-modelare-piesa

Analiza si Proiectare Asistata in Ingineria Industriala

Proiectarea tehnologica asistata de calculator a uneipiese de tip placa de baza fixare bucsa

Pag. 57/59

CUPRINS1. Introducere 32. Modelarea piesei 83. Modelarea semifabricatului 174. Itinerariul tehnologic195. Simularea prelucrarilor mecanice 20Simularea prelucrarilor prin frezare plana20

Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur25Simularea prelucrarilor prin frezare plana28Simularea prelucrarii operatiei de centruire32Simularea prelucrarii operatiei de gaurire35Simularea prelucrarii de lamare37Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur39Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur40Simularea prelucrari operatiei de gaurire41Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur42Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur...................................................................................43

Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur44

Simularea prelucrarii operatiei de tesire45

Simularea prelucrarii operatiei de tesire48

Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur49Simularea prelucrarilor prin frezare dupa contur50Simularea prelucrarii operatiei de centruire51Simularea prelucrarii operatiei de gaurire52Simularea prelucrarii operatiei de filetare.................................................................................536. Concluzii 54 Bibliografie 55Anexa 1 Desen de executie......................................................................................................56

Anexa 2-Program CNC...............................................................................................................57

CAPITOLUL 1INTRODUCERE

Proiectarea asistata de calculator (CAD Computer Aided Design) este in present din ce in ce mai utilizata in domenii foarte diverse, aflandu-se inca in plina evoluie.Aceasta priveste atat arhitectura generala si adaugarea de funcii si instrumente noi de modelare in sistemele de proiectare existente, cat sdi posibilitatea acestora de a crea nu numai simple schite 2D cu hasuri si cote, ci si mai ales modele geometrice solide si suprafete, pe baza parametrilor, uneori foarte diversi,indicate de inginerul proiectant, care sa permita simulari de analiza cu elemente finite sau de prelucrari pe masini-unelte cu comanda numerica.

Complexitatea in continua crestere a produselor conduce la unele dificultati in proiectare si fabricatie. Exista mai multe solutii la aceasta caracteristica a productiei modern, cea mai utilizata fiind realizarea de noi instrumente si tehnologii care sa sprijine abordarea proiectului fara a afecta semnificativ timpul de realizare sau calitatea obtinuta.Astfel,se impugn imbunatatiri in procesele de proiectare, de calcul si de optimizare, de simulare a fabricatiei, sau in modul de gestionare a informatiilor.Intre toate acestea,proiectarea asistat prezinta o veriga hotaratoare.

Reducerea duratei ciclului de realizare a produsului este posibila cand proiectarea si fabricatia sunt din ce in ce mai integrate.Aceasta necesita un flux international intens, foarte important datorita abordarii interative a proceselor de proiectare, de analiza si a proceselor de fabricatie.Din acest punct de vedere, se poate considera ca proiectarea nu mai este o creatie intuitive, determinate de experienta proiectantului, ci contine, de asemenea, activitati de analiza,de simulare, de optimizare, de reprezentare si interpretare a rezultatelor.

Modelarea cu metoda elementelor finite a sistemelor mecanice, utilznd soft-ul CATIA

V5R10 sau versiuni evoluate (soft care este utilizat pentru modelarea elementelor,

subansamblelor si structurilor din prezenta lucrare), este caracterizata de o serie de avantaje

care se refera, in principal, la:

- modelarea unor domenii cu geometrie complexa;

- modelarea ansamblelor si subansamblelor;

- flexibilitate;

- modelarea unor categorii relativ mari de materiale existente in biblioteca soft-ului;

- modelarea materialelor cu comportare neliniara;

- modelarea domeniilor unidimensionale, bidimensionale si tridimensionale;

- modelarea legaturilor fixe si mobile dintre elementele componente ale ansamblelor si

subansamblelor;

- modelarea legaturilor cu baza (partea fixa);

- modelarea incarcarilor de tip: forte concentrate sau distribuite; momente; acceleratii;

mase concentrate sau distribuite; deplasari impuse; acceleratii; temperaturi;

