A

AABANDON psih. Renun]are la lupt\ sau la ac]iunea `ntreprins\ ca urmare a con[tientiz\rii discrepan]ei dintre capacitatea fizic\ sau psihic\ proprie [i dificult\]ile solicit\rilor adversarilor sau ale condi]iilor `ntrecerii. Din punct de vedere psihologic, se poate interpreta ca un mecanism de ap\rare a eului, continuarea activit\]ii putnd avea repercusiuni asupra s\n\t\]ii sau asupra p\str\rii imaginii de sine. ~ poate fi cerut de antrenor, de arbitru sau de medic [i se `nregistreaz\ `n fi[a de concurs. ABATERE gen. ~nc\lcare sau nerealizare a prevederilor regulamentului de concurs, concretizat\ `n devierea loviturii glon]ului de la punctul ochit pe ]int\ (tir), `n omisiunea unor por]iuni de traseu (schi, ciclism), `n inexactitatea efectu\rii procedeelor tehnice, cu consecin]e uneori defavorabile adversarului (jocuri sportive). Este sanc]ionat\ `n general de c\tre arbitrii, judec\torii de concurs [i comisiile disciplinare, conform prevederilor specifice fiec\rui sport (repetarea procedeului, a loviturii, pierderea unui punct, schimbarea serviciului, pierderea jocului, rejucarea lui etc.). ~ lateral\ (V. tir). ABILITATE MOTRIC| psih. Capacitate a individului de a executa cu u[urin]\, precizie, coordonare [i `n mod adecvat condi]iilor, o anumit\ mi[care. Este folosit\ `n mai multe accep]iuni: pentru a desemna priceperea motric\ (v. pricepere motric\); pentru a desemna aptitudinea motric\ (v. aptitudine motric\); pentru a desemna `ndemnarea. Sensul propriu este acela de pricepere [i are la baz\ coordonarea complex\ neuromuscular\ [i func]iile perceptiv-motorii, al\turi de factorii psiho-fiziologici `nn\scu]i, fiind condi]ionat\ de exersarea `n situa]ii variate. Este una din premisele de baz\ ale activit\]ilor corporale [i sportive. ABORDAJ s.n. Ciocnire `ntre dou\ ambarca]iuni, nave sau vase, fapt care constituie, `n competi]ii, motiv de penalizare a ambarca]iunii care a provocat-o.

ABORDARE c\l. Mod `n care cuplul cal-c\l\re] `ntmpin\ obstacolul `nainte de a-l s\ri (direct, cu ezitare, cu inten]ia de a-l refuza).

ABDUC}IE m.b. Mi[care sau pozi]ie `n care un segment se afl\ sau se deplaseaz\ `n afara axei longitudinale a corpului sau a segmentului (de ex.: dep\rtarea bra]ului de trunchi). Ant.: adduc]ie.

ABOT c\l. Piedic\, compus\ din dou\ garnituri unite printr-un lan] lung de cca 40 cm, care se aplic\ pe gambele anterioare ale calului pentru a-i limita mi[c\rile, `n vederea dresajului, a corect\rii [i a perfec]ion\rii unor variante de s\ritur\, de alergare etc.

21

A

absen]\ ACCEPTARE c\l. Admitere a dificult\]ilor stabilite pentru un cal de c\tre cel ce profit\ de handicap [i publicate `n programul cursei; neacceptarea presupune refuzul de a angaja calul `n curs\ [i pierderea ei prin forfet.

ABSEN}| man. Neparticipare fizic\ la activitatea programat\ sau planificat\. ~n cazul concursurilor oficiale, ~ se sanc]ioneaz\, dup\ reguli prestabilite (forfet, amenzi, elimin\ri [i alte sanc]iuni).

ABSOLUT tir Rezultat sau record maxim (600 de puncte din 600 posibile).

ABSORB|R tir Pies\ de construc]ie special\ pentru atenuarea for]ei de recul a unei arme `n momentul tragerii unui foc.

ABSORB}IE schi Mi[care de atenuare, de preluare, de reducere a [ocurilor provocate de denivel\rile prtiei, realizat\ prin `ndoirea sau prin tragerea genunchilor sub corp `n timpul coborrii.

ACCEPTOR AL AC}IUNII p.f. Segment final al sistemului de proiectare, de conducere-efectuare [i de rezolvare a unei sarcini motorii. Simultan cu imagineaproiect a mi[c\rii se formeaz\ `n creier un tablou al rezultatului a[teptat. Cnd ac]iunea este conform\ cu acest tablou, se confirm\ corectitudinea ac]iunii (feedback pozitiv). ~n cazul gre[elilor sau al e[ecurilor (feedback negativ), se reproiecteaz\ ac]iunea, circuitul continund pn\ la realizarea `n ~, a ceea ce Anohin a numit aferenta]ie de sanc]ionare.

ACCELERA}IE I. b.m. Cre[tere a vitezei unui corp `n mi[care `ntr-o unitate de timp. ~ pe care o cap\t\ o mas\ (un corp) este direct propor]ional\ cu for]a care ac]ioneaz\ asupra ei. Cnd viteza cre[te, cu cantit\]i egale `n timpuri egale, mi[carea este uniform accelerat\ (de ex.: alergarea accelerat\). Vitezele cresc cu cantit\]i inegale `n timpuri [i spa]ii inegale, datorit\ complexit\]ii mi[c\rilor corpului omenesc care sunt efectuate `n specificul actelor [i al ac]iunilor motrice cu caracter tehnico-tactic (deplas\ri ale `ntregului corp, mi[c\ri ale unor segmente ale sale, arunc\ri cu diferite obiecte, lovire a mingii cu piciorul sau cu mna etc.) [i structurate fie pe tipuri [i mi[c\ri rectilinii, fie pe mi[c\ri circulare sau pe combina]ii dintre acestea, ~ mi[c\rilor cap\t\ un caracter neuniform, variabil, adeseori alternnd cu decelera]ii (reduceri ale vitezei). II. tir Procedeu de mi[care `n urm\rirea ]intei mobile.

ACCESORII gen. Varietate de piese, de obiecte [i de aparate indispensabile efectu\rii preg\tirii [i particip\rii sportivilor la diferite concursuri: tir stativ; hochei pe ghea]\ cros\, talp\; schi leg\turi, bastoane; gimnastic\ trambulin\, covor etc.

ACCENT gim., p.a. Mi[care scurt\ produs\ de `ncordarea brusc\ a mu[chilor p\r]ilor periferice ale corpului, cu scopul de a marca (sublinia) `nceputul sau un moment al exerci]iului `n gimnastic\.

ACCIDENT SPORTIV m.b. ~ntmplare neprev\zut\ care survine brusc `n timpul practic\rii sportului [i produce tulbur\ri (alter\ri func]ionale) sau leziuni (alter\ri morfologice, structurale) `n corpul omenesc. Aspectele caracteristice principale ale ~ sunt: gravitatea, frecven]a [i consecin]ele. Gravitatea se stabile[te pe baza amplorii interven]iei medicale (internarea `n spital) [i a timpului de `ntrerupere a activit\]ii sportive: ~ u[or, cnd tratamentul se face ambulatoriu [i activitatea sportiv\ poate fi continuat\; ~ mediu, dac\ se recomand\ temporar practicarea sportului, dar nu se impune internarea `n spital; ~ grav, cazurile care necesit\ internarea `n spital. Frecven]a se studiaz\ prin num\rul total al accidentelor survenite `n activitatea sportiv\ `ntr-o anumit\ perioad\ de timp (frecven]\ absolut\) [i prin calcularea procentului de sportivi care se accidenteaz\ din num\rul practican]ilor sportului (frecven]\ relativ\). Frecven]a absolut\ a ~ pune `n

22

acord de frontier\ eviden]\ amploarea fenomenului [i locul lui `n ansamblul preocup\rilor [i al m\surilor necesare ocrotirii s\n\t\]ii publice. Frecven]a relativ\ a ~ exprim\ gradul de periculozitate a activit\]ii sportive, `n general, [i a diferitelor ramuri sportive, `n particular. Frecven]a absolut\ a ~ reprezint\ o component\ important\ a morbidit\]ii la adolescen]i [i tineri. Ea are tendin]e de cre[tere datorit\ `nmul]irii practican]ilor sportului. Frecven]a relativ\ a ~ se cifreaz\ la cteva procente din num\rul total al sportivilor, este dependent\ de caracteristicile fiec\rei ramuri sportive [i datorit\ intensific\rii m\surilor administrativ-organizatorice a r\mas constant\ sau are o tendin]\ de cre[tere mai mic\ dect frecven]a absolut\. Consecin]ele ~ se reflect\ asupra st\rii de s\n\tate (complica]ii, sechele), asupra activit\]ii sportive (`ntreruperea preg\tirii, neparticiparea la competi]ii) [i asupra aspectelor sociale (tulburarea procesului de formare profesional\ [i a activit\]ii productive, responsabilitatea juridic\ a celor vinova]i pentru ac]iuni premeditate sau neluarea m\surilor preventive prev\zute `n actele normative). Chiar [i ~ u[oare din punctul de vedere al st\rii de s\n\tate pot avea consecin]e grave asupra activit\]ii sportive, dac\ sunt localizate la segmentele corporale necesare efectu\rii mi[c\rilor specifice unei anumite ramuri sportive.

A

dup\ perioade de solicitare intens\ (climatul subalpin) [i ca stimulare general\ (climatul marin).

ACOMODARE m.b. Modificare a reac]iei organismului la un anumit excitant, `n cazul cnd acesta ac]ioneaz\ timp `ndelungat sau se repet\ frecvent f\r\ s\-[i schimbe caracteristicile. ~ se observ\ cu u[urin]\ `n cazul analizatorilor (de ex.: senza]iile olfactive [i auditive, ini]ial nepl\cute, se atenueaz\ prin r\mnerea mai mult\ vreme `n mediul respectiv, cea gustativ\ se diminueaz\ prin p\strarea prelungit\ `n cavitatea bucal\ a unui aliment). ~ `mbrac\ o form\ particular\ `n antrenamentul sportiv. Datorit\ proceselor de ~, reac]ia la excitantul efort devine din ce `n ce mai slab\ pe m\sur\ ce acesta se repet\ f\r\ s\-[i schimbe caracteristicile (`n special intensitatea). Pentru evitarea plafon\rii [i ob]inerea `n continuare a perfec]ion\rilor necesare cre[terii poten]ialului fizic, se recomand\ ca, dup\ anumite etape, s\ se modifice brusc caracteristicile efortului din lec]iile de antrenament. ~n teoria antrenamentului sportiv, aceast\ recomandare este formulat\ ca principiul cre[terii `n trepte a efortului. Sin.: obi[nuin]\.

ACLIMATIZARE m.b. Complex de modific\ri prin care organismul reac]ioneaz\ la schimbarea fenomenelor meteorologice (temperatur\, presiune atmosferic\, vnt, precipita]ii) `n vederea adapt\rii la aceste schimb\ri. Schimbarea brusc\ a acestor fenomene determin\ deregl\ri ale func]iilor organismului, constituind o piedic\ pentru ob]inerea performan]ei sportive. ~n scop preventiv, se recomand\: s\ se m\reasc\ prin c\lire posibilitatea organismului de a suporta factorii meteorologici nefavorabili; s\ se studieze condi]iile meteorologice [i de microclimat `n care se vor desf\[ura competi]iile [i s\ se efectueze antrenamentele `n condi]ii ct mai asem\n\toare cu acestea. ~n activitatea sportiv\ de performan]\, procesele de aclimatizare sunt utilizate ca factori favorabili pentru cre[terea capacit\]ii de efort aerob (climatul alpin), ca refacere

ACOMPANIAMENT MUZICAL gim., p.a. Fraz\ (fond) muzical(\) ce `nso]e[te execu]ia suitei mi[c\rilor sportivului, imprimndu-i o anumit\ ritmicitate, armonie, expresivitate [i m\rindu-i puterea de sugestie, starea emo]ional\. ~ este o pies\ clasic\ ori modern\ sau creat\ special `n concordan]\ cu temperamentul sportivului, cu tematica [i cu structura exerci]iilor (de ex.: sol fetegimnastic\ artistic\, gimnastic\ ritmic\, gimnastic\ acrobatic\ [i gimnastic\ aerobic\).

ACORD DE FRONTIER| auto. ~n]elegere realizat\ de dou\ asocia]ii sportive na]ionale a dou\ ]\ri cu grani]\ comun\, cnd exist\ condi]ii geografice specifice sau din motive de distribu]ie a popula]iei. Acestea pot face o cerere `n octombrie la Conferin]a Federa]iei Interna]ional\ de Automobilism (FIA) pentru atribuirea

23

A

acostare urm\toarele probe: perechi (feminin, masculin [i mixt), de grup: `n 3 (feminin) sau `n 4 (masculin).

unui acord de frontier\ celor dou\ asocia]ii, pentru anul urm\tor. Dup\ studierea cazului de c\tre Comitetul Executiv, acesta `l va recomanda spre ratificare Conferin]ei Plenare. Cererea trebuie f\cut\ `n fiecare an, acordul fiind valabil un an. Un acord semnat d\ dreptul fiec\rui pilot licen]iat al uneia dintre cele dou\ asocia]ii sportive na]ionale semnatare s\ participe la concursurile organizate pe teritoriul celeilalte asocia]ii, f\r\ licen]\ interna]ional\ [i f\r\ ca acest concurs s\ figureze `n Calendarul Sportiv Interna]ional (concursurile `ntre trei asocia]ii sportive na]ionale vor fi interzise).

