31INSTRUIREA ASISTATÃ DE CALCULATOR. DEFINIÞII

CAPITOLUL 2

Scurt istoric al teoriilor proiectãriiprocesului de instruire

Perioada anterioarã anilor �20 � cunoºtinþele fundamentale empirice ale educaþiei.Lucrãrile lui Darwin (Originea omului, 1871) ºi ale lui William James (Principii de

psihologie, 1890) au inspirat un mare numãr de cercetãtori, inclusiv pe Thorndike.Aceastã perioadã a fost dominatã de o modificare fundamentalã în modul de gândire

a educaþiei, susþinutã de apariþia investigaþiilor ºtiinþifice asupra modului în care învaþãomul ºi animalele.

Pânã în acest moment, instruirea a fost dominatã de ideea cã mintea, întocmai ca ºitrupul, poate fi dezvoltatã prin exerciþii. Se credea cã studierea ºi cunoaºterea anumitordiscipline ºtiinþifice ar putea sã revigoreze ºi sã dezvolte inteligenþa în aceeaºi manierã încare educaþia fizicã dezvoltã anumiþi muºchi.

Una dintre personalitãþile care au contribuit în mod esenþial la transformarea educaþieidintr-o disciplinã empiricã într-o ºtiinþã a fost E.L. Thorndike, profesor de psihologiaeducaþiei la Columbia University. Care a introdus evaluãrile proceselor educaþionale.

Anii �20: conceptele de obiective ale educaþiei � perioadã influenþatã de lucrareaEficienþa socialã a lui Franklin Bobbitt (1918).

Perioada a fost dominatã de satisfacerea cerinþelor societãþii ºi a efectelor acestornecesitãþi sociale de cãtre obiectivele instruirii.

Au fost concepute planuri pentru o instruire individualizatã, care sã le permitãelevilor sã înveþe (sã progreseze) în ritmul propriu, beneficiind de o direcþionare(îndrumare, ghidare) minimã din partea profesorului. Aceste planuri includ obiective deînvãþare iniþial specificate, un ritm propriu de studiu, control asupra învãþãrii ºi alteforme posibile de studiu individualizat. Aceste planuri au contribuit la dezvoltareaproiectãrii instruirii, proces care este în opoziþie cu instruirea tradiþionalã.

Au fost introduse studierea pe bazã de contract ºi controlul procesului de învãþare,dezvoltându-se analiza cunoºtinþelor caracteristice unei anumite profesii (slujbe) ºi analizaactivitãþilor desfãºurate de un angajat.

Studiul pe bazã de contract îºi are originea în planurile de instruire individualizatedin anii �20.

Controlul învãþãrii a fost exemplificat pentru prima datã în anii �20 în cadrul planurilorde instruire individualã. Pentru a putea trece la urmãtoarea etapã a instruirii, elevul

32 INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR

trebuie sã cunoascã conþinutul materialelor prezentate în etapa pe care o parcurge.Conceptul de cunoaºtere (sau de stãpânire) a subiectului este pus în practicã cu ajutorulspecificãrii obiectivelor procesului de instruire ºi al evaluãrii ºi atestãrii (sau îndeplinirii)acestor obiective.

Sidney Pressey a creat o maºinã care sã le furnizeze elevilor exerciþii practice.

Anii �30: obiectivele comportamentului ºi evaluarea formativã � aceastã perioadã afost influenþatã de marea crizã economicã, ce a afectat educaþia, reducând fondurilealocate instruirii.

A fost introdusã educaþia gradualã (etapizatã).Aceastã perioadã este caracterizatã de un progres lent al evoluþiei cãtre dezvoltarea

procesului de instruire.Planul de studiu de opt ani introdus de Ralph Tyler a consituit o piatrã de hotar,

specificând obiectivele generale ale educaþiei. În funcþie de aceste obiective generale aufost concepute obiectivele comportamentale.

A fost recunoscutã evaluarea formativã.