- posibilitatea verificarii intocmirii corecte a modelului;

- posibilitati de analiza statica, a modurilor si frecventelor proprii de vibratie si de

analiza termica;

- viteze relativ mari de analiza a modelului;

- posibiltati de vizualizare a reultatelor sub forma de: cmpuri de valori in codul

culorilor; stari deformate si animate; liste de valori; grafice.Analiza comparativa a rezultatelor obtinute in urma rezolvarii modelelor intocmite in softurile

care au la baza metoda elementelor finite (MEF) gen CATIA, si

for Windows au evidentiat diferente nesemnificiative (sub 2%), ceea ce confirma

posibilitzatea utilizarii soft-ului CATIA pentru modelarea cu elemente finite.

Modelarea cu elemente finite prin intermediul soft-ului CATIA presupune, ca si in cazul

utilizarii celorlate soft-uri care au la baza MEF, parcugerea unor etape specific.In alegerea corect a unei aplicatii destinate modelrii de componente mecanice trebuie ins avute in vedere i alte intrebuintri ale modelului geometric elaborat: generarea de desene de executie, realizarea de ansamble i subansamble, verificarea sau optimizarea formei folosind

un program de calcul cu elemente finite.

Analiznd solutiile CAD propuse de diferite firme (AutoCAD Inventor, SolidWorks, SolidEdge,CATIA, ProENGINEER, etc.), se poate observa c toate au la baz un modelor geometric 3D parametrizat peste care s-au adugat sau se pot aduga aplicatii care permit exploatarea modelului realizat. Aplicatiile care exploateaz modelul geometric pot fi dependente sau integrate aplicatiei de baz.

In cele ce urmeaz s-a folosit CATIA, o aplicatie de referint in domeniul proiectrii asistate de calculator. Ea ofer o solutie integrat, pe lng facilittile legate de modelarea cu solide comune tuturor aplicatiilor reprezentative ea oferind i module destinate stilitilor, permitnd astfel extinderea utilizrii calculatorului i la etape anterioare proiectrii constructive.

CATIA se prezint ca un ansamblu de medii de lucru (Workbenches) care pot fi activate

succesiv in vederea realizrii unui ansamblu de sarcini. In acest mod s-a putut evita lucrul cu o

interfa_ unic, mult prea complex pentru majoritatea sarcinilor utilizatorului.

Dup instalare i lansare in executie, aplicatia afieaz interfata necesar realizrii unui

ansamblu. In soft-ul CATIA, descrierea profilelor plane care stau la baza generarii elementelor

tridimensionale se realizeaza in modulul Sketcher, prin parcurgerea succesiunilor de comenzi

Start _ Mechanical Design _ Part Design _ (Sketcher).

Comenzile din modulul Sketcher, utilizate in prezenta lucrare, se refera la:

(Snap to Point) optiunea snap de pozitionare a mouse-ului la intersectia liniilor dincaroiaj.

(Construction/Standard Element) se deseneaza/transforma linii sau curbe ajutatoare,

(Geometrical Constraints) se activeaza in cazul introducerii constrngerilor geometrice(Profile) se deseneaza conturul inchis.

(Rectangle) se deseneaza un dreptunghi.

(Hexagon) se deseneaza un hexagon.

(Circle) se deseneaza un cerc, prin metoda centru - raza.

Elemente introductive privind modelarea cu elemente finite utiliznd soft-ul CATIA 13

(Line) se deseneaza o linie.

(Point by Clicking) se deseneaza un punct, prin metoda click.

(Intersection Point) se deseneaza un punct la intersectia a doua linii.

(Corner) se genereaza o racordare.

(Chamfer) se genereaza o tesitura.

(Quick Trim) stergere linii intre puncte de intersectie.

(Symmetry) generarea entitatilor simetrice fata de o axa.

(Translate) copierea prin translatie dupa o axa.

(Rotate) copierea prin rotatia in jurul unui punct.

(Constraint) se definesc dimensiuni tip lungimi, distante, unghiuri, prin selectarea

entitatii geometrice si a comenzii.