ACRO{ARE I. fb. Ac]iune regulamentar\ `ntreprins\ de un juc\tor, situat lateral fa]\ de adversar, prin care se `ncearc\ deposedarea sau `mpiedicarea folosirii balonului `ntr-o ac]iune sau `ntr-o direc]ie dezavantajoas\ lui [i, implicit, echipei sale. II. box }inere a adversarului, ag\]are de el. III. schi Ag\]are a unui fanion.

ACOSTARE s.n. Ac]iune de apropiere a bordului unei ambarca]iuni de alt\ ambarca]iune, de ponton, de chei, de geamandur\.

ACROBAT gim. Gimnast care execut\ cu m\iestrie diferite exerci]ii complexe de rostogoliri, r\sturn\ri, rot\ri [i salturi (`nainte, `napoi, duble etc.) `n planuri [i de la `n\l]imi diferite, pe suprafe]e de sprijin `n general limitate.

ACROBATIC| gim. Ansamblu al elementelor tehnice, dinamice, cu diferite grade de dificultate, care solicit\ coordonare, echilibru, precizie, eficien]\, orientare `n spa]iu, dexteritate, curaj [i care sunt integrate `n compozi]iile exerci]iilor din gimnastica artistic\, patinaj artistic, s\rituri `n ap\ etc., precum [i `n programele [colare de educa]ie fizic\. Introducerea acesteia `n ]ara noastr\ a fost f\cut\ `n a doua jum\tate a sec. al XIX-lea de Gh. Moceanu, care a gr\bit `nfiin]area primelor [coli romne[ti de gimnastic\. Elementele de ~ reprezint\ [i obiectul activit\]ii arti[tilor de circ, ele constituind mijloace de exprimare artistic\. Elementele acrobatice sunt sistematizate `n statice [i dinamice. Cele statice se grupeaz\ `n pozi]ii de echilibru, de men]inere [i de mobilitate. Grupa exerci]iilor dinamice cuprinde rostogoliri, r\sturn\ri, salturi `n axe diferite, exerci]ii de balans `n perechi [i `n grup. Concursurile de acrobatic\ se desf\[oar\ la

ACT MOTRIC m.b. Mi[care simpl\ executat\ `n mod reflex, automat sau voluntar, `n situa]ii pentru a c\ror rezolvare este necesar\ interven]ia aparatului locomotor. ~ reflex Mi[care care are la baz\ reflexe `nn\scute [i reprezint\, de regul\, o reac]ie rapid\ de ap\rare fa]\ de un excitant nociv. Mi[carea este involuntar\ [i se efectueaz\ sub comanda neuronilor motori medulari. ~ automat Parte component\ a deprinderilor motrice. Baza lui fiziologic\ o constituie reflexele condi]ionate bine consolidate prin repetarea `ndelungat\ a mi[c\rilor. Se efectueaz\ sub comanda centrilor motori corticali care nu se g\sesc `n stare de excita]ie optim\ [i `n consecin]\ ~ automat nu se execut\ `n mod con[tient. ~ voluntar Mi[care con[tient\ comandat\ de centrii motori corticali afla]i `n stare de excita]ie optim\. Se execut\ conform modelului motric elaborat `n ace[ti centri, pe baza analizei [i sintezei complexului de informa]ii primite de la analizatori (`n special analizatorul motor [i cel vizual).

ACT REFLEX m.b. Reac]ie fiziologic\ elementar\, `nn\scut\, determinat\ de excitan]i proveni]i din mediul intern sau extern. ~ reprezint\ func]ia structurii anatomice denumit\ arc reflex. ~ st\ la baza celor mai multe manifest\ri motrice [i vegetative ale organismului uman. Dac\ excita]ia care determin\ un ~ este precedat\ de o excita]ie care `n mod normal nu produce ~ respectiv [i aceast\ asociere se repet\ de multe ori `n acelea[i condi]ii, se constat\ c\ ~ se va declan[a la ac]iunea excita]iei ini]ial indiferente. ~n acest mod, ia na[tere un nou tip de reflexe, cele dobndite, denumite reflexe condi]ionate, care au un rol foarte important `n via]a de

24

activitate toate zilele, `n educa]ia fizic\ [i `n activitatea sportiv\. ~n limbajul curent, se utilizeaz\ gre[it termenul ~ pentru a denumi actele motrice efectuate rapid [i f\r\ comand\ voluntar\ de un sportiv. ~n realitate, aceste reflexe sunt acte motrice automatizate (v. act motric).

A

ACTIVARE psih. Proces de stimulare a poten]ialului de lucru al sportivului, de cre[tere a capacit\]ii psihice, `ndeosebi prin mijloace psihologice: motiva]ie, sugestie, `ndemn, convingere, ordin. Printr-un proces judicios de preg\tire psihic\, ~ poate deveni deprindere, declan[ndu-se condi]ionat, `n urma ac]ion\rii proceselor de reglare psihic\. ~ se manifest\ `n nivelurile ridicate de aten]ie [i orientare, vigilen]\, percep]ie, luciditate a gndirii, dispunere, efort voluntar. Unele efecte de ~ se ob]in [i prin utilizarea produselor psihofarmaceutice, majoritatea lor fiind `ns\ substan]e dopante [i interzise prin regulamentele de concurs din medica]ia sportiv\, din ra]iuni de s\n\tate [i de etic\.

ACTIVITATE I. gen. Form\ fundamental\ de existen]\ [i interac]iune a omului cu mediul `nconjur\tor. ~ presupune desf\[urarea deliberat\ a unui ansamblu de acte, ac]iuni [i opera]ii motorii, intelectuale [i morale `n scopul realiz\rii unui obiectiv, a satisfacerii unor trebuin]e sau aspira]ii. Coordonatele definitorii ale ~ sunt: motiva]ia, scopul [i mijloacele ale c\ror interrela]ii determin\ gradul de eficien]\ a acesteia. Se manifest\ `n forme variate, fizice, psihomotorii, intelectuale [i morale, `n mod independent [i `n cadrul asociativ, `n timp variabil ca durat\. Sunt eviden]iate unele tipuri de activitate care sunt specifice fiin]ei umane: jocul, `nv\]area, munca etc. Printre ~ specifice educa]iei fizice [i sportului sunt: ~ formativ\, ludic\, competi]ional\, recreativ\. ~ competi]ional\ Form\ esen]ial\ de finalizare [i de evaluare a activit\]ii sportive, subordonat\ preg\tirii [i, totodat\, integrnd-o, care se desf\[oar\ la ramurile [i probele sistemului competi]ional, pe baza unui program [i a unui calendar sportiv intern [i interna]ional, `n scopul complet\rii procesului de preg\tire, al dinamiz\rii lui, al atingerii unui obiectiv de performan]\, al satisfacerii unor trebuin]e de divertisment, cunoa[tere etc. ~n structura unui ciclu anual, ~ poate deveni dominant\,

implicnd, mai mult ca oricnd, o valorificare [i o confirmare a preg\tirii efectuate pn\ atunci. ~ se desf\[oar\ conform regulilor [i regulamentelor fiec\rei ramuri, ale fiec\rei competi]ii, a unor instruc]iuni elaborate special de c\tre un departament, o federa]ie etc. Ea are la baz\ ideea educativ\, amatorismul, fair play-ul. (V. competi]ie). ~ corporal\ Sintagm\ folosit\ pentru a desemna activitatea motorie a omului. Reprezint\ un tip fundamental de activitate uman\ orientat\ spre dezvoltarea [i perfec]ionarea fizic\ a individului sub raport somatic [i func]ional, cu efecte simultane de contribu]ie la formarea personalit\]ii lui. ~ are forme diferite de manifestare: ludice, agonistice, gimnice, sportive recreative. Sin.: activitate de educa]ie fizic\ [i sport. ~ recreativ\ Form\ de activitate uman\ component\ a timpului liber (loisir). Presupune folosirea acelor acte [i ac]iuni preponderent motorii care pot exercita efecte de ordin recreativ, deconectant, de relaxare, destindere [i divertisment. ~ trebuie s\ se desf\[oare pe ct posibil prin forme de practicare a exerci]iilor fizice `n natur\, `n aer liber, `n scopul amplific\rii efectelor cu ajutorul factorilor naturali (ap\, aer, soare). Sunt recomandate diferite forme de turism, plimb\ri pe distan]e lungi, excursii, drume]ii, cicloturism, turism montan, jocuri, `not, schi, s\niu[ etc. ~ sportiv\ Component\ de baz\ a activit\]ii umane, accesibil\ tuturor vrstelor [i sexelor, ce const\ dintr-un ansamblu de mijloace [i metode specifice educa]iei fizice [i sportului, care contribuie la dezvoltarea mai accentuat\ a unor calit\]i, deprinderi [i priceperi, la dobndirea unui `nalt nivel de preg\tire fizic\ multilateral\, la `nt\rirea [i men]inerea s\n\t\]ii, la cre[terea armonioas\ a individului, la ob]inerea unor rezultate sportive. ~ este un fenomen social care a ap\rut o dat\ cu societatea [i se dezvolt\ `n conformitate cu legile dezvolt\rii sociale. Formele de organizare ale ~ sunt expresia particularit\]ilor sistemului de educa]ie fizic\, la un moment dat, al unei ]\ri. ~ se realizeaz\ individual sau `n grup, `n familie sau `n cadrul unor institu]ii [i organiza]ii specializate sau nu `n acest domeniu. Aria de dezvoltare a acestui fenomen, for]a lui organizatoric\ [i educativ\ depind `n mare m\sur\ de participarea statului [i a principalelor for]e sociale la crearea [i func]ionarea lui. ~ are o importan]\ din ce `n ce mai mare pentru individ [i pentru societate, dat fiind rolul ei `n asigurarea unor valori necesare fiec\rei

25

A

activizare celor 15', arbitrul `ntrerupe jocul, serviciul fiind executat alternativ de fiecare juc\tor pn\ la finalul setului respectiv, adic\ pn\ la realizarea celor minim 21 de puncte pentru `nving\tor, `ns\ la o diferen]\ de cel pu]in 2 puncte fa]\ de juc\torul `nvins. Fiecare punct `n aceast\ perioad\ de ~ se atribuie astfel: dac\ primitorul nu reu[e[te 12 retururi regulamentare, punctul se atribuie juc\torului care a servit; dac\ reu[e[te [i cel de-al XII-lea retur, jocul pentru punctul respectiv se `ntrerupe, punctul atribuindu-se primitorului, deoarece a executat valabil [i cel de-al XII-lea retur. Regula ~ a fost introdus\ `n vederea stimul\rii jocului bazat pe atac, a dinamiz\rii [i a cre[terii spectaculozit\]ii lui [i, respectiv, a limit\rii jocului de ap\rare, bazat pe ]\c\neal\. II. [ah Timp acordat ambilor juc\tori pn\ la terminarea partidei, dup\ consumarea num\rului de mut\ri [i timpul solicitat pentru partid\ (de ex.: dup\ 40 de mut\ri [i 4 h de joc se mai acord\ cte 30' pentru fiecare juc\tor pn\ la terminarea partidei).

genera]ii. ~ se sub`mparte `n dou\ grupe: ~ pentru to]i (~ de mas\) `n care se urm\re[te angrenarea maselor `n practicarea educa]iei fizice [i a sporturilor (v. activitate fizic\); de performan]\, `n care rezultatul [i recordul ocup\ locul dominant, preg\tirea `ndelungat\, sistematic\ [i [tiin]ific\ desf\[urndu-se pentru a sluji acestui scop. II. t. ~ fizic\ Tip de activitate uman\ caracterizat\ `n general prin mi[c\ri con[tiente, motivate, efectuate `n scopuri diferite fie `n activitatea profesional\, fie `n sport, `n turism, `n recrea]ie (ca parte component\ important\ a timpului liber). ~ ludic\ Tip de activitate psihomotorie desf\[urat\ `ndeosebi `n perioada copil\riei, sub form\ de joc dinamic (structurat de reguli elementare), caracterizat\ prin manifestare liber\, spontaneitate, voio[ie, imagina]ie, prin provocare de pl\cere, satisfac]ie participantului. ~ motric\ Ansamblu de ac]iuni motorii `ncadrate `ntr-un sistem de idei, reguli [i forme de organizare, `n vederea ob]inerii unui efect complex de adaptare a organismului la efort, de perfec]ionare a dinamicii acestuia [i de ob]inere a unui rezultat, a unui efect de ordin formativ, competi]ional, compensator, terapeutic, recreativ, rela]ional. ~ se `ncadreaz\, `n general, `ntr-un concept privind organizarea, con]inutul [i finalitatea educa]iei fizice [i sportului. ~ este folosit\ [i ca expresie care concretizeaz\ numai acele exerci]ii fizice care se g\sesc `ntro anumit\ interrela]ie sau structur\ [i care se aplic\ dup\ anumite reguli [i cu un anumit scop. III. m.b. ~ igienico-sanitar\ Ansamblu de norme [i ac]iuni elaborate [i `ndeplinite de cadre [i institu]ii autorizate, prin care se urm\re[te ocrotirea s\n\t\]ii celor angrena]i `n procesul de educa]ie fizic\ [i activitatea sportiv\. ~ se refer\ att la persoanele care practic\ diferite forme de exerci]ii fizice, ct [i la condi]iile de mediu `n care se desf\[oar\ acestea (baze, instala]ii, aparate [i echipamente utilizate). ~ este `ndrumat\ [i controlat\ `n conformitate cu normele fixate de organele specializate ale Ministerului S\n\t\]ii [i al Familiei (MSF), ale Ministerului Tineretului [i Sportului (MTS) [i ale COR.

