02_urbanism

8/14/2019 02_urbanism

1/21

LUCRARE DE LICENTA- URBANISM -

SPATIUL PUBLIC INTRE FORMA SI FOND

Faza: LICENTAPredare: 27 martie

Student: DIANA CULESCUIndrumator: arh. lector IOANA TUDORA

- 2006 -

8/14/2019 02_urbanism

2/21

CUPRINS

SPATIUL PUBLIC INTRE FORMA SI FOND ..................................... 3

Spatiul public .................................................................................... 4

Spatiul comunitar ............................................................................. 9

Concluzii preliminare ....................................................................... 11

Studiu privind Faleza Nord Constanta ............................................ 12

Structura urbana a Constantei.. 12

Faleza Nord Constanta analiza spatiilor publice.. 14

Concluzii finale .. 19

BIBLIOGRAFIE 21

LUCRARE DE LICENTA - URBANISM- 2 ,

8/14/2019 02_urbanism

3/21

SPATIUL PUBLIC INTRE FORMA SI FOND

In sens larg, spatiul public este acel loc, deseori conturat de spatiul privat

locuinte, curti, magazine, etc. pe care toti suntem liberi sa il folosim si in care ne

purtam intr-o mainera specifica. In acest loc invatam sa traim impreuna, acceptand

alaturi de noi alti indivizi, care nu ne seamana si care au alte valori. Prin natura sa,

spatiul public este un loc multifunctional, incepand cu strada organ al formei

urbane, destinat tranzitului si activitatilor artizanale si ajungand pana la piata

loc pentru intalniri si reuniuni politice, ludice sau comerciale. Mult timp, acest

spatiu a fost punctul de convergenta cotidiana pentru oricine cauta informatii,dorea sa comenteze actualitatile sau sa participe la evenimente.

Lucrurile s-au schimbat insa, odata cu transformarile pe care societatea

umana le-a suferit, odata cu aparitia mall-ului, a internetului, a automobilului

acestea fiind doar cateva din elementele care au produs modificari majore ale

felului in care interactionam si comunicam cu ceilalti si a spatiului pe care il

utilizam in acest scop. Hipermarket-ul, mall-ul, desi fac parte din spatiul privat,

devin pe zi ce trece veritabile spatii publiceale noilor orase. Informatiile ne sunt

transmise prin intermediul mass-mediei, suntem la un click departare de aflarea

oricaror vesti ce ne intereseaza, iar telefonul mobil si internetul ne pun la dispozitie

posibilitatea de a conversa cu prietenii, cunoscutii, etc. Dupa cum se poate

observa, asistam de asemenea si la o modificare a felului in care consumam

spatiul privat, la o aplecare spre intimitate, spre drepturile individului, care

primeaza in fata raporturilor familiale traditionale.

Relatiile intre sfera privata si sfera publica devin extrem de complexe si tind

sa se materializeze in forme din ce in ce mai diversificate, in functie de mediul

social, cultural, natural, etc. Departe de a reprezenta o realiate stabila, raportul

dintre public si privat continua sa evolueze si sa transforme profund viata orasului.

In prezent, interventiile asupra spatiului public nu se mai pot face fara a acorda o

atentie deosebita formelor concrete ale acestei evolutii si implicatiilor pe care

acestea le au in modul in care functioneaza orasul, cartierele, echipamentele

publice.


8/14/2019 02_urbanism

4/21

Spatiul public

Spatiul public este prezent in viata noastra sub trei aspecte: strada, piata si

spatiu verde. Dincolo de a fi un simplu canal pentru trafic in tesutul urban, strada

este in sine o institutie sociala, purtand amprente culturale specifice in functie de

amplasare, capabila sa surprinda prin variatia formei si prin nuante. Utilizata ca

spatiu de tranzit pietonal, loc de intalnire,

piata liniara, etc. strada reprezinta

compromisul delicat intre toate aceste

functiuni. Totodata ea reprezinta produsul

dezvoltarii teritoriale a unei localitati si

organizeaza impartirea unui teren,

delimitand diverse parcele1. Aparitia

mijloacelor de transport a adus schimbari

ale structurii acesteia prin diferentierea

carosabilului si pietonalului si a impus noi reguli de utilizare pentru a garanta

siguranta utilizatorilor. Piataeste cu siguranta primul tip de spatiu urban inventat

de om si a rezultat prin gruparea unor cladiri in

jurul unui spatiu liber2. Formele sub care piata

apare in tesutul urban sunt extrem de diverse,

dupa cum se poate observa in lucrarea lui Rob

Krier (Lespace de la ville). Si dimeniunile

acesteia difera desigur, in functie de caracter,

de locul ocupat alaturi de alte forme urbane, etc.

