Un interes deosebit a prezentat activitatea: proverbe si mesaje. Astfel, copiii au extras cîte o fisa pe care era scris o parte dintr-un proverb si cautau persoana pe fisa careia era scrisa cealalta parte a proverbului. Dupa ce au format perechi, a urmat o discutie interesanta despre mesajul pe care îl contine fiecare proverb. Astfel, facîndu-se trimitere la situatii din viata reala, au fost analizate proverbele:      1. Daca te-ai apucat de un lucru trebuie sa-l duci pîna la capat.     2. Cînd de multe te apuci mai pe toate le încurci.     3. Cine a aflat un prieten adevarat acela o comoara în viata a cîstigat.     4. Cînd pe copil îl doare un deget pe mama o doare inima.     5. Omul fara cultura e ca pamîntul fara udatura.     6. Rabdarea, zice lumea, e amara, dar dulce este fructul ei.      7. Copacul se tine cu radacinile iar omul - cu neamul.      8. Cine vrea - gaseste mijloace, cine nu - cauta motive.

 21. Normarea muncii angajaţilor se efectuează pe un an de studii de către conducătorul instituţiei, de comun acord cu comitetul sindical (organizatorul sindical). Norma didactică, stabilită la 1 septembrie, nu se schimbă pe parcursul anului de învăţămînt. Modificarea normei de muncă se permite numai în cazuri excepţionale prin negociere cu salariaţii. La repartizarea sarcinii didactice pentru anul nou de studii se menţine principiul continuităţii în predarea obiectelor în clase.

mpletitul din pănuşi de porumb

Împletirea fibrelor vegetale, mlajei, sălciei, papurei, etc. este o îndeletnicire foarte veche, premergătoare apariţiei ţesutului. Se ocupau cu împletitul îndeosebi bărbaţii şi diapazonul lucrărilor împletite era mare: de la case şi hambare împletite din nuiele, de la mijloace de transport şi de păstrare a produselor, pînă la mobilier, de la leagăne pentru copii şi coşuri de gospodărie pînă la pălării, jucării şi multe alte obiecte utile şi frumoase.

Materia primă pentru împletit se află la îndemîna omului, iar însuşi tehnica împletitului este o artă, care te ademeneşte să faci dintr-un fir de pai, pănuşi sau papură, nuiele obiecte necesare în gospodărie, ce te încîntă prin frumuseţea şi ecologia materiei prime, formelor şi tehnicii de executare.

Împletitul nu cere să ai ustensile complicate şi scumpe, să ai putere fizică în mîini şi o vedere excepţională. Obiectele împletite cer să fie lucrate calitativ, fapt, care necesită atenţie şi însuşirea corectă a principiilor tehnologice de împletire.

Pe parcursul secolelor tehnica împletiturilor din materiale ale naturii s-a îmbogăţit cu noi procedee de lucru ce au lărgit posibilităţile tehnico-decorative şi varietatea obiectelor produse de creatorii populari. Oferta permanentă în mediul rural la obiectele împletite a contribuit la apariţia unei pături de meşteşugari-împletitori, despre care se aminteşte în unele documente din epoca medievală. S-au dezvoltat şi centre ale împletitului, care sînt aşezate în preajma răspîndirii materiei prime. S-au remarcat în mod deosebit unele sate şi meşteşugari vestiţi în împletirea diferitor obiecte din materiale vegetale, atît la nordul cît şi la sudul republicii (Soroca, Teleneşti, Călăraşi, Cahul ş.a.).

 

Arta împletirii din foi de porumbNoţiuni generale despre porumb şi recoltarea luiRecoltarea pănuşilor şi păstrarea lorMateriale şi ustensile pentru împletitProcedee tehnice de împletire din pănuşiDecorul obiectelor împletite din foi de porumb şi varietatea lorFinisarea obiectelor din foi de porumb

Arta împletirii din foi de porumbCît priveşte împletitul din „pănuşi” ea devine o ocupaţie mai tîrzie, după apariţia şi dezvoltarea largă a creşterii porumbului. Primele încercări de a face lucrări din foi de porumb au fost jucăriile copiilor, apoi diferite suporturi pentru bucătărie, coşuri de păstrare a grăunţelor, fructelor uscate etc. O materie primă frumoasă şi plastică, ieftină şi ecologic curată, utilizarea căreia ar contribui la dezvoltarea capacităţilor creatoare, la antrenarea muşchilor de la mîini, sînt pănuşile ce îmbracă ştiuleţii de porumb.

