· web viewelementul esenţial al tulburării anxioase datorate unei condiţii medicale generale...
TRANSCRIPT
COPERTA:
IN PARTEA DE SUS CENTRAT :
ASOCIAŢIA PENTRU PSIHOLOGIE APLICATĂ ŞI STIINŢE CONEXE
“NO STRESS CENTER” - APASC
CURS DE FORMARE COMPLEMENTARĂ ÎN PSIHOLOGIE CLINICĂ
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE PSIHOLOGIE CLINICĂ
LUCRARE DE DIZERTAŢIE
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Dr.Catalin Marius Gherasim
ABSOLVENT:
psiholog clinician Prenume/Nume
Braşov/Bucureşti
2017
Pagina de interior
ASOCIAŢIA PENTRU PSIHOLOGIE APLICATĂ ŞI STIINŢE CONEXE
“NO STRESS CENTER” - APASC
CURS DE FORMARE COMPLEMENTARĂ ÎN PSIHOLOGIE CLINICĂ
MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE PSIHOLOGIE CLINICĂ
ABORDAREA TULBURĂRILOR ANXIOASE ÎN PSIHOLOGIA CLINICĂ
-STUDIU DE CAZ-
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC:
Dr.Catalin Marius Gherasim
ABSOLVENT:
psiholog clinician Prenume/Nume
Braşov/Bucureşti
2017
CUPRINS
Introducere / pag.4
Capitolul 1. Aspecte teoretice privind tulburările anxioase /pag 6
1.1.Prezentare generală/pag 7
1.2. Criterii generale de diagnosticare (pentru toate tulburările din categorie – generalităţi) /pag 8
1.3. Abordare comparativă ICD-10, DSM-IV TR, DSM V/pag 9
1.4. Cauzele tulburărilor anxioase/pag 10
Capitolul 2. Descrierea clinică a tulburării anxios depressive datorate unei condiţii medicale/pag 11
2.1. Criterii de diagnostic specifice/pag 12
2.2. Elemente specifice de diagnostic/ pag 13
2.3. Elemente asociate care susţin diagnosticul / pag 14
2.4. Prevalenţa/ pag 14
2.5. Debut şi evoluţie/ pag 14
2.6 Factori de risc şi prognostic/ pag 14
2.7. Elemente de diagnostic dependente de mediul cultural şi consecinţe funcţionale/ pag 15
2.8. Diagnostic diferenţial/ pag 16
Capitolul 3. Cercetare calitativă: studio de caz privind o tulburare anxios depresive datorate unei condiţii medicale/pag17
3.1.Prezentarea cazului / pag 17
3.2.Aspecte anamnestice / pag 17
3.2.1 Date de identificare /pag.18
3.2.2. Motivele solicitării evaluării /pag.18
3.2.3. Evoluţie antecedente psihopatologice, personale şi heredo- colaterale /pag.18
3.2.4. Comportamente inadecvate /pag.19
3.2.5. Istoricul bolii /pag.19
3.2.6. Aspecte generale şi comportamente /pag.20
3.3. Evaluare clinică /pag.20
3.3.1. Probele aplicate şi descrierea acestora /pag.20
3.3.2. Rezultatele evaluării psihologice clinice /pag.24
3.3.3. Interpretarea cantitativă şi calitativă a rezultatelor /pag.26
3.3.4. Profilul psihologic general /pag.35
3.3.5. Psihodiagnosticul multiaxial /pag37
3.3.6 Diagnostic diferenţial/pag38
Capitolul 4. Concluzii şi recomandări /pag.38
Capitolul 5. Proiect intervenţie, consiliere sau psihoterapie /pag.40
Rezumatul lucrării /pag.41
Biblografie/pag.42
Anexe/pag.43
TULBURARE ANXIOS-DEPRESIVA SEVERA DATORATA UNEI CONDITII MEDICALE
(293.89).
TULBURARE DE STRES POST-TRAUMATIC ACUT(308.3).
TULBURARE DE PERSONALITATE DEPENDENTA(301.6).
STUDIU DE CAZ
3.1. PREZENTAREA CAZULUI
10-15 RANDURI IN CARE ESTE PREZENTATA PROBLEMA PACIENTULUI CARE SE PREZINTA LA PSIHOLOGUL CLINICIAN
3.2. ASPECTE ANAMNESTICE
3. 2.1. DATE DE IDENTIFICARE:
Numele si prenumele: C. M. , Varsta: 46 ani,
Sex:F,
Starea civila: casatorita,
Religie: catolica ,
Nationalitate: maghiara,
Copii:2
Studii: 10 clase,
Data examinarii: 1.09.2016
3.2.2. MOTIVELE SOLICITARII EVALUARII:
-tendinta la izolare,
-atitudine incordata, tensionata,
- preocupari hipocondriace,
-neliniste psihomotorie.
3.2.3..EVOLUTIE ANTECEDENTE PSIHOPATOLOGICE:
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
-neaga antecedente patologice.
ANTECEDENTE PERSONALE ,FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE:
-Hipotiroidie, Hepatita cronica, Colecistita calculoasa-colecistectomie(2015).
3.2.4.COMPORTAMENTE INADECVATE:
Fumat:Θ
Alcool:Θ
Cafea: 1-2 /zi.
3.2.5..ISTORICUL BOLII –EVOLUTIA PATOLOGICA,PRIMELE MANIFESTARI PANA IN PREZENT:
Pacienta se prezintă la recomandarea medicului specialist-chirurgie generală, în urma unui incident casnic prin contact cu un aparat de curățat ceapă , având în prezent amputație degete II,III,IV de la mâna stângă.
3.2.6..ASPECTE GENERALE ȘI COMPORTAMENTALE:
3.2.6.1.Caracteristici fizice,postura:
a)Constituția fizică:
-obezitate abdominală,
-talie: înaltă,
G:80kg.
b) Postura: obișnuită,
c)Ținuta vestimentară:
-obișnuită ,potrivită circumstanțelor.
d)Igiena personală:
-curată și îngrijită .
e)Stare de vigilență:
-hipervigilență: stare alertă, priviri rapide prin cameră.
f)Expresia feței:
-facies trist, anxios; exprimă neîncredere.
g)Contact vizual: ochi speriați.
h)Atitudine:
-colaborează cu examinatorul , descrie amanunțit simptomatologia somatică acceptând cu greu situația actuală în ceea ce priveăte viața ăi activitatea sa.
i)Activitate motorie :
-atitudine corporală dominantă: tensionată, încordată.
-mișcări involuntare ale brațelor și grimase faciale, însoțite de gestualitate.
3.2.6.2..Limbaj:
a)Vorbire:
-remarcile verbale sau manifestările non-verbale ale pacientei referitoare la imposibilitatea desfașurării activității zilnice , datorată amputației recente a degetelor , sunt prezente pe tot parcursul interviului , atenția pacientei neputând fi distrasă de la situația actuală.
b)Conținutul limbajului:
-complet, complex,
c)Rata și ritmul vorbirii:
-ritm verbal normal , vorbire cu o rată extrem de precisă , la obiect,
-face comentarii amănunțite în ceea ce privește simptomatologia somatică.
3.2.6.3.Dispoziție:
a)Tipul dispoziției:
-izolare socială , preocupări hipocondriace, neliniște psihomotorie.
b) Concordanța/congruenta:
-iritabilitate, tendința de izolare,
-reducerea intensității în ceea ce privește exteriozarea sentimentelor.
3.2.6.4.Gândire:
-preocupări hipocondriace,
- are convingeri proprii.
3.2.6.5.Atenție:
-se concentrează asupra sarcinii în timpul evaluării,
-cuprinde suficient obiectele în câmpul atenției,
-atenția este flexibilă de la un obiect la altul,
3.3 EVALUAREA CLINICA
3.3.1.Probele aplicate si descrierea acestora.
3.3.2.Rezultatele evaluarii psihologice clinice pentru fiecare proba aplicata in parte
3.3.3. Interpretare cantitativa si calitativa a rezultatelor
3.3.4. Profilul psihologic general (suma si corelarea tuturor rezultatelor la probelor aplicate)
3.3.5. Psihodiagnostic multiaxial (cu referirea la criterile indeplinite pe fiecare axa in parte iar la Axa 5 – scorul GAF se va trece punctajul scorului current si descrierea acestuia).
3.3.6. diagnostic difernţial
4.CONCLUZII SI RECOMANDARI
- sintetizare a intregii evaluari (pe scurt)
- psihodiagnosticul obtinut
-recomandarile (interventie, consiliere sau psihoterapie, dar si trimiteri la medicii de specialist acolo unde este cazul.
5. Proiect interventie, consiliere, psihoterapie
- elemente, obiective operationale, planul interventiei, consilierii sau psihoterapiei
Rezumatul lucrării
Bibliografie (citarile se fac astfel (Baban, 2007, 183) – in text , daca sunt mai multi autori se trec (Mitrofan et al., 2004, 18) si atunci cand citatul este preluat de altcineva si scris (Selye apud Goupi, 1998, 86).
La lista bibliografica se trece in ordine alfabetica şi cu diacritice:
1. Goliszek, Andrej. (2004). Învingeţi stresul. Bucureşti: Editura Coresi.
Anexe
- PROFILE PROBE, GRAFICE
-TAC: POVESTI SI TABELE,
- Koch, familie, persoana- desenele scanate color, fisa de interpretare si profilul psihologic
- profilul de stress etc.
INTREAGA LUCRARE SE SCRIE CU DIACRITICE, FONT NEW TIME ROMAN DE 12 , JUSTIFIED LA 1,5 RANDURI!
293.89 Tulburarea Anxioasă datorată unei Condiții Medicale Generale
(conform DSM-IV)
Elemente de diagnostic
Elementul esenţial al tulburării anxioase datorate unei condiţii medicale generale este anxietatea semnificativă clinic şi considerată a fi datorată efectelor fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale. Simptomele pot include simptome notabile de anxietate generalizată, atacuri de panică, obsesii sau compulsii (criteriul A). Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator trebuie să rezulte faptul că perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale (criteriul B).
Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare mentală, cum ar fi tulburarea de adaptare cu anxietate, în care stresorul este condiţia medicală generală (criteriul C).
Diagnosticul nu este pus, dacă simptomele anxioase survin numai în cursul unui delirium (criteriul D).
Simptomele anxioase trebuie să cauzeze detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare (criteriul E).
Pentru a preciza dacă simptomele anxioase se datorează unei condiţii medicale generale, clinicianul trebuie sa stabilească mai întâi prezenţa unei condiţii medicale generale. Apoi, clinicianul trebuie să stabilească faptul că simptomele anxioase sunt etiologic în relaţie cu condiţia medicală generală printr-un mecanism fiziologic.