In prezent, o serie de astfel de spatii publice si-

au schimbat caracterul prin introducereatraficului auto. Astfel, pietonul, odinioara

singurul utilizator al acestor spatii, a fost constrans sa isi limiteze desfasurarea

activitatilor in acea parte reprezentata de pietonal. In comparatie cu strada si piata,

spatiul verde publicare o istorie relativ recenta in viata orasului. El a aparut pe

fondul unor intense transformari sociale (de exemplu, dupa revolutia franceza,

1 Rob Krier - Lespace de la ville, 19752

ibidem


8/14/2019 02_urbanism

5/21

parcuri ce apartineau aristocratiei au fost incorporate permanet in spatiul public3),

urmand nevoia fireasca de apropiere a omului fata de natura. Programele si

dimensiunile acestui tip de spatiu public difera in functie de nevoile la care

raspund, de aria de influenta, localizare, grad de amenajare, tipul si frecventa de

utilizare, etc. Se pot distinge astfel: gradinile imobilelor (locuri de joaca, locuri de

odihna, etc.), scuaruri, gradini publice,

terenuri de joaca, terenuri de sport,

parcuri de vecinatate, parcuri de cartier,

promenade, parcuri urbane, parcuri

tematice, gradini botanice, gradini

zoologice, baze de agrement si

recreere, etc.

O particularitate a formei urbane

este reprezentata de spatiile cu caracter

semi-public (sau semi-privat). Aceste

teritorii constituie adevarate spatii-

frontiera intre doua forme distincte ale

spatiului urban si permit trecerea de la spatiul protejat, ce tine de domeniul privat,pana la diferite grade de expozitie a sinelui (conform E.Goffman, A. Ioan, C.

Mihali) care sunt proprii spatiului public. In general, astfel de spatii apar in zonele

rezidentiale si sunt menite sa ofere posibilitati de socializare si de relaxare, intr-un

cadru relativ intim pentru locuitorii acestora. Spatiu public devine aici un spatiu de

proximitate, destinat unei utilizari

domestice, unde valori precum

independenta, libertarea, autonomia sianonimatul (specifice spatiului public

propriu-zis) sunt alterate odata cu trecerea

prin filtrul unui control social. Aceste spatii

de trecere si de filtrare intre public si privat

ce tin, de cele mai multe ori, din punct de

vedere administrativ, de spatiu public, pot deveni, prin modul in care sunt utilizate,

spatii comunitare. Insa de prea multe ori exista tendinta de a considera, mai ales

3Spiro Kostof - The City Assembled, Bulfinch Press Book, Boston, 1999, p. 168


8/14/2019 02_urbanism

6/21

in cadrul proiectelor de urbansim, ca orice astfel de spatiu-frontiera este unul

comunitar doar pentru simplu fapt de a fi desemnat astfel. Pe de o alta parte

putem observa deseori spatii oarecum nedefinite (maidane ramase in urma

santierelor, terase de cafenele de cartier, intrari in blocuri, spatii verzi in fata

blocurilor, etc.) sau care tin de o logica urbanistica decorativa cum devin, prin

varii tipuri de apropriere, adevarate spatii comunitare. Pentru a putea fi considerat

un real spatiu comunitar, aceste spatii semi-publice trebuie sa se bucure de o

utilizare comuna a unui grup stabil vecini, prieteni care se intalnesc mereu in

acelasi loc, colegi, etc. Insa in sensul cel mai stabil un spatiu comunitar este

strans legat de idea de vecinatate, de locuire. Ce anume determina insa un spatiu

sa devina un real spatiu comunitar si sa nu ramana unul teoretic, doar astfel

desemnat de edili sau arhitecti? De ce anume un spatiu este apropriat si altul nu si

care sunt mecanismele de apropriere? Toate acestea tin de anumite calitati subtile

ale spatiului.

In ansamblul sau, spatiul public structureaza orasul si ii imprima calitati

specifice si identitate proprie. Caracterul sau multifunctional ii confera valori de

potential urban care trec dincolo de buna adaptare la o utilizare precisa. Aceste

utilizari multiple, caracteristice spatiului public, nu reprezinta doar valori ce trebuieconservate, ele putand promova totodata o imbogatire a vietii sociale urbane.

Dar care sunt calitatile pe care trebuie sa le posede un spatiu public,

dincolo de o utilizare patriculara? Dominique Dupre Henry defineste spatiul public4

ca fiind acel loc in care ne aflam, individual sau colectiv, si in care ne deplasam,

a fi in oras implicand calitati de ambianta si confort (fizic si psihic) oferite de acest

spatiu, ce corespund nu numai unor utilizari precise, ci si unor atitudini generale.

