01_fiziologie_cultivare_3.pdf

7/23/2019 01_Fiziologie_Cultivare_3.pdf

http://slidepdf.com/reader/full/01fiziologiecultivare3pdf 1/54

19 și 22.

10. 2015



”Pentru ca r ăul să triumfe, e destul

ca oamenii buni să nu faca nimic”.



"(Medicii și studenții la medicină): Au avut

vocația sacrificiului sau pur și simplu și-aufăcut datoria față de cei persecutați?Faptul că au ascultat mai mult de legeamorală a medicinei decât de legile trecătoare

ale comunismului i-a transformat pe mii deadepți ai lui Hipocrate în victime alerepresiunii, alături de pacienții lor.".



• fiziologie / cultivare / importantă practică

• un altfel de ”microbiologie”

• antiseptice/dezinfectante – sterilizare ...



• despre cercetare / acces la articole / cercul de

microbiologie / alte activități ... • http://www.youtube.com/watch?v=rauK6U1PnQ4 • http://www.youtube.com/watch?v=69ewuG8eCB0

• dar și ... despre ascultare ...

http://www.youtube.com/watch?v=rauK6U1PnQ4

http://www.youtube.com/watch?v=69ewuG8eCB0







Fiziologia bacteriană

• Constituţia chimică a bacteriilor

• Metabolismul bacterian

• Căi metabolice

• Căi biosintetice particulare



Yellow to orange colonies



Uridil mono-fosfat UMP

UTP

UDP N-AGln

N-A-Gln-1P

UDP NAGln - piruvat enol eter

UDP NAGln lactic acid eter

(UDP Acid NAM)

UDP - ANAM - L-Ala

UDP - ANAM - L-Ala D-Gln L-Lis

UDP - ANAM - pentapeptid

FEP

+ 2H

L-Ala

D-Gln

L-Lis

D-Ala - D-Ala D-Ala L-Ala

FOSFONOMICINA

CICLOSERINA



UDP - ANAM - pentapeptid

BP-P-P - ANAM - pentapeptid

BP-P-P - ANAM - NAGln - pentapeptid

BP-P-P – ANAM - NAGln - pentapeptid - pentaglicină

Peptidoglican - ANAM - NAGln - pentapeptid - pentaglicină

Peptidoglican - ANAM - NAGln

– pentapeptid

– pentaglicină

BP-P

UDP-NAGln

Glicil-ARNt

PeptidoglicanBP-P-P

Pi

BACITRACINA

VANCOMICINA

PENICILINA

PENICILINA



Cultivarea bacteriană

Definiţii

• Populaţia = o multitudine de indivizi ai unei specii

care habitează într -un anumit biotop.

• Clona = populaţia care rezultă dintr -o singură celulăprin înmulţire vegetativă.

• Tulpina = populaţia microbiană alcătuită dindescendenţii unei singure izolări în cultură pură.




• Creşterea oricărui organism are loc prin sinteza denoi molecule.

• Deoarece creşterea volumului celular raportată lacreşterea suprafeţei este mai mare, în cursul creşterii

se ajunge la un punct critic.

• Multiplicarea celulară este o consecinţă a creşterii.Se restabileşte raportul optim dintre volumul şisuprafaţa celulei.

• Multiplicarea majorităţii bacteriilor se face prindiviziune simplă (binară). Sporii nu reprezintăforme de multiplicare (aşa cum se întâmplă în cazulfungilor).




Metodele de cultivare a bacteriilor urmăresc 3 obiective:

• obţinerea unei populaţii microbiene suficiente cantitativpentru investigaţiile propuse,

• prevenirea contaminării produsului cercetat cu unmicroorganism străin şi

• izolarea fiecărei tulpini microbiene urmărite în cazul unuiprodus pluri-microbian în culturi mono-microbiene

denumite “culturi pure”.




Cultivarea se realizează prin însămânţarea bacteriilor pemedii de cultură.

Mediile solide sau lichide care asigură nutrienţii şi condiţiilefizico-chimice necesare creşterii şi multiplicării bacteriene se

numesc medii de cultură.

Totalitatea bacteriilor acumulate prin multiplicarea într -un mediu

de cultură poartă numele de cultură bacteriană.




Mediile de cultură

Microorganismele pot fi cultivate pe gazde vii şi pe mediiartificiale.

• Există anumite microorganisme (ex. virusuri, Ricketts i i ,Chlamydi i ) care nu pot fi cultivate decât pe gazde vii:

- animale de laborator

- ouă de găină embrionate

- culturi de celule

• Majoritatea bacteriilor, fungii şi unele protozoare se potcultiva şi pe medii artificiale.




Clasificarea mediilor de cultură artificiale - după starea de agregare,- după natura ingredientelor,- după complexitatea ingredientelor (ex. medii speciale),

- după scopul urmărit (transport, izolare, identificare etc),

Există medii de cultură- simple (agar, apă peptonată, bulion simplu etc) şi- medii de cultură mai complexe (agar -sânge, bulion

glucozat, agar Muller-Hinton etc).