ACTIVIZARE I. t.m. Regul\ special\, introdus\ pentru finalurile seturilor care nu se termin\ `n 15', a c\rei aplicare const\ `n urm\toarele: dup\ scurgerea

AC}IUNE I. gen. Fapt de comportament prin care individul r\spunde printr-un act sau un ansamblu de acte voluntare, la stimul\ri externe (ori interne) sau pe care `l realizeaz\ `n mod inten]ionat pentru rezolvarea unei sarcini, atingerea unui scop, ob]inerea unei performan]e. II. m.b. ~ motric\ Structur\ unitar\ de acte motrice destinat\ rezolv\rii unor sarcini concrete ale activit\]i motrice. ~ se execut\ conform modelului elaborat `n aria motorie a scoar]ei cerebrale pe baza analizei [i sintezei informa]iilor primite de la analizatori (`n special vizual [i chinestezic). Controlul con[tient al ~ este cu att mai necesar, cu ct aceasta a fost `ntreprins\ de mai pu]ine ori. Prin repet\ri multiple ~ devine deprindere motorie, astfel c\ actele motorii care o compun se execut\ automat. ~n acest stadiu, controlul con[tient este necesar la `nceputul [i sfr[itul ~, precum [i la supravegherea global\ a modului ei de execu]ie, pentru a se corecta eventualele neconcordan]e cu modelul cortical. III. lp., box, j.s. Procedeu tehnicotactic sau combina]ie de procedee de atac. IV. scr. ~ conven]ional\ Ac]iune bazat\ pe viteza reac]iilor motrice simple, cu fixarea dinainte a unor detalii ca: linia `n care urmeaz\ s\ se efectueze atacul, direc]ia

26

acvaplan ac]iunii pe lam\ sau a fentelor, num\rul lor, traseul armei `n ac]iunile defensive. ~ defensiv\ Totalitate a mi[c\rilor tehnico-tactice executate cu scopul de a `ndep\rta sau a evita lovitura adversarului. ~ ofensiv\ Totalitate a mi[c\rilor tehnico-tactice executate cu scopul de a lovi adversarul. ~ simpl\ Ac]iune tehnicotactic\ executat\ `ntr-un singur timp de scrim\. ~ compus\ Ac]iune tehnico-tactic\ executat\ `n mai mul]i timpi de scrim\. ~ cu alegere Ac]iune bazat\ pe manifestarea reac]iilor disjunctive complexe, formate din dou\ sau mai multe variante de ap\rare, de atac sau din fazele lor finale ~ cu comutare Ac]iune bazat\ pe manifestarea reac]iilor diferen]iale, executat\ f\r\ pauz\ `n timpul unei faze de arme dup\ `nceperea altei ac]iuni. ~ preg\titoare Mi[care prealabil\ executat\ `naintea propriului atac cu scopul de a deruta adversarul asupra realelor inten]ii, de a-i deplasa lama sau de a-l atrage `ntr-o linie `n care nu este preg\tit s\ ac]ioneze. ~ pe lam\ (fier) Ac]iune preg\titoare cu propria lam\ pe lama adversarului cu scopul de a o `ndep\rta sau a o re]ine att ct este necesar pentru a lansa ac]iunea ofensiv\. V. c\l. Form\ exterioar\ a alurei calului `n mi[care (diferit\ de aspectul s\u `n repaus), care variaz\ `n func]ie de construc]ia, vrsta [i caracterul animalului. ~ calului poate fi greoaie, lejer\, elevat\, vioaie, bun\, `n general, sau `n sensul opus acestor calit\]i, ea constituind o distinc]ie principal\ [i un indiciu `n selec]ie, dar nu un criteriu sigur [i singular pentru aprecierea calului de sport `n genere. O caden]\ [i un trap elevat (steppe), care dau calului de trap o extrem\ elegan]\, reprezint\ un defect de ~ pentru un trotteur de pild\, `n schimb capacitatea de vitez\ presupune o ~ bun\, necesar\ calului de curse. VI. rg. ~ inten]ionat\ Trimitere cu inten]ie frauduloas\ a balonului (cu mna) `n margine (spre a-l scoate din joc) sau `nainte [i constituie o infrac]iune fa]\ de spiritul jocului, ce se sanc]ioneaz\ cu o lovitur\ de pedeaps\. De asemenea, a juca inten]ionat balonul sau a interveni `n orice alt fel din pozi]ie de afar\ din joc reprezint\ tot o astfel de gre[eal\, agravat\ [i prin periculozitatea sa. ~n general, latura inten]ional\ a oric\rei `nc\lc\ri de regulament sau gre[eli constituie `n rugby prin aplicarea regulamentului acestui joc baza de determinare a caracterului nesportiv [i, ca atare, a gradului pedepsei.

A

ACURATE}E A MI{C|RII gen. Caracteristic\ a mi[c\rii, dar [i atribut al sportivului de performan]\ [i `ndeosebi de `nalt\ performan]\, prin care se apreciaz\ eficien]a execu]iei procedeelor tehnice, exactitatea, elegan]a, corectitudinea din punct de vedere biomecanic fa]\ de execu]ia model [i expresivitatea ob]inute ca urmare a unui num\r mare de `ncerc\ri repetate pentru `nl\turarea erorilor, a mi[c\rilor inutile [i implicit realizarea performan]ei scontate. ~ poate fi testat\ [i `mbun\t\]it\ cu ajutorul mai multor metode, fiind esen]ial\ pentru marea performan]\.

ACVABEL| nat. ~not `n grup cu mi[c\ri sincronizate.

ACVAPLAN pl. Plut\ dintr-o plac\ din lemn, de form\ dreptunghiular\, cu laturile de 1,50/0,80 m (sau mai mari cu c]iva centimetri), prev\zut\ cu leg\turi elastice pentru fixarea piciorului [i cu un dispozitiv de remorcare, printr-un cablu, la o ambarca]iune cu motor, care se deplaseaz\ cu o vitez\ de peste 15 km/h. Capacitatea de plutire a ~ cu un om pe suprafa]a sa rezult\ din for]a dezvoltat\ de cablul `ntins [i m\rimea ei [i depinde de viteza ambarca]iunii [i de unghiul de `nclinare a plan[ei fa]\ de suprafa]a apei. Cablul lung de 15-30 m trebuie s\ reziste la o greutate de minim 250 kg, deoarece sportivii `ncerca]i efectueaz\ `n timpul deplas\rii [i unele s\rituri acrobatice, amplificndu-[i astfel greutatea corpului. Un vas poate remorca la pupa sa concomitent mai multe ~, cablurile fiind recuperate (strnse) apoi prin reducerea vitezei. Mai dificil\ este aruncarea cablului peste bord `n vederea startului, a ridic\rii la suprafa]\ a ~ [i a sportivului. Startul din ap\, de pild\, se efectueaz\ prin cre[terea treptat\ a vitezei ambarca]iunii pn\ cnd ~ se ridic\ la suprafa]a apei, dup\ care sportivul se poate ridica [i el `n picioare. Alteori, startul are loc de pe o plut\ de acostare sau de pe o estrad\ special amenajat\, ~ fiind smuls din ap\ de cablu, `mpreun\ cu sportivul aflat cu picioarele flexate pe plan[\, ]inndu-se cu putere de cablu. Pe lng\ func]iile sale de agrement, remorcarea pe ~ este [i un mijloc important de antrenament pentru schiul alpin `n perioada de var\, deci `ntre sezoane.

27

A

ad libitum AD|POST tir Loc special construit pe direc]ia liniei ]intelor poligonului de tragere, `n scopul protej\rii arbitrilor.

AD LIBITUM [ah Libertate de a muta o pies\ pe tabla de [ah, pe un cmp la alegerea celui aflat la mutare (expresie latin\).

ADAPTARE m.b. Complex de modific\ri morfofunc]ionale prin care organismul reac]ioneaz\ la excita]iile provenite din mediul intern sau extern. ~n cazul eforturilor fizice, ~ `mbrac\ dou\ forme de manifestare. ~ imediat\ Modificare morfofunc]ional\ care apare `nainte [i `n timpul efortului. Ea are ca efecte principale: p\strarea homeostaziei generale a organismului, pe care tinde s\ o tulbure activitatea muscular\ [i asigurarea condi]iilor optime de func]ionare a mu[chilor angrena]i `n lucru realizat\ att prin modific\rile survenite la nivelul acestora, ct [i prin aportul celorlalte sisteme [i organe a c\ror func]ie se modific\ `n mod adecvat. ~ tardiv\ Modificare morfofunc]ional\ care reprezint\ modific\rile morfofunc]ionale ap\rute `n urma repet\rii solicit\rilor (eforturilor fizice). ~n cazul antrenamentului metodic, ~ tardiv\ const\ `n perfec]ion\ri func]ionale, structurale [i dimensionale ale mu[chilor, organelor [i sistemelor solicitate. Spre deosebire de ~ imediat\, care se produce la toate persoanele care fac efort, ~ tardiv\ se observ\ doar la cele antrenate. Studierea modific\rilor din ~ imediat\ pune `n eviden]\ nivelul de solicitare a organismului `n timpul lec]iilor de antrenament [i `n competi]ii. Urm\rirea evolu]iei modific\rilor caracteristice ~ tardive indic\ felul `n care organismul sportivului reac]ioneaz\ la programul de preg\tire [i permite s\ se aprecieze calitatea acestuia. Perfec]ion\rile rezultate prin procesele de ~ tardiv\ nu sunt un bun definitiv c[tigat. Ele dispar treptat `n cazul cnd solicit\rile care le-au determinat nu se mai repet\. Aceast\ constatare constituie baza medico-biologic\ a unui principiu fundamental al antrenamentului, cel al continuit\]ii. Un aspect particular al ~ `ntlnit `n activitatea sportiv\ este cel al ~ la schimbarea brusc\ a fusului orar. Perturbarea bioritmurilor circadiene determin\, pe lng\ numeroase simptome subiective [i obiective, [i `nr\ut\]irea performan]elor sportive. Se consider\ c\ ~ la noul fus orar necesit\ o zi pentru fiecare or\ care diferen]iaz\ fusul orar al localit\]ii de origine de cel al localit\]ii unde s-a f\cut deplasarea.

ADNCIRE A IDEII [ah Aprofundare a arborelui de variante `ntr-o problem\ de [ah, constnd din analizarea mut\rilor posibile cu scopul elucid\rii solu]iilor acesteia. ~ este un procedeu eficient pentru [ahul prin coresponden]\ [i compozi]ia [ahist\, dar neeconomic pentru [ahul practic.

ADDUC}IE m.b. Mi[care de apropiere a unui membru de planul median al corpului. Ant.: abduc]ie.

ADEREN}| I. gen. Fenomen produs la suprafa]a de contact dintre o roat\, un pantof de tenis, o gheat\ de baschet, un schi etc. [i calea de deplasare ([osea, podeaua s\lii, prtie). II. alp. Ac]iune specific\ `n tehnica alpinistului, constnd `n alipirea de stnc\ a diferitelor p\r]i ale corpului.

ADI}IONARE DE PUNCTE reg. Gen de `ntocmire a unui clasament pe baza `nsum\rii punctelor acumulate. Se folose[te `n unele turnee la jocurile sportive (dou\, trei pentru victorie, unul pentru joc egal, nici un punct pentru joc pierdut). Modalitate de alc\tuire a clasamentului neoficial pe puncte la JO (7 puncte locul I; 5 puncte locul II; 4 puncte locul III; 3 puncte locul IV; 2 puncte locul V; 1 punct locul VI).

ADJUDECARE [ah Ac]iune prin care se decide de c\tre conducerea concursului ca o partid\ de [ah `ntrerupt\, din motive regulamentare sau de for]\ major\, s\ nu mai fie continuat\ de cei doi juc\tori, rezultatul confrunt\rii urmnd a fi stabilit `n urma analiz\rii pozi]iei existente la `ntrerupere.

ADMITERE LA START reg. Prevedere a regulamentului marilor concursuri de motociclism sau automobilism

28

aerodrom care pretinde concurentului parcurgerea unui num\r suficient de tururi (adesea precizat de regulament), care s\-i permit\ o bun\ cunoa[tere a parcursului. La concursurile de motociclism, num\rul minim de tururi este obligatoriu pentru o singur\ clas\ de ma[ini. Dac\ concurentul particip\ [i la alte clase, atunci num\rul minim obligatoriu prev\zut pentru aceste clase se reduce la dou\ treimi. ~n func]ie de rezultatelor ob]inute `n antrenamentul oficial (cronometrat), concurentul cap\t\ dreptul de participare `n curs\, respectiv ~.

A

ADVERSAR gen. Sportiv aflat `ntr-un raport de `ntrecere cu al]ii, `ntrecere bazat\ pe respectul reciproc [i pe egalitatea condi]iilor de desf\[urare.

ADMONESTARE I. gen. Sanc]iune din timpul unei manifest\ri sportive constnd dintr-o observa]ie verbal\ sau scris\, efectuat\ public sau `n particular pentru o gre[eal\ sau pentru agresivitate de mic\ importan]\. II. fb. Sanc]iune care precede acordarea, de c\tre arbitru, a cartona[ului galben sau a celui ro[u pentru agresivitate, pentru atac neregulamentar asupra adversarului etc.

