac.tiunilor de CriminalitateOrganizatd gi Terorism a solicitat, in contradictoriu cu intimatiiBRD

-

GSG -

S.A. -

Sucursala S. si garantii ipotecari C. l.gi C. l. C., anularea formelor de executare silite efectuate indosarul executional nr. .../AJ2013 al Societetii Civile Profesionalede Executori Judecetoregti Asociali H. R. gi P 1., anulareapublicatiei de vanzare imobiliard n(. ...12013 din acelagi dosar,vizend vanzarea prin llcitalie publice a imobilului situat in S.,str. D. C. nr. ..., precum si suspendarea executdrii silite pand lasolutionarea contestatiel la executare.

Prin Sentinla civife nr. 2.383 din 22 aptllie 2014, JudecdtoriaSibiu a respins ca neintemeiatd exceptia tardivitdtii completeriicontestatiei; exceplia lipsei calitdtii procesuale active, exceplialipsei de interes a contestatoarei gi exceplia inadmisibilitatiicontestaliei la executare. A respins contesta,tia la executareformulatd de Directia de Investigare a Infractiunilor deCriminaljtate Organizata 9i Terorism in contradictoriu cu intimaliiBRD

-

GSG S.A. -

Sucursala S. si C. l. si C. l. C. caneintemeiatd.

Pentru a hotdri astfel instanta a retinut ca la data de7 noiembrie 2013 s-a comunicat contestatoarei un exemplar dinpublicafia de v6nzare nr. ... din ... 2013, intocmitd de executoruljudecdtoresc H. R., cu privire la imobilul situat in S., str. D. C.nr..... jud. S., inscris in cartea funciard, ce urma a fi scos lalicitalie publice in data de 3 decembrie 2013, ora 13,30, prelulde pornire fiind flxat la 45.000 euro. Proprietarii acestui imobilera^u numilii C. l. 9i C. l. C., in calitate de garanli ipotecari.

ln cuprinsul publicatiei de vAnzare imobiliare se arate cevanzarca imobilului in litigiu se realizeazd la solicitareacreditoarei S.C. BRD

-

GSG -

S.A., intrucat debitorii-garanf iipotecari datoreazd acesteia suma totale de 381.086,28 euroreorezentand credit-dobanzi si comisioane calculate sineincasate, in temeiul titlurilor executorii constand in contractde credi| novatie N. ...12011 , modificat prin aclele adilionalenr. ...12012 gi ff. .-.12012, contract de credit-novalie N. -..12011 .contracle de ipolecd nr....12011 si nr. ,../2011 autentificate, lacare se adauga cheltuielile de executare.

in acelagi timp, imobilul urm6rit era grevat gi de alte sarcini,nolate in cartea funciara.

Fald de aceasti stirre de fapt, instanla de fond a apreciat cetrebuie sa analizeze care dintre cele doue oroceduri va aveaintaietate: desfdgurarea procedurii executarii silite conformnormelor de procedurd civila sau sechestrul asigurator instituitpotrivit Codului de procedurd penald.

Asa fiind, a retinut cd executarea siliti a fost incuviin,tata prinincheierea nr.2.107lCC din 10 aorilie 2013. in temeiul art. 665alin. (3) din Codul de procedure civildl, la solicitarea creditoareiS.C. BRD

-

GSG -

S.A. impotriva debitorilor garanti C. L siC. l. C., ca la acel moment nu s-a retinut niciun impediment caresi conducd la respingerea cererii de incuviintare a executdriisilite si ce, odatd incuviintatd executarea silitd, este permiscreditorului sa ceard execulorului judecdtoresc sa recurgdsimultan ori succesiv la toate modalitallle de executareprevdzute de lege in vederea realizdrii drepturilor sale.

11

Instanla a avut in vedere si dispoziliile art. 163 din Codul deprocedurd penale din 1968, conform caruia mesurile asiguretoriise iau in cursul procesului penal 9i constau in indisponibilizarea,prin instituirea unui sechestru asigurdtor, a bunurilor mobile giimobile, in vederea confiscdrii speciale, precum si in vedereareparerii pagubei produse prin infractiune. Ca atare, sechestruleste instituit pentru a se asigura despigubirea pd4ilor civile dindosarul penal.

Or, in prezenta cauza, pd4ile civile din dosarul penal vin inconcurs cu intimata S.C. BRD

-

GSG -

S.A.. creditor iDotecar.La momentul instituirii sechestrului penal, imobilul era afectat

de.ja de o ipotecd, drept urmare a unui contract de imprumut cugarantie imobiliara. De aceea, sechestrul instituit potrivit art. '163din Codul de procedurd penald din '1968 nu poate sd constituieun impediment la inilierea gi/sau continuarea executarii silite, ci,ulterior valorificirii bunului 9i adjudecerii acestuia liber de oricesarcini, sechestrul se va menline asupra sumei de bani rezultatedin diferenla dintre prelul de v6nzare si valoarea creanteigaranlale.

Executarea silitd demaratd de creditorul iDotecar ce detineun titlu executoriu, prin care incearce recuperarea creanlei sale,nu are nicio legdture cu cauza penale in care a fost dispusdmesura asiguretorie a sechestrului. Asadar, este vorba despreun fals conflict intre acliunea penala in care a fost dispussechestrul gi executarea silite demarata de creditor pentrurecuperarea unei creanle certe, lichide 9i exigibile.

