0_1adjectivul

2
Adjectivul Numele…………………………. Clasa a VII-a Prenumele……………………….. TEST DE EVALUARE I. Identifică în textele de mai jos adjectivele provenite din alte părţi de vorbire, prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). Arată din ce părţi de vorbire provin aceste adjective: a) În codrii de aramă acoperiţi întotdeauna de un nor negru ascunseseră zmeii fetele suferinde şi comorile, în speranţa că nu vor fi găsite de fiii Faurului Pământului. Aceia s-au folosit de luminile argintii ale licuricilor pentru a desluşi drumurile pădurii întunecate. b) „Eu îs un om cu mânie repede…” c) „Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare / Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut…” II. Precizează funcţia sintactică şi cazul adjectivelor din exemplele date: a) „Pădurea este foarte tristă şi foarte pustie în jalea ei de toamnă”. b) „”…Încă de mic / Te cunoşteam pe tine.” c) Din albă, maşina a devenit roşie. d) „Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi se întinde o ţară mândră şi binecuvântată între toate ţările semănate de domnul pre pământ”. e) Plânge de bucuroasă. III. Introdu în tabelul de mai jos câte trei adjective conform rubricaturii: Invariabile Două forme Trei forme Patru forme IV. Trece un adjectiv, la alegere, la toate gradele de comparaţie. V. Identifică în textele de mai jos, adjectivele obţinute prin derivare şi pe cele obţinute prin compunere: a) „E un amurg misterios de toamnă…”.

Upload: roxi-pasca

Post on 23-Dec-2015

261 views

Category:

Documents


36 download

DESCRIPTION

0_1adjectivul

TRANSCRIPT

Page 1: 0_1adjectivul

Adjectivul Numele………………………….Clasa a VII-a Prenumele………………………..

TEST DE EVALUARE

I. Identifică în textele de mai jos adjectivele provenite din alte părţi de vorbire, prin conversiune (schimbarea valorii gramaticale). Arată din ce părţi de vorbire provin aceste adjective:

a) În codrii de aramă acoperiţi întotdeauna de un nor negru ascunseseră zmeii fetele suferinde şi comorile, în speranţa că nu vor fi găsite de fiii Faurului Pământului. Aceia s-au folosit de luminile argintii ale licuricilor pentru a desluşi drumurile pădurii întunecate.

b) „Eu îs un om cu mânie repede…”c) „Să mai privesc o dată câmpia-nfloritoare / Ce zilele-mi copile şi albe le-a ţesut…”

II. Precizează funcţia sintactică şi cazul adjectivelor din exemplele date:

a) „Pădurea este foarte tristă şi foarte pustie în jalea ei de toamnă”.b) „”…Încă de mic / Te cunoşteam pe tine.”c) Din albă, maşina a devenit roşie.d) „Pe culmea cea mai înaltă a munţilor Carpaţi se întinde o ţară mândră şi

binecuvântată între toate ţările semănate de domnul pre pământ”.e) Plânge de bucuroasă.

III. Introdu în tabelul de mai jos câte trei adjective conform rubricaturii:

Invariabile Două forme Trei forme Patru forme

IV. Trece un adjectiv, la alegere, la toate gradele de comparaţie.

V. Identifică în textele de mai jos, adjectivele obţinute prin derivare şi pe cele obţinute prin compunere:a) „E un amurg misterios de toamnă…”.b) „Oraşul mic te fură-ncet / Cu ale lui tăcute strade / Cu oameni proşti, dar

cumsecade”.c) Amurgul sângeriu se prăvăli peste noi.d) „Ar fi fost de luptat împotriva unui chip îngeresc”.e) „…pe cerul albastru-nchis ardeau stropii de aur”.

VI. Găseşte adjectivul corespondent locuţiunilor adjectivale: (muncitor) de frunte……………..(om ) cu cap………………..; (lucru) de folos………………….; (om) cu capul în nori……………;(obiect) de preţ…………………

VII. Formaţi adjective de la substantivele de mai jos cu ajutorul sufixelor şi al prefixelor: vindecat, mijloc, plete, serios, Olt, argint.

Page 2: 0_1adjectivul

VIII. Exemplifică cinci adjective fără grade de comparaţie.

IX. Trece adjectivul înaintea substantivului şi formulează observaţii de ordin fonetic: ochii vii.

X. Descrie în cinci rânduri o localitate rurală montană, folosind două adjective, care să aibă funcţia sintactică de atribute adjectivale şi alte două cu funcţia de nume predicative.

XI. Subliniază construcţiile care conţin ideea de superlativ absolut şi găseşte echivalentul cel mai apropiat al acestor expresii:

Un om ca scos din cutie a coborât dintr-un Mercedes. Avea aerul unui om putred de bogat. S-a îndreptat spre vecinii noştri cu o falcă-n cer şi cu una în pământ. Era înconjurat de ciraci tot unul şi unul, înalţi şi voinici. Supărat foc, cu ţigara în colţul gurii, nu se uita la nimeni. Cartierul nostru este locuit de oameni săraci lipiţi pământului, care aşteaptă cu frică momentul când astfel de oameni, dornici de a aduna o groază de bani, le vor bate la poartă.