ADVERSITATE psih. Atitudine de tip concuren]ial, manifestat\ de sportiv fa]\ de oponentul s\u, avnd cauze emo]ional-motiva]ionale [i determinat\ de interese contradictorii. Atitudini de ~ manifest\ [i ceilal]i factori din lumea sportului manageri, spectatori etc. Etica sportiv\ cere combativitate, nu ~. Uneori se atribuie [i factorilor naturali care ac]ioneaz\ potrivnic inten]iilor de concurs ale sportivilor.

ADRENALIN| m.b. Hormon secretat de por]iunea medular\ a glandelor suprarenale. ~ are ac]iune complex\ [i important\ asupra celulelor, organelor [i sistemelor corpului omenesc. Ea contribuie `n mod esen]ial la efectuarea eforturilor fizice [i psihice din activitatea de educa]ie fizic\ [i sport prin intensificarea func]iei cardiace (for]\, amplitudine, ritmul contrac]iilor) [i a metabolismului intermediar glucidic `n mu[chii stria]i [i ficat, mobilizarea sngelui din teritoriile inactive (splin\, splahne) [i cre[terea consecutiv\ a debitului circulant din mu[chi, favorizarea ventila]iei pulmonare (dilatarea c\ilor respiratorii), stimularea sistemului nervos central [.a.

AEROBIOZ| m.b. Form\ fundamental\ de via]\ care este posibil\ numai `n prezen]a oxigenului. Ant.: anaerobioz\. ~n educa]ia fizic\ [i `n activitatea sportiv\, cunoa[terea aspectelor particulare ale ~ sunt necesare pentru o mai larg\ `n]elegere a caracteristicilor diferitelor tipuri de efort [i a influen]ei unor condi]ii speciale de mediu (de ex.: altitudine). (V. efortul aerob, efortul anaerob, efortul mixt, adaptarea, energogeneza contrac]iei musculare).

AEROCLUB av., par., pl. Organiza]ie sportiv\ ai c\rei membri practic\ sau simpatizeaz\ sporturile aeronautice: avia]ie sportiv\, para[utism, planorism. ~ este afiliat [i recunoscut de federa]ia na]ional\ de specialitate, ceea ce confer\ membrilor s\i dreptul de participare la competi]iile oficiale.

ADUNARE gim. Exerci]iu de front [i ordine prin care executan]ii se grupeaz\ pentru raport sau pentru intrarea `ntr-o forma]ie de lucru, indicat\ de comand\.

AERODINAMIC atl., av., bob, ci., moto., par., schi 1. Pozi]ie specific\ luat\ de corpul omenesc `n anumite situa]ii (de ex.: la patinaj vitez\, la ciclism, la sanie etc.). 2. Form\ a unui obiect sau a unui aparat (de ex.: suli]\, disc, bob, sanie, motociclet\, planor etc.), realizat\ din construc]ie, astfel `nct s\ `ntmpine, `n deplasare, o rezisten]\ minim\ din partea aerului. Sin.: profil ~.

ADUNAREA! gim. Comand\ folosit\ `n vederea grup\rii executan]ilor pentru raport sau `ntr-o anumit\ forma]ie: `n cerc, `n linie, pe [iruri etc.

AERODROM t.m.s. Teren special amenajat pentru manevrele aeronavelor [i pentru `ntre]inerea lor.

29

A

aeromodel iar `n competi]ii, organiza]ia sportiv\ va purta obligatoriu denumirea `nscris\ `n cererea sa de ~.

AEROMODEL md. Aparat zbur\tor mai greu dect aerul, asem\n\tor cu o aeronav\, cu greutatea cuprins\ `ntre 1 g [i 25 kg, ce poate zbura ca planor sau propulsat de motoare termice, electrice sau de cauciuc. Nu trebuie s\ transporte fiin]e umane [i este folosit `n activitatea sportiv\ sau de recrea]ie.

AEROMODELISM md. Sport tehnico-aplicativ pentru construc]ia de aeromodele [i organizarea de concursuri pe baz\ de regulamente proprii.

AG|}ARE I. fb. Procedeu de atac cu ajutorul piciorului. II. h.g. Fault cu crosa la picior (la patin\). III. lp. Executare de prize, cu ajutorul minilor [i al degetelor asupra diferitelor segmente corporale ale adversarului (`n special membrele inferioare), f\r\ a opune degetul mare celorlalte degete (f\r\ a apuca).

AEROMODELIST md. Sportiv care practic\ `n mod organizat ramura sportiv\ aeromodelism.

AG|}AT gim. Mod de prindere a p\r]ii lucrative a aparatului, cu genunchii `ndoi]i; ~ la un genunchi sau cu vrful picioarelor.

AERONAUTIC| av. Ramur\ a tehnicii specializat\ `n problemele naviga]iei aeriene, ale construc]iei de avioane, dirijabile, aerostate. Bazele ~ romne[ti au fost puse `n primul deceniu al sec. XX prin crearea Industriei aeronautice romne (IAR). Prima Lege de organizare a aeronauticii `n ]ara noastr\ a ap\rut `n decembrie 1931.

AGE a.m., jd. A ridica.

AGILITATE gen. (V. `ndemnare).

AFAR| DIN JOC rg. Regul\ fundamental\ `n rugby, care interzice participarea la joc oric\rui juc\tor ce se afl\ (`n general) `ntre balon [i terenul de ]int\ advers, mai ales cnd mingea se afl\ la parteneri. Dar pentru aceasta, el nu este sanc]ionat dect la momentele fixe. Sin.: ofsaid.

AFAR| DIN PLAN{| scr. Dep\[ire a liniilor laterale sau de fund ale plan[ei de c\tre tr\g\tor, fapt care aduce dup\ sine `ntreruperea luptei de c\tre arbitru, iar apoi reluarea ei de la linia de mijloc.

AGLOMERARE I. j.s. Form\ de ap\rare prin care doi sau mai mul]i ap\r\tori, dep\rtndu-se de adversarul repartizat spre supraveghere, se ajut\ reciproc retr\gndu-se grupat `n apropierea co[ului, por]ii, semicercului etc. pentru a `mpiedica p\trunderile, dep\[irile sau alte ac]iuni ale atacan]ilor, ca urmare a m\ririi densit\]ii lor pe suprafa]a respectiv\ de joc. II. rg. Transformare indirect\ a jocului `n punctele critice caracterizate prin imobilismul relativ al balonului [i circula]ia juc\torilor. molurile Transformare caracterizat\ prin purtarea balonului `ntr-o rela]ie de `mpingere 2-1, adic\ 2 juc\tori din atac [i 1 ap\r\tor (cel pu]in). gr\mezile spontane Transformare caracterizat\ de rela]ia de `mpingere `ntre 2 juc\tori adver[i cu balonul aflat pe sol.

AFILIERE org. Ac]iune expres\ prin care o sec]ie, o federa]ie, o asocia]ie sau un club `[i oficializeaz\ existen]a, recunoa[te autoritatea forului sportiv, `nscriindu-se `n eviden]a acestuia ca unitate care are dreptul de a participa la calendarul competi]ional respectiv. ~ se face `n scris,

AGO a.m., jd. B\rbie.

AGONIST m.b. Mu[chi sau grup\ muscular\ care, contractndu-se, determin\ efectuarea unei mi[c\ri. Ac]iunea mu[chilor ~ este `nso]it\ `n permanen]\ de

30

ajutoare aceea a mu[chilor antagoni[ti. Coordonarea fin\ a interven]iei ambelor categorii de mu[chi este indispensabil\ pentru efectuarea corect\ a mi[c\rilor [i evitarea suprasolicit\rilor mecanice ale mu[chilor [i articula]iilor. (V. antagonist).

A

AGONISTIC| ist. Form\ de practicare a exerci]iilor fizice `n Grecia Antic\, caracterizat\ prin `ntrecere. ~ este sinonim\ cu no]iunea modern\ de activitate sportiv\. Jocurile Istmice, Jocurile Nemeice, Jocurile Corintice alc\tuiau aceast\ form\ cuprinz\toare de `ntrecere `n domeniul exerci]iilor fizice (alerg\ri, s\rituri, lupte, pancra]iu etc.).

aceasta avnd drept cauz\ o ac]iune incorect\ a adversarului, o decizie injust\ a arbitrului [.a. O form\ de neacceptat este ~ instrumental\, inten]ia de a provoca distrugere, r\nire sau intimidare a adversarului, `n vederea ob]inerii cu orice pre] a avantajului. Folosirea substan]elor dopante [i a procedeelor incorecte intr\ `n categoria faptelor de ~. Miza mare a unor `ntreceri a proliferat `n ultimele decenii manifest\ri agresive [i din partea fanilor, spiritul sportiv fiind `nc\lcat `n mod flagrant. Instituirea premiilor fair-play nu a reu[it s\ elimine acest flagel. Pentru a nu sugera ac]iuni nepermise, este de dorit s\ se modifice expresia ap\rare agresiv\ `n ap\rare activ\ sau ap\rare combativ\.

AIKI NO SEN a.m., jd. Folosire a inten]iei adversarului. AGONOTHE}I ist. Arbitri [i conduc\tori tehnici ai jocurilor agonistice, inclusiv ai JO din antichitate, care vegheau ca desf\[urarea lor s\ se fac\ `n limitele regulamentului [i ale eticii `ntrecerii.

AGRAF| tir arc Bucat\ de srm\ ascu]it\ la un cap\t [i f\cut\ rozet\ la cel\lalt cap\t, pentru fixarea ]intei de panou.

AIKIDO a.m. Art\ mar]ial\, conceput\ de Ueshiba Morihei (1881-1969), care deschide `n anul 1931, la Tokyo, o sal\ numit\ kobukai, unde `[i instruie[te discipolii, prednd diferite procedee tehnice [i filozofice. Esen]\ a artelor mar]iale, ~ japonez reprezint\ calea armoniei, a unirii cu energia universal\.

AITE a.m. Partener. AGREMENT tr. Concept care implic\ activit\]i, baze [i materiale sportive, folosite pentru pl\cere, distrac]ie, predominant de natur\ motric\.

AGRESIV j.s. Tip de juc\tor sau de joc caracterizat prin atacuri [i contraatacuri sus]inute `n majoritatea lor la limita dintre regulamentar [i neregulamentar.

AJUSTARE t.m.s. Potrivire a echipamentului, a materialului de concurs (la cerin]ele regulamentului unei competi]ii) sau a pieselor de harna[ament ale calului (sc\ri, drlogi, chingi etc.).

AGRESIVITATE psih. Comportament caracterizat prin tendin]a de a provoca distrugere sau durere. Se consider\ c\ ~ are o component\ genetic\, mai puternic manifestat\ la indivizii colerici. De asemenea, un nivel ridicat de ~ au persoanele cu deficien]e educative. Unii autori consider\ ~ ca o reac]ie de frustrare, `n sport

AJUTOARE c\l. Mijloace de care dispune c\l\re]ul [i pe care la folose[te `n conducerea calului. Pot fi: ~ naturale `ndemnul cu vocea, gambele, pumnii cu drlogii, trunchiul c\l\re]ului [i [ezuta; ~ artificiale (cele care completeaz\ ac]iunea ajutoarelor naturale, cu scopul de a determina calul s\ execute o anumit\ mi[care) aplicarea pintenilor, `ntrebuin]area crava[ei [i a biciului de manej.

31

A

ajutor `ntre mers [i ~ const\ `n apari]ia fazei de zbor (f\r\ contact cu solul) la fiecare pas simplu de ~. 2. Mijloace (exerci]ii) folosite frecvent `n practica educa]iei fizice [i `n antrenamentul sportiv, structurate pe diferite variante care au intrat `n terminologia curent\ a acestor domenii. ~ accelerat\ Exerci]iu care se caracterizeaz\ prin cre[terea treptat\ a frecven]ei pa[ilor alerg\tori, concomitent cu alungirea lor, avnd ca rezultat cre[terea (accelera]ia) vitezei de deplasare pn\ la un anumit punct, prestabilit `n distan]\, dup\ care, prin reducerea treptat\ a frecven]ei [i a lungimii pa[ilor, viteza scade (decelera]ie). Pentru a asigura o cre[tere cursiv\ a vitezei alerg\rii, o bun\ coordonare a mi[c\rii bra]elor cu a picioarelor [i o cheltuial\ minim\ de energie `n ~ accelerat\, este necesar s\ nu se neglijeze raportul optim dintre varia]ia lungimii pa[ilor (amplitudinea, fuleul) [i frecven]a lor (caden]a, tempoul). Prin ~ se pot ob]ine viteze diferite `n raport cu posibilit\]ile individuale [i cu scopul urm\rit. Distan]ele pe care se desf\[oar\ ~ accelerat\, de regul\, sunt cuprinse `ntre 20 [i 120 m. ~n func]ie de distan]a de ~ accelerat\ parcurs\, viteza la care se ajunge `n raport cu cea maxim\, num\rul de repet\ri [i pauza dintre repet\ri, ~ accelerat\ serve[te la: dezvoltarea vitezei, cnd distan]ele sunt mici (20-60 m), viteza maxim\ sau foarte aproape de aceasta, num\rul de repet\ri redus (4-8), pauza dintre repet\ri mare (5-8'); dezvoltarea rezisten]ei de vitez\, cnd distan]ele sunt mari (80-120 m), viteza aproape de cea maxim\, num\rul de repet\ri mare (8-15), pauza dintre repet\ri mic\ (3-4'); perfec]ionarea tehnicii pa[ilor alerg\tori, cnd distan]ele sunt medii [i viteza submaxim\. ~ accelerat\ este un exerci]iu folosit att `n activitatea de educa]ie fizic\ a tuturor vrstelor, ct [i `n antrenamentul sportiv. ~ cu start lansat sau ~ lansat\ Mijloc care se caracterizeaz\ prin men]inerea constant\ a vitezei, de regul\ maxim\, pe o anumit\ distan]\, de regul\ `ntre 10 [i 50 m (viteza se men]ine constant\ cnd raportul dintre frecven]a [i lungimea pa[ilor r\mne neschimbat). ~ cu start lansat `ncepe din momentul (punctul) `n care sportivul atinge viteza sa maxim\ (pe baza unei alerg\ri accelerate prealabile) [i trece lansat, `n vitez\ maxim\, o linie marcat\ pe pist\, a[a-zisa linie de start (de aici rezult\ denumirea de ~ cu start lansat); ~ cu start lansat

AJUTOR I. gim. Interven]ie a profesorului sau a antrenorului `n fazele de `nv\]are [i de perfec]ionare a execut\rii unor mi[c\ri pentru m\rirea [i localizarea corect\ a informa]iilor proprioceptive, vestibulare, vizuale [i kinestezice. II. [ah Termen folosit `n [ahul artistic pentru problemele cu mat ~ `n care piesele negre, prin mut\ri unice, ajut\ pe alb s\ fac\ mat regele negru, `ntr-un anumit num\r de mut\ri. III. reg. ~ de starter (V. starter).