Chiar dac6 sechestrul asigurator se poate transforma, caurmare a unei hotarari de condamnare, intr-un sechestrudefinitiv executoriu

-

gi astfel creanla statului dintr-unaeventuald sau sub conditie intr-una simplS

-, in niciun caz

legalitatea masurii asigurdtorii nu are vreo inraurire asupraposibilitatii de executare silita a creantei puse in executare.

In concluzie, instanta de fond a relinut cd prin instituireasechestrului si indispon ibilizarea bunului potrivit art. '163 dinCodul de procedura penala nu s-a realizat in mod automat oblocare a demaririi sau a continuarii executerii silite initiale decdtre un creditor ipotecar.

impotriva acestei sentinle, in termen legal, a declarat apelcontestatoarea, care a solicital modificarea in parte a sentinteigi anularea executerii silite iniliate de Societatea CivileProfesionala de Executori Judecatoregti Asociali H. R. si P l. indosarul de executare ...1N2013 si a publicatiei de vanzareimobiliare nr. ... din ... 2013.

Cererea de apel a fost intemeiata pe aceleasi considerentepromovate prin contestatia la executare.

La termenul din data de '11 decembrie 2014, intimata S.C.BRD

-

GSG -

S.A. a solicitat sesizarea inaltei Cu4i deCasatie si Justilie in vederea pronun,tdrii unei hotarari prealabilecu privire la dezlegarea urmdtoarei probleme de drept:

in interpretarea dispoziliilor art. 711 si urmdtoarele din Codulde procedura civile, existenta unor mesuri asigurdtorii infiinlatein cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoanefizice sau juridice:

a) suspenda executarea silite inceputd de un creditorgarantat al cdrui drept de ipoteca asupra aceloragi bunuri adevenit opozabil tertilor anterior infiinterii masurii asiguretorii dinprocesul penal?;

b) determind nulitatea actelor de executare ulterioareinfiint5rii mesurii asiguritorii din procesul penal asr..rpra aceloragibunuri, impiedicdnd astfel executarea silita inceputa de uncreditor garantat?

MONITORUL OFICIALAL ROMANIEI. PARTEA I. NI. 431117.V:.2015

1Art. 666 alin. (3) din Codul de procedurd civile dupd renumerotare, ca urmare a republicdrii Legii rt. 13412A10 privind Codul de prccedurd civilS inMonitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr 247 din 10 aprilie 20'15.

12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 431/17.VI.2015

3. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizirii' Prin incheierea pronuntata in daia de 23 decembie 2Q14 inDosarul nr. 18.699/306/201 3, Tribunalul Sibiu

-

Seclia I civile aconstatat admisibilitatea sesizarii Inaltei Cu4i de Casatie siJuslitie, conform art.5'19 din Codul de procedurd civild, motivatde urmetoarele considerente:

3.1. De lAmurirea modului de interpretare/aplicare adispozi,tiilor art. 711 si urmdtoarele din Codul de procedurd civilddepinde solutionarea pe fond a cauzei, intrucat temeiul de dreptaretat produce efectul suspenddrii executdrii sillte gi al anuldriiaclelor de executare (existenla unor masuri asigurdtorii infiintatein cadrul unui proces penal asupra bunurilor unei persoanefizice sau juridice suspendi execularea silita inceputd de uncreditor garantat sau determine nulitatea actelor de executareulterioare infiinlarii mesurii asiguratorii din procesul penal asupraacelorasi bunuri).

3.2. Problema de drept enun,tatd este noue, deoarece, princonsultarea jurisprudenlei, s-a constatat ca asupra acesteiprobleme lnalta Curte de Casalie si Justitie nu a statuat printr-oaltd hotdrire.

3.3. Problema de drept nu face obiectul unui recurs ininteresul legii in curs de solutionare. conform evidentelor inalteiCurli de Casa{ie gi Justilie consultate la data de '18 decembrie2014.

4. Punctul de vedere al pa4ilor cu privire la dezlegareachestiunii de drept

4.1. Apelanta Direc,tia de Investigare a Infractiunilor deCriminalitate Organizati gi Terorism, prln note de gedinle, asolicitat respingerea cererii de sesizare a Inaltei Curti de Casatiesi Justitie, aratand ce:

Potrivit art. 5'19 din Codul de oroceduri civili. de lSmurireachestiunii de drept ce se solicite a fi supus6 analizei inaltei Curti .de Casalie gi Justilie trebuie se depindd solutionarea pe fond acauzea cu care este investitd instanta de trimitere.^ Agadar, textul citat reglementeazi posibilitatea sesizdriiInaltei Curti de Casatie si Justitie cu lemurirea unei chestiuniprejudiciale, care trebuie se aibA un caracter prealabjl, adice sApreceada judecata pe care instanta de controljudiciar o va faceasupra fondului cauzei.

