Capitoiui 2

FARINGOLOGIE

Dr. Corina MELLAAsistent universitar

1. Elemente de anatomie clinica

Faringele este un tub musculo-fibro,s, lung de 12-14 em, ca~e seintinde de la baza craniului pana la orificiul superior al esofagului, cucare se continua. Este situat In fata coloanei vertebrale eervicale iaranterior comunica cu cavitatea nazala, cavitatea bucala si laringele.

Topografic, faringelui i se descriu 3 etaje:

Rinofaringele (nazofaringe, epifaringe, cavum) - reprezinta etajulsuperior al faringelui.

• Comunica anterior cu fosele nazale prin orificiile choanale.• Posterior corespunde partii bazilare a occipitalului ~i lig.

Atlanto-occipital anterior. . ~• Inferior se intinde pana la nivelul valului palatin, limita eVldenta

In timpul deglutitiei, cand valul palatin se orizontalizeaza . t• Peretele lateral prezinta orificiul faringian al trompei lui Eustach~o ~

situat la 10-12 mm In spatele cozii cornetului inferior: pnn ~~ trompa lui Eustachio casa timpanului cornunica cu fanngele. De\' la orificiul faringian al tubei pomesc doua plici: lica salpingo-pa-

latin , anterioara, si lica salpingo-faringiana, postenoara. I~treCD plica salpingo-faringiana si peretele posterior al faring~IUl. se

afla 0 depresiune, foseta lui Rosenmuller sau recesul fanng1aE.;..Mucoasa din jurul ostiumulUl tubar prezmdi multipli nodulilimfoizi care formeaza amigdala tubara descrisa de Gerlach. ~

• Pe bolta faringelui proernina tesutul limfoid care formeaza

amigdala faringiana descrisa de Luschka.

26

Tesutul limfoid al rinofaringelui apartine inelului limfatic al luialdayer; la copil, se poate hi~ertrofia, constitui~d vegeta!ii.le. adenoide,

duc la sindromul obstructiv nazal, consecutiv obstructiei coanelor.ea;~atate, vege~a!iile adenoide pot.determina In ~i~p rwd~ficari da~o~ate

. oxiei si reunite sub numele de smdror adenoidian ytacles adenoidian,

~

~p oplazia maxilarului,ybolta ogivala"vicii d~implantare ale dintilor,Ifburari d~ vorbire de tip rinolalie Inchisa,7 tulburari de crestere si

tu l . ihoi 1 la)dezvoltare incapaCitate pSI omte ectua a .Dezvoltarea postnatala a tesutului limfoid al cavumului este rapida

in primii ani de viata, atingandu-se un maxim In jurul varstei de 5 ani,(apt ce pledeaza pentru frecventa mare a sindromului obstructiv nazallaeopiii pre~colari si incidenta crescuta a adenoidectomiei la aceasta grupae varsta.

Deschiderea tubei In faringe explica complicarea faringitelor acutecu otite medii, In special In primii ani de viata, cand rinofaringele estemai ingust, trompa lui Eustachio mai scurta, mai larga si maiorizontalizata decat la adult, realizandu-se 0 comunicare mai larga cuurechea medie. De asemenea, raportul tubei cu cornetul inferior explicaexistenta patologiei otice asociata rinitelor cronice hipertrofice, rino-sinuzitelor, tumorilor de fosa nazala, etc.

Orofaringele (bucofaringe sau mezofaringe) este etajul mijlociu alfaringelui.

• Se intinde de la valul palatin la aditusul laringian.• Cornunica anterior cu cavitatea bucala prin istmul orofaringian

delimitat de:- superior de marginea libera a valului palatin si lueta;- inferior de portiunea posterioara a corpului limbii;- lateral de arcul palato-glos (stalp amigdalian anterior, pilier

anterior) de fiec parte.!II • Cores und po erior primelor trei vertebre cervicale.

• Corespunde I enor lanului ce trece prin partea inferioara aosului hioid.

• In timpul deglutitiei valul palatin se orizontalizeaza separand~ orofaringele de rinofaringe.

(Iuet~n poqiunea sa medi~na valul palatin prezinta 0 proerninenta, uvula

rn ). De la baza uvulei pornesc arcul palatoglos anterior ridicat de. om· . ' ,lat Onlm ~l arcul palato-faringian, posterior, care ajunge la peretele

eral al faringelui.