Anii �40: mediile de instruire, cercetarea ºtiinþificã ºi dezvoltarea � aceastã perioadãa fost dominatã de necesitatea instruirii cadrelor militare.

Al doilea rãzboi mondial a creat o dificilã problemã de instruire: mii de noi recruþitrebuiau instruiþi cât mai repede, în condiþiile în care complexitatea noilor arme impuneauun nivel de control uman fãrã precedent, dominante fiind strategiile de instruire bazatepe utilizarea mediilor (filme, tehnologii audio/video).

Numai în patru ani � între 1941 ºi 1945 �, Divizia de asistenþã vizualã a instruiriipentru luptã din cadrul Biroului SUA pentru Educaþie a produs: 457 de filme sonore;432 de filme fãrã sunet; 457 de manuale de instruire.

În aceastã perioadã a fost recunoscutã importanþa tehnologului procesului de instruire,impunându-se astfel ideea constituirii unei echipe de dezvoltare a procesului de instruire.

Anii �50: instruirea programatã ºi analizarea activitãþilor didactice � aceastã perioadãeste caracterizatã de apariþia ºi dezvoltarea instruirii programate. Dacã Pressey a inventatºi a experimentat o maºinã de testat încã din 1925, B.F. Skinner a elaborat teoriaeficientizãrii ºi aplicarea sa la realizarea instruirii programate.

Teoria condiþionãrii operante a lui B.F. Skinner relevã importanþa factorului de întãrirea comportamentului dupã obþinerea rãspunsului pozitiv. Soluþia pedagogicã rezultatã,instruirea programatã, devine revoluþionarã prin forþa operantã a principiilor avansate:paºii mici, participarea activã, individualizarea ritmului instruirii, autoreglarea activitãþii.

Programarea liniarã a instruirii propusã de Skinner are urmãtoarea structurã deproiectare a secvenþelor de instruire: a) informarea elevului; b) prezentarea sarciniididactice: întrebare, exerciþiu, problemã; c) rezervarea sau alocarea spaþiului ºi atimpului necesar pentru îndeplinirea sarcinii; d) oferirea variantei de rãspuns corecte,element necesar pentru evaluarea fiecãrui pas.

În aceastã perioadã s-a dezvoltat teoria comportamentului.Analiza activitãþilor a fost utilizatã pentru prima oarã de personalul Aviaþiei Militare

a Statelor Unite ºi se referã la procedurile de anticipare a cerinþelor de competenþeprofesionale pentru personalul care exploateazã noi echipamente.

33SCURT ISTORIC AL TEORIILOR PROIECTÃRII PROCESULUI DE INSTRUIRE

În 1956, Benjamin Bloom ºi colaboratorii sãi (M. Englehart, E. Furst, W. Hill ºiD. Krathwohl) au publicat lucrarea Taxonomy of Educational Objectives: The Classificationof Educational Goals pentru domeniul cognitiv. Teoria învãþãrii depline (B.S. Bloom;J.B. Carrol) vizeazã valorificarea factorilor obiectivi ºi subiectivi ai instruirii la niveluride proiectare capabile sã asigure reuºita ºcolarã a tuturor elevilor. Factorii obiectivisau externi vizeazã durata realã de timp dedicat elevului pentru reuºita învãþãrii decãtre societate, familie, comunitate ºi de cãtre profesor (în sensul investiþiei aduse îndomeniul calitãþii instruirii). Factorii subiectivi sau interni se referã la aptitudinea deînvãþare a elevului, la capacitatea sa de a înþelege instruirea, la perseverenþa de-monstratã în procesul de instruire.

