Departamentul de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului

ARHITECTURA LOCUIRE ORAS

ANUL IIFACULTATEA DE ARHITECTURĂ

2014-2015

tema seminar

În cadrul seminariilor vom urmări aprofundarea noţiunilor referitoare la locuire introduse la curs, printr-o serie de exerciţii de explorare a unor zone de locuit ale orașului București. La nivelul cel mai elementar, sensul acestor exerciţii este de a pune teoria în relaţie directă cu realitatea locuită a orașului care ne înconjoară, de a testa instrumentele de privire sau de lucru pe care cursul le descrie și de a descoperi unelte noi, adecvate observării și cercetării orașului contemporan. Ne interesează o parcurgere sintetică a etapelor istorice de constituire a gândirii locuinţei, pentru a înţelege coordonatele ei contemporane.

Obiectivul seminariilor este triplu: în primul rând, exerciţiile vizează însușirea și folosirea unui set de instrumente dedicate privirii și evaluării critice a locuirii (cele pe care le urmărește și cursul); în al doilea rând, seminarul vă solicită o contribuţie critică proprie, în măsura în care sunteţi invitaţi să vă desprindeţi de privirea, "de sus", statistică, și să fiţi capabili să descrieţi acele realităţi ale locuirii specifice obiectivelor pe care le veţi studia. Pentru aceasta, în afara criteriilor de analiză/cercetare/privire pe care fiecare exerciţiu le sugerează, sunteţi încurajaţi să propuneţi noi moduri de a vedea orașul, alte subiecte care trebuie înțelese și noi mijloace pentru a le exprima. În cel de-al treilea rând, seminarul este un exerciţiu de cunoaștere a orașului: alături de datele teoretice și istorice care încadrează fenomenul locuirii, sunteţi invitaţi să intraţi în contact nemijlocit cu rezultatele politicilor de locuire și cu realitatea inconturnabilă a vieţii urbane.

Legătura cu proiectul de atelier

Privit în contextul mai larg al activităţilor semestrului, seminarul urmărește să vină în întâmpinarea temei de proiectare Locuirea în comunitate, pe care o susţine prin aprofundarea cunoștiinţelor cu privire la tipologii de locuire vizibile în București și la evoluţia istorică a problematicii locuirii, prin sprijinul construcţiei unui instrumentar propriu în evaluarea calităţilor locuirii urbane. În acest sens, exerciţiul de la seminar vă va aduce în contact direct atât cu situaţii istorice exemplare ale locuitului împreună, cât și cu maniera în care locuirea ca activitate cotidiană a înţeles să completeze sau să amendeze proiectul de arhitectură.

Scopul exerciţiului

Temele de seminar vor pune în discuţie exemple internaţionale și locale, care ilustrează variate tipologii de locuire, în funcţie de diverse criterii definite anterior la curs. Exemplele internaţionale vor fi ilustrate cât mai bogat, pentru constituirea unei imagini complete și sunteţi chemaţi să le comparaţi cu exemplele locale, pe care le puteţi investiga sub o mai mare varietate de aspecte. Metoda utilizată combină observaţia directă, de teren (indispensabilă unei bune înţelegeri a oricărui fenomen urban), cu studiul tipo-morfologic și cu abordări provenind din direcţii complementare, având ca scop îmbogăţirea și nuanţarea înţelegerii realităţilor observate.

Vom căuta să urmărim filiaţia tipurilor ilustrate până în proiecte recent construite. Alături de exemplele de comparat, discuţia va fi îmbogăţită de o serie de texte care vin să completeze peisajul teoretic.

1

Pentru aceasta se propun două teme de discuţie: imobilul și ansamblul urban rezidenţial.

Exerciţiul se va desfășura de-a lungul mai multor etape.

I. Seminarul 1: Introducerea temei și prezentarea metodei.

II. Imobilul

II.1. Seminarul 2: Imobilul haussmannian, imobilul modernist (self standing object), tronsonul, reevaluari postmoderne ale imobilului;

- vor fi privite în context internaţional rezolvări de imobile și posibilităţi ale situării lor urbane.

- vor fi propuse spre investigare în echipe de câte 2-3 studenţi o serie de imobile din București.

- texte:

Ana Maria Zahariade: „Modernizarea imobilului de raport în creaţia lui Horia Creangă”

Vintilă Mihăilescu: „Locuinţă și locuire”

Mircea Kivu: „Rezistenţa prin locuire”

Miruna Stroe: „Modificarea apartamentelor”

II.2. Seminarul 3:

- discuţii pe baza observaţiilor în urma vizitelor pe teren.

II.3. Seminarul 4:

- echipele vor prezenta imobilele analizate în comparaţie cu exemplele internaţionale.

III. Ansamblul urban

III.1. Seminarul 5: ansambluri de mici dimensiuni, fundături, cvartale, experienţa orașului grădină în București, ansambluri contemporane.

- vor fi privite diverse „vecinătăţi imediate”, urmărind idei înrudite de asamblare la nivel urban.

- vor fi propuse spre investigare acelorași echipe o serie de ansambluri de mici dimensiuni din București.

- texte:

Irina Calotă – „Chestiunea locuinţelor în urbanismul românesc interbelic. Perspectiva lui Cincinat Sfinţescu”

Ana Maria Zahariade: „De la înfundătură la intrare” (prezentarea expoziţie)

Vladimir Vinea: „Ansamblurile de locuinţe colective noi din București”

Ioana Popescu: „Un cartier bucureștean, din perspectiva home ethnology”

Juliana Maxim: „Mass housing and collective experience: on the notion of microraion in Romania in the 1950s and 1960s”

III.2. Seminarul 6:

- discuţii asupra observaţiilor în urma vizitelor pe teren.