Aceste calitati, simple in principiu, depasesc stadiul de reprezentare, de

infrumusetare prin decorare. El da exemplul arcadelor ce bordeaza o strada sau o

piata si atrage atentia ca grija pentru punerea la adapost fata de ploaie si soare,

oferirea unui spatiu pentru plimbari agreabile in oras si calitatea de loc de tranzitie

intre spatiul public al strazii si cel privat al magazinelor si apartamentelor, ar trebui

sa primeze in fata atentiei acordate decorarii.

4 Dominique Dupre Henry - Lire et composer lespace public, Minister de lEquipement, duLongement et des Transports


8/14/2019 02_urbanism

7/21

Alaturi de confort si ambianta, D. D. Henry este de parere ca spatiul public

trebuie sa mai posede si o alta calitate, de ordin vizual: dimensiunea de reper ce

trebuie sa o ofere peisajului. A te putea orienta, inseamna a fi constient de situatia

topografica in care te gasesti la un moment dat si ofera posibilitatea de ajunge in

alte locuri prin analiza intuitiva a configuratiei urbane. In spatiul public orientarea

se face prin intermediul deschiderilor vizuale, care permit perceperea altor parti

ale orasului si a relatiilor vizuale existente intre anumite puncte caracteristice

(monumente de exemplu) si ansamblul spatiilor publice. Existenta acestor relatii

depinde de repartizarea si imbinarea, intr-un sit dat, a unor edificii exceptinale (ale

caror caractere unice permit identificarea si situarea) cu spatiile publice in care se

circula sau se stationeaza. Referitor la acest lucru, el atrage atentia ca realizarea

artificiala a unor contradictii sistematice intre relatiile vizuale si deplasarea fizica

devine deconcertanta si dezagreabila, folosind ca exemplu abuzul fata de sensul

obligatoriu de circulatie, care duce la astfel de contradictii, devenind frustrant prin

impiedicarea unei accesari usoare a unor spatii aflate in campul vizual.

Diversificarea spatiilor publice pune la dispozitia unui oras avantajul de a putea fi

citit mai bine.

In ceea ce priveste spatiul public, orasul de astazi cunoaste o dublamiscare: pe de o parte anumite spatii devin emblematice si sunt valorizate de o

politica publica foarte activa, iar pe de alta parte marea majoritate a locurilor

produsesunt spatii de tranzitie, fara calitati particulare in afara de functionalitatea

lor. Rezulta astfel o varietate considerabila

de situatii urbane ce pot fi percepute.

Vechile piete din centrele istorice

continua sa fie utilizate si astazi, dar in mare

parte ele au suferit modificari menite sa le

insufle vitalitate si sa le dea posibilitatea de a

raspunde cerintelor actuale.

Totodata, un numar impresionat de noi spatii publice au aparut in orasele

lumii. Unul dintre cele mai ambitioase programe a fost demarat in Barcelona,

incepand cu anii 80, unde o serie de piete si parcuri au aparut ca o oportunitatede revitalizare a cartierelor sarace, dar si ca o eliberare dupa cei patruzeci de ani


8/14/2019 02_urbanism

8/21

de dictatura in care spatiile publice erau

vazute ca o potentiala amenintare a

insurectiei catalane5.

Din pacate, putine tari au reusit sa

puna in aplicare politici de succes, care

sa duca la revitalizarea acestor spatii

publice si sa le ofere calitatea de simbol in

cadrul imaginii orasului. De cele mai multe

ori interventiile facute raman la nivel formal, interesand cu predilectie aspectul

acestor spatii, in detrimentul integrarii lor sociale. Edificator pentru Romania,

ramane cazul interventiei din perioada comunista din Bucuresti insertia axului

est-vest, aferent Casei Poporului. Desigur acest demers nu a avut ca scop

apropierea acestui spatiu de catre societate, ci a fost pur si simplu un act de

imagine al vechiului regim, cunoscut fiind faptul ca reunirea cotidiana a grupurilor

mai mari de 5-10 indivizi in spatiile publice era considerata o amenintare la adresa

autoritatilor. Intr-o astfel de vreme, in care a socializa era echivalent cu a protesta,

a te revolta, interesul s-a transferat treptat asupra spatiului privat. De altfel putem

astazi vorbi despre un spatiu public in refacere, in cazul Bucurestiului in particularsi al Romaniei in general, anii de regim comunist reusind sa distruga acest tip de

spatiu si transformand centrul orasului de la Bulevardul Magheru sau Calea

Victoriei si pana la Herastau, ca promenade sociale in care lumea iesea pentru a

vedea lume si pentru a fi vazuta de lume, pana la parcul Cismigiu, centru al vietii

urbane al Bucurestiului intr-un spatiu de tranzit fugitiv.

