Optimizarea deciziilor n cadrul oricrei companii se realizeaz de ctre persoana (ele) decident(e). n funcie de structura i mrimea companiei, dar i de stilul de management utilizat, rolul dat l pot ndeplini mai multe persoane. Cert ns este un lucru - de deciziile luate de ctre aceste persoane depinde rezultatul obinut i eficiena activitii companiei ntr-o perspectiv ndelungat de timp. Pentru nceput, inem s menionm c asupra alegerii deciziei antreprenoriale o influen considerabil o are caracteristica uman, ce l impune pe antreprenor s procedeze ntr-un mod anume - predispunerea spre risc sau atitudinea fa de risc. Practica economic mondial cunoate o multitudine de exemple de luare a deciziilor antreprenoriale care veneau ntr-o contradicie direct cu analizele realizate, aducndu-le att succese, ct i insuccese.Respectiv, fiecare om are o atitudine individual fa de risc, care se formeaz sub influena unui ir ntreg de factori i caracteristici, precum: temperamentul psihologic al persoanei, educaia, caracterul, experiena de via i profesional, mediul n care activeaz, motivaia intern i cea extern etc.Pentru a descrie atitudinea individual a antreprenorilor fa de risc, economitii i clasific n 3 tipuri de antreprenori:-> nepredispui la risc (resping riscul)- > indifereni fa de risc ( adic neutri) -> iubitori de risc (predispui la risc)a. Persoanele indiferente fa de risc sunt acelea care n ateptarea profitului sunt indifereni fa de alegerea dintre rezultatul garantat i cel de risc.b. Persoanele predispuse la risc sunt acelea care la ateptarea profitului vor alege rezultatul legat de risc i nu pe cel garantat.Iubitorii de risc sunt de cele mai multe ori persoanele cu un profit permanent i care sunt gata s-l piard, pentru plcerea de a-i ncerca soarta.c. Persoanele nepredispuse la risc sunt acelea care pentru profitul ateptat vor alege doar rezultatul garantat.Nu putem afirma c n economia noastr problema riscului nu este un argument nou, nou este formularea ei.Totui, experiena multor ri ne demonstreaz c ignorarea sau neaprecierea riscului economic n elaborarea strategiei i tacticii n politica economic stopeaz dezvoltarea societii i a progresului tehnico-tiinific.