Este necesară o analiză atentă şi cuprinzătoare a numeroşi factori pentru a face această judecată. Deşi nu există criterii infailibile pentru a stabili dacă relaţia dintre simptomele anxioase şi condiţia medicală generală este etiologică, unele considerente oferă o oarecare orientare. în acest domeniu. Un prim considerent îl constituie prezenţa unei asocieri temporale între debutul, exacerbarea sau remisiunea condiţiei medicale generale şi simptomele anxioase. Un al doilea considerent îl constituie prezenţa elementelor atipice pentru o tulburare anxioasă primară (de ex., etatea la debut sau evoluţia atipică ori absenţa unui istoric familial). Datele din literatură, care sugerează că poate exista o asociere directă între condiţia medicală generală în chestiune şi apariţia simptomelor anxioase, pot oferi un context util în evaluarea unei anumite situaţii. în afară de aceasta, clinicianul trebuie să aprecieze, de asemenea, dacă perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare anxioasă primară, de o tulburare anxioasă indusă de o substanţă ori de alte tulburări mentale primare (de ex., tulburarea de adaptare). Aceste precizări sunt explicate mai în detaliu în secţiunea „Tulburările mentale datorate unei condiţii medicale generale"
Diagnostic diferenţial
Un diagnostic separat de tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale generale nu este pus, dacă perturbarea anxioasă survine exclusiv în cursul unui delirium.Diagnosticul de tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale
generale poate fi pus pe lângă diagnosticul de demenţă, dacă anxietatea este consecinţa etiologică directă a procesului patologic care cauzează demenţa şi este o parte proeminentă a tabloului clinic. Dacă tabloul clinic include o mixtură de diferite tipuri de simptome (de ex., afective şi anxioase), tulburarea mental specifică datorată unei condiţii medicale generale depinde de tipul de simptome care predomină în tabloul clinic.
Dacă există proba unui uz recent sau prelungit de o substanţă (inclusive medicamentele cu efecte psihoactive), a abstinenţei de o substanţă ori a expunerii la un toxic, trebuie luată în consideraţie tulburarea anxioasă indusă de o
substanţă. Poate fi util să se efectueze un screening al sângelui sau urinii sau alte examene de laborator adecvate. Simptomele care apar în cursul sau la scurt timp după intoxicaţia sau abstinenţa de o substanţă, ori după uzul unui medicament (adică, în decurs de 4 săptămâni) pot fi extrem de indicative pentru o tulburare anxioasă indusă de o substanţă, în funcţie de tipul, durata sau cantitatea de substanţă utilizată. Dacă clinicianul a ajuns la concluzia că perturbarea se datorează, atât unei condiţii medicale generale, cât şi uzului unei substanţe, pot fi puse ambele diagnostice (adică, tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale generale şi tulburare anxioasă indusă de o substanţă).
Tulburarea anxioasă datorată unei condiţii medicale generale trebuie să fie distinsă de o tulburare anxioasă primară (în special de panică, de anxietate generalizată şi de tulburarea obsesivo-compulsivă) şi de tulburarea de adaptare cu
anxietate sau cu dispoziţie mixta, anxioasă şi depresivă (de ex., un răspuns dezadaptativ la stres ori la a avea o ondiţie medicală generală). în tulburările mentale primare, nu pot fi demonstrate nici un fel de mecanisme fiziologice cauzale directe şi specifice, asociate cu o condiţie medicală generală. Etatea tardivă la debut şi absenţa unui istoric familial sau personal de tulburări anxioase sugerează necesitatea unei evaluări aprofundate pentru a exclude diagnosticul de tulburare anxioasă datorată unei condiţii medicale generale. în afară de aceasta, simptomele
anxioase pot fi un element asociat al altei tulburări mentale (de ex., schizofrenia, anorexia nervoasă).
Dacă clinicianul nu poate preciza că perturbarea anxioasă este primară, indusă de o substanţă ori datorată unei condiţii medicale generale, este diagnosticată tulburarea anxioasă fără alia specificaţie.
Criteriile ele diagnostic pentru 293.89 Tulburarea Anxioasă daforată==== (Se indică condiţia medicală generală)
A. O anxietate notabilă, atacuri de panică, sau obsesii ori compulsii predomină în tabloul clinic.
B. Din istoric, examenul somatic sau datele de laborator este evident faptul că perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare mentală (de ex., de tulburarea de adaptare cu anxietate în care stresorul este o condiţie medicală generală).
D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium.
€. Perturbarea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare.
De specificat dacă:
Cu anxietate generaîizată: dacă anxietatea sau preocuparea excesivă în legătură cu un număr de evenimente sau activităţi predomină în tabloul clinic Cu atacuri de panică: dacă atacurile de panică (vezi pag. 432) predomină în
tabloul clinic Cu simptome obsesîvo-compuisive: dacă obsesiile sau compuisiile predomină în tabloul clinic
Notă de codificare: A se include numele condiţiei medicale generale pe axa I, de ex., 293.84 Tulburare anxioasă datorată feocromocitomuiui, cu anxietate generalizată; a se codifica, de asemenea, condiţia medicală generală pe axa III (vezi anexa G pentru coduri).
293.83 Tulburarea Afectivă datorată unei Condiţii Medicale Generale (conform DSM-IV).
Elemente de diagnostic
Elementul esenţial al tulburării afective datorate unei condiţii medicale generale îl constituie o perturbare persistentă şi proeminentă a dispoziţiei, considerată a fi datorată efectelor fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale.
Perturbarea afectivă poate implica dispoziţia depresivă, scăderea considerabilă a interesului şi plăcerii ori dispoziţia crescută, expansivă sau iritabilă (criteriul A).
Deşi tabloul clinic al perturbării afective poate fi asemănător cu cel al episodului depresiv major, maniacal, mixt sau hipomaniacal, nu este necesar să fie satisfăcute criteriile complete pentru nici unul dintre aceste episoade; tipul de simptome predominante poate fi indicat prin utilizarea unuia dintre următoarele subtipuri: cu elemente depresive, cu episod similar episodului depresiv major, cu elemente maniacale ori cu elemente mixte. Din istoric, examenul somatic ori datele de laborator, trebuie să fie evident faptul că perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale (criteriul B).
Perturbarea afectivă nu este explicată mai bine de o altă tulburare mentală (de ex., tulburarea de adaptare cu dispoziţie depresivă care survine ca răspuns la stresul psihosocial al faptului de a avea condiţia medicală generală) (criteriul C).
De asemenea, diagnosticul nu se pune dacă perturbarea afectivă survine numai în cursul unui delirium (criteriul D). Perturbarea afectivă trebuie să cauzeze o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare (criteriul E). în unele cazuri, individul poate fi capabil să mai funcţioneze încă, dar numai cu un efort considerabil crescut. în precizarea faptului, dacă tulburarea afectivă este datorată unei condiţii medicale generale, clinicianul trebuie să stabilească mai întâi prezenţa unei condiţii
medicale generale. Apoi, clinicianul trebuie să stabilească faptul că tulburarea afectivă este în relaţie etiologică cu condiţia medicală generală printr-uri mechanism fiziologic. O evaluare atentă şi cuprinzătoare a numeroşi factori este necesară pentru a face această precizare. Deşi nu există criterii infailibile pentru a stabili dacă relaţia dintre perturbarea afectivă şi condiţia medicală generală este una etiologică, câteva considerente oferă o oarecare ghidare în acest domeniu.
Un prim considerent este acela al prezenţei unei asocieri temporale între debutul, exacerbarea sau remisiunea condiţiei medicale generale şi cele ale perturbării afective. Un al doilea considerent îl constituie prezenţa unor elemente care sunt atipice pentru tulburările afective primare (de ex., etatea la debut şi evoluţia atipică
sau absenţa istoricului familial). Datele din literatură care sugerează că poate exista o asociere directă între condiţia medicală generală în chestiune şi apariţia simptomelor afective pot oferi un context util în evaluarea unei anumite situaţii. În afară de aceasta,, clinicianul trebuie să aprecieze, de asemenea, dacă perturbarea nu este explicată mai bine de o tulburare afectivă primară, de o tulburare afectivă indusă de o substanţă ori de alte tulburări mentale primare (de ex., tulburarea de adaptare). Această precizare este explicată în mai mare detaliu în secţiunea „Tulburările mentale datorate unei condiţii medicale generale" (pag. 181).
Contrar tulburării depresive majore, tulburarea afectivă datorată unei condiţii medicale generale, cu elemente depresive, pare a fi distribuită aproape egal la cele două sexe. Tulburarea afectivă datorată unei condiţii medicale generale creşte riscul de tentativă de suicid şi de suicid complet. Ratele de suicid diferă în funcţie de condiţia medicală generală, de condiţiile cronice, incurabile şi dureroase (de ex., cancer, leziuni medulare spinale, ulcer peptic, maladie Huntington, sindromul imunodeficienţei căpătate (SIDA), maladie renală în stadiul final, traumatism cranian) care comportă cel mai mare risc de suicid.
Subtipuri
Poate fi utilizat unul dintre următoarele subtipuri pentru a indica anume care din următoarele prezentări de simptome predomină: Cxi elemente depresive. Acest subtip este utilizat dacă dispoziţia predominantă este depresivă, dar nu sunt satisfăcute criteriile complete "pentru un episod depresiv major.
Episod similar episodului depresiv major. Acest subtip este utilizat dacă sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod depresiv major (cu excepţia criteriului D) (vezi pag. 356). Cu elemente maniacale.' Acest subtip este utilizat dacă dispoziţia predominantă este crescută, euforică sau iritabilă.
Cu elemente mixte. Acest subtip este utilizat dacă sunt prezente, atât sirnptomele maniei, cât şi cele ale depresiei, dar nu predomină nici unele.
Procedee de înregistrare
La înregistrarea diagnosticului de tulburare afectivă datorată unei condiţii medicale generale, clinicianul trebuie să consemneze atât fenomenologia specific a perturbării, incluzând subtipul corespunzător, cât şi condiţia medicală general identificată şi considerată a fi cauza perturbării de pe axa I (de ex., 293.83 Tulburare afectivă datorată tireotoxicozei, cu elemente maniacale). Codul ICD-9-CM pentru condiţia medicală generală, de asemenea, trebuie notat pe axa III (de ex., 2.42.9 Tireotoxicoză). (Vezi anexa G pentru lista codurilor diagnostice 1CD-9-CM selectate
pentru condiţiile medicale generale).