In prezent, seria interventiilor care au ca scop doar modificarea imaginii

spatiului public continua. De o amploare mai mica decat exemplul mentionat

anterior, aceste interventii sunt facute plecand in general de la premise pur

electorale (de exemplu: amanejarea facuta in Piata Centrala din Pitesti,

amenajarea unor parcuri si a unor gradini de cartier din Bucuresti, etc.). Nefiind

insa urmarea fireasca a unor analize temeinice, care sa dezvaluie nevoile si

asteptarile pe care societatea le are in acel moment, aceste spatii sunt sortite

5 Spiro Kostof - The City Assembled, Bulfinch Press Book, Boston, 1999, p. 272


8/14/2019 02_urbanism

9/21

esecului, locuitorii oraselor consumandu-le, in cel mai bun caz, doar sub aspectul

lor cel mai banal acela de spatii de tranzit.

Asistam astazi la o disociere a locuitorilor din mediul urban fata de aceste

spatii. Ele nu le apartin, nu ii reprezinta. Spatiul privat este preferat spatiului public.

Cu timpul, aceast lucru poate duce la moartea spatiilor publice, la pierderea

efervescentei ce le-a caracterizat de-a lungul istoriei. Inainte de toate, locuitorii

oraselor romanesti trebuie sa redobandeasca capacitatea de a-si apropria un

spatiu, de a invata sa-l valorizeze si sa il consume alaturi de ceilalti membrii ai

societatii. Dar aceasta capacitate nu poate sa fie dobandita de la sine, ci trebuie

sa faca obiectul unor politici sustinute.

Intr-un context de competitie economica si de constientizare a importantei

de a-si afirma identitatea ca factor de coeziune sociala, orasele, prin intermediul

specialistilor si a factorilor decizionali, trebuie sa puna in practica aceste politici in

incercarea de a recuceri interesul locuitorilor fata de spatiul public.

Spatiul comunitar

Spatiile comunitare apar ca urmare a acapararii anumitor teritorii de catre

grupuri sociale sub diverse motive: desfasurarea unor activitati specifice, loisir,

petrecerea unor momente de liniste, etc. Aceste grupuri impartasesc aceleasi idei,

conceptii, aspiratii din punct de vedere cultural, economic, religios, etc. In multe

cazuri, spatiile pot fiapropriate succesiv pe durata unei zile de catre grupuri distincte,

fara ca acest lucru sa genereze probleme din punct de vedere social sau spatial.

Raymond Ledrut spune6 ca interactiunea dintre o colectivitate urbana si

spatiu este imediata si fundamentala. Dar nu intotdeauna aceasta interactiune

implica aproprierea spatiului respectiv de catre comunitate. Deseori acest lucru

inseamna respingerea acelui teritoriu. Indivizii nu se identifica cu acesta, nu il

considera capabil sa ii reprezinte sau sa le satisfaca nevoile. Daca luam in

considerare faptul ca o colectivitate umana se constituie pe baza ocuparii unui

6Raymond Ledrut Sociologie urbaine, Presses Universitaires de France, Paris, 1968, p. 101


8/14/2019 02_urbanism

10/21

teritoriu de catre o populatie, aceasta respingere duce in fapt la imposibilitatea

formarii unui spatiu comunitar.

In prezent se discuta din ce in ce mai mult despre importanta si

redescoperirea spiritului comunitar, pierdut odata cu renuntarea la anumite uzante

si la frecventarea spatiului de intalnire vital. Spatiul comunitar, odinioara intregrat

in viata de zi cu zi a oamenilor, dispare incet, dar sigur. El nu mai functioneaza ca

un loc important in constinta sociala datorita pierderii calitatilor care il definesc si a

profundelor schimbari ce au loc in societatea umana.

Un factor important de plecare in relansarea ideii de spatiu comunitar il

reprezinta timidele incercari de apropriere a unor spatii publice sau semi-publice,cu caracter improvizat. Este vorba aici

despre scarile de bloc unde locatari

obisnuiesc sa se adune ocazional,

sprijinindu-se de ziduri sau folosind

treptele ca dispozitive de sedere,

pentru a discuta noutati in legatura

cu viata privata, schimbarile sociale,

evenimentele, etc., despre maidanul

din spatele blocului unde copii se

aduna pentru a se juca, improvizand

echipamentele necesare (poarta, fileu,

etc.), sau de spatii publice amenajate in alte scopuri care sunt folosite ca loc de

intrunire si afirmare a unor principii zona intrarii la metrou din Piata Romana a

constituit pentru mult timp locul de intrunire al rock-erilor in anumite zile ale

saptamanii.


