0012223455567ddfsd biserica in stat. o invitatie la dezbatere

7/23/2019 0012223455567ddfsd Biserica in Stat. O Invitatie La Dezbatere

http://slidepdf.com/reader/full/0012223455567ddfsd-biserica-in-stat-o-invitatie-la-dezbatere 1/89

la,l

Qo*,fu

?.

llu{tz.*

.,

ar^**<^l*t

4*?'-l-

Radu

preda

I

a,i1

ho.

%

*,Ny*,o

BrsnRrcA

rx

Srer

O

invitafie

la

dezbatere

Tip[ritd

cu

binecuvAntarea

LP.S.

dr.

Serafim Joantd,

Mitropolitul

ortodox

al Germaniei

qi

Europei

Centrale

5CR1PT4



Redactor:

M. Bojin

Tehnoredactor:

Cristian Lupeanu

Coperta:

Nicolae

Filip

Tiplrit

la:

Gl

CTCURO

s.o.

Foto coperta

I;

Ieremia

Movild, tnAndstirea

SuceviSa

@

Editura

5CR(Pffl,pentru

prezenta

edilie,

1999

ISBN

973-9161-94-4

Cuprins

I.

Cuv6nt

l5muritor

II.

Un

proiect

legislativ

intre

realizlri

gi

agteptdri

(11

teze)

III.

Biserica in

Stat

1.

Argument:

Limitele

democraliei

2.

Statutul

Bisericii

gi

culteior

in comunism

3.

Contextul

politic

actual

4.

Contextul conf'esional

5.

Provocarea post-modernl

6. Termenii

juridici

ai liberr[{ii

religioase

7.

Dimensiunea nafionald

a

credin[ei

8.

Prozelitismul

f . inv[g[mintul

confesional

gi

etnic

10. Patrimoniul

cultelor

gi

asistenla

socialI

11.

Situalia din alte

fdri

post-comuniste

Excurs:

Modele

europene

de

relalie

intre

Stat

si

Biseric[

IOz

A. Primul

model:

separalia

radicald

103

(,,modelul

francez")

B.

Al doilea

model:

identificarea

totalI

lO7

(,,modelul

englez")

C. Al treilea

model:

cooperarea

distinctd

110

(,,modelul

german")

D.

Un

posibil

model

ortodox

(,,modelul

post-bizantin")

12.

Concluzii

deschise

Note

IV.

Lege

privind

regimul general

al

cultelor

religioase

7

13

13

t9

23

2l

30

36

53

58

66

69

73

)

""tl

,,:

125

tzl

,/,

i



I.

Cuvfint lfimuritor

Una

dintre temele dominante

de

la

noi,

din ultimii

doi ani,

a fost ffir[

indoial[ cea

a

relafiei dintre

Stat

gi

Biseric[.

O

tem[,

ca atdtea

altele,

pe

c6t

de importantd,

pe

atdt

de

rdu inteleasl

qi,

in consecinfd,

prezentatS..

Brizanfa temei

va

fi

pus6

in evi-

denl[

odat[

cu declarafia

de

la

Alba-Iulia a

Arhiepiscopului

Bartolomeu

al Clujului, in

primdvara

lui

1998. intrebat

de

cltre un

ascult[tor din

sal[, la

sfirgitul

unei

conferinle

sus-

finute

la invitaqia

filialei

ASCOR,

dacl iqi

mai susfine

p[rerea

potrivit cdreia Biserica

trebuie

s[ se menfin5.

distant[

faf[ de

politic[,

Arhiepiscopul

Clujului a rdspuns

c6,

dat[ fiind

situa-

1ia

actuald,

nu mai este

de aceeagi

pXrere, considerdnd

urgen-

t[

9i

benefic[

participarea

Bisericii

intr-o

formf,

specific[

la

viala

politic[. Declaralra

a

f

ost

receptatd

intr-un mod

foarte

diferit,

dar

va

avea

ecou

la

toate etajele decizionale

qi

pe

intreg

egichierul

politic.

Este

succesul

imprevizibil,

dar semnifica-

tiv al declara[iei.

Reacliile

la declaralia

Arhiepiscopului Bartolomeu

au

ar[-

tat

precaritatea legislativ[

in

care ne afldm de aproape un dece-

niu,

f5r[ o

Lege a Cultelor gi

f[r6

o

doctrin[

politic[

in

care

elementul religios-cultural

s[-gi aib[

partea

cuveniti.

$i

aceas-

ta

in

conditiile in

care,

prin

diferite

gesturi

;i

atitudini

-

de

la

invitarea

Regelui

Mihai,

reactivarea

Mitropoliei

Basarabiei

qi

infiinfarea

Mitropoliei

pentru

Germania

gi

Europa

CentralS.

Ei

de la coorganizareaintAlnirii

,,Oameni

qi

Religii", din august

1998,

9i

pAnS

la invitarea

la

Bucuregti a

Episcopului

Romei,

Papa Ioan

Paul

II,

in

primS.vara

acestui an

-,

Biserica

Orto-

dox[ RomAnd

s-a dovedit

in

primul

deceniu

post-comunist,

marcat de

instabilitate

Ei

de stdng6cii

politice, principala

fo([

integratoare,

ambasadoarea

autenticd a

identit[1ii

gi

dezide-

ratelor societllii

romdneqti.

i



Legea

Curltelor

este

,,Constitulia"

relaliilor dintre Biserici

sau

confesiuni

gi

Stat. Acest fapt

motiveaz[

suficient

necesi-

tatea

unei

dezbateri pe

marginea

ei,

cu

atAt mai muit atunci

cind

se

afl[

in

stadiu de

proiect.

Paginile

ce

urmeaz[

nu sunt

insI

determinate

exclusiv de

contextul

legat

de

proiectul

legis-

lativ,

ci

se

doresc in egalI

m5sur5

o contribufie,

dincolo de

textul

legii,

la chestiunea

mai larg[

a

raportului

dintre Stat

qi

Bisericl

intr-o

lar5

democraticd

si ortodoxil

Multe dintre no-

tatiile

de

mai

jos

s-au nlscut

atfft

din

lectura

cotidian[

a

presei

romAneqti

si

din disculii cu

prieteni

qi

oameni

de decizie din

Jard,

cdt

si

din confruntarea

in

ultimii

cinci ani de

studii

cu

viafa

confesional[

gi

cur

peisajul

politic

al Europei

de

Vest.

Ceea

ce

a

rezultat constituie

o

provocare

gi

o invitatie in ace-

la;i

timp.

O

provocare

pentru

qei

care

s-au obiqnuit cu im-

provizalia

sau

fac

uz

selectiv de

aceasta,

qi

o

invita[ie

pentru

cei care

i;i

doresc un

plus

de

claritate

qi

de nuanfe

intr-un

dcmeniu

esen{ial

al

viegii

sociale.

In

forml

restrins[

gi

bazate

pe

o varianti

precedent6

a

actualului

proiect

legislativ,

aceste pagini

au ap[rut inilial in

revista

Renasterea

a

Arhiepiscopiei

Ortodoxe

RomAne a

Vadului,

Feleacului

;i

Clujului,

motiv pentru

care mullumesc

pe

aceastd

cale revistei

clujene

pentru

sprijinul

generos

acor-

dat

in

vederea

publichrii variantei

actuale

1a Editura

Scripta.

Radu Preda

Heidelberg,

17

septembrie

1999

II. Un

Proiect

legislativ

intre

realiz[ri

;i

a;tePtflri

(1L

teze)

L" Libertatea

adus[

de

schimbarea

dintr-un

regim

dicta-

torial

intr-unul

democratic

este

in

egal[

m[surh

o

qansl

qi

o

po-

var[.

Pentru

Biserici

qi

culte

$ansa

rezid[

in

posibilitatea

unei

sporite

m[rturii

;i

lucrdri

pastoral-sociale.

Povara

libert[1ii,

uAi"X

modul

nefiresc

de a

face

uz

de

libertate,

se

face simlit[

la nivelui

reialiilor

interconfesionale

printr-un

necreEtin

sen-

timent

concurenlial

;i

printr-o

sistematicl

invazie

a

sectelor

de

tot

felul.

La

nivel

politic-social,

libertatea

recucerit[

nu a

fost

secondatl

de

un

efort

constant de recuperare

a

culturii

parlamentare

qi

istorice

din

perioada

precomunist[.

o.enor-

m[

cantitate

de

ignoran [

;i

de

superficialitate

impovlreaza

relatriile

dintre

societatea

civil[

qi

sfera

religioasl'

i,

Dezbaterea

pe

marginea

proiectului

Legii

Cultelor

este

important[

din

cel

pufin

doud

motive.

Pe

de

o

parte,

ea

poate

ajuia

Bisericile

qi

cultele

s[-gi

precizeze

raportul

cu Statul

de-

mocratic

.si

sd-;i

formuleze

aqtept[rile.

Pe

de

alt[

parte, ea este

un

capitol

esential

dintr-o

discutrie

fundamental[

privind

mo-

dul

in

care

Statul

post-comunist

romin

infelege

s6-qi

asume

gi

s[

apere,

cu

neutralitatea

gi

echidistanta

cuvenite,

compozi-

1ia

spiritual-culturali

a corpului

social

pe care

sebazeazd..Dez-

t*t"i"u

pe marginea

proiectului

legislativ

a fost

deschis[

de

aproape

un

an,

odat[

cu

publicarea

unor

largi

comentarii

in

revista

clujean[

Renasterea.

A

venit momentul

ca lucrul

in-

ceput

atunci

s[

fie

azi

continuat

la

alt[

scar6,

prin

antrenarea

unbr

parteneri

corespunzltori

din

societatea

civil['

3"

Proiectul

Legii Cultelor

vine

dup[

un

deceniu

de

expe-

rienle

deloc

incurajatoare.

Amintita

invazie

sectarf,,

instalarea

in

Romini

afdri,

un minim

control

juridic

a tot

felul

de orga-

nizatii

gi grup[ri cu

caracter

declarat

religios,

urmlrirea

de



ar

l--

\

cetre

acestea

a unor

scopuri

oculte,

raportul

dintre

prozelitism

gi

coruptibilitatea

administraliei

publice

-

toate

la

un

loc

con-

stituie

manifestlrile

unui

fenomen

ce

trebuie

s[

dea

de gindit

legislatorului

roman.

oferind

;i

garantdnd

libert[1i,

#era;i

legislator

este

obligat

sf,

precizeze

obtigaliile

gi

limiteie.

A."st

lucru

se

poate

intdmpla

numai

prin

folosirea

unor

termeni

fErd

echivoc,

precum

diferenlierea

limpede

dintre

curt

gi

asocialie,

bazatd'

pe

criterii

specifice

in

timp gi

spaliu.

prin

delimitlri

terminologice

adecvate,

Legea

trebuie

s[

sublinie

ze

de

o

ma-

nier[.

specific[

legdtura

dintre

libertatea

religioasI

gi

respon-

sabilitate.

4'Recunoagterea

Bisericii

ortodoxe

Rom6ne

prin

Legea

cultelor

a

titlului

de Biseric[

nafionald

este

mai

mult

dec0t

o

chestiune

de

cuvinte.

F[ri

si

aduc[

cu

sine

privilegii,

in

ciu-

da

protestelor care sugereazr

acest

lucru,

sintagma

d"e

Bisericl

natrion

al[

inseamnf,

pentru

Bis

erica

maj

oritarE

recun

oag

terea

unei

nobleli

care

obligr.

Este

un

act

poiitic

major,

dincolo

de

interesele

de

moment.

Este

un

act de

politicd

ionstitu;ionald,

arrtand

direclia

angajamentului

politlc

pe

viitor.

Departe

de

a

fi

o

formul[

conformf,

doar

trecutului

istoric,

sintagma

de

Biseric[

nalional[

oglindeqte'cu

fidelitate

prezentul

viu

al unei

Biserici

ortodoxe

in

care

toleranfa

se

completeazd

fericit

cu

o

articulatr

conqtiinlr

identitar[

deschisd.

clire valorile

comune

ale

continentului

european

creqtin.

5"

Legea

Cultelor

trebuie

s6

transforme

evidentul

handi-

cap

al intarzierii

legislative

intr-un

c6gtig.

or,

acest

lucru

se

poal:

intdmpla

numai

prin

dovedirea

ci

legislatorul

gtie

sd

trag[

din

experien[a

ultimului

deceniu

concluziile

care

se

im-

pun.

una

dintre

aceste

concluzii

este necesitatea

unei

legis-

lafii

care

s[ pun5,

limite

clare prozelitismului.

chestiunea

atragerii

prin

mijloace

necinstite

a membrilor

unei

confesiuni

la

altr

confesiune

sau

sect[

priveqte

nu

numai

viafa

intercon-

fesionald,

ci

gi

pe

cea

sociild,,

atita

vreme

c6t provoclrile

prozelitiste

stau

labaza

tulburirilor

qi

a tensiunii

dintre

co-

munitili

qi

persoane.

Efectele

profund

nocive

ale

invaziei

sectare se

vor vedea

cel mai

bine

abia in

urmltorul

secol,

c0nd

poate va

fi

prea

tdrziu

pentru

corecturi

de propo(ii. OricAt

de

sensibil[ este

clasa

noastri

politic[

la

imaginea

t[rii

peste

hotare,

prozelitismul

nu

poate

fi

niciodatf, un indicator

serios

al

procesului

de

democratizare.

6" O

tem[

sensibil[

in

politica

europeanI

post-comunist[

o

constituie raporturile

dintre

majoritate

gi

minoritate. Acestea

au

cunoscut

in

ultimii

zece ani o traiectorie

periculoas[.

Lozincile

extreme ale reprezentanfilor

minoritllii maghiare

au

provocat

reacfiile

nu mai

pufin

extreme ale

anumitor

cercuri romAneqti.

Revendiclrile

minoritarilor

intr-o

perioad[

de

sdr[cie materi-

ald

au

compromis

ins[gi ideea de

noi drepturi.

A le

oferi

pe

acestea

flrd

rest,

p6n[

la capdt

qi

f[rd

nuante,

ar insemna

nu

mai

putrin

decAt suspendarea

limitelor impuse

de mentrinerea

Statului

de

drept

definit

de chtre

Constitulie. Atat

din

punctul

de

vedere

al

multiculturalititii,

cdt

gi

dintr-acela al ecume-

nismului,

tendinla

de

a

crea

un sistem educafional

confesio-

nal-etnic total

izolat

de mediul

romAnesc

majoritar,

dar

pe

cheltuiala

acestuia,

nu

poate

fi

justificat[

in intregime

cu ar-

gumentul

dorintei

de

p[strare

a identitElii.

Legea

Cultelor este

de

aceea chematb

s[

readucl in memoria

politic[ principii

pe

cAt de simple

pe

atAt

de

necesare:

raportul dintre majoritate

;i

minoritate

se

poate

construi

solid numai

pebazele propor-

tionalit[fii

qi

ale

subsidiariffilii.

Este motivul

pentru

care unul

dintre

cAqtigurile

reale ale

gdndirii

si

acfiunii

politice

care se

pot

dobAndi

prin

aceastd

Lege

este

tocmai afirma{ia

din

arti-

colul7:

Statul sprijind

activitatea

cultelor

cu

respectarea

prin-

c

ip

iului

p

ro

p

o

r;

ionalit

d{i

i.

7" Problema inv5$mAntului

confesional-etnic

se

leag[ di-

rect

de

chestiunea

patrimonialS.

Legitimitatea reparbrii

abuzurilor

comise

in deceniile

de dominafie

comunist[

nu

poate

insl incuraja o

abordare

necriticd a

revendic[rilor

patri-

moniale.

Restitutio in integrtun

nu

poate

fi aplicatd f[rd

a se

fine

seama de destinafia

actual[

a

unor imobile, majoritatea

incadrate

in sistemul

nalional

educafional

sau

de asistenf[ me-

a



dical[.

Solulia

ar.trebui sX fle

ori o amdnare

a restituirii

pAn[

la crearea

de altemative,

ori

plata

egalonatfl

a

despflgubirilor.

Chemat[

s[

asigure

cadrul

general

de

funclionare

a viefii

reli-

gioase,

Legea

Cultelor

nu

poate

oricum

solu(iona

singurl

di-

ferendele patrimoniale,

chestiunea

particulard

a

patrimoniu-

lui

religios

urmind

sd fac6 obiectul unei legi

aparte.

8' Pentru

cdgtigarea

unei imagini

realiste

este

necesarl

comparafia cu

lirile

post-comuniste

aflate

intr-o

situalie si-

milari

cu

a

noastrd.

Urmdrind drumul legislativ

din alte

tr6ri

post-comuniste,

putem

trage multe

concluzii

de folos. Fie

cl

este

vorba

despre

Polonia sau despre Rusia, problema g[sirii

unui raport

just

intre libertate

gi

responsabilitate,

intre

drep-

turile

majoritIlii

gi

cele

ale

minorit[1ilor, este

la fel

de acut[

ca

;i

in RomAnia

gi,

tot ca

gi

in RomAnia, supusl

unor

presiuni

ideologice

de

propo(ii.

Mai

cu

seam[

din

lungul

gi

anevoio-

sul drum legislativ

din

Rusia se

poate desprinde

o

concluzie

valabil[

;i

pentru

noi: modelul nu o

poate

lua

inaintea realitl-

tii.

Altminteri, corecturile

la care obligd ulterior

realitatea,

atecteazd.

credibilitatea modelului. Iat[ de ce,

mai

cu

seaml

in acest domeniu,

este nevoie

de

la

bun

inceput,

in mod

pro-

gramatic,

de o abordare

specific[.

9' Specificitatea

fiecSrei

16ri

in

parte

iese

in

evidenl6

gi

atunci

cAnd

compar[m

modelele vest-europene

de relalie in-

tre

Biseric[

qi

Stat. Posibilul model din

trErile

cu

majoritate

ortodoxl

(,,modelul

post-bizantin"),

articulat

prin

luarea in

consideralie

a

prezentului

istoric, dar

qi

a tradiliei

de labaza

acestuia, se incadreaz[

intr-un

peisaj

marcat

de trei modele

principale:

de separa(ie

radicall

(,,modelul

francez"),

de iden-

tificare total[

(,,modelul

englez")

qi

de cooperare

distinct[

(,,modelul

german").

Ultimele

doul

sisteme

sunt cele mai

rlsp6ndite

qi

prezint[

pentru

noi utile

puncte

de comparalie.

10" Realizlrile

proiectului

legislativ, deloc neinsemnate,

pot

fi identiflcate

mai cu seamd in recunoa$terea

Bisericii ma-

joritare

a statutului de Biseric[

national[, in

afirmarea prin-

cipiului

propo(ionalitllii

gi

in ancorarea angajamentului

social

,/i

al

cultelor

intr-un

text

norrnativ.

Aqtept[rile

corective

sunt

nu

mai

pufin

importante:

precizarea cuprinsului

prozelitismu-

lui,

enumerarea

sdrbfitorilor

religioase

legale,

o

terminologie

mai

clar[ in

ceea ce

privegte

definilia

cultelor

9i

valorificarea

argumentului

tradiliei

istorice.

lL'o

Lege

a

Cultelor

nu

epuizeaz[

con{inutul

relaliilor

dintre

Stat

gi

Biserici,

confesiuni

sau asociafii

cu

caracter

re-

ligios.

Ea

ofer[

ins[

un

cadru

legal

pentru

iniliative

ulteriore.

Lltera

ofer[

o libertate

legitiml

spiritului.

Formulat[

strdmb,

ingust[

qi

fIrS

perspectivd,

atentl

doar

1a

interesele

meschine

alJmomentului,litera

nu

poate

da

naqtere

decAt

la o

caricaturS,

spiritual[,

compromi[and

astfel

iremediabil

sensul

libert5fii

p.nt*

cei

care,

in

Decembrie

1989,

au

proclamalilJatltancu-

iilor:

Exisr

d

Dumnezea

/ sau

Vom

muri

;i

voru

fi

liberi

(



mului.

Tab[ra laicist[ ignor[

tocmai

intoleranfa

proprie,

lipsa

din

rtnduriie ei

a ecumenismului

qi

a

pluralismului

autentice.

Atitudinea ideologic[

laicistS,

d[

dovad[ nu numai de

o

enorml

ignoranfd

in

ceea ce

priveste

istoria

;i

rostul Bisericii,

dar

cornpromite

iremediabil

insu;i

sensul democrafiei, n[s-

cutli

in tiri

care igi reclam[,

inclusiv

azi, rdd[cinile cre;tine.

Reclamflnd golirea

de

orice confinut

religios a spafiului

pu-

blic,

incapabil[

s[

accepte un dincolo,

care nu depinde de fo4a

;i

de

atribu{iile Statului

si nici

de

capriciul

unei

minoritlfi

ideologice,

laicitatea ingrdde;te

definitria omului social, subiec-

tul prin

excelenf[ al democra{iei,

de aici. Negdndu-i acestuia

dubla

raportare, la Biseric[ si la spatiul

social,

prin

raportarea

numai

la cel din urm[, ideologia laicisti

i;i

descoperd deloc in-

tdmpldtoarea

legdtur[ cu ateismul

militant al

comunismului.

Diferenfa const[

in

recunoa$terea

principial6

a

dreptului

la

credinf[,

dar numai

ca

act

personal,

privat,

lipsit de

expresie

public[.

Comunigtii

vor

gAndi

la

inceput

radical imaginea

omului

nou,

pentru

a

ajunge

in

cele din urm[, fo4atri de reali-

tate,

s[ accepte faptul de

a nu putea

define controlul absolut,

asupra

trupului

qi

sufletului.

Solufia comuni;tilor va

fi de

aceea,

dupf, tentative

brutale de exterminare

fizicd

a reprezen-

tanlilor

acesteia,

ghettoizarea

dimensiunii

spirituale

in spatiui

consacrat.

Solulia

laici;tilor este alta:

ghettoizarea prin

rela-

tivizare

a

mesajului

autentic,

prin

incurajarea

unei false

plu-

ralit[1i

in

numele unui

qi

mai fals

ecumenism.

Ei

bine,

tocmai

in

acest

punct

-

pe

de o parte

interzicerea

arbitrar[

a manifestlrii

publice

a credinfei

majoritare

qi

susfinerea, pe

de alt[

parte,

a

drepturilor

oric[rui tip de mi-

noritate

-

este

atins[

democrafia in

esen[a

ei,

prin

ldrgirea

atribuliilor

acesteia

dincolo

de spafiul legitim. Democralia care

nu face

experienfa

propriilor limite

gi

care, asemeni

laicigtilor,

iqi

inchipuie

cb are dreptul

de a

ocupa tot

spa[iul

public,

sfdr-

/1

gegte

prin a

deveni o

formf, ascunsf,, dar eficient5, de dictatur[.

i

I l-f-

Prin

exclusivism

cultural,

politic

sau economic, dictatura

L'

t</

|

aceasta

ii ignor[

pe

cei care sunt

de altX

pdrere.

Nlscutd din

dorinfa

de a

ap[ra,

chipurile,

pe

cei care

nu

erau accepta[i

de

majoritate

sau care se considerau neacceptali,

dictatura ideo-

logic[

a

minorit[1ii

,,luminate",

instaurat[ in

spaliul

public,

nu

mai

acceptfl

acum

majoritatea. Se

produce

o scandaloasd

rls-

ti.rrnare

de roluri. Dintr-un toturu inclusiv, spa{iul

public

cLtce-

rit inteligent

qi

insinuant de c[tre minoritatea dictatoriald,

devine vn

totum substitutiv: se erijeaz[

in

vocea

rnajorit[1ii

f[r[

a comunica

profund

cu

aceasta,

aidoma

nomenclaturii

comuniste.

InvocAnd

inigial

pluralitatea

de

opinii, dictatura

ideologic[

invoc[

acum unitatea, consensul, corectitudinea

politicd.

ControlAnd mijloacele de comunicare in mas[, avind

acces

la

instrumentele

exerciliului

politic,

indiferent

de

par-

tidele

care se

succed,

minoritatea

dictatoriald vede

in

Biseric[

singurul

dupman. Deoarece corpul

viu

qi

articulat

al Bisericii

este

in

stare

sA

contrazic[

zilnic

eforturile dictatorilor

de

opinie, s[

contrapund zilnic

un mesaj altminteri,

aga

cum

a f[-

cut-o, subversiv,

in comunism

pini

la disparilia

sistemului

gi

cum

o

va face

mereu,

pdn[

in

zorii celei

de-a opa zi, aim-

p[rdfiei

lui

Dumnezeu.

Ceea

ce se

ignord prin

atitudinea

du;m[noas5

sau

numai ig-

norantd

a anumitor cercuri de la noi este faptul cd,

intr-o

cheie

echilibratd,

exprimat[

printr-un

dialog

real

gi

prin respectul

partenerilor,

Biserica

poate

ajuta

democratia

noastr[

fragil[

sI-qi

cunoasc[

pozitiv

limitele.

Pentru cL numai printr-o

asemenea

cunoa$tere

a

propriilor

limite,

dup[

jumltate

de se-

col

de exces

al

Statului autoritar,

se

poate ajunge,

in sfdr;it,

la

(re)fundamentarea

specific[

a rolului Statului

gi

a compo-

nenlilor

sociali.

Ste

in

firea oricdrei forme de

putere

s[

se

viseze

etern[.

Visul

acesta

este

cu atdt mai

periculos

cu

cAt el vine

sI

in-

locuiasc[,

la

noi,

visul comunismului etern. Iatd de

ce, tAnf,ra

noastrl

clasd

politic[

are nevoie urgent[ de conqtientizarea

propriei

efemerit[1i, a

propriilor

limite.

lmprovizata

noastrl

clasi

politicd are nevoie

de

un memento ntori,

menit

s[-i

redea

luciditatea

qi

gravitatea

impreun[ cu serenitatea

;i

responsa-

fl

E

ffi

$.

f

$. lr

kr

$,

I

l.

t

$li

'il

[,r

Frl

L,



bilitatea.

Or,

dintre toate formele de

organizare ale

unei

so-

ciet[1i, Biserica

este

cea mai

in

m[sur[

s[ mijloceasc[

o astfel

de terapie

preventivd.

Prezentd in

lume

prin

Intruparea MAn-

tuitorului

qi

pregStindu-se

cu

qi

prin

Hristos pentru

impdr[tria

lui Dumnezeu, Biserica reprezint[ unicul

corp social in

care

timpul

este

citit altminteri,

cu

alte

conotalii

;i

pe

altd

scard de

valori.

Motiv

pentru

care,

intrdnd in contact cu Biserica, cu

viafa

cregtind

qi

cu

ritmul liturgic

aflat in centrul

acesteia,

oricine

care

se

aflb

intr-o

pozilie

diriguitoare

devine

martor

privilegiat

al

statorniciei duhovnice;ti,

prinzdnd

curaj

pentru

propria

lucrare;i

preg[tind-o

con;tient

pe

cea a

generaliei

ur-

mltoare. Participarea la timpul de

dincolo de

timp

al

Bisericii

nu inseamn[, de aceea,

deznldejdea

in fafa

timpului

restrins

al

puterii profane

qi

nici inlocuirea

unui determinism

mate-

rialist

cu un

determinism

transcendent.

Leclia timpului

Bisericii este

in

cele

din urml simplX

gi

se

reduce la indemnul

fblosirii libertltii

noastre, cu tot cu

limi-

tele

acesteia,

in deplinl

conqtiin[5

a

ceea

ce

suntem in

fala

lui

Dumnezeu

qi

a

oamenilor.

Nefiind

legatX

organic

de

nici o

forml de

guverndmAnt,

Biserica

este

in acelagi timp

apt[

sl

dialogheze

pozitiv cu

orice

form[

de conducere. Plasat[

prin

rostul ei

dincolo

de

istorie, Biserica nu este

mai

pulin

prezen-

t[

in

secvenlele

concrete

ale acesteia,

precum

MAntuitorul

Hrisos in

Palestina

lui Ponfiu Pilat. Deoarece

rostul

ultim

al

Bisericii nefiind

acela de a substitui

organele de

conducere,

detagarea

ei

poate

fi

tonifiant[.

Recuperarea sensului

vegni-

ciei

devine,

in cele din urm[,

indirect[

gi

beneficd recuperare

a sensului

clipei.

Chestiunea

limitelor democrafiei

trebuie

pusl;i

in termeni

juridici,

drept limite

ale Statuluibazat

pe

principiile

demo-

cratice

de a fixa

legi

privind

viafa

religioasi.

Este

o chestiune

deloc

nouil,

dar mereu readus[

in actualitate

de c[tre abuzurile

t .-

Statului,

lie c[

este

vorba despre Statul comunist sau

despre

'{

I

-

orice

alt5

form[ de

guvern[mint absolut.

F[r[

a intra

in

de-

/

|

\-

taliile

acestei

problematicia; notdm doar

faptul cd

o

Lege a

Cultelor exprimf,, in

cele

din

urrnd,

tendin(a

Statului

de

a

ti

creator

de lege in toate

domeniile vieqii

umane.

in

perspectiva

iluministl

a ultimelor secole, Legea

Cultelor este dovada de-

pfuirii

dualismului

dintre

dreptul profan

qi

dreptul canonic

(bisericesc).

Faptul c[ aceastl dualitate,

transformatd

in Europa

occidental[

intr-un

permanent

conflict

intre

papalitate gi

statele

suverane,

trebuie

dep[;it[, nu inseamn[

ins[

negarea

unui rol

specific

definut de Bisericd in

societate.

Legea

Cultelor

doreqte

in

cele din urm[

sb,

pecizeze

cadrele

exercitdrii

acestui rol.

Dezbaterile

pro

si contra care

au urrnat

declaraliei

Arhiepis-

copului

Bartolonreu din

primdvara

lui

1998 au reuqit

sf,

pun[

cu

claritate in evident[ necesitatea

tratdrii

temei remodel[rii ra-

portului

dintre

spafiul spiritual

gi

cel

profan,

dintre Biseric[

gi

Statul post-comunist5.

Legea

Cultelor

este

piesa

grea

din

in-

treg

sistemul

de leghturi

clintre

spatiul

laic

al

puterii

Statului

qi

celreligios.

Din nefericire, Legea

vine cu

mare intflrziere.

Intirzierea

are

mai multe

cauze.

Mai

intdi de

toate,

confe-

siunile

gi

organizaqiile

religioase

invitate

la formularea

proiec-

tului

legislativ vor

practica

constant

o strategie

de blocad[

fatl

de

Biserica

Ortodox[

majoritar[.

Cu o tenacitate insolentl,

uniunea

baptistd

mai

ales va

obiecta

la articolele

unde numai

plindtatea

m[surii

poate

salva litera

legii

de abuzurile inter-

pret6rilor

ulterioare. Nici cultele

traditionale, precum

refor-

mafii

qi

luteranii, nu vor

sclpa ocazia

si-gi formuleze

pozilii

intransigente.

CAt

priveqte

Biserica

Catolicd

de ambele

rituri,

obiecliile

acesteia

vor

fi ceva mai temperate,

dar nu

mai

pufin

ferme.

Toate

la un loc, discutarea gi

rediscutarea

amenda-

mentelor

Bisericii

Ortodoxe

gi

a celorlalte

culte

si

denomi-

nafiuni vor

incetini concretizarea proiectului

legislativ,

adu-

cerea opiniilor

la

un

numitor comun

dovedindu-se pAnd

acum

practic

imposibil[.

Este

motivul

pentru

care Secretariatul

de

Stat

pentru

Culte a

inaintat

Guvernului

ultimul

proiect

f5r[

amendamente,

aqteptdnd

formularea

qi

dezbaterea

nemijlo-

cit[

a

acestora

pe

cale

parlamentarI.

I

lr

fl

I

il

I

I

I

I

t

:

ir

r

h

ll

il

li

$

I

r

I

i

,4r



Apoi,

un

factor

incetinitor

al

drumului

legislativ

va

fi slaba

voin([

politic[. In bunf, tradiqie

de

stdnga, PDSR-ul

nu a

ar[-

tat un inters

deosebit

proiectului

de lege.

Actualul

principal

partid

de

guverndmdnt,

PNTCD,

igi

arat6, dupd o intArziere

de aproape

trei ani,

un spontan

interes

pentru

introducerea

c6t

mai

grabnicX

a

proiectului

in Parlament.

Este

o

grab[

numai

pa4ial

salutar5.

A

fost

pe

de

o

parte

firesc

qi

constructiv,

ca in-

treg

procesul

redac[onal sE se consume

departe

de

gura pre-

sei, de

falsele

qi

d[un[toarele

polarizdri.

AvAnd,

pe

de

altd

parte,

acum

un

proiect

definitivat,

dezbaterea

publicd pe

m[-

sur[

este

mai mult decdt binevenith.

Dezbaterea pe

marginea

proiectului

final al Legii, inainte

sau

in

cel

mai

rdu caz concomitent

cu discutarea lui in Parla-

ment,

este

necesarl

deoarece

nu avem

in

fa15

un

simplu proiect

legislativ printre

alte cAteva zeci care

agteapt[

la

comisii. in

joc

se

afl5

ceva mult

mai

grav

gi

care

nu

priveqte

doar Statul.

Le-

'gea

Cultelor

este

piesa

juridicd

esengiald

a sistemului

de leg[-

tur[,

colaborare

gi

delimitare

intre

Stat

qi

domeniul religios.

Pa4ial

ratat[

pflnd

acum, discufia asupra

posibilului

model de

relafie

Stat-Biseric[

in

post-comunism

trebuie repusd de cltre

proiectul

legislativ

prezent

in

circuitul

tematic obligatoriu. Cu

greutatea;i

seriozitatea

cuvenite.

Fdr[

isterii minoritare

gi

flrd

ameninfarea

cu

Europa. Legea Cultelor

intr-o

fard

ortodoxl

in

proporfi

e de 87

7o

qi

cu

o istorie

consistent[

in

spate trebuie

sd iqi p[streze propriul

specific impreund

cu deschiderile

de

rigoare.

Iar

deschidere

nu inseamn[

aici, in nici un caz,

pros-

teasc[

amnezie

qi

nici

grija

stupid[

de

a mima

neutralitatea

absolut[.

Cu

cdt sunt mai

clare;i

mai echilibrate

articolele de

lege,

cu

atdt sunt

mai mari

qansele

ca

aceasta

s[

fie, dup6

obli-

gatoria

,si

grotesca repulsie a

laicit[1ii,

acceptat[ ca atare,

;tiut[

fiind

varietatea

modelelor de

rela{ie

dintre

Stat

9i

Bisericd

in

Europa comunitar[6. Altminteri, ambigud

qi

dorind s5

fie

pe

placul

tuturor, legea nu

va

reuqi sd mullumeasc[

pe

nimeni,

ceea

ce

va

fi

pentru unii

prea pufin

fiind

vdzut

de ceilalli ca

fiind

prea

mult.

Ne

propunem

in cele

ce

urmeaz[

s[

schi16m,

inainte

de

analtzipunctual[

a

principalelor

articole,

contextul

politic,

ideologic

Ei

confesional

in

care

apare

proiectul

legislativ'

Le-

gea Criltelor

nu

este

chemat[

sI

reglementeze

viatra

religioasd'

Ia

;i

cum

aceasta

ar

avea

un

caracter

muzeal'

Legea

are

in

u.drr"

Biserici,

confesiuni

qi

organizafii

formate

din

oameni

ai

vremii

de

acum,

a$a

cum fo4a

politica

chematf,

sH o

voteze,

Parlamentul,

este

prin defini{ie

tributar[

clipei

istorice.

Iatl

de

ce,

oricit

ar

p[iea

unora de

,,profan",

contextul

politic

qi

ideologic

al

momentului

trebuie

la fel

de

bine

analizat

ca

qi

princifiiile

debazb,ale

unei

legi

de

acest

fel.

Procesul

de tran-

,iti"

Oin

[rile

post-comuniste,

provocafea

post-modern6,

pro-

zelitismul

sectar,

tragediile

succesive

din

fosta

Yugoslavie

-

toate la un

loc

sunt

dimensiuni diferite

in

intensitate

qi

impor-

tan[[

ale

aceleagi

realitfilii

in care

textul

legii

doreqte

s[-qi

im-

pun[

normativitatea.

Iar

pentru

ca aceast[

dorinl[,

comunh

bricarui

act

legiuitor,

s[

fie

qi

indeplinitl,

Legea

Cultelor

are

nevoie

de

un

examen

pe cit de responsabil

privind

trecutul,

pe

atat

de

lucid

privind

prezentul

gi

de

credibil

in

viitor.

2. Statutul

Bisericii

qi cultelor

in cornunism

inainte

de

a

vedea

in

ce context

politic, confesional

;i

ide-

ologic

este

<liscutat

proiectul

Legii

Cultelor,

s6

recapitul[m

hnille

importante

ale

politicii

regimului comunist

fap

de

Bi-

sericd

;i

iulter.

Este

o

recapitulare

deloc

lipsit[

de

moral[,

atdta

vreme

cit

ateismul

comunist

se

reg[seqte

intr-o

mare

m6sur[,

cu

alt

nume

gi

uzdnd

de

alte

mijloace,

in

laicismul

militant

post-modern.

Agadir,

regimul

comunist

se

considera

pe sine

o

viziune

completa

urupru

vielii

gi,

astfel, o

alternativa

la inv[ 6tura

Bi-

sericii.

Credinla

cregtin[

va fi

pusl intr-o

grotesch

paqalelI

cu

gtiinfa

qi

va

fi

combltuta

printr-o sus(inutd

campanie

de

eli-

hrlrqro

q

rloco''

,-"-^l+^^-^

)^

-c-

^''1

-

1,

$

d

ti

r,

i

,h

r

,(Q

//1



nililui pentru

popor.

Prin aceasta se

punea in

practic[

teoria lui

Marx

potrivit

cdreia,

inainte

de

a fi

eliminat

complet,la

nevoie

gi

prin

violen [

fizic[, sentimentul religios trebuie

obligat

sd

devinS.

privat,

exclus

din

peisajul

social.

Era

urmlrit[

nu nu-

rnai

eliminarea

prezenfei

cre;tine

din

Stat, ci din intreaga so-

cietate: din

gcoli,

din armat[, din spitale. Aici

se

va

ajunge

printr-o politicd

consecvent[,

prin

evacuarea

tuturor

simbo-

lurilor

creqtine

din spa{iul

public, prin

excluderea

profesional5

a celor

care

se deciarau

conqtient ca apa(inAnd

Bisericii

qi

prin

preten$a

Statului

comunist

de a

prelua grija

pentru

in-

treaga

via[[ trupeasc[

qi

sut-leteasc[

a

cet[{eanului.

Acesta

este

miezul

utopiei

comuniste:

Statul

ateu fo4eazd

limitele di-

mensiunii

private,

se insinueazb,

drept atoatecuprinzdtor, otr6-

vind

lduntrtc

pe

omul

vechi in

devenirea acestuia

spre statutul

de ont

nou.

Cercul

se

inchide

perfect.

Spiritul

este declarat

in

carantinl,

iar

lumea este

asaltatd

f[r[

rest

de ntaterie, de

la cel

mai

neinsemnat

detaliu

exterior

qi

p0n5 la

cele

mai ascunse

g6nduri

gi

sentimente.

Experienfa extrem[ a acestei

nebunii

ideologice

o

vor face

cei

de

la Piteqti

si

din alte

temnile

in

care

se va

pune

in aplicare

reeducarea.

Pentru impunerea

propriei

forme

de

religiozitate,

dincolo

de

spaliul concentrationar,

Statul comunist

isi

va

rezerva

cu

de

la

sine

putere

dreptul

de

control

asupra

Bisericii

gi

cultelor.

DupI perioada de

teroare

a anilor

'50,

cdnd

mii

de

oameni

ai

Bisericii,

fie

ortodocqi,

catolici sau

protestanfi, vor fi trimigi in

lag[re

qi

inchisori

-

un adevdrat ecumenism

al suferintei

pen-

tru

Hristos 8

-,

organele

de control

de

resort, in

cazul

nostru:

Departamentul Cultelor,

vor continua

in colaborare

strdnsI cu

organele

poliliei

politice

activitatea

de

control

gi

ingr[dire.

Competen{ele acestor

organe

vor fi largi

gi

se

vor concretiza

in

cdteva

directii:

impiedicarea

cdt mai mult

posibil

a

activitdlilor

religioase

(a

scolilor

duminicale

sau a

pelerinajelor, de exem-

plu);

amestecul

in

procesul de numire/alegere a noi

membri

in ierarhia

bisericeascd

;i

in cea a cultelor; influenlarea

liniei

politice

a iegirilor

Bisericii

gi

cultelor

in

strdinitate

(mai

cu

seam[ sectele

de provenien [

americanl

vor

fi instrumenta-

lizate pentru

oblinerea

clauzei

nafiunii

celei

mai favorizate);

cenzura literaturii

teologice gi

fixarea

unor

tiraje

cAt

mai mici;

neutralizarea

politic[

a eventualelor

forle

de

schimbare, prin

combaterea

cercurilor

bisericeqti

opozante

sau prin

mimarea

colabordrii

cu regimul,

inclusiv

a celor

care se

bucurau

de

prestigiu

moral.

Relafia

dintre

Stat

qi

Biseric[

nu

va

fi

in

perioada

comunistl

de la noi una de

dialog gi

nici

de

colaborare in

sensui

firesc

al

cuvintului.

Va

fi

mai

curind una

de

separalie

dugm[noasd

unilateral[.

controlul

statu]ui

comunist

asupra vietii

religioase

nu

a avut nici un

moment

sensul garant[rii

continu5rii

nestin-

gherite

a acesteia.

Controlul

Statului era

prin

naturl

qi

scop

restrictiv.

Acest fapt

va

conduce

la

formarea

unei

vieti reli-

gioase

pe doud

niveluri: in timp

ce Statul linea

sub

control

ierarhia Bisericii,

in

acelagi

timp,

la nivel

parohial

qi

mona-

hal, va continua

f5.ril

intrerupere

viafa

liturgic[

specificd.

O

situalie deloc

de la

sine

inteleas5

in celelalte

State

comuniste,

dar care,

pentru

a fi

men(inutd,

va

necesita

din

partea

ierarhiei

Bisericii,

dincolo de

inevitabilele

exagerlri

carieriste

comune

naturii umane

gi

tuturor

segmentelor

sociale,

un

enorm pref

uman,

greu

de b[nuit

astdzi.

Viala

liturgicd va

fi

pentru

Bise-

ric[, f[r5. a exagera

in

nici

un fel

afirmdnd

astdzi

acest

lucru,

starea de

rezisten;d

cotidiand

timp

de

jumdtate

de

secol.

Cei

care azi acuzd,

de pasivitate

Biserica

majoritar[

trebuie

sl

mediteze ceva

mai

mult

asupra

definiliei

Bisericii.

Continuitatea

liturgic[

a

vielii

bisericegti,

in

fapt

singura

formd

autentic5 de

continuitate

a Bisericii

in istorie,

va

fi in-

tr-o

m[sur[

hotlrAtoare

rezultatul

politicii

inlelepte

a

vred-

nicului

de

pomenire

Patriarh

Justinian

Marina.

Realist,

aces-

ta

era

pregltit

pentru

o

confruntare

pe

termen

lung

cu

regimul

comunist. Aga

cum

spunea

gi

Arhiepiscopul

Bartolomeu

al

Clujului in admirabila

evocare

a

personalit5fii

Patriarhului

Jus-

tinian,

al

chrui

ucenic

a

foste,

o strategie

pe

termen

lung pre-

supunea la

vremea

respectiv[ g[sirea

unui modus

vivencli,

a

I

ii

Ii

li

ff

i

I

i

l

t

[i

t

[i

i

t.

F'

l

L

I

I

I

t

I

t

.,I

./_



lucruri

pe cAt de

sirnple

pe

atAt

de

greu

de aflat

f[r[ o

pregltire

corespunzdtoare

sau fdr[ o

intuilie politic[

autentic[.

Ne;tiind

de unde vine istoric;i

doctrinar, omul nostru

politic

vede viito-

rul

doar

in

termeni

personali.

Nu

are

simt

istoric,

pentru

a

face

istorie.

Nu

pricepe

mizele

puse

in

joc

gi

se mird

de haosul creat

de

actul lui

politic.

Pentru

acest

e$ec, de

vin[

sunt mereu a/1ii.

Integrarea

in EU

Ei

in

NATO

capdt[

conota{iile

unui impera-

tiv magic,

insfl

dinspre

exterior spre interior, de

unde

gi

grija

excesivl pentru

imagine, dar nu

gi

pentru realitatett.

Este

adevlrat, pe

de

alti

parte,

cd nu

puteam

a;tepta dupd

c[derea comunismului

s[

apard

peste

noapte

o clas[

politicl

veritabill,

pregdtitd

sI

facd fa([ exigenlelor

multiple

ale

mo-

mentului. Dar

dacl tot facem

politic[

din mers,

ar

trebui

m[-

car

sX recunoagtem

acest lucru.

Nu

copillria

democraliei este

condamnabil[,

ci

copil5ria democrafilor care

se cred maturi.

Consecinla

tireasc[

a

lipsei

unei

clase

politice

pe

m[sura con-

juncturii

ar fi trebuit sX fie asumarea de cltre cei care

ii

gin

locul

a

con;tiinfei

de a scoate maximum

dintr-o perioad[ de

trecere.

In

ceea ce

priveqte relagia

cu

Biserica,

nu avem

gtiinf[

de

o consecventd muncd de

informare

a

parlamentarilor,

prin

lecturi

sau

int0lniri,

asupra

temelor specifice.

Lipsegte

pdnl

aculn

un

centru

de informare, aga cum

lipsegte

gi

o reprezen-

tare

permanent5

a

Bisericii

majoritare

pe lAng5

cele dou[ Ca-

mere

qi

pe

ldng[

Guvern,

cum

este cazul Bisericilor

Evaghe-

lic[

qi

Catolicl in Germania, de

pild[,

care

s[-;i

asume

un

rol

mediator-consultativ

menit

s[

preintAmpine gafe

ce

pot

costa

inclusiv

electoralr2.

in

acest

sens,

proiectul

actual

al

Legii Cul-

telor

face un

prim

pas

c[tre normalizarea

relatiilor

dintre culte

qi

organele demoCratice.

in

paragraful\2

al

articolului

29

se

afirm[:

RepreT.entan;ii

cultelor

religioase alt dreptul

de a

partici-

pa

ca invitasi la

dezbaterea

tn Parlament

Ei

tn

Contisiile

aces-

tuio,

a

proiectelor

cle

acte

nonnative

privitoare

la

viasa

reli-

gioasd,

la activitatea cultelor,

de educalie

;i

cle tnvdlitmAfi, de

asistenld

sociald

Ei

de

patimoniu

na{ional.

P6n[

la realizarea unei

linii

directe

de

comunicare

;i

de

dialog

intru

respect,

suntem

confruntali

cu impostura

la toate

palierele

decizionale. Cd

impostura politicianistd,

dublatd la

noi

de ignoranfa

mogtenit[

de

la

vechiul regim,

este

pericu-

loasd,

e un adev[r

unanim

recunoscut.

Gradul

de

periculozitate

iese

mai cu

seam[

in

eviden [ pe

marginea

unor texte legisla-

tive

de felul Legii

Cultelor.

Aici,

substanfa

juridicd

nu este

nici

abstractl

;i

nici concret[,

nici

foarte

noud si nici foarte

veche,

aparent

cunoscut[

qi

totu;i

neclar[.

Cum

nu

avem un

model

clar

de

relafie intre

Stat,

pe

de

o

parte,

si Biseric[

si

culte, pe

de alta,

orice este

posibil.

De la separa[ia f[ri rest

si

pdn[

la

indiferenfa

binevoitoare.

Lipsa

de

claritate

in acest punct

se

leagi de lipsa de clari-

tate

asupra

geopoliticii

rornAnegti.

Christian Daudel,

fbst

di-

rector

pentru

relatii

interna(ionale

la

Fundafia de studii in

domeniul

aplr[rii

din

Paris,

nota

despre

geopolitica

qi

speci-

ficul

confesional

al Romdniei:

in

registrul cul'tural, romdnii

sunt

clin ce

tn

ce nrui

cott-

gtienli

de

necesitatea istoricd

de

consolidare a

iclentitityii nct-

lionale

tnfaya

unei instabilitdti

europene

tn

creqtere. Demers

legitim

Si

pertinent

tn sensul

tn

care

clore;te sd

t;i

aclucd

o

contribulie pozitivd

la echilibrele

geopolitice

tn

regitnrc.

in

fapt,

tnconjuratd de lumea slavii

preocupatd

de

dereglciri

et-

nice,

aflatd

tn

avanposturi tn

raport

cu lrunea turcofond

qi

is-

lamicd,

Romdnia

are tot

interesul

sd

t;i

proilxoveze

tradi;iile

ancestrale

de

latinitate;i

ortodoxie.

O tezdtnvogd stabile;te

cd

aici

existd,

poate,

stdlpii

solizi ai statuhd-nafiune

romdnesc.

Cu doud

condiSii.

Pe

de o

parte

este

irnperativ

ca

aceastd

re-

flec{ie

sd

nu se complacdin logica

trecutului,

ci sdfie tnclrep-

tatd

spre

viitor.

Pe de altii'parte,

opliunea

trebuie

sd

Jie

laicd,

;i

sd nu se inchidd tntr-o

forntuld

religioasd

resffAnsdn.

Afirmatiile lui

Daudel

sugereaz[

limpede

necesitatea inte-

grlrii

dimensiunii specificului

confesional

in

datele

geopolitice

ale

politicii

constitutionale

ale

cdrei

linii generale

se las[

orien-

tatd,

politica

de

conjuncturd a

partidelor

venind

la

putere

prin

H

iilr

t,

[;

I

f

,*:

$*t

&.,,

r

"q

f

lii:

i&,

ikli

'il

a,

t

Ir

,$i'

:$ri

,

tri

l

h,

,

':r

t'

r

r

$,

h

'[i]

{li

,Sri

li

l

ti

hi

il

,$.

Si

)LP

,--\-

I



schimb[rile

electoralero.

Potrivit acestei

politici

de

bazd, con-

gtiinla

trecutului

trebuie

tradus[ astfel

in termenii

viitorului

politic,

iar

nu

redusd

la un

prezent

valorificat

folcloric.

Mai

mult,

formularea

portretului geopolitic

gi

prin

prisma dimen-

siunii

religioase

trebuie

asumatd

conqtient

qi

militant

de dis-

cursul

laic.

Echilibrat,

fdrd

sd

confunde

laicitatea

cu ateismul,

acest

discurs

este

mai

mult

dec6t

onorabil

;i

se

poate

auzi ori-

unde

in Europa

occidental[.

Cdt

privegte

formula

religioasd

restritnsd,

Daudel

vrea probabil

sI

spun[

cd

identitatea

reli-

gioas[

ortodoxo-latin[

nu

exclude

recunoaqterea

unei

multi-

culturalit[fi

confesionale,

a

alterit[trii.

Ceea

ce,

datd

fiind tole-

ranta

romaneascd

proverbiald

gi

in

condiliile

unei invecinlri

t'ertile,

nu

a

fost

niciodat[

pus[

serios la

indoiald.

Toate

aceSte

aspecte

ar

trebui

sI

intre in

cdmpul

de in[e-

legere

al

noului

proiect

legislativ.

Legea

nu-qi

poate

permite

sl

lase

spafii

albe

sau

formuldri

pe

jumitate,

la

indem0na inter-

pret[rilor

distorsionante.

Astfel

mutilatd,

Legea

va rlm6ne

pentru

o bun[

perioad[

de

timp f[r6 urm[ri

concrete

in

politi-

ca

Statului

confruntat

t[cut, dar masiv cu

tnvazia

sectarf,

9i

cu

influenfa ocult[

a acestora

qi,

intre timp,

inclusiv

a Islamuluirs.

Exemplul Parlamentului

german

(der

Bundestag),

care in

legislatura

anterioar[,

la

9

mai

1996,

hotdra

infiinfarea

unei

Comisii cle

anchetd

asupra

a;a-numitelor secte

;i

psiho-grupe,

aratd

ci

nici

chiar

un Stat

consolidat democratic

gi

economic

precum

Germania

nu

las[

la

intAmplare

problema

influenfei

negative

asupra

societ[1ii

a

organizafiilor

care,

sub

paravanul

libertltii

religioase,

duc

lupta

pentru putere

gi

bani'u' Orice

gu-

vern

congtient

politic

gi

gindind

pe

termen

lung, aclioneazd'

in

acest

mod.

Parlamentului

francezii

este

?naintat

anual

un

ra-

porl

privind

sectele

din

Fran[a''. Guvernul

austriac

a demarat

intre

timp

crearea

la

Viena, in Hofburg,

a unui

Institut

de do-

cutnentare

asupra

sectelor,

institut aflat

sub

patronajul

Con-

ferin{ei

europene

a

miniqtrilor

pentru

familie't,

iar

Parlamentul

austriac

(der

Nationalrat)

intenlioneazfl

infiinlarea

unei

comisii

de

anchetd

similare

celei

din

Bundestag-ul

germanre. Parla-

mentul spaniol

a

aprobat

infiinlarea

pe

l6ngd

Ministerul

de

In-

terne

a unur Birou

de

observare

a activitityilor

sectelor

;i

a

organizaliilor

cu

caracter

declarat

religios2u.

La

nivel

euro-

pean,

Parlamentul

de la

Strasbourg

a adoptat

in

1996

o

ho_

t5rare

privind

necesitatea

intrririi

controlului

asupra

sectelor

;i

necesitatea

unui

schimb

de

date

referitoare

la secte

intre

statele

membre2r.

Recent,

Consiliul

Europei

a aprobat

un

raport

pri_

vind

activitatea in

Europa

a sectelor gi

pericolul

reprezentat

de cltre

anumite

secte,

mai

cu seamf,

in

Europa

de

Est.r.

in Rom6nia,

unde,

pe

fondul

s5r5ciei,

al

ineficienlei

ad-

ministrative qi

al lipsei

de cadre

legale

bine

precizate,

secte

de

toat[

mdla

intreprind

nestingherit

actriuni

di

prozelitism

;i

de

tranzaclii

economice,

nu

avem

la ora

actuar[

un

.ontrol

.fi-

cient

asupra acfiunilor

ilegale

sectare.

De

ra

preluarea,

camu-

flati

sub

-T1sc,a

organizafiilor

umanitare,

a caselor

de

copii

sau

a

grldinitrelor

qi

taberelor qcolare,

sectele se

infiltreazd.nu

mai

pulin in

politicd

gi

in

economie.

,,priv

atrzareareligioasi..

a Rominiei

nu

trebuie

sr

fie

l[sati

la

voia

intereselor

p..cr*

privatizarea

economic[.

tn

joc

'u

se

afld

doar

,,monbpolul"

unei

Biserici

majoritare,

ci insr;i

fiinla

corpului

social.

Motiv

pentru

care

proiectul

Legii

Cultelor

are nevoie

atdt

de

o cla-

ritate

interni

-

in

care

limitele

de

control

ale Statului

s[

fie

la

fel

de

clare ca

gi

cele

de

activitate

ale

organizaliilor

cu

carac-

ter

declarat

religios

-,

cdt

;i

de o

armonizare

corespun

ztrtoare

cu

restul

legislaliei,.de

la cea privitoare

la

proteclii

sociald

;i

pdn[

la Legea

Audiovizualului

-

astfel

inc6t

din

banii

con-

tribuabilului

majoritar

sE nu

fie pl[tite

structuri

suprapro-

p.orf

ionale

nereprezentative,

i

ar

acelagi

contribuabil,

su

slin[tor

financiar

al

releviziunii

Romine,

s[

nu ajungf,

in

situalia

de

a

fi

supus unei

sistematice

campanii

de iteiiare

prin

filme

9i

emisiuni

de calitate

moral[

si artistic[

indoielnici.

[t

fi

ti'

fi-

4.

Contextul

confesional

Peisajul

confesional

romanesc

post-comunist

in

care

apare

proiectul

legislativ

este

m[cinat

de

conflicte

gi

de interese

con-

{{-



trarii.

Sindromul

caracteristrc

rezidd,

gi

aici, a$a

cum

era de

agteptat,

in

raportui

dintre

majoritate

gi

minoritate,

dintre

Biserica

Ortodox[ majoritard

qi

confesiunile

qi

cultele

mi-

noritare.

Este

leitmotivul

rapoartelor

din str[in[tate

referitoare

la viafa

religioasd din

RomAnia.

Ecumenismul

local

ce

exista

inainte

de 1989

qi

care

nu

era doar

de circumstanld,

Conferin-

lele

teoLogic:e

interconfesionale

depun mlrturie23,

a

fost

minat

de

grijile

fiecdruia

pentru

propriile probleme,

fbr[ indoial5

nu-

meroase

qi

acaparante, dar

mai

cu

seam[

de aparitia

unui

sen-

timent

concurenfial necregtin.

Printr-un

discurs in

care

se amestecl stAngaci

agresivitatea

cu atitudinea

de

victim[,

sectele neoprotestante

nu

inceteazd

s[

se pl6ng5

de discriminarea

la

care sunt supuse

din

partea

majorit[1ii

ortodoxe

qi

a Statului complice. Este

trecut[

cu

t[cerea politica

expansionist[,

faptul

cd din 1990

incoace

Romlnia

a

fost,

dup[

Rusia,

linta

predilectd

a

prozelitismului

sectar in Europa

de Est.

Peste

300 de secte

gi gruplri

au incer-

cat sf,

se

instaleze

in RomAnia,

unele cu mai

mult succes

decAt

altele.

Concurenfa va

atinge

in

primii

ani ai deceniului

apo-

geulto.

Chiar

sectele cu vechime vor

protestafa\trde

noii venitri

qi

vor reclama

o ordine

pe

care ele,

primele,

au

stricat-o

in ur-

m[ cu un

secol.

Activitatea

sectelor,

vechi

qi

noi,

nu

se limi-

teaz6.la

c0gtigarea

prin

prodagand[

de noi membri.

Influenfa

politico-financiard

este

principala

arm[

a

invaziei

sectare.

Dup[

faza

zgomotoasl

de la inceput,

suntem de cAliva

ani in

plin

rlzboi

tlcut. Fdr[ s[

fi cunoscut treceri

in mas[,

sectele

se

preg[tesc pentru

o

confruntare

pe

termen

lung

gi gtiu foarte

bine ce

atuuri

propagandistice

au intr-o

1ar[

candidat[

la

EU

;i

la

NATO.

Confesiunile nlscute

din Reformi,luteran[

gi

reformatS,

suferi

in mod vizibil

de dublul

compex minoritar,

confesional

;i

etnic.