III.3. Seminarul 7:

- echipele vor prezenta ansamblurile analizate în comparaţie cu exemplele internaţionale.

În cele ce urmează vă propunem o serie de criterii de urmărit în analiză, care însă pot fi amendate de propuneri personale:

A: Criterii tipo-morfologice:

2

parcelar, caracteristici dimensionale și formale ale construcţiilor, raportul dintre volumele construite, tipuri de imobile (case, tronsoane sau blocuri tip)

tipuri de spaţii libere (curţi, străzi, pieţe...), plantaţii perioada de constituire (a parcelarului, a zonei și perioada de construire a clădirilor) identificarea de tipuri de gradaţie public-privat (accesul la locuinţă, praguri, spaţii

intermediare)

B: Criterii de utilizare și funcţionare:

dotări de folosinţă cotidiană și la nivel urban (abandonate sau în funcţiune), mixitate (alte funcţiuni sau schimbări ale destinaţiei iniţiale a spaţiilor de locuit în magazine, cabinete etc. deschise în apartamente și case) și influenţa zonelor înconjurătoare

utilizarea spaţiilor libere (spaţiile definite/redefinite/nedefinite, însușite și temporalitatea lor)

felul în care au fost modificate interiorul locuinţelor, spaţiile comune; extinderi și supraetajări

vernacularul local: îmbunătăţirea construcţiilor existente (termoizolări independente, închideri de balcoane) și intervenţii independente (construcţii și amenajări).

C: Criterii de densitate:

POT, CUT, procent spaţii plantate regim de înălţime, consecinţe asupra locuirii (umbrire reciprocă, condiţii de mediu…) număr de apartamente/locuitori la hectar, număr de apartamente într-o construcţie,

număr de locuitori într-o locuinţă

o evaluare a densităţii dată de alte elemente decât cele construite (stâlpi, tomberoane, mașini, posturi de transformare ...), și o sondare a densităţii percepute (în ce măsură zona pare aglomerată, sufocată, pustie, părăsită etc.)

D: Criterii socio-antropologice:

identificarea unor grupuri socio-demografice dominante (vârstă, nivel mediu de venit…) și stabilitatea socială (câte generaţii au rămas locuitori ai zonei)

caracterul zonei, atmosfera (o impresie personală definită) percepţia urbană: margini, repere, limite

practici locale legate de anumite spaţii (activităţi individuale, colective sau comunitare în spaţiul public – posibil în legătură cu spaţiul privat al locuinţei, cu anumite amenajări sau cu funcţiuni importante în zonă) și o sondare a modului în care oamenii consideră ca aparţin unui anume cartier.

Pentru ca exerciţiul să contribuie la constituirea unei experienţe mai largi a explorărilor urbane, discuţiile la fiecare seminar se vor desfășura în prezenţa ansamblului grupei.

Criterii de notare individuală:

Calitatea și coerenţa analizelor realizate în seminarele 3 și 7;

Participarea activă la dezbaterile din cadrul seminarului.

Media finală a seminarului va fi formată din două note acordate prezentărilor în pondere egală.

Bibliografie selectivă:

DERER Peter, Locuirea urbană, Ed. Tehnică, București, 1985

3

DROGEANU Paul, „Cartierul, vedetă a etnologiei urbane. Istoria unei teme și a unei crize” în Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor "Constantin Brăiloiu", vol. 19, 2008, pp. 89-99 (*)

HARHOIU Dana, Bucureşti, un oraş între orient şi occident, Editura Simetria & Arcub, 1997

MAJURU Adrian, Bucureştii mahalalelor sau periferia ca mod de existență, Ed. Compania, București, 2003

NICOLAU Irina, POPESCU Ioana, O strada oarecare din Bucureşti, Ed. Nemira, București, 1999 (*)

PANERAI Philippe, CASTEX Jean, DEPAULE Jean-Charles, Formes urbaines - De l'ilôt à la bare Ed. Parenthèses, Paris, 1997 (*)

PANERAI Philippe, DEPAULE Jean-Charles, DEMORGNON Marcelle, Analyse urbaine, Ed. Parenthèses, Paris, 2005

ZAHARIADE Ana Maria, Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989, Ed. Simetria, București, 2011

(*) – cartea sau articolul vă vor fi furnizate în format digital (integral sau extrase)

4

ORA GRUPA, SALA ȘI ÎNDRUMĂTORUL

10.30 21A G1

lect. dr. arh. Toader POPESCU

10.30 22A G2

asist. dr. arh. Monica SEBESTYEN

10.30 23A G3

conf. dr. arh. Celia GHYKA

12.30 24A G1

lect. dr. arh. Toader POPESCU

14.30 25A G5

asist. dr. arh. Ilinca CONSTANTINESCU

10.30 26A G6

asist. dr. arh. Miruna STROE

10.30 21B G4

lect. dr. arh. Radu PONTA

10.30 22B G5

asist. dr. arh. Ilinca CONSTANTINESCU

12.30 23B G3

conf. dr. arh. Celia GHYKA

12.30 24B G2

asist. dr. arh. Monica SEBESTYEN

12.30 25B G6

asist. dr. arh. Miruna STROE

12.30 26B G4

lect. dr. arh. Radu PONTA

Se va anunţa RESTANȚIERI

lect. dr. arh. Radu PONTA și asist. dr. arh. Monica SEBESTYEN

* Orarul este supus modificărilor legate de cursurile opţionale.

RESTANȚIERI: Sunteţi rugaţi să vă înscrieţi la Departamentul ITACP până la data de 10 martie, iar miercuri, 11 martie 2015, ora 16.30 este programată prima întâlnire de seminar. Pentru comunicare, vă rugăm să intraţi pe grupul alo_rest@yahoogroups.com.

5