(Constraints Defined in Dialog Box) se definesc cosntrngeri geometrice (Measure Between) masurare distanta intre doua entitati prin selectarea a doua

entitati geometrice si a comenzii.

(Measure) masurare dimensiuni prin selectarea entitatii geometrice si a comenzii.

(Exit Workbench) iesire din modulul Sketcher se intra in modulul Part.

Descrierea elementelor tridimensionale, se realizeaza in modulul Pad prin parcurgerea

succesiunilor de comenzi

Start _ Mechanical Design _ Part Design.

Comenzile din modulul Pad, utilizate in prezenta lucrare, se refera la:

(Point) creare punct.

(Line) creare linie.

(Polyline) creare polilinie.

(Extrude Surface) generarea suprafetei prin extrudarea unei linii.

(Pad) extrudare dupa o directie.

(Shaft) rotatie dupa o directie.

(Pocket) generare gol prin extragere de material a unui profil inchis.

(Hole) generare gaura.

(Rib) extrudare dupa o curba.

(Slot) generare gol prin extragere de material a unui profil inchis dupa o curba.

(Helix) generare spirala spatiala.

Metoda elementelor 14 finite. Aplicatii

(Spiral) generare spirala plana.

(Edge Fillet) generare racordare.

(Chamfer) generare tesitura.

(Translation) translatia dupa o directie a unei entitati.

(Rotation) rotatia dupa o directie a a unei entitati.

(Symmetry) generarea a unei entitati simetrice fata de o axa.

(Mirror) oglindirea a unei entitati fata de un plan.

(Rectangular Patern) copierea a unei entitati prin dispunere matriceala.

(Circular Patern) copierea a unei entitati prin dispunere circulara.

(Measure Between) masurare distanta intre doua entitati prin selectarea a doua

entitati geometrice si a comenzii.

(Measure) masurare dimensiuni prin selectarea entitatii geometrice si a comenzii.

(Insert _ Axis System) crearea unui sistem de referinta local.

Descrierea ansamblelor si subansamblelor se realizeaza in modulul Assembly Design prin parcurgerea succesiunilor de comenzi Start _ Mechanical Design _ Assembly Design.CAPITOLUL 2

modelareA PIESEIOrice construcie de model 3D incepe de regul prin realizarea unui contur plan, care printr-o deplasare (translatie sau rotatie) devine o form de baz. Primul contur se va desena pe unul dintre planele existente la pornirea aplicatiei. In continuare, ori de cte ori se realizeaz o form bazat pe un contur, acesta se va construi pe unul dintre planele de coordonate initiale, pe o fat plan a piesei sau pe un plan ajuttor, construit in acest scop.

Conturul plan desenat trebuie s fie :

inchis;

eventualele contururi interioare trebuie s fie inchise ;

s fie corect i complet definit (prin cote i constrngeri).

Part Design este un mediu de lucru destinat realizrii modelelor reperelor. Modelorul integrat in CATIA este parametrizat, deci el asigur:

pstrarea tuturor dimensiunilor ca valori ale unor parametri ;

evidentierea automat a strii schitei (subdefinit, complet definit sau supradefinit);

refacerea automat a reperului in caz de revenire asupra cotelor ;

sesizarea intentiei proiectantului (adugare automat de constrngeri) ;

posibilitatea impunerii unor relatii intre parametri.La inceperea unui model este esenial alegerea corect a formei de baz. Dac alegerea este bun, realizarea modelului se va face printr-un numr redus de pai. Astfel, realizarea modelului pentru exemplul fundamental, prezentat in continuare, se face prin urmtorii pai :

1. Se creeaz un contur pentru forma de baz;

2. Se creeaz forma de baz prin extrudarea conturului 2D;

3. Se adaug succesiv alte elemente componentConstruirea contururilor plane este partea cea mai dificil in constructia unui model 3D. Pentru

a incepe in mediul Part Design constructia unui contur plan, se va selecta planul de desenare i

apoi se va activa aplicatia de schitare (Sketcher), actionnd cu mouse-ul pictograma aferenta.

