FUNDA?IE

CU ACTIVITATE

ÎN DOMENIUL

SÃNÃTÃ?II

MINTALEwww.estuar.org

Ce este

ANXIETATEA?

Programul Phare 2006: comunitare de sãnatate mintalã ºi dezinstituþionalizarea persoanelor cu probleme de sãnãtate mintalã.

Editor: Fundaþia EstuarData publicãrii: Martie 2009

Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene. Pentru eventuale informaþii ºi sesizãri legate de proiectele Phare, contactaþi cfcu.phare@mfinante.ro

Suport pentru dezvoltarea serviciilor

••

•

•

•

incordare muscularatulburari ale somnului (somn neodihnitor, superficial, cu senzatia de oboseala la sculare)temeri si ingrijorari neorientate precis

Desi a te ingrijora este un fenomen natural, util chiar intr-o anumita masura, deoarece ne mentine alerti, vigilenti, conectati la ceea ce se intampla, facilitand atunci cand este redusa atingerea unui bun nivel de performanta, exagerarea ingrijorarii duce la tulburarea vietii sanatoase.

Tulburari de anxietate

Persoana resimte in mod excesiv anxietatea care poate fi:

somatica: palpitatii, respiratie dificila, gura uscata, greata, mictiuni frecvente, ameteala, tensiune musculara, transpiratii, tremor, tegumente reci;

psihica: sentimente de spaima si amenintare, iritabilitate, panica, anticiparea anxietatii, tensiune interioara, ingrijorare pentru lucruri minore, dificultati de concentrare, insomnie de adormire, incapacitate de relaxare

Tipuri de tulburari de anxietate:

a) Tulburarea de anxietate generalizata – tendinta la ingrijorare excesiva pentru lucruri cotidiene, tensiune fizica, nervozitate, slaba concentrare

b) Tulburarea de panica – palpitatii, senzatie de nod in gat, ameteli, dureri toracice, frica de a nu innebuni sau frica de moarte subita - ce apar spontan in situatii in care cei mai multi oameni nu s-ar teme

Persoanele care sufera de tulburarea de panica traiesc semtimente de spaima, care ii cuprind brusc, fara avertizare. In timpul unui atac de panica, este foarte probabil ca inima sa bata foarte repede, persoana sa transpire, sa se simta slabita, ametita, sau pe cale de a lesina. Poate simti intepaturi sau amorteala in maini, poate trece printr-o stare de greata, dureri de piept, sau poate avea senzatia ca se sufoca. Teama de sufocare nu este fondata, dimpotriva, deseori se ajunge la hiperventilatie.

Ce este anxietatea?

Anxietatea este o tulburare cu o incidenta de aproximativ 7% in cadrul populatiei, manifestandu-se prin teama si ingrijorarea continua si excesiva a persoanei, durand mai mult de sase luni. Tulburarea este mai frecventa in randul femeilor, fiind insotita si de alte tulburari, precum fobii, depresii, sindromul colonului iritabil. In gama larga a tulburarilor anxioase, se numara tulburarea de panica, fobiile, tulburarea obsesiv-compulsiva, tulburarea de anxietate generalizata.

Simptome ale anxietatii:

nelinistesenzatia de a fi la capatul puterilorfatigabilitatedificultati de concentrare a atentieisenzatia de vid mentaliritabilitate

Mituri despre anxietate

Innebunesc! Teama de a innebuni este una frecventa atunci cand se experimenteaza simptomele anxietatii, insa este o teama irationala. Schizofrenia se instaleaza treptat, iar odata ce se declanseaza simptomele, acestea nu se mai opresc. Atacurile de panica vin si pleaca, iar capacitatea de gandire coerenta ramane intacta. Pierd controlul! Teama de a te face de ras, datorita unor comportamente ciudate, nestapanite, este si ea frecventa la cei cu atacuri de panica. Insa, desi poti deveni mai confuz, mai neatent, inca poti alege intre comportamentele pe care le vei avea.

Voi avea un atac de cord! Desi simptomele unui atac de cord includ dureri in piept si taierea respiratiei, in cazul atacului de panica acestea sunt cauzate de un efort prea mare si tind sa dispara pe masura ce corpul de relaxeaza.