DispunAnd ca

qi

sectele de surse

financiare

din

afar[,

ele au reusit

in anii

de

dupd c[derea comunismului

s[-gi

pun[

la

punct

o retea

filantropic[

deloc modest[, dar la

care pAn[

acum

ortodocqii au doar parfial

acces

sau nu au deloc.

Dia-

logul

ecumenic

dintre

Biserica

ortodoxf,

qi

confesiunile

nls-

cute

din

Reform[

se

consumd

mai

curdncl

Ia

distanfi,

intre

eparhii

ortodoxe gi

eparhii

sau

institufii

din

Germania,

de

pild['s.

chiar

dacd

nu

exist[

conflicte

directe intre

ortodoc;i

qi

luterani

sau

reformafi,

aga

cum

existd

intre

ortodocgi

;i

gre-

co-catolici,

starea

de

spirit poate

deveni

criticr

in

Transilvania

-

spafiu prin

excelenf[

al

invecin[rii

interconfesionale

si in-

teretnice

-,

dacr

se

continur

politica

de

sprijin

suprapro-

po(ional

din

partea

Statului

a minoritdtii

confesionai-etnice

in

detrimentul

unei

majorit[1i

care

este

buni

numai

sr pld-

teascd

impoziteleru.

Rela,tiile

ortodoxo-catolice

sunt

cele

mai intens

mediati-

zate

qi

au

cunoscut

in

ultimii

opt

ani

o

evolu(ie

regretabil[]r.

Este

limpede,

pentru

cine

are

ochi

s[

vad[,

c[

dorinl-a

Bisericii

Catolice

de

ambele

rituri,

latin

;i

bizantin,

este

reactu ahzarea

concordatului.

Lucru

care

se vede

prin

intervenfiile

surprin-

1[tor

de

pufine

pe

marginea

proiectului

legislativ

inilial.

iuto-

Iicii

nu

vor

s[

se ocupe

in

detaliu

cu

o rege

care

nu

e:puizeazd,

in

viziunea

lor,

registrul

juridic

al

relaliei

cu

Statul.'in

agtep-

tarea

momentului

politic

propice

pentru

un

nou

concordai,

i-e-

rarhia

catolic5,

in

speld

cea

catolico-oriental[

(greco-catolicd),

nu

este

mai pufin

combativd

pe

teren

qi

in

instanfe.

provocrri

prozelitiste

qi

sute

de

procese

cu parohiile

ortodoxe,

actual-

mente pe

rol

la

dif'erite

instanfe,

otr[vesc

relafiile

dintre

cele

doud

Biserici.

Problema

patrimoniului

greco-catolic

se

afl[

in

centrul

dialogului

dintre

episcopatur

greco-catolic

;i

cel orto-dox din

Transilvania,

inceput

la

sfArgitul

lui

octombii.

tws

qi

aflat

acum

la

a treia

rund[.

Ndddjduim

cE, vrzita

pontificall

consumat[

in

primlvara

acestui

an

va

reu;i

sr

dea

un

impuls

ecumenic qi

irenic

consistent

gi

rturabil

acestui

dialog

,u

io-

timpl[tor

numit

al reconcilierii2r.

Biserica

ortodoxr

majoritarr

este

confiuntatx

dupr

cr-

derea

comunismului

cu

un

c6mp

sociai qi

pastorar

imens

qi

a

ardtat pdnf,

acum

cr infelege

sd-gi

onorezJin

umitele

posibi-

lititrilor

datoria

iubirii

de

aproapere.

pentru

a merge

inir

mai



i;\

r\r'

'

{ /\

-

i

departe,

pentru

a

contribui substanlial

la efortul de

acoperire

a

nevoilor sociale

qi

suflete;ti,

Biserica

se adreseazd

Statului

qi

reclam[ din

partea

lui

o

asistenfd

finaciard

proporfional[

cu

numf,rul

celor

c[rora

Biserica

le

vine

in

ajutor prin viala

ei

liturgic[

gi

prin

apostolatul

social.

La inceputul

democratriei

parlamentare post-comuniste, Biserica Ortodox[ igi reafirmb

viziunea teologicl a independenfei

fald

de

Stat

gi

aceasta

deoarece Biserica nu

are

nici

o obligalie

funciard faf[ de nici

un sistem

politic.

Pe

de o

parte,

ea

colaboreazd iconomic cu

toate

formele de conducere

uman6

-

f[re ca

aceasta s[

insemne

oportunism

perpetuu

-

care,

la

rAndul

lor,

dau

dovadl

de des-

chiderea

corespunzltoare.

Pe de

alt[

parte,

Biserica

nu

uiti

drepturile

care ii revin

prin

natura

lucr[rii

ei

in societate

gi

reclaml

din

partea

Statului

o atitudine conform[ compoziliei

confesionale

a

corpului

social pe

care acesta sebazeazd.

Noua

Lege a Cultelor

este

de

aceea

chemat[ s5

gdseascd

formula

separlrii

in substanf[

;i

a

colabor[rii

in atribute

dintre

spafiul

social si

cel spiritual,

sarcin[ deloc

u;oar5 in momentul

ideo-

logic

gi

istoric

in care ne

afl[m. Ne

vom opri

de aceea,inainte

de

anahza

cAtorva teme

principale ale

proiectului

legislativ,

asupra

contextului

ideologic,

mereu

prezent

in fundalul ac[i-

unilor

politice,

dar

nu mereu

llmurit

exprimat.

5. Provocarea

post-modernl

Negansa

cu

care

ne

luptdm

este de

a

ne

afla

intr-o

Europ5

post-comunist[ la Est

gi

post-modern[ la Vest2e. Boala

nu este

astfel doar

apanajul unei

jum[t[ti

de continent.

Ne

afldm

cu

tofii

deopotrivd

in convalescen [3o.

In

vreme ce de

la

post-comunism se a;teapt[ restaurarea

principalelor

leg[turi dintre

factorii

sociali izolali

sau

anestezi-

a(i

de

cltre

comunism,

post-modernismul se

ocupS

tocmai

de

suspendarea

acestora

in numele

unei

autonomii a segmentelor.

in timp

ce, dupd c[derea

comunismului,

Europa de

Est caut[

repunerea

in

func[iune a ierarhiei

valorilor, in Europa

de

Vest

este declarat[

moartea

oric[rei

forme

de ierarhie.

Ceea ce

cautl

unii

s[

reuneascd, este

la ceilalli

deja

pulverizat. in domeniul

politic, lucrurile

stau

ins[

exact

invers:

dac[

Vestul

se

conso-

lideazd,

ca sistem

omogen, Estul

este mecinat de tendinle

qi

miqc[ri

centrifugale.

Germania

se unific5, iar in

Balcani

apar

trei

state noi.

Multiculturalitatea

care integreaz[ in Vest ajunge

argument de segregalie

in Est.

Pluralitatea in

consens a unora

devine

la

ceilalli o

pluralitate

de

consensuri, adicd in fond lip-

sa oriclrui

consens.

Ceea ce

la

unii

este expresie

a identitltii,

este la

ceilalli

dovad[ de

fundamentalism.

Aceasta

explic[

tensiunea

pro-

gramatd

dintre

orice

tip de majoritate

gi

orice tip de

minoritate,

dintre drepturile

individuale

qi

cele colective. Otrlvirea

cu

bun[

gtiinf5

a

raportului

dintre majoritate

Ei

minoritate

face

imposibil ceea ce

era

posibil

inainte

de comunism,

adic[ un

anumit echilibru

de interese. Firescr-rl

de

a exista o

majoritate

qi

mai multe

minoritXgi se degradeaz5

intr-un nefiresc rdzboi.

Cu o tenacitate

explicabild

numai

prin

interese

majore,

ide-

ologii lumii

acesteia au reu;it, trezind

;iincurajAnd

frustrflrile,

s[ transforme

anii

de

dup[

c5derea

comunismului

intr-un haos

al rlfuielilor

gi

revendiclrilor. In

loc

sE fie avut

loc mult

a$tep-

tata intdlnire

intre dou[

jum[tali

de

istorie,

intre Est si Vest,

lumea

estic[

a

intrat in deriv[

sub

ochii

vinovali

gi

complici

ai

unei lumi

vestice oarbe la specificul

;i

valorile rdsdritene.

Rdzboiului rece al deceniilor de

dupd cel de-al doilea r[zboi ii

urmeazd,r[zboiul

fierbinte

al

post-modernitetii.

Iar

dacd

primul

rlzboi

a

luat sfdrqit,

este

greu

de

prev[zut

cAnd

gi

cum

se

va

sfArgi

cel

inceput acum un

deceniu.

Tragediile sucbesive din

fosta

Yugoslavie constituie o ama-

r[ lecfie de

post-modernitate.

Nu

numai nalionalismul desuet

qi

criminal al

fogtilor comunigti

aflafi

incd la

putere,

demascat

cu fermitate de

cdtre ierarhia

Bisericii

Ortodoxe SArbe, tre-

buie f[cut

responsabil

pentru

v[rslrile

de sdnge,

ci

qi,

nu in

ultimul r0nd,

modul in care Vestul

democratic a

qtiut,

cu cinis-

)c)

"Fl

I



r)

..\

')

|

)'---J

mul

specific

celui

puternic,

s[

tran$eze

intre

minoritlfi

care

nu-l

intereseaz5

-

sArbii

din

Bosnia,

de

pildl

-

gi

minorit[1i

care

il

intereseaz[

-

albanezii

din

Kosovo.

Asupra

acestui

punct

ar

trebui

sI

ne

oprim

o

clip[

si

s[

amintim faptul,

prea

pu{in

cunoscut

publicului

larg,

cI Biserica

Ortodoxl

Sdrb[

a

condamnat

de

la

bun

inceput

orice

form[

de violenl[ gi

de

crim[.

Mai mult,

ea

a

dorit

s[ se

implice

activ,

cu

realismul pe

care

il

posedl grafie

lucrdrii

pastorale

la fala

locului,

in

gdsiiea

unei

solu{ii

pentru

conviequirea

sdrbilor

gi

albanezilor

in

Ko-

sovo.

La tratativele

de

la Rambouillet

a dorit s[-;i

exprime

punctul

de

vedere

gi

sI

sugereze

solulii

o delegalie

sdrb[ negu-

vernamentald

format5

din ierarhi

ortodocqi,

in

frunte

cu epis-

copul

Artemie

de Raska

si Prizren (Kosovo)3,,

qi

din

membri

ai

opoziliei

sArbe. L[sa1i

s[ a$tepre

zadarmc

la

po(ile

locului

reuniunii,

tratati

cu arogant[

atit

de

c[tre

mediatorii

occiden-

tali

cit

qi

de

cdtre

proprii

oameni,

de

c[tre

oficialii

s6rbi

qi

al-

banezi

deopotrivd,

delegafia

nu

a reugit

s6

transmit[

mesajul

de

reconciliere qi

de

glsire

a unui

numitor

comun

intre

pozifia

dur[

a regimului

de la Belgrad

;i

revendic[rile

extreme

ale

al-

banezilor

din Kosovo. La

sf6rqitul

unei

intregi

zile

de a;teptare

umilitoare

la

porqile

castelului

din

Rambouillet,

Episcopul

Artemie

declara cu amlrlciune

presei:

Delegayict

sArbii reprefintd (...)

nwnai

pe

sociali;tii

lui

Milo;evici

;i

pe

neocomtmi;tii

soliei

acestuia.

(...)

Dacd

amfi

avltt

increclere tn

ace;tia,

nu ne-am

fi

aflat azi

aici.

Singura

solufie

pentru

Serbia este

sii

devind

democraticd.

Iar

acest

lucru

este

imposibil atdta

vreme cdt

MiloSevici

se

aftd

la

pu-

tere.

Noi

dorim o

soluyie

care

sd tmpiedice

exodul sdrbilor

clin provincie (din

Kosovo)".

Fdr[

sE se

fi

dorit

profetice,

cuvintele

episcopului

ortodox

de

Kosovo se vor

adeveri

lp nu

mai

putin

de

jumdtate

de

an

dup[

ce vor fi fost

rostite. Intr-un

recent

interviu,

Patriarhul

Pavle

aduce aminte de

faptul

cI

Biserica

Ortodoxl

a

propus

inc[

din 1992 un

guvern

de

salvare

nalional5 gi

rlspunde

la

acuza{ia

adus[ Bisericii

Ortodoxe

SArbe, de

a

fi

susfinut tacit

propaganda

regimului

de

ra

Beigrad

in

ceea

ce priveqte

repri-

marea

albanezilor

kosovari

:

Nuvreau

sit

justific

crinte.

Totuqi,

pentru

lunrcatrttreagci,

sdrbii

sunt

vinovati

pentru

toctte.

Faptul

cd

cle

partea

sdrbd

a

fost

purtat

un rdzboi

murtrar

nu

tnseantnd

cd

ceilarti

tlLt

aLt

fdcut

acelaqi

lucru.

Eu

am

trdit

34

cre

ctni tn

Kosovo.

o parte

a

populaliei

albaneze

a

pregdtit

de

clecenii

curdyirea

etriicd

a

regiunii

Kosovo

de

sarbi.

Noi,

sdrbii,

crorim

crrepturi

egare

si

democrasie,

dar

ace;ti

albanezi

doresc

sd

cloriine.

1."..1

l,n

fost

de mai

multe

ori

acuzat

cd

a;

fi

un

reprezentart

at

icreii

serbiei

mari.

Rdspunsul

ftrcu

este

urmd.toittl:

Dacd

o

serbie

mare

nu

se

poate

reariza

decil

nunrui

prin

crimd,

atunci

re-

nun .la

a$a ceva.

Dacd

o

serbie

micd'nu

poate

fi

menyinutd

decdt,

iard;i,

numai

prin

crimci,

suttt

de itenreii

tmpotrivit.

$i

chiar

dacd

a;

fi

singurul

sArb clin lume

;i

nu

o;

puteo

supravieytti

decdt

numai

prirt

crilnd,

o; refuza

;i

acest

lttcrurr.

Iresponsabilitatea

cu

care

liderii

oficiali

de

la

Belgrad

au

provocat

reactria

durd

a

vestului

condus

de

America,*oricum

incapabild

s5 priceap[

rhcllcinile

istorice

ale

conflictului,

;i

urmirile

catastrofale

ale pdcii

forfate,

teroarea

<ieclansati

de

ucK

sub

ochii

truperor

KFoR

;i

exodur

in

mas[

at

popuialiei

sdrbe,

motiveazf,

din

plin

participarea

Bisericii

ortodoxl

S6rbe

la

efortul

pa;nic

de

schimbare

i regimurui.

Biserica

este

che-

mat[

sd

reconstruiar.l:?9u

ce politicienii,

afla{i

at0t

de

o

par-re,

cflt

gi

de

alta

a

baricadei

ideologice

;i

militare,'au

distrus.teea

ce

fo(a

armei

a

distrus

in

cateva

zile,

in

virtutea

logicii

sim-

pliste

a

identific[rii

riului

gi

binelui,

va

fi

reconstru]t

intr_un

timp

infinit

mai

lung

si

cu

o energie

ce va

rrebui

sd

fie

infinit

mai

nuanfat[ gi

mai

atent[

la

destinele

personale

qi

colectivero.

Provocarea

post-modern[

gi

urm[riie

ei

s0ngeroase

in

Bal-

cani

aduc

la

lumina

zilei

gravul

dezechilibru

dJputeri

de

Jupx

clderea

comunismului.

in

rxzboiul

rece

erau

ingajate

doul

blocuri

de

state

diverse

unite

prin

duqmanul

.o,irr.

Blocul

comunist

se

lupta

cu

cel

capitalist,

NATO

se

infiunta

cu

pactul

de

la vargovia.

Confruntarea

post-modern[

nu

mai

este

intre

;l



o alianl[

Ei

alta,

ci intre

o mare putere

economico-militard,

cea

a

Vestului,

gi

un numlr

de

state

f[r6

putere

ale

Europei

de Est.

Rusia

joacd

rolul

unei

mari

puteri,

fiind in

acelagi

timp

dependentd

vital

de

resursele

economice

pi

tehnice

ale

Vestu-

lui.

Noutatea

mai constl

;i

in

faptul c[

nu

se mai

confruntf,

Estul

cu

Vestul,

ca

jum5t5[i

de continent

qi

lume,

ci

se

con-

frunt[,,esticii"

cu,,vesticii"

sau,,pro-occidentalii"

cu,,na[io-

nali;tii"

aceleiagi

[[ri

sau

regiuni.

Fie

c[ este vorba

de

con-

flictul

armat

sirbo-albanez

sau

de cel

politic

romdno-maghiar,

terenul

de

luptl

este acela;i

pentru

ambele tabere

gi

mereu

se

afld la

mijloc

acelaqi lucru:

raportul

dintre majoritate

gi

mi-

noritd1i.

Minorit[trile

imping

r6bdarea

majoritdlii

la

limitd,

iar

cAnd

majoritatea

devine categoric[,

Vestul

reac[ioneaz6, gi

cir-

cul mediatic

poate

incepe.

Inainte

de a

folosi

armele

de

foc,

r5zboiul

post-modern

uzeazd,

din

plin

de armele

mijloacelor

de

comunicare

in

mas5.

Rizboiul

din fosta Yugoslavie

este un eveniment

militar-po-

litic instrumentalizat,

de ambele p[4i,

in intregime

prin

ca-

nalele

de

comunicare".

Ma;in[ria

dezinform6rii

este

perfectb.

Eticheta

de

extremism

sau

fundamentalism

odat[

pus[,

nu

se

scapd de

ea

decdt

dup[

un

secol. Sdrbii

sunt in congtiinfa

me-

diaticd

a

germanilor

de

acum

un

popor

de

criminali.

Iar

aceastd

imagine

este

prezenti

in

mintea

unui

popor

care, la

rdndu-i,

a

suferit

pi

mai

suferl inc[

de

pe

urna identific[rii

cu regimul

lui

Hitler

Statisticile

de

la

noi

au aritat cum,

la inceputul

lui

1996,

doar

7Vo dintre maghiarii

din Transilvania vedeau

in re-

lafia

cu

majoritatea

romdneasc[

o

problem[,

pentru

ca

ultimele

sondaje

s[

indice un

procent

de

peste

40Vo.

$i

aceasta

in

con-

ditriile in care

din 1996 incoace

drepturile minorit[1ii

maghiare

au fost

sporite, iar

reprezentanlii

acesteia

participl

substanfial

la actul

guvernIrii.

Ce indic[

aceste cifre,

dincolo

de

orice

tentativi

odioasd

de a

pune

semnul comparafiei

intre

Kosovo

gi

Transilvania?

Ele

indic[

faptul

c[, odat[

deschis[

prin

cam-

panii

de

pres[

cutia resentimentelor

sau

odati

indus[

falsa

nevoie de

noi

drepturi, spirala

revendicirilor

nu mai

are

sfdrsit.

invecinarea

este

transformatd

in

dugm[nie

qi

situatria

de

mi-

noritar,

resimtrit[

ca permanent,

oiense

$i;;i;;aie

ain

partea

majoritarului.

.

Provocarea post-modernd

este

bazatd.pe

imensa

ipocrizie

a

celor

puternici.

Cei

care

igi.vor

fi

persecutat

primii

minoritilile,

sunt

cei

care

astdzi

incurajeazi

minoritrur.

urtorr.

sil."rrru

in

orice

alt

motiv,

dar

nu

dintr-acela

ui

rar"r*pela.i"rin"i

proprii'

Guvernur

american

nu

a

recunoscut

nici

pa'ne

azicrima

impotriva

umanitalii

petrecutd

oouia

ru

masacrarea

indienilor.

Nici

Fran{a

nu-qi

aduce

aminre

cu

prrcere

d"

;"lir;J.

u.i-

milare

a

germanilor

din

Alsacia.

Nici

Austri"

iirl.i

Urg*i,

nu-gi

fac probreme

de

c.onsJiinfs

pentru

secorele

ae

imperiatism

multietnic.

Aqa

cum

nici

Rusia

ql

nl.i

Ucraina

"r^r".ga"a"r.

[-qi

corecteze

orientarea

fa{[

de

minoritili,

inclusir-iuia

a"

cea

rom^neascd.

in

fapt,

toate

starele

;;i;;il,"'a"

,ri#ia"r,ur-99

for@

penrru

a_ajunge

la

o

unitate

nafional[

eficientd

politic

qi

economic.

$i

niciun

stat

dintre

celeputerni..

Li

,u

ar

fi

dispus

s[

se

antreneze

intr-un

joc

intern

de-a

autonomia

etnica.

Pentru

cd

toate

statere

put.*i."

de

aziqtiu

"ur.'rrrt

imite.le

pluralit[1ii.

or,

tocmuia""ste

state

sunt

primele

care

intrelin,

printr-o

poriticr

a

duritrtii

$i

a

sentimentalismului

deopotrivI,

haosul

pluraritrlii

etnice

din

fhrile

est-europene.

De

unde

concluzia

la

indemAn5,

cI

dubl;;".;la;

o,],1.rr_

:lt::,1f]::re

expresia

unei

politi"i

in

.u."

minoritrlile

sunt

ooar

tnstrumentul.

Din

nefericire,

de.provocarea

post_moderni;tiu

sd

facl

celmai

mult

uz

conduc[iorii

confesionari

ai

minoritalii"..

crrrr

episcopul

ui

reformat

de

la

Orade

a,

L6szl6T;k;;

;

;;;;;.itf

..

FIr[

sd

dlm

ap,

la

moard

teoriilor

mai

vechi

qi

mai

rol

J"rp."

conflictul

religios

mondial

gi

despre

impl4irea

gr-p.i

qi

,

ymi]

intr-o

zon[

,,civilizat*,

proL**to_carolicl

qi

intr_alta

,,barbarr"

ortodoxo-islamicI,

nu put"m

sd

nu

constu,an,

unL"]

narea

periculoasr

a

identit[1ii

confesionale

in

revendice.ile

minoritare'

Nrscut

in

minfile

telor

frr[

d"

ou.r.r."

.eru"rrr

post-modern

caplt[

un paradoxal

a]iat

in

Bisericii"

,i

.*r"

I

i

I

i

i

I

j

I

i

i:jh



a)k-

siunile

minorit[1ilor, devenite

;i

ele, de bun5-voie, instrumente

politice.

Efortul ecumenic

din

perioada

de dinaintea

comu-

nismului,

care

s-a

n[scut

tocmai

pentru

a

depfui falsele

bariere

puse

de

rdzboiul

rece,

este

ast[zi

minat

in profunzime.

Egois-

mul

qi

161na

minorit[1ilor

confesionale

capdtd dimensiuni

alar-

mante.

Nu

numai

refuzul

inclp[{Anat

de a recunoa;te

rolul

Bisericii Ortodoxe

RomAne

ca Bisericl nalional[

este simp-

tomatic, dar

qi

seria

de

pretentii

fat[

de Stat

pentru

sprijinirea

qi

finanfarea

diviz[rii

conqtiinfei

qi

corpului

societ[fii

rom6-

negti. Motiv

pentru

care,

in

ceea

ce

prive;te

proiectul legislativ

aflat

in

dezbatere,

numai

o Lege

a Cultelor avdnd

la

baz[

res-

pectul

fal[ de

principiul

propo(ionalit[tii

dintre

numdrul

de

credincioqi

Ei

ajutorul

subsidiar

al Statului

gi

dAnd

;anse

de

manifestare

identitar[

minorit[1ilor

istorice,

poate

evita

trans-

ferarea

pe

tlrim confesional

-

cel

mai ugor inflamabil

qi

cu ur-

mlrile

cele mai

imprevizibile

-

a

provoclrii

post-moderne.

S[

vedem,

in cele

ce urmeaz[,

in ce

m6sur[

proiectul Legii

Cultelor

infelege sI

atenueze

din

isteria revendicativl

qi

s[

pun5 nu

numai relaliile

generice dintre spafiul

religios

qi

cel

profan,

dar

qi

pe cele dintre

diferitele

Biserici, confesiuni

gi

organizalii,

pe

fdga;ul

juridic

al

normalit[1ii.

6.

Termenii

juridici

ai

libertlfii

religioase

Ceea

ce

surprindea

de

la bun

inceput in formele anterioare

ale

proiectut

Legii Cultelor

era

nu

atit

lipsa

definiliei explicite

a

cultelor,

cit

lipsa unei

delimitlri

clare intre culte

;i

asocia-

liile

sau

fundaliiie

cu

caracter

religios. Nici

proiectul actual

nu

exceleazd

prin

precizii terminologice.

Redactorii

romAni

ai

proiectului legislativ

nu sunt

singurii aflali

in aceast[

situa-

tie. $i

alte

1[ri,

inclusiv

occidentale,

se confrunt[

cu

limitele

definitiei

juridice

a

cultelor.

Motiv

pentru

care

se folosesc

definiyii

de

lucru

gi

se

aplic[

mai

cu seam[ un sistem

cu

doud

clase

de

paritate

tn

trepte

(Zwei-Klassen-System

gestufter

Paritiit)3',

adic[

de

diferenfiere

intre

asocialii

;i

culte,

drep-

turile

celor dintii l[murind

pozitiv

*

iar nu

doar

negativ,

prin

interdicfle

-

ceea

ce au

specific

cele

din

urm[.

Generozitatea

pfincipiilor

cu

care

incepe

proiectul

legisla-

tiv este

conform[

declaraliilor

qi

tratatelor

interna(ionale

privi-

toare

la drepturile

fundamentale

ale

omuiui.

Respectarea

aces-

tor

libert6li

din

partea

Statului

este

r[spunsul

la respectul

fa[[

de legile

statului

din

partea

celor

care

fac

uz de

libertrlile

re-

cunoscute

qi

garantate.

Articol

1 din

proiectul

de

Lege

sun[

astfel:

Statul romAn respectd;i

garanteazd

libertatea

de

gdnclire,

de

con;tiinld,

de

credin;d

;i

de

religie

oricdrei

persoane

cle

pe

teritoriul Romdniei,

tn conforntitaie

cu

Constitiyia,

cu legile

ldrii,

cu

pactele

;i

tratatele

intentafionale

la

care

RomAnict

este

parte.

Articolul 2 din proiect

defineqte

libertarea

religioasl

ca fi-

ind

dreptul fiec[ruia

de a

avea

sau

de

a

acl.opta

o religie

sau

o credin{d religioasd (s.n.).

Mai

jos

se

precizeaz\,,

cd,

nimeni

nu poate.fi

constrAns

sci

adopte

o opinie

sau

sd aclere

la

o

credin{d religioasd

contrctr

conving

e

rilor

sale

(s.n.).

Articolul

din

proiect

preia

terminologia

Articolului

29

$

1

din

Constitugie:

Libertatea

gdndirii

;i

a

opiniilor,

precum

;i

libertatea

cre-

din{elor

religioase

nu

pot

fi

tngrddite

sub nici

o

fonnd.

Ni-

meni

nu

poate

fi

constrdns

sd

adopte

o opinie

sau

sd adere

la

o

credinld

religioasd

contrare convingerilor

sale

(s.n.).

Sunt

dou[

registre

care

se

suprapun

in mintea

legislatoru-

lui

romAn, dar

care intr-o

Lege

a

Cultelor

au

nevoie

de

delimi-

ffiri.

Si

aceasta

nu

pentru

c[ intre

cele

dou[

libert5li,

de

opinie

qi

de credinf5,

nu ar

exista

o

leg[tur5,

ci

pentru

faptul

cI

pe

cele

doud libertati,

luate

separat,

sebazeazd.

dou[

realitdli

diferite.

,-)

cu riscul de a fi acuzali

de

artificiu

de limbr,

distinclia

tre-

a

buie fdcut5.

Necesitatea

ei

este

evident[

deoarece

numai

in

funcfie

de ea se

poate

defini

ceea

ce

este un

cult

religios

prin



-

x

,)

-t

ceea

ce nu

este

acesta. O asemenea

abordare

diferenfiat[ elimi-

n[

confuzia dintre

afirmarea

pozitivl

a

libert[1ii religioase

si

dreptul,

interpretat

ca atare, de

asociere

pe

temei religios

flr5

a

se

fine

cont

de

limitele

legale

ale

libertlfii.

Este

in

fapt

ceea

ce

in dreptul

german

este

infeles

pnn

sistentul cu doud

clase

de

paritate

tn trepte, un

sistem care,

fIr[

s[ fie

discriminatoriu,

menline

o

limitl

clpr[ intre

permisivitate

gi

non-permisivitate,

cea

din

urmd avAnd

principial

perspectiva

de a

fi

abolitl

in

cazll

in care

o asocialie cu caracter

religios

se

inscrie

in

ca-

drele

legale ale cultelor recunoscute.

Cum

proiectul

romAnesc

al

Legii

Cultelor vine intr-o

epocl

a grijii

fa [ de drepturile individuale, grijI

justificatd

printre

al-

tele

de barbariile

petrecute

tocmai

in acest

secol, el debuteaz[

prin

propozilii

juridice

menite

sd

sublinieze atagamentul

le-

gislatorului

romdn

fa[[

de

aceste

drepturi.

CX

legislatorul

se

orienteazl primar

dup[ texte legislative

intemafionale, se vede

cu

ochiul liber.

in

art.

18

din

Declarafia

universal[

a drep-

turilor

omului se

afirmd:

Orice om

are dreptul la libertatea gdndirii,

de

con;tiinld

;i

religie; acest drept include

libertatea

de a-qi schimba

reli-

gia

sau convingerea, singur sau

impreund. cu

alSii, atdt tn

pu-

blic,

cAt

qi

privat, prin

tnvdydturd, practici

religioase,

cult

Si

tnde p

lini

re

a

ri

turilo r

(s.n.)".

Aceea;i triad6 terminologicX

-

redusd

curent la dubletul

religie-convingere

-

este

preluat[

in

Pactul interna(ional

cu

privire

la

drepturile

civile

;i

politice,

ratificat

qi

de RomAnia,

gi

in

Conven(ia

european[

pentru

apdrarea drepturilor omului

;i

a libert[filor fundamentale,

qi

aceasta

ratificatl

de

fara

noas-

tr[.

Enumerarea

celor

trei feluri

de libertate

-

de

ghndire,

de

constiin [

;i

de religie

-

nu

poate

fi

luat6

drept

punct

de

ple-

care pentru

o eventualI identificare

sau

interschimbabilitate

a

acestora

intre ele.

Articolul4

nu oferd

o

definilie

a culteloi, ci se mulqume$te

numai

cu o

constatare:

.Formele

de

organiT,are

a

vie;ii

religioase

tn

RomAnia

sunt

cultele

religioase.

cum

aceast[

afirmafie

nu

rezolvi

chestiunea

definitiei

de

lucru,

de

care

depinde atitudinea

principialr

u

stutuiuinu

nu-

mai

fafd

de

cultele

recunoscute,

ci

maiiu

seam6

fafd

de

aso-

ciafiile

religioase

care

aspir[

la

acest

statut,

paragraful

urmi-

tor

adaug[:

.

In

Romdnia

funclioneazd,

de

asemenea,

asociayii

;i

fun_

dasii

cu

caracter

religios.

F[r[

s[

defineascr

direct

cultele,

textul

trimite

la

distincfia

esenlial5

dintre

cele

dou[

forme

de

organizare

a

viefii

reli-

gioase,

in

culte qi

asocialii

sau

fundafilcu

caract"r

r"rigior.

F.ste

un

progres

insemnat

atata

vreme

cdt

ripsa

unei

miiime

precizii

terminologicg

a1fi proiectat

gdndirea

legislativ[

pe

o

traiectorie periculoasd.

$i

aceasta

deoarece degJaba

se

stipu-

leaz[

drepturi,

dac[

nu

se precizeazdcine

face

,L

a"

et"

qi

cin"

nu.

Teoretic,

plecdnd

de

la

afirmarea

garant5rii

libertdgii

reli_

gioase,

care

cuprinde

in

sine

libertatea

de

asociere

qi

cea

de

manifestare

-

libertdtri,

repetrm,

legitime

gi

de

care

fac

uz

in

primul

rdnd

cultele

tradifionale

-,

oricine

se poate

,i*tr

uirut

de

o

Lege

a

cultelor.

in

afar[

de

curtere

deja

iecunoscute,

pot

pretinde

recunoa;tere

ulterioari

un

num[r

innnit

de

alte

apantii

la

orizontul

propunerilor

religioase.

Neutralitatea

stututri

p.in

care

acesta

este

obligat

s[

recunoasca

noi

culte,

dac[

acestea

intrgnesc

condifiile

prevlzute

de

lege,

ajunge

,a

fi.

i";;;."_

tatl

drept

permisivitate

flrd

granile.

-Fera

sa

fie

obligat

s[

precizeze

ce

sunt

curtele

ca

valoare

teologic[,

lucru

ce

nu

intrE

in

atribufiile

puterii

protur.,

t"-

gislatorul

roman

precizeazd,ce

sunt

acestea

in

comparafie

cu

organizafiile

gi

asocialiile

cu

caracter

declarat

rerigifs.

i,

,pi-

ritul

sistemului

cu

doud

crase

cre

paritate

tn

trepti,

aceasta

nu

inseamni

discriminare,

ci

realism,

at6ta

ur"*"

.hi

itriri,

,a-

manind

neutru,

constat6

realitatea

confesional[

a

momenturui,

fdri

sd

inchidl

porfile

pentru

o

evolu{ie

ulterioarl.

)



Definilia

cultelor

trebuie

descifrat[

din

prevederile

arti-

colului

23

privitoare

la conditiile

in

care

se

recunoa$te

un

nou

cult.

Acesi

articol,

la

rdndu-i,

trebuie

citit

in

paralel cu

arti-

colul

63

ce

precizeaz[

condiliilor

de

infiin(are

a

unei

asociatii

cLr

caracter

religios.

Articolul

23

Prevede:

in ca<.til

in

cire

Lm grup

cle

crecli,cio;i,

avAntl

identitate

cloctrinardr

proprie;

cloie;te

sd

se

constituie

tntr-Lm

cult

reli'

gios,

se va^ctcliesa

Secretariatr,tlui

de

Stat

pentru Culte,

de-

"p

tm A,d,

tn

v e

cl

e

r

e a

re c

o

mcu tcl

dr

ii

r e

c

uno a

E

t e r

i

i, urmdt

o

are

I e

docwnen,te:

1.

Expttnerea

cle

motive

ctsLtpra

temeiurilor

care

iustificit

cererea

cle

recunoa;tere

a cultului

religios:

2.

Lista

cu

numele,

prengnele,

varsta,

actul

de

iclentitate,

odresa

aclepyilor

t,iitorlului

cult,

semnirtura.

Numdrul

acelora

dintre

acte^p;ii

viitorului cult

care

swtt

cetd{eni rontAni

cu

clomiciliu

it

RomAnia,

trebuie

sdfie

cel

pulin

0,57o

din

totalul

popttlatiei

ldrii

ta

data

tiltimului

recensdnitnt;

3.

Mdrturisirea

de creclinYd,'

4.

Statutttl

de

organiz.are

;ifwtclionare

("')

Articolul

63

se

referd

la

condiliile

pentru

recunoaqterea

unei

asociatii

cu

caracter

religios:

fn

caail

tn

care

wt

grup

de

credimcio;i,

avAnd

itlentitate

doctrinard

proprie,

cloie;te

sd

se

constituie

tntr-o

asocia1ie

cu caractei

integral

religios,

se

va

adresa

Secretariatului

de

Stat

pentru

Culte,

depttiAncl,

in

vederea

autoriZdrii

preala-

bile, urmdtoarele

clocuntente...

urmeaz[

o

list[

de

condilii

formale:

lista

cu membrii;

ex-

punerea

de

motive

asupra

cererii

de

recunoa;tere

drept

cult;

,totutrl

cle

organizur"

gi

funcfionare,

precum

9i

m[rturisirea

de

credinfd.

Recapitulam.;i

sintetizlm

condiliile

formale

pentru re-

cllnoa$terea

unel

cult sau

a

unei

asocialii

cu

caracter

religios:

conditia

numeric[

(a

c[rei

dovadl

este

lista

membrilor),

ex-

punerea

de

motive,

statutul

de

organizare

9i

funcfionare,

pre-

zentarea

m[rturisirii

de

credinf5.

Printre

aceste

condilii

nu

se

reg[sesc elemente

dupl

plrerea

noastr[ esenliale:

1" istorjcul

acelei

organizagii cu caracter declarat

religios; 2" dovada

cI

este

recunoscute

drept

cult

sau

drept asociafie

in cel

pu[in

trei

ldri

democratice

din

Vest

gi

in

cel

pu{in trei

{[ri

post-comuniste

(dupb principiul

practicii

comparative

si al reciprocititii

le-

gislative)

gi

3'rolul

pe

care il

au cultele deja existente

;i

recu-

noscute

ca

atare

in

procesul

de

recunoagtere

a

unui nou

cult

sau

a

unei noi

asocialii cu

caracter

religios.

S[ iulm

aceste

ele-

mente

pe

r6nd.

1_l .o".ul*gJgggzgggI9_spliq{e_I99uno_a$ery?_drep-tcult

sau

EreFiasocialie;

ad

i

c

I

iec u n oasterea

c

aracte iuini

flc]eI-.

po.zitin@+-utillU

jUlqqaieq_t-gpcini_c1g.i-

solicit[rii. Organizafii n[scute din teroare

sau din inqellciune,

iffi

a66trrca

legilor morale, nu

pot

oferi

garanfia

de a fi

parte-

ner

social al

Statului.

in

lipsa unor

criterii

interioare,

de

naturl

teologic[, Statul dispune de criterii sociologice

;i

juridice.

Or,

modul

in care

o organizafie

in{elege

s[ le respecte

se

vede

cel

mai bine

nu

numai in

m[rturisirea de credint[,

dificil

de

jude-

cat

ca

fiind

anti-social[, dac[

nu

este ca

atare

formulat5,

ci

mai cu

seamd

in drumul

prin

istorie.

Cum

insd

majoritatea or-

ganizuiliilor

cu caracter declarat religios

sunt de

datf, recent[,

istoricul,

la

rAndul lui, nu este un

criteriu

singur

suficient.

.

2

I

4

gl

i

c a

rea

p

r

gc

t

i

c i

i

c

g1n--pq

$Iryg*ar_g1ll

ngtp:-qlr_ry

g

1:

ggg{rtg]ggiqlqliye

este utili intr-o

dubl5

p-erspryJfyg

Pe

de

Ep

arte, Gmn

ali

aid

doiin

a-Statulm

ro man- d6

aI ni ere

I a

practica legislativI internalionalX,

iar pe

de

alt[

parte

aratd

cum aceast[

aliniere

Ily

sg

p-logygg

plln

copigry, ci

presupune

un

proces

propriu

de

judeCatA

tnaldilpo:{nie

a

realitdlilor.

Astfel,

argumentul c[

o

organizalie religioas[

este

recunos-

cut[

drept

,,Church"

in Statele

Unite ale

Americii,

de

pild5,

este lipsit

de

greutate

gi

nu poate

obliga legislatorul

romdn

s[-l

')

ia in

ionsideialie,

din dou[

motive: mal

intdi,

te{llg1yl

-dg

(a

*;Cbph*qqu

gg gu

arg.aceeagi

acoperire in cele

doul

sisteme

JgI4l.

;

ap oi,

re c un o a.sidib

a s

ta t

u

I

ui?-tc'

nlfl;e

lilrc 6''

iffi

-

_i



plic[

in

Rom0nia

cu totul alte

obligalii ale

Statului

qi

alte drep-

turi ale cultului

respectiv

dec6t in America3e.

IatI

de ce,

drep-

tul romQg

ALe Loa 9_-ry1-e-tiy-e_ e

q[

ge

Af_i_9-11- _qzA..m.ai

curdnd dup[

.

9el

y_9s" -eur9p-e"-a-u,

plai

apropia

ca

istglig

pi"

pentalital-g5lg*cel

.

practicat

il

_Bg*4lig.

CAt

priveqte

recunoa$terea

in

{[rile

post-

comuniste,

condilia

nu este

lipsit[

de

un

folos

practic,

atAta

vreme cAt

organizalri

care au un anumit

statut

gi

un

anumit

profil

in

Vest,

pot

avea alt

statut

qi

alt

profil

in

Est. Ceea ce este

in Vest o

pat[

de

culoare intr-un

peisaj

oricum

foarte

pestril,

poate fi in Est, pe

fundalul vacuumului

juridic

gi

al crizei

eco-

nomice, un pericol

la

adresa siguranfei

individului

qi

chiar

a

Statului.

Credem c[ nu este nevoie s[ accentu[m

cAt de important[

este

expunerea

comparativ5 intr-un domeniu

in care amenin-

f[rile

cu democrafiile

occidentale,

cu

spectrul

ruginii mondiale,

sunt la ordinea

zilei.

I-egislglgrul

ryrydn-

t1e" u _e-

s[ _s,e

r-4pgrteze

la

ry9d9le

gis,isteme-Cxiste:tG,

pe

care

ilsr

nu

e9t_e_g-blig?f.qE

_l".gpigZg-.

Dreptul

comparativ

are menirea

nu numai

de a

gdsi

c[ile

pentru

o minim[ uniformizare a dreptului

internafional,

dar

gi

de a ardta

specificul

fiec[rui

sistem

juridic

nafional

in

parte.

Comparatia are

intr-un

caz

precum

cel

al Romdniei

qi

un

rol confirmativ, anume c[ ne afl[m

pe

drumul

autentic

al de-

mocratiz[rii, atAta vreme

c6t actele noastre

au

un coeficient

de inrudire fundamental[ cu cele ale

altor

1[ri

care,

precum

Germania

de pildd,

au

flcut experienfa

inceputului

democra-

tic de

la

zero.

Acesta

este sensul

apelului

constructiv la Eu-

ropa, un

apel

din

nefericire

transformat

de

secte

intr-unul

de-

magogic

gi

intr-o

sperietoare

eficace in

spafiul

politic

actual,

marcat,

dupd

o

jumdtate

de

secol

de

comunism,

de ignoranf[

teologic[

qi

juridic[.

3'Privitor

la

ultimul

punct

-

rolul

pe

care

il

au

cultele

deja

existente

qi

recunoscute

ca atare

in

procesul

de recunoaqtere

a

unui

nou cult

sau a unei

noi

asociafii cu

caracter religios

-

Patriarhul

Bisericii

Ortodoxe Romdne

propunea

nu demult

irL

fiinfarea

unui

Consiliu ecumenic

pgyig_p"al,

aga cum exist5

qi

in

alte

trdri,

ir1-Agglrglia

de

exemplu:.ACK

=

Arbeitssemein_

schaft

christlichen

KiiEhen/

eimsiliul

de lu.ri

al

gileridilor

__-,-1*^

sv ruvru

4t

ulJgllullul

cest

coniiriu

ai putea

pGiuq

d.ato.i.?6ilo^iri,

**H:::::

;,:.

1T.T

b

1l

u

ti

v

_i

s

titu

r)

ar.

;E

-p,o

p.i

u

liii

competenfd

nu poate

garanta

legitimiiJt",

r"rigiJ"ra,

.i

*iL"3,9

:.g

191vild

(re

speJt*.u

Co,

itit,

gi

ei,

a ordin

ii

de

-{rept

Wrbl :lor

m91av-qr )

a

pretendenfilor

la

staturul

de

cult.

Hotarand

numai

de

la

sine

putere,

f[r[

s[

{in[

seama

de

opinia

cultelor

deja

recunoscute,

Statul

se

instituie,

pe

de

o p'arte,

drept

instanf[

hotrrdtoare

intr-un

domeniu

care,

prin

,rl,uro

separirii

dintre

sfera

profani

qi

cea

rerigioasd,

nu poate

sa-i

apa4ine

in

exclusivitate,

iar

pe

de

art[ pirte

rezeazicapitarul

de

incredere

pe

ca.re

cultele

deja

recunoscute

il

defln

din'partea

statului

odat[

cu

recunoa$terea

lor

ca

atare.

Statul

nu poate

delega

complet

responsabilitatea

recunoaqterii

unui

nou

cult,

dar poate

oferi

acestui

proces

de

recunoaqtere

un

;;;"r-

sultativ

mai

amplu

;i

mai

temeinic.

in

acest

punct,

voinfa

po_

litic[

este

obligar[

s[

facr

diferenfa

dinrre

,trut.jiit.

f"

,"r-

men

lung

gi

cele

pe

termen

scurt.

Recunoa;terea

unui

cult

nu

poate

fi

punct

de program

guvernamental

iau

rezultatui

unei

conjuncturi

pllm[dite

din gantaj

ideologic

ru,

.o.upti;.1,,,-

plicatiile

acestei

recunoaqteri

depbgesc

granilere

uoinl"r

pu-

litice qi

morale

ale

momentului.

In aCest context nn nrrtam do^Ar .^1.,+^ .^-^-.^r^---

., 1n ffglt

contexr,

nu putem

dec0t

saluta

prevederea

din

ar_

trcotuLZ8

a

prezentului

proiect

legislativ:

1

I

Jr::::fiatul

de

,Stat

p.erytyu

Culte

s"oysriruig^91n

_C_q11pj[ii

gls

ullgjy

q

I

c

U

|t"e.

o

1

r

e

I

i

s

i

o

s

s

e

"tn

v e

ct e_r

ss' n

aj

ir;i:;;"'

n

o,

-g :Y aa :Y

ql

cUU9." 91

rytigiogse

"tn

vederqt"ana"lizd.rii

.uno,

'/

.tL?

?

t:

Y:

4,Jfl

g

r

r

t

-

KlLefl

1..

p

r

ry1

i-n

(

.v

i

a

I

a rsl

i

sr

a

q,t

d.

F

i e

c

a r

e

,1 - etis os

e-{te

liher

""9"a:r : l..port '.i2ay.9qisr

ti

sEe;t._C^.an-

/

* r,

o

lt*, "l

t

at

i

-u^._

i

^.

Mai

mult[

precaufie

in

limbaj

nu

ar

fi

fost

inutilE.

in

toc

ie

afirmalia

secretarirtul

de

stat pintru

Culte

constituie...

-

afir- 1

mafie

numai pa4ial

netezitd,de

precizarea

libertigii

cutteto.

a.

I

a

participa

la

Consiliul

consultativ

-,

ar

fi

p-utut-siap

Jir.;ti;

--L-

de genul:

Secretariatul

cle

Stat pentru

Culti

proprr*;;Qi;i;';;

)



r+

cotlditiile

funclionitrii

wtui

Consiliu

consultativ... Dupl

decenii

de abuz al Statului in materie

religioas[,

orice

iniliativ[

de acest

fel,

chiar

qi

bine

intenfionat[,

trebuie

sI

evite

pe

c6t

posibil

tonul

paternalist.

Revenind

la

importanla

precizlrilor

terminoiogice, ne

oprim

asupra cazului recent

al Martorilor

lui

lehova.

Asociat_ie

.

cu u

941acqer

de

la inceput

$i

pAnI

azi.cgmq -c_i4l3p9Calgrig,

antiiocial

gi,

in cazuri anume, chiar

criminaloo, ea a reu,sil

printr-un

lobby

puternic

s[

fie

rebunosCuls

de'iAteva

fdri

din

Europa

de Est. Bulgaria

de

pild[

a fost

fo4at[ de

cf,tre Con-

siliul

Europei. Tot astfel

$iLe1g3,*

a trebuit s[ accepte recu-

noa$terea

Martorilor tui Iiho,ia diept

cult. in

RomAnia,

Mar-

foril

sr-rnt

inregistrafi

;i

recunoscufi

ca

asocialie

religioasd,

iar

nu

drept

calr. Aceqtia nu sunt mullumiti

cu un astfel

de statut,

pus

in

evidenfi

;i

de circulara Secretariatului

de

Stat

pentru

Culte

din

25

martie

1991,

potrivit clreia

asociafiile religioase

au

nevoie

de aprobarea expres[ a

Secretariatului

pentru

con-

struirea

de sedii administrative

gi

spafii

de intrunire, aprobare

impunind

agadar

un minim control

din partea

Statului.

Con-

form

acestei circulare,

Primdria

din Tulcea

a dat ordin de sis-

tare

a construc{iei unui centru iehovist.

Martorii au acfionat

Primlria

in

judecat[,

iar Curtea Supremd

de Justifie a dat cfutig

de cauzf,

Martorilor,

prin apelul la

o

logic[

discutabild

in

cel

mai

inalt

grad.

in textul sentin[ei Curfii

Supreme se

poate

citi:

De

alffel, specttla{ia din

tntAmpinarea

depusd de Primdria

nrunicipiului

Tulcea, tn sensul

cd.

Organizasia Religioasd Mar-

torii

lui

Iehova

nu

face

parte din

rindul

cultelor

recunoscute

de

Stat, nu

poate

fi

avutd tn vedere,

tntrucilt

fu doctrina

ju-

ridicir, prin

cult

se

tnfelege atdt asocialie

sau organizalie

re-

ligioasd,

cdt

;i

ritr,mlttl

practicat

-

aceea;i

dubld accepliune

fi-

incl datd

;i

tn

Dic;ionarul Juridicat.

Argumentul

Cu(ii,

care este evident

gi

argumentul Mar-

torilor,

nu

recunoagte

pur

qi

simplu

diferenla

juridic[

dintre

_

cult

qi

asociafig-..Sentinfa

Cu(ii Supreme

de

Justilie trage con-

cluzia

cd declararea

unei asocialii

ca avAnd caracter

religios,

aqadar

in mod

unilateral,

atrage

dup[

sine

recunoa$terea

drept

cult. Incultura

teologicr

a

magistratilor

este

cu

acievf,rat

magii_

trall

cit

privegte

argumentarea

unei

sentinte

prin

apelul

Ia

Dicfionarul Juridic,

aceasta este

de-a

dreptul

"po.uia.

ert,

adev5rat

cd

in

actul

de

interpretare

a textel,or

legislative

sr-rnt

puse

la

contribufie

diferite

surse

hermeneutice

posedand

di-

ferite

grade

de autoritate.

in

cazul

sentin{ei

cuitii

Supreme,

completul

de

judecatd

nu posed[

o Lege

a

cultelor

actualiza-

t[

gi

nici

nu

se

foloseqte

de

cea

teoretic

aflat[

inc[

in

vigoare

-

Decretul

nr.

r71

din

4

august

194g

-

gi

potrivi

t

crarera"Mar-

torii

nu

sunt recunoscufi.

in

lips[

atdt

de

6az[

legislativi,

c0t

gi

de de

surse

de

interpretare,

curtea

apeleazd,liDicgonar...

Atdta vreme

cdt

noua

Lege

a

Cultelor

nu

este

nici

mdcar

votat[,

iar

in materie

juridici

nu

exist[

suficiente

indicii,

de-

ductibile

din

cazuri anterioare,

sentinfa

Curfii

este

abuziv[.

Singurele

puncte

juridice

de

referinf[

ale

curlii

sunt

Cons-

.littf

din_l pl

;i

Legea

nr.2I

din

t9Z4

referitoare

la

aso_

cialii.

Pebaza

legii

din

19

@xista

precum

toate

celelalte

trei

mii de

asociatrii,

cdte

sunt

inscrise

li

ora

aceasta

in

RomAnia.

Pentru

a

fi

recunoscu(i

drept

cult,

Martoril

reven-

dic[ libertatea

de

expresie

;i

rnanifestire

religioasd,

libertate

garantatr

mai

intai

de

legea

din

1924,

independent

de

carac-

t-q1ql religios,

9i

apoi

de

Constitufia

din

tgit.

or,

constirutia

din

1991

prevede

in

articolul

Zg,

paragraf

3,

orguniror"o

.L_

munitrlilor

religioase

sub

dubru

aspect: (...lpitrivir

lepii

si

dupd

statute-lf_f:g.pfji

Constitutria nu

prevede

;lriltin

GEXTuA

*cu

stafutul"act-cuiffiil

de

asocialie, pJzervdnd

reglarea

a"cestei

dh.fglr

-qpglltqe.

v"llJe,gg-i

se-i

e_g:t_qp_lij,

Ac-easta

ri"o

i[

spuna.qlTltgryqgxplesa:

qolriyil

legii.

lar

Iegea

incd

nu

existd.

Abuziv,

Qg:u-s"prem4

d -,t9gt1fi9

,,br"g3z{ilggea,

in loc

si

Q

rnlgg5.glqzgrMotiv

penrru

caie

deCizli

Curili

vi

cadea

in

desuetudine

odat[

cu

votarea

noii

Legi

a

cultelor,

care

enu-

merd

in

articolul

22

c,ele

15

culte

recunoscute

oficial

in

Ro-

mania

la

ora

actualh.

Dupd

intrarea

acestei

Legi

in

vigoare,

a



Martorii

au

toatd Iibertatea

sd ia de Ia

cap[t

tentativa

de

recu-

'-,

-,.--

-

t'

--,

'

-r,-"-'--''

l,--*---

-

--***--*-\

noa$tere

drept cult.

'

*Pentru'-n

lemffiituplimentar importanfa distincfiei

dintre

cult

gi asociafie

in

terminologia

gi practica

juridic[,

sd

lubm

comparativ statutul actual al

Mitropoliei Ortodoxe

RomAne

pentru

Germania

gi

Europa

Central[

cu sediul momentan

la

Regensburg. Consecvent

distincliei

pe

care, ca

gi

Diclionarul

Juridic,

Curtea

Suprem[

de

Justilie

de

la

Bucure$ti

o ignor[,

dreptul

german

recunoaqte

deocamdati Mitropoliei

Ortodoxe

RomAne

pentru

Gennania

qi

Europa

Centrali

doar statutul

unei

asocialii

(eingetragener

Verein),

iar nu

pe

cel al unei

p[rfi

a

dreptului

public

(K6rperschaft

des

offentlichen Rechtes).

Cu

toate ingr[dirile

de rigoare

ce decurg

din

acest statut: supra-

,

;1,'

_u

"

e

g9s

qqis

ra

d]Il_p

1{9

a

i

".y

"r}l_gp$l9eLfiffi

oi

tir

i,

afgptgli

9

rncasare

a rnrpoz{tilEfifi[rice;c,

existent

in

',"-

*Qermania

(un*di pt-d6

care

iifieatltate nici o

Bisericd

orto-

11':::dsX-

recunoscutil

in

Germania,

precum cea.greacI

q[

rffilnu

i I

fa-c

r.rz),*impo{fllitelea

predlrii pfln-profese.]i-p-1.[tit-r

dg

:t'at_a

'i./

religiei oittidoxe

qi

l1pbi

lonla-le

lp

gcolile

unde exist[

copii

-

11din

familii

romine

ortodoie, uq_rlpj*3nu1l

de_aclivitate

de-

-

i-Jpus

la Ministerul

de Interne

etc.*

^

Comparativ,'afituAiiin'ii ae

Tacto

a autontdlilor

romdne

este

mai

mult

decAt

ingbduitoare, motiv

pentru

care a

veni

acum,

precum

Martorii

lui lehova,

qi

a

pretinde

recunoagterea

de

jure

a statutului de

cult este

mai

pufin semnul dorinlei

dq

qme-

liorare

a

situaliei

prezente,

oricum buni

in condiliile

unei

' suStrinute

finanlIri

din str[in[tate,

cdi

expiESia-tent6tivei-de

a

{94l

noiqta

politicr

a momenfrilui

Qe

a acliot

+

p*t{p$sg

_4

clqa ul

qrgg_q{gnL

Demersiil-iehovigtilor

aratd l5murit

cAt

de

periculoas5

este

invocarea libertetii, atdta

vreme

cdt legis-

latorul

nu

vorbegte

o

limb[

juridic[

limpede.

Acest demers

mai arat[ enorrna

cantitate de impertinen[[ a

fenomenului

sec-

tar

post-comunist

de la

noi

gi

din

intreaga

Europ[

de

Est,

po-

sedAnd

o influen [

subteran[ deloc

proporfional[ cu

num[rul

de

membri". in

vreme

ce o

structur[

canonicI

precum

Mi-

tropolia pentru

Germania gi

Europa

Centrald,

parte

constitutivd

a ortodoxiei

germane

ce numird

in

total

un

milion

qi

jum[tate

de credincio;ia3,

este

nevoitd

sr

treacf,

prin

perioade

de

cer-

cetare

qi

a;teptare, asociafiile

de

la noi

nu

inceteaz

d

sd.

pozeze

in victime gi

s5

faci propagandr

internafional5

de

atragere

a

atenfiei

asupra

presupusei

lor

stdri

nedrepte{.

Argument-ulin-

vocat

constant

este presupusa

discriminare

nu

numai

practic[,

dar

qi

juridicd

a

comunit5filor

minoritare

cu

caracteireligios

din

partea

Statului

romdn

in

complicitate

cu

Biserica

ono-

doxd

majoritar6.

Tratamentul

diferenliat

este

prezentat

in

cu-

lorile

sumbre

aie

discriminlrii.

Aplicarea

diferenfiatd,

dar

nediscriminatorie

a legii

explicd

nu numai

tratamentul

actual

din partea

autoritdfilo.

g".-un"

u

Mitropoliei

noastre

de

la

Regensburg,

dar

justificd

qi

dreptul

autorit[1ilor rom6ne

de

a

aplica acelagi tratament

comunit[iilor

nou-infiintrate

sau

reactivate

dup6

1989.

in

acest

sens,

o

privire

comparativd

detaliatd

asupra

dreptului

gernan

este

mai

mult

decit

instructivi.



cele..$ase_

articole,

pentru

noi

sunt

relevante

primele douf,tu.

Arlil36 sbnd astf'el:

,

''

.-r-.'.l+\

'-

--

-t(

t

)

Drepturile

;i

dtttoriile

sociale

;i

cetdfene;ti

rtu sunt

nici

coicli;ionate

;i

nici

tngrddite

prin

exercitarea

libertd;ii

reli-

gtollte,;-

(

(2)

J)lzul

drepturilor

sociale

qi

cetdleneEti

ca

;i

admiterea

irt'poituri

achniristrcttive

publice sunt

independente

de ntdr-

turi-sirya

cle

t'reclinld

religioasd.

i,13)\Nirneni nu

este obligat

sd-;i

cleclare convingerea

reli'

gio)rsd.

Funcyiortctrii

publici

au dreptul

sd

purtd tntrebctrea

referitoare

la apartenen{a

la o

comunitate

religioasii,

nunni

crtnttci

cAnd

din rdsptmsul

la

aceastd

tntrebare

tlecurg

drep'

turi

;i

obligct1ii

sau cdnd

acest

lucru

este

dictat de

reaLizarea

unei. s.tcrtistici

a

popttlatiei.

,

(4)':Nimeni

nr,t

poctte.fi

obligat

sd

participe

la sluibe

reli-

gioase sau

la

ceremonii

sctu

sd

utilizeze

o

formd

de

iurdmdnt

religios.