De fiecare parte a orofaringelui, intre cele doua arcuri se delimiteazaloja arnigdaliana sau fosa tonsilara ce contine tonsila (amigdala) palating

Amigdala palatindEste un organ limfoid pereche.ApaI1ine inelului limfatic al lui Waldayer.Are 0 forma ovoidala si marime variabila In functie de varsta,tipul constitutional, difeiite modificari patologice ce due lahipertrofie si/sau inflarnatie.Dezvoltare postnatala: cresc In volum In prirnii 5-6 ani de viata,atingand maximul In jurul pubertatii. ~ Incepeinvolutia tesutului limfoid amigdalian, astfel incat ~~ batraneteraman doar niste mici arii de tesut Iimfoid. --.....

ata mediala, libera, a amigdalelor palatine prezinta 10-15 cripte,mvagma,ll ale mucoasei, locul unde antigenele ajung In contactcu rIma linie de aparare a organismului. /Fat a erala profunda, a amigdalei este acoperita de un strat detesut I ros care formeaza capsula tonsilar~ fapt ce explicaposibilitatea decolarii amigdalei de musculatura subiacenta Intimpul ami dalectomiei.I ortiunea ant ro-inferioara s afla hilul vascular al amigdalei,reprezentat e a. SI vv. tonsilare.

Jlipofaringele (laring?-faringe) e~te etajul inferior al faringelui.• Se Intinde de la aditusul lannglan pana la orificiul superior al

esofagulQi, cu care se continua.• Anterior se deschide In laringe prin aditusul laringian.• ~are p~rt~ se ~mi~inus.urile.(recesurile i~fo?TIe .de~imitate~de phcIle an-epiglotice ~ ateral cartilaJul tIroid ~i de

membrana tiro-hioidiana. Ramura interna a nervului laringeusuperior ridica 0 plica de mucoasa la acest nivel, astfe! incatcorpii straini localizati la nivelul recesu . iriform pot determinadupa manevre brutale de extragere nestezi In teritoriul nervuluilaringeu superior.

• Posterior, hipofaringele corespunde corpurilor vertebrale C~-C6.

II

I Pharyngopalatine arch

~tiMl~~~J .Palatine tonsil~. . I

.coasa• Este de ~~i"'p-r-e-s-pi'-ra-l-o-'dla nivelul rinofaringelui (epiteliu pseudo-

stratificat cilindric ciliat .• De i di estiv In rest (pavimentos stratificat nekeratinizat).• Este bogata In tesut limfoid organizat sub forma de fohculi

limfoizi diserninati si organele limfoide periferice (inelullimfaticWaldayer).

!Structura faringelui

b

blllllcoasa• Este ~ai dezvoltata In etajul~ unde realizeaza insertia

Supenoara a faringelui.

Fig. 1. - OroJaringele (dupii Grays Anatomy 1998).

"nica musculara• mm: constrictori superior, rnijlociu si inferior, cu fibr circulare,• reahzeaza .miqorarea lumenului faringelui;3,mm: cu fI?re. ongitudina .1palatofaringian,Ystilofaringian,ISalpmgofanngian ca " - ~l dilata faringele. .

cula~za,' si inervatia• Arte~.'ya: r~muri ale arterrj carotide exteme UUingiana ascen-• ~enta~alatIna ~~cendenta.'~~·r.idiana sup~9oara'lpterigopalatina.

e?oasa: drenaj In plexunle I ubmucos ~i/perifaringian, tributarev, Jugulare i~eme.

·~Limfati.c: In ggJ retrofaringieni (pentru rinofaringe) ~l in gg],~gulan pen I'll oro- si hipofaringe. .

lsthymus faucium

Fungiform papillae

I ~

• Inervatia motorie: data de n. glosofaringian, n~, n. accesor.• Inervatia senzitiva: data de n. trigemen, glosofaringian si vag.• Inervatia vegetativa im atica: ggl simpatic cervical superi00ar

cea parasimpatica este rea .izata de n. vag.