O electrocardiograma poate alunga orice teama, deoarece bolile cardiace implica niste schimbari clare in activitatea inimii, pe cand atacurile de panica determina doar cresterea ritumului cardiac.

••••••

d) Tulburarea obsesiv-compulsiva- compulsie = nevoia patologica de a actiona conform

unui impuls care, daca i se rezista produce anxietate (comportament repetitiv executat in conformitate cu anumite reguli)

- obsesie = idee, gand sau impuls persistent care nu poate fi eliminat prin logica sau rationamente

e) Tulburari severe de stres – apar la scurt timp dupa un evenimet traumatizant si se manifesta prin: anxietate; depresie; tulburari de somn; imagini, vise sau amintiri legate de evenimentul traumatizant

f) Tulburarea post-traumatica de stres – apare dupa 6 luni, pacientul retraind evenimentul respectiv intr-un mod repetitiv si obsedant, prin imagini, vise sau amintiri.

Cauze

Printre cauzele anxietatii generale se afla in primul rand anumite trasaturi de personalitate, care vulnerabilizeaza persoana in timp, ca de exemplu, a vedea doar amenintarile, a vedea doar jumatatea goala a paharului, a avea o viziune negativa asupra evenimentelor, o dispozitie depresiva, dar si toleranta scazuta la frustrare.

Pe langa acestea, cand treci prin experiente stresante, conflicte, schimbari majore de viata, poti deveni mai predispus la anxietate generalizata.

Ce poti face daca esti o persoana

anxioasa?

Tratamentul medicamentos poate estompa anumite simptome, actionand asupra corpului, iar consilierea sau psihoterapia pot interveni cu succes, actionand asupra mintii. Iata cateva lucruri pe care le poti face pentru a-ti reduce singur anxietatea:

Familia are un rol important in depasirea oricarei tulburari de anxietate. Se doreste ca membrii familiei sa fie suportivi, insa fara a-l ajuta pe cel cu tulburari de anxietate sa perpetueze simptomele.

Tulburarea de panica poate fi asociata cu alte probleme, cum ar fi depresia, consumul de droguri sau de alcool, fiecare dintre acestea necesitand interventii specifice.

Evitarile

In cazul atacurilor de panica, se recomanda intervenirea timpurie, inainte ca persoana sa inceapa sa evite locuri sau situatii in care s-au produs atacuri de panica. De exemplu, este posibil ca, daca primul atac s-a produs intr-un lift, persoana sa inceapa sa evite lifturile, fiindu-i teama de utilizarea acestora, ceea ce ii poate afecta, in timp, alegerile de viata sau pur si simplu activitatile zilnice. Aproximativ o treime din cei cu atacuri de panica isi restrictioneaza iesirile din casa, putand sa se confrunte cu frica lor numai cand sunt insotiti de o persoana apropiata, sau de cineva de incredere.

Evitarea este folosita ca strategie de a controla axietatea crescuta din anumite situatii. Exista si niste evitari mai subtile, legate de atacurile de panica, precum: evitarea medicatiei, chiar daca a fost prescrisa de doctor, evitarea exercitiului fizic, evitarea furiei, a relatiilor sexuale, a filmelor foarte triste sau de groaza, etc. Multe persoane, pentru a face fata atacurilor de panica, isi distrag atentia spre alte activitati (citesc, deschid fereastra, vorbesc despre altceva, numara in gand, cauta incurajari de la alte persoane). In plan imediat, aceasta strategie poate fi extrem de folositoare, insa nu va scapa persoana de revenirea atacurilor. Ce se intampla daca atacurile de panica nu sunt tratate?

In primul rand, atacurile de panica pot aparea episodic, timp de luni sau chiar ani la rand. Pot aparea complicatii, precum fobii, evitarea situatiilor sociale, depresia, abuzul de alcool sau droguri, probleme in domeniul scolar, profesional sau financiar. La nivel somatic, persoanele cu atacuri de panica pot fi mai predispuse la boli de inima.

c) Agorafobia – tulburare in care un individ se fereste sa mearga in locuri publice, temandu-se ca ar putea avea un atac de panica si nu ar putea fugi

evenimentele stresante.