Art.

137

conline

acele

prevederi

in baza c[rora

dreptul

;i

practica

juridic[

germane diferenfiazd

intre

cult

qi

asociafie,

intre sfera

dreptului

privat

qi

a celui

public

in

materie

de

or-

ganLzare religioasd:

i(l))Nu

existci

BisericiL

de

Stat.

(f1

,\tibertatea

de

asociere

tn

societdyi

religioase

este

garctLntatd.

(Jnirea

mai

multor

societdyi

religioase

tn

limitele

spatiului

Reich-ului

nu

este

supusd

nici

unei

forme

de

tn-

grdtlire.

:

1

3

fif

i

e c

ar

e

s

o c

i e tat

e r e

I

i

g

io

a s d

o

rdo ne

azd

;

i admini

s tr

e

azd

chestiunile

sale

tn

ntod independent

tn

cadrele

prevdzute

de

lege

pentru

to{i.

Fiecare

societate

religioasd acorddfunc;iile

sale

interne

fdrcl

amestecul

Statului

sau

al structurii

politice

locale.

{Ufspcietiiyite

religioase

cctpdtd

statutul

iuridic

potrivit

prei"etle rilor

generale

ale

dreptului

privat.

l(S1$octetityile

religioase

rdm1n

pdr{i

ale

clreptului

public

nltmai'clacii

au.fost

astfel

;i

pdnd acltm. Alte

societd;i

reli-

/r)

-r-1

V

/

"-'

gioase

pot

primi,

la

cerere,

aceleaEi

clrepturi,

clacd

oferd

i ,,fJgpj@ii

it,

E*-p

pfjry.s_ :Ustt-ri;i

p14mdr

de

mem_

::?y: ,:

9: wji

iI

li

W:q

irca

m

ci{

mil

i

i

oZ

"7

ai, i'

i

I i

; ;

;

;i;" ;, ;

'

il'

a,'

al

o t u

dreptului

public

se

unesc

tntr-o

asociayie,

aceastd

isociatie

estg.Wa parte

a

dreptului public.

. .\$))ocietd;ile

religioase

care

sunt pdrfi

ale

dreptului

pu-

blic

au

dreptul, pe

baza listei

de

impozite

fixate

ct)

deciziile

legale

locale

(ale

fieclrui

Land

in

parte,

n.n.),

sd

riclice

im-

po4 41

(bisericesc,

n.n.o').

V)Societdsile

religioase

sunt

pe

aceeasi

treaptd

cu asoci_

alule

care au

drept

scop

comun

cultivarea

unei

anumite

vi-

ziuni

asupra

lumi.i.

i

(8)

(...)

,

I

.

Constitulia

germand

din

1919

este produsul

unui

compro_

r

mis

intre

tradi$a religioas[,

fa[[

de

.ur.

stutul

se

simgea

Ei

se

.

imte

obligat

-

ceea ce

nu

inseamnr

tratament preferenfial

-,

qi

deschiderea

-

dictat[

de

postularea

libertdlii

religioase

-

1r

fa[[

de

evolufia

in viitor

a

pelsajului

confesional.

Releritor

la

primul

paragraf,

ar

merita

atenfie

faptul

cr postularea

inexis-

tentei

unei

Biserici

de

Stat inseamnd,

cu ace-eagi

forfr

de

lege,

postularea

inexistenfei

unei

ideologii

de

Stat.

Aga

se explic[

de

ce

separarea

dintre

Stat

gi

Biserica

nu

poate

justifica

procla-

marea

materialismului

ateist

drept

ideologie

in

Stat48.

Pentru

a menfine

un

echilibru

intre

cele

dou[

dimensiuni,

trecut[

gi

viitoare,

textul

Legii

fundamentale

a ales

constient

distincfia

intre

societ5li/

confesiuni

de

drept privat

gi

societItri/

'

corfesiuni

de drept public.

Aceastr distinciie

impiedici

ato-

mizarea

ftr[

sfdrgit

a spaliului

social

pe

criterii

reiigioase,

dar

garanteazilin

acelagi

timp

libertatea

de

organizare

pe

aceleagi

criterii

religioase.

un

echilibru

posibil

numai gi

numai

prin

diferenfiata

importanfd

acordard

instituliilor

de

drept public

9i

celor

de

drept

privat.

Ceea

ce

nu

este

recunoscut

ca

fiind

de

importanf[

nafionald,

nu

inseamn[

cd

este

condamnat

automat

la

inexistenl[.

Statritul

de asociatrie

al

Mitropoliei

ortodoxe

Romdne

pentru

Germania

qi

Europa

Centralf

nu

diminueazd



din

elanul

pastoral

qi

nici

din

respectul pe

care

celelalte

Bi-

serici

din

Germania,

evanghelicl

gi

catolic[,

sau autoritllile

locale

o aratf,

credinciogilor gi

slujitorilor

Mitropoliei.

Trecerea

de

la

sfera

privati

la

cea

publicb

se

face

potrivit

unor

criterii

de felul celor

enumerate

de articolul

23

dinproiec-

tul

nostru legislativ.

Cu diferenfe

notabile.

Mai

int6i,

diferenfa

dintre

cult

gi

asociafie

este in

dreptul

gefinan

ancorat[

in

tex-

tul

Constitufiei, ceea ce

ii

dI

o altd

greutate

in

balanfa

actului

judec[toresc.

La

noi,

Constitufia

din

1997,

garantdnd

la

r0ndul

ei

libertatea religioas[

gi

corolarele

acesteia,

de

organizare,

m[rturisire

gi

practicare,

trimite

in

cele din

urm[,

pentru

detalii,

la

cadrele Legii

Cultelor.

Apoi,

o diferenl5.

notabil6

este

gi

cea

care decurge

din modul

de

aplicare

a

criteriilor

d'e recunoaqtere

a

statutului

de cult, a statutului

de

parte

a dreptului public.

$i

aici, ancorarea

constitufionald

in

dreptul

gernan

a

distinctriei

cu

pricina

face

imposibil[

invocarea

libert[tii

garantate

de

Con

stitulie

impotriva

Le

g

ii

Cultelor-

Afirmarea

tibert[f

ii

.1eli-

.

gioase

se completeazd

cu

criteriile

de rigoarg.

Acestea,

la

r6n-

dul lor, nu

sunt considerate

ca

suficiente,

ele fiind

sunt supuse

interpretlrii

juridice

a

intregii

Constitulii.

Consecinfele acestor

prevederi

constitulionale

-

legate

de

diferenla intre

cult

gi

asocialie gi

de criteriile

de trecere

de

la

un

statut

la

celllalt

-

le

observ[m

tot in

leglturl

cu Martorii

lui

lehova.

Ca

qi

in

Romdnia,

organizafia incearcd

gi

in

Ger-

mania

s[

capete recunoagterea

drept

cult. Reacfia

justiliei

ger-

mane

trebuie sd dea de

gindit

Cu(ii noastre

Supreme.

Cer-

erea

societ[1ii religioase

a

Martorilor,

de

a

fi

recunoscufi

de

c[tre Land-ul

Berlin drept

parte

a

dreptului

public,

a fost

inain-

tat[

acum

aproape un

deceniu gi

respins[

in vara

lui

1997

de

cltre Tribunal

administrativ

federal

(Bundesverwaltungs-

gericht),

instanfd imediat

anterioari

Cu4ii

Constitutrionale

(BundesverfassungsgerichQ.

Martorii au inaintat

cererea

de

revizuire la

Curtea

Constitulional[,

care

se

va

pronunla

incd

in

acest an. Ne oprim asupra

deciziei

instanlei

gefinane

nu

numai

pentru

a demonstra c[

Statul

autentic

democratic

nu-qi infelege

[-v,

.a

L..'

libertate

fbr[

responsabilitate,

instanf

a

g;il;

;;;;r^

:.r_

t.:r

neutralitatea

confesionard

drept

permisivitate

absolut[,

dar

gi

; fT3,1.d._.,

cum

in

acest

domeniu,

al

,.tmUe.ii

JI

statut,

;

un

rol

rmportant

il

joacr

factorur

timp.

Demersurile

iehoviste

'f"

se

deruleazd

de

aproap

e

zece

ani

gi

au

trecut

prin

toate

instan-

ll

fele

intermediare.

sentinlele

*io.u

au

fost

in

parte

pozitive,

ti'

iil

parte.neg.ative,

unele

argumenrAnd

din prr;;i6l.d"r.

"

al libertrtrii

religioase,

artere

iin

cel

ar

obligatriilor..

a."rrg

din

i

3ll1i,11,Tli"f:

:lJ

:.9

i1

n

ers.ne-c

ti

v

a

i

s

ioric

a,-uii"

r.

ai, p"r-

specti

vI post-modern[*r.

Fiptui

c

d

actul

.;

uA".itor"r;

;;;.;_

d1l9.

la

o

instanf

a\17tt1giar6

procesul

i"

fo.rrr*";i

l;;"r_

l'lldr."

3

ungi

opinii

juridice

normative

curminAnd

in

decizia

definitivd

a

cu4ii

constitulionale.

cazur

Martorilor

este

bri_

zant

gi

cunoaqte

variafii

{9

iltgrfretare

in

contextul

mri

i*g

a

chestiunii

statutului

juridic

al

Isiamurui

i,

G;;;;;

^.^

i'iri"rii

,

lui

lehova

constituie

in

acest

sens

un

test

juridic5o.

deral

din

vara

lui

1997

sun[

astfel:

O

co.m.unitate

religioasd

care

nu

aratd

fayd

de

Statul

cle.

:::::r

l:t:litate

a

_ne

c

e

s

ard

une

i

c o

tabordri

p

r'

t,

i"i'

iun

s,'

nu

'

trt"'i

ar-

porir";';;rp

htl',i

^,,Ll:

^

t :-

^

ului

p

ub li

c.&in;A.*9-S

;

1

9

i.

I o

ia

I

i

t dy

i,

I ip

s

d c

e

)

*,

tu

"

;,

;-

dare

a

s

tatutului

c oie

s

p

uizdt

or,

r rt

grii

p;;"";;

;;-r;;',

::::r:^:r: ::ta,y

retisiyasd

(adici

naaj,r6.it

ru

ii"ir"i

".".t

'ry:g**:Uu-rylrf

::'Sp_%ticjrukateseriterri"Tiiia,

-***-Y---

cdtre

Statsl

*.;,

Argumentul

central

reziddin

esenfr

in

modul

in

care

intre

l3T:.:l*^f

l,

3*

..?

s or

ic

itr.

rec

;";u,;;;

;."pi

;,,

#;;

:gi:,:*r: 1l.lelaf"rrgsJo_i4li14e

.

nu

ge

:.ud;;i'_;.;;

i

permitd

colaborarea

in

domeiiil

ae

ini.iie;h*.=crii

roimare

-

*-t;ff;j];H#:,1

H;iflH,,H,t

,?i,'ffi

:

:::1,

li:i

lrlel,r-e.?te

in

c

on

text

ui

t"*tuiui

;

;;;;tili#i:

n

timp

-

onal.

In-

deplinirea

criteriilor

formale

nu

este

suficientr

priTrl

ro"_

?

mai pentru

cd

Statul

nu

infelege

neutralitatea

lui ,r;r";.;ii;

t

:?::f:H"::jj,jy,_ll

rlrerlse

neutraritatq"l,l

p.i*ipi"re

t

ffi:'.1#$#::::

j::'fiff

."^'9:r;L"*;r,,g.ffi

:;J#';r-7



erca

Martorilor,

bazdndu-se

pe propria

lor

mlrturisire

de cre-

din[6, ce

condamnl

orice

formd

de

putere politic[.

Flr[

s[

aplice o

discriminare activ[,

Statul ia

act de autodiscriminarea

(sau

discriminarea pasiv[)

la care

se

expun

chiar Martorii

pllrn

refuzul

unei

fidelit5fi

fagl

de

dreptul

in

vigoare

(Rechtstreue)

gi

ajunge la

concluzia c[

intre

el

qi

organrzalia respectiv[

nu

pot

fi incheiate

acorduri

cu valoare

reciproc[,

Martorii

soli-

citdnd de

la

Stat

(drepturi)

ceea ce ei nu vor

s[ ofere

Statului

(achitarea

de obliga{ii).

Avind in fafa

ochilor

exemplul

recent

al Germaniei

qi

lip-

sili de obazd,legal[

actualizatd,

factorii

de decizie romdni

nu

se

pot

aventura

in

a

recunoagte

Martorilor

lui lehova

sau

oric[ror altor societXfi

cu

caracter

declarat religios

statutul

de

cult, ca

qi

cum aceastb recunoagtere,

in

jurul

c[reia se

face

ffirl

indoiald

mult zgomot

qi

se exercit[ felurite

presiuni,

ar

re-

prezenta

dovada

peremptorie

a democratizilni.

Germania

nu

este

mai

pu[in

democratic[

dup[

hotlr6rea

din

1997s'.

Modificarea

impusd

articolului

24 de membrii

Cabine-

tului,

potrivit

clreia recunoaqterea

unui nou

cult nu

intrl

in

atribufiile Pre;edintelui,

ci in cele ale

Guvernului, nu

este

doar

expresia

unui orgoliu.

Ea

poate

contribui la formarea

impresiei

cd viatra religioasd este

unul

dintre resorturile actului

de

gu-

vernare.

Or, aga cum am

afirmat deja,

recunoagterea

unui nou

cult nu

este doar

un

act administrativ.

Ea implic[

acordarea

unui

capital

de

incredere

din

partea

Statului

gi

presupune

ur-

mlri la nivelul intregului

corp

social. Ceea ce articolul poate

suporta ca un corectiv este precizarea

cd recunoaqterea

unui

cult religios

se

face pebaza

recomand[rii

Secretariatului

de

Stat

pentru

Culte,

dupd

ce

acesta se

va fi

consultat cu

Consi-

liul cultelor

deja

recunoscute.

Nu

putem

decAt infelege

gi

saluta

dorinfa legislatorului

ro-

min

de

a

garanta

Statului

neutralitatea,

iar cultelor

qi

asocia-

triilor,

libertatea de manifestare.

Ceea ce ins[ nu trebuie

si

se

intdmple este confundarea

libeftetii

garantate

de

Stat cu liber-

tatea de a exista f[r[ a

da socoteald cadrului legal.

Or,

pentru

menfinerea

acestuia,

atat

de

c[tre

culte

;i

asocialii,

c6t

qi

de

cltre

Stat

-

mereu

ispitit

de

mentalitatea

interu"aioni*a

-,

egislatorul

rom6n

este

nevoit

in

cele

oin

urme

ra'pr..ir.r.

distinc{iile

operative,

s6

diferenlieze

intre

curt gi

asocialie,

in-

tre

entit[f

de

durat[

9i

cu

o

contribufie substanliale^iu-riut,

social-culturald

;i

aparilii

pasagere

sau

urmdrind

alte

scopuri

decdt

cele

decrarat

ierigioise.

lltminteri,

in

contextui

ambi-

guititii

ridicate

la

rang

de

lege,

libertatea

de

opinie

,uu.onuin-

gere

ajunge

si

fie

tradusi

unilateral,

iar

neutraritatea

statului

devine

echivalenti,

in

acest

caz,

cuindiferenfa

op.i*unta

p"r_

ry

majoritate

gi

incurajatoare

penrru

minoiiteff.

$rrir:i,

o"

ideologia

post-moderni

a

drepiurilor

omului

la

atomizare

in

detrimentul

aceloraqi

drepturi

are

omului

ru

""itut"

iila"rLi,r,"

colectiv5,

Statur

accepti

practic

dictatura

minoritdiii

in

oorn"_

niul

religios

qi

conrrizici

prevederile

""i*iririe

;;c"r-

q{g1ia

din

lggr? rgferitor la

dreptut

ae

iaentitaie

*

nu.n-ui'ur

*,::lj

laf

,J

g.,:

du:

ei^

al-

maj

o

rl

teii

i. eu

r

v#il;;';#

i;,

*-

cunoscand

nor

curte

in

funcfie

doar

de

lobby

5i

de presiunire

de

pu.tere,

Statul

va

ajunge

in

situatria

sinucigaq'

a"'"

iirrrt"

Al_

zolvarea

economic,.gi

identitard

a

propriilui

corp

r".iri"pi-

ritual

pe

care

se

susfine53.

7.

Dimensiunea

nationald

a

credinfei

Nu

ne

mir[,

in

contextul

post_modern

actual,

deloc

propice

dialogului

ecumenic

autent-ic,

opozilia

lr,

;;;;;;ut

*iro_

ritdlilor

confesion*ale .si

ideologice

fafi

de

,"tunouri"rea

in

Legea

cultelor

a

Bisericii

ortotoxe

ri.o*an"

or.plnir"ri.a

nalional[.

'****Recrinoigterea

ry9sJui

statut,

posedat

in

realitate,

ar

insem-

na punerea

raportului

dintre

majoritate

gi

minoritate

pe

bazele

subsidiaritdfii

qi

proportrionaliidlii,

pe

ech,ibrur

real

de

in-

terese,

in

detrimentul.farsei

spirale

a revendicdrilor

induse

$i

intrefinute

propagandistic.

cedand

eventuar

gantajului

rogicii

,:,i

:)

i

il

__-)

I

q-/

nl



t

'i

r

,tl

I

egalitdlii cu orice

pret

$i

refuzdnd

in consecinf[

sintagma de

Biseric6

na{ional[,

Parlamentul

va

ardta c5

este incapabil si

dea expresie unei

voinfe

politice pe

termen

lung, independen-

t[

de rezultatul

electoral

de

la fiecare

patru

ani.

Ceea

ce.p{icep

6i

nu

se

sf-teqg

g{

gpund

cu

voce-

tare

analiqtii

occid-qglali

-

fep.-

lulsf

Rqmdnia,prT_tII

j*qqrr-Lept,{eglgli$1Jqgranitacu

trebUie

S l--$ijalareasq

e

gonltri4qelgdol_rglatineintr-uqlpmlgftglgfe&te_e&la ti

pfln5

acum

.=.t_ste*i@

de

la

Bucureqti.

Aceas

ta ie

tem6

s a?5ora;eGf ;tdme care-nfi;fi

e

$te?oar

Biserica, oricum

mai

veche

decdt Statul, ci

geopolitica

noas-

tr[ de

lardla

rdscruce

de drumuri.

Refuzdnd

preluarea

argu-

mentafiei

teologice

identitare, discursul

politic

programeaz[

practic

acapararea

acesteia de c[tre

partidele

extremiste.

Dincolo de resentimentele

pe

care le incearc[

orice

mi-

noritate

in mijlocul

unei

coplegitoare

majorit[1i,

rezistenfa

mi-

norit[1ilor confesionale faf[ de sintagma Biserici national[

uzeazd, masiv

de ambiguitatea

gi.ignoranfa

in

domeniu.

Mai

intii

de

toate, nu

este

vorba

de

recunoaqterea

Bisericii Orto-

doxe drept

Biserici

de Stat,

ci drept Biserici na{ional5. Dis-

tincfia

este

esentiald. Bisericd de Stat este

cea

luteran6

din

Danemarca sau

cea anglicanE,

in Anglia, unde

capul

incoronat

al Statului

sau

Parlamentul conduc

nemijlocit

Biserica.

Sepa-

rat[ de Stat,

privit

ca form[

perisabil[

de

guvernflmdnt,

Bise-

ric[

nafionalS este Biserica

unei nafiuni care,

prin

continuitate

istoric[,

reprezint[

axa spiritual[

a formirii

naliunii-stat.

A

spune Biseric[ nafional[ este

apadar echivalent

cu

a spune Bi-

seric[

majoritar[

a rom6nilor,

fapt

ce

nu

presupune privilegii

sau discriminarea altora,

atdta

vreme

cdt

raportul

Statului cu

toate cultele

qi

minorit[1ile etnice

este bazatpe

principiul

pro-

po4ionalit[fii.

La discu{iile

purtate

in

vederea

alcituirii

proiec-

tului

legislativ, minoritefle confesionale

se

vor concentra

cu

predilecfie

impotriva sintagmei

de Biseric[ nafional[.

Atitudinea

de

refuz

este

rezultatul a dou[

procese

care

iqi

dau

in mod nefericit intdlnire.

Pe de o

parte

este mentalitatea

ii,t''rne,l.13qd

durerile

aduse,

vor

antrena

gi

o apropiere

dintre

mi-

,

no.nfaF

gi

majoritare.

prin

c5s[torii

mixte

*ai

cu

seam[,

pei-

:;qngurilor

qi

nemlilor

din

Transilvania

faf6

de

majoritatea

ro-

,.m0ni1or,

linut[

timp

de

secole

in

inferioiitate

sociala

qi

.*.

rla

incuraja

existenfa

unor

culturi

paralele,

cu

foarte

suttriri

qi

.,,oproope

clandestine

tendinfe

de

influenfare

gi de

imbogdlire

,r$cipioc6.

Deceniile

de

dupr

cel

de-al

doileardzboi

moidial,

sajul

se va

schimba

in

multe

zone,

sate

considerate

numai

un-

qlrre$u

sau

numai.

nemfegti

deschizdndu-se

lumii

romdneqti

.irdin'Juj'

P.

e

de.altd parte,

dup6

1989

qi

dupi

inceperea

redemo-

i',cratizlrii

vie{ii

politice.

in-

Europa

de

Est^,

suntem

confruntafi,

'r.qum

am

p.recizatin

capitolele

anterioare,

cu

aparilia

ideologiei

'post-moderne

a

dreptului

cu

orice

chip

la

diferenf[.

Aceastl

ideologie

a

dat

apd

la

moar[

cercurile

extremiste

din

sanul

majoritfiii

qi

din rdndurile

minorit[trilor

etnice

qi

confesionale.

Dreptul

segmentului

neag[

acum

dreptul

intregurui.

Egari-

rlltarismului

absolut

al

comu-nismului

internafional[t

ii

urmeaz[

.

egalitarismul

absolut

al

diferentrelor

locale,

pentru

care

orice

'tentativfl

de

menfinere

a

cadrelor

unitrlii

este

demascatd

auto-

l-mat

qi

vehement

drept

agresiune.

.Participarea,

din

nefericire,

a dimensiunii

confesionale

la

, .u:."rt-io:

periculos

cu

alteritatea

prezint[

caracteristici

nota-

bile

de la

o

minoritate

la

alta,

fdrd,

catonul

comun

s[

fie

insl

I

alterat

in

intensitate

gi

stridentrI.

t-

/,

L/

t/4

/

,:i',,

De

ce_

se

opun,

de

oildd,

sintagmei

de

Biseric[

nalionali

i'evanghelicii

de

confeiiun"

u,rgorturri

(c.A.)

?

Maffiatea

Lor

s.un1n;mti

.q"

uy

plecat

idni";imai

cu

seamd

dup6

,89

masiv

in

Germania.

A

r6mas

in

urm[o

colectivitate

de

uat

ari

:T T

reugesc

1-Si

rryregn[

locaqurile

de

cult,

dar

care,

prin

gn3a

Guvemului

de

laBonn

gi

a

Bisericii

evanghelice

din

Ger_

Tu,liu,

ay

la.

dispozigie

o

,"1.u

destul

de bine

dezvoltatd

de

camlne

gi

spitale

proprii.

Ce

pierde

aceastr

comunitate

odat[

cu

r

cunoa$Je1ea

Bisericii

ortodoxe

drept

Biseric[

nalional[?

:,Nymai

solidaritatea

cu

ceilalli

minoritari

poate

**pti"u'u."urta

atitudine

negativ[.

Mai

murt:

opozilia

iali

de

rirtut-u

in

1.

)



cauzd.este

intr-o

vedite

relafie

de contradicfie

cu

propriul

mod

de

gAndire,

profund etnic.

Cdnd

spui

sas din

Siebenbtirgen,

spui

reformat

sau

luteran,

a$a cum

atunci cdnd

spui

qvab

din

Banat,

spui

catolic.

Nu

este

dimensiunea

nalional[,

etnic6, cea

in

funcfie

de

care se

identific[

Bisericile

qi

confesiunile

mi-

noritare?

Cum

poate fi, atunci, refuzat

majorit[trii

apelul la

propriul

element

rlalional

?

Opozilia

reformafilor

gi

luteranilor

unguri

trebuie

vdzutd,

in contextul

discu[iilor

din ultima

vreme.

Eallreazd,

pandan-

tul confesional

la viziunea

potrivit

c[reia

RomAnia

nu este un

stat

unitar

nafional,

ci

un

pseudoimperiusa.

Cercurile

maghia-

rimii

de la

noi

gi

din

Ungaria nu

obosesc

sd

repete

acest lucru'

$i

in timp

ce

ungurii

de la noi au

tot ce

le trebuie

-

grldinile,

qcoli,

licee,

facult[1i,

pres[,

spitale

-,

romdnilor

ortodocqi

din

Ungaria

abia

in timpul

din urm[

le-a

fost

ing6duit

sd aib[

un

episcop

propriu.

Retuzul

catolicilor

este, la

rtndu-i,

motivat

politic.

DacI

romano-catolicii

unguri

sunt

de aceeagi

baricadl

cu cei

luterani

gi

reformafi

-

un

adev[rat

ecumenism

etnic

-,

catolicii

orien-

tali,

greco-catolicii,

nu

uit[

cd

in Constitulia

din

1923-a

Ro-

mdniei

reintregite

ei erau

recunoscufi,

gra(ie

influentrei

politice

a

t[rlniqtilor

vremii,

ca

a

doua Biseric[

nafional[.

Interzicerea

abuziv[

de

c[tre

comuniqti

a Bisericii

unite

cu Roma

in 1948

gi procesul

lent

dar

profund

de revenire

a majorit[tii

greco-

catolicilor

in

Biserica

Ortodox[ de

origine

au dus

la

diminua-

rea

ponderii

catolicismului

oriental,

fapt

care

doar

greu

ar

putea

fi

armonizat

cu

titulatura

de

a

doua

Biseric[

nafional[.

Refuzdnd

realitatea

confesional[

actual[

qi pedalAnd

pe

resti-

tutio

in

integrum,

agadar

f[rd

aplicarea

proportionalit[tii,

catolicii

orientali

sunt

pufin

dispuqi

s[

renunfe

la

titlul lor de

glorie

gi,

dac6

nu-l

pot

recdgtiga, atunci

il

refuzd

qi

ortodoc-

gilor.

Astfel

ca

nici

unul

sI nu fie

mullumit.

Cdt

priveqte

sectele,

pozilia

lor

negativ[

este

categoric5

din

pricina faptului

c[ sintagma

Bisericd

nafionali

pune

in

evidentrd

caracterul

nena{ional

al acestora

;i

faptul

c[ ele vin

r'--'--72

t-(

) [-.

1'.\,

g

tdrziu in istorie.

sectele

mai

aduc

drept

argument

impotriva

caracterului

de

Biseric6

nalionald

al

ortodoxiei

romdnegti

eventuala

incilcare

a

principiului

egalitdlii

dintre

culte,

aga

cum prevede

articolul

4

din proiectul legislativ.

Nimic

mai

fals,

atdta

vreme

cdt

prin

sintagma

Bisericd

nafionald

nu

se

infelege Bisericr

privilegiatd.

Separarea

dintre

Stat

;i

Bisericd

face

imposibil

acest

lucru.

Repet[m:

proporfionaliiatea

asis-

tenfei Statului

cu

numrrul'de

credincio;i

este

garanlia

prin

excelenfr

a

egalitrlii

de

tratament.

or, refuzand

propo4iona-

litatea,

confesiunile

;i

cultele

minoritare

nu

fac

iltceva

dec6t

s[ refuze

baza

concretd

de

manifestare

a

egalitrlii

dintre

ele

si

cu

Biserica

majoritari

_

Mgllvul

strategiei

de

blocad[

fa1[

de

caracterul

nafional

al

Bisericii

ortodoxe

Rom0ne

este,

a$adar,

de

clutat

in

frustrarea

minoritarului,

dar

gi

in politica

de

moment,

care

incurajeazd pe

minoritar

sr

se r[fuiascd

cu

majoritarul.

Ideologia

statului

fare

Dumnezeu,

fdr[

coeziune

identitar[

alta

dec6i

cea

abanului

qi

a

jocului

puterii,

se

impune

prin

otr[virea

cu precddere

a

relaliilor

istorice

care presupun

o ierarhie

valoric[.

F-ortAnd

y,"rj19.*11'

aceastd

ideologie

se

simte

incurcat[

de

trecut.

DacE

nu-l

poate

ignoia,'il

snspende

piin-ipeiui

i;

ojfflil"a1epp;:

li9:Iq."-:gglri-.g

up-pJntre

o Biseric6

oe

sorgffiffior6l.e

gi

secte

de

cel

mult

dour

secole.

Nu

este,

evident,.olrl

stutu-

lui

acela de

a tranga

dup6

criterii

teorogice

intre

aparifii

legi-

time

qi

altele

mai pufin

sau

deloc

legitime.

Statur

,, ."

poate

antrena

in

judec[tri

de valoare care

nu

1in

de

competentra

lui

directd.

ceea

ce

ins[

statul poate

qi,

mrcar

electoral

vlzAnd

lu-

crurile,

are

obligafia

s[

fac6

este

o

mai

precisr

recunoagtere

a

rolurilor.

Este

o evidenf[

c[,

majoritard

fiind,

Biserica

orto-

doxr

este

cea

crue

duce

greul

implicrrii

sociale.

Deceniile

ur-

mdtoare,

dac[

se

vor

derula

intre

limitele

unei

minime

norna-

lit61i democratice

qi

ale

unei

stabilitrfi

economice,

vor

arlta

ce

":

importantr

este

pentru

indeplinirea

obliga{iilor

sociale

ale

Sta-

'

tului impli

carea

Bi

sericii

maj

oritare.



l,i

il

cauz[

este intr-o

vdditd

relafle

de contradicfie cu

propriul

mod

de

g0ndire, profund

etnic. Cdnd spui sas din Siebenbtirgen,

spui

reformat sau

luteran,

aga cum

atunci cdnd spui

gvab

din

Banat, spui

catolic.

Nu

este dimensiunea nationall, etnicd, cea

in

funclie de

care

se

identificl

Bisericile

gi

confesiunile

mi-

noritare?

Cum

poate

fi,

atunci, refinat

majorit[1ii

apelul la

propriul

element

na{ional?

Opozitria reformafilor

gi

luteranilor unguri trebuie

vizutd

in contextul discu{iilor

din ultima

vreme. Ea

livreaz[

pandan-

tul confesional

la viziunea potrivit

cireia Romdnia nu

este un

stat

unitar

nafional,

citn

pseudoimperiusn.

Cercurile

maghia-

rimii

de la

noi

gi

din

Ungaria nu obosesc sI

repete acest

lucru.

$i

in timp

ce

ungurii

de

la

noi

au

tot

ce le trebuie

-

grIdinitre,

gcoli,

licee, facultili,

pres[,

spitale

-,

romAnilor

ortodocqi

din

Ungaria abia in

timpul

din

urmi le-a fost inglduit sf,

aibd un

episcop

propriu.

Refuzul catolicilor este, la

rAndu-i, motivat

politic.

DacI

romano-catolicii unguri

sunt de aceea;i baricad[

cu

cei

luterani

gi

reformati

-

un adevd.rat ecumenism etnic

-,

catolicii

orien-

tali,

greco-catolicii,

nu

uit[

ci

in Constitufia

din 1923-a Ro-

mdniei reintregite

ei erau recunoscu{i,

gratrie

influenlei

politice

a

{driniqtilor

vremii,

ca a doua Biserici

na}ional6.

Interzicerea

abuzivl

de c[tre comuniqti a Bisericii unite

cu Roma in

1948

9i

procesul

lent dar

profund

de revenire

a

majoritdlii

greco-

catolicilor

in Biserica

Ortodox[ de

origine

au dus

la diminua-

rea

ponderii catolicismului

oriental,

fapt

care doar greu

ar

putea

fi armonizat cu titulatura

de

a

doua Biserici

na[ional5.

Refuzhnd

realitatea confesional[ actualf,

gi

pedalAnd pe

resti-

tutio in

integrum, aEadar

fIrI

aplicarea

proporfionalitIlii,

catolicii orientali

sunt

pu[in

dispugi

s5 renunfe

la

titlul lor

de

glorie qi,

dac[ nu-l

pot

recAgtiga,

atunci il refuz[

qi

ortodoc.

gilor.

Astfel

ca nici unul

si

nu fie mullumit.

Cit

privegte

sectele,

pozilia

lor

negativd

este

categoric6

din

pricina faptului

cI

sintagma Bisericd

nafionall pune in

evidenfl

caracterul nenafional al

acestora

qi

faptul

c[ ele

vin

s6

tdrziu

in

istorie.

a""^,_:r_".

mai.aduc

drepr

argument

impotriva

caracterul

ui

de

B

isericd

nali

on

ald

:ai'Orioaoxi"i

rom,nep

ri

ventuala

incdlcare

a-principiulri

"gufitaiii

dintre

culre,

a$a

um

prevede

adcorul

4

di"

p;;;;.i";'i" irru,i".

Nimic

mai

,.'

{als,

atdta

vreme

cat.gril

,i;;g;;ise"rlca

nalionati

nu

se

infetege

Bisericd

o.iuit"giuti

#il;;irtre

stat

qi

Bisericr

.t1.:

iToo'i

bir

acls

t

r

r3"-,

1"n"Iil;

;;"4i

on

ar

i

ratea

a

si

s_

lenle.i

Statului

cu

numlrul

a"'"."ainj"-"j

;ffif"j::.::,1':1iiil{i*.i,i,;i,"ff

,'x11,ii::*oxffj[J,l;1

,,

Iitatea,

confesiunile

si.

cultele

;;;.t#il"i;:I[#X.H;

ii,,s['refuze

baza

concrer,

d";ilf.;;#a"egaritaui

dintre

ere

si

1j,

cu

Biserica

majoritara

Motivul

stratepiei

de

blocadi

fa{d

de

caracterul

na[ional

al

3*::::*:1Til"*u:,.iry,,#ilJJ"ru,u,inrrustrarea

i1f

*::::,lLoT'i':f

'il;;9;,llli;1:""*:'ff

jl,:::Yffi:

mmontar

si

se

rdfuiascd

cu

majoritarul.

ialofogiu

Statului

ftrA

lllpumnezeu,

f6r[

coeziun"

id;;id}#i""r,

cea

a

banului

i

a

jocului

puterii,

se

impune

pri"

"ir*i."a

cu

prec5dere

a

elafiilor istorice

care

presupun

o

ierarhie

valorici En-+A-r

I'q*r.,*;; :iJelril+l;,1:.T,i-ffi*{]:i*f

:ff

i:g

iH'X#""::il":1*::1'"',::i';il;"iii-ft-sdrd#i

:1rt=

r99lu_sl _o&intre

o

Bisericl

a"

,orffiffiffi

iii::::j:-.:, Ii,j-o?,u_r""or".

xu

".t",-"ula"n,,

rorur

Statu_

uiace'-ae-;ffi

;"ffi

#ift

iE":lJ;.#il,;*H,lill::

l*:"::i:.*rnai

puliniau

deloc

r";iffi;:

Starur

nu

,"

,oit"

;ffi',',:"lixii,,lL'":::i*a:1;'?yili":'"#;ffi

?l;

r,ugqgu:

ueea

ce

insd

Statul

poate

gi,

mdcar

"1".,*rlrr;;il

ft"

:ii,ll

i: ffi :,:,,:

:l

l::

l:;

;

;;;;

ffi;

##.

u rec

un

o

a$

tere

a

1' o,,turi1or.

Este

o

evidenli

"e,

n

u:oritLirffi,

;::;r::t31":

,ff

::"j:

"^T:

dr:"

g'"ur

miri"a.it

.o"iul".

Deceniile

ur_

.,g.vq ,

uaua

se

vor

derula,intre

limitele

unei

minime

no._u_

l**i:*:,:.:::

i1,r"^,:"t

;,;;ii;il;;;;;ce,

vor

arrta

ce

.:, ,ir

uw-

uuEr

srauuttap

economice,

vor

arlta

ce

,illl*i?":::"^r:1t1i1aenrini,";;6;;i;rsociarearesta_

57



Nimeni

dintre

minoritarii

de

azi

ll

":::

dispus

s[

recu-

noasc[

in

situalia

d"

,";j;;i;

o

situalie.criticfl'

o

cruce'

Asu-

;;;e

"

"

d

e

i

eri

o"

u'i

"

l"iLl fi;flit

*':"?H:ffi;;fi

"?i;

;ffi;"*;[

slujirea

Pentru

o*"nl

T?]

soriiinului

mino'ito'ui''li

nu*ui

ca

eventuali

subiecli

ai

pro-

zet

iiismutui.

r'rui

*utt]

ni"l-unu

d:n:t"

.rylorititile

confesio-

nale

nu

este

dispuslsa;;;;ffi"[

faptul

c6'

de

la

reintrodu-

c

erea

re

r

i

giei

i

n

r.

o

ur?'

ii

p'a"

e

r

"

L:

:i,

:*:l'-filii

$i.tllll

;#;;;;?;fttat

dePlin

de

Pe

urma

Ts.ur-'

maioritare.

Nimic

o*

""""*

a

obiinut

penffu

sine

nu

a

ra-

llilii,,fr

inei,rsi.Ji"[t*,f;n:UU*f

;lilfr:if'*

acest

Punct

de

vede

;;;;;

demn[

acoPer,ire

in

lgl?:

8.

Prozelitismul

Mereu

invocati

in

ultimii

ani

de

cEtre

Biserici'

dar

qi

de

I

arre

curre

recunoscute

}ffi

j;3d""

lTHS:tJ,1T"oi,il::-

|

ffi;;iluuit"",

tema

prozelitismulut-tv

1

tul

Legii

Cultelor'

o'*izl*t"'

doar

o'

abordire

pe

jumltate'

I

Prozelitismur

ttt"'in*iii*J.qofl:L:tarea

cea

mar

se-

I

rioas[

la

adresa

id""I;i;i;

unitate

:"l"JT[

a

misc[rii

ecu-

menice

in

ansamblu'"]gi^u

fo"

din

nefericire

prezent'

cu

mult

**rtff****i*+*,,1ffi

i"d

ji:;;;.:::y{6f

^;:13ffi

J,':#f;

L'fffi',li{i.l1l'1i

gust-2

septembne

;;#;

ur"

pi'or"ritismul

in

aceqd

termeni:

desluqea

resortunle

Prozetitismu"')i''T"ini'k'*':;::::: r:*"f r::::':?"1;'

rozelitismul

este' aupu II'Lt'c' "ew-""-'

-

n.

in

consecin{d''

.r;r;;;;;;-,,ielui

cdruia

vrem

sd-i

Predlcar

esteotipsdderespeg't|.::::: : :# i "ll :::"f"i,i{::f

,i:

ste

o

lipsa

de

resyeLl,

v"'"roiiiro";rientd,

voluntard

sau

tn-

'

adicd

uiarea

(consttewa

subt

tttwv"v

58

59

voluntard)

afaptului

cd acesta

este

creat dupd chipul lui

Dum-

nezeu. Este, tn

cele din

urmd, o lipsd

de

dragoste, a$d. cum

este,

cel

mai adesea,

o

convingere

faptul

cd adevdrul

pe

care

dorim sd-l

predicdm

altora tl

,,poseddm"

precum

un

obiecf'.

Prozelitismul este,

in

al

doilea

rdnd, caricatura cea mai

dureroasd

a

intdlnirii

dintre diverse

confesiuni, mentalit5li

gi

culturi.

Prin

activitatea

prozelitist5.,

sectele se manifest[

ca

gi

cum

Bisericile Ortodoxe de la fafa

locului ar fi inexistente

sau

ca

gi

cum,

dacfl existenfa

acestora

nu

poate

fi totugi

ignorati,

aceste

Biserici ar

fi

dep6qite de timp. Viziunea

eclesiologicd

care

justific[

prozelitismul

cu orice

pre1,

in detrimentul deno-

minaliunilor deja

instalate,

este

prezentatb

foarte limpede

de

un

teolog

baptist.

Acesta afirma in cadrul

aceluiaqi

Colocviu:

Deoarece baptistii nu considerd

cd

existd

nafiuni creStine,

ci sunt convinSi

cd numai o convertire personald poate

face

din

cineva creStin, ei au interpretat

ca

privindu-i

direct

porun-

ca

lui

Hristos

de a vesti Evanghelia.

(...)

Neavhnd nici o

vi-

ziune

teritoriald

asupra

Bisericii,

uniunile

baptiste

nu au con-

I

siderat

niciodatd

cd o

Bisericd oarecare,

catolicd,

ortodoxd

sau

protestantd,

arfi

de o manierd

anume Biserica

legitimd a

unei

pdrise.

'

Prin

faptul de a

veni

dupi consumarea

in

timp

a Botezului

cregtin

al unei

regiuni

$i Fri,

Botez

prin

nimic

pus

sub semnul

indoielii

de cdtre

perioadele

de

rlcire

individuall sau colectiv[

'a

credinfei,

prozelismul

sectar

nu

este o

ins[mdnfare a Evan-

rgheliei

in

pdmAnt

nou, ci alipirea paruzitafi,

de trupul unei

plante

deja existente@.

Sectele active

misionar

sufer6

in mod

evident

de boala de a

fi la

marginea istoriei,

de

unde

qi

igno-

rarea

qi

combaterea

constanti a

oric5,rei

leg6turi cu Tradilia,

care poate

justifica

apelativul de nafiune

sau

ar[

cregtind.

Ele

fac

un

salt

din

epoca apostolic[ in cea prezentd,,

pundnd

f"ar[

mari

probleme

toat[ istoria

creqtini,

cu momentele ei

bune

pi

,,rele,

intre paranteze6l. Se recunoagte

aici o

mentalitate aplrut6

,

masiv

odatd cu

Reforma

lui

Luther

-

ndscut6

din dorinfa sin-

cer[

de a innoi Biserica Romano-Catolic[

prin

readucerea

I

[,

hl



il

i

:

i

I

i:rl

il

jirl

lr

t

$:

[,

t

[,r

"'

"*a*',,:a-,r,,a-1l.

:,,,;.

q1,..y'i,,1

61

-

aminte a

virtu(ilor

manifestate

mai cu seam[

in

perioada

is-

toricd

a

MAntuitorului gi

a

Apostolilor

-

gi

care,

prin

sectele

de

azi, a atins cotele

maxime de aplicabilitate

simplist[.

in de-

mersul

lor

,,personal",

in

armonie cu obsesia

post-modernb

a

drepturilor individului,

eliberat

de

referinfe

geografice qi

cul-

turale,

prozelitismul

sectelor ofer[

globalizirii

actuale

un

pan-

dant

religios

perfect.

C[derea

comunismului

este vlzut[

de secte ca o

gansi

epo-

cal6 de a se instala

acolo unde nu au existat niciodat[

sau

doar

intr-un

numlr redus62.

Dupi

lunga

perioad[

de secet[

a comu-

nismului,

parcursd

de Biserici numai din mila lui Dumnezeu

gi

prin

statornicia in

credin{5 a credincio$ilor lor, aparitria pro-

zelitismului

sectar

vine

s[ compromitS

ideea

de deschidere,

de ie;ire

din izolafionism.

in teologia

istoriei

cultivati

de secte,

comunismul a fost

perioada

de

purificare,

de exterminare

a

Bisericilor tradi$onale,

iar clderea regimului ateu inaugureazb

o noul

vArstl a evanghelizlrii

lumii. Venirea

sectelor din Vest

in Est

este astfel ie;irea

la

culesul

roadelor, iar necredinfa

l5-

sat[ moqtenire de deceniile

de

ateism interpretat[

drept

invi-

talie

divin[

de

a

recupera oile

cele

pierdute

ale casei

lui

Israel.

Adevlrate

,,cruciade"

au fost

organizate

in

primii

ani de

dupl

c6derea

zidului Berlinului. Acestea

au exploatat,

pe

de

o

parte,

dorinla

fdrilor

post-comuniste

de a se deschide

lumii,

gi

pe

de

alt6

parte

lipsa unei legislalii in

materie6r.

Prin

bani

gi

ajutoare

materiale,

prin

campanii publicitare

qi

prin

mijloace

proprii

de

comunicare

-

de

exemplu:

radio

,,Vocea

Evangheliei"

sau

,,Vocea

speranlei"

-;

sectele au investit mulli bani

gi

multl

energie

uman6.

Numai in RomAnia

vor veni

la

inceputul

ani-

lor

'90

peste

cinci sute

de

misionari

in

numele

a

peste

trei

sute

de secte.

Num[rul locagurilor

sectare de

cult

s-a

dublat sau

chiar

triplat: daci baptiqtii

aveau

in 1989 un num5.r

de

950

de

unitdli

cult,

in

1997 aveau

1420;penticostalii

aveau

in

1989 un

numdr de

805 de

unitdli

de

cult,

pentru

aayeain

1997

un

nu-

mdr de

1945; adventiqtii

de ziua a

$aptea

au trecut

de la un

60

numlr

de

525Ia

unul

de

1050;

cultul

cregtin

dupi

evanghelie

de

la

255

Ia

568,

iar

Martorii

lui

fehova

de

la

15

la73un.

De pe

urma

campaniilor

costisitoaie

qi

intense

ofensiva

prozelitismului

sectar

a

cules

insi

roade

modeste.

Ea

s-a

reo_

rientatintre

timp

gi,

de

La

pro_pagurO,

J"

masd,

a

kecut

la pro_

paganda.de

grup,

prorejafe

al

[olurile

telistaiiue

a;;tj

I#

pirinli

din

casere

preruite de selte

,ru

p#urrnur

activitdlii

fi-

Iantropice,

tlrani

dezr,ddcinafi,

gomeri,'bolnavi,

ti neri

r"i.iii

intelectual,

dar

dornici

de

emantipa.;;i;;."

primesc

prin

in_

termediul

sectelor

("ur:u:..d?

limba

englezd,

iurse

AJrirJill

qansa

experien{ei

de,,afaril,,,

locuitorii

Jatelor

izolatedr;ili

lumii,

dar

qi

micii

func{ionari,

.".r",u..t"

Je

birou

_

toti

ace$_

tiaformeazd.categoriile

sociaie

"at

.

.rr"

ie

inOreapta

"

;;;

5d^ere

mesaj

ul

sectafs.

In

actualul

proiect,

in

articolul

g,

se

afirm6:

Raporturile

dintre.gulte.

se

,t"sfdsooi

p"

bozo

spiritului

ecumenic,

de

toleranld

Si

de

respe"ct'reciDroc.

In

rela{iile

dintre

cliferitele

forme

de

irganizare

a

vielii

re-

ligioase

din

Romdnia

sunt

interzise

orice

iyiunf

d.e

defdimare

Si.de

tnvrdjbire

religioa-sd,

de

prozelttisi

prin

agresiune

reli-

gioasd

sau

prin

constrdngere'cle

orice

fetl

-

^

Fa[d

de

prevederea

Constituliei

ain

iq9

t

,

unde,

in

articorul

29,

se

afirmI

in

linii

mari

ceea

ce

este

reluat

in

articolul

ac_

tualului

proiect.legislativ,

Legea

Cuttetornu

a"r"d;i;;;;;;_

gres

real.

Defdimarea

pur

giiimpl

d,

fdrd,aite

preciziri,

poate

fi prezentatr

-drept

polemica

teotogica,

a".r"ri,

in

care

Statul

este

oblig.at

sd-qi

pistreze

neutralitit"u,

i,

ur"*"

ce

invr[jbirea

religioasl

nu

poate

fi

judecatl

in

,e

aietarr"_"

cdt

actele

ce

au

condus

la

aceasta

nu

sunt

menfionate

ca

atare.

Or,

Legea

Cultelor

ar

fi

trebuit

sE

cuprindi;.;;;;"

acelor

forme,

mijloace,

acte

sau

acfiuni

"*"

," i"r;;;i;

caregoria

tenta_

tivelor

prozelitiste.

.

,

?r:pt

orientare, pentru

o mai

precisd

circumscriere

a

ac_

tului

de

prozelitism,

ar putea

servidoui

texte.

primul

este

un

document

de

studiu

din

i995,

semnat

dr;tr"

o

grup6

mixt6



I

de

lucru a Consiliului

Ecumenic

al

Bisericilor

qi

a Bisericii

Romano-Catolice66.

Paragraful

19 din

document circumscrie

astfel

cuprinsul

prozelitismului:

(19)

Prozelitismul, a;a

cum

este

el tnYeles in acest docu'

ment,

contrazice toate

eforturile

ecumenice.

El cuprinde

anu'

mite

activitdli, care de

o

manierd

diversd

trebuie sd miste

pe

oameni

sd-Si

schimbe

apartenenla

bisericeascd.

Noi suntem

de

pdrere cd

asemenea

activitdti,

printre care

sunt

de numdrat

Si

cele

ce urmeazd,

trebuiesc

evitale:

-

conlinutul de credinsd

sau

modul de manifestare

al altor

Biserici

sunt

prezentate

incorect

sau

fdrd

dragoste sau

chiar

tn mod

rizibil;

-

doud comunitdsi

creStine

sunt

prezentate

;i

in

timp ce

partea bund

;i

idealurile

uneia

dintre

ele

sunt

accentuate,

sldbiciunile

Si

problemele

practice ale celeilalte

sunt

tn-

gro;ate;

-

folosirea

oricdrei

forme

de

violen1d

fizicd,

de constrdn-

gere morald

;i

presiune

psihicd, cum

ar

fi,

de exemplu,

anu-

mite

metode de

propagandd

prin miiloacele

de comunicare

in

masd, care

pot pune

pe

cititor/

telespectator

sub

presiune;

-

exploatarea

puterii politice,

sociale

sau

economice pen-

tru

atragerea

de

noi

membri

tn

propria Bisericd;

-

oferta

explicitd

sau implicitd

de

mijloace de educayie,

de

asistenld

medicald sau

de atraclii

materiale,

prin

folosirea

mijloacelor

financiare

cu scopul

de a converti oameni;

-

manipularea

sau exploatarea

necesitdyilor, a

sldbiciu'

nilor

sau a insuficientei

educalii

a

oamenilor care

se

gdsesc

tntr-o

situa{ie

nevoia;d,

fapt

care

echivaleazd cu

lezarea

li-

bertdlii

Si

demnitdsii

umane.

Al

doilea text este

Documentul

de

la Balamand

din 19936',

care

priveqte

relafiile

tensionate

de

dupl 1990 dintre

Biserica

Ortodoxfl

qi

Bisericile

Catolice

Orientale

de

rit

bizantin

(gre-

co-catolice),

relalii

in care

acuza\ia

de

prozelitism

s-a flcut

deseori auzitlut.

Documentul cuprinde

o

seaml

de

reguli

prac-

tice,

toate

de natur[

sd

impiedice

mdrturia

necreqtin[

a

Bise-

62

ricilor

in

fala

lumii gi

a

unora

in

fafd

celorralte.

Aceste

reguli

nu

privesc

doar

relafia

ortodoxo-catolic[,

ci

pot

fi

aplicat

in

relaliile

generale

dintre

Biserici,

culte

gi

asocialii.

IatX princi_

palele

reguli practice

care

detaliazd

indirect

ce

se

inlelege

de

fapt

prin

prozelitism,

cum

se

manifest[

acesta

gi

cum

po-ate

fi

evitat:

19.

Respectul

reciproc

tntre

Bisericile

care

se

gdsesc

in

situalii

dificile

va

cre;te

in

chip

evident,

ln

mdsura

ti

care

ele

vor

respecta

regulile

practice

care

urmeaz.d:

20.

Aceste

reguli

nu

vor rezolva

problemele

care

ne

pre_

ogupd,

dacd

lafiecare

dintre

pdrSi

nu

se

vaface

simyitdriinyo

de

iertare (...).

21.

Primul

demers

cqre

trebuie

pus

tn

practicd

este

acela

de

a

ffir;i

cu

tot ceea

ce

poate

intreline

iiscordia,

clispreyul

Si

ura

intre

Biserici. (...)

22.

Acyiunea

pastorald

a Bisericii

Catolice,

atdt

latind

cAt

Si

orientald,

nu

mai

urmdreSte

sd

obsind

treceri

de credinciosi

de

la

o Bisericd

la

alta,

aclicd

nu

mai

vizeazd

sdfacd

prozell.i_

tism

printre

ortodoc;i.

(...)

23.

Istoria

relasiilor

dintre

Biserica

ortodoxd

si

Bisericile

C^atolice

Orientale

a

fost

marcatd

de perseculii

Si

suferinfe.

Oricare

arfifost

aceste

suferinle;i

ciuzele

lor,

ele

iriuiti_

ficd

nici

unfel

de

triumfalism;

nimeni

nu

se

poate

mdndri

cu

acestea

sau

sd

scoatd

din

acestea

argumente

pentru

a

acuza

sau

denigra

cealaltd

Bisericd.

Numai

Dumnezeu

cunoa{te

pe

adevdrayii

Sdi

martiri.

(...)

24.

Va trebui

de asetnenea,

de

o

parte

Si

de

alta,

ca

epis-

c-opii

Si

toli

cei

responsabili

sd

lind

seama

cu

scrupulozttai

de

libertatea

religioasd

a

credincio;itor.

(...)

Libertatea

reli_

gioasd

ar

fi

violatd

dacd,

sub

pretextul

unor

ajutoare

fi_

nanciare,

s-ar

qtrage

credincioSi

ai

unei

Biserici

la

o

a-ltd

Bisericd,

promisdndu-li-se,

spre

exemplu,

Scolarizare

Si

alte

avantaje

materiale

de

care

ar

fi

lipsili

tn

propria

lor Bise_

ricd.

in

acest

context

ar

trebui

Lo

iiunrrt

iocial

sd

fie

orga_

63



i

:i

nizat de comltn

acord

de cdtre

Biserici, in

aSa

fel

incdt

toate

activitdpile

filantropice

sd

evite a da naEtere

la noi suspiciuni.

25. De

altfel, respectul necesar al

libertdyii

creStine

-

unul

dintre

darurile

cele mai

prelioase

primite

in Hristos

-

ar tre-

bui sd

evite

prilejul

de a

pune

tn

lucrare,

fdrd

consultarea

prealabild

cu conducirtorii unor Biserici, proiecte pastorale

care

privesc

;i

pe

credincio;ii altor

Biserici.

(...)

27. Netncrederea va dispdrea

mai

usor

dacd,cele

doud

pdrli

vor condamna

violenya, acolo

unde

se exercitd de

cdtre

unele comunitdyi

ale

unei

Biserici surori.

(...)

28. Credinya

?n

realitateq sacranrcntald implicd

datoria

de a se

respecta

toate slujbele

liturgice

ale celorlalte Bise-

rici. Folosirea violenlei

pentru

a

pune

stdpdnire

pe

loca;urile

de

cult

contrazice aceastd

convingere.

(...)

29.

(...)

Pentru a

evita orice

rdstdlmdcire

;i

pentru

a

dez-

voltatncredereaintre

cele

rloud Biseici, este necesar ca epis-

copii catolici

;i

ortoclocSi

ai acelora;i

teritorii

sd

se

consulte

tnainte

cle

realizarea

proiectelor pastorale catolice,

care im-

plicd

crearea

de noi

structuri tn

regiuni care,

tn mod tradilio-

nal, aparyin

jurisdic;iei

Bisericii Ortodoxe; aceastaht scopul

de a se

evita

activitdsi

pastorale

paralele,

care ar

risca

sd

devind

repede

concurente sau

chiar

corflictuale.

30.

(...)

Trebuie sd li se ofere

tuturor viitorilor

preoli

o

preZentare

onestd

;i

globald

a istoriei,

tinzdnd

sprq

o

istorie

concordantd

;i

chiar

comund a

celor doud Biserici.

Se

va

aju-

ta astfel

sd

se

risipeascd

prejudecdtile

Si

se va evita ca istoria

sd

fie folositd

in

mod

polemic.

(..-)

31.

Sd

ne

amintim de tndemnul

Sfdntului Apostol Pavel

cdtre

Corinteni

(I

Cor

6,17), care

recomanda

creStinilor

sd

rezolve diftrendele dintre ei

prin

clialog

frd1esc,

evitdnd

ast-

fel

de

a tncredinya intervenyiei autoritdyilor

civile soluyionarea

practicd

a

problemelor

care

se

pun

intre Biserici

sau comu-

nitd;i locale.

(...)

64

3,?

(:

)

se

vorface

eforturi

de

a

se

transmite

cdtre

mass-

media,

tn

special

presei

religioase,

iryormoyii

obiective,

pen_

tru

evitarea

celor

it

LuAnd""",;,;1tr::;;:t,;:#:;,^:;';*rpuncreo"o,._

care,

credem

ci

am

ajunge

destul

a"."p.a"

hil""r;;;J;_

rativ

privind continutul

[ror.f iiirrufui.

"

Necesitarea

precizirilor

ri"_

;ili;;rul

cE

legistarorul

are

mandatul

politic

din

Rart3l.unei

majorii5fi

agresate

in

ultimul

deceniu

de prozeritismur

frrr

rtr#.

ldariur

prozelitist

re-

idd,

in

tenacitarea

dincolo

d"

ll,.*

;g"

de

a

infiinfa

comri_

nitxli

9i

construi

case

de

uounur"

J.tc"floa"ste

ca

dimensiuni,

acolo

unde

numai

o persoani

ruu

ru_ui

o

famitie

apa4in

sec_

tei.

Majoritatea

cazurilo,

a.

t"rri,iJlni."

_u;oritatea

orro_

doxi

gi

minoritilile

secta-re

au

la

origine

tentative

ale

sectelor

de

a

se

instala,

sub

pretextul

asistenfei

religioase

acordate

unei

singure

persoane

sau

familii,

in

rnJiicompact

orrodoxe.

Une^te

secre

merg

sistemaric

ir;;p;i;sionar,

dupi

lozin_

a:

in

satul

cutare

nu-avem

incl

nici

un

creAlncios

Acesta

este, de

exemplu, cazul

Cultului

.r"qiin

Juia

nvangtretie,

care

in

Pagina

de

misiune-Si

evanghelizor"

iinpropria

revistd.,

,,9uJ:u credinfei"

-

sub

motto

-"1,-e'*

"iiit

sd

vestesc

Evan_

helia

acolo

unde

Hristo.s

"rfrrrr"

rJ{ii(Rom

15,

20)

I

_,

prezinri

o

harti

a

RomAniei;"

.";;;;;;

subtiniar

judefut

Braeov,

unde

au

mai

11m1s.35;;;;$;;_une

fErE

case

de

ugiciune

ale

cultuluiur.

odatd

irri"irfi'1*_un

asemenea

sat

lrd

casl

de

rugdciune,

propaganda

prozeiitist[

care

incepe

dupi

aceea

provoacd

reactria

fld.r;;;joritilii

confesio-

nale.

