03_laringita acuta

5
20 Protocoale de diagnosc şi tratament în PEDIATRIE LARINGITA ACUTĂ Dr. Ileana Ioniuc (Iaşi) INTRODUCERE Laringita acută este consecinţa inamaţiei acute a mucoasei şi submucoasei laringelui. Inamaţia este cel mai frecvent pro- dusă de infecţie, în special infecţie virală. În formele de laringită cu edem important al mucoasei şi submucoasei, se asociază de- tresa sau insucienţa respiratorie. Forme de boală în funcţie de prezenţa şi intensitatea detre- sei respiratorii şi de evoluţie: laringita acută simplă (eologie virală); laringita striduloasă (hipereacvitatea căilor respiratorii ± infecţie virală); laringită edematoasă subglocă/crup (eologie virală); epiglotă (eologie bacteriană: H. inuenzae B); traheita bacteriană/laringotraheobronşita malignă (în for- me severe cu eologie bacteriană: Stalococ, H. inuenzae B). Manifestări clinice (prezenţa acestora diferă în funcţie de forma de boală): disfonie; tuse laringiană/lătrătoare; stridor inspirator; dispnee inspiratorie; raj, preponderent superior (suprasternal, supraclavicu- lar). EVALUARE CLINICĂ Simptome inaugurale de infecţie de căi respiratorii supe- rioare. Senzoriul (obnubilare în formele severe). Aspectul tegumentelor (transpiraţii, cianoză). Poziţia de confort respirator (cu toracele ridicat sau în po- ziţie de tripod/genu-pectorală).

Upload: angheliu1234

Post on 18-Dec-2015

11 views

Category:

Documents


2 download

DESCRIPTION

03_Laringita acuta

TRANSCRIPT

  • 20 Protocoale de diagnosti c i tratament n PEDIATRIE

    LARINGITA ACUTDr. Ileana Ioniuc

    (Iai)

    INTRODUCERE

    Laringita acut este consecina infl amaiei acute a mucoasei i submucoasei laringelui. Infl amaia este cel mai frecvent pro-dus de infecie, n special infecie viral. n formele de laringit cu edem important al mucoasei i submucoasei, se asociaz de-tresa sau insufi ciena respiratorie.

    Forme de boal n funcie de prezena i intensitatea detre-sei respiratorii i de evoluie:

    laringita acut simpl (eti ologie viral); laringita striduloas (hipereacti vitatea cilor respiratorii

    infecie viral); laringit edematoas subgloti c/crup (eti ologie viral); epigloti t (eti ologie bacterian: H. infl uenzae B); traheita bacterian/laringotraheobronita malign (n for-

    me severe cu eti o lo gie bacterian: Stafi lococ, H. infl uen zae B).

    Manifestri clinice (prezena acestora difer n funcie de forma de boal):

    disfonie; tuse laringian/ltrtoare; stridor inspirator; dispnee inspiratorie; ti raj, preponderent superior (suprasternal, supracla vi cu-

    lar).

    EVALUARE CLINIC

    Simptome inaugurale de infecie de ci respiratorii supe-rioare.

    Senzoriul (obnubilare n formele severe). Aspectul tegumentelor (transpiraii, cianoz). Poziia de confort respirator (cu toracele ridicat sau n po-

    ziie de tripod/genu-pectoral).

  • 21APARATUL RESPIRATOR

    Caracterele stridorului: inspirator, mixt; prezent i n somn.

    Caracterele dispneei: inspiratorie, mixt; amploarea i caracterul ti rajului (superior).

    Degluti ia (tulburri de degluti ie n formele severe). Sindrom de penetraie (diagnosti c diferenial cu aspiraia

    de corp strin).

    INVESTIGAII

    n laringita acut simpl, laringita striduloas i n formele uoare/medii de laringit edematoas subgloti c nu sunt nece-sare investi gaii.

    n laringita edematoas subgloti c sever i n epigloti t: pulsoximetrie; pH i gaze sangvine; hemocultur; radiografi e cervico-toracic.

    Aceste investi gaii se vor efectua doar dup acordarea pri-melor ngrijiri.

    Laringoscopia indirect sau direct poate produce un spasm laringian letal. Se va efectua doar n cazul suspectrii aspiraiei de corp strin, n prezena unei persoane care poate efectua in-tu baia traheal de urgen.

    DIAGNOSTIC POZITIV

    precizarea formei de laringit n funcie de prezena de-tresei respiratorii i de evoluie (Tabelul 1);

    stabilirea severitii laringitei (Tabelul 2).

    FORME DE LARINGIT N FUNCIE DE PREZENA DETRESEI RESPIRATORII I DE EVOLUIE

    Laringita acut simpl: tuse ltrtoare; disfonie; lipsete ti rajul, dispneea.