Inelul limfatic al lui Waldayer

RegiuneFormatiune Localizare Aferente Eferente drenata

Amigdala Perete superior ~i Limfaticele pere- Ggl profunzi cer- "supravegheaza"faringiana posterior al cavu- tiler rinofaringelui vicali superiori intrarea In rino-Lusc~o.. mului farinze

Amigdala Injurulorificiului Limfaticele trom- Ggl profunzi "supra vegheaza"

tubara faringian al tubei pei lui Eustachio cervi cali superiori intrarea In rino-

aud iti ve (perete faringe

lateral al cavu-fuot-{o..c.h mului)

Amigdala Perete lateral al Limfaticele porti- Ggl profunzi cer- "supra vegheaza"

palatina orofaringelui unii posterioare a vicali superiori, intrarea In(loja tonsilara) limbii si arcurilor mai ales ggl orofaringe

palatoglos, palato- jugulodigastricfaringian

Amigdala La radacina limbii Limfaticele limbii Ggl profunzi cer- "supravegheaza"linguala vicali superiori intrarea In oro-

faringe

2. Elemente de fiziologie a faringelui

Faringele participa la realizarea urmatoarelor functii:! •Respiratie.L • Masticatie (digestie pregastrica).! •Deglutitie,4 • Fonatie.!J. Aparare imunologica.G • Gustul.

Masticatia• Pregateste alimentele pentru deglutitie.• In cursul masticatiei In cepe digestia pregastrica prin actiunea

amilazei sali Yare.• Masticatia presupune integritatea nn. V, VII, IX, X, XI.

-KU '7- .30

Datorita Iocalizarii sale la raspantia dintre calea dige tiva si calesiana, farin ele realizeaza:

aer ~ . t . f- ~ d lezatura di fDCt-. pira orres a~~n egatura !~~re. osel~ nazale si laringt:(aceasta f~n~tle este p~:turbata 10 cazul ocupan~ ~nofa.nnge.l~i de diferitt:formatium inflamatorii sau tumorale, deterrninand insuficienm respi.ratorie)

utitia. facand legatura intre cavitatea bucala si esofag.Timpii deglutitiei:1. Propulsia spre inapoi a bolului alimentar prin aplicarea limbii pe

bolta palatina.2. Reflexul de deglutitie declansat de contactul bolului aIimentar

cu baza limbii.3. inchiderea rinofaringelui prin orizontalizarea valului palatin si

contractia m. constrictor superior.4. Proiectarea laringelui In sus si inainte si aplicarea epiglotei pest

coroana laringiana.5. Inchiderea reflexa a glotei.6. Deschiderea gurii esofagului.7. Patrunderea bolului In esofag.

lul i fonap

Etajele faringelui detin rolul de cavitati de rezonanta la nivelulcaro~a sunetul laringian primar, produs de pasajul coloanei d~aer printrecorzile vocale, sufera un proces de modulare a intensitatii si timbruluiVOC~. Modificarih, patologice de la nivelul faringelui pot afecta calitateavocn (ex.: rinolalia inchisa In cazul vegetatiilor adenoide· voceaam~gd~liana. din hipertrofiile amigdalelor palatine sau din fl~gmonulpenaffilgdahan, etc.).

etla de aparare lmunologlea

• Este specifics inelului limfatic al lui Waldayer, a carui situare IiCo~fera rolul de "santinela" la poarta de intrare faringiana.

• Prin contactul cu agentii patogeni din mediul extern se realizeazatnformarea irnunologica.

• Aceasta este fermata de producerea de lirnfocite tip B si T (helpercu memorie) la nivelul organelor limfoide.

• Prolife.rare~ limfocitelor B si productia de plasmocite vorde~erm1Oa smteza de Ig, In special de tipul IgA secretor.

• Pnn productia si eliberarea In circulatie a factorilor imunologici~morali si celulari, organele limfoide participa la dezvoltareaImuni tatii organismul ui.

31

GustulCele 4 senzatii gustative primare sunt distribuite pe suprafata limbii

dupii cum urmeazd:• Dulce - la varfu 1 limbii.• Sarat - pe marginile limbii.• Acru - pe fata anterioara a limbii.• Amar - la baza limbii.Senzatiile gustative sunt preluate de fibre nervoase ale nn. VII

(pentru 2/3 anterioare ale limbii) si IX (pentru 113 posterioara).

3. Examenul clinic al faringelui

Rinoscopia postertoara este m~evra prin care se realizeazainspectia rinofaringelui, examina!l9u-se:Jtavanul cavumului cu amigdalafaringiana (mai evidenta la copii).19rifi.ciile coanale separate de ..orti.une~

osterioa - a septului nazal, ~lrCOzlle cornetelor nazale IJloCl ~linferior peretele lateral al cavumului cu orificiile faringiene a e tubeiauditive, foseta lui Rosenmuller si amigdalele tubare.