Un diagnostic separat de tulburare afectivă datorată unei condiţii medicale generale nu este pus, dacă simptomele depresive apar exclusiv în cursul demenţei vasculare. în acest caz, simptomele depresive sunt indicate prin specificaţia subtîpului "cu dispoziţie depresivă" (de ex., 290.43 Demenţă vasculară, cu dispoziţie depresivă)
Diagnostic diferenţial
Un diagnostic separat de tulburare afectivă datorată unei condiţii medicale generale nu este pus dacă perturbarea afectivă survine exclusiv în cursul unui delirium. Din contra, un diagnostic de tulburare afectivă datorată unei condiţii
medicale generale poate fi pus pe lângă diagnosticul de demenţă dacă simptomele afective sunt consecinţa etiologică directă a procesului patologic cauzal al demenţei şi dacă simptomele afective sunt o parte proeminentă a tabloului clinic, (de ex., tulburare afectivă datorată maladiei Aizheimer). Din cauza cerinţelor de codificare ale ICD-9-CM, o excepţie de la aceasta o constituie cazul când simptomele depresive survin exclusiv în cursul demenţei vasculare. în acest caz, se pune numai diagnosticul de demenţă vasculară, cu subtipul „cu dispoziţie depresivă"; nu se pune diagnosticul separat de tulburare afectivă datorată unei condiţii medicale generale. Dacă tabloul clinic include o mixtură de diferite tipuri de simptome (de ex., afective şi anxioase), tulburarea mentală specifică datorată unei
condiţii medicale specifice, depinde de care simptome predomină în tabloul clinic.
Dacă există proba unui uz recent sau prelungit de o substanţă (inclusiv de
meu-icarnente cu eiecte psiiioscuve/, a abstinenţei ^e o substanţa ori â expunem ia un toxic, poate fi luată în discuţie tulburarea afectivă indusă de o substanţă. Poate fi util să se efectueze un screening al drogului în sânge sau urină ori alte examene de laborator adecvate. Simptomele care apar în cursul sau la scurt timp (adică, în decurs de 4 săptămâni) după o intoxicaţie sau abstinenţă de o substanţă ori după utilizarea unui medicament pot fi extrem de evocatoare de o tulburare indusă de o substanţă, în funcţie de caracterul, durata sau cantitatea de substanţă utilizată.
Dacă clinicianul consideră că perturbarea se datorează, atât unei condiţii medicale generale, cât şi uzului unei substanţe, pot fi puse ambele diagnostice (adică, tulburare afectivă datorată unei condiţii medicale generale şi tulburare afectivă indusă de o substanţă).
Tulburarea afectivă datorată unei condiţii medicale generale trebuie să fie distinsă de tulburarea depresivă majoră, tulburarea bipolară I, tulburarea bipolară II şi de tulburarea de adaptare cu dispoziţie depresivă (de ex., un răspuns dezadaptativ la stresul de a avea o afecţiune medicală generală). În tulburările, depresivă majoră, bipolare şi de adaptare nu a putut fi demonstrată existenţa unor mecanisme fiziologice cauzale directe şi specifice, asociate cu o
condiţie medicală generală. Adesea este dificil de stabilit dacă anumite simptome (de ex., pierderea în greutate, insomnia, fatigabilitatea) reprezintă o tulburare afectivă ori sunt manifestarea directă a unei condiţii medicale generale (de ex., cancer, ictus, infarct miocardic, diabet). Astfel de simptome pledează pentru diagnosticul de episod depresiv major, cu excepţia cazurilor în care ele sunt explicate în mod clar şi complet de o condiţie medicală generală. Dacă clinicianul nu poate stabili dacă perturbarea afectivă este primară, indusă de o substanţă ori datorată unei condiţii medicale generale, poate fi pus diagnosticul.de tulburare afectivă fără altă specificaţie.
Criteriile de diagnostic pentru 293.83 Tulburarea afectiva datorata….(Se indica Conditia Medicala Generala)-conform DSM-IV
A. O perturbare afectivă persistentă şi proeminentă predomină în tabloul clinic şi este caracterizată prin oricare (ori ambele) din următoarele:
(1) dispoziţie depresivă ori diminuare marcată a interesului sau plăcerii pentru toate sau aproape toate activităţile,
(2) dispoziţie crescută, expansivă sau iritabilă.
B. Din istoric, examenul somatic şi datele de laborator rezultă proba că perturbarea este consecinţa fiziologică directă a unei condiţii medicale generale.
C. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburarea mentală (de ex., de tulburarea de adaptare cu dispoziţie depresivă ca răspuns la stresul de a avea o condiţie medicală generală).
D. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul unui delirium,
E. Simptomeie cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare.
De specificat tipul:
Cu elemente depresive: dacă dispoziţia predominantă este depresivă, dar nu sunt satisfăcute criteriile complete pentru un episod depresiv major,
Cu episod similar episodului depresiv major: dacă sunt satisfăcute complet criteriile pentru un episod depresiv major (cu excepţia criteriului D) (vezi pag. 356)
Cu elemente maniacale: dacă predispoziţia predominantă este crescută, eUforică sau iritabilă
Cu elemente mixte; Dacă sunt prezente, atât simptome de manie, cât şi de depresie, dar nu predomină nici unele.
308.3 Stresul Acut(conform DSM-IV)
Elemente de diagnostic
Elementul esenţial al stresului acut îl constituie apariţia anxietăţii caracteristice, a simptomelor disociative şi a altor simptome care survin în decurs de o lună după expunerea la un stresor traumatic extrem (criteriul A). Pentru discutarea tipurilor de stresori implicaţi, vezi descrierea stresului posttraumatic (pag. 463). Fie în timp ce experientează evenimentul traumatic ori după eveniment, individul are cel puţin trei dintre următoarele simptome disociative: sentimentul subiectiv de paralizie, de detaşare ori de absenţă a reactivităţii emoţionale; o reducere a conştiinţei ambianţei; derealizare, depersonalizare ori amnezie disociativă (criteriul B). După traumă, evenimentul traumatic este reexperientat persistent (criteriul C), iar individual prezintă o evitare evidentă a stimulilor care pot deştepta amintiri despre traumă (criteriul D) şi are simptome marcate de anxietate sau de excitaţie crescută (criteriul E). Simptomele trebuie să cauzeze o detresă semnificativă clinic, să interfereze semnificativ cu activitatea normală ori să deterioreze capacitatea individului de a îndeplini sarcinile necesare (criteriul F), Perturbarea durează timp de cel puţin 2 zile şi nu persistă dincolo de 4 săptămâni după evenimentul traumatic (criteriul G); dacă simptomele persistă mai mult de patru săptămâni, poate fi aplicat diagnosticul de stres posttraumatic.
Simptomele nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale, nu sunt explicate mai bine de tulburarea psihotică scurtă şi nu sunt pur şi simplu o exacerbare a unei tulburări mentale preexistente (criteriul H).
Drept răspuns la evenimentul traumatic, individul dezvoltă simptome disociative. Indivizii cu stres acut au o diminuare a reactivităţii emoţionale, adesea fiindule dificil sau imposibil să experienteze plăcerea în activităţile plăcute anterior şi, frecvent, se simt culpabili în legătură cu urmărirea sarcinilor uzuale ale vieţii. Ei pot experienţa dificultăţi în concentrare, se simt detaşaţi de corpurile lor, experientează lumea ca ireală sau ca asemănătoare visului, ori au o dificultate crescută în a-şi aminti anumite detalii ale evenimentului traumatic (amnesia disociativă). în afară de aceasta, este prezent cel puţin un simptom din fiecare
grupă de simptome cerute pentru stresul posttraumatic. în primul rând, evenimentul traumatic .este reexperientat persistent (de ex., amintiri recurente, imagini, gânduri, vise, iluzii, episoade de flashback, un sentiment de reexperientare a evenimentului sau detresă la expunerea la ceva ce aminteşte evenimentul). în al doilea rând, este evitat tot ceea ce aminteşte trauma (de ex., locuri, oameni, activităţi). în fine, este prezentă hiperexcitaţia ca răspuns la stimuîii reminiscenţi ai traumei (de ex., dificultate în adormire, iritabilitate, concentrare redusă, hipervigilitate, un răspuns de tresărire exagerat şi nelinişte motorie).
Elemente şi tulburări asociate
Elemente descriptive şi tulburări mentale asociate. Simptomele de disperare şi de descurajare pot fi experientate în stresul acut şi pot fi suficient de severe şi de persistente pentru a satisface criteriile pentru un episod depresiv major, în care caz poate fi justificat un diagnostic adiţional de tulburare depresivă majoră. Dacă trauma a dus la moartea sau la vătămarea severă a cuiva, supravieţuitorii pot să se simtă culpabili pentru faptul că au rămas intacţi ori pentru faptul că nu au acordat suficient ajutor celorlalţi. Indivizii cu această tulburare se percep adesea ca având o responsabilitate mai mare pentru . consecinţele traumei decât este justificat. Pot rezulta probleme din neglijarea de către individ a sănătăţii şi a necesităţilor de siguranţă fundamentale asociate cu repercursiunile traumei. Indivizii cu această tulburare sunt expuşi riscului de a dezvolta stres posttraumatic. Au fost raportate procente de stres posttraumatic de aproximativ 80% la supravieţuitorii unor coliziuni ale vehiculelor cu motor şi
la victimele unor agresiuni violente al căror răspuns iniţial la traumă a satisfăcut criteriile pentru stresul acut. După traumă poate apare un comportament temerar şi impulsiv.
Datele examinării somatice ş! condiţiile medicale generale asociate. Ca o consecinţă a traumei pot apare diverse condiţii medicale generale (de ex., traumatisme craniene, arsuri).
Diagnostic diferenţial
O oarecare simptomatologie urmând expunerii la un stres extrem este ubicuitară şi adesea nu necesită nici un diagnostic. Stresul acut trebuie luat în consideraţie, numai dacă simptom ele durează cel puţin 2 zile şi cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare sau deteriorează capacitatea individului de a îndeplini unele sarcini necesare (de ex., obţinerea asistenţei necesare ori mobilizarea resurselor personale pentru a vorbi membrilor familiei despre experienţa traumatică).
Stresul acut trebuie să fie distins de o tulburare mentală datorată unei condiţii medicale generale (de ex., un traumatism cranian) (vezi pag. 181) şi de o tulburare indusă de o substanţă (de ex., în legătură cu intoxicaţia cu alcool) (vezi pag. 209), care pot fi consecinţele comune ale expunerii la un stresor extrem. La unii indivizi,,
pot surveni simptome psihotice după un stresor extrem. în astfel de cazuri, se pune diagnosticul de tulburare psihotică scurtă, în loc de cel de stres acut. Dacă după traumă se dezvoltă un episod depresiv major, pe lângă diagnosticul de stres acut, trebuie luat în consideraţie şi diagnosticul de tulburare depresivă majoră. Un diagnostic separat de stres acut nu trebuie pus dacă simptomele sunt o exacerbare a unei tulburări mentale preexistente.
Prin definiţie, diagnosticul de stres acut este adecvat numai pentru simptomele care apar în decurs de o lună de la stresorul extrem. Pentru că stresul posttraumatic cere mai mult decât 1 lună de simptome, acest diagnostic nu poate fi pus în cursul acestei perioade iniţiale de 1 lună. Pentru indivizii cu diagnosticul de stres acut ale căror simptome persistă mai mult de 1 lună, trebuie luat în consideraţie diagnosticul de stres posttraumatic. Pentru indivizii care au un stresor extrem, dar care prezintă un pattern simptomatologie care nu satisface criteriile pentru stresul acut, trebuie luat în consideraţie un diagnostic de tulburare de adaptare.