Cu toate că vremurile şi moda se schimbă, necesităţile vitale şi estetico-creative ale omului de a comunica şi de a crea frumosul şi utilul rămîn mereu aceleaşi. Pentru satisfacerea lor omul trebuie că posede activităţi practice, frumoase şi rentabile. Pentru a-i ajuta pe doritori să-şi găsească o ocupaţie utilă şi frumoasă, care în perspectivă ar putea să le asigure şi un venit, pentru a le deschide tainele miraculoase ale împletitului din foi de porumb vă informăm că în Moldova avem cîţiva meşteri împletitori în acest domeniu: Natalia Cangea, Viorica Stici, Eleonora Voloşciuc ş. a. Începătorilor pasionaţi de arta populară, le vom oferi sfaturi practice, care sînt trecute prin atelierul de creaţie şi de suflet al pasionatei profesoare de educaţie tehnologică şi meşteriţei populare Eleonora Voloşciuc din Orhei.

Autoarea ne îndrumă pas cu pas cum să cultivăm porumbul şi cum să-l strîngem, cum să selectăm pănuşile şi cum să le păstrăm, cum şi ce să împletim, cum să finisăm obiectul şi să obţinem lucrări de înaltă calitate şi gust estetic. Cu dăruire autoarea oferă tuturor posibilitatea să însuşească arta împletitului din panglici aurii din foi de porumb. Arta împletitului din foi de porumb aflate în preajma dvs. vă va izbăvi de urît, va aduce originalitate, belşug şi sănătate în casă. 

Noţiuni generale despre porumb şi recoltarea luiPorumbul sau păpuşoiul este o plantă iubitoare de căldură şi lumină, rezistentă la secetă. Este o plantă anuală, care face parte din familia gramineelor şi îşi are originea în America. În Europa această cultură a fost adusă în secolul al XV-lea de către Cristofor Columb. Porumbul s-a adaptat repede la noile condiţii climaterice din Spania şi Portugalia apoi s-a răspîndit în toate ţările. În Moldova porumbul se cultivă pe suprafeţe întinse.

După structură tulpina este un pai gros umplut cu măduvă. Are înălţimea de 160-170 cm. Ştiuletele este acoperit cu un înveliş mai întîi „de mătase”, apoi de „pănuşe” verzi şi subţiri ce nu sînt altceva decît frunze modificate.

Mătasea, care înveleşte ciocălăul de porumb, se colectează şi, sub formă de infuzie, serveşte ca remediu medicinal, fiind un bun preparat de curăţire a organelor interne.

Din foile care învelesc ştiuletele în condiţii casnice se pot confecţiona diferite obiecte şi suvenire: mileuri, coşuri de uz casnic, pălării, panouri decorative, seturi pentru bucătărie, jucării şi alte obiecte.

Pentru împletituri se folosesc foile de la ştiuletele de porumb cu denumirea populară  „dinte de cal”. În ultima fază de vegetaţie a plantelor, în faza de coacere, cînd plantele îşi schimbă culoarea din verde în gălbuii, se pune un accent deosebit pe culesul ştiuleţilor. Recoltarea porumbului mai devreme sau mai tîrziu atrage după sine, pe de o parte, obţinerea unei recolte slabe (la foi), iar pe de altă parte, pierderea unei părţi a foilor – pănuşilor bune pentru executarea împletiturilor. Pentru obţinerea foilor de porumb subţiri, elastice şi albe-gălbui, trebuie să se aleagă perioada cea mai potrivită a culesului, între 15 septembrie şi 15 octombrie. În scopul colectării pănuşilor recoltarea porumbului se poate face astfel: recoltarea manuală a ştiuleţilor, recoltarea mecanică cu ajutorul combinelor, recoltarea manuală a plantelor cu ştiuleţi cu tot.

Recoltarea pănuşilor şi păstrarea lor

Recoltarea sau selectarea pănuşilor pentru împletit se realizează întotdeauna manual: de pe ştiuleţii aduşi acasă, care se desfac, se aleg pănuşile subţiri şi galbene din mijloc bune pentru împletit. La recoltarea plantelor cu tot cu ştiuleţi alegerea foilor pentru împletit se face în timpul curăţitului păpuşoilor.