AKA a.m., jd. Band\ adeziv\ de culoare ro[ie, de aproximativ 6 cm l\]ime [i 25 cm lungime, lipit\ pe suprafa]a de lupt\, la o distan]\ de 2 m de punctul care marcheaz\ centrul suprafe]ei de lupt\, `n opozi]ie cu banda alb\, [i marcheaz\ locul pe care `l ocup\ judoka la `nceputul [i la sfr[itul `ntrecerii.

ALBINO [ah Pion alb pe orizontala a doua, exceptnd marginile, care trebuie s\ efectueze patru mut\ri distincte, ce dau na[tere la patru variante `n realizarea solu]iei.

ALEGERE A TERENULUI j.s. Ob]inere de c\tre o echip\ a p\r]ii convenabile a terenului `n urma tragerii la sor]i, efectuat\ de arbitru. Echipa advers\ prime[te mingea [i implicit dreptul de a `ncepe jocul.

ALERGARE I. gen. 1. Mod de locomo]ie al omului `n care, datorit\ `ntinderii energice, alternative a membrelor inferioare (tripl\ extensie), corpul este proiectat `n aer, revenind apoi pe sol, `ns\ pe piciorul opus celui de pe care s-a desprins. ~n ~ se distinge o succesiune de unit\]i de mi[c\ri identice, numite pa[i de alergare sau pa[i alerg\tori, dnd acestui mod de locomo]ie caracterul unui exerci]iu ciclic. Unitatea ciclic\ a ~ este pasul alerg\tor simplu, constituit din totalitatea ac]iunilor cuprinse `ntre dou\ sprijine pe sol succesive, simetrice, existente pe picioare opuse. ~ este o mi[care natural\ care, `n procesul educa]iei fizice [i sportive, prin mijloace metodice specifice, se perfec]ioneaz\ `n scopul sporirii eficien]ei ei `n via]a de toate zilele [i `n activit\]ile sportive. Diferen]a

32

alergare serve[te ca mijloc de dezvoltare a vitezei de alergare, cnd num\rul repet\rilor este mic (4-8) [i pauza `ntre repet\ri mare (5-8'.). Obi[nuit, `n procesul de instruire, ~ cu start lansat se cronometreaz\ `n vederea cunoa[terii valorii vitezei maxime (absolute) a sportivului, devedind o nelipsit\ prob\ de control pentru sprinteri [i s\ritori. ~ cu start lansat are alura specific\ alerg\rii de vitez\, folosindu-se [i ca mijloc de perfec]ionare a tehnicii de alergare, cu deosebire `n antrenamentul sprinterilor. ~ cu genunchii sus sau ~ cu genunchii la piept (skipping) Variant\ a alerg\rii care const\ `n ridicarea energic\ a coapselor, implicit a genunchilor, `n oscila]ia anterioar\ a fiec\rui pas, peste nivelul orizontalei (de unde [i denumirea). ~n ~ cu genunchii sus lungimea pa[ilor este mult mai mic\ dect `n alergarea lansat\, contactul cu solul se face exclusiv pe pingea, trunchiul este aplecat u[or `nainte, bra]ele `ndoite din cot penduleaz\ energic, ca dou\ pistoane, `nainte [i `napoi, `n concordan]\ cu mi[carea picioarelor; distan]ele variaz\ `ntre 10 [i 50 m, rareori mai mult. ~n func]ie de intensitate (frecven]a pa[ilor), distan]a parcurs\ sau durata `n timp (~ cu genunchii sus nu se cronometreaz\), num\rul repet\rilor, durata pauzelor dintre repet\ri [i con]inutul ei, ~ cu genunchii sus poate servi la: perfec]ionarea tehnicii de alergare, cu prec\dere a sprinterilor [i a alerg\torilor de garduri, cnd distan]a (durata) ~ este medie [i frecven]a moderat\; dezvoltarea vitezei, cnd frecven]a este maxim\ sau aproape de aceasta, num\rul repet\rilor mic (4-5) [i pauza dintre acestea mare (5-8'); dezvoltarea rezisten]ei de for]\ [i vitez\, cnd distan]a (durata) este mare, frecven]a submaxim\, num\rul repet\rilor mare (8-10) [i pauza dintre acestea mic\ (2-4'). Variante ale ~ cu genunchii sus: ~ pe loc, `n care elementul de dozare a volumului este timpul; ~ pe loc, cu sprijin pe mini la perete, trunchiul `nclinat oblic `nainte, ac]iune exclusiv\ asupra picioarelor, cu dozare `n timp; ~ la deal (`n pant\), pe treptele stadionului, `n urcare etc. ~ cu genunchii sus este un exerci]iu folosit frecvent att `n activit\]ile de educa]ie fizic\, ct [i `n antrenamentul sportiv. ~ cu joc de glezne Form\ de deplasare (alergare) caracterizat\ prin amplitudinea foarte redus\ a mi[c\rilor bra]elor [i picioarelor `n raport cu alergarea propriu-zis\, `n care efortul este localizat la nivelul articula]iilor gleznelor

A

[i genunchilor. ~n ~ cu joc de glezne, contactul cu solul se ia exclusiv pe partea anterioar\ a pingelei, `n care timp articula]ia gleznei se afl\ `n extensie dorsal\ [i genunchiul u[or `ndoit, proiectat `nainte, dup\ care se produce o derulare rapid\ pe toat\ talpa (de la vrf spre c\lci), concomitent cu extensia piciorului din articula]ia genunchiului [i trecerea rapid\ `n sprijin pe cel\lalt picior printr-o faz\ de zbor (f\r\ sprijin pe sol) extrem de redus\, aproape insesizabil\. ~ cu joc de glezne se execut\ pe distan]e relativ mici (10-50 m), `n care timp corpul se afl\ permanent `n plan vertical, bra]ele `ndoite lejer din articula]ia cotului, relaxate din umeri. ~ cu joc de glezne este un exerci]iu folosit frecvent, `mpreun\ cu alte exerci]ii, `n educa]ia fizic\ [i `n antrenamentul sportiv, ca mijloc de `nc\lzire a aparatului locomotor. ~n func]ie de distan]a (durata) parcurs\, num\rul repet\rilor, frecven]a mi[c\rilor [i pauza dintre repet\ri, ~ cu joc de glezne poate servi [i la ameliorarea tehnicii alerg\rii, la dezvoltarea suple]ii, la dezvoltarea vitezei (factorul frecven]\). ~ cu joc de glezne se poate executa [i pe loc. ~ cu pa[i `ncruci[a]i Exerci]iu care se produce cnd executantul, aflat `n alergare, se `ntoarce cu una din p\r]ile laterale ale corpului `nspre direc]ia de alergare. ~n aceast\ situa]ie, piciorul opus p\r]ii laterale care s-a `ntors va fi obligat s\ execute pasul (pendularea dinapoi spre `nainte) printr-o ridicare mai pronun]at\ a coapsei, concomitent cu o u[oar\ mi[care de supina]ie, `n raport cu cel\lalt picior, dep\[indu-l `n acest mod specific, prin a[a-numitul pas `ncruci[at (de ex.: pasul `ncruci[at cu piciorul drept se produce cnd corpul se `ntoarce cu latura stng\ spre direc]ia de alergare). Succesiunea mai multor unit\]i specifice pasului `ncruci[at formeaz\ ~ cu pa[i `ncruci[a]i. Pa[ii `ncruci[a]i imprim\ un ritm specific alerg\rii, accentul fiind dat de modul de execu]ie a acestor pa[i [i de a[ezarea activ\, viguroas\ a piciorului pe sol, f\r\ a provoca modific\ri `n structura de baz\ a alerg\rii. ~ cu pa[i `ncruci[a]i se execut\ pe terenuri netede, f\r\ denivel\ri, pe distan]e scurte (20-40 m), cu viteze nu prea mari (controlabile), constituind un mijloc special pentru preg\tirea tehnic\ a elanului la aruncarea suli]ei [i a mingii de oin\, `n structura c\rora pasul `ncruci[at se g\se[te ca un element tehnic specific, bine definit. ~ cu pa[i s\ri]i Transformare

33

A

alergare modul de combinare a componentelor sale att `n activit\]i de educa]ie fizic\, ct [i `n antrenamentul sportiv. ~ `n tempo variat st\ la baza antrenamentului de dezvoltare a rezisten]ei prin metoda fartlek. ~ `n tempo variat se desf\[oar\ pe pista stadionului cnd distan]ele sunt relativ scurte [i `n afar\ (parcuri, [osele etc.) cnd distan]ele sunt lungi. ~ u[oar\ Exerci]iu care const\ `n parcurgerea unei distan]e cuprinse `ntre cteva sute de metri [i 2-3 km `ntr-un tempo (vitez\) moderat [i uniform, cu pa[i relativ mici, f\r\ un efort vizibil, `ntr-o alur\ relaxat\, cu scopul ridic\rii (stimul\rii) treptate a unor indici fiziologici de baz\ (frecven]a cardiac\, frecven]a respiratorie etc.) [i a aparatului locomotor (elasticitatea muscular\, suple]ea articular\ etc.), necesare organismului `n vederea sus]inerii unui efort fizic din ce `n ce mai mare, care va urma. ~ u[oar\ este un mijloc nelipsit din activitatea de educa]ie fizic\ [i din antrenamentul sportiv, care, `mpreun\ cu alte exerci]ii cu efort moderat, asigur\ faza de `nc\lzire (preg\titoare) a organismului pentru efort sus]inut. ~ u[oar\ se poate transforma `n mijloc util de `ntre]inere [i stimulare a marilor func]iuni cu deosebire a circula]iei [i respira]iei la persoanele care nu practic\ sportul, duc o via]\ sedentar\ [i sunt trecute de 35-40 de ani (v. jogging). II. atl. Prob\ din atletism care se desf\[oar\ sub form\ de `ntrecere pe pista stadioanelor, `n s\li de atletism, pe [osele, pe terenuri naturale (cmp, p\dure etc.), al c\rei traseu poate avea lungimi diferite `n func]ie de vrst\, sex, grad de preg\tire sportiv\ etc., avnd ca scop parcurgerea distan]ei date `ntr-un timp ct mai scurt, cu respectarea anumitor reguli, prev\zute de regulamentul concursurilor de atletism. Distan]a de concurs `n probele de stadion este cuprins\ `ntre dou\ linii drepte de culoare alb\, late de 5 cm, trasate transversal pe pista de alergare, formnd unghi drept cu marginea interioar\ a acesteia, o linie care marcheaz\ plecarea (linia de start), care este interioar\ distan]ei de concurs [i o linie care marcheaz\ sosirea, care este unic\ pentru toate probele desf\[urate pe stadioane [i s\li de atletism. Linia de sosire este exterioar\ distan]elor de concurs, `n func]ie de aceasta stabilindu-se locul liniei de start al fiec\rei probe, prin m\surarea distan]ei de concurs

a pa[ilor alerg\tori obi[nui]i `n pa[i s\ri]i, printr-o alungire a lor peste limita normal\ din alergare. Concomitent cu alungirea pa[ilor se produce reducerea frecven]ei lor. Pa[ii alerg\tori obi[nui]i devin pa[i s\ri]i datorit\ angaj\rii unei for]e de impulsie foarte mari `n faza de sprijin, la fiecare pas, al c\rei efect este prelungirea fazelor de zbor din structura alerg\rii. ~ cu pa[i s\ri]i are alura unor s\rituri succesive lungi [i legate `ntre ele, de pe un picior pe cel\lalt. ~ cu pa[i s\ri]i este un mijloc eficient de dezvoltare a for]ei [i a detentei musculaturii membrelor inferioare, folosit `n activitatea de educa]ie fizic\ [i `n antrenamentul sportiv, cu prec\dere de s\ritorii `n lungime, triplusalti[ti [i sprinteri. Frecvent, distan]ele pe care se execut\ ~ cu pa[i s\ri]i sunt cuprinse `ntre 10 [i 50 m. ~ `n tempo uniform Men]inere constant\ a unei viteze moderate `n alergare, pe o anumit\ distan]\ sau `ntr-o anumit\ durat\ de timp, de regul\ mari. Exemplu: 3 km ~ `n tempo uniform, sau 15' ~ `n tempo uniform etc. ~ `n tempo uniform este un mijloc eficient de dezvoltare a rezisten]ei aerobe att `n activit\]ile de educa]ie fizic\, ct [i `n antrenamentul sportiv, distan]ele [i tempoul variind `n func]ie de vrst\, sex, nivel de preg\tire sportiv\. ~ `n tempo uniform st\ la baza organiz\rii [i desf\[ur\rii antrenamentului de dezvoltare a rezisten]ei prin metoda maraton. ~ `n tempo variat Schimbare a vitezei de alergare (tempoul) pe parcursul unui anumit traseu, de dou\ sau de mai multe ori. Lungimea traseului, distan]ele pe care se execut\ schimbarea tempoului [i m\rimea (intensitatea) acestuia se stabilesc `n func]ie de obiectivul urm\rit `n instruire. ~ `n tempo variat se define[te prin urm\toarele componente de structur\: distan]a total\ a alerg\rii, distan]ele par]iale care se parcurg cu tempouri (viteze) diferite [i m\rimea (intensitatea) tempoului. De obicei, tempoul este redat printr-o frac]ie ordinar\ (2/4; 3/4; 8/10 etc.) sau printr-un procent (75%; 90% etc.) care reprezint\ cu a cta parte din viteza maxim\ se alearg\ pe fiecare din distan]ele par]iale, reprezentnd puterea sau intensitatea efortului (de ex.: 800 m ~ : 200 m 2/4 + 200 m 3/4 + 300 m 2/4 + 100 m 4/4). ~ `n tempo variat se folose[te `n practic\ pentru dezvoltarea rezisten]ei `n diferite regimuri de efort (anaerob, mixt etc.), `n func]ie de