De

aici

9i

pdnd

la prezenrar;.

#;:ecre

a

unei

tipice

itualii

de persecutare

iminoritrgii;;

il;

majoritate

nu

este

decAt

un

pas7o.

Credem

cd

nu

este

neyoie

de alte argumente

in

favoarea

unei

Legi

a

Cultelor

care

sI preintampilEl],

,,un

abuzuri

ce

::f:,p"rl.zd

de

aproape.

un

deceniu.

Nu

"rt"

vorba

aici

de

o

ohFe

confesionald

gi

nici

de

dorin[a

gir".i"ii

majoritare

sau

65

I

t

ll



I

I

i

a cultelor

deja

recunoscute,

de a fi

lipsite

de

,,concurentr[".

Ceea

ce se doregte este

un echilibru,

existent in

orice Stat de

drept,

intre libertate

gi

responsabilitate.

Libertatea

care nu

fine

cont

de

celdlalt

sau

il

vede

numai

ca

potenfial prozelit

se

transformi

in

haosul

bunului

plac

qi

al incdlc[rii

demnititrii

aproapelui.

N[d[jduim

de aceea intr-o

corecturi substantrial[,

concretizatd

in

precizarea

l[murit[

a

cuprinsului prozelitis-

mului.

Clasa

noastrl

politicl

nu trebuie

sd se teami

de acuza

de

discriminare

sau

perseculie.

S[ nu

uitdm c[ Adunarea

Con-

siliului

Europei,

a$a

cum

am aminitit

deja, a

aprobat recent in

unanimitate

un raport

pe

tema

prozelitismului

sectar

gi

a

im-

plicaliilor

acestuia

pentru

stabilitatea

social[.

in curdnd, vor

urma

recomandlrile

de rigoare adresate

ldrilor

membre.

9.

InviflmAntul

confesional gi

etnic

Memoriul adresat in

prim[var[

Pregedintelui

Romdniei

de

c[tre

episcopii maghiari din

{ari,

in

care

se

cere

si admit[

qi

s[

finan{eze

inv[fdmdntul

confesional etnic la

toate

nivelurile,

este

cu tAlc. De faf[ la intAlnirea

episcopilor

a fost

gi

pre$e-

dintele

UDMR, Marko Bela. Precizarea

episcopului

Tcikes,

c[

memoriul

respectiv ar

putea

fi trimis

qi

la

forurile europene,

se incadreaz[

de minune

in logica

gantajului

de care fac uz

reprezentanlii

minoritdlii

maghiare.

Prezidatd

de

cardinalul

romano-catolic

de

Alba-

Iulia, Jakubiny

Gyorgy, intdlnirea

din

primivard

de la Centrul diaconic

reformat,,Betlehen

Kata"

din

Cluj-Napoca

a episcopilor maghiari

a

legat

cererea

pentru

un

inv6ldm6nt confesional de cea

a retrocedS.rii

imobilelor

aflate

in

prezent

in

proprietatea

Statului.

AmAndoud

problemele

ocup[ spafiul

corespunzltor

gi

in

proiectul

Legii Cultelor, iar

pentru

cine va

fi citit amenda-

mentele

ficute

deja cu

trei-patru

ani

inainte

de

c[tre

confe-

siunile

minoritare, revendiclrile de

azi nu constituie

o

nou-

tate.

Aqa cum

problema patrimonial[

este

pus[

in termenii lui

66

restitutio

in.integrum,

tot

astfel

qi

cea

a

invdldmdntului

con_

,

fesional

etnic

de toate

gradele

ru

jir"

"ort

de

necesitftif"."a".

Motiv

pentru

care

aminda..nt"i"

Bisericii

O.t"d"*

i;;;_

colele

co-respunzltoare

din

proiectel.

unL.io*.

u[

i;g;C;i-

telor

au

fost

consecvent

axite

pe

principiuf

p.opo(.r?fltatii.

O

privire

asupra

acestor

amend-um.ote

este

iufiiiente

p;;;il;

vedea

cum

tocmai

aplicarea

propo4ionalitdlii

este

in

mlsur[

sd

impiedice

relatrii

privilegiate

inir"

unu.ite

culte

si

Stat.

La

articorui

iq

ain

iroi""t.,r

uni;;;;;",,d"ri111,,,

Ri-r

r

j

sericii

naf

ionale

prevedia

"u

o,

gunirir"iffi

il;;;;ilffi;_

\

esional

s[

se

fac[

potrivit

"o7*"ir-r-iotutare

proprii

$i

tn

..

,

co\grrlita.le

cu privederile

Iegi-;-jin-*p*,

cu

numdrul

credincio;ilor.

_

Tot

astfel,

potrivit

amendamentului

Ia

articolul

qS.

ir_/

vdllmAntului

confesionat

de

cutturd

g;;";H

;il;;p"#il_

tate

se

finanleazr

dln-fouduri^prepri

si

numai

pentru

cre_

d n

c i o

;

ii

"

o

nf,

s

t

i

"

ti

i

ri

iii

fni

,"

i

rii

r,

u

o

p

r

e i

n t

d

m

pi

n

s

prozelitismul.

-"

.' -,1'

\,

Amendamentul

minorit[1ilor

reformatE,

unitariand.

"rrn_

/

t

ghelici

gi

romano-catolic,la

acelugi

,.ri.oi

i."';;;;-i;;;;;;

I

din

bugetul

Sntului,

conform

rrit)iUriplicate

in

cadrultn_

vdsdmdntului

de

stat.

Or,

intrelinerea

completd

de

cdtre

Stat

a

inv5t[m6ntului

confesional

etnic

de

toaie

gradel",

uqudu.

nu

numai

a

celui

strict

teologic

(seminarii

9i

ficultdli

de

tJogie),

intrl

in

con_

tradicfie

cu

articolul

1 t

3l

piolectutul

-t_egli

"CrfLir.,

p",.i"i,

g5ruia

nime.ni

nu poate

fi

ionrtrar',

prioacte

administrarivc

. sau

prin

alte

mebde

sd

contribute'la

che-liuf;l;i;;;;;';;;,

religios.

'CuminRomdnia.ntgps 4Un-r111p*,g-:.t-b:S_e_frce_s_c,finan{area

se

va

face-tot

pe

seama

i:onfriffinnilhri

*uloritur.

Salarizarea

personalului

didactic

din

invlfimdntul

confesi"r;

;;i;;;:

trivit

ultimului

proiect

-

articolur

qi:,i;rukatul

combin[rii

efortului

cultului

respectiv

cu

cel

,f

Siaiuiri

sub

forma

unei

contribulii.

67



ni

4:r

't,

rl

l

l

I

l

I

l

I

I

i

i

ir

l,

i,.

,I

tt

U

Problema

conexl

celei

a

salarizdrii, cea legatd

de

dreptul

la

invlflmAntul

confesional-etnic,

a

primit

noi impulsuri

prin

anunfarea de cdtre episcopul

reformat de Oradea

a

infiinfdrii

unei universit[1i maghiare

ecumenice.

Dincolo de

faptul

ci

partea

ortodox6

nu a fost

nici mlcar

invitatd de

polite{e

-

pen-

tru

a

confirma

ecumenicitatea

initiativei

-,

proiectul

camu-

fleazd,cu

greu

linta

politicd

delabazd.

Nu

este

un secret

pen-

f

ru n

i

m en i_ I a c e po ale_ c

o

n{qce

spgle

g?r_e_a

e-d_Ug-tisnal"i-pe-

,'.dubld

baz_5,-,qonfesionalI

gi

etnicd.,Intrebarea ce

se

pune

este

i'

dac[

prin

Legea Cultelor

sau

prin

Legea Inv[l6mdntului

sau

\

p.in

oricare

altd

Lege

a

Parlamentului

Romdniei

poate

fi in-

\-curajatl

aceastd orientare. Mai

mult,

qi

aici sunt chemafi s[

se

justifice

episcopii maghiari

din Transilvania,

se

ridicl

qi

in-

.

trebarea

dac6

ecumenismul intercoqfegiolr_ql

poate

fi despE-rtit

-*",---,ae

e"umenismul-interetniat;T;Io;

"a

aoirca

*umenisrilului

local

;i

celui

gilneiai

iioiiiea pe

criterii

confesionalo-etnice?

Se

pare

c[ egoismul etnic

este

mai

puternic

decit

dorinla

de

unitate

intru Hristos.

SolicitAnd

cu atata invergunare structuri complet

paralele

cu

cele ale

majoritdqii,

distrugind

multiculturalitatea

ca expresie

a comuniunii

culturale

gi

spirituale,

minoritilile confesionale

gi

etnice

pun

sub semnul

inutilitdlii

orice demers

ulterior

de

apropiere

interconfesionald

gi

interetnic5.

Autonomia de-

genercazd iremediabil

in

autarhie.

$i

aceasta

in condiliile

in

care

separarea

de mediul social al majoritdlii

se

face

cu

banii

acesteia.

Din

pdcate, cum aminteam

gi

in paragrafele anterioare, con-

fesiunile

minoritare

nu au dat nici un semn

vizibil in ultimii

zece

an\,

cI ar dori

s[ contribuie la instaurarea

unui climat de

reconciliere

cu majoritatea.

Dimpotriv6.

Mai

cu seaml

prin

vocea

episcopului

reformat

de Oradea,

o

voce care nu repre-

zintl cu

siguran{5

pe

toli reforma}ii

maghiari din

RomAnia,

dar

care

se face

cel mai des

gi

mai

tare auzit5, implicarea

in

politicd a

factorului

dublei minoritili,

etnice

gi

confesionale,

s-a dovedit

fatald. Gralie

unor reprezentanli

precum episco-

68

pul

reformat

de

Oradea,

extremismul

nu

a

marcat

doar

spa{iul

olitic,

ci

si

cel

ri]is1yr_t."r."Si;t

R6;^"tan;ii

religioei

ai

inoritilii

maghiare

au

pierdui

pe;t;;;*

gansa

de

a

fi

niste

acrori

eficiengi

de

reconciti"."

ji

a"

irr;;;;;;.;"p.;"a.il:

ropa

se

construiesl

;iil;;;;;;iffij:i:i.::*:?i;:";;ft

i:xtf,

11,,,':g::T

rin

acesta

il,ggrqu

profundi

ur-

*uft

rnui

multe

Sanse

chiar

ecdt

prin

dialogul

pui

poriti"

fu.tuifn

i".."rii

profitului

gi

xpansiunii

economice,-n,

u

forir""uno."u,

de

citre

liderii

pirituali

ai

maghiarimii

d"

la";j:i;

,.ij*u,

ace;tia

s_au

com_

llcut,

prin

sprijin

lac1t 3ar1

numol

pririr"p,rt

de

a

nu

fi

pro-

estat

la

vreme,

in

i3i,lae rrarui"la

sl'prclvocare

a

majoritdtii

p1e.u

incer.cate

politic

gi

economic.

Canai."u

de gherrou

nu

a

ost

abandonatd

nici

dupd

aproaf"

,n^rl.of

de

la

realizarea

Romdniei

Mari.

o

realitate

dr..;;;;';;

atAt

mai

mult

cu

cAt

e

ea

se

construiegte

criscursul

in

replicr

,r

ur"o*.i"iiiJ.

nafionaliqti

qi

extremiqd,

,ituuti

a".Ji'iLi

p*"

a

,,baricadei.,.

10.

patrimoniul

cultelor

si

asistenfa

sociali

Retrocedarea

patrimoniali

este

revendicarea

prin

excelenld

a

minoritarilor,

uitdndu_r:

".r.,

br;t;rlrn15

sirua[ia

ingrati

in

are

se

afli

gi

Biserica

majoritari.

ni,

pri.i."niul

posedat

de

iserica

ortodoxd

nornane

in-iqJi;#;

rdmas

dec6t

pu{in

este

35Vo.

Legea

Funciard

a.

Oupa

f

160 ,u

op".,

masiy

cu

mproprierhriri

pe

terenurile

bisericeril

_

Slr"ri.a

a

fost

de_

osedatr

dupd

194g

o".uproup"

i0.tl,6ir;

de

reren

arabil,r

_

iar

intre

clidirite

luate

,qrri"

i"

"eir;

S;,

,,

fosr

retrocedate

doar

cdteva.

Nici

un

spituf

ai,

"aie

a*u*gir".i"u

nationald

in

rija

ei

nu

a

fost

p6ndicum,"r.o""Juil1"eagi

situalie,

9i

cu

colile.

Revendicdnd,

bineinleles,

proprietdlile

c

uvenite

de

drepr,

Biserica

Ortodoxi

Romeld

nir;;il;;""

fi.t.resLillttio

in

in_

=g:3.li

aceasta

din

mai

multe

raliuni-

M;iil,affi;:t::'i;

69



nevoie

de

timp pentru

preg[tirea propriilor

cadre

ce

vor lucra

in

diversele

domenii

clrora le

sunt dedicate

imobilele

respec-

tive. Apoi, Biserica

fine

cont de schimblrile petrecute

in so-

cietatea

rom6neasc[

timp

de

jum[tate

de

secol

gi

este conq-

tientfl de necesitatea

unui

timp

de acomodare

pentru

trecerea

la noi

raporturi.

Nu in ultimul rAnd, dati fiind

criza

econo-

micl

de

duratd

in

care

ne

afldm, Biserica

prefer[ s[ fie

prezen-

t[

in instituliile

de

Stat,

pe

care

s[

le increqtineze

gi

sS le uma-

nizeze in acest

fel,

decdt si creeze mici insule

de normalitate

cregtinfl intr-o

mare

de nesiguranfd materiali

qi

de lipsd

a

va-

lorilor. Atita vreme

cit

destinafia actual[

a

majorit[trii

imo-

bilelor

sale

este cea

dat[ de cltre ctitori

-

qcoli,

spitale

sau

case de copii

-,

Biserica nu

se

grlbegte

sI le

revendice,

ci doar

s[

le

primeneascl

interior, sufletegte.

Acolo insl

unde

Statul

este absent, Biserica

nu ezitd,

printr-un

efort subsidiar

con-

siderabil,

s5 ia

iniliative

pe

cont

propriu

gi

sd

r[spund[

nevoilor

imediate.

Aga

au fost fondate

asocia{ii filantropice

de

genul

,,Christiana"

sau

,,Pro

Vita"

qi

tot din aceeagi

ratiune

au fost in-

fiintate sectoare

de

misiune-diaconie

la centrele eparhiale.

F[rl

s5

treacl

sub

t[cere faptul

c5,

aflatd

iariqi

in

posesia

bunurilor

sale,

ar

putea

s[-gi desf6goare mult mai eficient

gi

mai bine

structurat slujirea

socialS, Biserica nalional[ nu

condilioneazl

absolut de retrocedare

rispunsul sdu, fie

qi

pa(ial,

la orizon-

tul

de aqteptdri ale

corpului social-bisericesc

de azi. Nere-

i

nunfdnd la drepturile

sale,

Biserica se afl5 intr-o

a$teptare lu- tr

cr6toare.

Revendicdrile

cultelor minoritare aulabazd,

o cu totul

altb

mentalitate pentru

c[ au o cu totul alt[ finatitate.

Ultima-

tumul dat Guvernului Vasile

de c6tre

minoritatea

maghiard,

chruia Guvernul ii

va da curs

prin

mult

discutabila

Hotdrdre

restituire imediat[

a unor imobile ce adlpostesc

institutii

de:

importanf[ nafional[

-

precum

Muzeul

J[rii

Crigului din

Oradea

-,

este

pilduitor

pentru

modalitatea

in

care

minorit[1i

inleleg

si repare

nedreptltrile trecutului, fird

s[

linb

cont de

conditriile actuale.

Peste 807o din cele 1586 de

imobile

,

au

apa4inur

.r,.:r:].ol

sr1.ni

jnteSrare

in

{eJqgua"

nafionald

de

in_

S drg 1q],.

toGsfel

sirpi,a;?"

rnut..ura*

in

custodie

Con_

I

Ji:1"131;*'.;:::ldi';

p;1;;1L,"u

ra

un

roc,

lrrd

in-

flil;lJ$fr

*h:{"ff

i* [i"',#'""nffi

ir:u,*,xi;

Ir";,

ffi,

..;

:l'T|a'

iar

B

iserica

nail

onaid

i

u;;i;;ffi:,

p.irl;i

;;;,,i1,'u'

tnteresatd

de

solufionaret

t"irlrirr

,.""'

.

tituirea

.8,r.

.urrrr,

dar

nu

in

acest

mod.

presupundnd

ies_

deoseb,,

o"

.rrr"l"lt^3n:Tt?t"

incheiatd,

se

creeazr

siruatia

iti*rr:nltt,T:+3jf,1iiifi

i:,:i:Ei::Hffi,lfi

,,,fii#;

;:',,H[Hgx*ilii[,""::r""T[fi

ffi#X*itiT:XTf

,

;'j",ffi

l*ffi

HTf;

f"""xF"T:i'ffl1',',iil.:tff

,"":tr#

g:*p;ffi

.::'jTJ".","yif

:ffi ?::i"ff,lh*i"#.=.aS.u-bi5

qi

pe

respec*"u

prln"ipirf]ril

."#3,'"T;J';,X

ij:9'

":,

d;

iil

il

.

; :,Xi:ff

'l';J

?l,i?'LJ,,u,,

)='

d"rri;;;"],

o"i".Tte,in

Transilvania

rezultrrrl

;;;ilil

il

t

#?'#r:r};'L*,r##litl:;:,:r:iir"t:fi#*

i

H:::i,u.

ruprufropo4ionar,

in

care

*r?^:,1:]

sistem

sociar

:

rdentita*uu

"*"jrri.

lnuo.*"r.rr,lieil'dJorrtatea

este

Iezatr

l

evidentra

istoriei

;;;"_

;lr:i':T:l

trecute

nu

poate

nesa

;

,

fu*;t$H;r.ffix#

r

ds,:t:ppqrele'zia

Ei

hog:l sgCl.eehl"".a,

i

ffi'/

m;,-;ffi'#fi

/

i

t

il

id

1r:]

I'ii

,ili

iiill

il

Ji

:.{l

ilt

.it

l,jl

]l$

j#

,$/ffi

.J

li:i:':

i.

/

it,'

.?

t1:

..._-_-.r'

:,iri

.

't1

lt

70



Cdt

priveqte

chestiunea

patrimoniului

greco-catolic,

9i

aceasta

trebuie

tratatf,

fdr[

patimi.

Pozilia^lui restitutio

in

in-

tegrumnu

este

nici

aici

cea

mai

indicat['1. In

primul

rind,

tre-

buie acceptat

peisajul

confesional

creat

qi

stabilizat

in

ultima

jumltate

de secol.

Dincolo

de

tragediile

personale

legate

de

interzicerea

abuziv[

de c[tre

comuniqti,

care trebuiesc

tratate

cu

respectul

cuvenit,

s-a

produs,

prin

trecerea

formal[

a pa-

rohiilbr catolice

orientale

la

Biserica Ortodox[,

o

trecere

cu

timpul

conqtientfl

qi

liber[

la

aceasta. Este

o realitate

ce

tre-

buie

luat[

ca atare.

Faptul

c[

dupl

1989 o seami

de

grupuri din

parohiile

foste

greco-catolice

qi

actualmente

ortodoxe

se de-

clarf,

ca fiind

iar[qi

in Biserica

unit[

cu Roma,

este,

la

rAn-

du-i, o realitate

ce

trebuie

luatd

ca

atare. in al

doilea

r6nd,

do-

rind

eliminarea

motivele

de

tensiune

interconfesional[,

create

de revendic[rilor

minorit[1ii

de

a

primi ceea ce

acum

posed[

majoritatea,

sunt

de

c[utat

gi

de

g[sit

soluiii.

Nu

in ultimul

rdnd, ar

merita

de

amintit

care

este stadiul actual

al

patrimo-

niului

greco-catolic

extra-liturgic

(adic[:

in afara

locaqurilor

de

cult). Or, situafia

este

departe

de

a fi tragic[.

Dimpotriv[.

Ra-

portat la

numlrul

de

credinciogi, potenfialul

imobiliar

qi

struc-

iurile de formare

teologicl

ale

Bisericii

Catolice

Orientale

de

rit bizantin

de

la noi

sunt

deloc

la

un

nivel sclzut.

Revista

,,Renaqterea"

de

la Cluj

a

publicat

in 1995 o

prezentare

a aces-

tui

patrimoniu

-

a celui

prezent,

iar nu a celui

revendicat

-,

iar faptul

c[

nu a

existat

nici

o

reacfie de

infirmare

a datelor

publicate,

ne

indreptfl1eqte

s[

le

considerlm

reale'a-

Pentru rezolvarea

revendic[rilor

privind locaqurile

de

cult,

au

fost fhcute

de

cltre

Biserica

Ortodox[

mai

multe

propuneri.

in afar[ de

slujirea

altemativI,

la

care face

referire

Comuni-

catul

Sfintului

Sinod

din

4 aprilie

1990?5, a

fost

propus6

con-

struirea

cu

ajutorul

comunit[trii

majoritare de

locaquri

de

cult

pentru nevoile

numerice

reale

ale

minoritilii.

Este

de

ajuns

sl

ne

amintim

aici

de

Propunerea

concretd de

reconciliere

fil-

cut[ de

protopopii

din

Arhiepiscopia

Ortodoxd

Rom6n[

a

Vadului,

Feleacului

gi

Clujului

in

primlvara lui

1997'u.

De-

72

pinde

numai

de

fralii

greco_catolici

ca

in

urma

dialogului

de

nsamblu

qi

a

celui

l,ocal.cu

f*iii-"rt"O"c;i

_

sub

forma

omisiilor

mixte

oropuse

de

cdtre

Sfantuf

Sinoa

al

Bisericii

Orrodoxe

Rom6ne,.iara*,

a":,

airlffi_

sd

se

ajungl

Ia

o

reprare

care

sd

multumlasctrl e

d,"r,

pe

al1ii.

pentru

cI

ttfel,

aqa

cum

au

arhtat

din

piir';;;iJrduli

cu lozinca

lui

estitutio in

integrum,ain

dorinla

ilH;;*"

a

unora

se

na$te

i

mai

dureroasa

nedreprltil;

;;b#;i'

Al6turi

de

afirmari

a

fdrd

".friroJ^'u

principiului

pro_

o4ionatit[1ii,

fixarea

in

t"*trr

r.giil

Jiriirului

Sl4lutuipen_

Su

aqliy[t3

de

asiste_nl5

sociaa:a

cutieto

etp_.OrtrUrtti*.

-'"'

.-"

.-

;.-*9 19-n3fl:93*,-s

Articotul35

prwEGf

9adeE_iiA^eVg.t

19 Uora

tn

vederea

realizdrii

acti_

uni

l

o r

de

asi

s

r

e

nt d

iii

ott

zu,

;.

i

r i

i

"i

"

r

r)

rilT

i',i *

?9,i7

i

t

nT

"

rj

u

O t

i

c e

c

e

n

t

r

a

I

e,

p

u

o

r g

a

n

e

I

e-

a dm

i

n

i s

t r

a t

i

e

i

\blice

locate,

ii,..o

w*r:zm"tea-----.o.-'8 -r .t:*rryr:-ry1 1n1ate.t,_:::i:

Articolul

51

aduce

o

completare: J,

-| "ir

tlltilndrla

_cgllgi

construirea

si

repararea

ldca_

l

y

ll

i-

a

9_

11

t

i

s

i

1@, ige1q

1

i

t,

fi

i:

ii

t

n

u

y

r

i

t

o r

a

ia

r

r

_

'{;1;i:/*::x:w;,i,t:,:,:;i;i;;i;;:;;;";i;:;

rara

sa

epuizeze

aspeCiele

cotaUorati

dintre

culte

gi

Stat

in

9"t*ir1|

asistenfei

.*iur",

r-"goE;;;b,

este

primul

mare

:-*ryr'--"9:y:9.ffi

:'s':"-

11.

Situafia

din

alte

firi

post_comuniste:

Polonia

gi

Rusia

,

Nu

este

lipsiti

de

moral[

qi

de

folos

o

scurtd

privire

com_

arati

ve

asu

pra

s

itualiei

di

n.

"i,rt#;;ri

JJ.

un

i,

t",7.

Mod

ut

um

la

noi

este

intelea:e

solufia

Lrrla]r

r,

normaliratea

ju_

ridicd

a reafiilor

dintre

Stat

uii;;;,

;ffii'luu

uro.iufiile

re_

I

I

I

i

l

;d

73



,igioase

poare

fi

T1 :;l;::\"J;iti:tiii:?i:#il{i,r:*}

I

**'.lUti'$f

*Hi.tim'i:U:l6,liq6';L.tt,

nerientaartoraputemn;i;i;;;"n",'ll']1l"tilXt$:*lil;

-*+I*i'i*+.*Ht-t.l':*:.ih*ffi

:rr$:;

Polonia

este

o

*"["^t';:,i;"*

"a

illilu

Bisericii

Roma-

*1i"::T::,4

i i.fJ.*

:::ffif

t

d

;

;il;

cu*e'

rac

no-Catolicii'

in

vreu,-^-:+Xriln/E

;,*16,6;ig*;6ri,1*[ri.x:*r

dox

i

din

Polonia

::,'..ifl#

;;;i'zlntantii

t

oc

**a:u";r'lrlJqri:r,ffi

g*t*+*t,;rln:H*

:

X,,ri,ffJ,i;1ffi."H

il;'i;^r

c

I

*

Ii

I

;

o

-

c

atol

ic

i,

ab

u-

acestoraerauneortod":o^T::.'"T'i;iil^ili"";;odoc.+il91'

catolic

se

va

inr[utd1i

de

la secol

la secol.

DupI 1918

Si

recdq-

tigarea

parfiald

a

independenfei faffl

de Rusia,

politica polonezi

faffl de ortodocgi

se

va inispri

considerabil.

Intre

i918

9i

190,

Biserica

Ortodox[

din

Polonia

a

fost deposedatd de mai

mult

de

patru sute

(400)

de

locaquri de

cult,

care

vor

fi

cedate

de

c[tre Stat,

in virtutea

dreptului

de

patronat, Bisericii

Romano-

Catolice. Juridic, aceastl

nedreptate

se

va

concretiza

in

aga-nu-

mitele

Reguli

provizorii

de

la 30 ianuarie

1922. Potrivit

aces-

tora,

geful

de

judef,

starostele,

continua exercitarea dreptului

de

patronat

gi

introducea

in funcfie

pe preotul

parohial

gi

pe starel.

Episcopul

avea nevoie

de

aprobarea autorit[1ii

centrale de stat.

Invocind

dreptul

de

patronat

Ei

Decretul

regelui polonez

Sigis-

mund

trI

Wasa

din

15 decembrie

1596,

potrivit

clruia

proprie-

tatea Bisericii Ortodoxe din

regatul

polonezo-lituanian

trecea

in

posesia

nou-infiin{atei

Biserici

Greco-Catolice,

episcopatul

catolic

polonez

va

cere

la 6

ianuarie

1930 alte 724 de locaquri

ortodoxe.

Practic,

se dorea

prin

aceasta

eliminarea complet[ a

prezenfei

ortodoxe. Curtea

Supremd

va respinge Ia

12 decem-

brie

1933 cererea episcopatului catolic.

Printr-o acliune la care

au

participat

armata,

polifia

qi

administratia

local[,

in

1938

vor

fi

luate cu fo4a

sau

distruse aproximativ

opt

sute

(800)

de

:locaguri

de cult ortodoxe. Numai izbucnirea

celui

de-al

doilea

r

rlzboi

mondial

va

pune

caplt

politicii de exterminare

a

orto-

docqilor

in Polonia.

La

nivel

juridic,

prevederile

din

1922

vor

fi reconfirmate

:prir

Decretut Prezidenlial din

18

noiembrie

1938.

Prin deciziaf

':,din

10 decembrie

1938 a Consiliului

de Miniqtri era recunos-

.i:cut[

principial

organizarea internl a

Bisericii Ortodoxe

Au-

lilocefale

din

Polonia.

Aceast[

recunoa;tere

va

r[mAne

doar

pe

,rt;:hArtie,

atdta

vreme

cAt Biserica

trebuia si

cear[ acordul pentru

fficar.e

modificare

depersonal.

Pentru.a

efectua vizite

caonice

iiioteritoriu,

episcopul

trebuia

si cearS

in

prealabil

aprobarea

i{p"autorit[1ilor

locale.

Aceastfl situafie

juridici

va

fi in vigoare

ji:p0nlin

iulie 1991,

cAnd Biserica

Ortodoxh din Polonia a

fost

;,iin

sfArqit

recunoscutf,

drept

persoanl

juridic[.

Recunoagterea

tlqii

I

rese si

avdnd

practt"

i"#;'

t"

uo-t

nuli--"-,oooxe

in

potonra'

,

illt'."-"1::l?{f,l*t'i:T*,tffru;

t#:I"i

ll,l'lt131u;;;:

vo'^

t'"""-1,

iar

regii

vor

ri

ne-

lifi**$3fs*qgPggYg**

Publicii

aristocrate'

Srrualro

75

'14

1r.flri*liiitrri:'.llT-ilI:i.,

i.1i,[,fl.*ill}]..ry.SWfli$

ff,

h



i

[,

nu a insemnat

revenirea la

relalii

normale

cu Biserica

Roma-

no-Catolicd majoritar5,

care,

dupi

ce inilial a fost de

acord cu

menfinerea status

quo-ului,

va pune

dupd

aceea iarIgi

in

disculie chestiunea

patrimonial5.

De viziunea

medieval5

a

episcopatului

catolic

polonez,

care

nu doregte s6

1in[

cont

de

prezenfa

in bisericile

parohiale

a

unor comunit[1i ortodoxe

inchegate,

vor

fi

afectali

gi

greco-catolicii din Polonia.

Aceg-

tia nu vor

primi, precum

in

Romdnia

din

partea

Bisericii

Orto-

doxe, invitalia

de a slv0rqi

slujbe alternative,

ci vor fi nevoili

sd cumpere de la

Biserica

Romano-Catolicd,

in fapt

de la

cel5lalt

rit cu care formeazd

impreun[

Biserica

Catolici, lo-

caquri de cult

sau

sd

le oblin[ pe

calea

proceselor.

Pdn[ in

prezett,

rela{iile

ortodoxo-catolice

in Polonia nu dau

semne

de

imbun5tl{ire

consistent[:

Dimpotrivd:

ura

este

menfinutl

gi

alimentat6

cu noi argumenteso.

IatE

de

ce, modelul rom6-

nesc al dialogului interepiscopal

ar

putea

fi mai mult decdt

binevenit8r.

Statul

polonez

a reglat

relatriile

cu

principalele

Biserici

printr-o

serie

de legi. La

77 mai

1989

erau

aprobate

de Seim

trei legi: Legea

privitoare

la

legdtura

dintre

Stat

qi

Biserica

Catolic[ in

Republica

Polon[;

Legea

asupra

garanthrii libertdtrii

de congtiinl[

qi

religioasE;

Legea

asupra

asigurlrii

sociale

a

clerului.

La

4

iulie

1991 era

aprobat[

deja amintita Lege

pri-

vitoare la legdturile dintre Stat

gi

Biserica Ortodoxd

Autocefal6

Polonezd. Prin aceastl ultimd

Lege, Biserica Ortodoxl din

Polonia era

obligatd

sd

recunoasc-a

status

quo-ul patrimoniu-

lui

ei

trecut

for{at

in

posesia

Bisericii

Catolice

(mai

precis:

in

posesia

diocezelor

greco-catolice).

Dac[

prin

Legea din 1989

status

quo-ul patrimoniului

Bisericii

Catolice

era oficial re-

cunoscut, Biserica

recuperdnd

marea

parte

a bunurilor luate

gi posedind

mai departe

bunurile

ortodoxe oferite ei

abuziv

de

cltre

Stat,

Legea din 1991 privitoare

la ortodocgi

proclaml

aceeagi mentinere

a status

quo-ului,

cu diferen{a fundamen-

tal[

c5, dacd

pentru

catolici

menfinerea status

quo-t]lui

se

rds-

fr6nge

pozitiv, pentru ortodocgi

menfinerea

acestuia

se rds-

76

f.r-n*"

extrem

de

negativs:.

Dubla

mlsurz_

polonez

a

infeles

ra

r"gf"r"

.rporti;r:X

:ri#

:ffir;?::i?:::T

r

ezotv

at

ches

ti

unea

-d1,

99

[t*i"i..;"r:"r".

Dimpotri

vE.

Si

srdzi

existd

confljcte

juidi;

;i;-

,"rn.,,

mai

cu

seame

in

artea

sudicl

a

poloniei,

lr;";;;;i#;

seaml

de

rit

oriental;.:.

9t

catolici

(mai

cu

r,

#,H:IA',|:?,JJ

:' "'"9

privitoare

Ja

Iesdtura

dintre

Srat

pdni

Ia

scurr

timp

rlil

jtouotica

Poloni

a.fost

linutr

secrerr

,,,

i.

i

i

i

"

i"

i i

;;'i,,'

l:,r:.[,

:

:

Jfl

,,fi

:X

:1,

i,,,

r,o

"

*,i.

e

ti

potonezddefinesrereratiasiai+iis"i*i,r,)ri#irrr:;;r;:i::Z

rectprocd

si

indepenctel,rl:

Nr;;;;'ffi

ii.ou

a.rpr"

o

sepa_

;:::J,"#T

#j;".',1"'

u'

.t

i';

;

*;,;n

1a

i medi

atd

es

te

ir..u

iiu-i"-;;;'il:ff:

libertrti

a

Bisericii

r,

,pri,riprul",

r.,

i o,l

"

e

;;

fi I

:

:

il,

:

iH

i J

:.

ffi"J

* i

nf

,r

i

a

r,

i"

.

o,._

pari

tdlii

ei

propo4ion

arirdrii

i;

;il;li;

:T.,

;ff

:[:Tj

;ffitffi:?,.;;ff

::T";,.,"

B;;.#

E,ioao^"

Romdne

in

i,rp,

r*,

fr;iT;r":,1"

noi. Paradoxal,

chemarea

lansard

de

I.:.

o:

r,

i,

".*

rl,

{:ii lfi

f

;t

:.,ff

jJ;;:

,""JI;jL?

ililx

Hl

i::xl#

Hilil,r

;;:;

t;

;i[,.,

"',

s

p..

p,e,

b,

.,,f,u,ffiil}'i##,?||..'1

gr;i,q.din

Rusia

au

rdcur

sr

ffi,ffi

s

;*ifli,,,:;lffrlt

f :l?s;;1ffjt*::*:

rarr de

dl;;;r;;;ji

i,,,*ru

poriticr

a

unei

astfet

o"

r"gi

ini._o

:::,

Tt,,

d;i

;;;

;;;

[l]:,,il",

J

?#,

:flil

Jijr

*

:

:ni

ca

$r

posr_sovieticd,

deoarece

dt;;;";;;:;

por

rrage

c6reva

nvAldmnte

de

mare

folor.

O"purt";;;

"r;,

lalia

rusd

in

domeniu

;;."

;J,;:'^_:"

-"

".

un."model",

IeSis-

n

; i

;;

;;;;;#

#

;:::

?,11,ru.3;;;;;,1:r;r'*lt

ost-moderni

are

in

spagiul.r,

;;;;;."1]io,u,

aparte,

iar

't7



,

I

soluliile

la aceast5. provocare

sunt

pe

c6t de

contradictorii

pe

atit de

tipice

pentru

o lume in

plind

transformare.

Intilnirea din

martie

1988 dintre Gorbaciov

gi

ierarhia Bi-

sericii

Ortodoxe

Ruse va insemna

nu numai

in

vorbe, dar

qi

in

fapte,

o

schimbare radical5 a

politicii sovietice

faf[

de

via]a

religioas[.

Era

in

fapt

prima

schimbare

de acest

fel

dupS

r[s-

turnarea

farilor.

Schimbarea

politicl

de

optici

va

face posi-

bil[ sdrbdtorirea in

acelagi

an

cu fast

gi

in

vlzul

lumii

pe

toate

canalele de

comunicare,

inclusiv

pe

cele

ale Statului,

a mile-

niului

incregtinirii

Rusiei.

Perestroika va

fi asociatl

cu recAg-

tigarea

libert[tii

de

expresie

religioasl8s.

Drumul

pind

aici

este unul marcat

de

teroare

qi

de legea

bunului

placE6.

Dac[

imediat dup[ Revolulia din Octombrie,

desfiintarea

instituliei

de

tristd amintire

a

Procurorului gene-

ral, instituit[ de iluministul

pr

Petru cel Mare, va da

speran[e

pentru o via 6

bisericeasc[

liber[ de

ingerinfele

Statului", aces-

tea se

vor

dovedi

foarte

curdnd

iluzorii". La23 ianuarie

1918

era adoptat

de

c[tre Consiliul

comisarilor

poporului

Decretul

cu

privire

la

separarea

Bisericii

de

Stat

qi

a

qcolii

de BisericiEe.

Nu numai

c[

prezenfa

Bisericii

in

gcoli

devenea

imposibilI,

un act

consecvent

ideologiei

materialiste a

noii puteri,

dar

gi

desfS;urarea

viefii liturgice de

,,ghetto"

era ingreunati

masiv.

Cultele nu

aveau

dreptul

de

proprietate asupra

locagurilor de

cult sau asupra altor bunuri funciare

qi

incetau

sd

posede

statu-

tul de

personalitate

juridic[.

Viafa

religioasl era

obligat[

sE

intre

intr-o clandestinitate institulionald.

Prevederile

Decretu-

lui din

1918 vor fi

accentuate

in

duritatea

lor de

Ordinul din

8

aprilie

1929,

reinnoit

qi

completat

in

1975'y0. Acesta l[rgea

in-

terdiclia

prezenfei

sociale a

Bisericii

la toate

instituliile

pu-

blice.

Activitdlile

caritativi

qi

cateheticd

erau interzise, aga

cum era interzisi orice activitate

de

formare spiritual5, literarl

sau

practic[.

Cultele

nu

aveau

voie s[ aib[

propriile

biblioteci

publice,

sdorganizeze

grldinile

sau

excursii

pentru

copii,

sd

intrefind

cabinete

medicale

sau sanatorii.

Cercul era acum

in-

chis:

viala religioasl

trebuia

sd

se

desfigoare de

acum

inainte

78

numai

intre

zidurile-locagurilor

de

cult,

atdtea

c6te

erau

ldsate

e

autoridfi,

dac6

nu

erau

transformaie

in

magazii,cinema_

tografe,

restaurante

sau,.culmea

"irlrarlri,

in

muzee

ale

ateis_

T:Il^

iT*aga

perioada

riufirirtilu?"*ur.uta

de

reroarea

ndreptatl

nu

numai

impotriva

uar..*.it,

ffi

:,,::,iil,.i.ii,,0,.,J*"

ro""r"Lri#;1ffi,iffi

l?iJi,ifr-

Rdzboiul

cu

Germanja

nazistl

il

va

determina

pe

Stalin

sIncereze

propaganda

ateistd

li

se.rut"-i"ropierea

de

Bisericd,

rngura

insritulie

delindtoare

tr"t

;";;5;

vatori

unificaroare

i,T

iil-,?#3*,i,l3lilf

:

s tari'

a'e

a

nliiie

de

o

apropt"*

;j

-

ve

sti

c

e,

a;;

;;,#

iltTH.r";T":13;ffifrfit,#H

pe

timp

de

rdzboi

at6ra

vreme

"a,

";il;;;"gioasi

era

redusd

cuorfa

Ia

minim.

ra

+

septemUrie'r'ffi''r'j,ur"a

loc

int,lnirea

intre

starin

qi

primii

t."i

i"ru.rri'uiiri*rrli

orrodoxe

Ruse

in

runre

cu

loctiitorul

g:

p_arrif

S"rgt

"i,

."f

care

la pulin

timo

upd

aceastl

intdlnire.va

fi

ales

?";;i;

al

Rusiei.

Dun

oartea

acestuia,

Sinodul

din

31

i*;;;_ tf"t.r#iix

a alege

noul

parriarr,i,

p.*ornJiria]"^"i

I gi

va

aproba

taturul

de

organizareat

Bisericil

drt;;;

Ruse,2,

un

aci

nrinare

Biserica

profita,de

o"r.t,io"*,

iiJi'.ntutui

pentru

a

dactivitllii

sate

un

nlus

de,l";l*ri,;;'ui

o"

ur,oromie

in

adrele

si

aqa

foarte

s

t1am1e

;

i""i;il;il"i

".it

i giour"

so

v

ierice.

tdt

Decretul

din

19r

a,

.ari

ora?n,rii*

l'qzq

rrmaneau

maieparte

in

vigoare,

ceea

ce

ardta

c6t

," pou,.

de

Iimpede

cd

uterea

avea

oricand

d*.T

lt

I

ib;,

;;;;

".Ji

r*"u

persecu

1iei.

ictoria

asupra

Germaniei

ii

Hti[;

,"ir,,o,

retorica

Sta-ului

fate

de

BisericI.

O".fu.uta,.u;

tu;ilrdalaristd,

drept

pdrdroarea

morali

,

pr1.1"i.

nui;;;i#;;r,.flr

comuniste

ala

de

Bi

sericd

uu

u."

*d"

ln

.;il

* ;"1#i

nstrumen

tali

zdrii

cesteia

pentru

atinset

r,

"

Bf.l;;il;:.ffif

.',i::ilT.Hde

poriticr

externa

De

Biserica

**e;

fi-;rra

r"ari

ir;;;;Tillir#*

_ll:

ual,

cel

al

Ortodoxiei,

ce

va

trebui

s6

,"-iJ"ntifi."

curdnd

cu

79

ril:tii

l::)irL

irri"i

:ilii

':r'l

iii

lii



ilii

:lli

imperiul

politic

-

Pactul de la

Vargovia.

Pentru atingerea

aces-

tui

scop, Statul ateu

nu se

vajena

sE

reinvie

teoria celei

de-a

treia

Rome

qi

s[

suslin[

organizarea, in iulie 1948, cu ocazia

s5rbitoririi a cinci sute de ani

de autocefalie a Bisericii

Orto-

doxe Ruse, a unei Conferinle

panortodoxe

la Moscova'r. Con-

.

ferintra va vorbi

foarte

l[murit

in

numele unei

Ortodoxii

care,

totugi, nu

era

in

intregime

prezent[.

Mesajul ei

va

fi

mai

curdnd

politic,

motiv

pentru

care declarafiile teologice,

pre-

cum

cele

referitoare la

primatul papal,

nu

pot

fi

citite decdt in

aceast[

cheie

hermeneuticd, a contextului

profan.

Odat[

rlzboiul incheiat,

puterea

sovietic6

va

reveni treptat

la

politica

religioas[

antebelicd.

Desta]inizarea iniliatd de Hruq-

ciov nu

va

insemna in

nici

un caz

acordarea

libertdtii de ex-

presie

religioas[.

Dimpotriv[.

Numai intre

1959

qi

1964

vor

fi

inchise aproximativ

10.000

(zece

mii) de biserici ortodoxe

qi

vor fi desfiingate alte 50

de

mdn[stiri. Pentru a diminua

qi

ca-

pacitatea

umanb a

pastorafiei

Bisericii, cinci

din opt seminarii

vor fi inchise de cltre autorit[lile comunisteea.

PdnS la inceputul

dezghefului prilejuit

de

perestroika

lui

Gorbaciov,

viafa

religioas[

va

continua

si

se defbgoare in deja

cunoscuta

clandestinitate institulionall.

Tensiunile

ideologice

la

nivelul cel mai

inalt

?n

sinul

puterii, prilejuite

de

politica

de

innoire a lui Gorbaciov,

il

vor

determina sI caute

sprijinul

p6-

turii sociale

delindtoare

incl

a

unor valori

morale

qi

spirituale

de

esenti

cregtini.

In cadrul

intilnirii

amintite, din 1988, din.

tre Gorbaciov

qi

ierarhia Bisericii

Ortodoxe Ruse, acesta va

accentua

c[

inclusiv creqtinii

pot

fi

cedteni

loiali

ai Statului

qi

au ca atare

dreptul la

garantarea

unei vieli religioasees. Or,

pen-

tru aceasta era

nevoie de

abrogarea

legislafiei

pdnd

atunci in

vigoare,

prin

adoptarea

uneia

conforme

noii orientiri

politice.

La

inceputul

lui

1989

era

prezentat

proiectul de Lege

asu.

pra

libertitii

religioase'6.

Textul este

o sintezi,

pe

alocuri del

rutant6, intre

prevederi

restrictive

;i

libertlti,

intre leninism

Ei

principii umane

de

drept, intre

legislaqia

veche

gi

cea

nou[

(in

gantier).

Acest

caracter

este vizibil chiar

din articolul

1,

feritor

Ia

obiectul

legislafiei

sovieti

congtiinfl:

-o-ersFvr

DUvreIIce

asupra

libertlfii

de

,",uo :::';:

'f

r,:':f-,,r,.'ouietice

asupra

tibertdsii

de

consti_

'

;:,

:

i

:xrfi

ii

;:

*

x

i

I

:

;

:

i:

:x

:

i1i1,ltiir:tiLi,:,f

:;,;::i:,;;l;,:; :::r,,,ii";i.iu,iii,,ti,o'i,

ntsk

privitoqre

la ntit,,),--^-^""L\."i

ye

oaZo

prtncipiilor

leni-

e

t

ap

e

i

ac

t

u

q

t

e

o

ro

-*

*;;7;;"

"'

, a

la

n

r

i

nc

i

P

i

i I

o r

I

e

n

i'

n,i

t";,i;

"rr,ii;"li ,'iX';,'ij':tr:;

Dincolo

de

fr

vedeqre

.a,

a"

aiF19,9logia

obignuitd

ir

: ry

"

i,

-r

;;

;#ift

f

tri:

fif;

#j

T, i.1,fr

,?ii',i '

xi,x3

pnndd

de

viziune

contrinutut

tiu.rterillt"i'

td

u';;;"'ilil"T,Ti3t:.|*i:o.",'"

o*p,a

t

u

;Hil1,:ffi::xTj';

".I[T

:a

r:

I

i

s

i

oa;

a

;;,il

#

e

va

exprima

si

Sthnrr'r'ir::;^:,'::tt'." .u tafi

a

contrariitor

11:

g::l,',i,;'fi

'

;'#l,i,,J

:

ffl,?,

il1:

i

i

o

rt

o

a

o

x e

R

;;

;;l

om

l9g9

proclamr

cor

u

r

u

rm

r

ro.

*

"

n1,

j.ir.,

il

u

a

i

n"t."'d;;',Tl

H,

:"i*

ru; ::,;l

trcotul

I5

este

o"lll"

separalia

dintre

$coate

$t

iltr;.*a

il-

p."u"a.

l.lilrt:::-:'l

mai

importan

t,

a.tata

;;;li;

ganelor

d;

s;;;

;le-'

nnagiit

or

re

ligioa

st

t,::go,*;;;,;i"A::i*i';,,;j:".:Stlif

lJr:Tf

J,:-

se

poate

citi

foarte

uir"

*;]],l,"il'_rlr

acesl

arficol

cu

precSdere

,u

r.

"onr.rr;,

"#:Tj. iritul

legii

gi

greutdlite

cu

care

aces-

pe4i

ai"

;p;i;;il'cpji:l':

o

declararie?e

rdztoi

E

;H;,,?;

3Jfi:

t

#fl1i#l:xffi

'J:H,.',?:;ru

:

g[[,:*

t.tpon.ruiiilr,"riij'1

tn

penultimul

articol,

26,

"r*'#H;

etileni,

;;;;;;;;',fla

]esii

a

celor

"r..,

fun"iio;*

;;;

*rriiin

ialiJ

:il;lflp:tri

va

Iegis

lafiei

as

upra

riberrif

ii

de

ru:r$jru,,,"_x,i:"i, 1Ti""Jtl.lfjiigTl.;:

derati

ve

s".

r,

r

r

ri"

.{1.1,

11.

s

oui",ul

S

uprem

.t^R"p;

bti

r;iF;_

-ovrerice

Ruse

(RFSSnr.

ir,.i

..i"

i"r"i

80

81



Legi,

una

pentru

intreaga

Uniune,

gi

alta numai

pentru

Rusia

(ca

parte

a

URSS), sunt

anumite diferenle,

unele deloc

ff,rl

insemn[tate,

cum ar fi absenfa

din Legea

unional[

a

prevederii

din

Legea local5

(articolul

9

paragraf2) privind

dreptul

la

ora

de

religie in

Ecolile

publicee8.

Cigtigul

capital

al

Lrgii, atit in forma

unionald,

cit

gi

in

cea

local[,

rezid6,

in

reducerea

masiv[

a

dreptului Statului

de

in-

tervenfie

in via{a interni a cultelor

gi

asocialiilor

religioase.

Vdzuti

din

perspectiva experienlei

ulterioare

acestei

Legi,

li-

bertatea

acordatl

oriclrei

forme de organizare

pe

criterii reli-

gioase,

o libertate ce merge

pdndla

declararea

pur

facultativi

a existenlei

unei societdti

religioase

la

organele

de Stat

(arti-

colul 8,

paragraf 2

-Legea

unional[),

este expresia trecerii

de

la o

extrem[ la

alta.

Statul i$i declarl

neutralitatea confesion-

al-ideologici

qi

in consecinf[

susfine

egalitatea tuturor

confe-

siunilor

gi

asocialiilor

religioase

in fafa legii

(articolul

5

-

Le-

gea

unional[),

insd nu

precizeaz[

nici

numlrul,

nici numele

gi

nici

pozilia acestor confesiuni

gi

asociafii

religioase.

Legea

face distinclia

dintre organizafii

religioase

gi

societ[1ilasocia]ii

religioase, dar

nu

incearc[ prin

nici

o

prevedere concret6

sl

preintdmpine,

precum

o

fac Legi similare din

Europa, o ato-

mizare

f[rd

control

a

peisajului

religios.

Articolul 20 din Le-

gea

locali

precizeaz\.

doar doud

condilii

de inregistrare

a

aso-

ciafiilor

religioase:

o cerere

dublatI de statutul

de

funcfionare.

Este o

generozitate

lipsitl de

perspectiv[

gi

care

va fi

pl[titit[

in

anii urm[tori

foarte scump, odatd cu

invazia sectard

prozeli-

tistl

ce

va

cuprinde

Rusia

aflatl in

plin[

mizene economic6

gi

instabilitate

politic[".

Cum s-a ajuns

insl de la o legislalie

extrem

restrictivdla

oor,

fesiunire

gi

asocialiire

rerigioase

sunr

ori

venite

din

Europa,

ori

ndscure

cu

cel

mult

dffi,'1"

i,

,.ma

pe

teriroriu

ame_

ican,

nu

poate

insd.fu;i;"";;;ilt

si

in

Europa,

un

conri_

enf

marcat

de_tradifia

ririf.r*a

"

grsericilor,

continent

din

are

Rusia,

ca

structurl,,ri.ja,i*i

pe

de

o

,;; ;,j;i:lf':,$lc.lturals,_face

parre.

Rusiei

,or

g-"nl?:

Bisericile

pi

confesrunrre

tradilionale

ale

Jruntate

cu problemele

specifice

reconstructiei

areriale

si

um3ne

dypa

il,;;;;

r.."109

areism

5i

t"roar",

e

de

altE

parte:

iT]*sib-ir.Ii.isi

"orrc*iuni

se

vor

vedea

;"u,tlru*:*i-*n",.",re

;;';;;

o,n

p*"u

unor

orsani-

,

$i;;;;;;;ffi'Ji,ffiiffi$:111,::e,ry,r"Jri",iff#:"

9oi

ani

de

la

emrterea

Legii

din

rqqo

*'"llFluni'

Numai

in

cei

de

rigoare

$i

statutur

d"

;.s;i;;;;I;-u,

tnscris

-

cu

cererea

cu.caracter

declarar

*li;i;;'ffN-

Peste

o

mie

de

asociatii

deloc

mic

al

asocialiile

care

nu

u,

.j:1,l

adaugd

numirul

inscrie.

pe

fundatur

irr"utriui;i#;::11erar

necesar

s5

se

1,.,'

9i

grupurile

misionr'-l;":,,-;::Y"'I'-tt^

gt

sociale,

sectele

,

jou?"i,;;};;':lT''

dispundnd

de

valutd

f*",

;;;;;;"J;

,

iitice.

Dil;iil:"]1po'3llin

viafa

economici

ri

il;;:

,*

iil."ri*,

"t

i,,

X,1

t.'"gerdri

Ie

e

mo

1i

onal

e

a

r"

u

n

ot

;ilil:

sectelo.

uu

a"r"",'lltv

ai

Patriarhiei

de

Moscoru,

.i,"ll*i*

tiune-J;

;;;.

;;:'^|

,-rt

tiln

o

adevaratd.

ei

serioasd

ches-

,

g.r"nifiil:

t"i,"tl:

vorba

despr"

t"minu.iii";;ffi:

, sub .-,hccn,ori^

"^lYt:"lt9logy

Church

-

aflata

i" G;;::;.-

legislafie

extrem

permisivd?

Aga

cum

vor

remarca

mai mulli

observatori

ai

vietii religioase

qi

politice

din Rusia,

modelul de

labaza

Legii din

1990

a

fost

f[r[

indoiald

cel american: li.

j.

slbobservalias"*i;i;i;ii;;J;'il'ii"*1j''td

in

Germania

stitulionale

_,

Ia

<

Kirienko,

.u,

d";I^

,

Pui.-i;,p*;1''tutec[Ie

a

valoriror

con-

'

restdrire

.."t"i

a,iX.,'""::1'::il;:#il'#T'ruf

Hl:

festdrile

sectei

Ar

E-_

uvru,tqrrrrtr

secte-l

,Moonrur

sau

mani_

t

i"'iffifi

:;,-"l1;ff;

il1'*?T'#:;.:1i:";T3*:lii1l

ipl,iir

secte

,.,,".o1;r02

^^,:-$:

a

coruperii

de

minon

-,

sau

desnrc n^ir-

ecrerusesrir,,,o"i,uluii""ri;ffi

;",ilH:i;;;lri"rr,T:l;Jf

;:[ffi

'#l;ffiT[:lgr ;?,;'.il:ior

ae

s

ta

t

.r,.

matJ,

e

l:::gat

$i

excesele

,,

",,'*11t1$exRresie,

dar

si

fu#;#;

l.:

a

I

e

i

exc

e

s

e

re

in

n

u

meie-i;

E:

tH

Xili

J,:T:ffiilX

i:

usia

foarte

reped.,

i,

.ont.*i;];;iilirost_imperiate

pi

a

bertate

religioas[

total[

pentru to i'm.

Acest

principiu

(no

pref-

,

erence,

ceea

ce

se

traduce in

practic[

pnn

no distinctbn),

care';

in USA

poate funcfiona

in

virtutea

simplului

fapt

cd

toate con-

rj

ii

r:l

,ll

.1;

It

#

82

83



f

ry,r.Np

rsij:.i:r::::

iH:iI: trii:i:ilit,

j.:in:

;ir:

I

85

peffnanentului

conflict

intre forfele nenuan{at

,,patriotice"

Ei

cele

neconditrionat

,,pro-vestice",

nu

vor

intdrzia

apelurile la o

corecturi

a

Legii din 1990.

Aplicarea

sau

invocarea

flrl

discemlmdnt

a

principiilor

gi

libertitrilor

democratice

intr-o

1ar[

aflatd

oricum la inceputul

primei

democratizdri

din istoria ei

-

un

lucru

deseori

trecut

cu

vederea

-

au

contribuit

la compromiterea

diversitilii

legitime

qi

a

dreptului

la alt[ opinie

sau

la alt[ credin{I.

Permisivitatea

extrem[ a

cadrului legal, sl[biciunea structurilor

de Stat, co-

ruptia la toate nivelurile

gi

interesele oculte

ale sectelor

gi

aso-

cia;iilor misionare

-

toate acestea

la

un loc

au dus la naqterea

in Rusia anilor

'90

a unui

sindrom

anti-sectar

de

propo(ii.

Pe

cdt de intemeiat

in

linii mari,

pe atdt

de

greu

de satisfbcut

juri-

dic.

Odatd oferiti

o

libertate maximf,

-

prin

Legea din 1990

-,

orice corectur[

ulterioar[

nu

poate fi

priviti

decat

drept aten-

tat la

libertatea ini{ial5. De unde

reacliile

deopotriv[ de iste-

rice ale organizaliilor occidentale de ap6rare

a drepturilor

omu-

lui.

Dorinla anumitor

fo(e

autohtone

de

a

infrunta

provocarea

post-modern[

cu

duritate

-

un soi de bolsevism clerical

-

va

provoca reacfia

nu mai

pulin

dur[

a

celor

care

pun

drep-

turile

omului,

justificate

in sine

qi

pentru

sine, deasupra

lui

Dumnezeu. Iati de ce, diferitele

proiecte

de corecturd

a

Legii

din

1990

vor

fi

luate

in strSinitate

drept

barometru

pentru

gradul

de democratizare al Rusiei,

iar

in

[ar[

Legea Cultelor

va ajunge unul dintre

terenurile

cele mai

fierbinli

din dispu-

ta dintre

Parlamentul

dominat

de

comuniqti

qi

Pregedintele

Boris El1in.

Trebuie

precizat

de

la bun

inceput

cf,

Biserica Ortodoxl

Rusi

nu va

fi iniliatoarea directd

a acestor

proiecte,

chiar dacl

se

va

declara solidarh

cu unele

dintre

ele.

Mai trebuie

precizat

gi

faptul

c[,

intr-o

primi

fazd cel

pufin,

qi

celelalte

Biserici

qi

confesiuni minoritare,

precum

gi

comunitatea islamicd

vor

sprijini

demersul

de

corectur6

legislativi.

Sunt

dou[ precizilri

cu

atdt

mai

necesare,

cu cAt reactiile

din

presa

din

strdin[tate

nu

va

obosi

si

prezinte

proiectele drept tentative

ale Bisericii

84

Ortodoxe

Ruse

majoritare

de

eliminare

mijloace

juridice.