Conform Dic[ionarului explicativ al limbii romane, prinpreaiabiT se in(elege ,,care trebuie cercetat inainte de incepereaunei actiuni principale, care trebuie examinat inainte de a trecemai departe, preparator, preliminar, anticipat, anterior", iar prinprejudicial ,,care precede o judecatA, care trebuie judecata inprimul rind, preliminar".

Or, in spele ,,chestiunea de drept" invocatd de intimatdreprezinte, in realitate, chiar problema de fond (litigioase) acauzei. A-da eficientA cererii intimatei ar echivala cu pronuntareade cetre lnalta Curte de Casatie si Justilie asupra fondului, inlocul instantei de control judiciar, legal lnvestitii in acest sens.

Contestatoarea-apelantd a opinat in sensul cd prinintermediul procedurii orevdzute de art. 519 din Codul deprocedura civila intimata urmdreste, de fapt, se obtind efectulgenerat de institulia recursului in interesul legii.

Ce este aqa o arate chiar faptul cd intimata face o simpldanalize a practicii judiciare in materie, departajand-o in functiede nalura solutiilor, favorabile sau defavorabile.

Pe fondul chestiunii, a aretat ca in interpretarea dispozitiiloran.249 alin. (1) si (2) din Codul de procedure penald, mesurileasiguretorii penale constituie misuri procesuale cu caracter realintrucat, pe perioada activitetii lor, au ca efect indisponibilizareabunurilor asupra cdrora au fost instituite, anume impiediciincheierea oricdrui act juridic civil avand ca obiect instreinareaacestora, inclusiv executarea silita, efectul de indisponibilizareresfrangandu-se asupra intregii situatii (realitdli) juridice abunurilor, inclusiv asupra oricerei sarcini a tertilor cu privire laacestea.

Interesul ocrotit de sechestrul asigurator penal este unulgeneral, al societatii, spre deosebire de sarcinlle civile (ipotecii,gaj etc.) care sunt instituite conventional, pentru protejarea unuisingur creditor in raport cu actele debitorului care ii pot vdtdmainteresele.

lpoteca, ca drept real accesoriu, dg garantare, nu are dreptefect indisponibilizarea bunului, proprietarul acestuia pestrandtoate atributele dreptului sAu, recunoscut de lege, jnclusivdreptul de dispozilie sub toate aspectele.

Contrar interpreterii' intimatei-creditoare, sechestrulasiguretor penal este complet diferit de cel civil atdt din punctulde vedere al naturii juridice, cat gi al efectelor pe care leprod uce.

Or, prin combinarea normelor care reglementeazi sechestrulasigurdtor civil cu cele care guverneazd sechestrul asiguretorpenal, pentru a ajunge la concluzia doritd, intimata-creditoarenu urmdreste altceva decat legitimarea unei lex teftiae.

lntrucat art. 249 alin. (2) din Codul de procedura penald nudistinge, indisponibilizarea generati de instituirea sechestruluiasiguretor asupra bunului imobil in cauze vizeaze atat efecteleactelor civile anterioare, cat gi pe cele ale aclelor ulterioareaplicdrii mdsurii respective.

Eventuala ordine de preferinle a creantelor poate fi pusa indisculie gi analizati numai dupd ridicarea definitivd asechestrului asigurator penal, care nu reprezinte o m6sura cucaracter dispozitiv ci imperativ.

lndisponibilizarea reglementate de aft.249 alin. (2) din Codulde procedure penald nu reprezintd o alternativd de care sa nuse tina seama, ci o cerinte absolutd in aplicarea legii. Bunurilesunt scoase din circuitul civil pe durata procesului penal, ceea ceinseamne ce nu pot fi vandute la licitatie chiar daci existicererea de executare silitd a creditorilor iootecari.

Bunurile se afld in afara circuitului civil pand la solutionareacauzei in mod definitiv, dupS cum prevede art.397 din Codul deprocedura penala. Agadar, in ipoleza instituirii unui sechestruasigurator in baza arl.249 din Codul de proceduri penale nuse inlaturd dreptul de urmdrire preferentiala al creditoruluiipotecar, ci are loc, ope /egis, o temporizare a executdrij silite.

Ulterior instituirii sechestrului asigurdtor penal gi pane laridicarea deflnitivd a acestuia, bunul nu mai poate face obiectulniciunui act sau niciunei operaliuni juridice cu caracter civil,indiferent ce este vorba despre un tert de buna-credinta.

Contrar opiniei creditoarei, in ipoteza adjudecarii bunului lalicitalie publica, acesta nu trece liber de sarcini in proprietateaadjudecatarului, ci grevat de sechestrul asiguretor penal(desigur, atata vreme cat acesta nu a fost ridicat de organuljudiciar penal competent pe calea prevdzutd de lege).

A primi argumentele creditoarei ar insemna ca executoruljudecetoresc sd poate dispune ridicarea sechestrului asiguritorpenal prin intocmirea actului de adjudecare, ceea ce ar generao slare de anomie.