Simularea trebuie exclusă în acele situaţii în care remuneraţia financiară, oportunitatea beneficiului sau deciziile medicolegale joacă un rol.
Criteriile de diagnostic pentru 308.3 Stresul Acut
A. Persoana a fost expusă unui eveniment traumatic în care ambele dintre următoarele sunt prezente:
(1) persoana a experientat, a fost martoră ori a fost confruntată cu un eveniment sau cu evenimente care implică moartea sau vătămarea gravă, efectivă sau ameninţătoare, ori o ameninţare a integrităţii saie sau a altora;
(2) răspunsul persoanei implică frica intensă, neputinţa sau oroarea.
B. Fie în timpul experientării, fie după experientarea evenimentului detresant, individui are trei (sau mai muite) dintre următoarele simptome:
(1) sentimentul subiectiv de insensibilitate, de detaşare sau de absenţă a reactivităţii emoţionale;
(2) o reducere a conştiinţei ambianţei (de ex., „a fi stupefiat");
(3) derealizare;
(4) depersonalizare;
(5) amnezie disociativă (incapacitatea de a evoca un aspect important al traumei)
C. Evenimentul traumatic este reexperientat persistent în cel puţin unul din următoarele moduri: imagini, gânduri, vise, iluzii, episoade de flashback, recurente sau sentimentul de retrăire a experienţei ori detresă la expunerea
la lucruri care amintesc evenimentul raumatic.
D. Evitarea marcată a stimuliior care deşteaptă amintiri ale traumei (de ex., gânduri, sentimente, conversaţii, activităţi, locuri, oameni).
E. Simptome marcate de anxietate sau de excitaţie crescută (de ex., dificultate în adormire, iritabilitate, capacitate de concentrare redusă, hipervigilitate, răspuns de tresărire exagerat, nelinişte motorie).
F. Perturbarea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă clinic în domeniul social, profesional sau în alte domenii importante de funcţionare ori deteriorarea capacităţii de a îndeplini unele sarcini necesare, cum ar fi
obţinerea asistenţei medicale ori mobilizarea resurselor personale pentru a vorbi membrilor familiei despre experienţa traumatică.
G. Perturbarea durează minimum 2 zile şi maximum 4 săptămâni de la evenimentul traumatic şi survine în decurs de 4 săptămâni de la evenimentul traumatic.
H. Perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanţe (de ex., un drog de abuz, un medicament) ori ale unei condiţii medicale generale, nu este explicată mai bine de tulburarea psihotică scurtă şi nu este pur şi simplu o exacerbare a unei tulburări preexistente pe axa I sau axa II.
301.6 Tulburarea de Personalitate Dependentă(conform DSM-IV)
Elemente şi tulburări asociate
Indivizii cu tulburare de personalitate dependentă se caracterizează adesea prin pesimism şi neîncredere în sine şi tind să-şi diminue capacităţile şi calităţile, şi se pot autodescrie ca „stupizi". Ei consideră critica şi dezaprobarea ca probe ale lipsei lor de valoare şi îşi pierd încrederea în ei. Pot căuta superprotecţie şi dominare din partea altora. Funcţionarea profesională poate fi deteriorată, dacă este necesară o
iniţiativă independentă. Ei pot evita posturi de răspundere şi pot deveni anxioşi când sunt confruntaţi cu luarea unor decizii. Relaţiile sociale tind a fi reduse la cei câţiva oameni de care individul este dependent. Poate exista un risc crescut de tulburări afective, anxioase şi adaptare. Tulburarea de personalitate dependent apare adesea concomitent cu alte tulburări de personalitate, în special cu tulburările de personalitate borderline, evitantă şi histrionică. Maladiile somatice cronice ori anxietatea de separare în copilărie sau adolescenţă pot predispune individul la dezvoltarea aces'tei tulburări.Diagnostic diferenţial
Tulburarea de personalitate dependentă trebuie distinsă de dependenţa care apare ca o consecinţă a tulburărilor de pe axa I (de ex., tulburările afective, panica şi agorafobia) şi ca rezultat al condiţiilor medicale generale. Tulburarea de personalitate dependenta are un debut precoce, evoluţie cronică şi un pattern de
comportament care nu survine exclusiv în cursul unei tulburări de pe axa I sau III.
Alte tulburări de personalitate pot fi confundate cu tulburarea de personalitate dependentă, deoarece au în comun cu aceasta anumite elemente. De aceea, este important să se facă distincţie între aceste tulburări pe baza diferenţelor dintre elementele lor caracteristice. Dacă însă, un individ are elemente de personalitate
care satisfac criteriile pentru una sau mai multe tulburări de personalitate, pe lângă tulburarea de personalitate dependentă, pot fi diagnosticate şi acestea. Deşi multe tulburări de personalitate se caracterizează prin elemente de dependenţă, tulburarea de personalitate dependentă poate fi distinsă prin.comportamentul său predominant submisiv, reactiv şi aderent. Atât tulburarea de personalitate
dependentă cât şi tulburarea de personalitate borderîine se caracterizează prin frica de abandonare; individul cu tulburare de personalitate borderîine reacţionează însă la abandon cu sentimente de vid emoţional, furie şi
revendicativitate, pe când individul cu tulburare de personalitate dependent reacţionează prin concesivitate şi submisivitate crescută, şi caută urgent o relaţie substirutivă care să-i ofere tutelare şi suport. Tulburarea de personalitate borderîine poate fi distinsă, apoi, de tulburarea de personalitate dependentă prin patternul
tipic de relaţii intense şi instabile. Indivizii cu tulburare de personalitate histrionică, la fel ca şi cei cu tulburare de personalitate dependentă, au o necessitate intensă de reasigurare şi aprobare şi pot apare ca fiind puerili şi adezivi. însă, contrar tulburării de personalitate dependente, care este caracterizată prin
modestie şi comportament docil, tulburarea de personalitate histrionică este caracterizată prin înflăcărare sociabila cu cereri energice de atenţie. Atât tulburarea de personalitate dependentă cât şi tulburarea de personalitate evitantă se caracterizează prin sentimente de inadecvare, hipersensibilitate la critică şi
necesitatea de reasigurare; indivizii cu tulburare de personalitate evitantă au însă o frică intensă de umilire şi de rejecţie, care nu dispare atât timp cât ei nu sunt siguri că vor fi acceptaţi. Din contra, indivizii cu tulburare de personalitate dependentă au un pattern de căutare şi de menţinere a legăturilor cu alţii importanţi, mai curând decât evitare şi retragere din relaţii.
Tulburarea de personalitate dependentă trebuie să fie distinsă de modificarea de personalitate datorată unei condiţii medicaie generale, în care trăsăturile apar din cauza efectelor directe ale unei condiţii medicale generale asupra sistemului nervos central. De asemenea, ea trebuie distinsă de simptomele care apar în
asociere cu uzul cronic al unei substanţe (de ex., tulburarea în legătură cu cocaine fără altă specificaţie).
Mulţi indivizi prezintă trăsături de personalitate dependentă, însă, numai când aceste trăsături sunt inflexibile, dezadaptative şi persistente, şi cauzează o deteriorare funcţională sau o detresă subiectivă semnificativă constituie tulburare de personalitate dependentă.
Criteriile de diagnostic pentru 301.6 Tulburarea de Personalitate Dependentă
O necesitate excesivă şi pervasivă de a fi tutelat, care duce ia un comportament submisiv şi adeziv şi la frica de separare, şi care începe precoce în perioada adultă şi este prezent întro varietate de contexte, după cum este indicat de cinci (sau mai multe) dintre următoarele:
(1) are dificultăţi în a lua decizii comune fără o cantitate excesivă de consilii şi reasigurări din partea altora;
(2) necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pentru cele mai importante domenii ale vieţii lui;
(3) are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii de a nu pierde suportul sau aprobarea. Nota: Nu implică frica reală de retribuţie;
(4) are dificultăţi în a iniţia proiecte ori a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în judecata sau capacităţile sale, mai curând decât din cauza lipsei de motivaţie sau de energie);
(5) merge foarte departe spre a obţine solicitudine şi suport de la alţii, până la punctul de a se oferi voluntar să facă lucruri care sunt neplăcute;
(6) se simte incomodat sau lipsit de ajutor când rămâne singur din cauza fricii exagerate de a nu fi în stare să aibă grijă de sine;
(7)caută urgent altă relaţie drept sursă de.solicitudine şi suport când o relaţie strânsă se termină;
(8) este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grija de sine.
Examinare ID = (MMSE) :
Scor: 26 puncte,
Stadiu :II ,trăsături cognitive ușoare,
Trăsături specifice: simptome mnezice,
Prezintă dificultăți în ceea ce privește atenția și calculul mental.
Examinare IQ -scor Raven SPM Plus – 14 puncte= CI: 96, Rang percentil = 39.4 ,
Stanina : 4 ; NIVEL III -„Intelect de nivel mediu".
In urma aplicarii testului RAVEN SPM PLUS se obțin următoarele rezultate:
Seria A =7 puncte, gresite 5 (A2, A7, A8,A10,A11),
Seria B=3 puncte ,gresite 9(B4…..B11),
Seria C=4 puncte, gresite 8(C2,C4,C5,C6,C9,C10,C11,C12,C13),
Seria D =0puncte, gresite toate,
Seria E =0puncte, gresite toate.
Scor realizat: 7 3 4 0 0;
Scor asteptat: 8 3 1 1 1;
Făcând referire la procesele de gândire , în urma evaluării se evidențiază deficit de atenție și dificultate în ceea ce privește nivelul imaginației statice și al discriminării vizuale.
Analizând relațiile de analogie între perechile figurilor se evidențiază tulburare de tip organic-anamnestic confirmată de pacientă- în sfera endocrinologică. Datorită amputației recente a 3 degete de la mâna stângă , datorită unui incident casnic în cazul principiului schimbărilor progresive în figurile matricilor se evidențiază depresie severă pe fond organic,
detresă semnificativă datorată disfuncționalității clare și tulburări datorate consumului de medicamente.
Seria A:
A2-A7-A8-A10-A11= greșite: sunt dificultăți în ceea ce privește nivelul imaginației statice al atenției și de nivelul discriminării vizuale; prezintă deficit de atenție,
Seria B:
B4-B11 = greșite : ceea ce denotă tulburare de tip organic- în sfera afecțiunilor endocrinologice .
Seria C:
C2 – greșită=ceea ce denotă depresie severă pe fond organic –datorată amputației degetelor de la mâna stângă ,
C4-C5-C6-C9= greșite = detresă semnificativă datorată disfuncționalității clare, C10-C11-C12= greșite = apar tulburări datorate consumului de medicamente.