'

v

vv

w,u,Ililre

a

"concurenfei"

prin

,rrillT['"::?,T"J$:l""tul:

a

Legii

din

reeO

dateazd

din

dox

5

se

;ffi

h,#ilfl,li

i.i:.:x;xr:;,f

j;n;r",ff

I

u

i

posib

i litat.u

a*,111'rur"

:;;ffi

i;;f

ur

ro.u

organ

izali

ir

oreligioase. Or,

in viziun.u

gi."ri.ii

R,;r"

gi

a

altor

confesiuni

radiEionale,

nu

de

un

erarism;;i;i;;ilr,

nevoie,

ci

de

o re-

rementare

"'"'?l1ii1"+ ;;#il'

Jo.rura

*

prozeritism

conomic,

prezenfr

medirri.d

p;;;";'.-rp"rea

factoriror

de

de_

rzre

etc'

-

a

grupuriror

gi

secteror

n

i.i5rur".

patriarhur

Are-

ei.II

va

atrage

itenlia

;r.',pr"

p.rr.ri,li,l

sociat,rprr-entata"r"tiuitutJJ;;ffiTJ.K:l;rrilX?i:Ti::

tatea

prozelitist5

a

sectet...fe;;;;iJ""rura

o

Lege

acrua-

izatd,

ciqi

doringa

de

a preciza

"arr;;;;;"

cotaborare

sociali

trnrre

Bisericile

si

co,feriunite*triAiii#,"

9i

Stat.

Sovierul

uprem

accepra

Ia

ta.iutie

Iil3;;';;*d

lecrurr,

proiecrul

e

Lege.

patriarhul

Alexei

#;;;

il

ffi:

em

bri

lo

r

S

o

vie

ru

I u

iS

rnrir,

j9,

.;o#,ri:,":,:,,

il:

;fiJ

odificarlos.

Cel

mai,

disputat

articoiiru'"uii.of

uf

14.

prin

carl

ffi

Jlffi..f

il3,T'

,;::

i

;i;'l;id

;#:

"

ru

s

r,

ac

t

i

vi

ta

te

a

.p".,.ie'ii,;;#;"X',i"lJ:TiflH.3:":li?:""fJ;:X+jI

Hfl

:,'T',".1',::"jiilT''i::Tr;;;;;Uirretrimiteimpre-

p.tE"

Jr

r"i"

;

"#;r":

t"f

lufui

.s

yn

tg'

pentru

te

riz

uirf

i

i.

un.i

ro.,n"

l;

ji,]if

ii[i,,#t

j

",ac

ord

c

u,".",

i

ro",

u

nor

proced

u rI

r

egisr

ar

i

v","r*

i

*

i

iffi',,iffiri;illi

::T:::uri

pe

text.

Formi'revizuirr,

;;.;;;;;""l,Jor,

recrurd,

a

fosr

n

tjmp

record

retrimisi.pr";;g;;i"dh

i7

augus1,,,.

Inrre

rimp,

relatiite.

dintiepres-effii

Sovietul

Supremrau

din

ce

in

ce

mai

rensionri;."ir"'f.ili,utur

rri

octombrie

993 se

consuma renrariva

d;;;;;;l

,u,

",,rn

de

crtre

ovietut

Suprem

condus.

d";;;;;ou

,l

nurtoi.

Exacr

ne

ata

de

4

ooombrie,

i,

ti,np

"J*dtJ;l:;idenEiare

tuau

cu



86

87

asalt

clAdireh Sovietului

Suprem, Ruftoi

semna,

in virtutea

funcliei autoconferite de locliitor de

PreEedinte, noua

Lege

a

Cultelor

ce ar

fi trebuit sd

o inlocuiasc[

pe

cea

din 1990.

Egecul

puciului

din octombrie

va insemna

qi

lipsa

de valabi-

litate a legii semnate de Ru{koi.

Evident,

puciul

nu a fost or-

ganizat

numai

pentru

a impune

aceastl Lege... Faptul

cd

prin-

tre

actele pe care

rebelii

din

Sovietul

Suprem

le

vor

considera

urgente

gi

oarecum

caracteristice

direcliei

pe

care

doreau sd

o

impun6, se num[r6

qi

Legea Cultelor,

este

totuqi

foarte sem-

nificativ.

Se verificd

cele

afirmate mai sus

referitor

lamiza

politicd

a acestui

text legislativ,

faptul c6, dincolo

de

credinp

sau ateism,

fo4ele comuniste din

Parlament in{elegeau

s[

ex-

ploateze

o

situalie

critic6 real6 in folosul

lor.

Argumentalia

era simpl6: Ellin supune Rusia

interselor

oculte

ale Occiden-

tului

Ei

prin

intermediul sectelor.

La o astfel de argumentafie

lipsitfl de

nuantre, dar alimentatd de

realitatea cotidian[

trebuia

glsitd

formula

juridic[

prin care libertatea

religioasi

s[ nu fie

ingrdditd

abuziv, dar sd fie legatb eficient de responsabilitatea

in

fafa

legii. Lipsa de

pdnl atunci

a

ordinii

in

peisajul

religios

nu putea

fi

inlocuiti

peste

noapte cu o ordine

contrari

hbertltii

religioase.

Cum se

poate

realiza

sinteza dintre libertate

gi

or-

dine/

control

-

aceasta

va

fi intrebarea

ce va

despfl4i spiritele,

inclusiv

in rAndurile clerului

gi

laicatului ortodox rus108.

DupI

octombrie 1993

qi

pAnd la sf6rgitul lui

1996,

demer-

surile

legate de

o

nou[

Lege

a

Cultelor

nu au incetat. Dim-

potriv[.'Intre

Duma de Stat,

Parlamentul rus

gi

Administralia

de Lege

conceput

de

Guvem. Aprobat

in

priml

lectur[,

proiec-

tul va fi retrimis de Preqedinte

parlamentarilor.

Urm[rirea

in

detaliu

a acestor mereu

reluate

demersuri

treze$te impresia

c[

',

cineva

trage de timp,

c[

voinla

legislatorului este

ferm[,

dar nu

,

gi

eficient[.

Motivele

se

pot

intrezdri

pe

de o

parte

in lobby-ul

,r

sectelor,

deloc

inactive

printre

oamenii influenli ai Rusiei,

iar

pe

de

alt[

parte

in

neputinla

g6sirii

unei

sinteze

juridice

cre':r,

prezidenliali

se

vor

schimba

permanent proiecte

gi

rlspunsuri

;

la acestea- In

noiembrie

1994

vafi

prezentat

Dumei un

proiect

,,;,.,i

dibile

intre

Iibdr

,",

r

",e

;;

; If

X[',BS:

iliX

ll,i,.#:gl,

t

si

neprec

i

s

ror_

;li:Xi:fi:,,fi;:111l*"1iifi

I;:ffi

H,HifH',?::yi:'

prin

r

egi

.;;.il

#ui:f:

ru*l#:ltl:n::,,=l

l"

l3i

#

tlit?lii;i:,tu:i::{,n#;#fliJf;{i,,

cea^a

corupliejroe.

rn

tot

acest

d

:1E:

;il

ffi

#frfl1]:#ilffiffi-,J.',"^

l,o,

voci

re

prores-

l,lilH.i;r?#--il:;iij;h"-$Htti#i"I:i,,i",^,,

:#;

nui

sisrem

discriJ

, ;ffi

xfl:,llilt";,:i*:il::{;,i,i::ulH$*,,,x,i

v.or

pune

.,JpJ'##'J

fii:'jr'"T.X9

invaziei'""*i'ri"

.i

111,1..,

proteclionisilir;;ilil:l'#i?*:"

m,io.itu,"

o[ii]

ff;1li',11i,*,S

:

1::

I.

#*

il;

,iili

I

?r

citi

in

""",

i

n","u?"

,irlrl,{***tt***rllf

}Hf#fffi

unei

tdri

,ra",

j#,

'

DUTUIII

echilibrate

?"

esre

in

conrinuare

"":1:

;

"-l';;;;;,m

'sttuatia

dramadcd

a

r:im"#i;m'n:?:i"fi"Jffi

:t{:l ' ',tr xfi

j

econ

o

mr

i

d

eo.

ro;;,-""iff;j

.;

;;;;iffi

ll

Hil:

;'fi:;

;fi

ffi

H[:,xt#m=iffi

,1,:l:il]',*:::i,r,rFMi.;i;;:

iit)[iT[l;#,r#:.{,i,:i:"iffi

L'i,:".*]i*h1r

;-a:qr*,:*:ff

ti;;il;;:1T:",[:::[H:f,iliit:li1;l

il i;;;; ;,

cors,,mo

,,,+,_-

,

-e'tlqtt'

vcste

caperele

:_,:,,

pu,r,;;n;;i:Jj:il1JJlTl,,"ij;,*

23

iunje

Duma

de

asupra

ri

bertdlii

de

cone

tiin

lr

rl

;;ili[

i::H:r:::ffi

#



avut

o

larg[ majoritate:

300

pentru

qi

numai 8 impotriv[

din-

tr-un total de

450

de

deputali. Protestul intern

gi

intemalional

va fi

qi

de data aceasta

uriag. lntr-o scrisoare

personal5

adresatd

Preqedintelui El1in,

Papa

Ioan Paul

II iqi exprima ingrijorarea

c[,

potrivit

noii Legi,

prezenla

catolicd in

Rusia va fi

expus[

gicanelor

administrative

si

iqi motiveaz[ aceastd ingrijorare

pe

faptul

cd Legea

nu men{ioneaz[ printre

Bisericile

qi

reli-

giile

tradifionale ale

Rusiei

qi

Catolicismul'r'

(era

menfionatl

doar Ortodoxia, urmatl

de Islam, Iudaism

qi

Budism).

Scrisori

de protest vor trimite

gi

Pregedintele Bill Clinton, un

grup

de

senatori

qi

deputali din

Congresul

Statelor Unite, responsabilii

Comunitilii

Europene,

precum

qi

organiza{ii

interna{ionale

occidentale de

ap[rare

a

drepturilor omului'r'.

Era

acuzatd cu

precddere

prevederea

noii Legi

potrivit clreia, in

comparafie

cu

permisivitatea

Legii

din

1990,

se

solicita

anunfarea

la

or-

ganele

de Stat

a tuturor

organiza{iilor

religioase. Mai

mult:

pentru

recunoa$terea statutului de

persoan[

juridici,

acestea

trebuiau si aibl o vechime

pe

teritoriul

rus

de cel

pu(in

15 ani.

Legea opera

cu distincfia

dintre

organizatii

religioase

(avdnd

personalitate

juridicd)

9i

grupe

religioase

(f[rI

personalitate

juridic[).

Acestea din

urml nu aveau dreptul

sI construiasci

sau sd

posede

locaquri

de

cult

Ei

nici si tiplreascd

sau sE

r[sp0ndeascd

literaturd religioasd de

propagandd.

Grupele re-

ligioase nu aveau dreptul

sd

invite

predicatori

din

strlinltate

gi

nici nu

se

bucurau de facilitdli fiscale.

Tot in comparafie

cu

Legea din 1990,

cea

din 7997

prevedea

pentru

recunoa$terea

ca organizafie

religioas[

nu

numai cererea

de

rigoare

gi

statu-

tul de organizare, ci solicita in

plus

actele

reuniunii

fonda-

toare,

lista fondatorilor

(care

trebuiau

sd

fie

de na{ionalitate

rus[), mlrturisirea

de

credinfd,

expunerea

practicilor

cultuale

qi

istoricul organiza(iei in cauz5.

Pe scurt: noua Lege

incerca

sd

limiteze

prin precizdri

concrete

permisivitatea

de

principiu

a

Legii din

1990.

La

presiunea

cercurilor

internalionale,

Pregedintele

Elfin

va

opune,

la22iulie, dreptul

sf,u

de veto

qi

va retrimite

Legea la Parlament

pentru

revizuiri, motiv6nd re-

88

f,:*

ru:ii:x'.T,?

T

buni

parte

obiectivtr,

a

caracterurui

p"ridl

sirl.i.i"Iut"

al

formuldrilor-

;:Hix'ri

HJi:,1:::,iryi" i"[ilTi,,:H#*:

\,:."

i,;;;,,;,

ril

iTi:::d

cu

arri

4e

de

ierarhi,iBi';;;i;

siriesemnatil;;;;il$1",*l;ll,Tl*::Jf#,l",Xlr:i_,:

1gfH[, F],;,"#**j:t_idH.;x]#;l:i:H:*r

strtrrui,

i".u;#

il"""rf,"fun{e

pentru

un

control

abuziv

al

lji,':.:lGii';;':""#J:Til;"TJ,,iip#::"*:ff

:l,l;il,#i

i

l&iti *i,#::#f;**:L:1,H"','fl:1;:f,:i

iar

iiror

rer

isioase

in

fr";i;;

j]

#;,i;,

l*,

d

j

rerenriere

a

aso_

.

de

membri

ii

a

rrsp6ndili';;;'ir:I,liii

lor,

a

nurndrurui

in

legislatia

multoi

fili#ilrr"llJItt:

prezent

inclusiv

vesr-europene

exisr6n<l

"hi,.

_;

.i;Jr",,L.,rl:

in

anumite

ldri

B

j

sericiloi

.r

rn

rn",rl;;

:i,

^:'II'.

:lrtu

r jundic

aparre

rezervar

*llT;'##i|:fff

:1;;'l;'ffi

1,'",,0'",r

jar'siin-oJ'"""

doxia,

,*utia"

hr;,1;;;l;

ffi:,l:::re

nominar

oio_

t,

prezente

in

mod

,*a;ir.l-L"ll,r

;r

sudlsm

pi

de

alte

relisii

,

i:"*i

;;iiilHl,'*llllljl,tli;;;-,,."

1"ne

;,J,il"a*rli

i$i

exprima

uim.",

"-;;,

,::l::11"

qo,ar

orealitate.

Patriarhul

a,tea;;;;ffiT

j:1ft

,,,"I.ff

[.J]._crtici,ain-sffi#[]

'

mult-mai

restrictive

dec6t

Lefe-i;;'r**

cu

legiin

domeniu

concruzia

cr

murre

airtr"

.riij,;:;T:,

parriarhur

trdgea

arrce

va

dec6t

d

ubr

a

morarr

;

;;i;

;;

ffi,;X,

#"*on,

tr

eizd

'

o"#;',f,,X"'t:1f:*r;t

6;;i;

n.tee3,sicer

din

reeT

i,i1o"1"i;zili"illliill?i,*:Ei#,:t:**:f

"ftliti

fiJlf

,{;"ffflj'1

ree7,

d;;;;;^i."Iou,.

ordine,

de

a

in_

regi

tima

a ffi;''f

;XL.,][I

;ll,l

r

ti

l,:r,"r

i

s

i

;;;

;

;;;

89

-n

-.

In--i.

*T;T;\r.r,

Tfiixx,i



secintA,

qi

in cadrul legislativ,

tot astfel

se

int6mpl6

(sau

ar

trebui

s5 se intdmple)

9i

in

Rusia.

Pecetea

spiritualI

a

unui

popor nu

poate

fi

ignoratl

in numele

unei

egalitdli nivelatoare.

Diferenlierea

nu

este

prin

sine

discriminatorie,

atdta

vreme

cAt

toate

cultele

gi

asociafiile/grupurile

religioase

sunt egale

in

fafa

legii,

chiar

dac6

perspectiva

diferenfiat6

pare

unora

ca

fiind

in

contradicfie cu

aceast[ egalitate de

principiu'

Cdt

priveqte limita de

15 ani,

protestele

venite

mai

cu

seam[

din

partea organizafiilor

cu

pronunlat caracter

misionar, dar

9i

din

partea

Bisericii Catolice

sebazeazdmai

cur0nd

pe

un

propriu

scenariu

apocaliptic,

decAt

pe realitatea

legislativd.

In 1982,

aqadar

cu 15 ani in

urml

(la

data votlrii

Legii de citre

Duma

de

Stat),

erau recunoscute

aproape

toate

denominafiunile

pre-

zente

in

16rile

occidentale:

1"

Biserica

Ortodoxl

Rus6,

2'Bi-

serica

Ortodox[

a Georgiei,

3"

Biserica

Armean6 Apostolicd,

4"

Vechii-creqtini

fideli

preofilor, 5"

Vechii-creqtini

firi

preofi,

6'molocanii

(sect[

rusd din

secolul

XVU),

7" Islamul, 8"

Bu-

dismul,

9' Iudaismul,

10'

Biserica

Romano-Catolic[,

11"

Bi-

serica

Evanghelic[

Luteran[,

12'

Biserica

EvanghelicS

Re-

format[,

13'Metodiptii, 14'Baptiqtii,

15"

Menonilii,

16"

Ad-

venti$tii,

17' Penticostalii,

18'Martorii

lui

Jehova116.

Cine

poate

susfine,.cu argumente

solide,

c6

refuzul legislatorului

rus

de

a acorda automat

statutul

de

cult

unor

secte

precum

AUM,

Moon

sau Scientology

Church

ar fi un semn

de dis-

criminare,

at0ta

vreme

cdt

in

tr5rile

Europei

de Vest acestea

au

un

statut

mai mult

decit

discutabil?

Durata

minim[in

timp

qi

consistenfa

numeric6

sunt,

cum

precizam

intr-un capitol

ante-

rior,

criterii c[rora

se

supune,

de

pild[,

9i

Mitropolia

noastr5

din

Germania,

fird ca

acgst

lucru

s[

fie

acuzat drept

discri-

minatoriu.

Ceea

ce

poate fi repro$at

pe

drept

cuvAnt Legii

din

1997

este

p[rdsirea minimei

neutralitSli

a Statului

in

favoarea

ro-

lului

de

gardian.

in

loc s[

incurajeze constituirea unor organ-

isme

interconfesionale

gi

interreligioase

de

supraveghere

a

vielii

religioase,

agadar

a

unor

organisme

unde

9i

cultele

s[

90

3bA

un

cuvdnt.de

spus,

iar

nu

doar

Statul,

Legea

lasi

impre-

sra

unei

strategii

paugale

de

eliminare

,iu,u.o.

organizafiilor

religioase

venite

in

Rusia

Orpe

fq90,

;;;."

provoacd

gi

ali_

menteazd

valul

de Droteste

din

strdinltat..

ControtulilJ;;;;

evidenr

de

sus

in

ios,

in

.pirituiLJiJri."..r

.ui

ctasic,

flrl

a

i

inrrebate

giseiiciie

$i

i";;ri;;;rr,"

0".t,

recunoscute.

Construclia

juridicd

pe care se bazeazdcontrorul

statului,

in

sen[E justificat[,

nu

preaci

de

ra

o

.Juii"

subsidiard

dintre

puterea

profanl

9i

zona

spirituall,

ci

apar"

ar"pt

i" ".in1ilrl

tr-o

zond

unde

maqinrria-staturui'nu;;;*

sr

nu

faci

zgo_

mot

sau

si

nu

lezeze

libertdtrile

p"r*orut"

qi

colective.

p;;

colul

abuzurui

gi

chiar

ar

interpre[[riiiii"."i

de

lege

impotriva

confesiunilor

deja

re_cunoscute

nu

este

de

neglijat.

Tocmai

pentru

cI

avem,

datl

fiind

situafia

ou.""urn

,i*lura

d;h;;;

nlelegere

fafd

de

eforturile

pil;;;;b

bisericii

Ortodoxe

Ruse

gi

ale

altor

Biserici

pri,r"ri"

o"lJ.ot"

in

Rusia,

con_

fruntate

in

ultimii

ani

cu

"t"r;i;;-d;u"riparu."

a

sufletelor

de

cdtre

secte

gi

organizaJii

m.e,"*prf"lr,i

pur".

decdt

sd

ne

dorim

o

forml

cu

adevlrat

"fi.i;;it;;

i"gi,i_a

de

control,

concretizat[

intr_un text

legislati"

irt"fi "ri

echilibrat. Fdrd,

a

a$tepta

excese

de

zel

din.

pirt",

Stututull

rn

pu*"n",

ce poate

deveni

din

entuziast.inoirerent

s;;;ilil;rrm5nos,

cuttele

deja

recunoscute

au

areptut

Ae

a,*f"rnlpr"tec1ia

Legii

im_

potriva

celor

care

o ignord

sistemadc,

astfel

inc6t

reacfia

Sta_

tului

sd

decurgi

natuial

di,

"";;i;;;;;ui".,o,

nereguli.

in-

rebareadeja

pus6

cu

ani

in

urmr

-

"rr"

." p"*

e

realizasinteza

d_intre

libertate

ei

ordine?

_

prirr;;;;i;s""

din

1997

un

ldspuns

.uni

lateral,

numai

dii

p"*p"J,iuu

f.."n,rutd

a

Statu_

l*:i

_p,"1

u"."3t1

pa4iat

rr,i.fi

.ai[r,

i"pi

;;

nu

diminueazd

lmportanla

gi

legitimitatea

unor

,.t

"ot"

Uin"

formulate.

^-

Dupd

revizuiri

ti

dezbllSijl-;ililL"r"u,

prevdzuti

acum

cu

o

parte

dintre

modificirile

solicituL

O"

fr"g"aintefe

El1in,

va

fi

repusr

in

ptenut

p;il;;ffi

la

19 septembrie

1997

qi

va

fi

vorard

in

aceeagi

zi.taZqie4embrie

Legea

era

aprobatd

qi

in

Consiriul

Fedeiar,

c;;;""rrGrioari.

Doui

z,e

91



mai

terziu,

la 26 septembrie, Pregedintele

Ellin semna noua

Lege

gi

o abroga astfel pe

cea din 1990.

Reacliile vor

fi in linii

mari

aceleagi,

criticii

suslindnd c[

intre forma

ultim[

a

Legii

qi

cea

anterioari

sunt

prezente

doar

modificlri

neinsemnaterr'.

Fdr[

a

ne

opri

asupra unei

lecturi

paralele,

trecem in revistl

continutul

noii Legi

a Cultelor din 19

septembrie 1999"8.

Vom

sublinia

acele pasaje

refdcute

sau adf,ugate

in

varianta

final[,

dup[ refuzul

din iulie 1999.

Textul

introducerii a suferit

repetate

modificlri

pentru

a

ajunge

in forma

finald s[ sune astfel:

Adunarea

federald

a Federapiei

Rusiei, afirmdnd

dreptul

tlttltror

la libertatea de constiintd

;i

de

practicd

religioasd,

ca

Ei

la

egalitateain

fala

legii

independent

de comportamen-

tul vis-d-vis

de religie

;i

de

convingeri;

baxdndu-se

pe

faptul

cd Federasia Rusiei este un

Stat laic;

recunoscdnd

rolul

spe-

cial al

ortodoxiei in istoria Rusiei,

tn evolulia

Si

dezvoltarea

spiritualitd;ii

Si

culturii

acesteia; respectdnd

cre;tinismul,

islamul,

budisnrul, iudaismul

;i

alte religii care

constituie

o

parte

integrantd. a

patrimoniului

istoric al

popoarelor

Rusiei;

judecdnd

cd

este

important

raportul

de

colaborare

pentru

a

ajunge

la

inlelegere,

toleranld

Si

respect

reciproc tn

ches-

tiuni

de libertate a conStiin{ei

;i

a

practicii

religioase;

adop-

td

prezenta

lege

federald.

In

versiunea

din 22

iunie,

pasajul

referitor la

Ortodoxie

suna

altminteri:

considerind cd ortodoxia

este

parte inte-

grantd

a mo;tenirii istorice tn Federayia

Rusiei...

Introducerea nominalb

a

termenului

de

,,cres,tinism",

cu

toati

ambiguitatea,

gi

inducerea

unei distinclii

funciare intre

Ortodoxie

gi

restul

lumii

cregtine,

a

fost

operat[

pentru

a nu re-

duce prezenfa

creqtini

in Rusia

la Biserica

Ortodox[,

lucru

just

daci ne

gdndim

la confesiunile minoritare

prezente

aici

de

secole. Accentuarea

caracterului

laic

al Statului

rus este

fo4ati,

atdta vreme

cAt separarea

dintre

Stat

qi

Biseric[

qi ega-

litatea

in

fa{a

legii a tuturor confesiunilor

qi

religiilor, in ciu-

da

diferenliatei lor

pozilii

juridice,

elimini din

capul locului

92

posibilitatea

unei

reJigii

de

Stat.

Afir

l

T]:,

esre

reruata.rn

arricotut

4,

o*I:::u,1yqra

raicitdtii

rn

contextul

sena

-

Acera;i

"*d"l'1'li

d"

p'in.iiir'$;

"t#lJ,l"rl

f

iffi:'

in

rermeni

i

u.,,

xitlilrs

r

af

ut

4.,

defi

nep

te

*o.i,

iiu

.,luiil_ilu

,,,,

f,'

{f,ff"::':;

p y

I

i

c

o

ns

r

i

r

u

7

i

o

n a

t

c{

e

s

e

p

a

r

a

r

e

q

q

s

o

c

i

a

-

-

este

fonda,u""l:::'

o

aso.cialie

religioasd;

"

t

"

i

"

rr

in"i

i'

;;"i,:

:

'

1'

e

11

i

fi

ac t

i

v

i ta

tocuinttperso,;ri;f

':: .ti"",i;;;;;;;,'::;"W';X;i;fi::;;:

_nyt,d"p;i;;-;;;fr

;:ti:;,i,7i;i,::u:,,t,di;;;;;;;;

organisme

publice

n

i

s

t

r

a

y

i

e

i

t

i

c

a

t

e,;, ,:

::',,

;

;;

;

?#

i

,

,i,',i'i

,'

,1:

:

,,,,,

;"i#;i

#

I

,,

:

t,;::::

?,m

e t

e

ofi

c

i

a

t

e

;

i

i

n

s

e

r

_

,. ._

nu

parilcipd

la

activita,;;-;;.;;;;i*

uttce

$i

nici

nu

acorcld.

,")')i- 1','ruetor

squ

a

mifcdrilor

no-

,,",r;::r'x:irii;:i i:r,ry,{xz{::* :;;;;;;,';:;

sociare

ei

poritice

.j':i'ril:l

il;;;Hleze

cd'

in

nume

in-

'

Paragrafut

2'

6 nt

Ilii

tt

ir'rtl

tt?ei*i

au

ace

leasi

drepturi

-,^1ii,,"i,iit,;";;:;#:;:;,:l?:,:f

:oareaprecizare:toase

.Si

a

organizasiitoi

,"tigtioir;:u

rut

nm

grupurilor

reIi-

."rif,l:or'l

7'parasrar

i;;;:";;::;;dce

se

inrerege

prin

grup

-.1:,l.r"r"nta

legefederald,

este

numitd p

:::;;:i:,r,,::#ff

,::_:,;;;:;;';:;;;i:;i,'f

,";;:;li ;;i,

,:,

o

iti

ri,

i"o:

;;

;

d'

::

e

x

e r,c

i t

d

erc

iv

i

t

a

t

e

a_

s

a

fd

rd

i

n

re

R

i

s

-

fe

1

t

ari

p

i

b ui

L;,

;;

;i

1

:"

o

"'

a t

e

i

u

r

ct

c

d.

s

p,

it

i"A'

;

:

";

i:*#rirtxrff:W#r,*W

;:;ilt#;:mn*,i:.#:;i*rlli{d{ii Trix

lsltatea

anunl6rii

93



autoritAtilor locale in vederea

transformdrii din

grup

in or-

ganizafie

religioasE.

Remarcdm

introducerea acestei

clauze

in

textul final, dup[ ce in varianta

anterioar[ orice

grup

era

obli-

gat

sd se anunte ca

atare.

Grupul

religios

care

nu

aspir[

la sta-

tutul de organizalie, poate

deci

funcfiona

fhrd

ingtiinlarea

or-

ganelor

administrative

ale Statului.

Aqadar, fa15 de

legea

din

1990,

nici

o

modificare substanfiali, cu

atdt

mai

pulin

una de

natur[ restrictivd.

Ultimul

paragraf

prevede

dreptul

grupului

de

a

preda

religia

gi

de

a

asigura educafie religioasd

membrilor

lui.

$i

aceasta este

o adf,ugire

petrecutd

intre

prima

qi

ultima

redactare

a

textului.

Articolul 8,

paragraful

7'

precizeazi ce

se

infelege

prin

or-

ganiza{ie

religioas5:

Este

recunoscutd

drept organirysie

religioasd

liberq

aso-

ciere

a cetdyenilor

Federaliei

Rusiei, a altor

persoane

trdind

legal

;i

permanent

pe

teritoriul

Federaliei Ruse,

formatd

in

vederea

profesdrii

Si

propagdrii

credinsei tn comun,

Si

tnre-

gistratd

tn calitate

de

persoand

juridicd

dupd

procedura

fi-

xatd

de lege.

Urmdtoarele paragrafe

aduc

preciziri

suplimentare:

2"

In

funcSie

de sfera teritoriald a activitdlii lor,

organi-

zaliile

religioase

se impart in locale

Si

centralizate.

Organi-

zaliile

religioase

centralizate se subdividtn

regionale

qi

pen-

tru

tntreaga

Rusie.

j"

O organizalie religioasd locald este o organizayie

reli-

gioasd

compusd din

cel

pulin

zece

membri avhnd

tmplinitd

vdrsta de

lB

ani

Si

avdnd

un domiciliufixtntr-o

localitate

sau

o

aglomerayie urband

sau

rurald

pe

teritoriul unei regiuni

din

Federa;ia Rusiei.

4'

O

organizalie religioasd centralizatd este

o organiza-

pie

religioasd

compusd,

conform

statutului

propriu,

din

cel

putin trei

organizalii religioase locale.

5" O organizasie

religioasd

centralizatd ale cdrei

strttc-,

turi au

exersat,

pe

baze legale, activitatea

lor

pe

teritoriul

Federafiei

Rusiei

cel

pu;in

cincizeci de

ani din

momentultn

l

94

care

au

adresat,

::X::{ii:;ffJ;,"_";tr #;ff

#f

*r;r:;:'#y,

r::;,?"i;r;;7 it:-'"-'w'oasdcenrrabzatdbebuiesdin-

,o"ti"iiolr;;;;;:,'r;r;;Wtr,

crul

central

al

ot

{rdw. ##tr#ffi

;

:

:

:

#:

:,:,,,

;iii?

y

::"

",

#

r:T:ri:

;:

;n

'"'

?^::

,:' :I', rs

a

n

qa

{i

e

i

r

e ti

g

i

o

as

e.'

o'

"

c

u

n

o

a

;"t

"

i

ni:

-

ffi".11ffJillTlT3;F:lJH:3i; .1f

ulti*urmomentpi

con

nn

utur

*d;:i111'

j;ffi#ilf

;';i,""?LT; ::f

ii

fl,':,ffi

i;,,

ii it,

3'",

#tr

Tj',:iiT

:1";

.;:ff

ffiti

Tj[tf:l'#:s

r, xm:'dffi

,"trti]]:i

::ii:T

crarar

nici

micar

,,

I

j.11luii"

n"

"i"

,r'ie

tncredere

al

Sta-

oe

.conrror

pr"u.rti

uo..lunoaqte'

o;,

;;;8tup

rel

igios

nede-

uvrtrfi

dubioase.

tocmai;t'p;;.ffi

se

doregte

o

formd

Articorul

9,

parasrar,,,

,"

_"^:."'":"t

grupuri

avdnd

ac-

poare

fonda

"

". *i;::l'I

I"

precizeaza

condifiite

in

care

se

;r,rru'.x;:ffiffi

Iirlilf:i*Hx,,trH

Wf,r'rrf*:rrf{{*:*M

95



sau atestarea cd acesta

face

parte

d,in structura

unei

orga-

nizalii religioas

e

c

entralizate,

de aceeaEi confesiune,

atestare

datd de

cdtre

pomenita

organizafie.

Pentru

prima

dat[ apare in text de

o

manier[

foarte

clar[

limita

pe

scara timpului, o

limitI

care,

precum

am

vdzut, nu

atinge

confesiunile

deja

prezente in mod

permanent pe

terito-

riul

rus.

Articolul

10 detaliazi

ce trebuie

s[

cuprindS,

din

punctul

de

vedere

al

Statului,

statutul

unei

organiza{ii religioase.

Remar-

cdm obligativitatea organizafiei

religioase de a

preciza

sursele

de finanfare,

prevedere

cat se

poate de utili in vederea elimi-

nlrii suspiciunilor

Ei

a

afacerilor

necurate. ln situalia in care

se

inmullesc

informaliile

privitoare

la

implicarea sectelor in eco-

nomie

gi

folosirea

avantajului suportului

financiar

extern

pen-

tru

a face

noi

prozelili,

indicarea

transparentl

a surselor

fi-

nanciare este o obligalie corespunzdnd

drepturilor

pe

mdsur6.

Prevederile articolului

i 1

privitoare

la condiliile

de

inre-

gistrare

a

unei organizalii

religioase sunt comparabile cu

cele

ale articoluluiZ3 din

proiectul legislativ

romAnesc.

Consecvent

distinc{iei intre organizafii religioase

locale

Ei

organizalii

re-

ligioase centralizate,

legislatorul

rus

prescrie

condilii

similare

celor

dou[ forme

de

organizare

gi,

lucru simptomatic

pentru

caracterul de

compromis al Legii

in variantd

fina16,

nu mai

soliciti

istoricul

organizaliei

ce

doregte s5

se inregistreze

gi

nici dovada acceptfii de citre

una dintre republicile autonome

din

Federalie.

Articolul i3

privitor

la reprezentantii

organizafiilor reli-

gioase

striine este

limpede marcat

de dorin{a unui echlibru

intre

libertdfile

permisive

qi

obligafiile restrictive. Astfel,

potrivit paragrafului

2, modificat

aproape

in intregime

in

va-

rianta ultim6, o organizafie

religioasb strlin[

are

dreptul s[-;i

deschidl o reprezentantd

pe

teritoriul

Federafiei,

dar nu are

voie

sI

se

manifeste

religios, cultural

sau

in

alt[

formd,

pre-

vederile referitoare la statutul

organizafiilor

religioase

nepri-

vind statutul acestor

reprezentanfe

ale organizafiilor

religioase

96

iffi

il:f

:J;j:?f,:..",H,;,

j#,ff

:

j.1?T::.j:.,ffi

::

itE

,,implementare_.a

celor

mai

felurite

${.'*i""".,ff

;:::;*i*;"":ii##1ffi

d[r#l

pe

l6ngd

ineficienfa

practice,

,;;;"

dec6t

sd

trezeascl

::Tt"

principiate

Oe

intreUare;;

il;i;

e

circulafie

li

d"

"*pr".i",

p"'a-."ri[;:ffi::X;#",ffi,i;

rnvaziei

sectare.

O

solulie

p"rr*

[f

rf

ll

ensiuni,

libertatea.

si

"urigltiii"

-.#;:

care

aceste

doul

di-

$:,,+?i:.i:;,ttf

x

jT*H:il'::T:[ai;ffi

;lf#

telor

mareriei

jurid]1e,

"a,.6J]ilf

i

";.#

j,

uttimii

ani

dintre

:ffiilfl:#[?t;."""^ll"la

di"

6;i'

6iu,u

","u,"

rapte,

odatd

o.i.;"

i;;;;";'

ij?l"1ii

reri

g

ioase

stra

creditur

oferit

odat,

_fipru

uroiooi"".ij#1.,

este

greu

pentru

tivele

de

acest

fet

,::"gi:i"*""

Ii;;;;lllll?ii;ilTffi::

prerate

astfel,

ca

663T1ln*.rpretate,

9i

in

fapiau

f*,

t;il-

;,.*r"ri#i,.i?i#fr.lljl,,ii$l,ff

Tl[T*"?,.:::;';i_

statul

aiutd

si";1gff

-

3'-

din

articolul

18:

;i-j:;"i';i{iini:ii

j ::*:;';;;{:::;:;;'r:;

.

,*d;;

;:'ri::

:Yortantu

Pentru

societate.

,,d*ffm[I-}r*$1

a"

uri*t"n1u"iin"u""i

llu"l

i""9i:' I

u

nu

mai

"u.

ti

tr

u

J"

rffi;;,

ouf".

Un

*i.oiffi;

qr

togistici

a

auroritltilor

locale

gi

cen_

(aft.76).

r

este

qi

inproiectul

l.girlrri;;;;;;;;

Ultimul

capitol

din

Lege

prive$te

supravegherea

pi

con_

rotut'

ardturarl

oe

termenrre'in;iilJ#1r'rL"a

rristd

a

dece-

97

'iil.

.i.,r,{: tr1:{riii- ri.itri+siL}+ifirg.}}T$.1;,SRtrri$rl&s},rtg1wdi$Atrlil&



niilor

trecute. in

articolul 25 este vorba in fapt de

suprave-

gherea, prin

intermediul

organismelor

Parchetului Federafiei

ruse, a

punerii in aplicare

a

Legii

gi

de

controlul

aplicat orga-

nizafiilor

religioase,

dacd respecte statutul

lor in ceea

ce

pri-

ve$te

scopurile

gi

prevederile activit[1ii depuse.

Articolul

26,

r[mdndnd in

spiritul

Legii

din

1990,

prevede

pedepsirea

vio-

ldrii.legisla{iei

federale in materie religioasd

flr6 a

mai

pre-

ciza ins[, cum

era in

actul legislativ anterior,

cd

interdicfla de

a

leza legislafia

in

vigoare

privegte

9i

administrafia

local[ sau

centrald.

Complet6rile

qi

adlugirile

din

paragraful

3 al

articolului

27, ultimul

din Lege,

au

starnit

in

epoci cele

mai energice

proteste

gi

au fost

interpretate

ca fiind indreptate

impotriva

tu-

turor organizaliilor

religioase

de

dat[

recent6:

(...)

Organizasiile

religioase care

nu

posedd

documentul

de

atestare a

prezen{ei

lor

pe

teritoriul corespunzdtor

timp de

cel

pu\in

75

ani, au

personalilate

juridicd

numai cu

conililia

de

a se reinregistra

in

ftecare

an

pdnd

latmplinired

terme'

nului ittdicat

de 15

ani,

Cu

textul in

faj[, suntem

de

plrere c[

prevederea nu este

at0t

de restrictiv[,

cu atAt

mai

pu{in o

form[ indirectl

de

in-

terdicfie,

cdt

mai cu

seam[

preventivfl.

Legislatorul

rus

nu

este

aici singur,

majoritatea

legilor de acest

fel din Europa

de Vest

avdnd

pentru

noile

organizalii

religioase

un foarte

clar criteriu

de

stabilitate

in timp.

Paragraful urmdtor

prevede

reinregis-

l

trarea

p6ni la

31 decembie

7999 a asociatriilor

religioase

fon:, lr

date inainte

de intrarea

in

vigoare

a

prezentei

Legi.

Asocialiile

'i

religioase

neinregistrate

pAnI la

data

aceasta,

vor

fi

lichidate

pe

',1

calJa

justiliei.

M[sura

poate

s[

par6

dur[,

dar,

pdstrind

pro.

i,]

po(iile,

este

de inleles

in

peisajul religios

pestrif

al

ultimuluiir

deceniu.

Legislatorul

rus doreEte

in

cele din

urmi

un nou

in-

ii

ceput, congtient

asumat

nu numai de

citre Stat,

dar

gi

de

cltre;r

partenerii religioqi

de

dialog social.

I

i.,r,i

Cu

puncte foarte

bine formulate

qi

cu altele

mai

putin.:

reuqite, realizAnd

un echilibru

nu mereu

convingltor

intre

i

liil

autoritatea

Statul

I997

este'

vdzutdl

i'-'*ltllitatea

Sta

brare,

dupd

,rrou,ll

ansamblu'

"-;;#tY"i'

Legea

rusr

din

Jaroare,

a

libertdri']

^"

at""rir-i5.'i[

to"'tti

de

reechi]i-

pn

nc

ipi

u

"

u

r..,ri

l,

1.1.'"

tp;;;#;'1i"1"""n

"

del

oc

in

cu

ra-

I',#hftt':l*r:*:lm;1tx'n#i"::Ei*:

terne

$i

til;;ilr;:ll"':lX?'"lut,

se

vede

ai,

..r.ti1J'tl]

.1t*1teri.

Iatd

de

"",

fe.e.ffi;::fli"1te

nefiresc

sd

fie

art-

veni

acesrea,

utile

uneJ;.;;::_T-::rrcrrq

.din

orice

parre

ar

;:tlll{:lfli[T*il}::'jt]:"Tl:t'."iil"r,fi

trr#Tt

rrre

..p."rin;:;'-'..t

"?'secin[e.

Frrr

sd

I

Est,

o

Iecrie

o,,

r""iljlhruro

rcgiffi;:".H

V:$"j;;"m

,u

prn.t"'["il;:'"Tsd

consistd

aici

in

urmrroarete

c6re-

i.

r."""."i'il

,r":

a

rr

toate):

poate

sE

se

fac5

6or.'l^tltl"m

totalitar

la

unul

democratic

nu

n:

j:iim

**fl#:lii,

i#

:*Hffii1

8,,;

;;;

i

r:;

ponar,.,

dorintd

a.

inrl

otzirrriilor-JJ,imr'

oonnla

de

innoire

p.n

n

kecerea

an

ir

or

r,'

::f

"*.

i'

;;;il'#,J;""iiil;

**l

;

.:tjfr

ll[::i;ffi

;:

:H

i

ui?:i"'::Hfj[?1

*]

ffiii

]

;r

lil"".,

",

u,

r.,

"*

ffi

",ffiil";rf

Ij

[T::

::*F

;

1ffi

;l

::

;t:#:il:fl";:l

":,,

r,

",;;

;:

;"#:

"

r'

i'

prt''

u

.

"

-E

nt

u

z

i

as

m,

r p..*f

ii

s

i

s

u

ran

[a

il

#;

;"u:fi?

[.oJ:[

:',::

rn

lapt,

permisivitatji"-I

I-"*".din

1990

:f i,i

;;

;

;;;;

J

3,rru

*

lty:

#**

;t{li::,_:*:;

SrHf,*i:l;|Hlx*,a'.iuaf,

inil.,,i'i;:Tii:Xi,il:J:;

,*,j#.JS

j:I:i:;i:i,:f

,n:*,""';':J:':ltil"pill,ii

prcruni.

"ru'e

o"

u.Jrt;;ffi';r::

fJ:ffiil^",?::

98

99



2.

Libertatea

este

o

proYocare

cotidian[,

at6t

pentru

cel

care

iqi

d"i"$t".enfinut

,itr,,

quo'ul,cdt.;i

pentru

cel

care

aspirf,

la

un

statut

nou,

supenor.

Pentru

Biserici

9i

credinle

religioase'

iib;;;

,,

poate

ti

ins[

confundat[

cu

"concurenfa'

dintre

detin[torii

de

monopol

qi

tinerii

investitori

priva]i'.o

con-

;;A[

;;*ati

de

lipsa

unui

echilibru

eficient

intre

libertate

;iiili;"il;"ri"lu,

dintre

drepturi

ei

obligaiii'

dintre

dreptul

;.w;il

i;

"

^i

tr"nia

qi

respeciarea

e

xistenfei-

:*ll'i: ]l^

iuain"u

agresiv[

a

sectelor,

felul

lor

de

activitate

mlsronara

ce

;i;;;;,

de

existenla

Bisericilor

9i

confesiuniP:*j::::

tradilie

pe

teritoriul

$rii

respective,

urmdrirea

nu numat

a

unor

*"fi;6rase,

infiltrareain

cercurile

economice

qi

in

clasa

politicfl,

finanlarea

acestor

activitAli

propagandistice

din

surse

din

strlindtate

-

toate

acestea

la

un

ioc

perpetueazd

imaginea

"o*pro*ita

a

libeftAtii

de care

nu

to[i

pot

face

acelaqi

uz'

"";:

P;;;;liut*.r

acuzat

pe

bund

dreptate

de

cdtre

Biseri-

cife

qi

confesiunile

tradilionale

nu

p:1t:

fi

pprit

doar

prin

ur"fuf

fu

puterea

profan[.

Nici

nu

arfi

bine

ca

Statul

sh

pri-

Jil;;ilrnuit"

put"ri

delegate

de

c[tre

parrenerii

religiogi

i" ii^f"'g-t""i"f

-

pe

ae

alt[

parte

ins['

pro.zelitismul

9i

efectele

;;";;i;-;"g"tive

ale

acestufo,

de

ia

situagiile

conflictuale

intre

".""-ii

si"traumatismele

persoanelor

afectate

de

terorismul

:_i,il:;;;;

n

l.*ua*,rdoar

de c[tre

Biserici

ei

confesiuni.

i;;6

;;;:

-ui

*utt

ca

oricind

ei

oriunde'

legisla{ia

il

:1;

tanfilor

Patriarhiei

de

Moscova

a dus

Ia

nagterea

unui

anti_

lericalism,

fenomen

srrEin

in

oil;;#.trnu

este

de

cau_

:lllrrnrjputin

qi

in

modul

"onqti"riO.iormat

de

transmitere

pnn

canalele

de

comunic.are

din

Rusia

s.iain,oaira,ate

a

aces-

tor pozilii

ortodoxe,

oficiale

,uu

Oo*

.u-

iii,

,.i"ra.

pe

de

alt,

arte

insd,

Biserica

orrodox,

r,;

r,,ir,

J;;iirtungere

vizibil

afd

de

discursul

anumitor

p;lt;.t";;;r"."tori

ai

,,bolge_

ismului

clerical.., adicd

a

acelui

discui,

in

"r"rf

necregtin

pentru

care

argumentafia

cregtina

"rt"

inrt

u*entalizatd

pen_

fr

fl13:,"."

interese

nalionaie

.;r;;";,"d;ie

partia

vag

for_

5.

Atitudinea

Vestului,

mai

mult

a

celui

american

;i

mai

u(in

a

celui

european,

in

anii

u"*uiiin"il

proces

de

clarifi_

care,

de punere

de.acord

u

p.ir"ipliior

cu

realitatea,

a

fost

de

egull

arogantr.

ei

lipsitd

dJ;l;il;;[i.t

o"

a

infelege,

ceea

e

nu

inseamnd

automat

a

justifica

si*u1iu

ir,o.i"d

gi

actuali

'. .

din

Rusia.

protesrele

."pdi;,;;.

ar",

in

anumite

puncte

vor

fi.

fost.in$repritite,

;,

;;

;"pe$itiiu.rur

unor

recirdri

de

oezii

patriotice

(de

data

aceastai,

.""iir",

,,capitalist..),

faot

.,

care

a

provocat

reciralul-raspuns

al

,,r",i*Uror.i".rii.

srrJl

, ficiaritatea

a

dominat

cele

doui

f;ffi

d";i;;il;;i

i;.il:.r;

ie

pusl

pozitiv

la

contribuii"

,"rrlun*

dintre

modelul

ame-

rican

$i

cel

european.

(multiplu),

;;;;;

scoate

de

aici

in

evi_

ff

::1""r',r,":*i:::.::q1,:y;,fi

*il;fi

irus..,ceeaceaprrut

;;;fE;t;fa

de

Est

are sarcina

de

a

gdsi

formula

de

sintezd

,',

"-f*i*,a

i""e

dreptul

O.

i't"*"'1ie

aistatului

llau,tonlf]

.il

i:,

in

cete

din

urm6,

i1r,j.r

rr*il"ffiffiil:,#i;?rn

:,ff;j

i,

vestici"

gi

,,pro-comunigti.,.

;;l,;il;:

uupa

a"""nii

de

politic[

intervenfioni:'1,ub"11111

..

Statului,

cererea

ca

acesta

sb

intervin[

are

nevole

o"

o::,uTl

]

i" *"i".tii.

Motiv

pentru

care

nu

putem

fi

de

acord^cu lii1

;-#;;#;i;i

z?-ain

r-"e"u

rusd'

DacE

in3:1*tdl

1??

li

"r*

,t"ir,i

e

9i

abuzurile

di"n

partea

autoritetilol

lg"uJ::3 :

funclionarilor,

iar

nu

a organelor

in

sine'

in

textul

din

1997

.

formularea

este

fdri

precizdri'

I

rr"

4.

in

tot

u""rt

d".enio

de

dezbateri

pe

marginea

libert[fii

'

ii

llli:l

I

i

:-X

*:,,f

;"

I

p,

i,r,i

1,i

^."*,

:#

H

i,li

Xlj

ili_

,"figio^"-io

nusia,

discursul

c0teodatd prea

dur al

reprezen-'

ri

,,

coperit

in

lunite

de

discutrii

t","*"is""1il"1,

dh:;:.fi;

6.

O

ultimi

concluzie

privegte

dificila

unitate

cre;tin5

si

nterretigioasd.

Dacd

t,

pi"i"niur"u'L"g,i;i,

1997

in

fata

umei

de

Star,

textul

era

rrr"iii-a"-""a"..i";il"

i;ir;;li;

cestuia

semnatl

de

c6tre."pr"r"riui1;-;;,

13

denomina_

liuni

religioase

oficial

prezentantriinis".icri'ffi

H:T.?,i:i[[,:IT:ffi

:1,11;,'i;

ll.*l:fr:=rtaliJor

-

ipr

vor

retrage

inainrea

votutui

final

ade-

100

101



i"'':llii: rli

:;.1,.i

;1,

ll'if:ii'

'r..t .l;

.lalr)r,l;,

r.; :ir

st

f

:i

.,,

{:.,

bri,i.f'

i'.i

;:/':i

lii i'lj: l

de aliniere

la

criticile

oricum nediferenliate

ale

asocialiilor

gi

organismelor interna[ionale

? Concret,

ceea ce

r[mane

este

imaginea

unei

lipse

grave

de

solidaritate intr-o chestiune de

care

depinde

nu numai

status

quo-ul

unei singure Biserici

sau

confesiuni, ci

pacea

religioas[

Ei

sociall in Rusia.

EXCURS:

Modele europene

de relafie

intre

Stat

gi

Biseric5l"

Dupf,

aproape un

deceniu,

in RomAnia lipseqte nu numai o

Lege

a Cultelor, dar

qi

o

linie clarl

gi

consecventd in atitudinea

factorilor

politici,

dincolo

de accentele

fiec[rui

Guvern

in

parte, fag[

de

Biserica

Ortodox6

Rom6ni

majoritari.

Starea

aceasta de lucruri

are

drept

motiv ultim lipsa unui model de

relafie dintre

Stat

gi

Biseric5

aplicabil la realitatea romd-

neasc6'23.

Cdnd

vorbim despre rela[ia

dintre

Stat

qi

Biseric[,

infelegem

prin

,,Biseric["

cultele

cre$tine

recunoscute

9i,

nu-

mai

in

funclie

de

trdrile

la carc ne

referim, infelegem concret

Biserica Romano-Catolici

sau Ortodox[ sau Protestantd

(lu-

teran[

qi

reformat6).

Lipsa

la

noi a unei

orient[ri de

principiu,

care

s5

depigeascl

improvizafia

cotidiand

a relaliei dintre Stat

gi

Bisericl,

este

oarecum

explicabil6

dupd

jumdtate

de secol de dominalie

atee

qi

de

exerciliu

al bunului-plac

in

chestiunile religioase.

Tradifia

nomocanonic[

ce

va fi

orientat

viala

public[

din

RomAnia

phn[

in

zorii epocii

modeme,

precum

gi

istoria

leg6turii

dintre

Altar

gi

Tron

pdni dupd

cel de-al

doilea

r[zboi

mondial

sunt insu-

ficient Cunoscute

sau deficient

interpretate. in clipa

de faf6,

unii dintre

politicieni

gi

o

parte

aintelighenliei

delanoi

preferl

s[ facl in schimb

trimiteri

insistente la ideologia

post-moder-

n[

a societ6lii

lipsite de

unitate spiritual[

gi

linut5

in struc-

turile

ei

doar de

minima

solidaritate

civilE. Insinu[rile

de acest

gen

-

sintetizatein

dorinfa de

a realiza

laicitatea absolut[

gi

de

102

eJim.inare

a

influentei

cre$tine

in

societe

rap

r

ur

c d,

ar6n

d

u

_

s

e

in

c

ili;;il;;

t

ftffi

;;il;

:1

T:

fft

:,;

,1tX'J.'.'.:r.',"frXlf'li':r';ilil#

din

Europa

de

Est

se

air,i"

rii*.i.;f'."':':,,

ei

in

diversitarea.modelelor

de

relafie

de

Vesr_

_*

er

sror

care

funclio

neazd

dejal;

ta.ti"

d;"p"

.In

cele cincisprezece

(dri

ale

ComunitElii

Europene

"*ir,U

trer

modete

de

reslemen".;;il;;i#;,

,

zoneror

de

inrer_

ectie

dinrre

puterla

spirituati

ii.".

Oj"rrr,. IatE

de

ce.

ore_

fi:fi:?

[Hm:l,d

u

".".

[.';;5.""r..r

ea

n

sa,,,,

ia.i

i

;;:ffiHl,

:,#:Hl;fll},;

Jl

r::j

nl

*f:',1

#

ffift

r*lllfl

['*ir,*]ffi

*t=m

A.

primul

model:

separafia

radicald

(,,modelul

f.ur."ti)-

Modelul

separariei

radicale

dintre

Stat

si

BisericE

este

aoli_

at

in

Comunitatea

Europ.ur.a-"r#

i,

,.;',

*rr,,

Franla,

olan_

a

1i,

in

mod

numai

rormal,

in

Irlanda

Simplific6nd

neo<

;,##[;txml#:*ryy,Ti',9'ff;::"' 1*;ST:*],-

-.*r"iaii"ilffiJi1inea

catolicd

a

summei

dd";;;

fl

iXffi*ffi

",-,t

::Tilill

:'Xf

f4

::l

*

tm;i

,ouid

pi,

;erilil

,tonsume'

timp

de

secole,."

Ir;d

ffi;:']

vrtate

supra.onr"rioril:p-^:ti*

de.azi

gi

cu

minima

obiecii-

turia

si

;;i;;"dll'::jiJ'*.de

prguboa'a

p.n,*

*e.-

s

ac

e

rdo

t

i

u

m;;

;;;

;;'

cre$

t I

ne'

A

ce

as

td

t o

nr.rn

tui"

; il.

oporiti.ai"oi,;i:;'{:":;:3.',:ffffi

;it"jif#*Jf

fi

ifr

103



r,1

,,

IlrlLir

;.,l

iil

]rlrliii

iri,i,

lil'

iil.:tli

:'.

:

iit,

in

care

regele/impAratul

era

investit

cu

atribute

sacrale

qi

dis-

"?"t*;;;,

pdnl

la

u

'"

'otUi

de

captivitatea

babilonicd

a

Bisericiiin

miinile

conducatorilor.lumeqti'

ii

va

rlspunde

teologia

politic[

de

extraclie

augustiniani'

in

virtutea

cdreia

Biserica

era

chemat[;;i;r;re

prin

intermediul

acestei

Dorcstas

clirecta

i,

**io'rotibus

a

papilor

imp[r[lia

lui

Hris-

i;J

;;;##;

'vi;i;;;

din

Diciarus

Papae

din

1075

a

lui

Grigorie

VIl,

potnvrt

cdreia

papalitatea

era

nu

numai

centrul

spiritual

al

creqtindtalii;;

$l

;;'trul.

politic'

deas

upra

regilor

si

implratilor,

va

lntra

curind

in

conflict

cu

ideea

de

stat

eman-

cipatd

de

atari

ing"ti'tt'

'

C""u

""

uu

fi

anuntat

radical

de

c[tre

Revolulia

fianceJi'

'"futa'"a

mrl

rest

a

Statului

de

Bi-

seric[,

va

fi

prezent

Jq"

i'

ii'ia

politicd

a

multor

regi

din

se-

colele

Evului

lvr"aiu

ilet'iu'

ptinit-o

simetrie

numai

prin in-

elduinla

lui

Dumnezeu

posibill'

.s:parar:ea

radical[

dintre

cele

:ffiil;;;;;

i;;

i"

"'eeaqi

Franlr

unde'

cu

patru

secole

in

urmr,

e$uase

tentativa

d:

u*11'-".-1

l:lX*lt:

f;ffi ;

galitatea

francez|

prin

mutarea

cunel

ron

prin

naqterea

ceva;;i'a"i'

a

galicanismului'

fantoma

doc-

hinar[

ce

va

urmar;ffi#;"pat'e

u

Conciliul

Vatican

I

qi

chiar

mai

tdrziu'

)

mo$tene$te

direct^^'i,

f.*ta,

modelul

separatiei.radical(

doctrina

n",ofu1i"i

f'*"Jze

exprimati.l:

d"t{i

1:^*t""::.:

ifr*"-,

.p"tiului

public'

de

separare

flr[

rest

a

puteru

sprrr-

$ale

de

cea

a

statuliri'

L;;'i"i"eamn5

concret

absenla

spri-

j

inul

ui

financiar

ain-pu't"u

S

tatului'

ran

gul

social.

n"ti

g:-1

-

u^l

'p"tt"""i"r"i de

cuii,'obligat

la

activit[fi

colaterale

pentru

a

suDravielui,

,"g'*t'i

;;*"

al

studiului

teologic'

admiterea

itrIi,?iul

r"r,eiZr

i'

i;lile

publice

s1g'

F'ste

un

model

pe care

am

putea

si-t

numim

"iconoclasm.

social":

Statul

interzice

vielii

spiritu"l"

$;;iile

fotrne

social[-care

ar

putea

s[

obli-

se

puterea

poritic#

sJli;;i;"'"'

Bis.erica

nefiind

enumerata

ild;ilff;;;

iffi;I"*

i*it'tiile

de

bazdate

societrlii

pe

care

Statul

"ti"

oUfigut

s[

le

intrefind'

Este

o

situalie

de

104

ghettou,

in

care

Biserica

a

g[sit

totugi spafii

de

manifestare,

mai

ales in

domeniul

educafional

privat.

.

S,pre

dezamigirea

adepfilor

nenuanfali

ai

unei

separatii

ra-

dicale,

trebuie

precizat

ce

adtudinea

Statului

francizfag

de

Bisericl

a cunoscut

de la

Revolulie

gi

pdn6

azi

o evolulie

de-

loc liniarS.

Dup[

ce va

fi

trecut

prin

laicitatea

dugmdnoasi

a

primului

secol

de la

rlsturnarea

monarhiei

gi,

dupd

o

pauz6

de

scurt6

durat[,

prin

radicalizarea

acesteia pdnd

laierminarea

celui

de-al doilea

rdzboi

mondial,

starea actuall

este

caracte-

izatd.de

o laicitate

calmd,

consecventl

ideilor

Revoluflei,

dar

findnd

cont

mai

mult

decAt

pAni

acum

de foloasele

sociale

ale

dialogului

cu

Biserica,2r.

Separarea

radical[

dintre

Biseric[

qi

Stat

este

in

Olanda,

printre

altele,

qi

rezuitatul

unei evolufii

secularizante,

ajun-

gdnd

pdn[

la

pierrl^erea

masivd

a influenfei

catolice

gi

protes-

tante

in

societate.

in

1990,

jum[tate

din

populafie

se

declara

f6r[

apartenenf[

confesionald.

in fapt,

separarea

dintre

Stat

$i

Bisericd

ajunge

in

astfel

de

fdri

post-cregtine

o realitate

coti-

dian6

chiar

inainte

ca

sistemul

legal

s[

precizeze

natura

ra-

portului

Stat-Biserici.