Medii speciale- electiv

- selectiv

- de îmbogăţire

- diferenţial




Mediul electiv conţine ingredientele care convin cel mai

bine dezvoltării unei anumite bacterii (de exemplu mediul

Lőffler, cu ser coagulat de bou, pentru bacilul difteric).

Mediul selectiv conţine substanţe antimicrobiene,

inhibând dezvoltarea altor bacterii decât cea a cărei izolare se urmăreşte. De ex. medii în care includem

antibiotice (faţă de care bacteria care se doreşte a fi

izolată este rezistentă).




Mediul de îmbogăţire favorizează înmulţirea anumitor

bacterii patogene, inhibând dezvoltarea florei de

asociaţie dintr-un produs patologic. Funcţionează

concomitent ca mediu selectiv şi ca mediu electiv (ex.

mediile de îmbogăţire utilizate pentru izolarea Salmonel la

typh i ).

Mediul diferenţial conţine un anumit substrat (de exemplu

unele zaharuri) care poate fi sau nu metabolizat,

determinând modificarea culorii sau aspectului culturii.

• Ex. agarul cu albastru de brom-timol lactozat (AABTL)

care diferenţiază bacteriile lactozo-pozitive (cum este E.

col i ) de bacteriile lactozo negative (Shigel la , Salmonel la ).

• Alte ex. ADCL (agar dezoxicolat citrat lactoză), TSI (3

zaharuri şi fier), MIU (mobilitate indol uree).




Colonia izolată

Pe medii solide, germenii însămânţaţi în suprafaţă produccolonii.

Colonia este totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicareaunei singure celule bacteriene. O colonie este o clonăbacteriană.

Coloniile izolate se pot obţine de exemplu prin tehnica însămânţării prin dispersie (cu ansa bacteriologică sau

cu tamponul).




Aspectul culturilor pe medii solide

Colonia S (smooth) are suprafaţă bombată şi netedă,margini circulare şi adesea aspect strălucitor.germenii păstrează structura antigenicănu aglutinează spontan cu soluţie salină fiziologică

germenii capsulaţi îşi păstrează capsula

virulenţa este conservată.

Majoritatea bacteriilor studiate formează colonii de tip S (S.aureus , S. pyo genes , E. co li etc).





Colonia R (rough) este plată, suprafaţa ei prezintărugozităţi, marginile sunt crenelate.- structura antigenică nu este caracteristică

- nu păstrează capsula

- virulenţa nu este conservată (excepţii B. anthracis ,M. tuberculosis , C. dip hteriae ).





Colonia R (rough) este plată, suprafaţa ei prezintărugozităţi, marginile sunt crenelate.- structura antigenică nu este caracteristică

- nu păstrează capsula

- virulenţa nu este conservată (excepţii B. anthracis ,M. tuberculosis , C. dip hteriae ).

Colonia M (mucoid) este mare, strălucitoare, mucoasă.

- este dată de exemplu de bacteriile care prezintăcapsule mari (exemplu Klebsiel la pneumoniae ).




Aspectul culturilor pe medii lichide

Bacteriile şi fungii facultativ anaerobi se dezvoltă în toatămasa de lichid, tulburându-l.

Bacteriile strict aerobe se dezvoltă preponderent lasuprafaţa mediului.

Variantele S tulbură omogen mediul (majoritatea bacteriilor).

Variantele R realizează o tulburare mai puţin omogenă.Pot lăsa mediul limpede, formând flocoane care se depun

sau un strat (văl) la suprafaţa mediului (de exemplubacilul difteric sau bacilul tuberculos).



http://health.dir.groups.yahoo.com/group/cerc_microbiologie

_UMF/



http://www.eurosurveillance.org/

http://www.cdc.gov


http://www.cdc.gov/

http://www.cdc.gov/




Erori în practica antibioticoterapiei

Antibioterapia se află în IMPAS !




Principalele PROBLEME ?

• un număr IMENS de prescrieri abuzive

• folosire IRAŢIONALĂ a unor antibiotice




REZULTATUL ?

• apariţia de specii sau de tulpini “mutante”

• înmulţirea reacţiilor adverse




SOLUŢIA ?

• descoperirea de noi antibiotice ...

• folosirea raţională a “bateriei” de Ab existentă

• EVITAREA frecventelor erori întâlnite în practică !!!




1.ESTE incorectă utilizarea antibioticelor

• în lipsa diagnosticului clinic,

• în orice stare febrilă,

• în “bănuiala unei infecţii” ...



febră = infecţie = antibiotice

RAŢIONAMENT GREŞIT !




2. Utilizare fără a interpreta corect datele de

laborator• noţiuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea

• recoltarea produsului patologic …




3. Prescriere nejustificată, spre ex. în

• în boli infecţioase cu agenţi patogeniinsensibili la antibiotice (absurd în“tratamentul” gripei)




4 (1). Erori în alegerea antibioticelor, prin

• necunoaşterea sau nerespectarea spectruluiantimicrobian




4 (2). Erori în alegerea antibioticelor, prin

• nefolosirea antibioticului de elecţie




5. Utilizarea antibioticelor în scop profilactic

• în principiu, trebuie privită cu rezerve

01_fiziologie_cultivare_3.pdf

Documents