Piesa se poate modela prin mai multe metode.Metoda aleasa este prezentat in continuare.In modulul Sketcher se selecteaza planul de lucru XY pe care se deseneaza un patrat cu latura de 80 [mm].

Fig. 2.1. Schia unui ptratAcest ptrat va fi extrudat 25mm in modulul Part Design cu ajutorul instrumentului Pad rezultnd figura urmtoare

Fig.2.2 Extrudarea unui patratSe selecteaza suprafata superioara (Pad1) si se traseaza un cerc in modulul Sketcher care se va extruda cu 4 [mm]rezultand piesa din fig urmatoare

Fig. 2.3. Extrudarea (Pad) unui cerc pentru obtinerea unui cilindruPe suprafata superioara se traseaza in modulul Sketch un cerc concentric cu cel anterior cu diametrul de 22 [mm] ce se va extruda 6.5 [mm]rezultand figura urmatoare.

Fig. 2.4. Obinerea partii cilindrice 22 [mm]Pe suprafata laterala a cilindrului se traseaza un cerc de diametru 4[mm] in modulul Sketch in planul XZ

Fig.2.4. Desenarea unui cerc in plan lateral

Acest cerc va deveni o gaura cu ajutorul comenzii Pocket din modulul Pad si vom obtine figura urmatoare

Fig.2.5. Obtinerea unei gauri laterale

Pe suprafata superioara se traseaza un cerc concentric cu cel anterior cu diametrul de 10 [mm].Se va reveni in modulul Pad unde se va crea o gaura de 22 [mm] adincime cu ajutorul comenzii Hole. Cu ajutorul comenzii Chamfer se vor crea tesiturile aferente ultimelor doua extrudari rezultand fig urmatoare

Fig.2.6.Obtinerea unei gauri si a tesiturilor cilindrilor extrudatiPe suprafata superioara a primei extrudari Pad1 in modulul Sketch se traseaza 2 cercuri concentrice,care mai apoi vor deveni gauri cu ajutorul comenzii Hole, primul cu diametrul de 8.5 mm si adancime pe toata lungimea piesei si al doilea cu diametrul de 15 mm si adancime de 10 mm ca in fig urmatoare

Fig.2.7.Obtinerea unei gauri 8.5[mm]Cu ajutorul comenzii Rectangular Pattern se va copia aceasta gaura la 60 [mm] distanta intre centrele celor doua simetric fata de planul XZ rezultand figura urmatoare

Fig.2.8.Obtinerea unei gauri simetrice fata de planul XZTot pe suprafata superioara a primei extrudari respectiv Pad1 se vor creea doua profile predefinite cu ajutorul comenzii Cilindrical Elongated Hole in modulul Sketch ca in figura

Fig.2.9.Desenarea profilelor predefiniteCele doua profile predefinite vor deveni doua gauri alungite pe o adancime de 3 [mm] cu ajutorul comenzii Pocket din modulul Pad ca in figura urmatoare

Fig.2.10.Obtinerea a doua gauri alungite

Cu ajutorul comenzii Chamfer se vor tesi colturile piesei dupa cum urmeaza

Fig.2.11.Tesirea colturilorUrmeaza apoi tesirea muchiilor suprafetei rezultate din prima extrudare cu un unghi de 45 grade si lungime de 1,5 [mm] cu ajutorul comenzii Chamfer ca in fig urmatoare

Fig.2.12.Tesirea muchiilorUrmeaza apoi tesirea muchiilor gaurilor obtinute cu comenzile Hole si Pocket cu un unghi de 45 grade si lungime de 0.5[mm] ca in fig urmatoare

Fig.2.13.Tesirea muchiilor gaurilorPiesa rezultata este reprezentata in figura urmatoare

a)b)

Fig. 2.14.Piesa finita n 2 vederi

CAPITOLUL 3MODELAREA SEMIFABRICATULUISemifabricatul are urmatoarele dimensiuni:

-Lungime-85[mm]

-Latime-85[mm]

-Inaltime-40[mm]

In modulul Sketcher se traseaza un patrat cu latura de 85[mm]ca in fig urmatoare:

Fig.3.1. Trasarea unui patrat cu latura de 85[mm]

Acest patrat se extrudeaza 40[mm] in modulul Pad cu ajutorul instrumentului Pad ca in fig urmatoare:

Fig.3.1.Extrudarea patratului cu 40[mm]CAPITOLUL 4ITINERARIUL TEHNOLOGIC

Alegerea materialului:OL37Alegerea semifabricatului:

-Lungime-85[mm]

-Latime-85[mm]

-Inaltime-40[mm]

Prinderea 1:-frezare plana -frezare dupa contur

Prinderea 2:-frezare plana

-frezare prismatica

-centruire

-gaurire

-lamare

-frezare dupa contur

-gaurire



-tesire

-tesire



Prinderea 3:-centruire

-gaurire

-filetare

CAPITOLUL 5

SIMULAREA PRELUCRARILOR MECANICE

Simularea prelucrarii prin frezare planaPentru simularea prelucrarii se formeaza un ansamblu (Product) din cele doua piese, cea finita si semifabricatul.Din meniul Start Mechanical Design Assembly Design se deschide o noua sesiune de lucru unde se adauga cele doua piese cu ajutorul optiunii Existing Component din meniul Insert.

Fig.5.1.Ansamblu din semifabricat(transparent) si piesa finita

Reprezentarea transparenta a semifabricatului sa realizat prin alegerea optiunii Properties din meniul contextual afisat la efectuarea unui click dreapta.In tab-ul Graphic se bifeaza optiunea Transparency si se alege valoarea transparentei cu ajutorul cursoruluica in fig urmatoare:

Fig.5.2.Optiunea Transparency pentru semifabricatSe initializeaza modulul Prismatic Machining din meniul Start ca in figura urmatoare

Fig.5.3. Alegerea modulului Prismatic MachiningIn prinderea 1 se va executa o frezare plana a semifabricatului cu ajutorul icoanei Facing din bara de unelte Tool Bar de unde se va deschide o fereastra de dialog ca in figura urmatoare:

Fig.5.4.Fereastra de dialog frezare

Fig.5.5.Selectia suprafetelor de inceput si sfartit de frezare

In aceasta fereastra de dialog in campul Name se va scrie numele operatiei care in acest caz se va numi Frezare plana1.

In meniul de strategie se pot selecta optiunile One Way(frezare intr-un singur sens),Zig-Zag(frezare in dublu sens sau zig-zag), Back and Forth(frezare inainte-inapoi).Se opteaza pentru cea de-a treia optiune cu 2 treceri ca in figura 5.4In meniul pentru definirea suprafetelor se alege suprafata semifabricatului ca suprafata de inceput de prelucrare si suprafata piesei finite ca suprafate de sfarsit de prelucrare ca in figura. 5.5.Din meniul pentru definirea sculei se alege o freza pentru frezare plana apoi se introduc parametrii definitorii ai acesteia: diametrul nominal Da = 50[mm], lungime totala L=30[mm], diametrul bratului Db=25[mm], etc. ca in figura 5.6Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, fig. 5.7.

Fig.5.6. Alegerea sculei si dimensiunilor acesteiaFig. 5.7. Modul de apropiere a sculei de semifabricat

In fig. 5.8. se prezint parametrii regimului de aschiere alesi pentru prelucrarea de frezare plana.

Fig. 5.8. Parametrii regimului de aschiere alesi pentru prelucrarea de frezare planaIn fig. 5.9. se prezint simularea prelucrarii prin frezare plana.

Fig. 5.9. Simularea prelucrarii prin frezare plana

Simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

Tot in prinderea 1 se va realiza o frezare dupa contur; diferena fata de frezarea plana este ca se defineste o curba directoare pe care o va urmari freza, fig. 5.10.In meniul de strategie se pot selecta optiunile One Way(frezare intr-un singur sens),Zig-Zag(frezare in dublu sens sau zig-zag), Helix.Se opteaza pentru prima optiune cu 2 treceri ca in figura 5.11.