Materiale necesare:• Oglinda frontala.• Sursa de lumina.• Spirtiera.• Apasator de limba.• Oglinda cu diametrul de 1-1,5 em.Tehnica:• Se incalzeste oglinda de rinoscopie.• Cu ajutorul apasatorului de limba se deprima 2/3 anterioare ale

acesteia.• Se instruieste bolnavul sa respire pe nas "ca si cum ar mirosi 0

floare".• Se introduce oglinda orientata In sus dincolo de valul palatin,

exarninandu-se peretii cavumului.

Bucofaringoscopi poate evidentia:• Modificari de euloare, de mobilitate, ulceratii, fisuri, ragade,

induratii ale buzelor.• Aspeetul areadelor dentare.

3

Pharyngeal recess

-Torus of auditory tube

Fig. 2. - Rinofaringele (dupii Gray's Anatomy 1988).

~ ~sP~ctul ~estibulului bucal, si al qrificiului de drenaj al ductuiui /parOtIdlan sHuat In dreptul molarului II su erior. -

• Aspectul, mobilitatea, eventualele asimetrii ale Iimbii. •

b • PI.an~eul bucal, frenul lingual, orificiiIe de drenaj ale glandelorsu mandlbulare.

• Istmul orof . . .unilaterale. armgran, eventual devierea luetei In paraliziile

• Lojile a . d l' . .la niv I I _ mlg a rene ~l amigdalelr, palatine, santul amigdalo-glose u carora b . ..' ,• A se pot 0 serva hlperplazlI, ulceratii, tumori, etc.Speetul peretelui posterior al faringelui.

Materi Ie necesare:• Oglinda frontala.• Sursa de lumina.• Apasator de Iimba,

Tehniea ex . - ". . . .torul - _ amman!. pentru inspectia orofanngelui se deprirna eulnavul a~asatorului de limba 2/3 anterioare ale aeesteia instruindatin. sa spuna voeal~entru evidentierea mobiIit~tii valului (

,33

Inspectia hipofaringelui se realizeaza cu ajutorul laringoscopieiindirecte, manevra ce va fi detaliata la capitolul de "LARINGOLOGIE"

Endoscopia flexiblla sau rigid a pot completa inspectia faringeluiin cazul in care exista dificultati de explorare prin examenul clinic clasic

Endoscopia de contact - datorita utilizarii unei optici maritoare'dupa colorarea prealabila a tesutului exarninat cu albastru de metilen, sepoate efectua studiul histopatologic "in vivo" al diferitelor leziuni demucoasa (benigne, maligne, displazii, etc.). Este 0 metoda de explorarece poate orienta diagnosticul de certitudine al unei leziuni si prelevareabiopsiei din zonele suspecte.

alparea faringelui:• Tuseul de cavum este 0 manevra utilizata in special la copii, la

care inspectia rinofaringelui este dificila sau neconcludenta. Poate orientadiagnosticul in patologia tumoral a beriigna (consistenta moale,vermiforma, a vegetatiilor adenoide vs. consistenta dura, sfmgerarea laatingere a fibromului nazofaringian).

• Palparea cavitatii bucale, a lojelor amigdaliene, poate da,de asemenea, detalii asupra anumitor tipuri de leziuni (consistentaamigdalei palatine, mobilitatea amigdalei in loja, palparea santuluiarnigdalo-glos, etc.).

4. Explorarea imagistica a faringelui

Investigatia radiologicii• Rinofaringele poate fi examinat prin clisee de profil ale craniului,

cu sau fara substanta de contrast. Evidentiaza tumori, vegetatiiadenoide. ------

• Incidenta axiala (Hirtz) descopera opacitati ale !esuturilor moisau leziuni osoase ale bazei craniului.

• Tomografia cornputerizata (CT) si rezonanta magnetica nucleara(RMN sunt indicate in studiul extensiei tumorilor faringie~.

• Angiografia carotidia~a se foloseste ca examen complementar ladiagnosticul fibromului nazo-faringian (tumora intens vascu-larizata), pentru stabilirea surselor de irigatie ~i eventual pentru

~mbolizari selective inaintea interventiei chirurgicale.• Tranzitul baritat faringo-esofagia (eriografia de degluti ie

urmareste examinarea hipofaringelui, a tulburarilor de degl~'depistarea tumorilor, diverticulilor, stenozelor etc.