Valorificarea deplinã a factorilor obiectivi ºi subiectivi angajeazã caracteristicilespecifice ale proiectãrii, concentratã asupra unor:

� sarcini de învãþare care trebuie îndeplinite cel puþin la nivelul înþelegerii deplinea mesajului; conform ierarhizãrii competenþelor de cãtre Bloom: achiziþie gînþelegere g aplicare (exerciþiu) g analizã (rezolvare de probleme) g sintezã (pro-iect) g apreciere criticã (lucrare de licenþã);

� secvenþe de instruire bazate pe respectarea integralã a timpului real de învãþarenecesar fiecãrui elev în mod obiectiv (calitatea instruirii ºcolare ºi extraºcolare) ºisubiectiv (calitatea fondului aptitudinal ºi atitudinal al elevului).

Conceputã pentru a susþine conceptul de atestare a dezvoltãrii cognitive, taxonomias-a dovedit extrem de utilã atât pentru stabilirea ºi analiza rezultatelor instruirii, cât ºipentru proiectarea procesului de instruire care sã permitã obþinerea acestor rezultate.

Tot în aceastã perioadã s-a dezvoltat Proiectul IBM pentru Maºini de Predare.

Anii �60: dezvoltarea sistemelor de instruire � Armata a introdus foarte repedesistemele de instruire printre procedurile standard (sau tipice).

Aceastã perioadã s-a distins prin explicarea componentelor sistemelor de instruire.În 1962, Robert Glaser a folosit sintagma sistem de instruire ºi a conceput, a elaborat

ºi a denumit diagramele de organizare ºi funcþionare a componentelor acestor sisteme.În 1965, Robert Gagne a publicat The Conditions of Learning and the Theory of

Instructions, lucrare fundamentalã în care a elaborat analiza obiectivelor de instruire (deînvãþare) ºi în care diferitele categorii ale obiectivelor învãþãrii au fost corelate cumoduri de proiectare a instruirii corespunzãtoare.

Teoria condiþiilor învãþãrii a lui Robert  Gagne stabileºte tipurile de învãþare cumu-lativ-ierarhicã necesare în activitatea de instruire, de la simplu la complex: învãþareaunor semnale g învãþarea stimul-rãspuns g învãþarea unor lanþuri verbale g învãþareaunor asociaþii verbale g învãþarea prin discriminare g învãþarea unor noþiuni g învãþareaunor reguli g învãþarea prin rezolvarea unor probleme.

Metoda sistemicã de proiectare a instruirii a fost introdusã de James Finn.Gordon Pask a dezvoltat ideile lui Norman Crowder despre secvenþierea neliniarã sau

ramificatã.S-a trecut de la metodele de testare bazate pe reguli la cele bazate pe criterii.Cercetãrile au fost concentrate asupra dezvoltãrii materialelor necesare procesului de

instruire.

34 INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR

Anii �70: evoluþia modelelor pentru dezvoltarea ºi proiectarea instruirii � metodelecognitive au fost încã dominante în aceastã perioadã. Lucrãrile lui Ausubel, Bruner,Merrill, Gagne ºi ale altora despre strategiile de instruire au caracterizat acest deceniu.

Teoria educaþiei intelectuale a lui J.S. Bruner coreleazã ideea accelerãrii psihogenezeicu organizarea superioarã a instruirii, care face sã se depãºeascã simpla învãþare.Dezvoltarea intelectualã poate atinge stadii superioare, cu performanþe apreciabileindiferent de vârstã, în mãsura în care sunt stãpânite cele trei modele de raportare aelevului la mediu:

� modelul activ, bazat pe acþiune ºi experienþã realã;� modelul iconic sau care utilizeazã pictograme, bazat pe imagini schematice, pe

tehnici speciale de inserare, completare, extrapolare;� modelul simbolic, bazat pe limbajul conceptual, care depãºeºte calitativ resursele

acþiunii ºi ale imaginii.

Prolifereazã modelele de proiectare a instruirii ºi se dezvoltã procedurile de evaluarepropuse de Kauffman ºi colaboratorii sãi.

Existã aplicaþii remarcabile ale utilizãrii calculatoarelor în educaþie în: producereacalculatorului IBM 1500, realizarea sistemelor de instruire PLATO ºi TICCIT. Acesteadin urmã (Time-Shared Interactive Computer Controlled Information Television) suntemisiunile educaþionale televizate de informaþii, emisiuni controlate interactiv decalculator.