Fig.5.10. Definirea unei curbe directoare si alegerea suprafetelor de frezareFig. 5.11. Alegerea modului si numarului de trecere a sculei

Din tab-ul pentru definirea sculei se alege scula si dimensiunile acesteia ca in figura urmatoare 5.12

Fig.5.12. Alegerea sculei si dimensiunilor acesteiaFig. 5.13. Definirea parametrilor regimului de aschiere

In figura 5.13. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiereIn figura 5.14. este prezentat modul de apropiere si de retragere al sculei fata de semifabricat din tab-ul Macro

Fig.5.14 Modul de apropiere si de retragere al sculei fata de semifabricatIn fig. 5.15. se prezint simularea prelucrarii prin frezare dupa contur

Fig. 5.15. Simularea prelucrarii prin frezare dupa conturSimularea prelucrarii prin frezare plana

In prinderea 2 simularea frezarii plane se face analog simularii din prinderea 1.

Fig.5.16. simularea frezarii plane din prinderea 2

In continuare se executa o frezare prismatica cu ajutorul instrumentului Prismatic Roughing din bara de instrumente.In aceasta fereastra de dialog in campul Name se va scrie numele operatiei care in acest caz se va numi Frezare prismatica1.

In meniul de strategie se pot selecta optiunile pentru deplasarea sculei ca in fig 5.16.

In meniul pentru definirea suprafetelor se alege suprafata semifabricatului ca suprafata de inceput de prelucrare si suprafata piesei finite ca suprafate de sfarsit de prelucrare ca in figura. 5.17.

Fig.5.16. Selectarea optiunilor pentru deplasarea sculeiFig.5.17.Selectia suprafetelor de inceput si sfartit de frezare

Din meniul pentru definirea sculei se alege o freza pentru frezare prismatica apoi se introduc parametrii definitorii ai acesteia: diametrul nominal Da = 25[mm], lungime totala L=100[mm], diametrul bratului Db=25[mm], etc. ca in figura 5.18In fig. 5.19. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere

Fig.5.18. Alegerea sculei si dimensiunilor acesteiaFig. 5.19. Definirea parametrilor regimului de aschiere

Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, precum si modul de retragere al sculei dupa prelucrare.In fig 5.20 este prezentata simularea prelucrarii prin frezare prismatica

Fig.5.20.Simularea prelucrarii prin frezare prismaticaIn mod analog se va realiza urmatoarea operatie de frezare prismatica a carei simulare este prezentata in figura 5.21.

Fig.5.21.Simularea prelucrarii prin frezare prismaticaSimularea prelucrarii operatiei de centruireIn continuare se va executa operatia de centruire cu sjutorul instumentului Spor Drilling din bara de instrumente.In fereastra de dialog aparut in campul name se va denumi operatia de prelucrare.In acest caz vom trece Centruire1.

In tab-ul de strategie se alege valoarea Approach Clearence (A) (pana la 20mm deasupra piesei burgiul efectueaza miscarea de apropiere rapida), iar in campul Depth Mode se selecteaza optiunea By tip(Dt) ca in figura.5.22.In tab-ul pentru definirea sculei se aleg parametrii geometrici ai sculei ca in figura 5.23.

Fig.5.22. Alegerea modului de apropiere al sculeiFig. 5.23. alegerea parametrilor geometrici ai sculei de aschiere

In fig. 5.24. este prezentat modul de definire a parametrilor regimului de aschiere.

Din meniul Macro se seteaza modul de apropiere a sculei de semifabricat, precum si modul de retragere al sculei dupa prelucrare fig 5.25.