4.2. lntimata S.C. BRD -

GSG -

S.A., prin cererea depusela termenul de judecatd din 11 noiembrie 2014, si-a exprimaturmetorul punct de vedere:

In cursul procesului penal, in conformitate cu dispozitiileart. 163 gi urmdtoarele din Codul de procedurd penala din 1969(art. 249 9i urmetoarele din Codul de procedurd penale) pot filuate de cdtre procuror sau de cdtre instanla de judecatdtrei mesuri aslguretorii: sechestrul penal propriu-zis (art. 165 giart. 166 alin. 'l 9i 2 din Codul de procedura penald din 1969);inscriplia ipotecare (art. '166 alin. 3 din Codul de procedurdpenala din 1969); poprirea (art. 167 din Codul de procedureoenald din 1969).

Potrivit Codului de procedura penald din 1969, mdsurileasiguretorii in vederea repardrii pagubei (in noul Cod deprocedura penala gi in vederea garanterii executdrii cheltuielilorjudiciare) se iau asupra bunurilor invinuitului (in noul Cod de

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI. PARTEA I. Nr. 431/17.VI.2015 IJ

proCedura penala, suspect), a inculpatului sau a persoaneiresponsabile clvilmente, iar misurile asigurdtorli in vedereaconflscdrii speciale si a garantarii execugrii pedepsbi amenzii seiau doar asupra bunurilor invinuitului sau inculpalului (persoandfizice sau persoane juridicd).

Masurile luate in cursul procesului penal asupra bunurilorunei persoane fizice sau juridice au, asadar, o naturdasiguretorie. Scopul evident al acestor masuri este urmdtorul:prin infiintarea sechestrului se urmaresle ca debitorul( invinuivinculpat sau parte responsabila civilmente) sa nu igirisipeascd/ascundd averea.

Avand in vedere cele expuse mal sus, in ipoteza in carebunul asupra caruia a fost luate mesura asigurdtorie fecuse inprealabil obiectul unei ipoteci, valabil constituitd 9i opozabilSte4ilor, executarea desfasurandu-se cu privire la un astfel debun in temeiul unui titlu executoriu, existe un concurs intre omesure asigurdtorie care apere o incertitudine si o mdsurdexecutorie care aperd o certitudine. adica executarea silitademarate de creditorul iDotecar.

in contestaliile la executare formulate de parchet, cum estegi cazul in spe,ta de fala, acesta nu menlioneazd in realitateniciun temei legal pentru care sechestrul penal poate sablocheze o executare silitd care se desfagoard in baza unui titluexecutoriu, incuviinlate de altfel de instantd.

Este evident ce un asemenea temei nu exista.Pe cale de consecintd, nicio dispozilie legald nu se opune

ca bunul secheslrat sd fie vandut la licitatie; desigur, in mesurain care se produce o iegire din patrimoniul debitorului(invinuiuinculpat) a bunului sechestrat, suma.de baniincasate inschimb se va subroga cu titlu particular, flind grevate de aceleagisarcini, in sensul in care se vor acoperi chelluielile de executare,se va pldti creditorul ipotecar gi intreaga suma ramasa va fipastrate la dispozilia organului de urmdrire penala pentru a fiutilizatd pentru scopul pentru care a fost infiinlatd masura.

S-a invocat, de asemenea, gi lipsa de interes a parchetelorin astfel de acliuni, avand in vedere ce gi dace debitorul ar ficondamnat definitiv si actiunea civild ar fi admise, tot creditorulipotecar ar avea prioritate in cazul executdrii, in temeiul dreptuluide iootece valabil constituit.

5. Punctul de vedere al completului de judecati cuprivire la dezlegarea chestiunii de drppt

Punctul de vedere al completului de judecatd investit cusolulionarea apelului in Dosarul nr. 18.699/306/2013 alTribunalului Sibiu asupra chestiunii de drept pendinte, exprimatprin incheierea de sesizare in vederea pronunldrii unei hoterariprealabile, este in sensul ca masura asiguretorie instituitd deorganul de cercetare penale nu constituie un impediment incontinuarea executerii silite, deoarece procedura de executaresilitd nu are legature cu cauza penald in care a fost dispusemasura asiguretorie, iar bunul imobil, sechestrat de procuror saude instanta de judecata in cadrul unui proces penal nefinalizat,poate fi vandut.

Mdsurile asiguratorii sunt mesuri de indisponibilizare giconseryare de natura sa impiedice partea adverse ca in timpulprocesului sa distruge sau sd instriineze bunurile ori, dupd caz,se igi diminueze activul patrimonial.

Misurile asigur6torii nu sunt mdsuri de executare silit5, cimijloace procesuale care intrd in continutul actiunii civile 9i careau ca scop doar asigurarea pa4ii, prin indisponibilizareabunurilor urmdribile ale debitorului sau a celor ce formeazeobiectul litigiului, asupra posibilitelii de realizare efectivA aexe^cutarii silite (prin echivalent sau in naturd).

In cadrul procesului penal, mesurile asigurdtorii au acelagicaracter, de indisponibilizare a bunurilor mobile sau imobile aleinvinuitului sau inculoalului.

Agadar, intr-un proces penal, partea civile (statul -

cum estecazul in spete) nu de{ine un titlu executoriu.

Conform art. 110 alin. (3) lit. h) din Ordonanla Guvernuluinr.9212003 privind Codul de procedura fiscald, republicata, cumodificdrile gj completdrile ulterioare (Codul de procedurefiscal4, ordonanta procurorului, incheierea sau dispozitivulhotararii instantei judecatoresti sunt titluri de creanle.