34

alergare `n sensul invers al alerg\rii. Sensul ~ pe pista circular\ (stadion sau sal\) este invers mersului acelor de ceasornic. Pe traseul ~ exist\ marcaje fixe, care odat\ stabilite r\mn neschimbate, cum sunt cele de pe pistele cu dimensiuni standard, care delimiteaz\ anumite locuri [i spa]ii proprii fiec\rei probe (linii de start, de sosire, de a[ezare a gardurilor etc.) [i marcaje mobile, schimb\toare, specifice probelor de cros [i maraton, care `[i schimb\ locul [i dimensiunile `n func]ie de condi]iile naturale, nestandardizate, proprii fiec\rui traseu de concurs. Exist\ dou\ metode de cronometraj recunoscute ca oficiale: cronometraj manual, care poate fi efectuat cu aparate (cronometre) mecanice sau cu aparate electronice ac]ionate digital [i cronometraj `n `ntregime automatizat pe sisteme electronice. Pentru toate cursele pn\ la 10 000 m inclusiv, timpul oficial al fiec\rui concurent se va `nregistra `n minute, secunde [i sutimi de secund\, iar pentru cursele pe pist\ a c\ror distan]\ este mai mare de 10 000 m, timpii care nu se termin\ cu zero vor fi converti]i `n zecimea de secund\ superioar\ [i se vor `nregistra `n zecimi de secund\ (de ex.: pentru 20 000 m, 59'26''32 va deveni 59'26''4). Pentru toate cursele care se desf\[oar\ `n `ntregime sau `n parte `n afara stadionului, timpul cronometrat oficial se `nregistreaz\ f\r\ a se ]ine seama de sutimi de secund\ (de ex.: pentru maraton, 2h,09'44''32 va fi `nregistrat 2h,09'45''. ~n cazul cronometrajului manual, timpul se m\soar\ pornind cronometrul din momentul `n care cronometrorul vede scnteia sau fumul pistolului (deci nu la zgomot), iar la cronometrajul electric cronometrul porne[te automat la pocnetul pistolului starterului, pn\ `n momentul `n care o parte a torsului f\r\ cap, gt, bra]e, picioare atinge planul perpendicular pe marginea cea mai apropiat\ a liniei de sosire. ~n func]ie de distan]a de concurs, protocolul [i condi]iile organizatorice ale competi]iei, ~ are mai multe denumiri [i caracteristici. ~ de vitez\ Prob\ desf\[urat\ pe distan]e cuprinse `ntre 50 m [i 400 m, pe pist\ cu dimensiuni standardizate, pe stadion [i `n sala de atletism, fiecare concurent dispunnd, prin tragere la sor]i, de un culoar separat pe care este obligat s\-l p\streze pe tot parcursul cursei. Plecarea se face obligatoriu din start de jos (v. start) la urm\toarele

A

comenzi ale starterului: pe locuri, gata [i pocnetul pistolului. Probele cu distan]a egal\ sau mai mic\ de 110 m se desf\[oar\ pe linie dreapt\, celelalte, mai lungi, `n func]ie de distan]a de concurs cuprind [i secven]e din turnant\ (ex. 150 m), o turnant\ `ntreag\ (de ex.: 200 m [i 300 m) sau 2 turnante (de ex.: 400 m). Probe olimpice pentru b\rba]i [i femei: 100 m, 200 m [i 400 m. Structura dinamic\ a ~ de vitez\ este format\ conven]ional din patru secven]e care se succed `n ordine astfel: a) startul de jos, format din totalitatea ac]iunilor `ntreprinse de sportiv `n leg\tur\ cu a[ezarea sa `n blocurile de start, la comenzile starterului, pn\ `n momentul primului impuls, exercitat printr-o cre[tere sesizabil\ a presiunii asupra pere]ilor blocurilor de start, ap\rut `n urma pocnetului pistolului; timpul care se scurge de la declan[area pocnetului pistolului pn\ la momentul primului impuls al mi[c\rii (numit timp al reac]iei motorii sau vitez\ de reac]ie la start) se m\soar\ `n milisecunde cu aparatur\ electronic\ special\, printr-o conexiune a pistolului cu blocurile de start [i aparatul electronic `nregistrator; b) faza de accelerare a vitezei sau lansarea din start `ncepe cu primul pas (][nirea din blocuri) [i ]ine pn\ la atingerea vitezei maxime a alerg\torului; caracteristica general\ a fazei const\ `n cre[terea treptat\ a lungimii pa[ilor, concomitent cu cea a frecven]ei lor, timp `n care trunchiul, din pozi]ia ghemuit\ specific\ startului de jos, se `ndreapt\ progresiv pn\ ajunge `n plan vertical; sprinterii consacra]i `ncheie faza de accelerare atingnd viteza maxim\ a alerg\rii, dup\ 40-60 m de la start, iar `ncep\torii dup\ 15-25 m; c) faza de men]inere a vitezei maxime sau viteza lansat\ se consum\ pe ultima parte a cursei, cnd s-a atins viteza maxim\, caracteristic\ fiind men]inerea constant\ a lungimii pa[ilor [i frecven]a lor (v. ~ cu start lansat); sprinterii consacra]i b\rba]i pot atinge `n cursa de 100 m viteze de peste 12 m/s., iar femeile peste 11 m/s; d) fini[ul const\ `n aplecarea trunchiului pe linia de sosire, pe ultimii doi pa[i de alergare. ~ de semifond Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e `ntre 800 m [i 3 000 m pe piste cu dimensiuni standard, pe stadion [i `n sala de atletism. Probe olimpice: plecarea (startul) se face din picioare (v. start `nalt) la dou\ comenzi ale starterului: pe

35

A

alergare concuren]i care str\bat individual [i succesiv distan]a repartizat\, cu obliga]ia transmiterii b\]ului de [tafet\, purtat `n mn\, coechipierului urm\tor, `ntr-un spa]iu delimitat regulamentar (20 m) numit spa]iu de schimb; frac]iunile de distan]\ care se parcurg, precum [i num\rul acestora denumesc proba (de ex.: 4x100 m); probe cu distan]e par]iale (frac]iuni) egale: 4x100 m; 4x400 m (ambele sunt probe olimpice pentru b\rba]i [i pentru femei), 4x200 m, 4x800 m (pentru ambele sexe) [i 4x1500 m (pentru b\rba]i), 4x50 m [i 4x80 m (pentru copii) [i probe cu distan]e par]iale inegale: 400+300+200+100 m, 800+400+200+100 m [.a. ~ de [tafet\ se desf\[oar\ pe stadioane cu pist\ standard, dup\ regulile generale ale probelor de alerg\ri (de ex.: la 4x100 m `ntreaga distan]\ 400 m se alearg\ pe acela[i culoar; la 4x400 m primul alerg\tor alearg\ pe culoar, al doilea trebuie s\ continue cursa pe acela[i culoar destinat ini]ial echipei sale `nc\ o turnant\, pn\ la intrarea `n linia dreapt\ opus\ sosirii etc). ~ peste obstacole Prob\ care const\ `n parcurgerea unui traseu, pe pista stadionului, lung de 3 000 m pentru seniori [i 2 000 juniori mici, b\rba]i [i femei, pe care sunt plasate transversal pe pist\ 4 obstacole mobile `nalte de 0,91 m pentru b\rba]i [i 0,76 pentru femei [i lungi de 3,96 m [i unul fix cu acelea[i dimensiuni, montat `n fa]a unei gropi cu ap\ de 3,66/3,66 m, adnc\, lng\ obstacol, de 0,70 m, cu reducerea treptat\ a adncimii pn\ la nivelul pistei la extremitatea cealalt\ a gropii. Obstacolele se afl\ la distan]e de 82 m, concurentul fiind obligat s\ treac\ (sar\) peste ele `n fiecare tur de pist\, totaliznd astfel pn\ la finalul cursei 28 de treceri peste obstacole (mobile) [i 7, peste groapa cu ap\. ~ de 3 000 m peste obstacole este prob\ olimpic\. ~ pe teren variat sau cros Prob\ din categoria ~ de fond care se desf\[oar\ `n afara stadioanelor, pe terenuri naturale, de preferat pe cmpuri [i paji[ti deschise, mai pu]in prin p\duri, cu profil variat care cuprinde altern\ri ale por]iunilor din traseu plane, orizontale, cu por]iuni `nclinate (urcu[uri [i cobor[uri) nu prea abrupte, cu sol de diferite constitu]ii (tare, alunecos, moale, iarb\ etc.), cu obstacole mici ([an]uri, boschete, pria[e etc.) care pot fi escaladate f\r\ `ntreruperea alerg\rii. Traseul este marcat cu ajutorul fanioanelor sau al altor `nsemne vizibile

locuri [i pocnetul pistolului; `n proba de 800 m fiecare concurent dispune, prin tragere la sor]i, de un culoar separat, fiind obligat s\ `l p\streze `n ~ pn\ la sfr[itul primei turnante, dup\ care continu\ ~ `n grup, de regul\, pe cele mai apropiate culoare de bordura intern\ a pistei. ~n celelalte probe startul se d\ `n grup de 12-18 concuren]i `ntr-o serie, ei ocupnd locul `n spatele liniei de start `n ordinea tragerii la sor]i. ~ de fond Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e `ntre 5 000 m [i 30 000 m, pe piste cu dimensiuni standard, pe stadion. Startul [i condi]iile de desf\[urare a concursului sunt acelea[i ca `n probele de semifond, cu excep]ia num\rului de competitori `ntr-o serie, care poate fi de 28-30. ~ de maraton Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]a de 42,195 km, pe [osea sau pe alte drumuri, de regul\, cu plecarea [i sosirea pe stadion. ~ de maraton, att pentru b\rba]i, ct [i pentru femei, are reguli speciale referitoare la profilul traseului (diferen]e de nivel, lungimea [i succesiunea pantelor etc.), locuri [i mod de alimentare a alerg\torilor pe traseu etc. Exist\ [i: ~ de maraton sub form\ de [tafet\ (v. ekiden), constnd din parcurgerea distan]ei de 42,195 km, frac]ionat\ `n [ase p\r]i inegale, de cte o echip\ compus\ din [ase atle]i sau atlete, care str\bat competitiv, individual [i succesiv, distan]a repartizat\ pentru care au optat `nainte de curs\; ~ de semimaraton sau maraton redus (21,098 km). ~ de garduri Prob\ care se desf\[oar\ pe distan]e cuprinse `ntre 60 [i 400 m, pe stadion [i `n sal\ (`n sal\ doar 60 m), pe piste standard `n care succesiunea normal\ a pa[ilor este `ntrerupt\ dup\ un num\r precizat de cicluri prin introducerea unui pas caracteristic, pasul peste gard; num\rul gardurilor amplasate pe pist\, `n\l]imea lor, distan]a de la linia de plecare la primul gard [i intervalul dintre garduri difer\ `n func]ie de prob\ [i sex; fiecare alearg\ pe un culoar separat propriu, conform regulilor prev\zute la ~ de vitez\, [i este obligat s\ treac\ pe deasupra fiec\rui gard, doborrea unuia sau mai multor garduri nu se penalizeaz\; probele olimpice sunt pentru b\rba]i 110 m [i 400 m, iar pentru femei 100 m [i 400 m, fiecare din acestea avnd 10 garduri. ~ de [tafet\ Prob\ care const\ `n parcurgerea unei anumite distan]e, frac]ionate `n mai multe p\r]i egale sau inegale, de c\tre o echip\ compus\, de regul\, din 4

36

alonj\ de la cel pu]in 125 m. Se organizeaz\ campionate individuale [i pe echipe la nivel na]ional, european [i mondial. Distan]ele de concurs variaz\ `n func]ie de vrst\, sex, nivel de preg\tire. Distan]ele la CM de cros sunt `n jur de 12 km pentru b\rba]i [i 8 km pentru femei la categoria seniori [i de 8 km pentru b\rba]i [i 6 km pentru femei la categoria juniori. Sin.: cross country. III. hip ~ de cai Curs\ de `ntrecere `ntre cai de ras\, organizat\ dup\ un regulament special, desf\[urat\ pe hipodrom, `n vederea selec]ion\rii celor mai buni reproduc\tori necesari amelior\rii rasei respective [i a stabilirii ierarhiei valorii [i a preg\tirii lor la un moment dat. ~ provine din Anglia [i este `nso]it\ de pariuri. Sin.: hipism.