    Laringit striduloas (spasmodic): prodrom de rinofaringit; evoluie n afebrilitate; debutul detresei respiratorii brusc, nocturn;

  • 22 Protocoale de diagnosti c i tratament n PEDIATRIE

    anxietate; stridor i ti raj superior, tuse ltrtoare, rgueal; evoluia detresei respiratorii rapid remisiv (zeci de mi-

    nu te, ore); sunt posibile recidive n zilele, sptmnile sau lunile ur-

    mtoare.Laringita edematoas subgloti c:

    prodrom de rinofaringit; stare general relati v bun; tuse ltrtoare, disfonie; stridor inspirator; ti raj superior; evoluia dureaz ntre 4-7 zile; detresa respiratorie se am-

    pli fi c i regreseaz progresiv, n decurs de zile.Epigloti ta (aceast form este grevat de risc letal):

    lipsete prodromul viral; debut acut cu febr, odinofagie, detres respiratorie; stare toxic, anxietate; poziie de confort respirator: aezat, tripod; voce slab i estompat; stridor moderat/absent; extensia extremitii cefalice; cavitate bucal deschis, limb proiectat anterior, sia-

    loree.

    Tabelul 1. Forme de laringit n funcie de prezena detresei respiratorii i de evoluie

    Laringita striduloas

    Laringita edematoas subgloti c

    Epigloti ta

    Frecven +++ + Vrst 3 luni-3 ani 1-2 ani 2-6 aniDebut brusc (nocturn) progresiv bruscApogeul detresei respiratorii

    la debut progresiv brusc, n ore

    Febr + ++Starea general bun relati v bun alterat, toxicAlte semne disfagie,

    extensia extremitii

    cefalice,poziie n tripod,

    sialoreeEvoluie rapid regresiv favorabil risc vital

  • 23APARATUL RESPIRATOR

    Tabelul 2. Semne i simptome de gravitate

    Cianoz;Transpiraii;Tiraj foarte intens;Sete de aer;Obnubilare, alternnd cu perioade de agitaie;Incapacitatea degluti iei;Deshidratare. Aceste modifi cri semnifi c oboseala/epuizarea muchilor respiratorii, hipoxemie, hipercapnie i impun intubaie traheal.

    DIAGNOSTIC DIFERENIAL

    Stridor laringian acut: edem laringian angioneuroti c (asociaz: edemul feei, ur-ti carie, antecedente de atopie);

    aspiraie de corp strin (anamnesti c sindrom de penetra-ie, modifi cri radiologice);

    abces retrofaringian.Stridor laringian recurent/cronic:

    stridor laringian congenital (laringotraheomalacie); inel vascular.

    TRATAMENT

    1. Laringita acut simpl: atmosfer umed; hidratare prin aport suplimentar de lichide; NU este necesar anti bioti coterapia sau terapia cu gluco-

    corti coizi.2. Laringita striduloas:

    liniti rea anturajului (anxietatea copilului genereaz at-mosfer de panic n familie);

    atmosfer umed; evit contactul cu aerul rece prin deschiderea geamului

    n sezonul rece (poate amplifi ca spasmul laringian); NU este necesar anti bioti coterapia sau terapia cu gluco-

    corti coizi; dac recidiveaz, se va aprecia oportunitatea adeno i-

    dectomiei.3. Laringita edematoas subgloti c:a) Forma de boal fr stridor n repaus:

    atmosfera de calm (plnsul, agitaia cresc necesarul de oxigen, produc oboseala musculaturii respiratorii);

    umiditate crescut; evit aer rece;

  • 24 Protocoale de diagnosti c i tratament n PEDIATRIE

    steroizi (administrare precoce): dexametazon 0,15-0,5 mg/kg/doz; la nevoie se poate

    repeta dup 12 ore SAU

    prednison/prednisolon 1-2 mg/kg; la nevoie se poate repeta dup 6-8 ore

    b) Tratamentul formelor cu stridor n repaus: idem +; simpati comimeti ce n aerosoli: Adrenalin 1, 0,1-0,3 mL/

    kg, (maxim 5 mg), per nebulizare, se poate repeta la 4-6 ore; oxigen; hidratare parenteral; opional anti bioti c (ampicilin + clavulanat); monitorizarea funciilor vitale i semnelor de gravitate (Tabelul

    2) pentru recomandarea intubaiei traheale n ti mp uti l. 4. Epigloti ta Gesturi interzise:

    ndeprtarea aparintorilor; examinarea cavitii bucale; impunerea poziiei de decubit, pentru examen clinic; recoltri.

    Anamnez scurt; O persoan din echipa medical solicit salvarea i anun

    telefonic unitatea medical abilitat pentru efectuarea in-tubaiei traheale; copilul va fi nsoit de medic pe salvare;

    Oxigenoterapie; Scurtcircuitarea laringelui, de preferat prin intubaie

    traheal sau de necesitate prin traheostomie; Steroizi:

    hemisuccinat de hiodrocorizon, iv, 10-15 mg/kg/zi, n 4 prize;

    dexametazona, im, 0,3-0,6 mg/Kg, doza inial, indi-ca ie de necesitate dac nu este posibil abordul venos sau administrarea intravenoas.

    Dup scurtcircuitarea laringelui: linie venoas pentru: hidratare, alimentaie, medica ie; culturi din snge, faringe; anti bioti coterapie, pe cale parenteral: ampicilin (do-

    ze mari) asociat cu cloramfenicol sau cefalosporin generaia a III-a.

    Tratamentul contacilor cu Rifampicin 20 mg/kg/zi.

    Decembrie 2011