Examinare a gradului de depresie:
ZUNG SELF-RATING DEPRESSION SCALE- SDS:
Scor total: 55puncte ,
Indice de depresie: 68.75 (55x100:80),
Tipul de depresie: Depresie moderată.
Chestionarul Beck BDI: scor=35 puncte ,
Tipul de depresie: Depresie severă,
-pacienta a suferit o traumă datorită incidentui casnic , în urma căruia i s-au amputat 3 degete de la mâna stângă, aceasta nedispunând de mecanismele de ,,coping,, , care să-i permită depașirea de stress postraumatic , prezentând stare de indispoziție generalizată, incapacitatea de prefigurări a potențialelor benefice ,accentuarea sentimentului de inferioritate și esec , perceperea deformată asupra propriei persoane și asupra capacității acestuia,dificultățile pe plan profesional datorate imposibilității continuării activității pe care a desfașurat-o până în momentul incidentului, accentuare a sentimentului de oboseală, tulburări de somn.
NECESITĂ INTERVENȚIE TERAPEUTICĂ -CONSILIERE/TERAPIE DE SUPORT.
Chestionarul Beck H.S: scor=17 puncte: pacienta prezintă un scor ridicat ceea ce denotă risc suicidar crescut.
Examinare a gradului de anxietate:
Scala de anxietate Hamilton-HRSA
Scor-37 puncte,
Caracteristici: Anxietatea sau nesiguranța sunt mai dificil de controlat , deoarece îngrijorările sunt generate de situația în care se află pacienta.Aceste emoții negative interferează cu viața cotidiană a pacientei. Agitația interioară și nervozitatea sunt atât de intense /frecvente încât interferează cu activitatea zilnică a pacientei. Pacienta trăiește o anxietate fobică , dar este capabilă să îi faca față. Aceasta prezintă dificultăți de adormire, somn întrerupt și oboseală la trezire. Pacienta întâmpină dificultăți majore în ceea ce privește concentrarea atenției , memoriei , luarea deciziilor. Remarcile verbale sau manifestările non-verbale ale pacientei referitoare la imposibilitatea desfășurării activității zilnice , datorată ampuației recente a degetelor , sunt prezente pe tot parcursul interviului , atenția pacientei neputând fi distrasă de la situația actuală. Simptomele somatice musculare experiențiate de pacientă au caracter de durere.Simptomele somatic senzoriale sunt prezente în marea majoritate a timpului și perturbă în mod evident viața și activitatea pacientei. Pacienta are uneori dificultăți în a controla simptomele cardio-vasculare , respiratorii și gastro-intestinale astfel încât acestea interferează ocazional cu viața și activitatea sa. Simptomele sistemului nervos autonom (SNV) sunt prezente în mare parte a timpului și perturbă în mod evident viața și activitatea pacientului. În timpul interviului , pacienta prezintă evident neliniște , tremurul măinilor, suspine/respirație rapidă, înghițituri repetate.
Chestionarul de anxietate -Manifest Anxiety Scale(MAS)
Scor: 72 puncte,
Sunt prezente stările de anxietate care pot ridica semne de întrebare , puternic asociate cu manifestări fiziologice sau psihosomatice.
Diagnostic DSM IV
●AXA I ►DSM –cuprinde afectari clinice, respectiv simptomele majore care interferează cu funcţionarea pacientei.
Focarul anxietății pacientei îl constituie faptul că , lucru care i-ar putea provoca probleme serioase de sănătate și financiare .
Pacienta se teme , fiind pesimistă cu privire la îmbunătățirea stării sale de sănătate.
Diagnostic:
-Tulburare anxios-depresivă severă datorată unei condiții medicale cu risc suicidar crescut.
-Tulburare de stress post-traumatic.
●AXA II ►DSM – cuprinde descrierea trasăturilor de personalitate. Problemele prezentate de pacient fiind legate de modelul de personalitate.
- Personalitate dependentă.
●AXA.III ►DSM – cuprinde problemele fizice ale pacientului sau eventuale tulburări ce pot avea relevanţă, care cer un diagnostic medical.
-Hipotiroidie, Hepatita cronica, Colecistita calculoasa-colecistectomie(2015).
●AXA IV ►DSM – cuprinde stresorii psihosociali care acţionează asupra pacientului:
· este copleşita de împrejurările vieţii (situatia in care se afla, este pesimistă cu privire la imbunatatirea starii sale de sanatate si a a situatiei în care se află),
· sentimentul autoinductiv.
●AXA V ► DSM – cuprinde funcţionarea globală în viaţă a pacientului.
Scor G.A.F: 55p(curent) –pacienta prezintă ușoară ideație suicidară, deteriorare severă în funcționarea socială și profesională ceea ce denotă modificarea stilului de viață cu afectarea pacientei.
Concluzii/ Recomandări:
- Control Endocrinologic,
- Necesită intervenție terapeutică- consiliere/terapie de suport.
Plan de intervenție:
- formarea alianței terapeutice cât mai repede posibil;- succesul este atribuit subiectului; terapeutul nu face altceva decât sa creeze un cadru care sa-i permita subiectului sa identifice si sa utilizeze resursele pe care le are;- evitarea angajării subiectului la un efort deosebit (în caz contrar, beneficiile terapiei ar fi mai mici decât "investitiile" clientului) ;- existența unor obiective clare, specifice și tangibile în timpul disponibil; asumarea de către terapeut a responsabilitații de a influenta subiectul într-o maniera evidentă, deschisă.
Strategii de coping după evenimente traumatice:Cea mai bună strategie de coping o reprezintă discuția despre eveniment cu familia, prietenii, colegii .
Alte strategii de coping pozitive sunt:- Menținerea unui program regulat de alimentație, somn ;- Acordarea unui timp suplimentar pentru îndeplinirea sarcinilor obișnuite;- Realizarea unor exerciții recreative cum ar fi plimbările sau excursiile în natură;- Descrierea experiențelor în jurnale sau scrisori personale;- Acordarea atenției pentru a nu transforma evenimentul într-o obsesie citind despre el în ziare si reviste sau urmarind reportaje sau emisiuni la radio sau TV;- Conștientizarea faptului că oamenii necesită perioade diferite de timp pentru a-și reveni în urma traumei;- Învatarea unei tehnici de relaxare ,- Alaturarea unui grup de suport;- Acceptarea iertării persoanei care a provocat trauma;
BIBLIOGRAFIE: Manual de diagnostic și statistic a tulburărilor mentale, DSM -IV, Editura Asociației Psihiatrilor Liberi din România-BUCUREȘTI, 2003
Informații despre testele utilizate:
Anexa 1- Mini-Mental State Examination,
Anexa 2-Matrici Progresive Standard (SPM Plus),
Anexa 3- ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE – SDS,
Anexa 4- Inventarul de Depresie Beck BDI,
Anexa 5- Scala Beck -HS ,
Anexa 6- Scala de anxietate - HRSA,
Anexa 7- CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2- MANIFEST ANXIETY SCALE - ( MAS ) .
Anexa 1
Mini-Mental State Examination, Second Edition este un examen clinic standardizat de evaluare a deteriorării cognitive, fiind considerat unul dintre cele mai populare și de încredere instrumente de acest gen.
Antecesorul său, MMSE, conceput ca un ajutor în examinarea clinică a statusului mintal, este deja binecunoscut de specialiștii români.
Screenerul MMSE-2 a devenit limbajul comun al tuturor profesioniștilor, psihologi, psihiatri, neurologi, geriatri, medici de familie sau medici de alte specialități axați pe evaluarea rapidă a deficitului cognitiv, la nivel internațional.
MMSE-2 include trei versiuni (EV – versiunea extinsă, VS – versiunea standard și BV – versiunea scurtă) ușor de mânuit și de scorat de către orice specialist. Examinarea cu MMSE-2 este sistematizată de enunțarea clară a itemilor și a instrucțiunilor și de amplasarea lor într-o ordine bine gândită. De asemenea, modalitatea în care sunt formulați itemii (întrebări simple, în legătură cu abilitatea funcțională din viața de zi cu zi) permite evitarea monotoniei, a dezinteresului sau a abandonului la completare.
Este utilizabil în screening-ul pacienților cu deteriorare cognitivă, în urmărirea în timp a tratamentelor medicamentoase asupra performanțelor cognitive și în activitățile de prevenție prin verificări periodice ce ar putea prezice apariția unei boli degenerative.
Versiunea extinsă include activitățile Atenție și calcul, Denumire, Repetiție, Înțelegere, Citire, Scriere, Desenare, Memorarea unei povestiri, Viteza de procesare. Versiunea standard include activitățile: Înregistrare, Orientare în timp, Orientare în spațiu și Reamintire, Atenție și calcul, Denumire, Repetiție, Înțelegere, Citire, Scriere, Desenare. Versiunea scurtă include activitățile Înregistrare, Orientare în timp, Orientare în spațiu și Reamintire.
MINI MENTAL STATE EXAMINATION
EXAMINAREA STATUSULUI MINTAL MINIM
· 1. Ce zi a săptămânii este azi ?
· 2. Ce dată este azi ?
· 3. Ce lună este ?
· 4. Ce anotimp este ?
· 5. În ce an suntem ?
· 6. Unde ne aflăm acum ?
· 7. La ce etaj suntem ?
· 8. În ce oraş suntem ?
· 9. În ce judeţ suntem ?
· 10. În ce ţară suntem ?
· 11. Repetă cuvintele „lămâie, cheie, balon ...”
· 12. Examinatorul va pronunţa cuvintele cu o rată de unul secundă.
· 13. În caz de dificultăţi, repetă de cinci ori cuvintele.
· 14. Scade 7 din 100 şi fă cinci scăderi :
· 15. 93 - 86 - 79 - 72 - 65
· 16. Orice scădere corectă = o bifare.
· 17.
· 18.
· 19. Îţi aminteşti cele trei cuvinte pe care v-am pus să le repetaţi ?
· 20. ... lămâie, cheie, balon ....
· 21. ... lămâie, cheie, balon ....
· 22. Ce este acesta ? (arată un creion)
· 23. Ce este acesta ? (arată un ceas)
· 24. Repetă următoarele cuvinte: „nici un dacă, şi sau dar”.
· 25. Urmează o comandă din trei stadii; ia o bucată de hârtie...
· 26. Împătureşte-o în două
· 27. Pune-o jos. (maxim 3 puncte)
· 28. Citeşte ce este scris pe această hârtie şi supune-te comenzii scrise. (închide ochii)
· 29. Scrie o propoziţie (pe care o doreşti) pe această hârtie.