8/14/2019 02_urbanism

11/21

Concluzii preliminare

Schimbarea modului de viata si a ritmului in care traim astazi orasul,

afecteaza raportul real si imaginar fata de mediul urban a celor care il descopera

si il consuma, dar mai ales a celor care il construiesc si modifica. Astazi,

conceptele si reprezentarile care, in trecut, au ghidat elaborarea marilor proiecte

urbane nu mai sunt capabile sa raspunda realitatii urbane complexe a zilelor

noastre. Pe zi ce trece, tot mai multe publicatii de specialitate atrag atentia asupra

importantei ce trebuie sa se acorde legaturii intre dimensiunea sociala si spatiala a

mediului urban. Analiza si cunoasterea fenomenelor de structurare sociala in

mediul urban constituie o premisa indispensabila in conceperea formei spatiilor

publice viitoare.

Programarea unei interventii, de amenajare sau reamenajare a unui spatiu,

reprezinta redefinirea locului respectiv si maniera in care, intr-un context dat,

acesta prinde forma. Concret, aceasta programare consta in reconversia mediului

arhitectural, urban si social al locuitorilor orasului.

Spatiul poate constrange utilizarile, poate facilita practici, dar nu poate

impiedica sau produce fapte sociale. Interventiile facute pot contribui la

revigorarea, sau din contra, la aparitia efectelor de ruptura sau antagonism care

se intrevad in spatiul urban, producand locuri si obiecte care constituie suportul

situatiilor create de locuitori si de utilizatori. Interventia urbana trebuie, prin

urmare, sa faca posibile schimburile si mobilitatea ca raspuns la asteptarile

locuitorilor orasului fata de securitate, confort si statut.

Istoria ne arata ca transformarea structurilor spatiale a insotit permanentschimbarile structurilor mentale si sociale. Prin urmare, este foarte important ca

proiectantul sa acorde toata atentia evolutiei societatii in care se inscriu

interventiile sale. Diversitatea de situatii spatio-temporale si sociale care formeaza

orasul zilelor noastre nu se poate reduce la un model simplu, ci necesita

constientizarea multiplilor factori determinanti.


8/14/2019 02_urbanism

12/21

Studiu privind Faleza Nord Constanta

Orasul Constanta a cunoscut profunde schimari dupa victoria Romaniei in

Razboiul de Independenta (1878), cand provincia a revenit la patria-mama. O a

doua etapa a procesului de evolutie spectaculoasa a Constantei a reprezentat-o

perioada interbelica, urmatorul moment marcant in evolutia sa fiind constituit de

Revolutia din 1989.

Municipiul Constanta este un oras cu functii economice complexe, de

importanta nationala, regionala, judeteana si locala. Functia portuara ocupa un loc

primordial atat in valoarea productiei globale, cat si prin importanta sa comerciala,

fiind urmata ca importanta de functiile balneoclimaterica si turistica si de ceaindustriala si comerciala. Aceste domenii determina principalele relatii

interjudetene, nationale si internationale ale orasului.

Structura urbana a Constantei

Structura urbana a municipiului Constanta poate fi definita luand in

considerare centrul (centrele) orasului, principalele directii ale cailor de

comunicatie si principalele zone functionale, privite in evolutia lor istorica de la

1878 pana astazi.

In momentul preluarii de catre administratia romaneasca, orasul, constand

doar din teritoriul Peninsulei, era evident monocentric, cu o retea stradala

convergenta catre acest centru, respectiv catre Piata Ovidiu.

Faptul ca zona era perceputa de constiinta publica drept centrul orasului, e

atestat de construirea celui de-al doilea Palat Comunal (Primarie), dupa cel construit

in 1894 (care adaposteste acum Muzeul Etnografic al Dobrogei), in Piata Ovidiu.

Modificarea survenita la sfarsitul anilor 50, prin scoaterea garii feroviare din

zona centrala si apoi construirea noului local al primariei cuplat cu prefectura

judetului - asa-numita Casa Alba - a generat o ambiguitate in ceea ce priveste

perceperea si functionalitatea centrului.


8/14/2019 02_urbanism

13/21

In jurul parcului Primariei s-a constituit un loc public echipat cu numeroase

institutii. El nu inlocuieste, insa, centrul traditional, in ceea ce priveste prestigiul si

atractivitatea.

Asistam la o multiplicare si divizare functionala a centrului vechi, astfel:

un centru reprezentativ, cu prestigiul vechimii: Piata Ovidiu;

un centru administrativ nou: Parcul Primariei si

un centru comercial: Str. Stefan cel Mare, cu Piata Grivita.

Orasul are, deci, aspectul unui conglomerat central dens, delimitat de

perimetrul Peninsulei, din care se desfac intinse arii rezidentiale mai rarefiate,

catre o periferie nord-vestica stabilita odata cu trasarea bulevardului Aurel Vlaicu.