Este

motivul

pentru

care

Bisericile

de

Stat din

fIrile

nordice

au

iniliat

o serie de modificiri

in

modul

lor

de organizare,

care

si corespund[

mai fidel

situaliei

reale

gi

influenfei

concrete

a

dimensiunii

creEtine

in

societate.

Cazul

Irlandei

este

atipic.

Cu

toate

c[ Statul

recunoagte,

prin

textul

Constituliei,

c[

Biserica

Romano-Catolicd

este

clminul

spiritual

al majoritdgii

populafiei (9OVo),

acelapi

Stat

nu

se angajeazd

in

spirijinirea

financiar[

a Bisericii.

Ceea

ce nu

impiedicfl, prin

legea

sponsorizdrii

culturale,

de pild[ (ceva

similar

exist[

qi

in Franfa),

sprijinirea

indirect[

i

activit[trii

Bisericii

gi

exercitarea

de c[tre

aceasta

a unei

influenle

efi-

ciente

la nivel

politic.

Depiqind

orizontul

geografic

al Europei,

modelul

sepa-

rafiei

radicale

dintre

Stat

qi

Bisericl

are

in

Statele

Unite

ile

Americii

un

exemplu

derutant.

in relaliile

cu

Bisericile

qi

de-

nominaliunile

existente

Statul

american pleacd

de

la

doctrina

105



no

preference

(lipsa

de

preferinf[).

Odat[

proclamate

insfl

pe

de o

parte

libertatea

de credinl[

pentru cet[]eni,

;i

pe

de altd

parte neutralitatea

pentru

Stat, apare

dilema urmS.toare:

in ce

mdsur[

cetflleanul

se

mai

poate

simfi liber religios intr-un

Stat

care nu-i

respect[ dorin]a

de

ajutor legitim,

propo4ional,

pen-

tru confesiunea din

care

face

parte,

un Stat

care

este

indiferent

fa [ de

credinta

celor care

lucreaz[

pentru

el.

Aqa

s-a ajuns

mai

cu seami

in

ultimii

ani

la o diluare

practic[

a

separaliei

rigide

qi

la implicarea

Statului

prin

sprijin

financiar

in

viafa

confesionald.

Ceea

ce

nu

inseamn[ c[

pe

mai departe Curtea

Supremd

de Justilie nu

este

obligat[ la un

slalom

juridic

intre

doud

principii

care

nu

pot

c-oexista

absolut

in

acela;i Stat.

Miezul

dilemei

rezidt

in

separafia dintre

cetifean

gi

credin-

cios,

ignorarea

pe

r6nd ori a statutului

religios

al

cet[feanu-

lui,

ori

a celui cetd{enesc al credinciosului. Experienla lipsei de

temei

practic

al

acestui

principiu

juridic

o

vor

fi f[cut

toate

sistemele

monopolului

ideologic, in

primul rdnd

laicitatea

agresiv[

a iluminismului

gi,

curdnd, ateismul

materialist

al co-

munismului,

acesta

din urmi

obligat

in

cele din

urmd

s[

re-

cunoascl

de

facto

(continuarea

vie{ii

religioase) a

ceea

ce de

iure

era

opus

materialismului oficial.

CAt

privegte

compatibilitatea,

valoarea de model a

situaliei

americane

in

Europa, drumul

juridic

anevoios

gi

discu[iile

legate

de Legea Cultelor din

Rusia au

ardtat suficient

de clar

c5

teoria

separdrii

radicale

ca expresie

a indiferenfei

radicale

este

impracticabilila

scarl

mare, cu

atat mai

pu]in

in

]6ri

pre-

cum cele din

Europa de Est, avdnd

nu numai

o

bogatf, traddie

nomocanonic[,

dar confruntdndu-se

actualmente cu

o

invazie

de

propo4ii

a

prozelitismului

sectar.

Aga cum

am sugerat

in

capitolul

anterior, nu a

existat din

nefericire o dorin{[ real6 de

dialog

intre

cele

doud modele:

cel

american

Ei

cel european

(inclusiv

cel

al laicit6lii). Condus

la

nivel

de

lozinci, protestul

prelungit

qi

variat

al

organiza{iilor

americane de ap[rare a

drepturilor omului

nu

a

convins

pe

nimeni

c[

tot

ceea ce

vine

din

America este

qi

bun.

106

B.

Al

doilea

model:

identificarea

totali

(,modelul

englez.)

O

treime

din

tirile

comunitare

sunt

marcate

de

al

doilea

odel,2s.

in

tari

prec-uT

Arglir,

S;;;;iun"**.u,

Norvegiai

Finlanda,

Staiut.e.ste

uni.,

Bir.;i;;

respeqivete parla_

mente

reprezentAnd

instan(ele

rrpr."

i,

materie

religioasd,

ar

Guvernut

sustin,nd

fi;r;;;;t#J

p.opor1i"

decisivi

crivitatea

Bisericilor.

d;g-il;;;

J,;.

"r."."."a

in

revist,

a

rganizdrii

acestor

Bise.i"i,

,"olt""i#a

"cniuo"

in

evident[

iferenf

a

fundamentala

di"rc

;;;;l"i^i"

stut

pi

B

isericr

Na-

rionarr,

titru

5i

statut

revendi"ut"p.n-tiu"ine

de

citre

Biserica

rtodox[

Rom6nr.

in

u..*"

""

,.i."ri.r"o"

Stat

oblig,

Statul

a

o

neurrarirate

diferenfiata

r"tu

a"

e]r""J"i,"

qi

confesiunile

ce

u posed,

acest

statut,..""urougi"r""u-,

irtutur

ui

de

B

isericd

{afionald,

independenti

d:

p::*;1iln

Jr,

n,

restrdnge

prin

rmrc

neurralitarea

principiald

,

Siri;i;;

aclion,nd

oricum

upd

dublut

criteriu

,r p".iteiii

fi#;;;

f:r*

ciard

aSratului

ste

propo4ionarr

cu

numirur'*";-b;;;

unei

Biserici

sau

onfesiuni)

si

ar

subsidi"dtti&;ui]ir,"ru,n"

regisrativ

umai

acolo

unde

Bisericile

.rr'.rri"rfrnile,

in

dorinfa

de

oncretizare

a proiectelo.

ro"iut",lffi

u.gona

de

unele

mgure).

"^-,11,o1*lta'

Reginl

"T ,lu

nrT3i

sefa

staturui,

ci

qi

a

Bi-

encrr,

a

Comunitllii

anglicane

Arit|rr"

Communion)

din

ntreaga

lume.

parlamentul

run.tioi"ura

tegite

bisericeqti

otate

de

cdtre

Sinodul

gen".rt.

d;;;;ianglicani

sunt

nu_

ifi

de

cdtre

Regin[

Ia

recomandur",

p.iilufui-ministru

qi

suntembri

de

drept

in

Camera

superioarA

a

parlamentului.

Biserica

rurerani

"

:,i:j_

;i-an"[T,i

;;:*rintr_o

perioadi

ni:i:ffi

:i#H151ve

menite,a

."lo.iur","

bs;;;;;;

::_I,-":,ffiffi;[H,11l 1,1,i""iTil,iJ":ffi

l'fflff

enceasci

este

concepura

9i

uprlurd;J#

parrament:

Gu_

107



vernul

;i

organele

acestuia iau

hothrdri

in

treburile

curente

ale

Bisericii; parohiile

au statutul

de comunit[fi

impozabile,

im-

pozitul

fiind fixat

de c[tre Stat

pentru

Bisericd.

Existd un

Si-

nod

-

in fapt o Adunare nalionald

bisericeasci

-

avdnd

doar un

caracter

consultativ pe

lAng[ Parlament.

Candidafii

pentru

Si-

nod

sunt

destinali

de

cdtre

partidele

politice.

intre

aceast[

Adunare

bisericeascE reprezentativ6

;i

Parlament au fost,

cum

era

qi

de

a$teptat, mereu

conflicte de competenfd,

rezolvate

in

parte

prin

noua Lege fundamental[

privind

Biserica luteran[ a

Suediei,

intrat[

in

vigoare la 1

ianuarie 1993. Parlamentul

i$i

rezerv[ pe

mai departe exclusivitatea

legislativd,

pe

care

in-

lelege

insd

sI o

delege,

atunci cdnd

crede

de

cuviinli, Adunlrii

bisericeqti.

Aceasta din urm6 are

prin

noua Lege un

cAmp ldr-

git

de competente:

inv51[tura Bisericii,

c64i1e teologice, sluj-

bele,

colectele, chestiunile

privind

evanghelizarea,

misiunea,

rela(iile

externe, slujirea episcopald. Prin

noua Lege, Adunarea

bisericeascf,

a

primit

pentru prima

dati dreptul de a

desemna

autonom

falb de

Stat

organul

executiv,

adicl direcfia

central[

a Bisericii

gi

in

acelaqi

timp

partenerul

de dialog cu Statul

qi

in

dialogul

cu alte conf'esiuni.

In

Danemarca, domneqte un

larg

consens

in

ceea

ce

pri-

ve$te

conservarea

status

quo-ului

Bisericii

de

Stat.

Spre deo-

sebire

de Suedia, Biserica

de

Stat din Danemarca

nu

are

or-

gane

reprezentative, intre Rege

(actualmente

reginl),

ca

gef

al

Bisericii,

s,i baza

parohiald

nefiind

un

palier

administrativ

in-

termediar.

Parlamentul are in aceastd

structur6

redusd

la

ex-

trem

puteri

legislative

complete. Nu

exist[ materii

rezervate in

sacris, care sE nu intre in competenfa

Parlamentului. Con-

ducerea

Bisericii

este asiguratl de

regind

prin

Guvem,

iar la

nivel

local existl cei zece episcopi

numitri de

Stat.

La nivel

episcopal

nu

exist[

o

functie similarh cu

cea

a arhiepiscopului

primat,

aunui

primus

episcopus cu

caracter reprezentativ.

Din

acest

punct

de vedere,

Biserica

danezd este

fir[

reprezentant

propriu

in

afard de organele de Stat, intre

acesta

qi

Bisericl

108

exisrdnd

o

idenril

cap^ar

starur;;

;xifij",:r,ffi

fi

.?jnrfi::lii

a

Suveranurui,

",,*"ns;#;J

#

t:,.."

I I

s

i,

";i

"ll

"r',r",#

o

".

r,u,

a

Norveg

i

e

i

dintr";;l;;il;I.tl:'ria

din

1814,

cea

rnai

veche

in

Europa

;f

il#ff

::ffi

:l-'",,,1[J:iffi

i[Hili:ft*i*f;r;

esreemissde-cr-tr

j"Tlli,q,l:,::.;*tll*[tffi

##r

ilHi:: Xll:-,:%3::

:i";

i;

b;;;

;iff

"

gi

ei

es

te

o

r

s

ani

z

atd

3fl,*1.",:l',,l,,;,#li 1.:;F,:1Ji"lxff:1,;l;

jm,:,lnf

f

[rj

;i',

:#lrxt

[: i{

:i:.;ffi

,

*{tlii

i,'$

*

ta

sir"o-riia];;;::'"t'"

organele

de

stat:

Iu

'i'"i."ni#

;fi-

sultativa

a nisericit.1l

ll:1',n"u.:Piscopilor)

qi

aarr*""

.ir-

organelor

centrale

,-

u*u

modificirilor

legislative

ilr-rrii,

p#iut.,*

t,ffiffi

":-:-"

fost

^

acordate

cot

g

i,

u ti,

a

;

iffi

:;i5:"S,,',:

ffJ'i.fji[,J,[t#Hl",#

inud

sd

reprezlnte

autoritatea

suprem5

a-Bisericii.

Sisremul

finlandt

.

"

r

*r

ut"

lar

ffi;J,,":

Ji;:il:XTHLl,;l

##J

[

:1,1j

iserici

de

Stat:

cea

Iuterand

il il;illxa.

ortodoxia

fin_

lilfXl,:',ffi

;Tl,:,,,:

r"l...i,

,.*1111

u ,"ruriiror

cu

Ru-

p

u

ri

n

.,,t.

i,it"ffii:i'

:,ffi

",iiL:;,:-

$

i,

d*

;

;;;;"

ili

Unii

teoreticieni

in

-;;;::l:::-"i':

s i,

*;

ii'i"';

;;;i

;f1

T"terie.

c

uprind

la

capitorur

modet

ur

ui

ricii

ortodo;";

il":^:ta'

Aici

ar

fi

de

aritat

specificul

Bise_

ff

;:;,ff

riff..:

il

:ri,.,l:

:i:"

jj

:T::

i#ffi;[

Jffi

,

:ru11.:lJ,1i"fi

,ii:"#J?fl?f;

3ri::",fl

:1j:s::rui

aprobdri

post-sinodal"t'"':'-:-'ltunogtin

gr

si'i"i

J.*, ;;;Ji

ci

n,a

*

i

liin

;ffi

il

u;XX

;,rdT,

j",

:m

i:t

*;:j.l

r09

ii,

irl

j,,

,li,

i

j



I

tism sectar intr[ sub incidenla

Codului

Penal'2e. Existd

in

pre-

zent demersuri de

relativizare

a locului de cvasi-"monopol"

al

Ortodoxiei

in

societatea

greacdr3o,

mai

cu

seamd

prin

sentinfe

date

de instanfe

europene, care, f5rf,

sd

nege rolul

gi

locul

Orto-

doxiei

in

Grecia,

incearc6

armonizarea

drepturilor

individu-

lui

cu cele

ale colectivitatiirrr.

C. Al

treilea

model: cooperarea distinctl

.

(,rmodelul

german")

Germania,

Spania,

Italia, Belgia,

Luxemburg, Austria

;i

Portugalia

sunt

fdrile

comunitare in

care

intre Stat

gi

Bisericd

funclioneaz[ un sistem

de leglturi

gi

obligalii

reciproce

menit

sI asigure

pe

de o

parte

locul Bisericii

in

societate, dar

qi

spri-

jinul

Bisericii

fa(d de

politica

sociali

a Statului. Este ceea

ce

specialigtii

in drept numesc

modelul

de

separafie neterminatd,

gchioapi (eine

hinkende Trennung): un model care

postuleaz[

in egal[ m6suri

separarea,

dar

;i

cooperarea.

Imbinarea

in-

tim[ a celor

doul

principii

se bazeazd

pe constatarea

c[ di-

vizarca

aceluia;i

individ

in

cetllean

;i

credincios

este

im-

practicabil[

qi

chiar periculoas[.

Statul

qi

Biserica

se

intdlnesc

in

prea

multe

puncte

ale

viefii unui om

care iqi mdrturisegte

credin(a,

pentru

ca fiecare s[

pretind[

pentru

sine monopolul.

Fie

cI

este

vorba

despre

gr5dini16,

qcoal6,

seminar sau facul-

tate

de

teologie, spital, clmin de b[trAni,

armatf,

sau puqcdrie,

omul

religios

igi

cere

drepturile

pe

care Statul nu le

poate

sa-

tisface

singur.

F[r6

s[

se

concureze

gi

f[r[ s[ se identifice, in-

tre

Stat

qi

Biseric[ se

stabilegte o cooperare

distinct[, in care

fiecare

igi cunoa;te responsabilitatea

proprie. Modelul german

este

cel mai

inaintat

dintre

toate

[6rile

unde

cooperarea

dis-

tinctd

reglementeazd

relaliile Bisericii

cu Statul. Iat[ de ce ne

vom limita s[-l

prezent[m

doar

pe

acestar32.

Termenul

de separafie

intre

Stat

gi

Biseric[

nu

apare

ca

atare

in Constitulia

german6.

Toate

confesiunile

recunoscute

110

sunt

in

mod

esal

incadrate

juridic

ca ph4i.ale

dreptului

public

K

d rp

e

rs

c

h

afl

a

",

ffii

ilr;'

;'

*;;

;;;,{,a.

.

a

r

i t

u

te

a

ac

ea

s

r

a

ste

oferitd

numai

aceror.onferirri".rr'oru

ra

r,ndur

lor

Sta-

ului

garanfia

conrinuifittt

$t

ffififfi

timp

(vezi

precizir,e

e

la

capitolul

6

drn

prezentul

studiu).

I

scopeviiare"airJarii'r""r"i*JJ;iill"if

;fft

i?#il::Xl

eligios

receptat

drept

mediu

,o.iui,

iu.

nu

nu.ui

drept mediu

rivat.

Singurur

argu;am.ni;;ffiffiu,

ur

s,u,utui

fatd

de

oate

confesiunile

recunoscute

este

de

a

facilita

(prin

punerea

a

dispozilie

a

soariutui

$i

. ii;r;";;ii;

.,gou.";

in

scolile detat

predareu

."iiri.i

i,

i;q*;;lo'nii u.uttu

confesionatd

a

tasetorde

erevi

r*

zjn

r";;;";ihte

aspeoe

practice

-

ocuparea

posturilor

de

profesori

oe

teoiogie

d;;;,il;:

rgroasi

in

armat,.

inchisori.qi.pir;;

_;;"rt

fdcute

precizdrile

$:#f;

:ffi

11

j;'"

;

r-"'

J-

"'ii"'

;

;;;;,:.

"

"r

"

d

d;;

l i;;

Fiecare

dintre

colfesiunile

recunoscute

are,

potrivit

mo_

*,:ll.g:l+an,

dreptut

c" p.i"

tri"._"irr

Statului

sd

incaseze

iilif

iili

imn:

' f:

*

\" :"

;;

;;;);"

r"

*"

Ji,.

i"

ii

i

si

a,,i

sl;

;;

;;H,Hff

[:l ff*,'#il.i:

"',fi.,x:

ff

f

li

e

cca.

qapte

mii

de

spitale

$i

";;;;j;1"

",

"u.u.ter

sociar

gridinige,

gimnazii..i*ir"

ililrii.a*, qcoti

pentru

han_

icapa{i,

puncte

n-.-:l

1,,;p"rii

ji

,ririJri,

sociari

etc),

Bi_

::ir:,f

carolich

$i

protestanrd

fiind

in

Geilania

instituliite

cu

et

mar

mare

numdr

de

algajal:

i.p..rna,

uproximativ

jumd_

ate

de

mition

de

oameni

t-a

car"

J;;;;;

un

mition

9i

juml_

ate.

de

votunrari

(nepldtiti)..iina;;;

ri;;*urui

filantropic_

ocral

esre

mixtd'

din

5Lrlsers.girJ.i"ii

;il;

sursele

Statului.

u

toate

acestea,

finanprea

Ain

partea

Siati,iui

pout"

ajunge

la

proape

9

}vo

din

cos rurite

.:

rrd;

$;;ilinvestiliite

neces

are,

isericile

conducdnd

a;ezdmintet"

d"

;i;;;*,

formdnd

oer_

on al

u

I

si

intreri

n6nd

:{:ili

.l;ii;;,

;;Sffi;

i

;;;.

I#

fi;_

11,.:]: t."1td

participare

masivd

u

S,uirlri

ta

costurile

Dia_

onrc-else

explicd

prin

doud

.t.*"rt.

-triOamentate

juridic.

111

i,i.

t: :,,i

irii|ri:i.,Jil



Pe de o

parte,

prin

fixarea inc[ din

primul

articol aI

Constituliei

din 1949 a valorii de neatins a demnitdtrii umane

gi

a

faptului

cI Statul se angajeaz[ s[

respecte

qi

sE apere demnitatea

umanl. Pe de

alt[

parte, prin

faptul

cd angajamentul

social

al

Bisericilor este

pus

la dispozitria

intregii

societ6li,

flr6 diferenle

confesionale sau de

altf, natur['r3.

Tot din

modelul

gennan

face

parte

reglementarea foarte

precisd

gi

nuanfat[

a

costurilor restitutive

ale

Statului

pentru

bunurile bisericeqti luate abuziv

sau distruse de c6tre

acesta.

Costurile restitutive

se

completeazd,

cu cele pe

care

Statul le

acord6

monumentelor culturale.

Aqa

se

face

cI

Statul

preia

costurile de renovare

gi

intrefinere

a

unor

monumente

bise-

riceEti

pdnl

la aproape l00%o

.

Interdependenfa

dintre Stat

gi

Biseric6 nu

inseamnl insl

mai

pufind

autonomie

a

vielii

bisericeqti

interne. Biserica

se

conduce total autonom

fa16 de

Stat

gi

ia

atitudine

proprie

tn

problemele

majore ale societ[1ii.

Modelul

cooper[rii distincte

nu

exclude

aqadar

posibilitatea unui conflict de viziuni

intre

Biserici

9i

politic[.

Fie

prin

documente

ale fiecirei Biserici

in

parte,

fie

prin

documente comune

-

precum

cel

din

1997

referitor

la

Statul

social3o

-,

cele

doul

Biserici

germane

infe.

leg s[

fac[

uz de critica constructivl,

parteneriatul

cu Statul

ne.

insemnind o tlcutl

complicitate

sau o

alianli

necondifionat[.

Acest sistem,bazat

in Germania

pe

impozitul bisericesc,

r

are

gi

dezavantajele specifice.

Primul

dezavantaj

ar fi

de

ordi4

,:,

pastoral, legEtura

multor

cre$tini

cu

Biserica

lor

(catolic6

sau

.,:,

protestantd) fiind concretizatl

in

plata sau neplata acestui

im1

,

pozit. Neplata

impozitului

atrage

dupi

sine pierderea calitfiii'

de membru al Bisericii,

aceasta

nefiind obligat[

la asistenfirl'

religioas[

(inmormdntarea, de

pilde).

Al

doilea dezavantaj

ar;q;;

fi

legat de conjunctura economici

variabild.

Pe

l6ngi numlruJl,i

alarmant

de mare

de

oameni care

pdrdsesc

Bisericile

ptin

ne-

'"

plata

impozitului, diferitele

proiecte ale actualului

Gu

federal

-

format dintr-o coalitia intre

social-democrali

qi

togiqti,

doui orientlri

politice,

in

grade diferite,

distante

fafl

dar

Bisericd

_

de

schimbare

a

sisternului

dt

;i::ftr3.';ffi:.lj

1Tryu,,

bi;#':

:

i

i

mpoz

i tare

g

e

n

era

I

nomi,ri"ia*'#;,Hl3,l',1'il*'i.#tr,ilT,::t#l:i:::

;:1:,:'fiiJ,'[?::::

u

o"u"oii'i-nt

u,roc

coromli

tocmai

(legdtura

inrerioare)c.?,t:

d"

til;;;l;

tttltp

ur

secret

public'

"'*::t1i

G;ffi1i:,':iiJl'jfJi,Y,'

#JI::?:.

;"ffiI::

rflntre

avantaiel

T*i

tu;;;;i';u1r"r"

constante

ale

sistemului

se'man

se

nu-

ryru,:"::H?[t#ilii"il"':lfi:1,'J,1r,'rp'o"""ta"ii

oeclarar

rerigios.

i,

i1:1"":t-"tl'-i,

*r'ttt'

tndividual

si

so-

r#,1nJ,1

r

f

#ili

ffiI

Ht

*i?

T,ffi

#;,t

;;

:r

;:

K'i:i'

iiiW,qry;{;*ii;,:,::,yiitr::;

j:,::

1a

e

y

v

e

rfa

s,

u

ng

r

*

t

j.1,

serv

ici

uiui

ffi;t

atenfi

a

organelor

rn

oomeniu

potitic

"i'^ :l

fi

**il:';te [te

a

Constitutiej

entology

Church,16.

s,,,Lf.?'o'i"'

i,

i#i.i

i

tr

vI

tatea

d

u

bioasd

**sttt*ht*r+r?-ffifii;

urrt

Inlormati

asupra

p".i.or"t.

irii."Jllii'^*ar

ales

tinerii

caracter_dubios.

^

r

-..vvrurur

.flrrenarti

in

organizafii

cLr

B

t""lili"J:

?'3i1'

::der

u

Iu

i

sernan

I

vorba

despre

ur

;J]i"-if

'

r"iti"'*'

i'll

it''o'l

tn

posi

bil

itatea

care

reruzdrur.

rrll-1;

"o"'

r

iu,

ii'rl', Jo"

"'

"te'

Fie

cr

es

te

.

s

uuan

[i,

B iseric;

r.l"e,li"

ril;;;rrti,f,"#

iifrli

r5ff :'::-"'

112

113

it:

.1,

ir,

ir:

)i

l,

1i,

ll

il

1



,1,, ii

Ii]ir

,.rf

l

,iiii:

t,;1,

li

rrrl,,l,

,"t

1

ii,,

rl

qi,

pentru

ceea

privegte

responsabilitatea

gi

disponibilitatea

Statului de

a

colabora,

a

unei

evolufii legislative

permilAnd

trecerea constructiv[

de

la Kirchenrecht

7a

Staatskirchenrecht,

adic6:

de

la dreptul bisericesc, infeles

ca fiind valabil doarin-

tre

pere{ii locaqului

de

cult, la

un

drept bisericesc

in

dialog

distinct

qi

echitabil cu dreptul

profan'r8.

Acesta

este

poate

unul

dintre

punctele

cheie

asupra c[ruia

ar merita

s[

mediteze

efi-

cient

gi

dreptul nostru canonic, oricum

familiarizat

cu traditia

nomocanonici,

ca

gi

dreptul

profan,

chemat s[-qi redescopere,

in

ciuda

secularizirii

qi

a

provocirilor

post-moderne,

rld[cinile

creqtiner3e.

Modelul

gefinan este pilduitor pentru

faptul de a

fi

rezul-

tatul unei relalii robuste

gi

transparente intre

Stat

qi

BisericS.

Nici dupd

primul

gi

nici dupi

al doilea r[zboi mondial, Statul

nu a inleles s[

se

ascundd dup[

lipsa banilor

qi

nici sI

invoce

in mod

stupid

9i

steril

principiul

separlrii

puterilor.

Iat6

de ce,

modelul

gennan

este

cu

adev[rat un

model

nu numai

pentru

capacitatea de

colaborare a Bisericii

cu Statul,

ci

nu mai

pulin

pentru responsabilitatea consecventd

a Statului fafd de Biseric[

vdzutd in intreaga ei dimensiune,

de

insitulie

divino-uman[,

transcendenti, dar

gi

imanent6in

acelagi timp.

Nici

Biserica

nu

este trimisd

perfid

in transcendenf[,

dar nici Statul nu-gi

in[e-

lege

propria

imanen{[ drept

atoatecuprinz6toare

sau

]indnd

locul

rolului specific

numai Bisericii.

D. Un

posibil

model ortodox

(,rmodelul

post-bizantin")

Noi suntem nu

numai in

faza in care

Biserica igi formulea-

z[ agteptirile

fafi de Stat, ci

qi

intr-una in care Statul

trebuie

sd-gi

formuleze

propria viziune

asupra relaliei cu Biserica.

Or,

aici

Statul este declarativ

prietenos,

dar

practic

ambiguu. Din-

colo

de

absenla

unui

model

romAnesc, starea aceasta de fapt

poate

fi

pusd

in

legfiturd

cu

modul in care

este inteles impe-

rr4

rativul

integrlrii

relaliei

si;1:;;;:tropene'

intre

modalitatea

integrxrii

si

cea

a

se

poate

b5nui.

:cd

existdnd

o

legdturd

mrtt

mri'riln;'}i;rl

Mare

parte

dir

..uoJ*dffi

*",j1:T:j[,i:i,x.3;,lr:,H,,lx;1ffi

:

T,,9..

,u_,

i:jor.

Orice

p-roces;j;#

ria

integririi

i,,

c;;;;#:::.::

mreg:are (cum o

arati

isro-

Sr

Fi;;

;

ffi

il",i::

ffff

.l

t:::':J].":::

:,

3.i;;

ffi

;

tntegrErii

nu

poate

ru""

uurtru.l-ilJ"

,,r'"t",mnd

ci

procesul

tuard

a

masei

erecrorare.

c;;;:;;Hff:r.:

curturar_spiri_

r

n

resra.re

a

.

u.op"1ll

are

o

d

i

m

en

s

t;''f,ffi:

il;:,X"jff

:";, ::

e,

menird

,,

,r1::::,?.a

p"rliii

jlr"r,

"ro.

integrars

dar

f] T"n,,nE

inregrarea

Iu

un

niu"i;J;;;

t

n

v

al

orile

p

r."

fr

:=o1un.

Mo

ri v

;;;

;"r":::JT:.;flTXlT

;ll.,[::ff

,',;

j"Jlig"misiaauro'p"e;;,,depu,tam.nt,ui

flnfa

Bisericit*

EJI:lll'l-

F'l"pa",

reprezentand

confe-

sffi

fl

r##xf,

,#s".fr".ffi

i{trl'*:iflJ:.,:;ff

tel

Patriarhia

Rusi -i;;;::'::d_'

r'lselca

ortodoxd

a

cre-

,,,:::,?#d;:il,ffi,1t'**lT*1tifii ,",HT:L

crl

m

ln

area

con

fesi

un i l.,I

-;;:,'jl'"ornna

lSnorarea

sau

di

s-

IH,H,TJ:,*

IT*:t

S,Td,liE

Hf

i::ft

?fi

:f

i:J

ffi

:'H::L:llfiHi;,#t

j":"]##fr]l{:,

,T

il

;

i

::

"fi:[

ff"Ti'_,.,.

::

"

";

;;;;

i,;

tuar.

Ar

rmin,"ri,

."a

riilpoliticd

ii

;il,,"ul

3"'rrn'

incl

us

i

v

#Hiff

::'#Jtr:*.lrn*x"il';mix**i#;

mentareasubilil;;

sau

pe

elementul

militar,

,"*;r;;;i;:

tir

or

de

r,

;iij;ffj,'".

::::|il,::,,.

uropean

u

r

",

o",,ii_

115



Pentru a in[elege unde

se

afli

poten(ialul

integrator

al

Orto-

doxiei

;i

modul in

care Ortodoxia

mileniului III inlelege

s[

dialogheze cu Statul,

este

nevoie de o

privire

asupra moqtenirii

Bizanlului,

parte

a

memoriei

cregtine

a acestui

continent

qi

a

lumii

cregtine in ansamblu.

Ci

vor sau nu

vor

adepfii lozincilor

comode, mo$tenirea istoricl

a Ortodoxiei

este

o

parte

esenfia-

l5

a Europei in intregul

ei,

de la

Ural la Atlantic,

gi

din

Grecia

pdnd

in Finlanda. Orice

fel

de

limitare artificial[,

potrivit

unei

tendinle

sau alteia, risc6

tocmai compromiterea aborddrii

freEti

qi

legitime a

proiectului

integrator.

Nu

existd alt domeniu

al

istoriei

europene care sdfie

atdt

de

strdin cdrturarilor, atdt

de ince;o;at

Si

atdt

de indepdrtat

precum

Bizanyult$. Cuvintele

lui

Curtius au

din

p[cate

o vala-

bilitate

constanti

qi

cu atAt

mai dureros este

spectacolul

igno-

ranlei

oferit

tocmai

de

cei care,

prin

nagtere

cel

pufin,

fac parte

din spaliul bizantin,

mai

precis:

dinBizanyul

dupd Bizany.

Dac[

nu se refugiaz[

intr-o

modernitate

lipsit[ aparent de rlddcini,

clasa

politicl

qi

intelectual5 de la noi se refugiazdcu voluptate

in

cliqee

luate in marea

lor

majoritate

din

lectura unor

cirli

depfuite

gtiinlific

gi

contestate

in

mediile cu adeverat cunosc[-

toare. Acest

fenomen

de criticism ignorant trebuie v[zut

in.

contextul inregimentdrii

in viziunea

itruministi

pi

a aplicali-

ilor

ei

actuale. Motiv

pentru

care apelul

la istoria

gi

mogtenirea

Bizanfului trebuie infeles

nu numai

ca un efort de reabilitare

a

trecutului,

oricum

greu

de reabilitat in corpore

dacd

nu

vrem

sd risc[m schimbarea unei extreme criticiste

cu una

enco-

miasticl,

ci

gi

drept

un efort hermeneutic

de extragere

din

paradigma

trecutului a unor

principii

utile

prezentului;

mai

mult chiar:

un

efort

de antamare a

echilibrului

viitorului prin

anamnez[.

Este

un

demers

de

arheologie

vie, pe

trupul

socie-

tdtii care,

nu totdeauna

congtientI

de acest lucru,

este purt[-

toarea unor

vestigii

deloc de neglijat

Ei

in nici

un caz

,dep[-

qite"

in

intregime.

Cind

se

vorbegte

despre Btzan\, sunt avute

in

vedere

doud

elemente

de

prim

ordin: imphratul

;i

patriarhul de

Constan-

i16

tinopol,

Imperiul

Si Bise"i^. o^,

..

reprezen

ran,

.;i:

t

j#"Jl::r:::XrLl.:

:,:

cei

d

oi

parreneri

;i:Z:i,::r::.,:fl1:ul.:Gili#tan,;i""u'pi.ituuia

0",p,",t,,it,;il:t,,Lti.1i#lTy".,::,,$';'":::','r::*

fi

ffi

llttl[:T[T,:*,,.*::3::: :,[Tl,:ffi

,:;",',1,"J

E:ff

:,,lxH?""

#ntJ;

*'r*,l,Ti,,ll

llli

ij,i;

*fi**,=,nr**fit*1,xffi

uta

nu

puteSi

sd

sh,

#i#yif,:#i{{#{#-[#W

ffi

$H,.jiff

:l:::,

"u,u.,",i;;;;;;$;':':

s

au

ra

ri

de

pu

rerea

$p,*1t#r*rtisr*ilH*iTn;:#:iji;ffi

.?H:'f-

fi

,

;##i:

:r.yi

i Gilil,

ilil,

:::iT#,T

Jl;

i

I ?

"j,l..,,i.

#;:

ff;

;:'jJi

f[:;ji1,1n:n,

]*,.

r,

i.

"

J i.

l.r,t-/):

cresfinut

,u

olu,"-"i;;':'-ti::""

de

Dumnezeu

(Rrn

llT

:

:"sr":x",

:H:

i::ii [:

ilffJ#lHiijtr"#

J:n

t

ste

tocmai

u".ru

o.

]11,11

rosgut

creqfinutui;,;;i,J[I,i

,11T.:"1r,,.

ffi

;ffi

xff#:ffiffiT:Y,

,,"il

;r,;

il-}i:H[".l

X;JjLy

*

,un,

;;;,;;;:":'i'"

'ouga-p',-

marea

necriticd

u

rr,.i.,T'-t"i"

;;;;;,

{':san'ii

(l

rim

rn

memorie

a

suriei

"?,_rr.r.lni":;i;ilt

Insemne

Iegiti-

vedere

...,,ii,

li..

j

;*:mfh:tffi

#ff

:

:{f

117



tativ[

unilateral[

a omului de

a face ordine

in istorie

cu

preful

unei dezordini

gi

mai mari,

ignordnd

voia lui Dumnezeu.

F[rd

s[

fie o teologie a

pasivit[fii

civice

gi

nici

a

instrlin6rii

de

responsabilitatea imediat[

a

omului

liber

de

a construi sau

de a distruge,

teologia politic[ a Bizanfului

formulat[

pe

aces-

te fundamente biblice

gi

imbog[1itb

de experienfa

unui mileniu

de

lucrare

a

Bisericii

in

societate

se

caracterizeazd

printr-un

enorm

sim al

dreptei-chibzuinfe. Statul

qi

Biserica

nu sunt

concepute

ca

dou[

puteri concurente.

Aqa cum spune Euse-

biu

de Cezareea,

puterea

statului este

cea din

afard,

in

vreme

ce autoritatea bisericeascE

este una

cu rezonanf[

interioar['03.

intre

potestasa,

unuia

Si

auctoritasa,

celeilalte,

intre nomos

Si

kanon,

se desfiqoard viafa cotidian[

a

lucr[rii specifice a celor

dou[

realit[1i colective

ce se suprapun

la

nivel individualt(.

Armonia

principial[

a acestora, care

exclude

agadar

confuzia

de

atribute,

exclude

qi

acuza

de cezaropapism,

posibil

numai

in

cazul

unei relafii concurenfiale

de

felul celei dintre

papali-

tate

$i

regalitatea medievalb

apuseand.

Biserica

este

partener

egal

al Statului,

institulia

imperiali

simfindu-se

legati

de

Biseric[ s[

o

ajut[ in implinirea rostului

ei misionar

sau

sd

ii

pun[

la dispozifie

instrumentele

exercit[rii

caracterului

ei

sinodal.

Toate

acestea

nu

inseamnd

c[

intre Stat

qi

Bisericl

nu

apar

tensiuni,

intrebarea

dacd. epoca constan'

tiniand

este

stadiul

perfect al

Bisericii

in societate

sau nu,

reapdrAnd

periodic la

orizontul

dezbaterilor.

Statul, intrupat

de impdralii

succesivi,

nu

este mereu

con$tient

de

limitele

pu-

terii

lui de

intervenlie

in Biseric5,

dupfl

cum

anumili oameni

ai

Bisericii

doresc

uneori

mai mult decAt

le

este

specific.

Istoria

Imperiului

Bizantin cuprinde

momente

in

care simfonia

dintre

Stat

gi

Biseric[

este disturbat[

de accente

false, stridente.

Este

suficient

sd ne amintim

de

persecutarea

Bisericii

de

cltre

im-

piratii

iconoclagti.

in aceste

momente

de

ctizd

se

dezvlluie

ionditia

esenfial[

a

simfoniei dintre

Stat

qi

Biseric[ in

teolo-

gia

Bizanfului:

ortodoxia

puterii civile.

Odat[

cu

ata$area

pe-

riodic[

a Statului

la heterodoxie,

dreptul

de interventie

al Sta-

118

tului

in

Biserici

cazu

t

imoral;r5,1,111?,t'sPendat,

a5a

ct

g

i

n

e

a

p

u

reri

i,,r|'."]

9' :

n'

il;i

ffi

,:'fl

;

l[

i

l;?:X*

:

il:

.r,1ffi

.#:i":#f

H,iffi,,Til1i]1i,ioon1irea"'.#,

S,'J;:,'ffi'*'

jllltarii;"""*,ii;lH3,iH:y,,ffi

:l[

utare'

alilil

;'::]::

vitals

Pentru

ir

o

rea

I

ira

re

.ofi

a i

rr-g.u

lr.e

r,

;#

;;'611]','J"F",u,"a

con

s

t'u

oie i

ri.*r,,ti"id;ffi:i:?:x,jJt,"fl";lilf

:Ji,",":f

::,."#:

ftXH:#lTlf

i:ili''o.r'J;;;;iili,'J5l1iffi

tT:l:l";

gu,,lx,-,1f,'S;itr;{#{iff

{#rtr;# i

;fJx'lllfi

fl.1#"':-:

::'

]''e;l;:;

;;'-

i

cee

a

"

"

i"

"'''i'a"

gere

a

darurlor

,nn"'1l9nt:

ttt"i'a

t'u

ialacter

nopular

cres-

r

i

c

a

c.i

vj

r

o

-

b

i,

",i

"

"*

Ild,

u r.

e

i

.'or

J"i;

J:

i:

:

:rff

X"?ltffi

i-

principrui;;;?::1.exPlicd

de

ce

in

d

i,liff

*,',,.t:tr:#r,fl=,fl}#r#l'it*ii=fl

i*

rezentativ)

"'rvrPrur

tttonarhic

Si

cel

sinodal

(re_

.

Lipsa

unei

schizo

1.",:

ui.

.

;;;T,;"I;:

:,il

f,Tj,ff

J:T

I,

"

r

e

o

re

ri

c,

in

r re

iff,"{{,i}:::l,Tlt',:",,ffi

ff

xji:ffi,:Hfr

i?,,'T.:tr,J:.

ri""i:#

H

;?lii:i::,t,m

*n

l f*?]li{i

:;:,,:ti

,H:i

,o#i?::#

f

:X#'.,tT:

t'*T#

fl,,ffi

;i

"Hff#;?

i

ffi*fi*#*#**fiffi

iii

t'

:r'ii

li li:

ii

i

lilll

119



in

termeni

flr[

echivoc, atenfia

implratului

Constantiu asupra

raportului

dintre puterea spirituali

qi

cea

secular6:

ASa cum noud rut ne este tngdduit sd

stdpdnim asupra lu-

mii, tot astftl nu-Si este

lie

tngdduit sd te amesteci tn

viala

in-

ternd

a

Bisericii,

Impdrate

Aceluia;i

imp[rat

ii

adresa

gi

Leontie

de

Tripoli

cuvinte

nu mai

pulin

limpezi:

Md

minuneT,

cum tu

aspiri

la alte

lucruri

decdt

la cele

pen-

tru care eSti chemat,

ameskcindu-te tn treburi

care

lin

de

competenta episcopilor,

tn

vreme

ce misiunea

ta

este

de a

tn-

griji

de afacerile militare

Si

politice

ale

statului...'ou

Pe fundalul teolgic al interpretdrii

actului politic

de con-

ducere,

nu

este

de mirare

cd

episcopii

vor

chema la

poc[intr5 pe

st[pdnii

vremelnici

ai

lumii, le vor aduce

aminte de indato-

ririle

specifice sau

ii

vor ajuta s[-gi

reg[seasc[

echilibrul

per-

sonal.

Viziunea

teologici

fundamental5

se bazeazd,

pe

uni-

citatea Creatorului lumii

in

care

Biserica

qi

Imperiul sunt

chemate s[-qi indeplineasci

menirea. Nici

Statul

qi

nici Bise-

rica

nu sunt

,,libere"

de supravegherea St[pdnului ceresc, mo-

tiv

pentru

care colaborarea

lor este oarecum imaginea, reflexul

unit[1ii

treimice'a'.

Cu

toate

acestea, starea

de

conflict

dintre

heterodoxia

puterii

seculare

;i

ortodoxia Bisericii va ajunge

uneori,

in

ciuda

eforturilor

personale

de refacere a

echilibru-

lui, la asemenea

intensitate, cI

un

Teodor Studitul, de

exem-

plu,

va

chema

la nesupunere fa{i

de

puterea

imperiald

icono-

clast6,

elementul receptlrii actului

politic

in

lumina

corectitudii

lui biserice;ti

fiind aici

decisiv.

Ceva similar

-

receptarea

sau

respingerea

prin corpul eclesial

a

deciziilor

politice

-

se

va

consuma

qi

in cazul rezistenlei

in fafa tentativelor diplomatice

de

unire intre Est

gi

Vest

(Lyon,

Ferrara-Florenfa).

in

ciuda istoriei

zbuciumate

sau

poate

tocmai

de aceea,

marca

principial[

a simfoniei

bizantine rim6ne

dorin{a

de a

dep[qi,

atdt cAt

se

poate

in

lumea

supusl

picatului,

schizofre-

nia

dintre

expresia

privatb

qi cea

comunitar[

a

credin[ei,

de

a

diminua

ruptura dintre

dorinfa

omului

qi

legea Dorhnului

qi,

tzo

fdrl

sI

Ie

confi

.

f"n

;"

;;;#J .,?,.;

fJiti".;,;#

:i, t, :.,1

in

rr.

u

n

u

n

ic

*,***lj

fl:,#"jixilt

tea

un

model

abr

traducere

in

mer

punct

de

plecare

;:H:t'*i?:tj

jx*F{li:t.:iffiit1trt1",ff

#l

nu

esre

;;;'.,;"j*:,']]'"d"

a

ri

ardtat

lii

I

u

i

art

i

c

ul

6

n

6

u

-

r.'.,lT

l'

r'

tt"

p'ittt

"

;'#i:fi

ff

;:il"?'r:l

.ortr..*Jr'J.i";:'l_**

in

veac

noi

f,

rrd

de

minte...

ar

de

concureil:

il;i:*e

de

existenl5.

de

.

orrodoxiapost_bizanti";:,,

"

:

ro:te

spre

invd@rea

noas-

;fftri:ng"_.#:fg*r,li:[,f.?,#i?J,:J]-:ifl";

Pauze,

",

r;;;;ia

Pemanent'

cu

excep

rarst

Ia

dominariire

ilj:'it':: t';;;;i,q'

unor

foane

scurte

":I'*}i#J;r"if-',#.{,$;-tiH:l;i"f.i,""ti,:#

;""f,'Ji,*:::;;?i:h:*iTil ffi1H1ffi

ff

i:l,g"l:l;

gerea

unor

cor"rurii'1111"

u

'osit-niiiil;',*tlot''

Acesta

este

sau

are

artor

popoar"o^ln

*o^tti.rril;;#''rne

odatd

cu

tra-

ac

uzari

ad

e

pa

te

t

i

srn.

:'.

::i

lt

t

i

;;i:

Mil"#

"

u

I

teri

oare

propri

i

1r1T'"

yr

i;;;

l;l,lf

li"ffi,H

i{:il#f

: :ifi

;ffi

:g

fi:lTnx;:#**jff

[,ff*=]:]i,+,+1,:'^1l#jtr

rntr-o

necunoa$tere

r

;:tfl

;ft#f

,t

J',+ff"f l

ff

""""#ff

jdil

;

onsre

s,

r

i""

r

"e

i

i"i

:i::

il

ffii?l,ii}:

:,,:tit

"r,:#y

.r,;::,1:t;rl

,,r;[.i:llr'

;liliri"ii

.{ |ltr:rlii

li,"

121



fisu#trt***tr*:*ffi

t'lr**"+**l{*$ff**l:i,:*

,

-*i:i1:ff

3;'"iggr1iffi

Iil"lH,"Jr

i:

'*l:

"mocratic

qi

conqt

i"

C"r"-a'

.

--:..

posr-comuni':

::::fi#i::#HT,t

rimui

d:t?nY;-.rioare.

de

o

sea[r.

::'li*u5 "'::tJ[]".T:":' rs.",'":u:1ffi"ff;'"="T-

s

arci

n

a

p rioritara

:

gfjtTl,

tiS

i

ffi

;i,;u-Jiii

u

ui'unti

na-p"

i"

*''

"*

"i

"

o'

l"-

-o:l

l'r';, ffi

J;

;":"

t

;'i",

iiiu'

ut

r

aport

i'n:

I i;

;;

;G,

arte

o

rer6

jn@

H

4i:**"[*

f

lili:;iX,,il

:T,n"f'lHtliil,lk:*fmmll.^r'""rr:idll,ili

'"p";;ry1

"

pf

9

1li lL ::'"oi;'

;il

-ele

me

n

te

c omune

t111'l:

:

i,"^i

ir

sir"'l"a::t::i:""

i"

"."i.si

rimp

accente

pto :';,':;

:;;,i;e"p'^HJj,ll:T":i:;ilHH""ilJ.,X;::H[ff]

lori

speci

f

i

c."_'^l^

-

"

l

o

c

aDitolul,,rraur

uonalisT

:1: ;lflt,i

;;

.i*",i*",t::]1i1,'_i,i.:,'o"".rii-*"ol]=i*X"T]'i

j:,;':,

I

a

cel

de',

"ti."-"#il',T.,

J;i"

s

i

"

ae

9

1te

d1

1 ?: : :;;;;;

"

i"n

ii

.

o,".

n

" ,Zi"k;,,

r,1,,

g

I

l-

:fI

11

*

i:

:lffili

i',li#:

"

ffi

lillffi

i:t;nrm+i:T

j*.",',.ffi

tr""'-i*

care

sr

oSnailllili;h"*;;

profan

o,"ptuiui:T"":l'^'.:ilI*H:;;:if

i,"lff

ffi

:ili**iriceste

se

poate

recuPera.rvr*'^l:iii

oe

bazele

unu'mo'lll.'-Ill^"4

*at

Recuperarea

norm

al

it6' tt.

p:,

:f,|

i;;

c

as[

europeanl

i

""

l;;;;t

integrator

Prin

excetet'to'

de diversd

in articulaliile

ei religios-politice,

16rile

cu

majori-

tate

ortodoxd

pot

aduce

o bog6;ie de nuanfe

provenite

dintr-o

viziune

av6ndu-qi

rld[cinile

in

Bizan ,

o

viziune

a lipsei

de

conflict

principial

qi

programat

intre

puterile

distincte.

Dup[

secole de anticlericalism gi

de confruntare

intre

papalitate gi

puterea profan[,

contributria

ortodox6 este cea

a unui

echili-

bru intre atotputernicia

Statului

gi

drepturile

gi

demnitatea

Bi-

sericii. Tocmai

pentru

c[ ispita

etatismului religios

nu

este in-

ldturatl

prin

simpla

proclamare

a

principiilor

democra{iei,

Biserica trebuie

sI

reaminteasc[

permanent

membrilor

ei de

acea

neincredere

constructiv[

pe

care orice cregtin

trebuie

s[

o aib[ faf[ de stXpAnii

lumii

inglduili

de Dumnezetr,

dar

care

pot

lucra,

cum o aratd

din

plin

istoria,

impotriva Lui

qi

a

po-

porului

Slu credincios.

Nbzuinfa

cbtre

un

model

ortodox

-

in care flri

doar

qi

poate

se reglsesc elemente

caracteristice

altor modele,

precum

qi

valori

profane

-

in

relafia

dintre Bisericd

gi

Stat este

un

act

european de recuperare

a

mogtenirii creqtine de la baza

conti-

nentului. Aceasta

se datoreazd

nu

numai brizanfei europene

a

dreptului

privitor

la

relalia

Stat-Biseric5,

dar

9i

structurii

intime

a Ortodoxiei

capabild

s[ fecundeze

gdndirea

gi

practica

eu-

ropene. Aqa cum spunea

qi

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu

I

de Constantinopol in fafa

Parlamentului european de la

Stras-

bourg

in aprilie 1994:

(...)

este

frapant

cd organizarea reald

Si

profund

demd-

craticd

a

Bisericii

creStine

ortodoxe

-

cu al sdu

grad

de

auto-

nomie administrativd

Si

de autoritate locald a episcopilor,

patriarhilor

Si

a Bisericilor

autocefale, la care se adaugd

tn

acelasi timp unitatea

euharisticd

in credinld

*

reprezintd

un

prototip,

recent

instituSionalizat

de cdtre Uniunea

europeand

sub denumirea de

,,principiu

al subsidiaritdyii", ca

fiind

me-

toda cea

mai

eficace tn

ceea ce

prive;te

articularea

puterilor

salettt.

in

acelaqi

discurs,

Patriarhul

Ecumenic reamintea

cd

in

spatele tuturor

problemelor gi

crizelor

cu care se confruntd

in

122

723

rr-



i,rit,

([i .1.

:.tir.i

'{ii.i

prezent viata european5

-

cum

ar fi, de

pildi,

sensul

muncii

intr-o

epocl

a

$omajului

de sistem

-

se

poate

dezvdlui

o

luare

de

pozilie teologic[, astfel incdt

nimic din

ceea ce

priveEte

construcfia

european[ nu

poate

fi strlin de

preocuparea

gi

lu-

crarea

Ortodoxieirs2.

Nu

este

deloc

intdmpldtoare,

in acest

con-

text, angajarea

aceluiaqi Patriarh

Ecumenic

in chestiunea

ecologiei.

Angajamentul ecologic

al Patriarhiei Ecumenice

este

de la bun

inceput

susfinut

financiar

;i

logistic

de cdtre

Uniunea

european[.

Mdrturia

europeand a

Ortodoxiei a fost

intensificat[

in ul-

timii ani

si

prin vocea

Diasporei

ortodoxe, o

voce

oricum as-

cultat[ de

mai multe decenii, dar

care

dup[ clderea comunis-

mului are

pentru prima

datl

gansa

de a

colabora

sistematic cu

Bisericile-mamI

;i

de a lua

in

serios

funcliunea

mijlocitoare

intre

emisferele culturale si

politice

ale continentului.

Or, toc-

mai

prin

aceasti diaspori, dar nu numai, igi redescoper1. azi

Ortodoxia

caracterul

ei universal,

contrazicdnd

egoismele

nafionale

pi

pericolele ce

decurg de

aicir53.

V[zut[ in univer-

salitatea

ei, reflex imediat

al

apostolicit[fii,

Ortodoxia

nu

poate

fi redusl

la

dimensiunea

na;ional[,

aqa

cum

se

intAmpli in

prezenterile

celor

mai

mul$.

Atasamentul

Ortodoxiei

fa1[

de

destinele

nafiunilor

in

mijlocul c[rora igi

indeplineqte lucrarea

mdntuitoare

nu

inseamnl lipsa

unei congtiinle

critice'sa. Dim-

potrivd. Biserica

are dreptul

sd ridice

semne de intrebare

pe

'marginea

unor

evolulii caie,

din

punct

de vedere creqtin, nu

sunt

conforme.

Este un exercitriu critic constructiv,

aqa

cum

constructivS

s-a dorit

qi

analiza critici a

proiectului

legislativ

ce ne st[

in fa(f,.

Atent

qi

la aceastd

congtiinl[

critic[

a Bisericii

nalionale,

Statul

rom6n

post-comunist

va

reugi s[

aibl o

identitate, sI

imbog5feasc[

comunitatea

ldrilor

in

care

iqi

vede locul, nu-

mai in

mdsura

in

care

va

asimila

profund

specificitatea

relaliei

sale

cu

Biserica.

Iar

pentru

a

ajunge aici avem

nevoie de o

dezbatere

Targd

care, iati, a

gi

inceput. O

sperdm

rodnic[,

pdzitd.

de

exagerlri

sau de

bune

intenfii

utopice.

Locul

Orto-

124

I, Il

ii

:Tili,fl:

;XI

:':*

a

S

raturu

i,,,geopori

tica

orrodo-

;:f,,,':#il:'gXnXir+T"",',,'":fr,'"Til"'-:'r"i,i"-

con$tienre

marturii.

-e

Ia

n<'ri

urr.,

,r.iri,tiill::'ri[:;

r

.egeacurtero

12'

concluzii

deschise

ffar;tgt+.* ***;:'-'.;

;

IXX

ffi

i

:,:',il;"'.:'",.:,

p..r.rii

i

r.

r

"

ur

rr

r 2

ri V'

Ne'"a

t

i'

a.iiJ

texturui

ca

atarer,

11^.9on,"n,rl;;;r.;

iau

perpetuarea

inci

menrutui.

,nai

mutiogffi?."r;

sunt

mai

pulin

ale

.

pentru

efectuarea

,,r^"

^^-^^:"ttuq

cul[urII

politice

a

mo-

l:?,'I.:

ci

u

1'|r

i

l;;;;Hi"';.";ffi

'Hl

lliilT1

::

le

margi

n

e

a

1,"il'::

jff

,l;l:r;,.*x,31gg*ffi

garantate

de

o

Biseri

valorilor

romdnesd

i

"i#,?"'t,:,*",**i#**:lti"*ffi

o

preference

de

fio

cunoascl,

iar

nu

si

i

#:

j:31 ijllffiT:tr,ff

r"H[,:iltr[fl

i:,i'"]?,:tl;,.l

*iffruruff#*Ht;*ffi

t2s

NOTE



*[*TT"il','Tffi

*;i]+llruffi

f#i],rdjiJffi

Ijtiii*"n'rt*1i,ru?ryft,p1[:;*ffi

ffi

gflt;,^.;ilou,iiS,..

n

romocanonici**"

-

o

apropie

re

un

caz

tradusl

prln

supunere'

ci

prin

invect

l':-o;::::rultelorarederpg.u.i"l'-tl:i:$:;"T:?;"':ffi

.rj;;iu;oJelutui

de

relalie

dintre

star

)p"--:*t."-l-"

*il*[fi*r*tut#lt*til*:-

s[

fie

accePtatA

a$a

lui

Dumnezeu'

1. Acest comentariu

a

ap[rut ini{ial intr-o form[ redaclio-

nal[ restr6nsf, in:

,,Renagterea"

11

(1998)

4-5; 12

(1998)

7.

Vezi

spre completare

qi

comentariile lui

Sever

BUZAN apX-

rute in

mai multe numere

consecutive

ale

aceleiagi reviste.

2. Incultura teologic[ a intelectualiEtii

$i

clasei

politice

de

acum este

tr[s5tura

de caracter

poate

cea

mai contrastanti cu

profilul

intelectual-politic al

diriguitorului

societilii romdnepti

din

primele

decenii

ale secolului XIX

qi

din

perioada

interbe-

lic6. Vezi pe

aceastd

teml un scurt dar elocvent

studiu semnat

de

Al. ZUB,

Teologie

qi

politicd

tn epoca

regenerdrii

nalio-

nale,in:,,Dacia

literari" 3l

(1998)

1-4.

3.

Dan

CIACHIR,

Noi

;i

democrapia

cre;tind,

in:

,,Curen-

tul", 28 decembrie 1998,

pag.

8:

Anumite

antipatii care se

proiecteazd

asupra

Bisericii Ortodoxe aufost

;i

sunt

preluate

dupd

antipatiile

pe

care intelectualitotea apuseand,

tndeosebi

cea

de stdnga,

le-a

avut

fapd

de

Biserica

Romano-Catolicd.

4.Yezi

notafiile lui Dietrich

PIRSON, Die geschichtlichen

Wurzeln des deutschen Staatskirchenrechts,

inl. Joseph

LISTL/

Dietrich

PIRSON

(Hrsg.

von), Handbuch des

Staatskirchenrechts der Bundesrepublik Deutschland,

in

2

Bdnden,

2. neubearb. Auflage,

Duncker

& Humblot

Verlag,

Berlin 1994-1995,

pag.4

9.u.

5. Vezi

Radu

PREDA, Biserica

tn

Stat,

in:

,,Renagterea"

s

(1998)

4-s.

6. Vezi

excursul

pe

tem[

publicat

in

,,Renagterea"

J-8

(1998)

5

9i

preluat

in

volumul

de

fa[d.

7.Yezi studiul

lui

D. C. AMZAR, Partei,

Staat

und

Kirche

im heutigen

Rumcinien,

in:

,,Ostkirchliche

Studien" 14

(i965)

162-183.

Vezi

gi

capitolul

pe

aceasth tem5

din studiul

lui

Otto

LUCHTERHANDT,

Religionsrechtliche

Rahmenbedingun-

gen

fiir

eine Neuordnung des Verhiiltnisses

von Staat und

t26

t27

-'-_-_.--------



128

Kirche

in

den kindern

Mittel- und

Osteuropa

(special

Kap.

Ill.

Die

staatsrechtliche

und realpolitische

Lage der Reli-

gions

g

emeinschafi en im kommunistis chen

H e rrschafts sy stem),

in: Essener

Gespriiche zum Thema Staat und

Kirche

(29).