Instituirea sechestrului penal nu poate duce Ia suspendarealegali a executdrii silite in cazul in care un alt creditor ce detineun titlu executoriu impotriva invinuitului sau inculpatului asolicitat executarea silitd a imobilului sechestrat, intrucat cauzeleprivind suspendarea legale a executdrii silite sunt expres gilimitativ previzute de lege, iar printre acestea nu se regasesc sicele privind instituirea sechestrului penal asupra bunurilormobile sau imobile ale persoanei urmdrite penal.

ln situalia analizatd, respectiv in cazul instituirii sechestruluipenal asupra unui bun imobil al invinuitului sau inculpatului decdtre procuror sau instan{a de judecata, este vorba despre ocreantd conditionata ce isi are izvorul in fapta ilicitd cauzatoarede prejudicii si care angajeazd respunderea civild delictuale aacestora, creanle care se va pldti ln ordinea de preferinlistabilitd de art. 563 9i 564 din Codul de procedura civild de la1 865.

in speld, este vorba despre o creanta sub conditiesuspensive. care se indeplrneste in momentul rdm6neriidefinitive a hotararii judec6toresti penale.

In ceea ce priveste conflictul intre sechestrul asigurator penalgi executarea silite demarata in baza unui titlu executoriu civil,dispoziliile procesuale civile devin izvor de drept procesualpenal. Agadar, dispoziliile penale in materia mdsurilorasiguritorii se completeaza cu cele din materia procesual civild,in temeiul art.2 alin. (2) din Codul de procedurd civila. Intredispozitiile procesual civile si cele procesual fiscale existdcompatibilitate in ceea ce privegte obiectul mdsurilor asiguratorii.

Dispoziliile art. 129 din Codul de procedur; fiscald se referila poprire gi la sechestru asigurator, iar determinarea aceslorasub aspectul naturii gi obiectului lor se face dupe dreptul comun,reprezentat de legea procesual civili.

Institulia mdsurii asiguretorii nu nagte in patrimoniul statului(in calitate de potential creditor) un drept de preferinta faF de allicreditori decat in conditiile si limitele impuse de legislalia invigoare, aga cum prevad in mod expres dispozitiile ad. 2.328dln Codul civil si ale art. 153 djn Legea nr.7112011 pentrupunerea in aplicare a Legii nr. 28712009 privind Codul civil, cumodific5rile si completdrile ulterioare.

Instituirea mesurii asiguratorii a sechestrului penal nu poateimpiedica executarea silita pornite de un creditor ipotecar,penlru cd s-ar nesocoti toate dispoziliile care reglementeazedrepturile acestuia prevdzute de art. 2 .327 1i 2.345 din Codul civil.

Nu poate fi primitd sustinerea apelantei conform cdreia, insituatia executerii silite a bunului ce face obiectul sechestrului,creditorul ipotecar trebuie sa parcurgd procedura contesta,tieiprevezute de art. 250 din Codul de procedure penala, deoareceexecutarea silite nu este conditionata de ridicarea sechestrului,iar odati finalizatd procedura, sechestrul se va stremuta asuprasumei de bani oblinutd din vanzare, care a ramas dupe platacreantei creditorului urmiritor.

6. Jurisprudenta instanlelor na!ionale in materie6.1. Jurisprudenta Tribunalului Sibiu: prezentandu-gijurisprudenla proprie, instanla de sesizare a depus doue

sentinle pronunlate de Judecatoria Sibiu, cu solu!ii contrare.6.2. Jurisprudenla altor instanle din lara: majoritar, instantele

care au avut pe rol asemenea cereri au concluzional caexistenla unor mdsuri asiguretorii infiinlate in cadrul unui procespenal nu suspende executarea silitd inceputa de un creditorgarantat gi nu determina nulitatea actelor de executareulterioare.

6.3. Jurisprudenla inaltei Cu4i de Casalie gi Justitie -

ladosar au fost depuse deciziile nr. 1.392 din 23 aprilie 2013 si

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, NT. 431/1 7'VI'20'1 5

nr. 3.507 din 1 iunie 2006, pronunlate de Sectia penala a inalteiCu4i de Casalie 9i Justilie, prin care s-a rqlinut.prio. ritateacreanlei ipotecare fale de sechestrul asiguretor instituit. deprocuior in temeiul dispoziliilor art. 163 din Codul de procedurapenald din 1968.

7. Jurispruden!a Cu4ii Constitu!ionalein urma verificdrilor efectuate nu s-au identiflcat decizii

pronuntate de Curtea Constitulionald cu privire la textele de legein discutie, respectiv art. 711 9i urmetoarele dln Codul deorocedure civila.

De asemenea, Ministerul Public - Parchetul de pe langelnalta Curte de Casatie si Justilie a comunicat ce la nivelulSeclieijudiciare

-

Serviciuljudiciar civil nu s-a verificat 9i nici nuse v'erificd, in prezent, practica iudiciara, in vederea promovdriiunui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce'fotmeaza obiectul sesizarii.