Extinderea catre Nord cu cartierul Tomis Nord, imbratisand, concomitent cu

ansamblul Faleza Nord, parcul Tabacarie, si facand jonctiunea cu statiunea

Mamaia, nu a schimbat nici ea caracterul monocentric si convergent al orasului in

ansamblul sau facand insa tot mai dificila relatia dintre CENTRU si PERIFERIE.

Astfel, se pot identifica urmatoarele zone cu functii specifice:

in partea peninsulara a Municipiului Constanta se individualizeaza zona

administrativ culturala si rezidentiala, care cuprinde majoritatea institutiilor

administrativ-culturale si stiintifice;

in est, de-a lungul litoralului si in apropierea lacurilor, s-a dezvoltat zona turistica

si de agrement;

zona comerciala, care are o veche traditie, este grupata in jurul vechilor targuri

sau piete si face legatura intre zona administrativa si zona industriala a orasului.

zona portului, cu activitatea ei economica complexa, se desfasoara in partea de

sud a orasului de-a lungul falezei; in continuarea acestei zone, catre partea

continentala, iese in evidenta zona industriala;

zonele de locuit sunt dispuse paralel cu faleza pe directia nord-sud in lungime

de 8 km si pe o latime de 2,5 km, interferndu-se cu unele zone de productie;


8/14/2019 02_urbanism

14/21

zona agricola se intinde in partea de vest a orasului, fiind dispusa sub forma

unui arc de cerc. In cadrul acestei zone, gospodariile individuale alterneaza cu

terenuri cultivate, vii si gradini de zarzavat.

Faleza Nord Constanta analiza spatiilor publice

O analiza atenta a falezei din nordul Constantei poate evidentia

structurarea acestei zone ca o intretesere a trei benzi morfologice distincte.

Astfel, am decelat trei categorii majore de spatiu, considerate intr-o perspectiva

macro, fiecare avand subdiviziuni de detaliu. Aceste trei benzi pot fi considerate

generic ca fiind dominate de cate un element astfel:

A. CONSTRUIT - este banda situata in partea de vest a sit-ului si practic

constituie limita orasului care participa vizual, dar si functional (face legatura intre

oras si faleza). Pe tot parcursul sit-ului

alterneaza in permanenta fronturile constituite

de blocuri cu lotizarile pentru case, existand si

unele zone in care acestea se suprapun.

B. LIBER - este banda constituita de

cornisa. Pe parcurs alterneaza zone

neamenjate cu zone unde de-a lungul timpului

au avut loc diferite interventii (lucrari de

consolidare, de drenaj sau amenajare).

Deoarece zona nu este in intregime

amenajata, exista si portiuni neocupate (inca)

de vegetatie am denumit aceasta banda liber

pentru a arata ca este libera de constructii.

C. PLAJA - este banda situata spre est

fiind limita marii. Inglobeaza doua portiuni importante de plaja (ca functiune), sase

portiuni de diguri precum si cateva portiuni folosite ca promenada pe malul marii.


8/14/2019 02_urbanism

15/21

Analiza morfologica a zonei a fost dublata de o analiza a modului de

utilizare a acestor spatii, multe dintre ele nedefinite urbanistic, ramase in stadiul

de teren abandonat pe care sunt impovizate strazi, garaje, spatii verzi, etc. pentru

a intelege cum functioneaza aceste spatii, care la o prima vedere neatenta pot

trece drept terenuri abandonate am recurs la doua metode sociologie importante:

1) Observatie paticipativa:

Zonele intens utilizate sunt reprezentate de extremitatile sit-ului, respectiv

plaja Modern si pescaria. In cazul plajei Modern se poate observa o utilizare mai

intensa in sezonul estival, iar in cazul pescariei utilizarea este diminuata odata cu

instalarea sezonului rece.

De asemenea, se poate observa o diferentiere a utilizarii in functie de benzi

(frecventa de utilizare, functiuni utilizate):

- banda construit - este utilizata de locuitorii sai cu aceeasi intesitate pe

tot parcursul anului; in zona blocurilor existand un

numar mare de spatii improvizate ce functioneaza fie

ca spatii comunitare fie sunt privatizate, fie capatanduneori caracter public drumul de pe cornisa falezei de

exemplu;

- in cazul rezidentilor Municipiului Constanta se

observa o utilizare mai intensa a zonei Modern (cu

exceptia sezonului rece);

- banda liber - este utilizata cu precadere pentru traversari (oras-

mare, mare-oras) pe tot parcursul anului, cu aceeasi

intensitate; exceptie fac: zona de corniza adiacenta

plajei Modern si 3 papuci care prezinta diferente in

functie de sezon; dar functioneaza uneori, mai sporadic

decat in banda construit, ca spatiu comunitar sau

public (barul improvizat pe marginea falezei care tine

loc si de pasaj pietonal intre doua strazi);


8/14/2019 02_urbanism

16/21

- zona aflata la nord de PI spatiul este utilizat pentru

promenada;