· 30. Copiază acest desen pe o foaie de hârtie (2 pentagrame care formează un unghi între ele. câte un colţ din fiecare intersectându-se pentru a forma un diamant)
· Va rog să desenaţi un ceas şi să completaţi desenul cu limbile la ora 11:10
· Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns exact (total : 0 - 30)
Anexa 2
Matrici Progresive Standard (SPM Plus) a fost construit pentru evaluarea inteligenţei persoanelor cu vârsta cuprinsă între 6 şi 80 de ani. Testul a fost adaptat în peste 60 de culturi şi are indiactori psihometrici care atestă valoarea sa în evaluarea inteligenţei.
Permite o măsurare acurată a proceselor intelectuale ale copiilor şi adulţilor. Testul este alcătuit din 5 serii a câte 12 itemi, care cresc progresiv‚ în dificultate.
Testul este alcătuit din cinci seturi sau serii de imagini/diagrame lacunare în care apar modificări seriale simultan în două dimensiuni. Fiecare diagramă are o parte lipsă, iar persoana testată trebuie să o identifice între alternativele de răspuns care îi sunt oferite.
Testul Standard este alcătuit din 60 de itemi organizaţi pe cinci serii (A, B, C, D şi E) a câte 12 probleme. În cadrul fiecărei serii soluţia primei probleme este cât se poate de evidentă. Soluţiile la problemele care urmează se bazează pe strategiile care au condus la găsirea soluţiilor precedente şi devin din ce în ce mai dificile. Ordinea itemilor oferă antrenamentul necesar înţelegerii metodei de lucru. Cele cinci serii oferă cinci oportunităţi de a deprinde strategia necesară rezolvării problemelor şi cinci evaluări progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului. Pentru menţinerea interesului şi evitarea oboselii, fiecare problemă este prezentată într-o manieră clară şi pe cât posibil aspectuoasă.
SPM poate fi administrat şi persoanelor care nu vorbesc limba română sau care au deficienţe auditive. Deoarece este necesar ca toate persoanele să înţeleagă ceea ce au de făcut, testul poate fi administrat doar individual sau în grupuri de maximum 5 persoane.
(NUMELE ŞI PRENUMELE……………………………………….Data şi anul naşterii..…………………………................................. Studiile……………………...............................................................Profesia..................................Ocupaţia...................................Data................... testării...................... )
FR-Formular de răspunsuri pentru testul Raven Standard
Matricea Progresivă Standard(MPS)
Nr.
nr.A
R
Nr.
nr.B
R
Nr.
nr.C
R
Nr.
nr.D
R
Nr.
nr.E
R
1
A1
13
B1
25
C1
37
D1
49
E1
2
A2
14
B2
26
C2
38
D2
50
E2
3
A3
15
B3
27
C3
39
D3
51
E3
4
A4
16
B4
28
C4
40
D4
52
E4
5
A5
17
B5
29
C5
41
D5
53
E5
6
A6
18
B6
30
C6
42
D6
54
E6
7
A7
19
B7
31
C7
43
D7
55
E7
8
A8
20
B8
32
C8
44
D8
56
E8
9
A9
21
B9
33
C9
45
D9
57
E9
10
A10
22
B10
34
C10
46
D10
58
E10
11
A11
23
B11
35
C11
47
D11
59
E11
12
A12
24
B12
36
C12
48
D12
60
E12
Cota brută
Cota standard
Anexa 3
ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE - SDS
Scala se dăpacientuluisă fie completatăşi nu se admitenici o sugestie sau influenţădinparteaexaminatorului.
Se acoperă trei domenii :
1. Afectivitate (2 itemi : 1, 17)
1. Concomitenţesomatice (8 itemi : 4,5,7,8,9,10,12,13)
1. Concomitenţepsihologice (10 itemi : 2,3,6,11,14,15,16,18,19,20)
Calcululindicelui de depresie = (nota totală x 100) : 80
Indice de depresie :
1. mai mic de 50 – scor normal (absenţadepresiei)
1. între 50 – 59 – depresieuşoară
1. între 60 -69 – depresiemoderată
1. peste 70 – depresieseveră
Scala SDS este o scală de autoevaluare a severităţiidepresieidarpoate fi şistudiileepidemiologice din populaţia general pentrudetectareasimptomelor depressive sau a cazurilor de depresie.
ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE -SDS
Citiţi cu atenţie întrebările, după care încercuiţi valoarea răspunsului din tabel.
Răspunsurile sunt : RAR sau NICIODATĂ; UNEORI ; ADESEA ; TOTDEAUNA
La rubrica TOTAL treceţi valorile alese , iar la rubrica TOTAL GENERAL faceţi suma alegerilor dumneavoastră.Răspundeţi cât mai corect, căutând să arătaţi starea reală a dumneavoastră.
Nr.
crt.
ÎNTREBAREA
RAR SAU NICIODATĂ
UNEORI
ADESEA
TOT-
DEAUNA
TOTAL
1.
Mă simt abătut şi tris.
1
2
3
4
2.
Mă simt mai bine dimineaţa
4
3
2
1
3.
Plâng sau îmi vine să plâng fără motiv
1
2
3
4
4.
Dorm rău noaptea
1
2
3
4
5.
Am poftă de mâncare ca şi înainte
4
3
2
1
6.
Îmi place să fiu într-o companie plăcută (bărbat / femeie)
4
3
2
1
7.
Am slăbit
1
2
3
4
8.
Sunt constipat
1
2
3
4
9.
Inima îmi bate mai repede ca de obicei
1
2
3
4
10.
Mă simt obosit fără motiv.
1
2
3
4
11.
Mă simt la fel de dispus / vioi, vesel / ca şi înainte.
4
3
2
1
12.
Lucrurile obişnuite le fac la fel de uşor ca şi în trecut.
4
3
2
1
13.
Sunt agitat şi nu pot rămâne / sta / linştit
1
2
3
4
14.
Privesc viitorul cu încredere.
4
3
2
1
15.
Sunt mai iritat în prezent.
1
2
3
4
16.
Nu încerc nici o greutate în a lua o hotărâre.
4
3
2
1
17.
Am sentimentul de a fi util şi necesar.
4
3
2
1
18.
Viaţa mea este suficient de împlinită.
4
3
2
1
19.
Am sentimentul că ar fi mai bine să fiu mort.
1
2
3
4
20.
Totdeauna mi-a plăcut să fac lucruri pe care le fac şi în prezent.
4
3
2
1
TOTAL GENERAL
NUME.................................................... VÂRSTA................................
PRENUME............................................. OCUPAŢIA............................
SEXUL................................................... STUDII...................................
TIPUL DE DEPRESIE....................................
ZUNG SELF- RATING DEPRESSION SCALE - SDS
Scala se dă pacientului să fie completată şi nu se admite nici o sugestie sau influenţă din partea examinatorului.
Se acoperă trei domenii :
1. Afectivitate (2 itemi : 1, 17)
1. Concomitenţe somatice (8 itemi : 4,5,7,8,9,10,12,13)
1. Concomitenţe psihologice (10 itemi : 2,3,6,11,14,15,16,18,19,20)
Calculul indicelui de depresie = (nota totală x 100) : 80
Indice de depresie :
1. mai mic de 50 – scor normal (absenţa depresiei)
1. între 50 – 59 – depresie uşoară
1. între 60 -69 – depresie moderată
1. peste 70 – depresie severă
Scala SDS este o scală de autoevaluare a severităţii depresiei dar poate fi şi studiile epidemiologice din populaţia general pentru detectarea simptomelor depressive sau a cazurilor de depresie.
Anexa 4
Inventarul de Depresie Beck BDI
Inventarul depresiei Beck (BDI) este un chestionar auto-administrat de pacient, care poate da informatii valoroase asupra existentei tulburarii de tip depresiv, si a severitatii acesteia.
Chestionarul consta in 21 de intrebari. La fiecare sunt posibile 4 raspunsuri – unul singur poate fi ales, cel care este considerat a fi cel mai relevant pentru situatia actuala a pacientului.
Un scor total de peste 14 ar trebui sa fie urmat de un consult de specialitate, la psiholog, psihoterapeut sau psihiatru.
Acest chestionar este format din 21 de grupuri de afirmatii. Va rugam sa cititi cu atentie fiecare grup si apoi sa alegeti din fiecare grup afirmatia care descrie cel mai bine cum v-ati simtit in ultimele doua saptamani, inclusiv astazi. Incercuiti numarul din dreptul afirmatiei pe care ati ales-o. In cazul in care mai multe afirmatii par sa se potriveasca la fel de bine, incercuiti numarul cel mai mare din grup. Aveti grija sa nu alegeti mai mult de o singura afirmatie pentru nici unul din grupuri, inclusiv grupul 16 (schimbari in modul de a dormi) sau grupul 18 (schimbari in pofta de mancare).
Chestionar Beck B.D.I.
Chestionarul contine afirmatii grupate. Va rugam sa cititi cu atentie fiecare grup de afirmatii. Alegeti din fiecare grup acea afirmatie care descrie cel mai bine starea d-voastra incepand de saptamana trecuta si pana in prezent. Notati in grila de raspuns afirmatiile alese din fiecare grup. Va rugam sa cititi cu atentie toate afirmatiile din grup inainte de a alege.
A TRISTETE
0.Nu ma simt trist.
1.Ma simt trist.
2.Sunt trist tot timpul si nu pot scapa de tristete.
3.Sunt atat de trist si nefericit incit nu mai pot suporta.
B PESIMISM
0.Viitorul nu ma descurajeaza.
1.Ma simt descurajat cand ma gandesc la viitor.
2.Simt ca nu am ce astepta de la viitor.
3.Simt ca viitorul este fara speranta si nimic nu se mai poate indrepta.
C SENTIMENTUL ESECULUI
0.Nu am sentimentul ratarii.
1.Simt ca am avut mai mult ghinion decat persoanele din jur.
2.Daca imi privesc viata retrospectiv o vad ca pe o totalitate de esecuri.
3.Ma simt complet ratat ca persoana.
D INSATISFACTIE
0.Obtin aceeasi satisfactie din lucruri ca si inainte.
1.Nu ma mai bucur de lucruri ca inainte.
2.Nu mai obtin o satisfactie reala din nimic.
3.Sunt nesatisfacut sau plictisit de orice.
E VINOVATIE
0.Nu ma simt in mod particular vinovat cu nimic.
1.Ma simt vinovat o buna parte a timpului.
2.Ma simt vinovat majoritatea timpului.
3.Ma simt tot timpul vinovat.
F SENTIMENTUL PEDEPSEI
0.Nu simt sa fiu pedepsit.
1.Simt ca s-ar putea sa fiu pedepsit.
2.Astept sa fiu pedepsit.
3.Simt ca sunt pedepsit.
G NEPLACEREA DE MINE INSUMI
0.Nu sunt nemultumit de mine.
1.Sunt nemultumit de mine.
2.Sunt dezgustat de mine insumi.
3.Ma urasc.
H AUTOACUZARE
0.Nu cred sa fiu mai rau decat altii.