7. Vorbeste cu tine insuti intr-un mod constructiv, pozitiv. Lasa critica si auto-critica deoparte. Felul in care se prezinta dialogul tau interior are un mare impact asupra modului in care alegi sa interpretezi evenimentele, sa simti si sa actionezi in legatura cu ele.

8. Renunta la consumarea produselor care contin cofeina (cafea, anumite ceaiuri, ciocolata).

9. Mentine un regim de alimentatie echilibrat si fa sport zilnic (astfel, se va diminua tensiunea din muschi).

10. Cauta un ajutor specializat daca ai trecut printr-o experienta traumatica: psiholog, medic de familie.

Cum comunici cu o persoana

anxioasa?

Atunci cand cineva apropiat tie este anxios, isi face griji nenumarate, verifica de nenumarate ori daca lucrurile sunt pe drumul cel bun, sau se teme excesiv de mult de siguranta sa ori a celorlalti, este bine sa ai o atitudine intelegatoare.

O astfel de persoana isi va dori sa aiba cumva control asupra a ceea ce se intampla, chiar asupra altor persoane, ceea ce poate deveni iritant pentru ceilalti.

Cunoscand tendinta persoanei de a se ingrijora si de a controla, poti sa o linistesti, sa ii oferi mici asigurari si informatii concrete care sa arate ca totul este bine. In discutii, ii poti arata si alte variante, astfel incat sa perceapa realist situatia.

Umorul este o pastila foarte eficienta, deoarece detensioneaza si schimba perspectiva asupra situatiei. In plus, o poti ajuta sa cunoasca pasii mentionati mai inainte, sau ii poti recomanda consilierea psihologica.

1. Fii constient. Poti incepe prin a deveni constient de gandurile tale, de grijile excesive. Deseori, ele sunt dezvaluite de frazele de tipul „Daca...” De aici incolo, gandurile tale brodeaza, pe marginea realitatii, scenarii mai mult sau mai putin catastrofice, mai mult sau mai putin plauzibile.

2. Pune la indoiala gandurile care provoaca anxietate. Inainte de a ajunge sa experimentezi sentimente neplacute, pune-ti cateva intrebari:

- Pe ce se bazeaza gandurile mele? Gandul meu ar putea fi acceptat ca fiind corect si de alte persoane?

- Ce sanse exista sa se intample lucrul de care ma tem?- Care este cel mai rau lucru care se va intampla in mod

realist?- Si cat de rau ar fi lucrul acela in realitate?- Care sunt alternativele la ceea ce gandesc?- Care sunt efectele modului meu de gandire? - Ce erori de gandire comit? (Oare folosesc incorect

expresii precum „totdeauna...”, „niciodata..”, „toata lumea...” etc, oare ma blamez si ma etichetez negativ prea repede, oare imi vad mai degraba defectele decat calitatile, amenintarile decat oportunitatile, oare iau lucrurile la modul personal cand nu este cazul, sau exagerez importanta unor evenimente?)

3. Alege gandurile benefice. Cum le recunosti? Simplu. Gandurile benefice sunt:- rezonabile, nu catastrofice- magulitoare, nu autocritice- logice, nu ilogice- limpezi, nu confuze- flexibile, nu rigide

4. Relaxeaza-te sau mediteaza. Mediteaza asupra unui subiect placut, ia-ti un moment de liniste si ofera-ti un cadru in care sa te incarci cu energie pozitiva

5. Fii asertiv! Exerseaza o comunicare sanatoasa, permite-ti sa refuzi, sa spui NU, sa te exprimi in legatura cu ceea ce doresti sau ai nevoie de la cei din jur. Te vei simti mai bine, deoarece iti porti de grija. Te vei respecta mai mult pe tine, deoarece meriti.

6. Ia-ti pauze scurte de 5-10 minute, de-a lungul zilei. Astfel, iti vei oferi timp pentru relaxare, indepartandu-te de