Be-

grtindet

von

Joseph Krautscheidt und Heiner

Marrd. Heraus-

gegeben

von

Heiner Marrd und Dieter

Schiimmelfeder.

Die

Neuordnung

des Verhrilnisses vort Staat und

Kirche

in

Minel-

uncl Osteuropa, Aschendorff

Verlag,

Miinster 1995,

pag.

5-87.

Pentru

istoria Bisericii Ortodoxe Ruse,

confruntat[ mult mai

devreme cu comunismul, vezi Jean MEYENDORFF, Biserica

Ortodoxd ieri

;i

azi. Edilie

nouf,, revlzuii

gi

indreptat[ de

Jean

Meyendorff si

Nicolas Lossky, Editura Anastasia, Bucuregti

1996, cap.

7: Sfidarea statului

comunist

(pag.

102-117).

8.

Ecumenismul

acesta al suferinlei,

opus

agadar

oricirei

forme

de revendicare unilateral[

qi

de transformare a

mar-

tiriului

in capital

confesional, a fost

pentru prima

datl

do-

cumentat

in volumul

Mdrturisitori

de dupd

gratii.

Oameni

ai

Bisericii tru temniyele comuniste,

Editura Arhidiecezana,

Cluj-Napoca

1996.

9. Arhiepiscopul

BARTOLOMEU al Clujului, Amintiri

de-

spre Patriarltul Justinian, in:

,,Renagterea"

10

(1998)

1,6-7;

ll

(1998)

t,6-1.

10.

Vezi

deja

citata analizd

a

lui Dan CIACHIR,

Noi

si

de-

mocra{ia

creStind.

1i.

Vezi

Radu

PRED A, Europa

;i

noi,

in:

,,Renagterea"

6

(1997)

4-5;

acelagi,

Orient

;i

Occident.

O

noud

dilemd veche;

in:

,,Renagterea"

T-8

(1997)

4-5.

12. Cele doud

Biserici

mari

(catolicl

Ei

evanghelic[)

din

ii

Germania

au un reprezentant

permanent

atdt

pe

ldngd Guver-

ri:;d

nul

(die

Bundesregierung)

9i

Parlamentul

(der

Bundestag)

fel

,r

derale,

cit

gi

pe lAngd autorit[1ile Land-urilor.

Este o institulie.ii

I

ftl iti:lffil1ll"o.:,::-"lrj

s1u,

dimporivh,

de

rainl

I ::_:zate

de;';;,'j:Ye

care

profitd

atdt

Bisericir.,

..

,,

pl,

n

I :u,cturire

;J,*,;:$TXTH1H",J:yll,'.",r"'i",,r*fl,,i

I

fiTi#:il?iil?:iar,;rin*r

j:rrEm,::r

I

iarea

il;,ff"i'rat

cu

mandairl

sr;;;rri;;ffii,'::'f;J;il

i

::",F:r,,;:t::H,#:d;"$lllY:::"s,,,i.oiif,iil,.

;:H:X

fir,:T,,I

ti,

po

t

ri

-

s

t

Jbil,$'."_,:

te

or

og

i,

.i,.i

f

6l

"i"

-

p.","

niur

ili

i;

f

i#,,:,

**i:tit,{

[':,i;'

H:L

fi

HJ]

::l::, :;fi

i:j,f

,:'#xij#'ii :,i,r",rmffiiii

irurm::,:qffi#ffi*iltffi

zdnd

de

"j;;;;i;;::l:,1?l,de

cari

tual

pi

1 rtii;I;;:trctarar.

S

tatului.

;;'fixli';"":::l'ur

"'

5

noiembrie

I

Ior

parre

r".ir"

;"?lllltlt?li"ut

t,

o

998'

pag'

26'

*-T*1ifi

iii#i"rit"[*il:+ffi

ihT#;T:

i??',i:"t'TiiiT*"p"n'LJi'J"::'#:"[:::H';*lil

oare.

paradir,r,"

03,[

lir"ri

riil;il;

::ii,,i"ir"orosii"J?,.a1;;:y:*:ii'."tr":i:fi

}'LT,t:;

t:):r:.:i,fairl

r.r

jirrrr:,iiii.riirr)..ri.: ti.r...,i,]}::rril ,1iari|.,qiil}5nr6'*r

derale,

cit

gi

pe lAngd

autorit[file

Land-urilor.

Este o instltutle

]tiii

ce

indicl

gradul

de

normalitate

al clasei

politice

conqtiente

de':rf-

ffi;ff

'J;,ff,l,r,ffiff

,:

.:i:1,5" F'i:,ffi

il?xi#

r*g:p#mH:#4f1ggrffi

)i.I:;;:;rtr/#,ffiHHilJii3;*,,)*"",^i.",,

d#d;,#jffi

flffi#ilt####,*i*#

;rt

'

--6',

.r

vr

frlg

ce

varianta

final[

necesitatea dialogului

cu toate

etajele

gi

sectoarele

societ5tiir,il

Existenla unor astfel

de ambasadori

intemi

are

meritul

de

ai;i

scoate contactele

dintre

sfera religioas[

qi

cea

politic[

din

ca-$

{li

ri:.

129

r

a

suferit o seaml de

,,indulciri",

la

presiunea

cercurilor

politice



lillli t:ri

:.i,

i.::ll;r,.:,r,r

l

fiit'ii,i

fl,Ifi

americane indispuse

de

atitudinea

criticl

a Guvernului ger-

man fald de

Scientology

Church.

Vezi:

Deutscher

Bundestag,

1

3.

Wahlperi

ode, Zwischenbericht

der Enquete

-Kommission

,,Sogenannte

Sekten

und Psychogruppen",

Drucksache

l3l

8170, Bonn,

07.07 .1997.

17.Yezi cu titlu

de exmplu

amplul raport alcltuit

de Alain

CEST/

Jacques

GUYARD,

Les

sectes en

Fraruce,

in:

,,Les

documents d'information

de

1'Assembl6e

nationale" 24681

1996.

18. Informafie din

,,L'Osservatore

Romano"

(edifia

ger-

man[), 18. Juli 1997,pag.3.

19. Informa(ie din

,,Wiener

Zeitung",

Jiinner 1997. Apud

Peter KARNER

(Hrsg.

von),

Versr)hnung: Gabe Gottes

und

Quelle

neuen

Lebens, Tyrolia

Verlag, Innsbruck-Wien

1997,

pag.

l3I-132.

20.

Informatie

din Evang.

Pressedienst

-

EPD. Apud

,,Evangelisches

Gemeindeblatt

ftir

Wiirttemberg",

6.

Juni

1999,

pag.8.

2L. EntschlielSung zu

den Sekten

in Europa (29

februarie

1996),

in:,,Amtsblatt

der

Europiiischen

Gemeinschaften"

18.3.96,

pag.31-32.

22.

Raportor

a fost dl Adrian

Ndstase.

23. La

inaugurarea

postului

de radio,,Renaqterea",

Arhie-

piscopul

BARTOLOMEU

al Clujului

lansa

confesiunilor

ne-

ortodoxe

din

ora$ul

transilvan invitalia

de a

relua

pe calea un-

delor

traddia

Conferinf

elor

teologice

interconfesionale'

Vezi

,,Renagterea"

5

(1999)

6.

24.Yez\

Radu PRED

A,

Ecumenismul

qi

provocar a

pro-

zelitismului,

in:

,,Renaqterea"

9

(199'7)

4-5,11.

25.Yezi,,RenaEterea"

9

(1998)

9.Yezi

gi

textul

partene-

riatului

ortodoxo-evanghelic

dintre

protopopiatul ortodox

Tur-

da

(Arhiepiscopia

Ortodoxd

Romdn[

a

Vadului,

Feleacului

qi

Clujului)

9i

protopopiatul evanghelic

Brackenheim

(Biserica

130

Evangelic_Lutera

(lggg)2.

Pentru,Y,1l1',O"ui

wiinten

ri

wiirttem

b"rn,l:-i:

lo'i"

tll;;;

;'l

#bers)

:

"Renas

terea"

5

Mitroporiei

o;",?

nlginueSeJic'-'

cun rice

dintre

clui

C

entr

atd.7,,

rr

r,l;t

;ryffi;pHlT

8HH::

;ruTi:;;

::I

g

qi:::,H'ilJffi.j;,1ru:slorur,,Be,hrehen

tr#$',:i,iiif..3:i,t;*I,H#i,,,$,1H'trii{ii ,,ii,'i,ff

;xl#::1xXl,f;x:P:::

"";;i

il;iiin*'Y"'

a"

s"'l

eici

IArre

,"

i"l;"".,Ti

[li]

i:6^:

p

r

m

dy

a ra

B

i

s

e r

c i

t

o

r,in

:,,Re_

,,,'lf;::;H:ii:'"Ti:T

se

vorbeere

asuzi

din

ce

in

ce

$ffi*;mff*fimffffi

yifi

f

Ki ff

#i#:iti"iir;:;M

rry{r Xif:imt#r;irr#r;:##

.1g,c.,,1,,i^i,sti,,i{f:#[ , ,;Hl.f"]"#.Jl[Ttil,ff

;H::;,::#;:tr;.,1,ffiI1#:,T#{:fr

*f

ffi

,I

131

11

ll

,

iilirr

r

'i

ii

iir

ll

i

'l ll

i

l

ir

"i

iti:i

i,

rrr

;i,

vistei,,Dilema",

nr. 12+1, noiembrie

1998,

pag.z.

Temaleg[-

3

5.

y



i,ll.

i i

'i

i:

ir,

ri

't'l:,

turii dintre

pluralism gi

secularizare a

preocupat

gi

cel

de-al

doilea Congres

Interna{ional

,,Renovabis",

3-5

sept.

1998, in

Freising

(Germania).

Vezi

9i

Radu PRED

A, Rdzboiul post-

modern,

in:

,,Renagterea"

1

(1999)3.

30. Vezi

gi

referatul prezentat

la intAlnirea

Comunitllii

San'Egidio

,,Oameni

gi

religii" din vara lui 1998

de c[tre Ar-

hiepiscopul

BARTOLOMEU

al

Clujului,

Romdnia;i

Europcr/

Romania and Europe

(romind/englez[),

in:

,,Deisis",

7

(1998)

-

8

(1999)

40-44.

31.

Vocea

episcopului

ortodox de

Kosovo, realist[

qi

plin[

de un duh ferm

al

plcii

intru

respect, va fi din

pdcate

siste-

matic ignoratl de

cercurile vestice

gi

de c[tre

cele

ale

propriei

[ri.

In scrisori

qi

apeluri

adresate atdt

propriilor

pistorili,

sAr-

bii

din Kosovo,

cat

$i

lumii

politice

occidentale,

episcopul

Ar-

temie nu a incetat

s[ cheme la alternative, dincolo

de rdspun-

sul

prea

simplu, mult

prea

simplu, la rdu cu r[ul. Vezi

textul

unui asemenea

apel, lansat dupd refuzul NATO

de

a acorda o

patzd

de

foc pe

durata

Slptimdnii

Mari

1999:

,,Das

haben

wir

nicht vertlient".

Bischof Artemijes

Moralpredigt

gegen

den Westen,

in:

,,Glaube

in der 2.

Welt"

6

(1999)

17-18.

32. Apud Anne

HERBST,

,,Absolut

heuchlerisch

und

tragisch ". Die

orthodoxen Kirchen und die

Nato-Einsritze

gegen

Jugoslawien, in:

,,Glaube

in der 2. Welt" 27

(1999)

11.

33. Renate FLOTTAU

(Interview

von),

,,Das

ist unser

Unglilck".

Patriarch

Pavle,

Oberhaupt

der serbisch-ortho-

doxen

Kirche,

iiber

die Notwendigkeit

eines Regimewechsels,

in:

,,Der

Spiegel"

37

(1999)

204.

34.Yezi cu titlul

de exemplu

pentru

modul

autentic orto-

dox, nuanfat, de a trata

chestiunea

balcanic[, articolul

semnat

de Olivier CLEMENT/ Michel STAVROU,

Orthodoxie, la

pesanteur

et la

grdce,

in:

,,Le

Monde"

(dimanche

25

-

lundi

26

avril1999)

i5.

C6t priveqte

bibliografia in

limba

romdnd

referitoare la lecfia

Kosovo, vom

reveni cu un studiu

detaliat.

132

en

numdruI

din,,Evangelische

Kommentare..

7

(1ggg)

u

rema:

Rdzboiul

imagin.ilor/be,

Xrii

der

Bittter.Titlurile

articolelor

sunt

sr,itoar;

de

la

sine:

'irrir"r,i

bittelui

;i

rdului.

ijtoacele

de

cimunicarc

tn

*rrai;;;,

gotul

moral

al

mo-

ernitdyii

(pag.

8_10);

eariarutii

iii{r.'

u,rrrt

jurnatistic

in

dzboiut

din

Kosovo'

ipug.

ti_1-i1.

"'"''

_.

lu,Io,rgogut

pofili"]unir,

i"

tu oradea

s_a

remarcat

nu

umai

in peisajul

in11n

nri_n

"firrrt,li""ine

gi

exrremiste,

un

einfelept

9i

necre5tinesi

rlspuns

",

u.""*i

modendi

la pro-

ocdrile

minoritdlii

extremi;iilorr.;;il;

cr qi

in

forurile

in_

ernafionale.

Un

exemptr:

in

.aarri

*f"i

de_a

unsprezecea

?$;ffi,:Hfflfj

nr'"'i"1"'

n

,"p",i

de

ta

Grazliil;;

r";*',j-;;;;Jffi:1"",ffi

:,'.,*rtif

J:ffi

'llJ,;*lh:

n

documenr

cu

tir.tul

lrynrrriils\iiiri'

,n,

Minority

Chur_

-ne

1.

in

Rg

m7n

ia (ms

s.

).

iln-_rr

riir"*.'i,iand

agres

ivitarea

c

uostura

de

victiml

_

ingirdnd

aut"

fara

ffitur6

inrre

ele,

de

Ia

xcentricirifire

primarurri

r'rnu,

,ripiriia ae.irir

are

sfdntu_

ui

Sinod

ar

Boi{

-.

episcopuJ

,"f;;;;;bradea

acuza

Bise_

ica

orrodox5

pentru

faptfu

de

;;;

inji

iu

,,err".ic5

Natio_

ald" qi

rug"ru

u,

raggrrprivil.giu;ul';;.;reia

cu

Statut

duol

989,

precum

si

o oolitici

Jir..r?Jrri*i.'a

Statutui

si

a

BdR

lili 1",minoriia1,e

etnice-

$i

.;;f;;;;;u]".

oir"ur.ul

acesta

ste

tipic

pentru

un

mod

d"

garai;;';i'iJu"gun"

care

nu_ei

ropune

evitarea

conflictelorl

"i

p-uoJu-..a

gi

amplificarea

cestora.

Departe

de

a

arluce

c"r"li"."Jlnteretnici

9i

ecu_

enismul

interconfesionut,

pr..iugi*O.Url",

gi

bisericeasci

a

pi

s

cop

ut ui

reformat

d

"

o;"1;

;;;_:iJ

r;".."e,e

un

p

an

dan

txtremist

Ia

extremismul

rril;;;;;*i

io_an"qti

din

Ar-

eal.

In

vreme

insi

ce.Biseri"ubnoaoili"*r",

esre

rezer_

atd

fald

de

orice

*,

1",:-rg:;Eri,;;lliri.r,r,

episcopurui

Ii.l::.

:,

o

{er6.

u

n parad.oxa

t-

fu,

d;r.;;

;;;

I

ogi

c

deme

rs

u

r

u

ixtremist

al

aripii

dure

din UDMR.

J/.

Axel

Freiherr

vg1IAMPENHAUSEN

,

Sraatskirchen_

re

c

hr.

E

i

n

s

udi

e

nb

uc

h,

Mii;;h;'i

irii

iir.,

or.

133

38. Apud Lucian MIHAI, Libertatea

religioasd

Si

regle-



mentdrile internalionale

(lI),

in:

,,Curentul",

18

mai 1999,

pag.4.

39.

Vezi

drept

exemplu

pentru

incompatibilitatea

nu nu-

mai

dintre dreptul

american

gi

cel

romdnesc,

dar

qi

dintre drep-

tul

american

;i

cel european

in

ansamblul sf,u, prezentarea

lui

Ilie

FONTA,

,,Gesturi

care

tn

America

sunt

fireSti,

tn

Europa

arfi

considerate

de

neiertat".

Analizaunor

puncte

devedere

Si

demersuri americane

privind

libertatea religioasd.

qi

Proiec-

tul Legii

Cultelor din

RomAnia, in:

,,Vestitorul

Ortodoxiei"

229-230

(15

iulie 1999)

6-7.

40.

Pentru

detalii

vezi Radu ANTIM,

Societatea

,,Martorii

lui

lehova"

tn contextul

fenomenului

sectar

(=

Colectia

,,Ne-

bunia

lumii

de azi",

nr.

1),

Editura Arhidiecezana,

Cluj-Na-

poca 1996.

41.

Apud

,,Transilvania

Jurnal",19 octombrie

1998,

pag.5

42. Compar[ Bernard

FILLAIRE, Les

sectes. Un exposd

pour

comprendre. Un

essai

pour

rdfldchir,

Dominos/Flam-

marion,

Paris 1994,

pag. 74:

(...)

l'audience rielle

des

sectes

ne doit pas

se

mesurer au

seul

critire

numdrique.

Leur

im-

plantation

internationale

et

les

possibilit s

financibres

et

re-

lationnelles

qui en

ddcoulent

permettent

d

leurs

filliales

de

bdndficier

d'une

audience et

des

possibilitds

d'ingdrence sans

commune mesure

avec

leurs

ffictifs.

43.Yezi

informafii

pe larg despre Ortodoxia din Germania

la

Nikolaus

THON,

Kirche

im

Wachstum.

Eine

statistische

Analyse

der orthodoxen

Kirche

in Deutschland, in:,,Katho-

lischeNachrichtenagentur"(KNA=OKJ),27122,18.

Mai 1999,,

44.Yezicu titlu

de exemplu ludrile de

atitudini ale

prin.'.,..ji;

cipalilor

gefi

de secte/

asocialii

cu caracter declarat religios'rr':,ii

din

Romdnia,

unele

chiar cu

statut

de cult, in:

,,Human

Rightsr

ili

without Frontiers".

European

Magazine of Human Rights

2=3

,',

/lnrl<\ ra

^,,

r.'rlt,::',ii

(1996)

33

q.u.

'i,"'rr*'rirv'i:

{,

"':-r;ri:{:;,i:t{ ii# f{;y# :#{, i:n :ii;

I

riker

4

(Gl

I

Die

Freih,

{

*t,r,r{,l,WW

i

Sewcihrleis

tr

Kriegsdien.

i

*s: ,:

B

il

*'::;i:;:ir;'31,f,: ::ni,,1(s7n(tik

D.eutschtanct,

Bun_

I

(o,'.,e-;,iJ";:::lX"'Jrdurg,

Bonn

tggs,

ilel

gr-gz

I

;?,i'?',iil:::',,1

n

d;'ilr:":il"i:1i;,H1,1":fl

,,'J- *""

I

y:yl;

;i;tr:

;:;;f::;i::i,;:,:i

:;*;:'

;.:i

;i :f;;

{##iiiT; i;H,;:lx[ ,#:ii{ii:,{i #Jrj

i;:;;tr:,;,,:";i/::jir,,nyfii; ; ::,;;,7,;,j,,;1

:"11rst

z

"

g

":

ni

i

{k

"

i,o

e

ft

o

td

lt

h

ab e

n'

"'

l

*

)

r-sli'

1"-" f l

n

g

z

'

of'

t

g

t

s

tot

r."r.rr

Illl.f

1t,

r

i

r

r i

^

7(

t t

.a

a-s

K

e

c h

t,

na

c

h

d

e

r

'

",l..r,,,i,,H',m::

:

:

:;

;:*:

{{1""

"'.t

o

on

(r

es

i

s

I

a

t

oru

I

di

n

rrgroasl/

Relio

I:: ::1?;;i;:;;',"#;;;;:j:r:,$::{fi

;;iffi

T;"]'f

:;:::,fl:l:;,:x::; :::,:1i;;;\ff;#::8:s:rtich"ns:i;a

,,

Freih1ir

a",;

illiiii,i"Yii'"ljl:i::

y1iiy11,ti5i):

r')T|,i)

i,

f

:r#,

"

"

:;i

^i

ii

i

*i

")i

'

i,"

r

"'

"

u

"

n

"ri,

i'i,

a

,',,

;

.i

y

n,,7,

r

r,

;;:

f ,

i

i:, :

1;

;'

i;

;

Y

"

::

:

"i

;f '

::

f,,,'"*o""'ni-i''iliii::;"ff

':r,':,;:f

:#f

ff:":";*f

ii ,

134

135

TrrliTl

i':,.i:rfr,:

S.chranken des

fiir

alle

geltenden

Gesetzes.

Sie

verleiht ihre

Verbot

der

Stua



Amter

ohrue Mirwirkung des Staates oder

der

biirgerlichen

Gemeinde. //

(4)

Religionsgesellschaften

erwerben die

Rechts-

fiihigkeit

nach den allgemeinen Vorschriften

des biirgerlichen

Rechtes.

//

(5)

Die

Religionsgesellschaften

bleiben Kiirper-

schaften

des

dffentlichen Rechtes, soweit

sie solche

bisher

\varen. Anderen Religionsgesellschaften

sind

auf ihren Antag

gleiche

Rechte

zu

gewrlhren,

wenn sie durch ihre

Verfassung

und

die Zahl

ihrer MitgLieder die

Gewcihr

der Dauer

bieten.

S

c

hlieJS

en sich mehrere derarti

ge

dffentlich-re

chtliche

Re li

-

gionsgesellschaften

zu

einem

Verbande

zusammen,

so

ist auch

dieser Verbawd eine ciffirutlich-rechtliche

Kiirperschaft. //

(6)

D ie

Re li

g i

ons

g

e

s

e I I s

c haft

e n,

w

e

lc he Kd

rp e

r

s

c

haft e n de s tif-

fentlichen

Rechtes

sind,

sind

berechtigt,

auf

Grund

der

biirg-

erlichen

Steuerlisten

nach MaJJgabe

der landesrechtlichen

Bestimmungen Steuern

zu

erheben.

//

(7)

Die

Religionsge-

selLschaften

werden die Vereinigungen

gleichgestellt,

clie

sich

die

gemeinschaftlichen

PJlege

einer

Weltanschauung

zur

Auf-

gabe

machen.

47. Impozitul bisericesc din Germania vaiazdintre

8

7o

(Bayem,

Baden-Wiirttemberg, Bremen,

Hamburg)

Si9Vo

(in

celelalte

Land-uri)

din

impozitul

anual

pe

salariul netto

(altfel

spus: impozitul bisericesc nu este

pe

salariu,

ci este o

parte

din impozitul

general;

un impozit din

impozit). Concret, mem-

brii

din

partea

de

Vest

(fosta

RFG)

ai Bisericii Evanghelice

din

Germania

(EKD),

de

pildl,

plltesc

anual in medie apro-

ximativ intre

270-

Si

290-

DM. Astfel,

impozitul bisericesc

anual se ridicd in medie

la

putrin

peste

ZVo

din

impozitul

pe

salariu.

Informafiile

dup[

Gerhard

GRETHLEIN

E.t,

Evan-

gelisches

Kirchenrecht in

Bayern, Claudius

Verlag, Miinchen

1994,

paragraful

66, Kirchensteuer

in

der Diskussion, mu

ales

pag.573-574.

48. Vezi

comentariul

lui Alexander HOLLERBACH: /n

Anbetracht der

prinzipiellen

Gleichstellung

von

Religion und

Weltanschauung

steckt

im

Verbot

der

Staatskirche

auch

das

t36

BERGER,

Dr,

;::,Y:t::nschauuns;

in:

Dieter

HEssEL-

o

i t

a

*

s,'

i'

;

ii{

o

"

:

t

z'

K

o

m

ri

e

n

t

a r

fti

r

di

e'

;

;

;

;;;

3

78 p.ul'

^

^''

rurr'&$e'

Luchterhand

v".tug,

"B"J;

i;;;,'

;:;

,--

-09.

Istoricul

qi

textele

djferitelor

senr.

uarea

ganselor

U"nilt-i-'iIus'ul

sertlllle,

precum

gi

eva-

maniei,

vezi

in

,rr?ll: 1"'

la

Cuflea

constiiutionil

;

#-

PREI;A,';''' ;;,

;;::''y

''*'m

nat

de

Chri

s

toph

coos

i

inla,

{;Ttrlf

:$W6yil:y,:{:;*Y':;;ttrr#ii*;Yi

_

50.

Vezi

in

acesl

BACH

il;;;;t,

B'.t:ns

comentariu.l

lui

AlexanderHOLLER_

,"uung:,-zliiririiiff

,";Y:; :;:i:"ree?,1,,,,i;;;;_

die

_P-osirio.n

des

sraates

in

seinem

u"rolo ,,11 _1dTs

ulteil

gtonsgemeinschaftet

d-ieverleihursd;r;.:t:-'k""i;;;;r:,ri;,";::;:;T:;i r'l;;

d"'st'ot"''')"n;;::: :'^chaftsrechiet""""i''7nZ77i',

'liili*i';"':;#':::;:?fr

';,liiUr;n:::lXf,';,,-

L

^

;'

J

;;'

i;

;;

;

?ji.l|"'

".

u

m

d

e

n

K

ci

ip

e

r

s

c

h

aft

s

s t

a

r

u

s

i

s

_

on

to,

,

i,'

ii ;:

;;;;;'

?

"

n

e

i n

e

R o

t t

e

s

p

i

e

t

en

r,;'

;";;

i

;-

nritirn'",i?"rr*r'r'rll-' -i '*at:ulichisverhatiiiz'r*;;,-

51.

BV";'c,

w*Ssstaat

zu

kkiren'

lamtlicher

t"ir.urrt,'lt:y:6,'.6'1gg7

-BVerwG

7

c

11.96

,,tr#ii,{#ffit#[f#iW

X:

W,.

*

j

:ixffi

J;

u

l;

i*

"

n

n'ii

i,i,"

(i?;$\Zi:'zeitschr,:l?iXirui;:l ::A,;ii ;i;

52.

yen

gi

studiul

,

{;:r,:#:nl,###:i#i{i;:,,i#iffi

hT,T"f

#

137

53.

FILLAIRE, op. cit.,

abordeazdin repetate rAnduri pro-

57.

Un

istoric

al

ideii

prozelitist_misionare



blema

pericolului

sectar la

adresa

persoanei

umane

9i

a socie-

tatii.

Dupe ce

pe parcursul

mai multor

pagini

a analizat

mij-

loacele

de

propagand[,

de convingere

gi

de distrugere aplicate

de secte

fatd

de

cei cu care vin

in

contact,

autorul foloseqte

chiar

expresia de atentat

al sectelor la siguranfa

Statului

(Atteinte

d

la

sfiretd de l'Etat).Pag.74:

Les sectes

rdduisent

puis

ditruisent

leurs adeptes

en

leur

promettant

un

monde

p

arfait.

M

ai s

I' adep

te

-

indiv idu

e

s

t

.i

I

alement

un adep t- c itoy

e

n.

La

ddshumanisation

collective

opdrie

par

les sectes viserqit-

elle

les

fondements

de notre

socidtd constitutionnele? Pag.76:

Itt manipulation mentale ddshumanisante

est

inhdrente

d toute

systhdme

totalitaire. Pag.

95-96: Antiddmocratisme

et racisme

sont inhirents,

par

ddfinition,

aux

sectes

qui

opbrent

des

classements

sur les

hommes:

la catdgorie

des hommes

supdrieurs, les

membres

de la secte;

celle

de ses adversaires,

ceux-ld

pouvant ventuellement ?tre

d

ruits; et

celle

des in-

adaptds

qui

ne

miritent

pas

d'Atre

aidds mqis

dont

la puis-

sance

vitale

peut

Atre utilisde.

Autorul

ajunge la concluzia

ur-

mdtoare,

pag.

103-i04

Les

sectes sont le symptAme maniftste

du totalitarisme

vivant

dans

et de nos ddmocraties.

Quel

est le

but ultime

de toutes

les sectes?

Ni

le

bien-

re,

ni l'argent, ni

I'intirAt

privd,

ni

la

justice,

mais

lafabrication

dtune race

fu-

ture...

(...)

ces

,,esclaves

heureux" dont r4vait Lafayette

ou

Hubbard

dans son testament.

54.Yezi Guszt6v

MOLNAR, hnperii

Si

pseudoimperii...,

in'.

,,22",10-16

noiembrie i998,

pag.6.

55. Vezi

de exemplu

agresiunile la

care

au

fost

supuse mai-

cile

mdndstirii

ortodoxe

din Dobric

(protopopiatul

N[siud)

din

partea unor

grupuri

masive

de

penticostali din

satul omo-

nim.

Vezi

relatarea in:

,,Renagterea"

9

(1996)

2-3.

56.

Deja

in anii

'70

chestiunea

prozelitismului punea

sub

semnul

intrebdrii

viitorul

ecumenismului.

Vezi Paul LOFFER,

Proselytismus

und

die Zukunft

der

)kumene,

in:

,,Okume-

nische

Rundschau" 23

(19'74) 180-191.

138

in

Biserica

Ro_

ano-Catorici

9i

ar

-oortri

in-curei""i"gi"

carofice

s_a

dis_

anfat

oficial

de

acesr

1n

99f"ri"frgi"'j""uUo.Ou." a relafiilor

u

cregtinii

necatolici,

,iri

in

"*poi"uij..r"oru,

la

Colocviul

e

la

chevet

or."

Q2

:\gril

fi;ffi#"",rro;

o"ror

Misiu_

e, prozelitism

si

unitate

crestiidd;;;"

Maurice

CLIJjZA,

:l7f;;i?';;r,:;{,:,,r. r;;;;';"";;;i)gi,,o,to,qiqi,,

58.

Nicolas

LOSSK',;-,urgence

de

l,annonce

de

l,Evan-

il?

:;rf

"

i

s

n

a

g

e

",

t,

p'

,i'ty"i,,

"

",l,i,,,iru*t"",,

67

(ts

s

4)

nri?;#ii,i-t\Yn?.Ey'Laperspective.missionnairedes

ZO_21.

.unift

chrdtienne,in:,,fenikoni

Oilii6;;

60.

Yezi

Radu

pRED

A,

Sectarisntul

sau

boala

de

a

fi

taarginea

istoriei.

ir:

_Renaye

l"i:

g'i1:gb

,.

t .

y

e

zi

q

i

r.

_Fr.

MA.y-ER,;;

r;

;

"1:

u

r,

_

c

o

nfo

rm

i

s

m

e

s

hrd

tie

n s

e

t

no

uv

e

I I e

s

:"

t,.B

t

?;;

Edrffi;

;;

Cerf,

paris

I

987.

n

capitorur

sugesriv

i"tii"1ii'ii"riiiirii

airrririi...t

A

ta

e

c

he

rc he

de

t'

E

s

I

i

s

e...,

atuzie

ta;i;ili;;;"r"tui

pro

usrian.

utorul

descrie

viziunea_sectard

asupra

iirnpului

ecclezial

in

ermeni

i

urm[tori

r o

ag;.

.26

_2Bj

;;; ;r;;;

s

e

c

t

e

c

h r

d

i e

nn

e,

'histoire

est

porreuse

.Z,1lrrrilitr^'

ffii,rr.

A

la

naissance

f

,;,;,,n1:

;

f;;

t

i

s

e

s

n

t

u,

oi,

i

"

n

n

",

7;;;

;,,

d dj

d.

(

...

)

p

a

r_

restitutionni:r;;,-;;;'T,y:r ;:X7 :,::r:,:rr;:;:#,,,1i :;;;

,,

p

rh

n

i

t

iv

is

t

e,,

:

I e

s,,

E

g

I i

s

::,

:

;n;

;;

"

;';r;;;ii,

q

u e

n, e

mp

dc

he

i;::;;,':l:; :;:;,i:ntr'*"'

ir

^,i',

t'i,

";

,u

,nu;i"

oi

q.uinipeutt;e;;;,";;;:;l;;:#1';l:,i:;'ri#;f,;;y;i":n

du

temps

des

ao6tres.

,

-"s_r:{iii'o*,,i,)Ji"r,,

ta

reckier

ex

ihilo.

On

reionnait

ta.neyde

ai

U

ili",r*e

radicale.

(...)

n

ne

s'dtonnera

,o.,

i".t,ari;;";r;;,;;;",

ces

iddes

en

merique

du

Nord.ioovs

:;;;i;;;:l,"iu"iirln

,ourt

(du

poinr

e

vue des

immiginis

europdens),

le

projet

de

tout

recon-

139

iiI[;i

iip;,

,t,ifl

,l

'iiri

ir$

,r,l

struire

en

repartant

d

ziro

y paraissait sans

doute

acceptable

68.

Existenfa

acTl:r

de.p.rozelitism



qu'ailleurs. Cheia

acestui mod

de abordare

a

istoriei Bisericii

este

aqadar

lafascination

pour

des origines

souvent iddalisdes.

Astfet

in[elese,

originile nu sunt

practic

niciodatl

asumate

prin

cunoa$tere

autenticd.

Este

mai

pulin

o

intoarcere a timpului

gi

mai

mult o

,,innoire"

prin amnezie

voluntar[.

Pluralitatea

,,reformatoare"

este

in cele

din

urmd

expresia

,,pluralitdtrii"

uitlrii.

62.

Strategia

actual[ a

prozelitismului sectar a fost sinteti-

zatdde

c[tre Iosif

TON

intr-un

text cu

titlul

Key

Theological

Themes

needing Attention

in

Post-Communist

Europe

prezen-

tat

la Consultation

on

Theological

Education

and Leadership

Development

in

Post-Communist

Europe, Oradea,

Romania,

October

4-8,1994.

63.Yez\

detalii

Ia FranK

KURSCHNER-PELKMANN,

VorstoJS

ins religidse Vakuum

des Ostens,

in:

,,Junge

Kirche"

9

(r993)

490-496.

64.Yezi

informaliile

Secretariatului

de Stat

pentru

Culte

publicate in:

,,Renagterea"

9

(7997)

4-5.

65.

Vezi

de exemplu

reportajul

semnat de

Viorel PA-

TRICHI,

Turruil lui

Babel,

in:

,,Curentul",

8 februarie

1999,

pag.11.

66.

Die Herausforderung

des

Proselytismus

und

die Beru'

fung

zu

gemeinsamem

Zeugnis.

Ein Studiendokument

der

Gemeinsamen

Arbeitsgruppe

des

Okumenischen

Rates.

der

Kirchen

und der rdmisch-katholischen

Kirche, in:

,,Oku-

menische

Rundschau"

45

(1996)

479-490.

Fragmente din

acest

document

au fost

publicate in traducere

in:

,,Renagterea"

9

(tee7)

6.

67.

Comisia

mixtl

internalional5

pentru

dialog

teologic in-

tre

Biserica

Ortodoxi

gi

Biserica

Romano-Catolic6,

a

VII-a

sesiune

plenari,

Balamand,

Liban,

l7-24 iunie

1993: Unia-

tismul,

metocla de

unire

din trecut,

{i

cdutareq

actuald a

de-

plinei comuniunii.

Documentul

de

la

Balamand,

editat

de

Arhiepiscopia

Sibiu

1

993.

140

catolic

printre

ortodocsi

Ji,

[:fi

3."lj,"illl,

o"'

"t*$;;ffi

ft

s

i

nod

u

r

speci

ar

ar

#,nffi

nx

ffi5

i1$$:

iH'r

il,,H

fi s

r

triarhiei

Ecumenice

i

ir;;;"':::'ill'"i'

reprezentantulPa-

neprezentei

ortodoc.:rl:"1.t:ll

uu

i'p""

-acest

motiv

al

a

papei:

u,

lrbori\''t'or

Intr-u,n

mesaj citit

in

r'l'

si,"Jriri

ii

,

a

ri

i

u,

"

r,

",

n

;

;;;;,

;,"'''

t ra

v

a i

I

d

e

r

e

c o

n

c

i.r

i

a,

i

",,

i

i

rili,

liif

;ii::,';y:ltii"t*,iiffi

?"H,.,in:,:ii*#;

t:inry:r;;;i;;;;;;,

j,:;1Y;;:::r';;1i:i; ;:;;i *:\

doxes

est

qu,

,ri^

noui

abignoni^,tiio.o*

prus

cru

concile

y:;::::;:,,:3:;,t:"':::,:1:;'?;;;;,';;:,i[ur,o,,o,,hoctoxes

muni

s

te

s''

on',

o^

i d

^

trad

il

o

n'

i b

i

r

d

i

d"'d

;

;;;'

;;;"

t?mme:tu:re*;i: : {:"il;#;?;:: :;",r1::::l: :

rncea

in

tdl

nire

e

urop.-eani

""u_*r#

a.tonsiti

utui

confe

_

tnfelor

episcopale

europene

si

"

c"r[iriei

Biserici]or

eu-

;?3iffii;JiS;#lff,e

oic",ri't"ti;:

i;:1,

nov

,ee,,

re_

trir,*

-irirr"

ri'ii;'".1

Ruse'

arhim' Iosif. reprofa

confuzia

x*riyrxif

ri,*;:wi,,,xv:,$i

E,",;;;;;;,;;;,];,t,,irr 1;1,{oui, ,Ii{;:;"y

j::;{il

Europiiische

Okumeniscir"

n.g"gnrng,"i

r._,

7.

November

i33

j;ifJ'if

?

j:,iT"ry*rv"sp?,i",i'i.'nl,nosrcarren

o"

ru

ioiriitr,

,Ll,i#J'leaclia

episcopului pi..."

ouii,ev

pag.

g5-g6.

^

':al

pentru

unitatea

crestinilor

&;;;i

69.

,,Calea

credintei

ghetie,

m-Ji;#?ilfi

;

I

Revista

cultul

ui

creqtin

dupd

Evan-

70.

Cum

r-2

si oerref

l

tin

.199.7,cu ocazia

confruntlrii

vio_enre

dinrre ortodocpi pi

baprigi

ir';;";;;? pasri,

in

sarut

141

Ruginoasa.

Revista

,,Idea"

-

37

(1997)

4

-

din Germania

va



prezenta

incidentul

ca form[ de

violenfl

a ortodocgilor.

TI.Yezi

datele

pu$icate sub titlul

Pdmdnturile

clerului.

70.000

de

hectare

pentiu

Biserica Ortodoxd,

in:

,,Curentul",

1

8 august

1998,

pag.

2.

Este citat[ nemulfumirea

IPS PIMEN,

Arhiepiscopul

Sucevei

qi

R[diufilor,

fafd

de

pasivitatea resti-

tutiv[

a Statului

gi

motivarea

dorinfei

Bisericii

de a reprimi

m[car

o

parte

din

patrimoniul

avut

inainte

de

instaurarea co-

munismului:

Biserica

a cdutat tntotdeauna

sd

aline,

sd mdn'

gdie. Nu

numai

cu cuvilntul,

dar

Si

cu

fapta.

De aceea

avea

Biserica

atarca

proprietd;i. Le avea

pentru

a-i aiuta

pe

cei

bolnavi

Si

pe

cei

sdraci.

72.

Date

dup[

relatarea: Comisia

pentru

tnvdydmdnt

din

Camera

Deputayilor

trage

un semnal

de alarmd:

Retrocedarea

ldcasurilor

de

cult ar

putea

avea consecinle

dramatice

asupra

invdydmdntului

romdnesc,

in:

,,Transilvania

Jurnal",

20

noiem-

brie

1998,

pag.2. Vezi

qi

articolul Laurei

CIOBANU

apErut

cu

o lun[

inainte,

Moment

crucial,

azi, tn

Comisia

de tnvdydmdnt

a Camerei.

Cultele

religioase

ar'putea

obyine

1.500

de

clddiri,

in:,,Cotidianul",

21

octombrie 1998,

pag. 2.

73.Yezi Patrimoniul Bisericii

Romdne

Unite

-

Greco'Ca'

tolice,in:

,,Transilvania

Jurnal",

3 august

1998,

pag. 3.

74.Yezi,,Renaqterea"

5

(1995)

5;6

(1995)

5;7-8

(1995)

5.

7

5.

Y ezi,,Renaqterea"

ll

(1997)

4-5.

T6.Yezi,,Renagterea"

4

(1997)

9.

77.

Yezi

pentru

cadrul

general

LUCHTERHANDT,

art.

cit.,

care,in

ciuda

unor

exager[ri

qi

a

perspectivei

pe alocuri

in-

guste,

poate servi

drept

introducere

in

problematica

relaliei

Stat-Biserici

in

flrile

post-comuniste.

Vezi

qi

rapoartele

pe

t[ri

cuprinse

in

acelapi

numlr

din Essener

Gesprtiche zum

Themi

Staat

und

Kirche

(29).

Begri.indet

von Joseph

Kraut-

scheidt

und

Heiner

Marr6.

Herausgegeben

von Heiner

Marr6

und

Dieter

Schtimmelfeder.

Die

Neuordnung

des

Verhtilt:

nisses

von Staat und

Kirche

in

Mittel-

und Osteuropa,

As-

chendorff

Verlag,

Milnster

1995.

142

,,,

lrr;r:i:l:,J[Jr",,,b1

i lor

con

fes

i

onat

e

in

por

on

i

a

se

pre _

it:l1:;:"'"T,?fi

r;m&i,':sflSotx*iil,ffi

;

comundcuceaa_vechi_catori.il;:,otl;rfi"r::f#ffi

mariavjteni

_

2a.7

oo;

M#ili:?3;;

.^il,Tl;i,1'.';,Truv;iLl"I..ffi lh

ji,'f

;,tl

.

.7?

vezi

istoriculBi;.;;;

o.,io ,#ai,

poronia

si

statutur

urrdlc

al

acesteia

d"_,

I;;;;,#fi;

MIAsz

von

Bres

r r,,rui;:i::.: l,::"^"ter

or

I

a

Bi

s

c

hof

JERE_

;lii;i;lix:[#m;:i:,:E*,:,:ii::i:#i;

pirrr."

Zi-*z-t,

acela;i,

Vom

patronits,ecfu

zur

juristischen

t:,,:i:r{xra',fi*Yiiw:t"i:;:Jii;s:*

o*;t

il;;iilXXl,lin

der

2

w

,t:;;l;;t),f,;cher

onho

i,i%liii;:f:ffr,::1"".:';;X;:;',::,ff

y*,,?:,SZi:

""J

l,x:-ff

:f

lrj1rl=:

I

:

[.[?yl?:30

e

oi,r

o g

in

rre

epi

s

_

::$:{*irirlt-i,t;ii"i,iffi

W,:":,*,

m

den

stutus

quo.

Z?m

r:: tttlch)"|,ilr,

ou

potnischen

Ai_

'{;

if

;i7r3

r

h

.o

d

o

xe

n

x

i,

"

n):,"

1ni,,4;";"

i

n

der

2.

w

ett,

,"

f l;iliiTffi

:

iJ:

::::

*-:,.,:

Epi

sc

opu

r

ortodox

AB

EL

;,r,;nn;iitf,'l;,;frrt#xirlr;ii,

'xli:J';ii':,i,i',f

il,:;:r;::;:,r*:,1- i[:;i

mai.Eurr;;;:;r,',iri'i,,7riioi::r[;,r;::::r:li,;;: ,V;,

143

De la toleranld trebuie

sd ajungem la iubire.

Apud :

,,Glaube



in

der 2. Welt"

19

(1991)

23.

85.

Vezi

detalii

prefioase,

bazate

pe

o informafie

de

primS

mAnd, la Fairy von

LILIENFELD,

Perestrojka

und Religion.

Zu

neuen Lage der

Kirchen

and Religionen

in der

Sowjet-

union, in:

,,Una

sancta"

2

(1989)

159-170.

86: O

privire

de

ansamblu la Ernst

Christoph SUTTNER,

Sowjetische Religionspolitik von 1917 bis heute,

in:

,,tlna

sancta" 2

(1989)

171-i84.

87.

Aga cum

reiese

foarte

limpede din declarafia din

2 de-

cembrie

l9l7

a

Sinodului rus.

Vezi textul

la

Nikolaus THON,

Quellenbuch

zur

Geschicltte

der Orthodoxen

Kirche

(=

Sophia

-

Quellen

ostlicher

Theologie,

Bd. 23), Paulinus Verlag, Trier

1983,

pag.310-311.

88. A6a cum

zadarnice

vor fi

qi

tentativele

misionare

ale

Vaticanului, convins

ci inldturarea regimului

farist

va deschide

po(ile

Rusiei

pentru

Catolicism.

Intre

Vatican,

reprezentat

prin

cardinalul secretar de stat Gasparri,

gi

reprezentantul lui

Lenin,

Worowski, va fi incheiat in

1922 un acord

secret.

Vezi

textul

la

THON, op.

cit., pag.

424-425.

Abia

in

1949,Vatica-

nul

va condamna

comunismul,

gi

prin

Decretul

Sfantului

Ofi-

ciu

va

excomunica

pe

credincioqii

catolici care implrtlqeau

ideologia

comunistl. Despre

visul

papalithtrii

privitor

la con-

vertirea

Rusiei

la

Catolicism

vezi

studiul lui

Waclaw HRY-

NIEWICZ,

B eke hrun

g

RulSlands

? Okumeni sche

R

eflektionen

iiber

eine

jahrhundertelange

lllusion,

in:

,,Der

christliche

Osten" 52

(1997)

89-106.

89.

Textul

la THON,

op. cit.,

pag.314-316.

90.

Textul

(extrase)

la THON,

op.cit.,

pag.330-344.

91.

Vezi

deja

citata carte a lui Jean

MEYENDORFIF, Bi-

serica Ortodoxd ieri

si

azi... Un

intreg

capitol

-

capitolul

7:

Sfidarea

statului contunist,

pag. 1 02-

1 1

7

-

este

dedicat situa-

liei

Bisericii

Ortodoxe Ruse

in

comunism.

92.

Textul

(extrase)

la

THON,

op.cit.,

pag.

345-350.

t44

^

93.

Vezi

cele

doud

volum

e

Acks

cle

la

Confdrence

des

i

f

:

;:'

A

u

t

o

c

i

p

h

a

t

e,

o,,

n"

i"i

r,'

i

",

i

r,,7,,,

t

e

4

B,

Mo

sc

o

u

3: *1 yrfp,

ol,.,i,.,pag.

166.

96.yezi

textul

in:

Da'"&''

PaE'

roo.

.ti

relipieuse

in.

,

^

jlllr

URSS:

projet

de

toi

sur

la

li_

erti religieut",tn-.-.tvvrrcct'

L/^")J"

froiet

.de

loi

sur

la

li

md

r

qadi

i

ii-;;;."r-a

documentation

.uit

otiquer;

li:a[ri

I

,rlll

{r'r'.i

in:

"La

documentation

cathoiique,.

2008

(17

juin

*

"l

{ifi,:,l:

:.\:?

p

ararer

r

I

a

o

tto

L

u

c-H

TERHAND

r,

,,cr,u

u"

in'al

,;',{ {

lrf

ff;

;;

i;

;

X*ii

:;

cte

legistative:

ibidem,

pug'.

ii_i:21---"

o",? ;f, :;';:,1:,':'yoiu

'"'i

i'

paur

RorH

,

Gtaube

unt{

iki::J,#tr;i,?:{;tr:"ry:;,:f

il "f

fj,;Xff*Xt;

I00.

Vezi

de

exe

in

Gefahr?

un,*r? ].'

c::d

STRICKER

,

Relisionsfreiheit

8i'";i8;;;;,;',i{,"frili{{, ;{x;::,:rr::;;Wi;:ltrllrili

I 4

;

acera$i,

A m

e

r

i k

a

n

k

"

h;;-

;;;;

;i)ii,,,

r

*

A n

s

a t

z.

Zu

r

f

e

1

c

nignti.

de

s russ

s

c

h

r,,

C

";;

;;;;;

;:#

t

g

i o

n

sfr

e

i

h e

i

t,

i

n

:

..G I

ar rh;

r

""

;"^:

"j

1? i .:

"^y,

t

t

e

n

s

-

u n

d

R

e -

;

j

i

;f,

:ffi

,T:$it

fl,

t,Y,::;;? i

; i

.

;;,

f#{f::iiif

f"iit*:Wtii, i

tr"fu:^H:^:#j?*^ i,?{,; ;(' #,"*a".tt';

reverendurui

corean

-tpra

acilvithfii

intense

depuse

de

secta

ecti

ri

tai"al"-#]i':'^o.o1

i1

nu

s1a

incepu

tu

I

ui

decen

i

u

r

u

i

.

90.

tinatecrasei;-ffi

,;::',X:?1i;:ir:,#:,&:;:ruml;i

nt

flrd

pregltire

religioasi,

";"-r*;

;,i"tigi",

politicd

qi

145

este

fascinant'

Aceasta

este

reieta

aproape

universal[

109. AEa cum nota cu cinism

in finalul

prezentirii

polemice

a

drumului

Legii Cultelor tdn6rul

coirvertit la Catolicism



econornie

pentru

cdqtigare

de

teren

in

flrile-foste

cornuniste'

102.

Vezi

o

ptu""-0"-unsamblu-aslpra

orincipalelor

not

secte

ruseqti

la

Nataliia'ienailary,

-G-o.nei

falsche

Mufier'

";:;ir;"i;i;,i,:,, ,*{:

J-?,1;if

'$l :;;;^

jr;r;f

i l:,i,

T,Z::;'J';#

il}'f5vonNiii'

rg

tutittire

sekten

und

ihre

M

etho

den.v

orta

8';'

;';bt;;tn

im

Zus

ammenhang

mit

dem

,,Gofiesnxutterzentruf,nl"'ffi"'Ci#;

in

der

2'

welt"

21

(1993)

'

u

I3a.

sTRICKER,

Reli

gionsfreihe.rt

;

"'.Paz'

12'

104.

Vezi

"'i'ol'"#iutiu't'utoi

^

eiei

ll

cdtre

Pr'

Viaceslav

Polosin'

p:;t'#il;E"*t1"i

Sovietului

Suprem

al

Rusiei

pentru

"o""Iib?

i"-*"1*

"ra'practicile

rel

i

gioase'

operele

de

caritate

fi"iJr"ti"""'t

rl*t.rr

in:

"lstina"

39

t

'

'?tl:{'J'l

textul

apelului

in:

"I-stina"

'

ls

(tss4)

46

'

I 06.

v

ezi

r"-,"r

lo"iiJ"'ii'in'' -r"inu"

39'

(

1994)

63-67'

In

scriso

area

o"

rarprnr"oi;?;;

gust,

Pre

gedintele

Ellin

afirma

:

P

r e

ocup

at

a"'o'iii

ii'

i'ioinar

ii'tn's

ocietarc

a

rusd

si

r

e'

c

u

n

o

s

c dn

d

a

n

o

"li'

nl'

o''

"i't'

i

ip

i

"l

al

c o

nf

s

iuni

I

o

r

r

e

li

-

-;i;;;;,*,,""::i::i;ifi';,;:,i',f

,*',";,'i,i ';':r:;::{,;r,';:

'

:l; ;::l:Xl,iiiii,;

"

*;

i

"

r'

t

^

a.t

"

t

ix

u

t

a

c

i *

e

i

d

e

c izi

i

a

unei

serii

a"

po"iii''on'rare'

Co'nstitu;iei

Federaliei

ruse

st'

normelor

a'

a")i"

i7il"'no4io"ot

unanim

recunoscute'

ca

$'t

prezenia*",.::.i,,;i:y;ri;r,i,3ti" f

,7i,",a:;i:ff

i,

';::ro::"3:T:#Ht,""unuf,

'ni";"ai"teruic,treHazburatov:

to'1"#1u.?;Ii""'

paralel

al

articolelor

disputate

din

cele

dour

variant"

'"'ilili#;;'

"ittt*"

39

(1ee4)

47-51'

--

ros

v",i

'u;f

i'ffiu":

T3ll::.G];iJii:lll:

..rr,iiu;.

eq

trgq+l'13-17

si,,Ser-vtce

i's";'i:ieq3ii-s

si

isg

(1ee3)

20-21'

r46

Jakow

KROTOW, Das

Ringen

um die

Religionsfreiheit.

RulS'

landindenJahren

1992

bis

L996,in:-,,Glaube

inder2.

Welt"

25

(1997)

25:

Din

fericire,

marea

parte

a

funcSiondrimii

de

la toate etajele

administative

(provincie,

ora;, sat)

este

in'

diferentd

fasd

de chestiunile religioase

qi

gata sd

facd

orice

pentru

bani...

110. Un

exemplu de

discursuri

paralele, frr[ dorinla reall

de dialog, inegale

prin

calitatea

gi

autoritatea

in

materie a sem-

natarilor apa(indnd mai multor

confesiuni,

pilduitor

pentru

starea de spirit

frustrati

gi

frustranti

din Rusia

de azi, este

volumul Religion und Gesellschaft

im

postsowietischen Raum.

Sammlung

von

Aufsiitzen,

Vorwort: Adolf

Hampel,

Redaktion

und Anmerkungen:

Mark SMIRNOV

und

Georgij AVVA-

KUMOV,

Verlag

,,Der

Christliche

Osten",

Wi.irzburgJ996.

111. Scrisoarea

lui

IOAN PAUL

II

c[tre Boris

ELIIN

(ex-

trase) in:

,,Ir6nikon"

70

(1997)

296.

112. Toate

aceste texte

sunt de

gbsit in Intemet

prin

maqi-

na ruseascb

de

c[utat

(browser-ul),,Aport",

sub cuvdntul-cheie

,,Religion".

I

3.

Apud,,Irdnikon"

70

(1997)

296-297

.

14. Apud,,Ir6nikon" 7

0

(1997)

297

-298.

15. Vezi comentariul

lui

Gerd STRICKER,

Fragen

iiber

Fragen.

Uberlegungen

eines

Nicht-luristen

zum

neuen

Reli-

gionsgesetzin Ru |land,in:

,,Glaube

in der

2. Welt"

25

(L997)

26-29

(mai

ales

paragrafiil

Ungleicher

Rechtsstatus

-warum

nicht ?).

Vezi de

acelagi,

In der Schwebe.

Der Streit um

das

russische Religionsgesetz, in:,,Herder-Korrespondenz"

9

(1997)

448: Proiectul legislativ constituie

o abandonare

a

modelului

american a egalitdpii

juridice

absolute

a

tuturor

comunitdyilor

religioase,

a$a curn

acest model se

afld

la

baza

Legii din

1990, tncd

valabild.

116. Apud STRICY:ER,

art.cit.,

pag.28.

ltX{sr '

," l-;:n

r47

117.

Vezi

articolul

lui

Gerd STRICKER, Wie neu ist das

Dorin

VLAICU.

t^y,u.

si

rolul

recunoscut



::ii:i

l1i:I

Itjl$t

filr

''lill

irir

russische

Religionsgesetz?

Oder:

Wie Boris Jelzin die

Welt

verschaukelte...,in:,,Glaube in der 2.

Welt" 25

(1997)

13-17.

1 i 8. Textul Legii

in:

,,Istina"

42

(L997)

397

-411

.

in

acela;i

numdr

sunt adunate

gi

o seam6

de reacfii critice

la adresa Legii.

Lectura

lor nu

reu$e$te

s[ degajeze o solufie la situafia reli-

gioash actuaii din Rusia marcatd

de

prozelitismul fhrd

scrupule

qi

de

lipsa

de precizie legislativd.

i19.

Vezi sinteza unora

dintre reacfii, mai cu seaml

din

partea cdtorva reprezentanfi confesionali

din Rusia,

in pre-

zentmeacronistului

de la

Chevetogne, Chronique des Eglises,

in:

,,[r6nikon"

70

(1997)

429-435. Alte reaclii

pot

fi citite via

Internet

sau in

presa

teologic[

(vezi

nota anterioarl).

L20.Yezi

in acest sens notafiile

pertinente

in

ansamblu

(nu

qi

in

toate

detaliile argumentafiei) ale lui Sergej FILATOV,

Kein Gewissen

ohne

Gewissensfreiheit.

RulSland vor

der

W ahl

:

Glaubensfreihe

it ode

r

St

aatki rc he

?, in'.

Reli

gion

und

Gesellschaft

im

postsowjetischen

Raum. Sammlung von Auf-

sdtzen,

Vorwort: Adolf

Hampel, Redaktion

und Anmerkun-

gen:

Mark

SMIRNOV und Georgij AVVAKUMOV,

Verlag

,,Der

Christliche Osten",

Wtrzburg

1996, pag. 52-59

(mai

ales

pag.

58).

Autorul este director al Centrului Fondului Rus

pen-

tru

$tiinle

qi

colaborator al Institutului

pentru

Religie

gi

Drept

din

Moscova.

l2l.

Y

ezi,,Ir6nikon"

7 O

(1997)

429.

122. Pentru o

privire

comparativ[ la nivel european vezi

printre altele: R.

PUZN

A.P. KUSTERMANN

(Hgg.),

Staat-

liches

Religionsrecht

im

europdischen Vergleiclr

(=

Freiburger

Verciffentlichungen

aus dem Gebiete

von

Kirche und Staat,

Bd.40),

Universitiitsverlag,

Freiburg

(Schweiz)

1993. Vezi

gi

scurtul

articol

semnat

de

Gerhard ROBBERS,

Das Verhiilt-

nis

von Staat und

Kirche

in

Europa, in:

,,Zeitschrift

fiir

evan-

gelisches Kirchenrecht"

42

(1997)

122-129

(vezi

indica$ile

bibliografice).

DupI

qtiinfa noastrd,

existl

in

bibliogra"fia

de

limbd

romdni

numai

o

singurd lucrare

pe

tem[: Pr.