Fig.5.24. Modul de definire a parametrilor regimului de aschiereFig. 5.25.Alegerea modullui de apropiere si de retragere a sculei de semifabricat

In fig 5.26 este prezentat tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat

Fig 5.26. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.27.este prezentata simularea operatiei de centruire

In fig. 5.27.Simularea prelucrarii operatiei de centruire

Simularea prelucrarii operatiei de gaurire

In continuare se va executa operatia de gaurire cu ajutorul instumentului Drilling din bara de instrumente.operatia se va realiza similar operatiei de centruire cu cateva deosebiri in tab-ul Strategy si in tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat.In tab-ul de strategie se alege valoarea Approach Clearence (A) (pana la 20mm deasupra piesei burgiul efectueaza miscarea de apropiere rapida), in campul Depth Mode se selecteaza optiunea By tip(Dt), iar in campul Breaktrough(B)(pana la 5mm va inainta burghiul dupa strapungerea piesei) si implicit deplasarea sculei ca in figura.5.28In tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrat se vor defini diametrul gaurii, adancimea,etc. Ca in figura.5.29

Fig.5.28. Deplasarea sculeiFig. 5.29. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.30 este prezentata simularea prelucrarii operatiei de gaurire

In fig. 5.30 Simularea prelucrarii operatiei de gaurireSimularea prelucrarii de lamareIn continuare se va realiza operatia de lamare cu ajutorul instrumentului Counter Boring din bara de instrumente.In fereastra de dialog aparuta tab-urile pentru definirea sculei, definirea parametrilor regimului de aschiere precum si macro sunt definite similar procedeului de prelucrare prin gaurire prezentat anterior.In figura 2.31.este prezentat tab-ul pentru definirea traseului sculei

In figura 2.32. este prezentat tab-ul pentru definirea suprafetei de prelucrare de unde reies si parametrii geometrici ai operatiei.

Fig.5.31. Definirea traseului sculeiFig. 5.32. Definirea suprafetei de prelucrat

In figura 5.33. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin lamare

Fig 5.33. Simularea operatiei de prelucrare prin lamareSimularea prelucrarii de frezare dupa contur

Prelucrarea de frezare dupa contur se va realiza similar prelucrarii de frezare dupa contur descris la prinderea 1 a semifabricatului.

In figura 5.34. este prezentata simularea frezarii dupa contur.

Fig 5.34. Simularea frezarii dupa conturSimularea prelucrarii de frezare dupa contur


In figura 5.35. este prezentata simularea frezarii dupa contur

Fig 5.35. Simularea frezarii dupa conturSimularea prelucrarii operatiei de gaurireSimularea prelucrarii operatiei de gaurire se face similar operatiei de gaurire prezentata anterior.

In figura.5.36. este prezentata simularea prelucrarii operatiei de gaurire

Fig 5.36 Simularea prelucrarii operatiei de gaurireSimularea prelucrarii de frezare dupa contur



Fig 5.37. Simularea prelucrarii operatiei de frezare dupa conturSimularea prelucrarii de frezare dupa contur






Fig 5.39. Simularea prelucrarii operatiei de frezare dupa conturSimularea prelucrarii operatiei de tesireCu ajutorul instrumentului Counter Sinking din bara de instrumente se vor realiza tesirile gaurilor.In fereastra de dialog aparuta in tab-ul pentru definirea traseului sculei se defineste traseul precum si distanta fata de piesa pana la care scula inainteaza cu avans rapid ca in figura5.40.In tab-ul pentru definirea suprafetelor de lucru se aleg parametrii geometrici ai tesirii ca in figura 5.41

Fig.5.40. Definirea traseului sculeiFig. 5.41. Definirea suprafetei de prelucrat

In tab-ul pentru alegerea sculei se definesc parametrii geometrici ai sculei care in acest caz este o freza ca in figura 5.42

In figura 5.43 este prezentat tab-ul pentru definirea parametrilor regimului de aschiere

Fig.5.42. Definirea parametrilor geometrici ai sculeiFig. 5.43. Definirea parametrilor regimului de aschiere

In figura 5.44. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin tesire

Fig 5.44. Simularea prelucrarii operatiei de tesireSimularea prelucrarii operatiei de tesire

In continuare se va realiza tesirea gaurii centrale printr-o prelucrare similara cu cea prezentata anterior

In figura 5.45. este prezentata simularea operatiei de prelucrare prin tesire

Fig 5.46. Simularea prelucrarii operatiei de tesireSimularea prelucrarii de frezare dupa contur






Fig 5.48. Simularea prelucrarii operatiei de frezare dupa conturSimularea prelucrarii de centruire

Prelucrarea de centruire se va realiza similar prelucrarii de centruire descris la prinderea 2 a semifabricatului.