1.Ma critic pentru slabiciunile si greselile mele.
2.Ma blamez tot timpul pentru greselile mele.
3.Ma acuz pentru tot ce se intimpla rau.
I AUTODISTRUCTIE
0.Nu am nici o idee de sinucidere.
1.Am idei de sinucidere dar nu vreau sa le pun in aplicare.
2.Mi-ar place sa ma sinucid.
3.M-as sinucide daca as avea ocazia sa o fac.
J PIERDEREA CONTROLULUI
0.Nu tip mai mult decat de obicei.
1.Acum tip mai mult decat inainte.
2.Tip tot timpul.
3.Obisnuiam sa strig dar acum nu mai pot chiar daca as vrea.
K IRITABILITATE
0.Nu sunt mai nervos decat inainte.
1.Ma plictisesc si ma enervez mult mai usor decat inainte.
2.In prezent ma simt tot timpul irititat.
3.Lucrurile care ma iritau inainte nu ma mai enerveaza in prezent.
L INTROVERSIUNE
0.Nu mi-am pierdut interesul fata de ceilalti oameni.
1.Ceilalti oameni ma intereseaza mai putin decat inainte.
2.Mi-am pierdut interesul fata de ceilalti oameni.
3.Mi-am pierdut orice interes fata de ceilalti.
M LIPSA DE HOTARIRE
0.Ma hotarasc tot la fel de usor ca inainte.
1.I-au deciziile cu mai mare greutate decat inainte.
2.Am mari dificultati in a ma hotari.
3.Nu pot lua nici o decizie.
N .SCHIMBAREA IMAGINII DESPRE SINE
0.Nu cred ca arat mai rau decat inainte.
1.Sunt suparat ca arat batrin si neatractiv.
2.Simt ca modificarile permanente in felul cum arat ma fac neatractiv.
3.Cred ca arat urat.
O DIFICULTATI IN MUNCA
0.Pot lucra tot atat de bine ca si inainte.
1.Fac un efort suplimentar cind incep sa lucrez ceva.
2.Trebuie sa ma fortez ca sa fac ceva.
3.Nu mai pot lucra nimic.
P TULBURARI DE SOMN
0.Dorm ca si inainte.
1.Nu mai pot dormi cum dormeam.
2.Ma trezesc cu 1-2 ore mai repede si readorm greu.
3.Ma trezesc cu cateva ore mai repede si nu mai pot readormi.
R OBOSEALA
0.Nu obosesc mai repede ca inainte.
1.Obsesc mai repede ca inainte.
2.Obosesc fara sa fac aproape nimic.
3.Sunt prea obosit ca sa fac ceva.
S ANOREXIE
0.Apetitul meu nu e mai diminuat ca inainte.
1.Pofta mea de mincare nu e mai buna ca inainte.
2.Apetitul meu este mult mai rau acum.
3.Nu mai am deloc pofta de mancare.
T PIERDERE IN GREUTATE
0.Nu am scazut in grutate deloc sau aproape deloc.
1.Am pierdut in greutate peste 3 kg.
2.Am pierdut in greutate peste 5 kg.
3.Am pierdut in greutate peste 7 kg.
U PREOCUPARI SOMATICE
0.Nu sunt mai ingrijorat decit pina acum in legatura cu sanatatea mea fizica.
1.Ma ingrijoreaza starea mea fizica.
2.Sunt ingrijorat pe problemele mele fizice si nu ma pot gandi la altceva decat cu greutate.
3.Sunt atat de ingrijorat de starea mea fizica incat nu ma pot gandi la nimic altceva.
V PIERDEREA LIBIDOULUI
0.Nu simt nici o modificare in interesul pentru sexul opus.
1.Sexul opus ma intereseaza mai putin.
2.Sexul opus ma intereseaza mult mai putin.
3.Mi-am pierdut orice interes fata de sexul opus.
Grila răspuns Beck
0
1
2
3
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
K
L
M
N
O
P
R
S
T
U
V
0 – 9 puncte : Absenţa depresiei
10 – 15 puncte: Depresie uşoară
16 – 23 puncte: Depresie medie (moderată)
24 – 60 puncte: Depresie severă
Cotare :
Se tine cont de cota ce mai mare aleasa de subiect in aceasi serie. Scorurile se insumeaza. In functie de severitatea depresiei, analizata din punct de vedere clinic, psihiatric :
Absenta
Usoara
Medie
Grava
m
10,9
18,7
24,5
30,0
σ
8,1
10,2
9,6
10,6
Anexa 5
Scala Beck Hopelessness ( BHS ) este un inventar cu 20 de itemi elaborat de Dr. Aaron T. Beck care a fost conceput pentru a măsura trei aspecte majore ale speranței: sentimente legate de viitor, pierderea motivației și așteptările. Testul este destinat adulților, cu vârsta între 17 și 80 de ani. Ea măsoară amploarea atitudinilor negative ale pescuitului, sau pesimismul, despre viitor. Acesta poate fi utilizat ca indicator al riscului suicidar la persoanele deprimate care au făcut tentative de sinucidere. Testul este o alegere multiplă. Nu este concepută pentru a fi folosită ca o măsură a construirii deznădejdii, ci a fost utilizată ca atare. Nu au fost colectate date suficiente despre utilizarea testului la cei sub 17 ani. Acesta poate fi administrat și marcat de paraprofesioniști; Dar trebuie folosit și interpretat doar de profesioniști instruiți clinic, care pot folosi intervenții psihoterapeutice. Normele sunt disponibile pentru pacienții suicidari și pacienții deprimați și agresorii.
Chestionar Beck H.S.
Acest chestionar contine 20 de afirmatii. Vă rugăm să le parcurgeti pe rând, cu atentie dacă afirmatia este valabilă pentru descrierea stării dumneavoastră sufletească, începând cu săptămâna trecută si până în prezent.
· Incercuiti litera A, afirmatiile adevărate
· Incercuiti litera F, afirmatiile false
Va rugăm să parcurgeti cu atentie fiecare afirmatie.
01
Mă gândesc la viitor cu sperantă si entuziasmAF
02
As putea să si renunt pentru că nu pot face nimic pentru ca să îmbunătătesc situatia mea
A
F
03
Când îmi merge rău, mă ajută să mă gândesc că lucrurile nu pot rămâne asa pentru todeauna
A
F
04
Nu-mi pot imagina cum va fi viata mea peste vreo zece ani
A
F
05
Am timp destul să fac lucrurile pe care vreau sa le fac
A
F
06
In viitor, mă astept să-mi rezolv problemele cât mai bine
A
F
07
Viitorul meu, îl vad cam întunecat
A
F
08
Mă consider cu deosebire norocos si mă astept să scot de la viată mult mai multe lucruri bune decât alții
A
F
09
Simt că nu pot stăpânii situatia si nu am nici un motiv să cred că în viitor voi putea
A
F
10
Experientele mele trecute m-au pregătit bine pentru viitor
A
F
11
Tot ce pot vedea în fata mea este mai mult neplăcut decât plăcut
A
F
12
Nu mă astept să am ceea ce asi vrea cu adevarat să am
A
F
13
Când mă gândesc la viitor, mă astept să fiu mai fericit decât acum
A
F
14
Lucrurile nu merg cum ati vrea
A
F
15
Am mare încredere în viitor
A
F
16
Niciodată nu obtin ceea ce vreau, deci ar fi o prostie să mai vreau ceva
A
F
17
Este foarte improbabil să am vreo satisfactie reală în viitor
A
F
18
Viitorul îmi pare vag si nesigur
A
F
19
Pot să mă gândesc la mai multe lucruri (perioade) bune decât rele
A
F
20
Nu prea are sens să mă străduiesc cu adevărat să obtin ceva, pentru că probabil nu voi reusi
A
F
Cotare: Se acordă câte un punct pentru fiecare item cu următorul răspuns:
1.F
6.F
11.A
16.A
2.A
7.A
12.A
17.A
3.F
8.F
13.F
18.A
4.A
9.A
14.A
19.F
5.F
10.F
15.F
20.A
Tabel maxim = 20 puncte
Scor
Potential (risc) suicidar
0-3
nul / minim
4-8
usor / slab
9-14
Moderat – situatie de viată stabilă; nu prezintă pericol imediat, dar trebuie supravegheat
15 +
Sever, risc suicidar crescut
Tentativă de suicid
Populație normală
m
9,0
4,45
σ
6,1
3,09
Anexa 6
Scala de anxietate Max Hamilton - HRSA
HARS cuprinde 14 itemi, cotaţi pe câte o scală de la 0-4 în evaluare luându-se în considerare prezenţa şi intensitatea simptomelor în momentul întrevederii; simptomele ce nu pot fi observate direct de către intervievator sunt evaluate cerându-se subiectului să le descrie într-o perioadă ce cuprinde cele trei zile de dinaintea interviului. Şapte dintre itemii scalei vizează specific anxietatea psihică (itemii 1, 2, 3, 4, 5, 6, 14), în timp ce alţi şapte itemi acoperă anxietatea somatică (itemii 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13).
Primul item este dispoziţia anxioasă. În evaluarea dispoziţiei anxioase sunt vizate manifestări de nivel cognitiv, ca îngrijorarea şi expectanţele negative faţă de evenimente viitoare.
Cel de-al doilea item este tensiunea psihică şi se referă la incapacitatea de a se relaxa, nervozitatea, tensiunile corporale, tremurăturile, precum şi incapacitatea de a sta locului.
Itemul al treilea acoperă fricile subiectului, care pot să includă frica de întuneric, frica de persoane străine, frica de a rămâne singur şi frica de animale. Subiectul se simte bine dacă evită situaţiile în care este expus la obiectul fricii, aceasta fiind şi o modalitate de a-şi controla emoţiile negative resimţite în momentul respectiv.
Itemul 4 evaluează prezenţa insomniilor, exprimate prin experienţa subiectivă a pacientului asupra lungimii şi profunzimii somnului, a dificultăţilor de a adormi sau a rămâne adormit, precum şi a prezenţei coşmarurilor.
Itemul 5 se referă la prezenţa unor simptome cognitive, ca problemele de memorie şi capacitatea scăzută de concentrare a atenţiei.
Itemul 6, denumit dispoziţie depresivă, acoperă prezenţa unui ansamblu de simptome care include scăderea interesului pentru diferite activităţi, ahedonia precum şi insomniile.
Itemul al şaptelea vizează simptomele somatice musculare, ca bruxismul sau durerile şi contracţiile musculare.
Itemul al optulea se referă la prezenţa simptomelor somatice senzoriale, din categoria cărora fac parte tinitusul, tulburările de vedere precum şi senzaţiile cutanate de tipul furnicăturilor sau mâncărimilor.
Itemul 9 se referă la simptomele cardio-vasculare, cum sunt tahicardia, palpitaţiile, durerile de piept sau senzaţia de leşin.