Cognitivismul ºi modelul învãþãrii al lui Gagne � cognitivismul îºi are originile înpsihologia cognitivã ºi în teoria procesãrii informaþiei.

Gagne a conceput faimoasele nouã etape ale instruirii (vezi tabelul 2.1) care influ-enþeazã în mod efectiv ºi eficient procesul de învãþare. Tabelul de mai jos cuprinde celenouã etape corelate cu procesul de învãþare descris de modelul lui Gagne.

Tabelul 2.1 � Modelul lui Gagne cu cele nouã etape ale procesului de instruire

Etapa Procesul de învãþare (instruire) 1. Captarea atenþiei 1. Asigurarea receptãrii stimulilor 2. Informarea elevului asupra obiectivelor lecþiei

2. Stabilirea obiectivelor corespunzãtoare

3. Stimularea rememorãrii cunoºtinþelor acumulate anterior

3. Activarea memoriei de lungã duratã

4. Prezentarea materialului pentru stimulare

4. Asigurarea unei percepþii selective

5. Furnizarea ghidãrii (îndrumãrii) în procesul de învãþare

5. Printr-o descriere semanticã corespunzãtoare

6. Obþinerea performanþei 6. Implicã generarea rãspunsului 7. Asigurarea reacþiei sau remedierii de cãtre profesor

7. Referitoare la performanþa realizatã de elev

8. Estimarea performanþei 8. Implicã rãspunsuri suplimentare ca urmare a intervenþiei profesorului

9. Intensificarea ºi amplificarea memorãrii, înþelegerii ºi transferului de cunoºtinþe

9. Ajutã la realizarea corecþiei ºi a transferului de cunoºtinþe

Tabelul 2.2 prezintã o secvenþã de �ecrane� care integreazã cele nouã etape aleinstruirii într-o structurã de lecþie IAC.

35SCURT ISTORIC AL TEORIILOR PROIECTÃRII PROCESULUI DE INSTRUIRE

Tabelul 2.2 � Structura lecþiei în conformitate cu etapele instruirii (dupã Gagné)

Structura lecþiei Etapele instruirii Ecranul-titlu Segmentul de introducere

Captarea atenþiei Elevul este informat asupra obiectivelor lecþiei

Prezentare generalã Materialele lecþiei Obiectivele lecþiei Lista cu termeni specifici

Obiectivele elevului Stimuleazã rememorarea unor cunoºtinþe anterioare Prezintã materialul

Tutorialul Ecranul introductiv Ecrane cu informaþii Ecrane cu activitãþi Reacþia inversã Practicã Testare

Oferã îndrumare în procesul de învãþare Revizuirea materialului Verificã (evalueazã) performanþa elevului

Raport asupra performanþelor Atestarea performanþei

Anii �80: apar calculatoarele personale ºi tehnologiile de prezentare a informaþiilorvizuale � apariþia calculatorului personal; adoptarea rapidã a sistemelor de instruire delumea americanã a afacerilor; tehnologiile de prezentare.

Instruirea asistatã de calculator (IAC) a progresat în aceastã perioadã, punându-seaccent pe proiectarea interactivitãþii ºi controlul elevului.

Anii �90: constructivismul � perioadã caracterizatã de proiectarea mediilor deinstruire bazate pe teoriile constructiviste ºi pe utilizarea mijloacelor ºi tehnologiilormultimedia.

Hypertextul ºi hypermedia influenþeazã proiectarea mediilor de instruire care folosesccu precãdere reþelele cu informaþii multimedia distribuite de tip Internet.

Iatã câteva perspective de viitor ale sistemelor de instruire.Proiectarea materialelor hypermedia pentru învãþare prin observare ºi descoperire:

sunt explorate posibilitãþile oferite de informaþiile de tip hypermedia ca mediu deconcretizare a teoriilor învãþãrii, în particular a învãþãrii cu ajutorul experimentelor.