A

ALERG|TOR atl. Atlet specializat `n una din probele de alergare.

ALGORITM gen. Sistem, model, schem\ sau regul\ metodic\ alc\tuit\ dintr-o succesiune posibil\, logic\, de opera]ii, proceduri fixate detaliat sub forma unor decizii folosite `n rezolvarea unei probleme; `n general o problem\ poate fi solu]ionat\ prin mai mul]i ~ , procesul de instruire indicnd pe cel cu o eficien]\ mai mare. ~n procesul `nv\]\rii [i perfec]ion\rii motrice, ca [i `n cel al concursului sportiv, ~ stabile[te succesiunea optim\ a ac]iunilor (mijloace, structuri) [i a parametrilor necesari (de efort, volum, intensitate, densitate), care corespund obiectivelor [i condi]iilor concrete (vrst\, sex, nivel de preg\tire, adversar, atac, ap\rare etc.).

mului celulelor din organele limitative ale efortului specific; `nlocuirea celulelor uzate (rolul plastic al alimenta]iei); m\rirea [i/sau refacerea depozitelor de substan]e energetice [i de enzime necesare descompunerii [i resintezei acestora (rolul energetic al alimenta]iei). ~n ~, cantitatea [i procentul reprezentat de proteine, hidra]i de carbon [i gr\simi, ca [i aportul de s\ruri minerale [i ap\ prezint\ numeroase aspecte particulare determinate de caracteristicile efortului specific din fiecare prob\ sau ramur\ sportiv\ (de ex.: cre[terea procentului de glucide [i a num\rului de calorii/kg corp `n sporturile cu efort aerob, a cantit\]ii de proteine de origine animal\ `n cele cu efort anaerob etc.). Orarul [i con]inutul meselor sunt [i ele adaptate programului de antrenament [i al competi]iilor (cantitate mic\ de alimente, u[or digerabile, cu cel pu]in dou\ ore `nainte de efort, solu]ii cu glucide, vitamine [i s\ruri minerale `n timpul efortului de lung\ durat\, rehidratare [i alimenta]ie adecvat\ refacerii dup\ lec]iile de antrenament [i competi]ii). Problemele complexe ale ~ pot fi rezolvate `n mod corespunz\tor numai prin colaborarea cu medicul sportiv.

ALINIAMENT AL MARGINII rg. Linie imaginar\ care une[te picioarele exterioare ale tuturor participan]ilor la margine.

ALINIERE gim. Exerci]iu de front [i ordine prin care se realizeaz\ o dispunere ordonat\ a executan]ilor `ntr-o anumit\ forma]ie, rnd, [ir sau coloan\ de lucru.

ALIC| tir Muni]ie confec]ionat\ din aliaj de plumb, de calibru 4,5 mm, utilizat\ `n probele de pu[c\ [i de pistol cu aer comprimat la distan]a de 10 m.

ALINIEREA! gim. Comand\ `n vederea dispunerii simetrice `n diferite planuri a executan]ilor afla]i `ntr-o anumit\ forma]ie.

ALIMENTA}IE A SPORTIVULUI m.b. Activitate prin care se asigur\ sportivului alimentele necesare realiz\rii cerin]elor organismului `n condi]iile practic\rii unei activit\]i sportive de performan]\. ~n acest scop, se introduc `n corp substan]e de natur\ vegetal\ [i animal\ pentru: cre[terea num\rului [i/sau a volu-

ALONJ| I. box, lpt., atl., scr. Lungime a membrelor superioare, dimensiune care prezint\ importan]\ `n probele de aruncare, `n lupta `n ring, pe saltea sau pe plan[\ datorit\ prghiilor m\rite care permit dezvoltarea unei for]e superioare, sporirea amplitudinii mi[c\rilor

37

A

alpen[toc ALTERNAN}| A MI{C|RII gim. Particularitate de desf\[urare a mi[c\rilor complexe, `n care elementele structurale (perioade, faze, momente) se succed `n mod variat.

[i impunerea tacticii de concurs prin men]inerea adversarului la o distan]\ avantajoas\. ~n box ~ consemneaz\ lungimea bra]elor, mai mare dect a adversarului. II. tir arc ~ntindere maxim\ normal\ a unui tr\g\tor. ~ se m\soar\ `n cm de la crest\tura s\ge]ii pn\ la marginea excentric\ a arcului, incluznd [i lungimea vrfului.

ALPEN{TOC alp. Baston lung cu vrf metalic, care a fost folosit `n turismul de munte [i `n ascensiuni (arhaism).

ALTERNARE A TURNANTELOR p.v. Schimbare alternativ\ a culoarelor de c\tre cei doi patinatori, dup\ fiecare tur de pist\. Trecerea de pe un culoar pe altul se efectueaz\ `n spa]iul de schimb ce corespunde liniei drepte a pistei, opus\ locului de start.

ALPINIAD| alp. Ac]iune sportiv\ cu caracter tradi]ional [i/sau festiv, la care alpini[tii particip\ prin parcurgerea unor trasee de dificultate diferit\, celebrnd prin prezen]a [i rezultatele lor o aniversare, o periodicitate sau o premier\.

ALPINISM alp. Ramur\ sportiv\ constnd din ascensiuni efectuate pe trasee alpine cu grade diferite de dificultate, `n care se folosesc tehnici, echipament [i materiale specializate. ~ este un sport, de regul\ de echip\, `n care componen]ii au roluri bine definite, privind colaborarea `n timpul ascensiunii [i `n manevrarea corzilor de asigurare att la urcare, ct [i la coborre. ~ devine sport de performan]\ cnd ascensiunea traseelor [i atingerea `n\l]imilor prezint\ dificult\]i deosebite (pere]i verticali, surplomban]i, cu pu]ine fisuri sau prize naturale, cu diferen]e mari de nivel, zone cu climat foarte aspru, altitudini foarte mari etc.).

ALTITUDINE gen. ~n\l]ime a unui punct de pe suprafa]a p\mntului, fa]\ de nivelul mediu al m\rii, care se determin\ cu altimetrul. Preg\tirea concursului sportiv la ~ (2 000 2 500 m) prezint\ importan]\ pentru nivelul performan]ei, `ntruct sportivul se g\se[te `n fa]a unor dificult\]i mai mari de acomodare, datorate atmosferei rarefiate (hipoxie) [i a presiunii sc\zute (hipobarism). Pentru anularea acestor efecte organismul realizeaz\ o nou\ homeostazie prin adaptarea treptat\ `n regim de efort, la condi]iile ~ respective. Gradul aclimatiz\rii depinde de starea de s\n\tate, de echilibrul nervos [i de capacitatea de efort a sportivului. ~ este favorabil\ eforturilor cu specific biologic predominant aerob (probele de semifond [i fond), a[a cum au confirmat-o JO de la Mexico City din 1968 [i valoarea alerg\torilor africani care tr\iesc [i se antreneaz\ la ~ mari.

ALPINIST alp. C\]\r\tor pe munte sau pe stnc\, care urm\re[te atingerea unui obiectiv (ascensiunea unui traseu, perete, vrf). ~n ascensiunea sa natural\, ce presupune o tehnic\ a c\]\r\rii [i un bun antrenament, ~ este ajutat [i asigurat de o serie de procedee [i de ustensile (corzi, carabiniere, pitoane [i alte dispozitive de asigurare, ciocan, piolet etc.), echipament adecvat (espadrile sau bocanci speciali, casc\ de protec]ie, echipament de bivuac etc.) [i, de regul\, de cel pu]in un coechipier.

ALUNECARE I. p.a., p.v., schi, s.n. Deplasare pe z\pad\, ghea]\ sau ap\ prin intermediul schiurilor, patinelor, ambarca]iunilor sau chiar al corpului, caracterizat\ prin men]inerea permanent\ a contactului acestora cu suprafa]a de sprijin. Din punct de vedere bio-mecanic ~ reprezint\ faza activ\ a unui ciclu care se desf\[oar\ datorit\ vitezei dobndite anterior. II. schi ~ pe un singur sprijin Deplasare care u[ureaz\ men]inerea ct mai mult timp a vitezei dobndite `n urma `mpingerii. ~ prin `mpingere Deplasare prin ac]iunea simultan\ de `mpingere cu bra]ele [i ~, p\strnd schiurile permanent apropiate [i greutatea corpului egal repartizat\ pe amndou\. III. bb., hb.

38

amend\ Combina]ie tactic\ `n ap\rare, prin care 2 coechipieri `[i coordoneaz\ ac]iunile de urm\rire [i mascare a atacan]ilor direc]i, circulnd f\r\ a se stingheri reciproc. IV. scr. ~ pe lam\ Ac]iune preg\titoare, premerg\toare atacului, executat\ tehnic cu o mi[care de u[oar\ presiune de-a lungul lamei adversarului, cu scopul de a ob]ine o linie deschis\ pentru a lovi.

A

AMBALARE I. c\l. Fug\ necontrolat\ a calului, care nu se mai supune conducerii c\l\re]ului. II. auto, moto. M\rire a tura]iilor motorului la start, pentru a beneficia la plecare de puterea lui maxim\.

ALUR| I. c\l. Tempo de deplasare a calului `n diferitele lui forme de mi[care (pas, trap, galop). II. atl., ci., j.s., s.n. Tempo de desf\[urare a cursei, care poate fi lent, rapid etc. Termenul de ~ se folose[te, `n general, pentru aprecierea subiectiv\ a unei `ntreceri fie `n momentul transmisiei ei, fie `n cronica ce o `nso]e[te.

AMBARCA}IUNE s.n. Construc]ie din diferite materiale (lemnoase, metalice, sintetice, fibre plastic, cauciuc) cu form\ hidrodinamic\, care plute[te pe ap\ [i se deplaseaz\ cu ajutorul unui mijloc de propulsie (rame, vsle, vele, motor). ~ este de mai multe feluri: ~ de sport (schif, kaiac, canoe, iaht); ~ de turism [i agrement (gig, balenier\, kaiac [i canoe populare etc.); ~ cu vele (iol\, snaip, cuter etc.) ~ neted\ Suprafa]\ dreapt\ a `nveli[ului exterior al cocii unei ambarca]iuni, ob]inut\ prin a[ezarea scndurilor unele lng\ altele pe bordaj.

AMATOR gen. Sportiv care practic\ la un anumit nivel valoric o prob\ sau o ramur\ sportiv\, `n timpul s\u liber, pentru pl\cere [i `n interesul s\u, f\r\ a urm\ri prin aceasta dobndirea de bunuri materiale din care s\-[i asigure permanent existen]a sa [i a familiei sale.

AMBARDEE s.n. Abatere `ntr-un bord sau altul a unei ambarca]iuni ancorate sau care navigheaz\.

AMATORISM gen. Principiu [i totodat\ conduit\ (atitudine) a sportivului care `[i practic\ proba sau ramura sa de sport f\r\ a face din aceast\ preocupare o profesiune. Regula nr. 26 din statutul CIO, acceptat\ de federa]iile sportive interna]ionale, stabile[te rigorile ~, din care rezult\ expres c\ sportivul nu poate primi remunera]ii financiare sau avantaje materiale pentru practicarea sportului s\u preferat `n afara celor admise prin textele de aplicare, care o `nso]esc [i o completeaz\ (echivalente materiale, limitate de fiecare federa]ie sportiv\ interna]ional\, pe timpul preg\tirii [i al concursurilor, cheltuielile de `ntre]inere, cazare, transport, pentru asigur\rile sociale, echipament, plata antrenorilor, chiriile locului de antrenament, banii de buzunar, scoateri din produc]ie etc.). ~n compara]ie cu sportivul nonamator, potrivit Legii nr. 69/2000, cel amator nu are rela]ii contractuale de munc\ cu structurile sportive pe care le reprezint\.

AMBIDEXTRIE gen. Abilitate pe care un sportiv o manifest\ `n realizarea cu mna dreapt\ [i stng\, cu aproximativ aceea[i eficien]\, a diferitelor procedee tehnice. Prin extensie ~ se refer\ [i la folosirea cu aceea[i eficien]\ a ambelor picioare ale juc\torului de fotbal sau rugby.

AMENAJARE SPORTIV| t.m.s. (V. baz\ sportiv\; complex sportiv).

AMENDAMENT reg. Concept general folosit [i pentru modificarea dispozi]iilor regulamentului unui sport sau ale unei competi]ii anterior stabilite.

AMAZOAN| c\l. Femeie practicant\ a c\l\riei care particip\ la competi]ii ecvestre.

AMEND| reg. Sanc]iune pecuniar\, aplicat\ de c\tre juriul sau arbitrul unei competi]ii sportivului care a `nc\lcat codul normelor sau regulamentul ramurii sau probei sportive. ~ se achit\ federa]iei interna]ionale `ntr-un anumit termen de la data notific\rii, `ntrzierea pl\]ii constituind o nou\ `nc\lcare a codului, care poate

39

A

amenin]are zgomotul unei ]evi de e[apament sau de [ocurile produse de motociclet\ [i de automobil, ca urmare a denivel\rii drumurilor. ~ pot fi hidraulice sau cu fric]iune, telescopice sau cu bra], iar `n cazul ma[inilor de curse, supor]ii lor originali nu pot fi modifica]i. II. tir Pies\ compresibil\ care preia [ocul provocat de chiulasa mobil\ `mpins\ puternic `napoi de explozia `nc\rc\turii cartu[ului.

atrage dup\ sine o sanc]iune suplimentar\: suspendare, descalificare etc.