In figura 5.49. este prezentata simularea operatiei de centruire

Fig 5.49. Simularea prelucrarii operatiei de centruireSimularea prelucrarii de gaurirePrelucrarea de gaurire se va realiza similar prelucrarii de gaurire descris la prinderea 2 a semifabricatului.

In figura 5.50. este prezentata simularea operatiei de gaurire

Fig 5.50. Simularea prelucrarii operatiei de gaurireSimularea prelucrarii de filetarePrelucrarea de filetare se va realiza similar prelucrarii de filetare descris la prinderea 2 a semifabricatului.

In figura 5.50. este prezentata simularea operatiei de filetare

Fig 5.50. Simularea prelucrarii operatiei de filetareCAPITOLUL 6CONCLUZIILucrarea incepe cu o scurta introducere a programului Catia, o descriere a modulelor implementate in program.Sa continuat cu prezentarea modului de modelare tridimensionala a piesei utilizandu-se instrumentele de modelare.

De asemenea s-a moselat tridimensional semifabricatul.

S-a realizat un ansamblu format din cele doua piese, eca finita si semifabricatul.

S-a prezentat ulterior simularile prelucrarilor necesare obtinerii piesei finite din semifabricat. Prelucrarile sau realizat pe o masina in 3 axe.pentru obtinerea piesei au fost necesare 3 prinderi.

S-a realizat desenul de executie cu ajutorul modulului Catia Drafting.

Acest mod de lucru prezinta avantajul ca la schimbarea dimensiunilor piesei de prelucrat, se pot modifica usor parametrii definitorii ai simularilor, fiind posibila obtinerea codului necesar prelucrarii piesei BIBLIOGRAFIE

A. Cri1. Ghionea I.G.-Module de proiectare asistata in CatiaV5 cu aplicatii in constructia de masini, editura Bren, Bucuresti,iulie20042. Ghionea I.G-Proiectare asistata in Catia V5.Elemente teoretice si aplicati, editura Bren,Bucuresti,iunie2007;

3. Teoria si practica sculeler aschietoare, ed.Didactica si Pedagogica,Sibiu,1994;

4. Marin D-Desen tehnic.Elemente de proiectare,ed. Bren, Bucuresti,2007B. Adrese pagini web1. www.catia.ro2. www.catiaonline.com3. www.3ds.com4. www.cadromania.netAnexa 1

Desen de executie

Anexa 2

Secventa program CNC

;======================================================

;=== cPost Standard PP for SINUMERIK 840 D ===

;======================================================

N10 G0 G90 G40

N20 G17

N30 ;=============== TOOL CHANGE =================

N40 ; DESC : T1Freza D 50

N50 ;=============================================

N60 T1 M06

N70 D1

N80 G0 G90 G40 G17

N90 G94 F1000 S70 M3

N100 G64 SOFT

N110 G0 X35 Y0 Z129

N120 G0 Z69

N130 G1 Z-1 F300 G94

N140 X-120 F1000

N150 Y-17

N160 X35

N170 Y-34

N180 X-120

N190 Y-51

N200 X35

N210 Y-68

N220 X-120

N230 Y-85

N240 X35

N250 G0 Z60

N260 G0 Y0

N270 G0 Z-2

N280 G1 X-120

N290 Y-17

N300 X35

N310 Y-34

N320 X-120

N330 Y-51

N340 X35

N350 Y-68

N360 X-120

N370 Y-85

N380 X35

N390 G0 Z60

N400 G0 Y0

N410 G0 Z-2.5

N420 G1 X-120 F0

N430 Y-17

N440 X35

N450 Y-34

N460 X-120

N470 Y-51

N480 X35

N490 Y-68

N500 X-120

N510 Y-85

N520 X35

N530 Z67.5 F1

N540 G0 Z127.5

N550 M5 M9

N560 M302010

-modelare-piesa

Documents