Itemul 10 acoperă simptomele respiratorii, de tipulpresiunii în piept, a senzaţiei de sufocare, nod în gât şi a altor dificultăţi respiratorii.
Cel de-al 11-lea item este denumit simptome gastrointestinale şi se referă la prezenţa disfagiei, a senzaţiei de greaţă, vomă, dureri abdominale, diaree sau constipaţie.
Simptomele genito-urinare sunt vizate de itemul 12 şi cuprind în principal dismenoreea, impotenţa precum şi micţiuni frecvente sau urgente.
Simptomele sistemului nervos autonom, de tipul acceselor de paloare sau de roşeaţă a feţei, tendinţa de a transpira şi vertijul sunt acoperite de cel de-al 13-lea item al scale.
Prin ultimul item se evaluează comportamentul subiectului în timpul interviului, punctându-se prezenţa manifestărilor de tip anxios ca frecarea mâinilor, mişcarea ritmică a membrelor, foirea pe scaun, postura crispată etc.
Nume ..........................
Prenume ................................
Vârsta .....................
Data ..........
Scala de anxietate Hamilton - HRSA
0. Absent
1. Uşor
2. Moderat
3. Sever
4. Foarte sever
Răspundeţi la fiecare întrebare punând valoarea corespunzătoare.
Scala se va aplica la începutul şi la sfârşitul psihoterapiei.
1. Dispoziţie anxioasă – nelinişte, anticipare a ceea ce este mai rău, anticiparea producerii unui lucru îngrozitor, iritabilitate.
2. Tensiune – sentiment de tensiune (încordare), oboseală, reacţii de tresărire, tendinţa de a plânge foarte uşor, tremurături, sentimentul neliniştii, incapacitate de a se relaxa.
3. Fobii – de întuneric, de persoane străine, de a fi lăsat singur, de animale, de trafic, de aglomeraţie.
4. Insomnii – dificultăţi de adormire, somn întrerupt, somn neîndestulător şi oboseală la trezire, vise, coşmaruri, spaime nocturne.
5. Deficienţe de concentrare – dificultăţi de concentrare, memorie slabă.
6. Dispoziţie depresivă – lipsă de interes, lipsa de plăcere în hobby-uri, depresie, trezire matinală, agitaţie în timpul zilei.
7. Simptome somatice musculare – dureri, contracţii musculare, scrâşnirea dinţilor, voce nesigură, tonus muscular crescut.
8. Simptome somatice senzoriale – ţiuit în urechi, vedere înceţoşată, transpiraţii reci şi calde, sentiment de slăbiciune, senzaţia unor înţepături.
9. Simptome cardiovasculare – tahicardie, palpitaţii, dureri în piept, senzaţii de leşin, oftat, dispnee (respiraţie grea).
10. Simptome respiratorii – presiune şi apăsare în piept, senzaţie de sufocare, oftat, dispnee.
11. Simptome gastrointestinale – dificultăţi de înghiţire, dureri abdominale, senzaţie de arsuri la stomac, senzaţii de stomac plin, greaţă, vărsături, pierdere în greutate, diaree, constipaţie.
12. Simptome genito-urinare – urinări frecvente, urgenţă la urinare, amenoree, frigiditate, ejaculare precoce, pierderea libidoului, impotenţă.
13. Simptome vegetative – gură uscată, îmbujorări, paloare, transpiraţie, ameţeli, durere de cap intensă.
14. Comportament în timpul interviului – agitaţie, nelinişte, tremurul mâinilor, frunte încreţită, faţă încordată, suspine sau respiraţie rapidă, înghiţituri.
SCOR TOTAL:
0-4 Normal 11-16 Anxietate moderată
5-10 Anxietate uşoară +17 Anxietate severă
Anexa7
CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2
MANIFEST ANXIETY SCALE - ( MAS ) de J.A. TAYLOR
Chestionarul este o adaptare după Scala de anxietate manifestă întocmită de J.ATaylor („A Personality Scale of Manifest Anxiety”, J. Abnorm Soc. Pschol, 48). MAS (Manifest Anxiety Scale) îţi propune să discrimineze şi să evalueze simţămintele de insecuritate, de lipsă de încredere în forţele proprii, stările de nelinişte, în genere, stările evitante în relaţie cu anumite simptome fiziologice şi psihosomatice.
Chestionarul cuprinde un număr de 90 de enunţuri pe care subiectul este chemat sţ le clasifice în două categorii : Adevărat - Fals. Citiţi fiecare enunţ în parte şi, după modul cum se potriveşte cu starea dumneavoastră actuală, marcaţi semnul „X” în coloanele corespunzătoare lui „Adevărat” =A sau „Fals” F.
Nu există limită de timp în parcurgerea şi soluţionarea testului. Răspundeţi la toate enunţurile cu deplină sinceritate.
Cotare şi interpretare: Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns marcat cu semnul „X” care corespunde următorului tabel:
Nr. Crt.
Răspuns
Nr. Crt.
Răspuns
Nr. Crt.
Răspuns
Nr. Crt.
Răspuns
Nr. Crt.
Răspuns
1.
A
21.
A
41.
F
61.
F
81.
A
2.
A
22.
A
42.
F
62.
F
82.
A
3.
A
23.
A
43.
F
63.
F
83.
F
4.
A
24.
A
44.
A
64.
F
84.
F
5.
A
25.
A
45.
A
65.
A
85.
F
6.
A
26.
F
46.
A
66.
A
86.
A
7.
A
27.
F
47.
A
67.
A
87.
A
8.
A
28.
A
48.
A
68.
A
88.
A
9.
A
29.
A
49.
A
69.
A
89.
F
10.
A
30.
A
50.
A
70.
A
90.
F
11.
A
31.
A
51.
A
71.
A
12.
F
32.
F
52.
F
72.
F
13.
F
33.
F
53.
F
73.
F
14.
F
34.
F
54.
F
74.
F
15.
A
35.
A
55.
A
75.
A
16.
A
36.
A
56.
A
76.
A
17.
A
37.
A
57.
A
77.
A
18.
A
38.
A
58.
F
78.
A
19.
A
39.
A
59.
F
79.
A
20.
A
40.
A
60.
F
80.
A
Încercuiţi semnele X care corespund numerelor menţionate în tabel. Totalizaţi numărul de puncte obţinut. Numărul maxim de puncte care poate fi obţinut este de 90.
Etalon întocmit pe baza investigării a 200 de subiecţi, între 20 şi 45 ani, de ambele sexe.
Număr de puncte
Semnificaţii
0-9
Lipsa oricărei forme sau manifestări de anxietate.
10-25
Unele stări anxioase, reactive, de mică însemnătate şi intensitate, efemere, rapid estompate de şuvoiul cotidian al faptelor de viaţă.
26-50
Prezenţa unopr stări anxioase în conduita individuală.
51-90
Stări de anxietate care pot ridica semne de întrebare, puternic asociate cu manifestări fiziologice sau psihosomatice.
FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2
MANIFEST ANXIETY SCALE - (MAS) de J.A. TAYLOR
NR. CRT.
ENUNŢURI
OPŢIUNE
Adevărat
Fals
1.
Mă îngrijorează o mulţime de lucruri
2.
Am dificultăţi în concentrare
3.
M-am simţit deprimat
4.
M-am simţit descurajat
5.
M-am blamat pentru diverse lucruri, întâmplări
6.
M-am simţit tensionat, „de o sensibilitate excesivă”
7.
M-am simţit stingherit, stânjenit
8.
Nu mă simt atras de nici un fel de activitate
9
Nimic nu-mi face plăcere
10.
M-am simţit ameţit, aerian, cu capul golit
11.
Mi-au tremurat mâinile
12.
M-am simţit cu adevărat plin de viaţă
13.
Am simţit că sunt plin de energie
14.
Am fost amuzat de ce se întâmplă în jur
15.
M-am simţit nemulţumit de lucruri (treburi)
16.
M-am simţit confuz, năucit
17.
M-am simţit trist
18.
M-am simţit in inferior altora
19.
Muşchii mei sunt tensionaţi sau dureroşi
20.
Am stări de greaţă
21.
M-am simţit retras în mine, închis în mine
22.
Am simţit că am lăsat-o mai moale
23.
Am tremurat de frică
24.
Am dificultăţi la înghiţire
25.
Când mi-e cald, când mi-e rece
26.
M-am simţit cu adevărat mulţumit, satisfăcut
27.
Sunt capabil să râd cu uşurinţă
28.
M-am simţit iritat
29.
Am dificultăţi în luarea deciziilor
30.
Obosesc cu uşurinţă
31.
M-am simţit disperat, fără speranţe
32.
Sunt pesimist în ceea ce priveşte viitorul
33.
M-am simţit nervos
34.
M-am simţit speriat
35.
Am făcut un efort extraordinar să încep un lucru
36.
Gura mi-e uscată
37.
M-am simţit ca şi când mă înec, nu am aer
38.
M-am simţit sleit, istovit
39.
Am avut dureri în coşul pieptului
40.
Am avut frecvent senzaţie de urinat
41.
M-am simţit bine cu mine cu mine însumi
42.
Am avut multe lucruri interesante de făcut
43.
M-am simţit sigur pe mine
44.
Aştept cu nerăbdare să se deruleze evenimentele
45.
M-am simţit fără astâmpăr, agitat, neliniştit
46.
Am simţit că ar putea să se întâmple ceva îngrozitor
47.
Mi-am pierdut pofta de mâncare
NR. CRT.
ENUNŢURI
OPŢIUNE
Adevărat
Fals
48.
Mă simt dezamăgit de mine însumi
49.
Îmi venea să plâng
50.
Sunt capabil să mă relaxez
51.
Am deranjamente la stomac
52.
M-am simţit plictisit
53.
M-am gîndit la moarte, la suicid
54.
Am dificultăţi la respiraţie (respiraţii scurte, întretăiate)
55.
Am mâinile reci, sau asudate, umede
56.
Mi-e frică să nu mor curând
57.
Tresar cu uşurinţă aproape din orice
58.
Am avut şi am multe la care să mă gândesc
59.
M-am simţit vesel, bine dispus
60.
M-am simţit optimist
61.
Am acţionat, m-am pus pe treabă repede şi cu uşurinţă
62.
M-am simţit plin de speranţă în ceea ce priveşte viitorul
63.
M-am simţit cu adevărat guraliv, vorbăreţ
64.
Am dificultăţi în a acorda atenţie celor ce se întâmplă în jurul meu
65.
Am adormit foarte bine
66.
M-am simţit ca şi cum aş fi avut un eşec, ca un ratat
67.
M-am simţit obosit, apatic
68.
Am avut diaree
69.
Nimic nu mi s-a părut interesant sau amuzant
70.
Am tremurături, contracturi ale muşchilor
71.
Mi-a fost frică că îmi voi pierde controlul
72.
Am simţit că am realizat multe
73.
Am fost mâ