8. Raportul asupra chestiunii de dreptPrin raportul intocmit in cauza, conform art. 520 alin. (8) din

Codul de proceduri civili, s-a apreciat ce nu sunt indeplinitecondiliile de admisibilitate a instituliei juridice privindpronunlarea unei hotd16ri prealabile reglementate de dispoziliileart. 519 din Codul de procedure civild deoarece: problemaenuntatd nu i9i gesegte rezolvarea prin interpretarea art. 711 9iurmdtoarele din Codul de procedurd civild care constituieobiectul prezentei sesizdri; intrebarea formulata nu are ca obiectinterpretarea punctuale a unui text de lege, ci ,,interpretareadispoziliilor art.711 9i urmetoarele din Codul de procedurdcivila", iar pe de altd parte, solu,tionarea pe fond a cauzei nudepinde de rezolvarea unei chestiunide drept cuprinsein textetede lege indicate in sesizarea adresate inaltei Cu4i; in cauzd,inalta Curte

-

Sectia penale s-a pronunlat punctual asuprachestiunii de drept a cdrei rezolvare se solicita, prin Decizian.. 1.392 din 23 aprilie 2013, in Dosarul nt 42316412012/a1:chestiunea de drept a carei dezlegare se solicitd gi-a clarificatintelesul in practica instanlelor, aceslea stabilind, majoritar,aceeasi interpretare.

AsLipra fondului sesizerii, judecatorii-raportori au apreciat cdexisten.ta unor mdsuri asigurdtorii infiin(ate in cadrul unui procespenal asupra bunurilor unei persoane fizice sau juridice: a) nususpenda executarea silitd inceputd de un creditor garantat.alcirui drept de ipotecd asupra acelorasi bunuri a devenit opozabiltertilor anterior infiinterii mesurii asiguretorii din procesul penal;b) nu determind nulitatea actelor de executare ulterioareinfiinlarii mAsurii asigurdtorii din procesul penal asupra acelora9lbunuri, neimpiedicand astfel executarea silite incepute de uncreditor garantat.

f . inalta CurteExaminand sesizarea in vederea pronunfdrii unei hotdrari

prealabile, raportul intocmit de iudecdtorii-raportori 9i chestiuneade drept ce se solicita a fl dezlegate, constat; urmdtoarele:

Prealabil analizei in fond a problemei de drept supusedezbaterii, inalta Curte de Casa!ie 9i Justitie

-

Completul pentrudezlegarea unor chestiuni de drept are a analiza dace. in raportcu intiebarea formulatd de titularul sesizdrii, sunt indeplinitecumulativ condiliile de admisibilitate in vederea pronun!6rii uneihotarari preala6ile, fatd de prevederile art. 519 din Codul deprocedure civila.

Potrivit dispozitiilor amintite, ,,Daca, in cursul iudecev' uncomplet de judecaia at inaltei Cufti de Casatie ;i Justilie, al cu.tliide apel sau al tribunalulut. investit cu solutionarea cauzet tnultime instantd. constatend cd o chestiune de drept, de a cAreildmurire depinde solulionarea pe fond a cauzei respective, estenoud si asupra acesteia inalta Cufte de Casalie 9i Justilie nu astatuif 9i nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii incurs de'solulionare, va putea solicita inaltei Cu4i de Casalie 9iJustfle sd pronunte o ho6rare prin care sd dea rezolvare deprincipiu chestiunii de drept cu care a fost sesiza6".

Prin aceasta reglementare, legiuitorul a instituit o serie decondi!ii de admisibilitate pentru declangarea procedurii desesizare in vederea pronuntdrii unei hotdrari prealabile, condiliicare trebuie se fie intrunite in mod cumulativ, dupa cumurmeaza:

-

existenta unei cauze aflate in curs de judecata;-

instanta care sesizeazd inalta Curte de Casalie 9i Justiliesa judece cauza in ultima.instan!a;

-

cauza care face obiectuljudecdlii se se afle in competenlalegala a unui complet de judecatd al inaltei Cur{i de Casalie 9iJultitie, al curtii de apel sau al lribunalului investit sa solulionezecauza,

-

solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecatd sideoindd de chestiunea de drept a cerei lamurire se cere:

-

chestiunea de drept a cdrei ldmurire se cere se fienoua;

-

chestiunea de drept nu a fecut obiectul statuarii InalteiCu(i de Casafie si Justitie gi nici obiectul unui recurs in interesullegii in curs de solulionare.

Primele oatru conditii de admisibilitate sunt indeplinite,intrucat litigiul in legdturd cu care s-a formulat sesizarea este Tncurs de judecatd, tribunalul investit cu solutionarea apeluluiurmeazd sa solulioneze cauza in ultimd instante, prinoronuntarea unei iroterari judecdtoreqti care, potrivit art. 634atin. (t ) pct. 4 din Codul de procedurd civilA, este definitiva.cauza care face obiectul judecdlii se afla in competenta legalda unui complet de judecata al tribunalulul investit sa osolutioneze, iar solulia ce se va pronunta pe fondul cauzeideDinde in mod direct de chestiunea de drept a carei lemurire secere.

in ceea ce privegte condilia ca inalta Curte de Casatie siJustitie sa nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de.d-rept, seconstatd cd in cauza aceasta cerin{d nu este indeplinite.