34

Prelevarea de produse biologice• Probe bacteriologice: exudatul faringian . I' _. ~ , secretla 10guala

completate atunci cand este cazul de antibi -,~ifunzi , , , ~ I lOgrama si/sauantI unglgrama au indicatie 10 afectiunile infla t '. ,, fari " ' ma oru acute ~lcroruce anngiene ~l depistarea purtatorilor sa -t i d, , na O~I e streptococ

beta- hernolitic gr. A, pneumococ, etc.• Prelevarea biopsiei de la nivelul structurilor fa' , ,, _, _ ~ nnglene reprezmta

un examen de importanp; maxima m diagnosf 1 d "I dif 'I " ICU e certItudme

a I erite or leziuni tumorale sau inflamatorii.

5. Aspecte clinice in patologia acuta faringiana

Sindromul faringian:

t.. Durerea la masticatie sau degluti tie, .::: co,.."tJco r:A o-.Lz,. Disfagia. 'l"'llfQ4t..

3. Dureri cervicale.~. Parestezii faringiene.5". Arsurile linguale.G. Sputa sanghinolenta.~. Inflamatia8. Halena fe;ida.3· Tulburari de secretie salivarg,10. Tulburari de gust.~. Tulburari respiratorii.12.. Tulb -,13 uran ale fonatiei,

• Tumefaqia ccrvicala.

Anginele acute indiferent d 'I'comune: e etio ogle, au urmatoarele caracterel. Sun 'fI uze ilaterale '" , ,Vincent c ,exceptla angmei fusospmlare Plaut-2... Se ~ are este umlaterala.

lnsotesc totdeauna de ~n;: ~.oboseala 01' " ~ gene11t:j febra, inapetenta,.3. L " igune ~l albummune;;-".----~I, anginele pot 'infecto_c ' reprezenta mamfestarea de debut a bolilor~. s;-- ontaglOase sau a unor heme atii mali ne

mptomul dominant este f , . .gatului ' di - ~ ,urerea armglana u sediuli'n fundul

,]fa lata m urechi (otalgie reflexa) si lnsotita de disfagie.

•

35

Clasificarea anginelor acute dupa tipul leziunii faringo-amigdaliene

Angine rosll, virale Apar in,Yfebre eruptive,%ripaftnfectii cu viru;-adeno- faringo-con juncti val

Angine eritemato-pultacee urmeVza angineloyo~ii. Date d~uprainfeqii~cu:' Streptococ, Stafilococ,3 neumococ,4 Klebsiella pneumoniae

lAngina difterica -Angine cu false membraneAngine ulceroas z.Angina herpetica

~Angina aftoasa~ Angina zosteriana5'Angina pemfigoida

Angine ulcero-necrotice 1.Angina tip MouretAngina Vincent (fuzospirilara).3 Angina scorbutica~ Anginele gangrenoase5Anginele necrotice de origine hematogena

(neutropenizante)b Angina monocitara; Angina granulocitara~ Angina leucernica

" c.

Complicatiile supurative ale unei angine acute:• Flegmonul periamigdalian (colectie purulenta situata intre capsula

amigdaliana si peretele faringian.• Adenoflegmonul perifaringian se dezvolta in afara peretelui

faringian, punctul de plecare a1colectiei fiind un ganglion infectatin cursul unei angine. . .

• Abcesul retrofaringian (afecteaza ggl retrofaringieni) - specificsugarului.

6. Aspecte clinice in patologia inflamatorie cronico-faringiana

Faringita cronica:• Evolueaza sub 3 forme anatorno-clinice: cataral ,hipertrofic ~l

atrofical• Simptomatologie: uscaciune faringiana, senzatie de corp str~,

prurit, arsura. Uneori tuse seadi, hema' rovocat, -reflex de voma.• Examenul obiectiv: e~dentia hi ererni moderata si . ertrofl

unor foliculi limfoizi In faring' nica catarala;,36

Adenoidita cronica (hipertrofia amigdaJei faringiene):• ~ecifi~ copiI~.• Sirnptomatologie: £.bstructie nazala, rinolaIie inchisa, scadere de

auz prin obstructia trompei Iui Eustachio.• Sernne generale: subfebrilitate, oboseala, Jipsa de concentrare

facies adenoidian. '• Obiecti v: respiratie bucala, vicii de implantare den tara, orificii

narinare reduse de vo1u.ll1, bolta palatina ogivala, rinoreemu~opurulenta pe peretele posterior faringian, amigdale hiper-troflate.