- banda plaja - plaja Modern si 3 papuci sunt folosite pentru plaja

(ca activitate) in perioada sezonului estival;

- restul zonelor sunt folosite pentru promenada;

- digurile sunt folosite de catre pescari (cu exceptia

sezonului rece);

Cu exceptia zonei construite se poate observa o diferentiere in functie de

momentul zilei, in sensul ca in a doua parte a zilei acestea sunt mai intens

utilizate. In timpul sarbatorilor (Ziua Marinei, Craciun, etc.) plaja Modern este

intens utilizata (pentru traversare, dar si pentru promenada) mai ales pe traseul

care face legatura intre portul Tomis si zona de promenada Modern. Atunci cad

timpul o permite, in timpul sarbatorilor (de ex. Paste), anumite spatii sunt folosite

pentru picnic. Nordul promenadei Modern (catre blocul Turn) constituie un punct

unde foarte multe persoane isi dau intalnire. In cazul zonei Modern nu se observa

o diferentiere a ponderii utilizatorilor pe sexe si grupe de varsta. In zona pescarieiponderea utilizatorilor cu varste peste 40 de ani si de sex masculin este mai mare.

Cu exceptia zonelor mentionate mai sus si a zonelor construite se poate remarca

faptul ca media de varsta a utilizatorilor este de 20-40 ani.

2) Ancheta de opinie:

- in cazul interviurilor realizate cu autoritatile locale, specialisti, lideri culturali:

In urma acestor interviuri am aflat urmatoarele informatii:

- prezenta digurior submerse;

- zonele de depozitare a pamantului rezultat din saparea fundatiilor;

- posibilitatea existentei unor specii rare de plante;

- PUZ-ul pentru Faleza Nord Constana este in curs de elaborare.


8/14/2019 02_urbanism

17/21

Au fost sesizate de specialisti urmatoarele probleme:

- instabilitatea cornisei;

- problemele create de exfiltratii;

- poluarea provenita din activitatile industriale si menajere (deversari,

depozitari de deseuri) precum si ca rezultat al utilizarii sit-ului pentru

diverse activitati;

- nerespectarea prevederilor PUG.

Ca oportunitati au fost mentionate fondurile ce pot fi obtinute pentruprograme de protectia mediului precum si directiile de dezvoltare ale orasului

(abordarea unui alt tip de turism, crearea unei noi imagini a Municipiului

Constanta, etc.).

Au fost sesizate ca pericolele: nerespecatrea legislatiei in vigoare, proasta

gestionare a zonei de catre autoritati si activitatile care pot duce la afectarea

ecosistemelor.

- in cazul interviurilor realizate cu rezidenti:

Imaginile mentale au la baza atat practicile de utilizare ale zonei cat si

relatia afectiva a rezindentilor cu sit-ul (cu preponderenta in cazul celor nascuti

aici).

S-a putut observa o buna cunoastere a zonei de catre majoritatea rezidentilor.

Marea majoritate a celor intervievati nu au putut sa identifice prin

intermediul discursului cerintele pe care le au in legatura cu sit-ul.

Dinamicile de utilizare confirma observatiile facute (etapa Observatie

participativa).

Aproape toti cei intervievati au sesizat ca probleme instabilitatea cornisei,

insalubritatea, nesiguranta zonei (dupa anumite ore) si accesibilitatea ingreunata

de forma cornisei si numarul mic de accese pietonale amenajate.


8/14/2019 02_urbanism

18/21

In cazul persoanelor tinere s-a putut indentifica o tendinta de a utiliza pentru

recreere diferite spatii in interiorul orasului (restaurante, parcuri, etc.) si in

statiunea Mamania (restaurante, plaja, etc.)

- in cazul interviurilor realizate cu non-rezidenti:

S-a confirmat faptul ca o buna cunoastere a sit-ului implica legaturi

anterioare cu acesta (fosti rezidenti, prieteni ai rezidentilor, persoane care

desfasoara unele activitati in Municipiul Constana).

In cazul persoanelor care nu au legaturi de genul celor mentionate mai sus

s-a putut observa ca acestea cunosc cu precadere zona Modern datorita

pozitionarii in imediata vecinatate a peninsulei si intr-un grad ceva mai scazut

zona pescariei datorita invecinarii cu statiunea Mamaia.

Ca modificari comportamentale ale non-rezidentilor nascuti in Constanta s-

a putut constata faptul ca pentru plaja (ca activitate) folosesc in prezent cu

precadere statiunea Mamaia. Ca modificari la nivel de imagine este de remarcat

faptul ca sit-ul este perceput ca o emblema a orasului si se doreste a fi protejat si

pastrat sub actuala forma.