AMENIN}ARE I. [ah Perspectiv\ a unei manevre ce poate fi `ntrev\zut\ dup\ efectuarea mut\rii cheie. ~ multipl\ Apari]ia unui num\r de posibilit\]i diferite ce se pot solda cu mat, dup\ efectuarea mut\rii cheie. ~ secundar\ Perspectiv\ creat\ prin mutarea cheie care apare dup\ efectuarea unei mut\ri oarecare de ap\rare, `mpotriva amenin]\rii primare. ~ scurt\ Perspectiv\ a amenin]\rii cu mat la mutarea urm\toare, `ntr-o problem\ cu mat `n trei sau `n mai multe mi[c\ri care apare dup\ mutarea cheie. ~ ter]iar\ Posibilitate care apare dup\ o parad\ secundar\ [i poate fi anulat\ printr-o parad\ ter]iar\. II. ci., j.s., s.n. Ac]iune pe care unul sau mai mul]i sportivi o `ntreprind pentru a periclita pozi]ia sau poarta adversarului. III. scr. Ac]iune a tr\g\torului care caut\ prin diferite manevre ale armei albe s\ pun\ `n pericol spa]iul vulnerabil al adversarului.

AMPENAJ I. av. Organ dispus `n coada fuselajului, care asigur\ stabilitatea [i, `mpreun\ cu aripioarele, manevrabilitatea avionului. Un ~ este orizontal, iar cel\lalt este vertical. II. tir arc Totalitate a penelor montate pe o s\geat\.

AMPLASAMENT j.s., gim. Ac]iune de dispunere a juc\torului `n teren [i a unor aparate `n cadrul s\lilor de sport.

AMONTE tr., s.n. Direc]ie sau loc situat `n susul apei curg\toare, spre izvoare, fa]\ de un punct de referin]\.

AMORSARE A VIRAJULUI schi ~ncepere a virajului, rota]ie a corpului `n sensul virajului pentru a provoca [i transmite o impulsie de rota]ie unuia sau ambelor schiuri.

AMORTIZARE m.b. Faz\ terminal\ a mi[c\rii ciclice [i aciclice, `n care corpul [i segmentele sale, formnd un sistem de prghii articulate elastic, frneaz\ progresiv pn\ la anulare reac]ia reazemului. ~n practica sportiv\, pentru diminuarea [ocului de contact al corpului cu diferite obiecte (mingi, obiecte portative etc.), se folosesc mi[c\ri de ~, iar pentru diminuarea [ocului cu reazemul, `n ateriz\ri, se folosesc materiale elastice (saltele, plase, nisip).

AMPLITUDINE A MI{C|RII m.b. Caracteristic\ a mi[c\rii, constnd `n deplasarea maxim\ care poate fi realizat\ `n planul de execu]ie al mi[c\rii respective. ~ depinde `n cea mai mare m\sur\ de forma extremit\]ilor osoase care se articuleaz\. Al]i factori care condi]ioneaz\ ~ sunt: starea cartilagiilor [i sinovialei articula]iei, suple]ea capsulei [i ligamentelor articulare, for]a de contrac]ie a musculaturii agoniste, elasticitatea musculaturii antagoniste. Cre[terea ~ este unul din obiectivele procesului de antrenament, pentru c\ ea influen]eaz\ eficien]a execu]iilor tehnice [i aspectul estetic al mi[c\rilor. ~ se m\soar\ `n grade cu un aparat special (goniometru) sau `n centimetri prin lungimea parcursului mi[c\rii.

AMORTIZOR I. auto., moto. Pies\ special\ de diferite tipuri pentru diminuarea vibra]iilor transmise de

AN OLIMPIC ist. Al patrulea an al intervalului olimpic (v. olimpiad\), `ntotdeauna par, dup\ ciclicitatea pe care aceste jocuri au avut-o `ncepnd din anul 1896, cnd la Atena a avut loc prima edi]ie `n versiunea modern\. Pentru JO de var\, urm\torii ~ au fost: 1900, 1904, 1908, 1912, 1920, 1924, 1928, 1932,

40

analizator motor 1936, 1948, 1952, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972, 1976, 1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2000. Din suit\ lipsesc anii: 1916, 1940 [i 1944, cnd edi]iile respective ale JO nu au avut loc din cauza r\zboaielor mondiale.

A

ANABOLISM m.b. Component\ a schimburilor care au loc `n organismele vii (metabolism), reprezentat\ de procesele complexe de sintez\, necesare producerii substan]elor energetice [i a materiei plastice specifice organismului respectiv. ~ se realizeaz\ pe baza energiei furnizate prin cealalt\ component\ a metabolismului, denumit\ catabolism. Intensitatea ~ variaz\ `n func]ie de regimul alimentar, condi]iile de mediu [i de vrst\ (mare la copii [i adolescen]i, medie la adul]i [i sc\zut\ la vrstnici). ~n activitatea sportiv\ se acord\ o importan]\ deosebit\ m\surilor de stimulare a proceselor anabolice din timpul fazei de suprarefacere, care urmeaz\ dup\ lec]iile de antrenament [i competi]ii, pentru a se accelera [i amplifica perfec]ion\rile morfofunc]ionale necesare cre[terii poten]ialului fizic al sportivilor.

hormoni anabolizan]i `n cantit\]i [i pe perioade de timp neadecvate expun la: cre[terea riscului de producere a rupturilor [i smulgerii tendoanelor de pe locul de inser]ie, datorit\ discrepan]ei dintre cre[terea ampl\ [i rapid\ a for]ei musculare [i cre[terea mult mai mic\ [i lent\ a rezisten]ei tendoanelor [i a punctelor lor de inser]ie pe oase; tulbur\ri sexuale manifestate prin sc\derea poten]ei la b\rba]i, deregl\ri ale ciclului menstrual la femei [i virilizarea acestora (pilozitate crescut\ `n special pe fa]\, timbru vocal grav [i r\gu[it, aspect corporal de tip masculin); alter\ri ale func]iilor [i structurii ficatului; mic[orarea staturii la adolescen]i datorit\ diminu\rii activit\]ii cartilagiilor de cre[tere a oaselor, fapt care duce la terminarea prematur\ a cre[terii `n lungime. Juniorii trata]i cu anabolizante vor avea `n\l]imea mai mic\ dect cea pe care ar fi avut-o, dac\ nu li s-ar fi administrat ace[ti hormoni. Produsele care con]in hormoni anabolizan]i sunt considerate doping [i ca atare administrarea lor este strict interzis\ la sportivi.

ANABOLIZANT m.b. Hormon steroid din grupa hormonilor sexuali androgeni (masculini). Structura chimic\ de baz\ a ~ este comun\ cu cea a hormonului masculin testosteronul. Din aceast\ cauz\ nu pot fi complet separate efectele anabolizante de cele virilizante ale acestui hormon. Efectul anabolizant principal const\ `n stimularea sintezei proteinelor [i prin aceasta `n cre[terea masei musculare, fapt care se reflect\ pozitiv asupra performan]elor sportive. Acest efect anabolizant este mult poten]at prin asocierea administr\rii hormonului cu un program special de antrenament [i regim alimentar cu surplus de proteine animale. ~ are [i efecte psihice: senza]ia de bun\ stare general\, euforie, cre[terea motiva]iei pentru ob]inerea performan]elor `nalte, a combativit\]ii [i chiar a agresivit\]ii `n timpul competi]iilor. Efectele sexuale ale administr\rii de ~ sunt mai puternice la adolescen]i, pentru c\ la ace[tia secre]ia proprie de hormoni sexuali nu a atins `nc\ nivelul de la adul]i, [i la femei, deoarece organismul lor secret\ cantit\]i mici de hormoni androgeni. Administrarea de

ANALIZATOR MOTOR m.b. Sistem complex [i unitar prin care excita]iile provenite din aparatul locomotor sunt recep]ionate, conduse [i transformate `n senza]ii. ~ este compus din trei segmente: periferic, de conducere [i central. Segmentul periferic sau receptor este reprezentat de forma]iunile senzitive din mu[chi, tendoane, ligamente [i suprafe]ele articulare (proprioceptori). Segmentul de conducere cuprinde c\ile parcurse de influxul nervos, de la proprioceptori pn\ la scoar]a cerebral\ (nervi rahidieni senzitivi, ganglioni spinali, fascicule spinotalamice, spinocerebeloase, fibrele cerebelodentorubrotalamocorticale). Segmentul central se afl\ `n aria motorie primar\ a scoar]ei cerebrale (aria 4 Brodman) `n care se face analiza de fine]e a excitan]ilor [i `n ariile secundare (6, 8, 22, 19) precum [i `n cea suplimentar\ care asigur\ analiza global\, mai pu]in diferen]iat\, a mi[c\rilor. Excitantul adecvat al proprioceptorilor este de natur\ mecanic\, constnd din presiunile [i `ntinderile exercitate asupra forma]iunilor senzitive din aparatul locomotor. ~ are rol esen]ial `n perceperea pozi]iei corpului `n `ntregime [i a segmentelor sale att `n repaus, ct [i `n mi[care. Analiza excita]iilor primite de la proprioceptori este indispensabil\ pentru

41

A

analiz\ tivului, motiva]ia acestuia pentru desf\[urarea ei etc. ~ poate fi general\ sau selectiv\ (doar anumite aspecte ale lec]iei) [i tematic\. ~ prevede modul `n care lec]ia a fost proiectat\, gndit\, elaborat\ `n baza preciz\rii obiectivelor [i a concordan]ei con]inutului (mijloacelor, metodelor, procedeelor de organizare a elevilor [i a tehnicilor de evaluare) cu obiectivele. ~n ~ se fac [i referiri la modul `n care au fost exploatate resursele umane [i materialele, precum [i rela]iile din interiorul procesului didactic `ntre profesor [i elev [i `ntre elevi, precum [i presta]ia [i atitudinea profesorului. Lec]ia poate fi considerat\ ca bun\, ca eficient\ atunci cnd obiectivele ei au fost realizate. ~ a tacticii Metod\ general\ de studiu al ac]iunilor individuale [i colective, pe baza datelor furnizate de observa]iile repetate ale antrenorului (cercet\torului) asupra echipei [i sportivilor proprii, precum [i asupra adversarilor acestora, `n competi]ie [i folosite pentru stabilirea caracteristicilor esen]iale: poten]ialul fizic, tehnic [i psihic, modul lui de valorificare prin autoconducere `n cadrul planului tactic prestabilit, capacitatea de a rezolva adecvat, oportun [i creator situa]iile favorabile ap\rute etc. ~ se efectueaz\ cu ajutorul diferitelor tehnici de observa]ii [i `nregistrare (sub form\ de protocoale, dup\ diferite sisteme, diagrame, film\ri, videomagnetofon etc.), consemnndu-se ac]iunile reu[ite [i erorile, frecven]a acestora etc., pentru a se proceda `n continuare la stabilirea rela]iilor temporale [i spa]iale optime ale concursului (meciului), la aprecierea obiectiv\ a eficien]ei schemelor [i planurilor tactice prestabilite pentru abordarea [i desf\[urarea ac]iunilor din concurs etc. ~ are aplicativitate `n stabilirea profilului adversarilor, necesar elabor\rii planului tactic propriu pentru concurs, a con]inutului preg\tirii sportivilor proprii etc. ~ are o mare aplicativitate `n acele sporturi `n care componen]a tactic\ are rol preponderent (jocuri sportive, sporturi de lupt\, box etc.). ~ a tehnicii Metod\ de studiu al execu]iei unui act motor care, cu ajutorul unor procedee tehnice de observare [i `nregistrare (film, fotociclogram\, chinogram\, metode goniografice, accelerografice, stereografice etc.), `l descompune `n p\r]ile sale structurale sau `i permite reluarea pentru a-i stabili caracteristicile biomecanice [i eficien]a (corectitudinea, economia, estetica, cursivitatea etc.). ~ are

elaborarea modelului motor ce urmeaz\ a fi executat, pentru coordonarea contrac]iilor musculare necesare efectu\rii acestui model [i pentru corectarea mi[c\rilor `n cazul cnd execu]ia nu corespunde modelului. ~n mi[c\rile complexe, cum sunt cele din educa]ia fizic\ [i din antrenamentul sportiv, activitatea ~ se asociaz\ cu a altor analizatori (vizual, tactil, auditiv), realizndu-se o mai complet\ [i precis\ senza]ie a mi[c\rilor. Func]ia ~ se perfec]ioneaz\ mult prin antrenament. Sportivii de performan]\ sunt capabili de analize [i diferen]ieri mult mai fine ale mi[c\rilor dect nesportivii. Sin.: analizator chinestezic, analizator mioartrochinetic.

ANALIZ| I. met. Metod\ [tiin]ific\ care se bazeaz\ pe studiul sistematic al fiec\rui element `n parte. ~ a concursului Metod\ complex\ de studiu al unei competi]ii, bazat\ pe consemnarea dinamicii rezultatului [i pe `nregistr\rile multiple de ordin tehnic, tactic, fizic etc., cu ajutorul c\rora antrenorii, metodologii etc. pot stabili, prin corela]ie, elementele esen]iale, pozitive [i negative, ale comportamentului individual s