• Diagnostic prin tu~eu de cavum.

Amigdalita palatina cronlca:• ~ores~und~ satu:arii cu ~ermeni saprofiti si patogeni a tesutului

lirnfatic arnigdalian. Arnigdala palatina devine organ nonself dinpunct de vedere imunologic.

• S~rnnuI domin~nt: retentia de cazeurn in criptele amigdaliene.• SlI~ptomatologl~ ~t:a~sa: pa~estezii faringiene, senza!ie de corp

str~m, ~urere dlfuza iradiata spre ureche, halena fetida, voceamlgdalJana daca hipertrofia este marcata.

• In c.a:u! absentei simptomatologiei locale, in contextul unorac~tIzan rep~tate,. focarul de infectie poate fi pus in evidentapnn pr~be biologice cu valoare orientativa: ASLO, Proteina C

• reactlv~, ~!Fla streP.t0lizina, teste bac~eriol~',~~n;:~lcatll .loc~le ~.l d~ .v~cinatat~:rc"l~uloza. an:igdaliana,7~1.g n. pe~a.rnl~9ahan'1 ~mlte cromce,1nno-fanngIte cronice

lpotroflce, ottte,,Tafectiuni ocul~If• CO~PI~l.a!i la distanti.~ron~ite~~do-, rniocardite,(glomerulo-

nefnte"reumatism articular acutyafectiuni digestive.

7. Aspecte clinice in patologia tumor-ala benigno-faringiana

Fibromul n fari• azo- arrngran (~mora pubertatii masculine2:StrUctura hi t I . ~ fibrorni .IS 0 ogrca: tesut I romlxomatos intens vascularizat.Afecteaza sexul mascuiin. - ----

37

• Se asociaza cu un dezechilibru hormonal - scaderea 17-ceto_steroizilor in urina. -

• Simptome: sindrom obstructiv naza e istaxis repetat, cefaleeprofunda. ---:..::

• Examenul cavumului evidentiaza tumora~te9,~• ~gera;Wla atingere.

• Diagnostic imagistic: CTIRMN, angiografie.• Tratamentul este chirurgical.

=Thmorile bucofaringelui: !lbroame, angioame, chisturi, papiloame,

neurinoame, limfadenoame. -

8. Aspecte clinice in patologia tumor-ala maligno-faringiana

Cancerul de rinofaringe

• Mai frecvent la asiatici.• Afecteaza ambele sexe.• Se asociaza cu infectia cu virus Ebstein-Barr.• Histopatologic poate fi: <:.eiteliom,carcinom nediferentiat, limfom.• Simptomatologia evolueaza pe stadii evolutive:

• Debut: otologic (otita seroasa), nnologic (obstructie nazala,secretii rnuco-sanghinolente), adenopati ,neurologIc (paraliziide nn cranieni).

• Triada Trotter (scaderea motilitatii valului palatin, nevralgiede Yt tulburari auditive). .

• Perioada de stare: acuzele se amplifica, tumora palpabila pnntuseul cavumului.

• Perioada invaziva: extensie spre baza craniului, fosele nazale,orbita, orofaringe.

• Diagnosticul este sustinut imagistic (CT/RMN) si confirmathistopatologic prin biopsie.

Cancerul bucofaringelui si al amigdalei palatine

• Histologie: epiteliom malpighian.• Frecvent la barbati ..• Alcoolul si tutunul sunt factori favorizanti.• ~etastazele ganglion are sunt frecvente.

Cancerul amigdalei palatine:• Este localizat in arnigdala si in loja acesteia.• Forma frecventa: epiteliom spinocelular.• Simptomatologie evolutiva pe stadii:

• Debut: jena difuza faringiana, ulterior hipertrofie amigdalianaunilaterala. -

• Ulceratie [a nivelul mucoasei amigdalei.• Adenopatie jugulo-carotidiana uni- sau bilaterala.• Halena fetida.• In final, deglutitie imposibila.• Evolutie fatala in 1-2 ani.

• Diagnostic: clinic, imagistic, histopatologic (de certitudine).

38