Textul art. 519 din Codul de procedura civila impune conditiaca asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizerii pentruoronuni"r"" unei hotdrari prealabile inalta Curte de Casalie siiustitie sd nu fi statuat (in recurs in interesul legii sau in recursin caiatie) qi respectiva problemd de drept sa nu faca obiectulunui recurs in interesul legii in curs de solutionare.

in situatia exceptionalil in care lnalta Curte de Casatie siJustitie s-a pronunlat deia, sub orice formd, asupra problemeiin dilculie, iar interpretarea date este una eronate, existeDosibilitaiea unei schimbdri de jurisprudenle, inse calea hoterariiorealabile nu mai este deschisi.

Or, in cauzd, inalta Curte -

Secfia penal6 s-a pronunlatounctual asupra chestiunii de drept a cdrei rezolvare se solicite,prin Decizia nr. 1.392 din 23 aprilie 2013, ln Dosarulnr. 423164120121al, refinand urmatoarele:

,,in aceastd succesiune togico-juridice inalta Curte constatdcA la data instituirii sechestrului asigurdtor penal, imobilul eraafectat de o ipotecd urmare a unui contract de imprumut cuoarantie lmobiliard. intrucdt nu s-a realizat restituireaimorumutului. s-a procedat la executarea silite a imobilului carea Tost virndut ta licitatie, apoi adiudecat de catre creditorultDotecar.' in aceastd impreiurare, situalia imobilului s-a schimbat,acesta devenind proprietatea petentei B D., care nu aveabgeture cu faptele care constltuie obiectul rapoftului iuridicd6dus judecdlii. Pe de altd parie, este evide ca executorul s-agdsit 7n fala unui concurs intre o crean{e ipotecara ,i ^o"prezumtivd'creanld a unor prezumtivi creditori chirografari Ca'atare,

creanta ipotecard a avut prioritate 9i are prioritate chiar 9iin ipoteza in care pdrlile ve6mate au un drept de creanle.impotriva proprietaiutui imobilutui, dar fiind vorba de creditorichirografari. acestla i9i vor sati sface^pretentiile in masury ry c?r:va mai remene ceva din acel bun. lmprumutul garantat a tost tnvaloare de 300 mii de euro, imobilul fiind adiudecat la 60 mii deeuro.

MONITORUL OFICIAL AL ROIVANIEI, PARTEA I, Nr. 431/17.VI.2015 't5

'Potrivit aft. 163 din Codul de procedure penald2 mAsurileasigurebrii se iau in cursul procesului penal de procuror sauinstanla de judecatd gi constau in indisponibllizarea, prininstituirea unui sechestru, a bunurilor mobile si imobile. invederea confiscarii speciale. a repararii pagubelor produse prininfracliune, precum gi pentru garantarea executdrii pedepseiamenzii. Mesurile asigurdtorii in vederea repardrii pagubei sepot lua asupra bunurilor invinuitului sau inculpalutii si atepersoanei responsabile civilmente, pana b concurenta valoriiprobabile a pagubei.

Drept urmare, sechestrul este instituit pentru a se asiguradespAgubirea pd4ilor civile. Or, in situatia de fate, chiar in iazulin care se va incuviinla si se va dispune despdgubirea pAlibrvetemate care au formulat cereri de constituire de pafte civild.acestea vin in concurs cu petenta din prezenta cauzd, 8.D.,creditoare ipotecare, care in aceaste imprejurare are prioritate,urmand a fi satisfdcuE prima, intrucet ipoteca este un drept realaccesonu ce acordd titularului sau un drept de urmdrire abunului in'mena oricui s-ar giisi ti un drept de preferinta in.privinla satisfacerii creantei sale fa6 de ceilalti creditori.

Chiar si in raport cu alli creditori ipotecari, petenta ar fi avutdreptd se fie prima despegubiE. intrucet dintre doi creditori curang diferit cel cu rang prioritar, deci cel care a inregistrat-o maiinai, in cazul de fag 8.D., are int^ietate, avend dreptul se sedespegubeascd integral din pretul imobilului ipotecat si numaid.upe aceea si din ce ramene urmand a fi chemaii sa sedespegubeascd mai intii creditorul ipotecar de rang subsecventSi abia dupe aceea creditorii chirografari.

Potrivit aft. 518 alin. 3 din Codut de procedurd civild3. de tadata intabulArii proprietdtii transmise prin actul de adjudecareimobilul rdmdne liber de orice ipoteci sau alte sarcini privindgarantarea drepturilor de creantd, creditorii

-

fed a fi cazulbenefi ciarilor notdrii sechestrului asiguretor

-

pu6ndu-si realizaaceste drepturi numai din prelul obtinut.,

/n acesl sens, este gi practica gijurisprudenla inalteiCurlideCasatie gi Justitie

-

Sectia penald, in sensul ca dacd un imobilasupra ceruia a fost instituit sechestrul asiqurator a fostvalorificat prin vanzarea la licitatie pubtica, iar o-pafte din pretuloblinut a fost distribuit creditorilor, mentinerea mdsuriiasiguretorii asupra imobilului nu se mai justifice. ci sechestrulasiguretor va fi mentinut numai asupra sumei nedistribuitecreditorilor gi asupra altor bunuri ale inculpatului, pene bconcurenla valorii prejudiciului cauzat (Decizia penaE nr. 3.507din 1 iunie 2006)".