Sunt aduse contribuþii teoretice la metodologia proiectãrii instruirii în contextulutilizãrii tehnologiilor de procesare (prelucrare ºi transmitere) a informaþiilor: învãþareaprin descoperire.

În sens pedagogic, învãþarea constituie activitatea proiectatã de cadrul didactic pentrua determina schimbãri comportamentale la nivelul personalitãþii elevului prin valorificareacapacitãþii lui de a dobîndi cunoºtinþe, deprinderi, strategii ºi atitudini cognitive.

Învãþarea reprezintã modalitatea specific umanã de achiziþie a cunoºtinþelor, com-petenþelor ºi aptitudinilor.

În sens psihologic, învãþarea angajeazã modificarea performanþei observate într-osituaþie specificã, fiind obiectivatã la nivel elementar ºi la nivel complex.

Învãþarea ºcolarã valorificã modelele psihologice prezentate în vederea realizãriiobiectivelor pedagogice specifice procesului de instruire: obþinerea deprinderilor inte-lectuale ºi motorii adecvate sarcinilor didactice proiectate.

36 INSTRUIRE ASISTATÃ DE CALCULATOR

Conceptul de învãþare prin descoperire a apãrut de mai multe ori pe parcursulevoluþiei teoriilor educaþiei, la mari filosofi ca Rousseau, Pestalozzi ºi Dewey. Învãþareaprin descoperire este o relaþie profundã ºi necesarã dintre procesele experienþei prezenteºi educaþie.

Învãþarea prin descoperire se desfãºoarã în situaþiile în care sunt rezolvate probleme,atunci când elevul, folosind experienþa ºi cunoºtinþele dobândite anterior, descoperãnoþiunile ºi fenomenele noi care trebuie învãþate (înþelese ºi asimilate).

Caracteristicile procesului de învãþare prin descoperire: se acceptã cã elevul vaînþelege mai bine cunoºtinþele asimilate prin descoperire decât noþiunile prezentate prinmetoda tradiþionalã de predare cu ajutorul unor prezentãri ºi demonstraþii.

Controlul asupra activitãþii elevului: sistemele hypermedia (paralelã între hypermediaºi memoria umanã) trebuie proiectate în aºa fel încât sã angajeze elevul. Interactivitatease obþine cu ajutorul unor interfeþe grafice utilizator intuitive, iar prezentarea interesantãºi atractivã a materialului de învãþat întãreºte angajarea cognitivã a elevului ºi creºtecapacitatea sa de control asupra materialului studiat.

Evaluarea procesului de învãþare (instruire): sistemele hypermedia sunt folosite camedii de învãþare prin descoperire.

Materialele didactice hypermedia ºi învãþarea prin descoperire au multe lucruri încomun. Se pot combina structurile tehnologiilor informatice hypermedia cu teoriaînvãþãrii prin descoperire.

Alte direcþii de cercetare: utilizarea reþelei Web pentru creºterea eficienþei educãriielevilor folosind constructivismul ºi conceptul de proces de învãþare concentratã asupraelevului; instruirea concentratã asupra elevului; evaluarea instruirii concentrate asupraelevului.

Utilizarea tehnologiilor informatice în mediile de învãþare (studiu) bazate pe con-structivism: tehnologiile informatice oferã o metodã relativ accesibilã, simplã ºi ieftinãpentru crearea mediilor de studiu constructiviste. Primele medii de învãþare informatizateau fost concepute sub forma unor simulãri ºi a unui microunivers pentru studiu, ca, deexemplu, LOGO ºi mediile de proiectare hypermedia. Mediile moderne de studiu �numite virtuale � sunt distribuite pe suportul reþelei informatice globale WWW (WorldWide Web), al formatului HTML ºi al navigatoarelor grafice (de exemplu, Netscape ºiMosaic).