8/14/2019 02_urbanism

19/21

Concluzii finale

In cazul proiectului meu de studiu se observa un decalaj major intre felul in

care spatiile sunt definite oficial, felul in care sunt abordate din punct de vedere

edilitar (grad de echipare, de amenajare, de intretinere, mod de repartizare

administrativa, etc.) si felul in care sunt utilizate de catre locuitori, fie cotidian fie

ocazional.

Astfel, in afara de plaja Modern care este echipata si functioneaza ca un

important spatiu public, atat pentru constanteni cat si pentru turisti, restul plajei

este un spatiu slab intretinut,

aproape deloc echipat si amenajat

fapt apreciat insa de majoritatea

constantenilor (care prefera aceste

zona, plajei Modern) si mai ales de

locuitorii zonelor invecinate care

regasesc aici un tip de spatiu natural

unic in orasul lor. Utilizarile plajei

sunt variate promenada, refugiu

pentru elevii care chiulesc, pescari

pe diguri, plaja si scaldat vara, jogging, plimbari romantice pe dig, stat si citit, etc.

In privinta falezei sau a benzii liber se observa ca singura zona

amenajata si anume zona terasei promenada din fata bocurilor turn. Nu se

poate vorbi insa de o utilizare preponderenta a

acestei zona in raport cu celelalte spatii

neamenajate. Acestea se bucura de oapropriere puternica, mai ales in anumite

puncte care devin un fel de centre de cartier

improvizate: spatii de picnic local, spatii

gospodaresti batatoare de covoare, sarme de

uscat rufe, garaje, parcari, locuri de adunare

ale tinerilor sau celor mai in varsta, loc de joaca

pentru copii teren de fotbal, etc.


8/14/2019 02_urbanism

20/21

In zona construita se remarca mai

mult sau mai putin aceleasi moduri de

utilizate si de apropriere a spatiilor ca si in

banda liber la care se adauga micul

comert improvizat dar functionand intens.

Deci, in concluzie, putem vorbi

despre spatii publice si mai ales comunitare

in fondul lor, dar mai putin in forma. Se

poate remarca un real atasament al locuitorilor fata de zona lor, dar si o nevoie a

acestora de a avea spatii amenajate corespunzator si o infrastructura de calitate,

fara ca aceasta sa afecteze caracterul natural al sitului si ambianta salbatica a

plajei pe care cei mai multi si-o doresc sa ramana cum este acum doar sa fie

curatata Existenta acestui atasament si functionarea actuala a spatiilor

comunitare din punct de vedere social daca nu urban si arhitectural este un

avantaj extrem de important al sitului, o eventuala interventie edilitara putand sa

se bazeze pe buna cunoastere a sitului de catre locuitori si pe abordarea pe care

acestia o au fata de spatiu. Varietatea de spatii utilizate lasa sa se intrevada

bogatia de resurse pe care le poate avea un proiect de amenajare a acestei zone.


8/14/2019 02_urbanism

21/21

BIBLIOGRAFIE:

Dupre Henry DominiqueLIRE ET COMPOSER LESPACE PUBLIC, Minister de lEquipement, duLongement et des Transports Presses

Kostof SpiroTHE CITY ASSEMBLED, Bulfinch Press Book, Boston, 1999

Krier Rob

LESPACE DE LA VILLE, 1975

Ledrut RaymondSOCIOLOGIE URBAINE, Presses Universitaires de France, Paris, 1968

Merlin Pierre, Choay FrancoiseDICTIONNAIRE DE LURBANISME ET DE LAMENAGEMENT, PressesUniversitaires de France, Paris, 2000

Picon-Lefebvre Virginie, Devillard Valerie, Janniere Helene, Dehan Philippe,Jullien Beatrice, Belli-Ritz Pierre, Treuttel Jean-Jacques, Garcias Jean-

Claude, Treuttel Jerome, Allegret Jacques, Orliac Michele, Ratouis Oliver,Marriere Delphine, Dieudonne Patrick, Bourruey Rene, Landauer Paul,Blanchon Bernadette

LES ESPACES PUBLICS MODERNS SITUATION ET PROPOSITION,Groupe Moniteur, Paris 1997

Toussaint Jean-Yves, Zimmermann MoniqueUSER, OBSERVER. PROGRAMMER ET FABRIQUER LESPACE PUBLICImprimerie Lienhart, Lyon, 2001

Tudora Ioana

URBANISM - note de curs

TECHNIQUES & ARCHITECTURE - BARCELONE, France, juin-jullet 1996

COLLOQUE LESPACE PUBLIC DANS LA VILLE MEDITERRANEENNE,Ecole dArchitecture Languedoc-Roussilon, 14-15-16 mars, 1996

LUCRARE DE LICENTA - URBANISM - 21 ,

02_urbanism

Documents