Patriciu-

148

Bisericilor

tn

tdrile

"'i;;'';::'r:':'^\11'l;";;#i:;:;;i^'crul-NaPocaiees

f"*:,"

ffi

;

#ffil,'ff

;d

li"ffi

;[IJ#g

Jji:

;I

ericl

in

spafiul

cre$un

vezi:

Reinhold

Zt

{irqhe.

tfi'C'"inichte

von

der

Antike

IP?ELIUS;

sraqLt

und

Beck,scheReiher20eiy".6Z:.:i;:"rz':*:K1::ru:f;rl

:e::ry,

infgrmafi

i

.legare

de

evot

uf

ia

ideil,

e

i

t

i p

o

I

o g

i

e

i

s i

i

t

e

mi

r

u

i

.

i

riui

rl

ri,

;:1[

l,

H,

J]

T,:ri:::

taqtsideen

(=Beck,sch"

n.irr"

izl]il,ouo.,

Vertag

C.H.

eck,

Mrinc

hen

1

994.

p*;;;;;l'

Jiinti*

ul,llTbj

de

circuialie

-"''ra

sunt

de

glsit

qi

in

,^" * ;^ r::;T#:?o-.yl"readintremaiestas;isa*a.penrru

TIUS,

-r;"i^'r1riiapr

vezi

opera

clasica

u

iri

Hu[o

CRb:

ro+s.'p"nt;:';;;i,,'KlXi:#"W,;:,:#;,;:lrm:j}:

geschichtlichen

Wurze

ln

au

iiurriii'

s

in:Josephr_rsrubreri;lrri;6i;,i;::{,"::;: ;:,:,iflii;

d

e s

s

tu

rs

k

i

r

c

h

e

n

re

c

h

rs.

dri

B

;;

;r;

;

pl)

,i

o

"

u,

r,

u

a nct,

in

Z

B:ifj,l;iru*I'-1il^,{;;;7,;i'[,,,"a,"i;;;i;;,

,,,iii,ii,lr:'.';'rfffi,:.Yi-d',"iuexistrunumcorpuschris-

,t'ux,nfu

,rffi

",L"t'*[*Tj+ffiT#l[T

ameninfdrii

"u

"*"o.rni.rr"u

lffi"ilJlu_"n,

potiric.

Efi_

renfa

acestuia,

urm,riti

tu

."u.u-i..tord;,;"

scf,dea

odatfl

cu

H,:1,"j3*,

p

u

terii

p.o

run.

a J

fu;;;

;i

;,rritate

a

B

i

seri

ci i

126.

Klaus

SCHlTf,

Der

pripstliche

primat.

Seine

Ge_

c

hi

c

h

t e

v

o

n

de

n

r,,,

: n, F

li

;

i;

"

; ;

"l*

o,,,Echter

Ver_

ag,

Wiirzburg

1990,

pug:

I

10,

i;rrl;.;;;ses

Dokument

ist

X::yf;?

{ lX;:::-sw;,4:;Zl',Ti,,,,1,sseworeten,

aus,"ii""ii,i,;';:;;.T,#;,n;i,;l::XlX:li:i;:

149

Lektiire entstehen.

Als

Grundtenor

des

ganzen

Dokumentes

erscheint die Aussage:

Der Papst

und

Kirche _

Trer



allein vermag

alles

in

der

Kirche; ohne ihn

kann

nichts

giiltig

oder rechtens

geschehen;

Grenzen

piipstlicher

Vollmacht

scheint

es

iiberhaupt

nicht

zu

geben.

127

.

I^aicitatea

calmd

/ Lai'citd

apaisde este

expresia

lui E.

Poulat citat de

c[tre

Cl6ment NASTORG,

Les catholiques

et

la

latlcitd de

l'Etat

en

France:

un

modile

ou une

exception?,in:

,,Chronique",

Supplement

au Bulletin

de

litt6rature

eccldsias-

tique. Institut catholique

de

Toulouse,

1

(1999)

47-56.

128.

Ditlev

TAMM,

Les

relations

Eglises-Etafi

dans les

pays nordiques,in'.,,Revue de Droit Canonique" 45

(1995)

63-73.

129.

Y ezi

Konstantinos

VAVOUSKOS,

le

pros

d lytisme,

in:

,,Kanon"

8

(1987)

157-161.

130.

Vezi

Anastasios

MICHALAS,

Mutter

der Nation. Die

Verflechtung

von Kirche

und Staat

in

Griechenland,

in:.

,,Evangelische

Kommentare"

1

(1997)

30-31.

131.

Vezi cazurile

Larissis

$i

alq

contra Greciei

(1998)

$

Kokkinakis

contra Greciei

(1993).

In

primul

caz,

Curtea

eu-

ropeand

a

drepturilor omului (CEDO)

de

la

Strasbourg

a

res-

pins acuzalia

gi

a

glsit

drept

intemeiatd

pedepsirea pentru

prozelitism

de c[tre

justilia

greacl

a unor

ofileri din for[ele

armate

aeriene, care au

abuzat

de superioritatea

ierarhici

pen-

tru

a-i

converti la cultul

penticostal

pe

subordonali.

In al doilea

caz,

acuzaliaa

fost acceptata,

dar nu

pentru

c5 sentinfajustiliei

greceqti

-

iar6gi,

pedeaps[

pentru

prozelitism

-

ar

fi

fost

prin-

cipial

greqit6,

ci

pentru lipsa unei argumentafii

juridice

aplicate

la

caz.

Vezi

detalii

la

Lucian

MIHAI,

Religia

si

iurisprudenla

Curlii

Europ ene

a D

re

pturilor

Omului,

in:,,Curentul", 25

mai

1999,

pag.4;

acela$i,

Libertatea

religioasd

Si iurisprudenpa

Cu4ii

Europene a

Drepturilor

Omului

(lV).

Cazul

Kol<kinakis,

in:,,Curentul",

1

iunie

1999,

pag.

4.

l32.Yezi

mai

ales:

Axel

Freiherr von

CAMPENHAU-

SEN,

Das bundesdeutsche

Modell des

Verhriltnisses

von Staat

150

ri#i)tr#f

rf#fi #;.#f

#ii

r;orlr,;;;;:;7,':{:'fi5:r?,in:,,,1'os'.'"uio..;;;J;:

.id:"i;;[:T:]i{{{;itr".,::t,m:::",,1;::ll*u:;

;,iXT:rjl"*fi;:f

$

varia

de

r,

*1,,a

ra

artur.

vezi,

cu

K

r,

;;

G.

;i;in*,

O,i,o"r^ntalia

:

Wa

r

u

m

zah

t

t

da

s

Land

.

de

r

u.n*e ,,,tE,,,;;i;:,,1:i#;;f

i:Irl:,i ,::i;"s;;;i"i:;

Ii:"t::lf,:tl;y;1"";u"iii""ii"";:"'"::;:r':;7';::i::

rER,

s;;

Gl"-

j

bitl""s

tell

un g

:

ren

s

KE

Iil

ah-.i.t;}i?-

,*1"1i;y;i1l;;;y;."'"

traduse

din

acest

document

in:

,,Re-

135.

Aqa

r"

"*rri_:l.?

ciudltenie

ofensatoare:

referentul

ce

e

ocupl

in

administrafia

centrald

il

j;ilrr"ver

de

relatiile

isericii

Evanghelice

Af,

C*_ilii

Jr'nir"ri"ile

Ortodoxe

".,i

11r::1iti

timp

responsabit

cu

rstamur...

rJU.

vezr

un

exemplu

local:

Monatsbericht

des

Baden_tirttembergi

schen

t_urA".u_i",

i.u'.

V"il*

ungsschurz,

Sci

_

;:':'

i|l;.

e

i

n

F

a

t t

fiir

a

" "

i)',io,

*

nii

ii

-,

r,s t

u

t tsart,

Au

-

137

.

Inprezenr.

Bi:".":1}q_ano_Carolicd

din

Germania

se

fld

in

fafa

unei

hothrdri

d,fi.li;

il

;J,

iT

o.,"ru,e

rdm6nerea

n

sistemul

de

consultante

pentru

femeile

iravide.

38.

Sistemut

de legdtuii.ti;i;il,i.ilo.o""

intre

Starur

f,:ffi

}:j:l"|iffi

I?TFh"rf

?;i.1i5ii"'ar'",,eprezenrarin-

"i1",

r;;lph

Lr's|fi

;,i'l

Y

{*

-drep

t

p

u

b lic

p'iri;;

;;#-

*:s;;;:Li*;;;,iiiy'i::;lil?J#,;fi;:1,1tr::;:,,1

2

Biinden,2.

neubearb

lr .s.,;,

"'duZ?iri*oHumbrot

Ver_

ag,

Berrin

1ss4_1sss.

o

;i,d'i;";;Jll'.X[r,rru

este

cea

a

151

lui

Axel Freiherr von

CAMPENHAUSEN,

Staatskirchen-

recht.

Ein

Studienbuch, 3. iiberarb.

und

erg.

Auflage, Beck

ju-

G6schen,

Bd.

7002),

Wt:.

de

Gruyrer,

Berlin_New

york



l,.i::

.i:'rtlrif

'iri

rir:r:r. r:_ri,

;

.: rir,

l

'.1

ristischer Verlag,

Mtinchen

1996.

139.

Cu titlu

de

aprofundare

a

legdturii

dintre drept

gi

creq-

tinism

intr-o lume

secularizati

vezi:

Gerhard DILCHER/ Ilse

STAFF

(Hrsg.

von),

Christentum

und

modernes Recht. Bei-

trcige

zum

Problem

der Srikularisation

(=

Suhrkamp

Taschen-

buch

Wissenschaft

421),

Suhrkamp

Verlag, Frankfurt

am

Main 1984.

140.

E.R.

CURTIUS,

Biichertagebuch,

Bern-Mi.inchen

1960,

pag.

43.

Apud

Peter

SCHREINER, Byzanz

(=

Olden-

bourg

GrundriB der Geschichte,

Bd.

22), Miinchen 1986,

pag.

XL

Comentdnd afirmalia

lui

Curtius, Schreiner

noteazd: Trotz

eine Fiille

von Darstellungen

iiber

das

Byzantinische

Reich,

die

in den letzten Jahrzehnten erschienen, ist

das

Negativbild

dieses

Staates,

yvelche

eine

bis

ins Mittelalter reichende Tra-

dition

hat, noch liingst

nicht

beseitigr. Pentru

o

privire

de

ansamblu

asupra mogtenirii

teologice

gi

istorice a Bizantului

vezi,

in afari

de introducerea lui Schreiner:

John

MEYEN-

DORFF,

art. ByzanT,

in:

Theologische Realenzykloptidie 7

(1981)

500-531.

In

limba

romAn6

vezi volumul

aceluiaqi,

Teologia

bizantind.

Tendin{e istorice

;i

teme

doctrinare,Trad.

A.I. Stan, Editura Institutului Biblic

Ei

de Misiune al Bisericii

Ortodoxe

Romhne, Bucureqti 1996.

141. Hans-Georg BECK,

Das

byzantinische

lahrtausend,

2. Auflage,

Cap.

II: Staat und

Verfassung

gi

Cap.

lll: Poli-

tische

Orthodoxie,

Verlag

C.H.

Beck,

Miinchen

1994,

pag.

33-108. Beck demonstreaz[

(pag.102)

cdt de impracticabil

este termenulde cezaropapism

qi

noteaz6: Im

Ganzen

bleibt es

erstaunlich, wie selten

-

entgeBen

landliiufiger

Meinung

-

die

byzantinischen Kaiser es in die Hand nehmen, von sich

aus

und

autokratisch

einen

dogmatischen Streit

zu

entscheiden

oder

gar

vom Zaun

zu

brechen. La o concluzie similard

in

ceea ce

privegte justetea

termenului

in

discufie

ajunge

qi

Henry

CHADWICK, Die Kirche in

der antiken

Welt

(=

Sammlung

t52

972,

pag.

t9t:

Der

B:s,ff

,,;;r;;;;;pismus,,

ist

kein

niitz._

i

c

he

s

od

e

r

e rh

e t

t

e

y:i

tr

r,riii

Lllii

r

r,

*,,

r

e

m

e i

nun

s

e n

i ,'^; ::{,:^1, ;,(1 :"':;";;;;:;';,chen.ostensAsrip,a

TRoIANos

,

t<irTi.in

B^izanl

vezi

qi

studiite-i;i

t;;il;

b"ti"n-;";;r;;;:ne

unct

Sraat.

Die

Beruhrunsspunkte

cter

;.;t;f;$+X[3ta8l;

i'

o;ffi;i

i

;;;

;rt;;c

h

i

s

c

h

-

o r

h

o

d

o

xe r

s

c

hr

i,i;',,

K;;;;

I 42.

y

ezi

contexrul

notafii_lor

ce

urmeaz6,

Ia

Radu

PREDA,

isy,ila

1n

Sral:

,,Rena-srerea.,

5

(199g)

4_:.

143.

Cd/

teolosil_ngJi,i"a

r

lri,arr.d,l,

o"

Cezareea

esre

in

::::Ibrrr,

ei

.

exageratd,

p."i;;';;;:

Xffi

#:,#t:fi

3:ll.'rri",

ciii"#[i,f

i;'X#j;

t:I*

t:tr*I I, f:W;',

i'i:::

L :

:';t[:';:*1if

r*r

rrjE

tx

*

i:,

*:1,*u:

#*:_""1::,il.,

T#

aHti,ttt

lI

:

;X :T;,liXi

j

i:"'"

gie

i

i

mpe

ri

a,"

d.

;;;;

'#*:,;::;W:"iT;3Jil";U3?,i';|;:;:'.7;i;::;:

tr;

dil;"#"i

#fJ;,f#,

;f

:

r::f,r

;;Xrtr.il;,,.*

:'

;;;

i"

H?ir#,irj,T

ii

i\i

i

^r';;;;;'"

;;;

2s,+t:..Apud

SfAntur

a,"r"i"

.J

M*",

Hist.

arian.

44,

pc

,,;

&;:13i:iI$:1E

cer

Mare

in

scrierea

D_yspre

srantut

'

i t

a

i"

c

ai

;;

''

;'";

;;:e31d''

D

e

y

s

u r''

v i

a

a a

r

fi

ia i'

;

;';;

;

-

,rt,i.

D;;;;";'ri;;inu

s-qr afla

sub

suo'avighere,i;;;;

ao,

niJ

nl,""{i,

i,'r,'ii,Tit:j;2;;::;;

:;:i

;:nir{l{:

lii);lii::,i,.rrrii'

...1i l

r.l,:.

,

r

fil";;

'11

$rr

id,.li

153

'1.,''

,1

.;jlj:i

,ii

1

J.

l,irt'.ir

turi nu existd o asemeneafiinld...,in:

PSB

12,

Bucuresti

1988,

pag.

66.

orthodoxes

l,idde

positive

qye

l-,Eglise

est

appelde

d

s,identi-

ter

aux

destindes

dy



148.

Pentru

o imagine

de ansamblu asupra statutului

ortodocgilor sub dominalia

turcd vezi

printre

altele volumul

lui

Gerhard

PODSKALSKY,

Griechische

Theologie

in

der

Zeit

der

Ttirkenherrschaft

(1453-1821).

Die

Orthodoxie im

S

p annun

g

sfe

ld

de r

nac hr efo rmat

o

ris

c

hen

Konfe

s

s

io

ne

n

de s

Westens,

C.H.

Beck'sche Verlagsbuchhandlung,

Miinchen

1988.

749. Yezi comunic6rile Congresului

publicate

la

Atena

cAliva

ani mai t6rziu: Procis-verbaux

du

premier

congris

de

th4ologie orthodoxe

d'Athines,

29 Novembre

-

6 Ddcembre

/936,

Publids

par

les

soins du Pr6sident

Prof.

Hamilcar

S.

ALIVISATOS,

Athbnes 1

939.

150. Op.cit.: Hamilcar ALIVISATOS, Kirche,

Staat und

Volk

vom orthodoxen

Standpunkte

aus

(pa9.370-389)

qi

Ste-

fan

ZANKOW, Kirche

und Staat

(pag.

389-400).

151. Patriarche

oecum6nique BARTHOLOMEE I-er,

L'ap-

port

de

l'Eglise orthodoxe

i la construction de l'Europe,fn:

,,Service

Orthodoxe de Presse" 190

(uillet-ao0t

1994) 25-26.

152.

Acest fapt explicb

interesul

din

ce

in

ce

mai

mare

gi

mai

precis

aplicat al

Ortodoxiei fatd de constructiile

politice

ale

Europei

de

azi

qi

de

mAine.

Vezi Grigorios LARENTZAKIS,

Kirche und Staat

-

Christentum und Politik. Erfahrungen

und

Erwartu.ngen

im

neuen

Europa aus orthodoxer Sicht, in:

,,KNA-OKI*

20

(12.

Mai 1998)

5-11.

153.

Vezi PEre Boris

BOBRINSKOY, Les

Eglises

ortho-

doxes

et l'|vangilisation

de

I'Europe,in:

,,Service

Orthodoxe

de

Presse" 154

(anvier

l99l)

33-36.

Vezi in

acelaqi

numlr

qi

textul

lui Michel SOLLOGOUB,In

prdsence

de

l'Orthodoxie

en Occident. Evolutions et ddfis,

in:

,,Service

Orthodoxe de

Presse" 154

(anvier

199I)27-32.

l54.Yezi Nicolas LOSSKY, Les Eglises

dans l'Europe

nouvelle,

in:

,,Service

Orthodoxe

de

Presse" 195

(f6vrier

1995)

32:

(...)

il me

paratt

important

de

retirer

de l'expdrience

des

n,r1rit" M;;,

;";;;

identification

doit

e

s

te

r

fidi

te

d

s

a v

d

riri

b

i

;

;;,

;';;

;

";

Z';;

r,

u"

t,

E

g

t

is

e

s,

i

de

n_

gie

aux

destindes

o,u.:Lyoi,

;r;;;;'r:;s

une

forme

quet_

onqae

de

servilitd,

ma$

comme

la

conscie

donc

porfois

,o**,

u,i;;;:::"::": :tence

de

ce peupte,

ylsolit.ieh;;;;;;';"::';,:;::;:':;;,:,:::r::q,i*p;;ii;';;

torut

ad

uce

drept

exemn

lr:,,

"

; ;':

^::

:,:i

t

e

s

c

t

rc

o n

s

t

qn

c

e s

.

Au-

*itx.tr#L:?;,x*ii'r?:",#**,*3',[]jffi

#r

154

155

Lege

privind

regimul

general

al

cultelor

religioase



Parlamentul

Romf,niei adopti

prezenta

lege

Capitolul

I

-

Dispozilii

generale

Art. I

-

Statul romAn respectd

qi

garanteaz[

libertatea de

g6ndire,

de

congtiinfi, de credint6

qi

de religie oric6rei

per-

soane de

pe

teritoriul Romdniei,

in

conformitate

cu

Consti-

tu{ia,

cu legile

t[rii,

cu

pactele

gi

cu

tratatele

intemafionale

la

care Rominia

este

parte.

Aceste libertb[i

nu

pot

fi ingr[dite sub nici o

formi.

Art. 2

-

Libertatea

religioas[

cuprinde libertatea fieclrei

persoane

de a avea

sau de a adopta o religie sau o credinli

re-

ligioas6 la libera

sa alegere,

libertatea de a-;i exercita

propria

credin$ religioas6,

precum

gi

dreptul de a-qi manifesta

reli-

gia

individual sau in colectiv, atAt

in

particular

cAt

qi

in

public,

de a

ap[ra,

a respecta

gi

a

practica

riturile.

Presupune,

de

asemensa, dreptul de

a-;i schimba religia sau credinfa

reli-

gioas6.

Nimeni nu

poate

fi constrdns

sd

adopte o opinie

sau si

adere la o credinfd

religioas6 contrar

convingerilor

sale.

Art.

3

-

P[rinlii

sau reprezentanlii

legali

ai minorilor

au

dreptul s[-qi

educe copiii in

religia lor sau in religia

pe

care

o

doresc.

Lrt 4

-

Formele de organizare

a vielii religioase in Rom6-

nia sunt

cultele religioase.

in

Romdnia

func{ioneaz6,

de asemenea, asociafii

gi

fun-

dalii

cu

caracter

religios.

Art.

5

-

in RomAnia, cultele

religioase

recunoscute sunt

autonome

fa1[ de

stat.

Statul

romin recunoa$te, respect[

gi ga-

r anteazd, aceastd

autonomie.

1.57

Art.

6

-

in

intreaga

lor

activitatq

cultele

si

asocialiile

cu

t"fifi;;;;;nJitiitt

p"'entei

legi

au

obli-

Nimeni

nu

poate

fi constrdns

prin

acte administrative

sau

prin

alte metode si

contribuie la cheltuielile

unui cult

religios.

Statul

stimuleazi

sponsot',zdt'rle flcute

de

persoanele

fizice



caracter

religios,

satia

s6

respecre

C"rr;;;i;

ii

t"git"

tatii'

s[

nu

aduc[

atin-

?:l'J#;ili*"rt:'*',llllil*'"11iliil:ff:11":*l':-'

,*ri5:?'_' iL:fl'&ilffiil;La"

i,,

rara

legii

qi a

au-

toritblilor

publice'

..w.:r^

^^16

nrr

rra

r.lroffiova $i

nu

va

fa-

Statul,

prin

autoritdlile

sale'

nu

'u

llo.."

Ai*itJ"att

f"P

,"rirrl"tiaarea

de

privitegii

sau'crearea-o

de

vreun

cult

religioJ'

p"'?""

^aministrative'

prin

adoptarea

unor

le

gi,

p'in

t'utut"'

tu"o'O*i'ii'tonvenlii

internalionale'

Statul

sprijina

*ti"i'"I""

culielor

religioase'

cu

respectarea

,ri^"ipi.rtiiiropo4ionalit[1ii"

r^^

Art.

t

-

Raport#i;;i'i'"

culte

se

desfigoar[

pe

baza

spr-

ritului

ecumenic'

a"

i"f"t*P

qi de

respect

reciproc'

i

n

rel

ati

ite

aintre

:"d

;;[

];

;"

f

^"::ffi

::

iglil:;

n

si;;

J;

R"

r1j3;:T;#;l;[:ffiT,fi

il:i;

n"l.G"

".

a

si

invrhibire

relrgloi

Lllfii.;:,'d"i:f

,1",r"#:"Tliuertaui

de

exercitare

ri

d1

impiedicareu

t.uu

::'-:,^:x.;;

,

unei

asocialii

cu

carac-

rnanifestare

a

unui

cult

religio-s'sau

a

u]l

ter

religios,

irrfii.,;;;

""niiuil"

prezentei

regi,

se

pedepseEte

""ri"ril

p*v-ederilor

legale'

"cat

s[

dobtndeasc,

$i

""'A;:

d

-

Nimeni

nu

Poate

f:'i1l'::]

s[

exercite

a'"pt#"i*ie

9i

politice'

nu

noate

fi

cons$6ns'

ur-

m[rit

sau

n*""t'li"'iitr"ril'

i"

i"t"ti::lt:"

pentru

credinla

sau

aoa(enenta

t"

l;;;ii

religios

ori

pentru

exercitarea'

tn

:ffi;iili;gii,

a

libertalii

religioase'

rflns

sau

impiedicat

sl

""';;i.

i0

:

Nimeni

nu

poate

fi

t-::t:d,

religios

sau

ta

actr-

*I**tr+*.*t*****

m

i"l"i*o"ui"

al

cultului

respectlv'

gijuridice

cltre

cultale

religioase,

cu respectarea

prevederilor

legale.

Art. 12

-

Cultele

religioase

sunt

libere s6

participe

9i

s6

oficieze

servicii religioase

la solemnitIlile

nalionale

gi

la alte

manifest[ri

aniversare

din viafa 1[rii.

Organele de stat stabilesc

gi

asigurl reprezentantrilor

cultelor

religioase cadrul

de

parti-

cipare la aceste manifestlri.

Capitolul

II

-

Cultele

religioase

Secfiunea

1-

Organizarea

cultelor

Art.

13

-

Statul

respectd

gi

garanteazd

libertatea de

orga-

nizare

qi

funcfionare

a

cultelor religioase,

in condiliile legii.

Art.

14

-

Cultele religioase

se

infiinfeaz[

gi

se

organizeazd

potrivit prevederilor

art.23 din

prezenta

Lege

9i

iqi desf[goari

activitatea spirituald, cultural5,

educativd,

de

inv[1Im6nt,

de

asistenfl socialI

Ei

de

caritate,

administrativ[

qi

economico-fi-

nanciar[

pebaza

statutelor proprii,

cu

respectarea legislaliei

in

vigoare.

Statutele

sunt elaborate

in

conformitate

cu

m[rturisirea

de

credinfI,

canoanele

gi

traditriile

specifice

fiec5rui

cult

religios.

Art. 15

-

Fiecare

cult

religios are

un organ

central

de con-

ducere

sau

de

reprezentare,

organe de conducere

locale

qi

uni-'

tefi

de cult

centrale

Ei

locale,

conform statutelor

de

organizare

qi

funcfionare

proprii.

Dobindirea

personalit[1ii

juridice

a acestora

se

confirmd

c[tre Secretariatul

de

Stat

pentru

Culte,

care constati

dacd au

fost infiinfate

potrivit

statutelor

de organizare

gi

funcfionare

proprii

cultelor reli

gioase.

159

158

Parohiile

9i

unitdlile

de cult similare

acestora

pot

dobdndi

personalitate

juridic[

dacl au ca

membri

cel

pu{in 5Vo

din

Art.2l

_

Cultele

religioase

se

pot

asocia

in

confederatii

,'JJ,,:""t"

care

dobandd

p;;;;il;Ji,,,o,",

in

condi1iiie



populalia aparfinind

prim[riei

localitl1ilor

respective.

Art.

16

-

Unit6lile

locale de cult

infiinlate

conform

pro-

cedurii

de la

art. 15

vor fi communicate

de citre

conducerea

acestora

qi

primlriei din localitatea

respectivd.

Art.

17

-

Cultele

religioase

iqi aleg sau

numesc

organele

de

conducere

sau

de reprezentare,

precum

qi

personalul

de

cult,

in

conformitate

cu statutele

lor de organizare

9i

funcfionare'

Organele

statutare

ale fiecdrui

cult

stabilesc,

potrivit

cerin-

lelor

lor,

numdrul

personalului

clerical,

tehnico-economic,

de

specialitate

gi

administrativ.

Acest

personal se angajeaz6

cu

respectarea

prevederilor statutare

gi

regulamentare

proprii,

precum

gi

a

prevederilor

legale in

vigoare.

Art.

18

-

Cultele

religioase au dreptul

s[-gi

organizeze

9i

sisteme

proprii de salarizare

a angajafilor

lor,

potrivit legii.

'

Personalul

clerical

al cultelor

religioase

este salarizat

la

ce-

rerea

acestora,

de la bugetul

de stat,

conform

legii.

Celelalte

categorii

de

personal

primesc

la cererea

cultelor

religioase o

contribufie

la salariu

de

la

bugetul

de stat,

conform

normelor

legale

in

vigoare.

Art.

19

-

Salariafii

cultelor

religioase

ale

cdror case

de

pensii

s-au

integrat

in sistemul

asigurlrilor

sociale

de stat sunt

pensionali,

potrivit

legii

pensiilor de stat,

iar cei

ai cultelor

care

dispun

de case

de

pensii

proprii,

conform

normelor

sta-

bilite

de

acestea.

,,.1

Art.

20

-

Cultele

religioase

pot avea

organe

proprii

de

judecat[

religioasd

pentru personalul din

serviciul

lor

in

pro-

bleme

de disciplind

bisericeascS.

Acestea

se

organizeazi

9i

funclioneazdpe

baza

unor

regu-

lamente

speciale,

alcdtuite in

conformitate

cu

dreptul

canonic

gi

statutele

proprii,

aprobate de

organele

lor

competente,

cu

respectarea

principiilor

independenfei

9i

impa4ialitdlii.

160

Sectiunea

2

_

Raportul

dintre

Stat

gi

cultele

religioase

Art.

22

_

Secretariatul

de.Sta.t-pentru

Culte

este

organul

e

specialitate al

administraliei

pubrice

"Lr*r",

in

subordinea

uvern

ul

ui,

care

ullareyj;

#",;';""

rt

I

eauzar

e

adrepturi _

Ior

legale

ale

cultelorreiigi";,

ffi.u*u

uurru.ilor,

me_

,ffii::::#:HflT

T:

::r

r"

$

i

.p;j

;;[i

c

ur

ter

or

in

rap

or-

Iocale.

oritefile

administrafiei

puUticecen;;i"";i

Art.

23

_

in

cazul

in

c.are

.un

grup

de

credinciogi,

av6nd

dentitare

doctrinarE

proplre,

d"r6;;'ra

;;onstituie

intr_un

;.x|:T*ft

H

"":ffi::'

t'

""*'*i

ii'r,i

;;

;

q

pentru

cur

te,

documente:

I

propunerii

recunoa$tem,

urmitoarele

1.

Expunerea

de

motive

asupra

temeiurilor

care justificI

"":y,::..iunoa$lere

a

cuttutui

*iil;;.

z.

Lrsta cu

numele

adres

a,.d,#

ffi

;lffi

xl[:

3#fi

:?":"i1.f#1

.l1,,1,:;

dintre

adepfii

viitorului:rI;";;;;..*tlr,

romani

cu

do_

iciliul

in

Rom6nia,

tr"-U"i"

,a

n"

",

,rtfti

0,,

vo

din

totaluloputaliei

tdrii

Ia

data

ultimutui;;;;r#:#,

3.

Mirturisirea

de

creding

4.

Statutul

de

orsanizare

gi

funcfionare,

alcetuit

cu

respec_

area.

dispozi

liil

or

arti

col

uf

"i

O,

r"-i

rr.[

jJ.

a)

structura,

modul

d"

".g*;#u,

ir"o.fror*"

centrall

ei

localr

a

culrului

si

,itiiril"

il'#al

"urt;

)

organele

de

cond

ucere;;ilil;l

rllpura"rle

aces_

ora;

'----

Yr

reu

c)

formele

activitdfii

de

cult,

Iocurile

in

care

se

exercitd

cestea

gi

modut

de

pregdiire

, p"rr"rrirf;f

J"r".""rr,

161

d)

modul

de realizare

9i

administrare

a mijloacelor

mate-

riale

qi

bdneqti

ale

cultului;

privire la organizarea

qi

activitatea

cul-

9.

Cultul

Cregtin

Baptist

_

Uniunea

Bisericilor

Creqtine



e)

alte

prevederi cu

tului.

Denumirea

noului

cult

nu

poate se

fie

identic[,

sau

s[

creeze

confuzie,

cu

denumirea

unui

cult

deja recunoscut'

Secretariatul

de Stat

pentru

Culte

are

obligalia

s[ solu{io-

neze

cererile

de

recunoa;iere

a

noi

culte

in termen

de

90

de

zile

de

la data

depunerii

acestora.

Cultul

religios

infiinlat

in

condiliile

prezentului

articol

poa-

te

func{iona

legal

numai

dup[

recunoaqterea

sa

prevdzuti

de

art.24

din

prezenta lege.

Lrt.24--Recunoag--terea

de cdtre

Stat a

unui

cult

religios

de

face

de

cdtre Guvern,

prin hot[rdre,

la

propunerea

Secreta-

riatului

de Stat

pentru Culte.

Ladataintr[rii

in

vigoare

a

prezentei

legi,

in

Romdnia

sunt

recunoscute

qi

funcfioneazb

urmdtoarele

culte

religioase:

1. Cultul

Ortodox

-

Biserica

Ortodox[

RomAnd

-

Bisericd

Nalionald;

'

-

Vicariatul

Ortodox

S0rb.

'

2.

Cultul

Catolic

-Biserica

Catolicd din

RomAnia

de

Rit Latin;

-

Biserica

Romdn[

Unit[

cu RomaGreco-Catolic[;

-

OtJinutiutul

Armean

Catolic.

3.

Cultul

Armean

-

Eparhia

Bisericii

Armene

din

RomAnia

4. Cultul

Creqtin

de

Rit

Vechi

-

Biserica

Creqtin[

de

Rit

Vechi

din

RomAnia

5.

Cultul

Reformat

-

Biserica

Reformat[

din

Romdnia

6.

Cultul

Evanghelic

C.A.

-

Biserica

Evanghelicd

C.A.

din

RomAnia

7.

Cultul

Evanghelic

Lutheran

S.F.

-

Biserica

Evanghelic[

Lutheranl

S'P'

din

Rom6nia

8.

Cultul

Unitarian

-

Biserica

Unitarian[

din Romdnia

162

Baptiste

din

Romdnia

0.

Culrut

Crestin

drpe

E;;;;;"t;'r.

_

HHT*

risericiior

Cr".,

t-#

i"p[

Evanghelie

din

Ro_

_

_

_

Biserica

Evanghelici

din

Romdnia

11.

Cultul

penticostal

_

Biserica

lui

Dumnezeu

Apostolicl

din

Rom6nia

2.

Cultul

Cregtin

Adventist

r

v v'v,

8,..

",Xi:iff

aCres

rini

Adventistr

de

Ziuaa

g

aptea

14.

Cultul

Musulman

Art.25

-

Recunc

td

numai

in

cazut

tu

:1$-'^"::i"nur1u.lt

religios

poate

fi

refuza-

qi

r.t.

i:

il;;ilT;u

sunt

indeplinite

privede.ite

uii?

Refuzul

recunoagteril

unui

cult

religios

sau

al

aprobdrii

[:ll::ffi

li:1H#,x?.x,,"J];#;',iffi

,.,;";r"i;;;ii

Art.26

_

Retraserea.recunoagterii

unui

cult

se poate

face

umai

in

cazut

inci'tclrii

d";;;;:il,l,r."r"o"rilor

art.

6

in

prezenta

rege,

cons

Jt; ;;;; ;;A;l

fi

a""xto."asc6

ri_asb

definitivl,

urmZ

recunoa$tere.

lnou-se

aceeaSi

proceduri

prev5zuta

de

Instan[ajudecdtoreascl

poate

fi

sesizati

de

cdtre

Secreta_

lll'J,

t,:[:::t'#

*l,;

il;;;.""'r

"

Iun

u,,

"

c

E rei

drep

-

De

la

rlmdnerea

definiti.vd

a

hotdrArii

judecdtore;ti

de

con_

:::,::

a

incdlcdrii

dispoziliitor

il,

;;il.futigios

in

cauz6

u

mar

poate

exercita

dreprurile

p.";;;;;

prezenta

lege.

rt.27

-

gefii

curteror,

pi;;';ffi",J10",,t,,,

arhiepis_

opi

i,

epi

scopii,

administ:*:l

ird;Ji"i

.sj

liu,

av6nd

funclii

semlnltoare

acestora,

alegi

sau

numili

ir]"onformitate

cu

tatutele

de

organizare,ut"

"utt"io.

rffiur"

...p".,ire,

suntecunosculi

in

functie,

l:j:.::r.;i;;"".',"p",

decrer

ar preee_

dmtelui

Romdniei

in

urma

constatlrii

i"..et

"

Secretariatul

163

de

Stat

pentru

Culte,

a respectlrii

condiliilor legale.

Acegtia

trebuie s[ fie cet5[eni romAni,

cu domiciliul in Rom6nia.

Cultele religioase

pot

folosi

in activitatea lor

gi

personal

Art.

35

-

Cultele

religioase

pot

colabora

in vederea

reali_

zdrii

acfiunilor

de

asistenld

social[

*

,"*i"iit"

descentrali_



de altA cetSfenie,

cu respectarea

prevederilor

legale.

Art.

28

-

Secretariatul de Stat

pentru

Culte

constituie un

Consiliu consultativ

al cultelor

religioase

in

vederea

analizdrii

unor

probleme

de

interes

general privind

viafa religioas[. Fie-

care cult religios

este liber s[ decidd

participarea

sa

la acest

Consiliu

consultativ.

Art.29

-

Organizarea

de

partide

politice

;i

sindicate

pe

bazl exclusiv confesional5

este

interzisi

Reprezentanlii cultelor

religioase

au

dreptul

de

participa

ca invitagi

7a

dezbalerea

in

Parlament

gi

in Comisiile

acestuia

a

proiectelor

de acte

normative

privitoare

la via(a religioas[, la

activitatea cultelor,

de educafie

;i

de inv61[mdnt,

de asistenlS

sociali

qi

de

patrimoniu

nalional.

Art.

30

-

Inscriptiile

qi

simbolurile,

precum

;i

sigiliile sau

gtampilele

folosite

in cadrul cultului trebuie sd con(ind

9i

de-

numirea oficialS

sub

care

cultul

respectiv

a

fost recunoscut.

Secfiunea 3

-

Activitatea cultelor religioase

Art. 31

-

Activitatea

cultelor religioase se desfdgoar[

po-

trivit cu

mlrturisirea de credinf6, cu statutul lor

de organizare

gi

funcfionare,

in condi[iile

legii.

Art.32

-

Cultele religioase

gi

unitStrile

lor locale

pot

orga-

niza

,si

desfEqura

in mod

liber congrese

sau adunlri

generale,

conferin[e, consf[tuiri

gi

alte

intruniri

asemdndtoare,

potrivit

statutelor

lor, cu

respectarea

prevederilor

legale.

Art.

33

-

Cultele

religioase

pot

folosi

in

manifestdrile

qi

ac-

tivitatea lor

limba

matern[

a

credinciogilor.

Evidenp

financiar-contabil[

se

va

tine

$i

in

limba

romAnd.

Art.

34

-

Cultele

religioase

pot

infiinta institulii de caritate

si

asistenld

sociall:

case de copii, centre de

plasament,

c[mine

de bitrdni

gi

cantine.

t64

zate

ale

administragiei

publice

centrale,

cu

organele

adminis_

trafiei

publice

locale,

Cu

organizalii

neguvernamentale

$i

cu

persoane

fizice.

Art.

36

-

Cultele

religioase

au

dreptul

sI

asigure

?nvi_

l1i:lly,.:.llqios

in

Ecolile

de

stat.

sre

s'e

bu.u.d

de

sprijinut

rrarurur rn

aslgurarea

asistentrei

religioase

in

armatd,

ipitale,

unitdli

de

executare

a

mlsurilor

prir"utir"

O"

Iibertate,

";;f;i

entre

de

plasament.

,,.^1,1,:

37

-

l,

scop.ul

satisfacerii

cerinfelor

retigioase

ale

mi-

uranlor,

clrn

domeniile

apdrdrii,

ordinii

publice

;i

siguran(ei

nafionale

se

instituie

clerul

miliiar,

- r

--

Art.

38--

Slujitorii

cr-rltelor

religioase

au

obliga{ia

de

a

pis_

tra

secretul

spovedaniei.

Art.

39

-

in

activitatea

lor,_cultele

religioase

au

clreptul

sd

infiinfez-e

si

s6de1in5,

in proprietate,

mijloL

de

informare

in

masE,

edituri.

9i

.tipografii,

in

cona4ille

iegii.

^

Cultele

religioase

au

acces

liber

Ia

miji'oacele

de

informare

il

TlrA

ale

Statului,

fIrI

discrimiru.",

Ju-i"rpecrarea

princi_

piului

propor(ionalrdfli.

Sec{iunea

4

-

invdflmAntul

in

cadrul

cultelor

religioasc

Art.

40

-

Cultele

religioase

au

dreptul

s6

infiinfeze

gi

sd

administreze

lnitdli

de

invdldmAnt

pentru

fregltirea

perso_

nalului

de

cult,

predarea

religiei,

urirt"nlu'ro.Iut_"o.iiutiua,

patrimoniu,

culturi

qi

arti-refigIouia,

p.""u*

9i

alte

speciaHzaj

necesare

activitilii

lor

religioase.

,,,,o:::'11-.:,-l :.llei:r

ert"

libe.

s[_ei

stabireascd

forma,

gra_

qul,-numarul

$1

planul

de

gcolarizare

ale

instituliilor

de

irivd_

ldmAnt

proprii,

conform

prevederilor

lesale.

Art.

4l

-

Cultele

retigioase

uu

Or"ptii

J"

a infiin(a

qi

de

a

administra

propriile

unitili

9i

instituqii

parriculare

a"

i*eia_

m6nt,

in

conformitate

cu

prevederile'legale.

165

Art.

42

-

Cultele

religioase

rlspund

de elaborarea

pla-

nurilor

qi

a

programelor

de

inv[t[mdnt

pentru

inv[tlm0ntul

teologic

preuniversitar,

precum

gi

de

elaborarea

programelor

o

contributie

la

salariu din

partea

Statului

prin

Secretariatului

de

Stat

pentru

Culte, la cererea

cultelor, in condiliile legii.

Art.

46

-

Diplomele instituliilor

de invdllmdnt,

neintegrate



pentru

predarea

religiei. Acestea

se avizeazd'

de cltre

Secre-

tariatul

de

Stat

pentru

Culte

qi

se

aprob[

de

Ministerul

Edu-

cafiei Nalionale.

Pentru

invd{lmAntul

superior,

planurile

gi

programele

de

inv[1lmdnt

se

elaboreaz[

de

instituliile

de

inv[1[mant,

cu

acor-

dul

cultului

religios

respectiv

gi

se

aprobd

de

senatele uni-

versitare.

Art.

43

-

Personalul

didactic

din

unitElile

de

inv[Fmant ale

cultelor

religioase

integrate

in invf,f[mdntul

de stat

se

nume$-

te de cltre

Ministerul

Educa(iei

Nalionale,

in conformitate

cu

prevederile legale,

cu acordul

prealabil al

organelor

statutare

ale

cultelor

religioase

in

cauz[.

Personalul

didactic

din unitilile

de

invd1[mdnt,

neintegrate

in

inv[f[m6ntul

de

stat,

se

nume$te

de

c[tre organele

statutare

ale cultelor

religioase

in

conformitate

cu

statutul

acestora.

Cadrele didactice

vor

avea calificarea

necesar[,

conform

nor-

melor

legale

in

vigoare

in inv5ldmAntul

de stat

de

grad

cores-

punzltor.

Art.44-

in

centrele

de

plasament

organizate

de

autoritdtile

publice

de stat,

particulare

sau

apar[indnd

cultelor

religioase

acestea

sunt

obligate

sd asigure

educalia

religioas[

a copiilor

conform

apartenentei

lor religioase

Cultele

religioase

care organizeazl

centre

de

plasament

au

dreptul

si

educe

in

confesiunea

respectivd

copiii

din

aceste

institulii

cXrora

nu li

se

cunoa;te

religia.

in

centrele

de

plasament

finanfate

de

autoritdlile

publice,

consiliile

de

conducere

ale acestora

gi

autoritatea

local[

pen-

tru

proteclia

copilului

hotdr5sc

asupra

religiei

in

care

vor fi

educali

copiii

cdrora

nu li se

cunoa$te

religia.

Art.

45

-

Salarizarea

personalului

didactic

Ai

administrativ

de

unitdlile

de invdl[mdnt

neintegrate

in inv[1[mdntul

de stat,

care

preg[tesc

personalul

de

cult,

se

asigurf,

de

c[tre

culte, cu

r66

in inv[lSmdntul

de stat, se

asimileaz[

celor de

stat,

potrivit

le-

gislaliei

in vigoare.

Echivalarea gi

recunoaqterea diplomelor gi

certificatelor de

studii

teologice

oblinute

in

strlinltate se fac

potrivit

prevede-

rilor legale.

Art.47

-

Cultele religioase pot deline

in

proprietate

sau

in administrare,

internate,

clmine

gi

cantine pentru

elevi

gi

studenli.

Acestea

sunt

administrate din fonduri

proprii qi pot

bene-

ficia

de subvenlii

de la bugetul de Stat

sau

bugetele locale, in

condiliile

legii.

Sec{iunea 5

-

Patrimoniul

Cultelor religioase

Art.

48

-

Cultele

religioase,

unitSlile locale

de cult

qi

in-

stituliile

acestora au dreptul de

proprietate

asupra

bunurilor

sacre

gi

asupra

altor bunuri mobile

gi

imobile,

existente sau

dobdndite

din fonduri

proprii,

contribufii

de la Stat, donalii de

la

persoane

fizice

gi

juridice,

legate,

potrivit

dreptului comun

gi

statutelor proprii.

Art.

49

-

L6caqurile

de cult, mdndstirile,

cimitirele, casele

parohiale,

agezlmintele cultural-bisericeqti,

unitilile de

invd-

fimdnt,

sediile centrale,

eparhiale, zonale

gi

locale ale cultelor

sunt

scutite

de impozite

gi

taxe,

potrivit

legii.

Llcaqurile

de cult, mdn[stirile

gi

cimitirele

sunt insesizabile

gi

inalienabile,

iar dreptul de

proprietate

asupra

acestora este

imprescriptibil.

Art.

50

-

Unitefile locale ale cultelor

religioase

pot

avea

gi

intretine,

singure

sau

in

asociere cu alte culte,

cimitire confe-

sionale pentru

credinciogii

lor. Cimitirele

proprietate

a cultu-

lui

se

administreaz[ dupd regulamente proprii,

aprobate

con-

form statutului

cultului, in condiliile

legii.

167

lr

i

i,

t

La

solicitarea

cultelor religioase organele

administra{iei

publice

locale

pot

atribui

in

folosinlfl,

gratuit,

in funcfie de

posibilit[1i,

terenuri

pentru:

construirea

de l6caguri de cult;

imobile,

cu prioritate

a

celor

ce

fac

parte

din

patrimoniul

cul-

tural-nalional

aflate

in

proprietat.uiau-foiorlrtu

.rf*frr,

r"



mdndstiri; infiin[area

sau

extinderea de cimitire confesionale;

institutii

de

caritate

gi

asistenfl

social5.

Primdriile sunt obligate s[ creeze cimitire

comunale

gi

sd

prevadh in

planurile

de urbanism

general

ale localitfiilor,

zone

pentru

amplasarea

gi

extinderea

acestora.

Pentru

confesiunile

care

nu

au cimitire

proprii,

se vor rezerya spatii

in cimitirele

comunale existente.

Persoanele fizice

qijuridice,

in

afara

cultelor religioase, nu

pot

infiinla

gi

organiza

cimitire

proprii.

Art. 51

-

Statul

sprijind, la

cerere, construirea

gi

repararea

ldcagurilor de cult

9i

a

imobilelor

destinate

instituliilor

de

cari-

tate

gi

asistenli socialX

prin

acordarea

de

fonduri financiare

gi

prin

acordarea

de

asistenlI tehnicS.

Art.

52

-

Acoperirea

cheltuielilor cultelor religioase

se

realizeazdprin contribufii benevole

ale

credinciogilor, din

va-

lorificarea

produselor

gi

obiectelor de cult, a tip[riturilorcon-

fesi,onale autorizate

de cult, din diferite activiti{i economice,

din

veniturile

bunurilor

imobile, din

incasirile provenite

din

vizitarea

colecliilor

bisericegti

gi

a

m6ndstirilor, din

legate,

do-

nafii,

sponsorizdri.

Veniturile

gi

cheltuielile

cultelor religioase

vor fi contabilizate

qi

controlate

potrivit

legii.

Statul contribuie

la acoperirea

cheltuielilor

cultelor reli-

gioase,

in condiliile legii, cu

respectarea

principiului propor-

tionalitefli.

Art.

53

-

Producerea

gi

valorificarea de cltre cultele

reli-

gioase

a obiectelor

qi

bunurilor necesare activit[tilor de cult

nominalizate

potrivit

prevederilor

legale, sunt scutite de la

impozit.

Art. 54

-

Cultele religioase

au

dreptul

s[ detinl in

proprie-

tate sau folosintrS bunuri

din

patrimoniul

cultural

nafional.

Art. 55

-

Activitatea

privind

evidenfa,

plstrarea,

conserva-

rea, restaurarea gi

valorificarea

bunurilor

culturale

mobile

gi

168

$;,Tirr"r*,

in

conformitate

cu

tegisiati"l,

,irr;,

"u

rp.iffi

Art.

56

-

priorititrile

qi

modul

de

utilizare

a fondurilor

alo_

cate

de

la

bugetul

O"

t-r-ul,

pe

principiul

f.-opoaionaitilii,

pen_

tru

acdvitdfile

prevdzure

tJanicotut

S5

; ;;

stabili

gi

controla

de

crrre

Ministerur

Culturii,

secreturraiu-t

ol

stut

pentru

Curte,

impreunl

cu

alte

organe

abilitate

d;

I"r",;

consultarea

pro_

prietarului

bunului

in

cauz6.

Art.

57

*

in

cazul

in

care

majoritatea

sau

toli

credinciogii

unui

cult

religios

trec-la

un

alt

culiJigi"r,

p".r*oniul

unitdli_

Ior

locale

de

cult

trece_in

proprietatealultuiui

religios

adoptat.

DacI

numirul

credinclosilor

care

,.""

iu

uo

alt

cult

religios

este

mai

mic

de

jumdtate

plus

uru,

put.imonirf

.a.ar"

i,

ir"_

qriegtel

cultului

plrdsit,iar

"."di""i;;ii'J*"

u,, ptecat

vor

fi

despdgubifi

in

coti

parte,

propo4ional.

lf.

5E

-

Situalia

juridici

a patrimoniului

cultelor

a

ciror

activitate

a

incetat

sau

a,cdror;"";;$,;;

a

fost

retrasl

se

stabilegte

potrivit

sratutelor

propriiJ"irguiriru."

9i

de func-

fionare.

Secfiunea

6

-

Relafii

externe

ale

cultelor

religioase

Art.

59

-

Cultele

religioase

din

RomAnia

sunt

libere

si

in_

trefinl

retagi

ecumenice

gl

frllegti

",

JiiriiJ"

Biserici

gi

culte

religioase

din

strIinXtate,

pr.:c:lm

Si

"u

oig"rirafii

inter_creg_

tine

gi

inter-religioase

mondiul",

."unif"r-,'u,"

prin

vizite

reci_

proce,

participiri

la

consfltuiri,

congrese

gi

simpozioane

teo_

logice,

conferin(e,

schimburi

d;

;;"?;;;;

ei

stuaeng,

sprijin

cultural

qi

material.

De

asemenea,

cultele

religioase

din

Ro-

mdnia

sunt

libere

sd facd.parte

ai"'orgiriutii,

r"O"ru1ii

pi

con_

:i,i[:l,ra"se

sau

taice

intemalionai-e

O" proiir,

dup[

specifi_

rl

169

Art.

60

-

Cultele

religioase

din

Romdnia

igi

exercitd

juris-

diclia

canonic[

spirituali

qi

fa$ de

unitdlile

lor

de

peste

hotare,

potrivit

canoanelor

gi

legiuirilor

proprii'

2. Expunere

de motive

asupra

temeiurilor

care

justificl

ce-

rerea

de

infiintare a asociatiei;

3. Statutul

de organizare

gi

funclionare,

care

va cuprinde

9i



Cultele

religioase

din

Romdnia

care

au

autoritatea

cano-

nicfl

superioard

in

strdin[tate

respectl

9i

p[streaz[jurisdictia

canoniid-spirituali

potrivit canoanelor

qi

legiuirilor

proprii,

dac[

nu contravin

Constituliei

qi

legilor

din RomAnia

sau

celor

din lara

respecdvd.

Art.

61

-

Bunurile

bisericegti

din

strdinltate,

proprietate

a

Statului

romdn

sau

a

cultelor

religioase

din

Romffnia,

pot

con-

stitui

obiectul

unor

inlelegeri

intemalionale,

la

solicitarea

cul-

telorin

cauzd.

Capitolul

III

-

Asocia{iile

religioase

Art.

62

-

tn

cadrul

cultelor

religioase

recunoscute

9i

cu

aprobarea

acestora,

credincioqii

se

pot

organizain

asociafii

9i

fundalii

cu

caracter

integral

sau

pa(ial religios,

flrd

scop

lu-

crativ,

putAnd

dobAndi

personalitate

juridic[

in condiliile

legii'

,Asocialiile

cu

caracter

rintegral religios

din

afara

cultelor

care au

cel

pufin

300

de

membri, dintre

care

cel

pufin

213

svnt

cetbteni

romdni,

dobAndesc

statutul

de

persoand

juridic[,

po-

trivit

dreptului

comun

qi

numai

cu

autorizarea'prealabil[

a

Secretariatului

de

Stat

pentru

Culte.

Asocialiile

religioase

strline

care

doresc

sI desfhqoare

ac-

tivitdli

social-religioase

in Rom6nia,

vor

respecta

prevederile

prezentei

legi

referitoare

la activitatea

asocialiilor

religioase'

Art.

63

-

in

cazul

in care un

grup de

credincioqi,

avdnd

identitate

doctrinar[

proprie, doreqte'sd

se

constituie

intr-o

asocialie

cu

caracter

integral

religios

se

va adresa

Secreta-

riatului

de Stat

pentru Culte,

depunind,

in

vederea

autorizlrii

prealabile,

urmbtoarele

documente:

'

1. Listd

cu

numele,

prenumele,

vdrsta,

adresa

qi

semn[tura

adeplilor;

170

doctrina

religioas[

qi

formele

ei de

manifestare.

Art.

64

-

Dupd obfinerea

autorizdrii

prealabile a Secre-

tariatului

de Stat

pentru

Culte

asocialiile

cu

caracter integral

re-

ligios

vor urma

procedura legal5

de

recunoaqtere

ca

persoand

.

juridic[.

Aceste asociafii

vor beneficia

de

prevederile

prezen-

tei

legi

numai dupl dobdndirea calitilii

de

persoani

juridic[.

Art.

65

-

Secretariatul

de

Stat

pentru

Culte

poate tefiiza

autorizarea

prealabil[

a

constituirii

unei

asocialii

religioase

prevEzute

laaut.62 numai

in

cazul

neindeplinirii

dispoziliilor

art.64

qi

art.

63

ale

prezentei legi.

Retragerea

autoriz[rii

unei

asocialii

religioase

se

poate face

numai

in

cazul incilclrii

de c6tre

aceasta

a

prevederilor art.6

din

prezenta lege,

constatatl

prin hotbrdre

jude'c[toreascd

r[-

masd

definitivd,

urmdndu-se

aceeaqi

procedur[

prev[zut[ la

autorizare.

Instanlajudecdtoreascl

poate

fi sesizati

de c[tre

Secreta-

riatului

de Stat

pentru Culte

sau

cle

orice

persoan[

ale c[rei

drepturi

$i

interese

legitime

sunt

lezate.

De la r[mdnerea

definitiv6

a

hotlr6rii

judecf,toreqti

de

con-

statare

a

incdlc[rii dispoziliilor

art. 6

din

prezenta

lege,

aso-

cialia

religioas6

in cauz[

nu

mai

poate exercita

drepturile

pre-

vizute

in

prezenta

lege.

Art.

66

-

Asociafiile

religioase

autorizate

in

condiliile

prezentei legi se bucur[

de

drepturile

acordate

cultelor

reli-

gioase

prinlegea

de

fa [, cu

exceplia

celor

de

la

articolele

1

1

alin.3;

12; 18 alin.

2;19;29

alin.2;35;36;39

alin.2;41;43

alin.

1;

45i

47 alin.2;

49 50

alin.2;

5l;

52 alin.2;53

qi

70;

Asociaflile

religioase

cu caracter

integral sau

parttal religios

din cadrul

Qultelor

recunoscute

au

dreptul,

cu

aprobarea

aces-

tora,

sd

asigure asisten [

sociald

9i

religioas[

credinciogilor

cultelor

religioase

respective

in spitale,

azile,

centre

de

plasa-

ment

gi

unitdti de

executare

a

m[surilor

privative

de libertate.

iiti

i:i-,,ir"

.,,.

t

:,il ,i

171

Art.67

-

Desfdgurarea

de activitdfi

religioase

de cdtre aso-

cialiile

care

nu au dob6ndit statutul de

persoandjuridici,

con-



form art.

62 alin.2,63

qi

64,

din

prezenta

lege,

constituie con-

travenfie

;i

se

sancfioneazi

cu

amendl

de la

50.000.000lei la

150.000.000 lei

qi

cu dizolvarea

acesteia in condiliile legii.

Art. 68

-

Denumirea asocialiilor

cu caracter

integral reli-

gios,

autorizatein condi{iile

prezentei

legi,

nu poate

s[

fie

identici, sau si

creeze

confuzie, cu

denumirea

unui cult

reli-

gios

recunoscut sau

a unei

asocialii sau

fundalii

de acelagi tip.

Asocia{iile sau fundaliile

religioase

care

funclioneazl in

cadrul

cultelor

religioase

recunoscute

se

pot

constitui numai cu

acordul

prealabil

al cultului religios

in cauzi.

Capitolul

IV

-

Dispozi{ii

finale

in

acelagi

termen asocia(iile

cu caracter integral

religios

gi

care aveau personalitate

juridicd

la data

intr6rii

in

vigoare a

prezentei

legi

vor

urma

procedura

prev[zutd

in alineatul

pre-

cedent.

Art.

70

-

Personalul

hirotonit

sau ordinat

precum

9i

perso-

nalul inchinqviat in mdnlstiri,

care aparline cultelor religioase

recunoscute este scutit

de indeplinirea

serviciului

militar.

Art.

71

-

Cet[1enii

care, din

motive

religioase,

refuz[

s[ in-

deplineasc[

seviciul

militar sub

arme, execut[

serviciul

utili-

tar alternativ,

potrivit

legii.

Lrt. 72

-

Prin unitili

de cult

centrale

gi

locale, in sensul

prezentei legi,

se

infeleg: mitropolia,

arhiepiscopia,

episcopia,

protopopiatul, parohia,

comunitatea,

biserica,

mAnlstirea,

con-

gregafia

qi

altele asimilate

acestora.

Art.

73

-

La data intrdrii

in

vigoare

a

prezentei

legi,

Decre-

tul

nr.

777 din

4 august

1948

privind regimul

general

al cul-

telor

religioase,

precum

gi

orice

alte

dispozilii

contrare prezen-

tei legi.

se

abrog6.

172

La

editura

SCRI'PT4

au

ap6nrt:

1.

Sub

redacfia,

Dr.

Mircea

BEIIRAN:



-

Ghid

de

Urgenfe

irr Medicina

Interrri

-

Ghid,de

Manevre

Medicale

si

Colaborare

Medic-AsistentA

8.

Paul

MICI.,{U

-

Au bord

du

temps.

Sonnets

3.

Victor

SIMION

-

Un

romf,n

pe

urmele

farao-

nilor.

De la

Paralela

451aTr6picu1

Racului

4. Patrick

KARAM

-

Revenirea

Islarnului

iI1

vechiul

irnperiu,

rrrs

5. Carol

aI Il-lea,

Regele

RomAniei'

insernndri

ztTnice.

Vohmele

7,2,3

6.

Virgil

MATEI

-Dic{ionar

de

maxirne,

reflec{ii,

texte

latine

comentate

7.

CaTnehaMARINESCU

-

Limba

latini.

Addcnda

la manualul

de

clasa

a

X[-a.

Parteal

La

editura

SCRPi4

vor

apdrea:

1.

Camelia

MARINESCU

-

Limba

latin6'

Addenda

la manualul

de

clasa a

X[-a.

Partea a

II-a

2.

Radu

SORESCU

-

Petre

Ju,tea.

Via{a

Ei

opera

3.

Carol

al

Il-lea,

Regele

Rorn6niei.

insemndri

zrlnice.

Vol.

4

0012223455567ddfsd biserica in stat. o invitatie la dezbatere

Documents