Nici condi,tia noutalii chestiunii de drept a cdrei lamurire sesolicite nu este ?ndeplinite. Din interpretarea gramaticald aart. 519 din Codul de procedu d civile: ,,Dace in cursutjudeceli,un complet de judeca6 al inattei Cu4i de Casatie si Justitie, alcutlii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzeiin ufime instan. con$aEnd ca o chestiune de drept, de a cereilamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respecflye. estenoud ti asupra acesteia inalta Curte de Casatie si Justitie nu astatuat gi nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii incurs de solutionare, va putea solicita inaltei Cufti de Casatie siJustlfie sa pronun,te o ho6rere prin care sd dea rezolvare deprincipiu chestiunii de drept cu care a fost sesizatd", rezultd cdnoulatea chestiunii de drept ce face obiectul sesizdrii este ocondilie diferitd de aceea a nepronuntdrii anterioare a instanteisupreme asupra respectivei chestiuni de drept ori de cea ainexistenlei unui recurs in interesul legiiin curs de solutionare cuprivire la acea chestiune de drept, numai in acesl feljustificandu-se folosirea conjunctiei ,,gi" in cuprinsul normeicitate.

Prin urmare, condi,tia noutdtii unei chestiuni de drept, insensul art. 519 din Codul de procedurd civile, nu poate fiapreciatd ca fiind indeplinita numai din impreiurarea cd inaltaCurte de Casatie si Justilie nu a statuat asupra chestiunii dedrept respective, fie printr-o decizie de spe,td, fie printr-o decizaein interesul legii.

.

In lipsa unei definilij a,,nouta,tii" chestiunii de drept gi a unorcriterii de determinare a aceqteia in cuprinsul textului analizat,rdmane atributul inaltei Cu(i de Casatie si Justitie, sesizati cupronuntarea unei hotd16ri prealabile, s6 hot6rascd daceche^stiunea de drept a cdrei dezlegare se sollcitd este noue.

In doctrina, s-a exprimat opinia potrivit cdreia sesjzareainstantei supreme ar fi justificate sub aspectul indepliniriielementului de noutate atunci cand problema de drept nu a maifost analizata in doctrina

-

in interpretarea unui act normativmai vechi

-, ori decurge dintr-un act normativ intrat in vigoare

recent sau relativ recent, prin raportare la momentul sesiz5rii.De asemenea, problema de drept poate fi considerat5 noud Drinfaptul ca nu a mai fost dedusa judecdtii anterior.

Titularul sesizerii solicitd interpretarea unor dispozifii legalepe care le apreciaze ca fiind noi, ca urmare a faptului ci luntcuprinse in Legea nr. 134t201O privind Codul de proceduracivila. lnse, analizand comparativ dispozitjile art. 7.1.1 siurmdtoarele din Codul de procedura civila, indicate de titularulsesizdrii gi care sunt cuprinse in cartea a V-a tiflul lcapitolul Vl.intitulat ,,Contestatia la executare", cu dispozitiile art. 39H04din cartea V capitolul I sectiunea a Vl-a, intitulatd .,Contestatia laexecutare , din Codul de procedurd civild de la 1865, seconstatd c; noile dispozlfii preiau vechile reglementari si le aducanumite completeri care vin sa valoflfice solutii ale doctrinei sijurisprudenter anterioare si care sunt irelevante sub aspectelbcare intereseaza prezenta cauzd.

Or, imprejurarea cd aceleasi dispozilii sunt cuprinse intr-oalta reglementare, chiar dacd mai detaliata si nuantate decatcea anterioare. nu conferA acestor dispgzitii caracter de noutatein sensul art. 519 din Codul de proceduri civile.

Mai mult, reglementdrile anterioare au fost analizate indoctrina mai veche, problema de drept cercetati in prezentulraport flind solutionate in sensul ce in situatia in care sechestrulasigurdtor nu a devenit definitiv, chiar daca creanta resoectivdare un grad de preferinle superior, in lipsb altor bunuriurmeribile, nu va putea fi impiedicatd urmarirea pornite de cetreun creditor chirografar sau pentru o creanld cu un rang depreferinld inferior, dar care posedd un ti u executoriu.

In consecin(d, cati vreme problema de drept ce face obiectulprezentei sesizdri a mai fost analizate in doctrind, ininterpretarea unui act normativ mai vechi, dar care cuorindea oreglementare similara sub aspectele care intereseaze inprezentul raport, caracterul de noutate se pierde si faceinadmisibila sesizarea inaltei Curti in temeiul art. 519 di; Codulde procedura civild.

in acest sens, practica inaltei Cu4i de Casatie si Justitie -Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este

constantd, o solutie similara fiind adoptatd prin Decizia nr.6 din23 iunie 2014, publicatd in Monitorul Oficial al Romaniei,Partea l, nr. 691 din 22 seDtembrie 2014.

in plus, in doctrind s-a suslinut ci aceasta chestiune de drepttrebuie sd prezinte o dificultate s