Foile de porumb necesare pentru împletit trebuie să fie cît mai lungi, cît mai subţiri şi de culoare gălbuie fără pete. Acestea, de obicei, sînt foile interioare ce îmbracă ştiuletele. În cazul cînd foile nu sînt uscate, se expun 2-3 zile la soare pe o platformă, apoi uscate se leagă în mănunchiuri sau se pun în saci de pînză pentru păstrare. Depozitarea foilor se face în magazii sau poduri destinate păstrării furajelor-nutrețurilor. Pînă la împletire, foile selecţionate nu trebuie să se afle în contact cu umezeala, fiindcă se pătează şi mucegăiesc.

Modul, în care se realizează păstrarea foilor de porumb, determină în mare măsură calitatea lor pentru împletit. Foile de porumb sînt o materie calitativă, ecologic curată şi ieftină. Ea nu conduce căldura şi curentul electric, nu irită văzul şi pielea, însă se teme de umezeală. Obiectele confecţionate din foile de porumb au o acţiune benefică asupra organismului uman. Foile de porumb pot fi folosite pentru împletire şi îndată după recoltarea lor, după ce în prealabil au fost despicate în panglici cu o lăţime de 1 sau 1,5 cm. Din cauza că foile de porumb se usucă repede, fîşiile subţiri nu se răsucesc din timp, ci numai cînd se lucrează obiectul.

Materiale şi ustensile pentru împletit

Calitatea şi durata obiectelor confecţionate din foi de porumb depinde mult de condiţiile de păstrare a materiei prime şi de nivelul tehnicii de prelucrare şi executare a obiectelor.Este necesar ca împletirea din foi de porumb, ca şi celelalte feluri de împletituri din materiale vegetale, să se desfăşoare într-un atelier special şi comod pentru lucru – luminos şi cald, înzestrat cu toate cele necesare: diferite forme de lemn – ca suporturi pentru împletire, masă de lemn, puţin înclinată, ca să se scurgă apa de pe foile umede, scînduri de lemn ca suport pentru lucru, buturugi de diferite forme şi dimensiuni, foi de porumb, vas cu apă caldă, foarfece, şerveţel, croşetă, ciocan, cuie, cleştar, riglă, creion, compas.

Procedee tehnice de împletire din pănuşi

Pregătiţi-vă mănunchiuri din foi de porumb de aceeaşi culoare. Pentru a împleti un obiect, fie volumetric sau plat, din foi de porumb avem nevoie de un şablon de lemn cu cuie bătute pentru fixarea urzelii.Tehnica de formare a firului prin răsucire.Pregătim forma – şablonul plat, foarfecele, vasul cu apă caldă, şervetul, croşeta ş.a. Pentru a începe lucrul, foile de porumb se pun într-un vas cu apă caldă pentru 2-5 minute să se umezească. Apoi se scot din apă, se înşiră pe un ştergar să se zvînteze timp de 10-15 minute. După aceasta se taie partea scorţoasă de la tulpina foii, apoi se rup în panglici înguste de 10-15 mm lăţime. Panglicile uşor zvîntate sînt potrivite pentru împletirea firului prin răsucire. Astfel pe şablonul plat, în primul rînd se întinde urzeala, ca la covoraşele alese pe ramă, însă deosebirea constă în faptul că noi nu putem obţine fire lungi răsucite din pănuşi, dar urzeala ca şi bătătura o formăm pe parcursul lucrului – o răsucim permanent, adăugînd fîşii înguste din pănuşi. Ca să obţinem firul răsucit şi calitativ se adaugă, se alipeşte, panglică la panglică, întroducîndu-se fîşia următoare cu capătul mai gros tăiat (uneori tăiat în colţ) după care se continuă răsucirea. Operaţia de răsucire continuă atît, cît este necesar la realizarea urzelii unui obiect fără a lega noduri. Alternînd panglicile cu capete subţiri cu cele groase, veți căpăta un fir de aceeaşi grosime, iar dacă vă veți strădui să o aşezați fiecare cu faţa mată în sus, firul va fi neted, lucios şi frumos.Împletirea pe şablon plat a unui milieu suport pentru ceainic. Forma mileului plat poate fi pătrată, ovală sau rotundă, de mărimi diferite şi în dependenţă de forma mileului batem cuie mici pentru întinderea urzelii. De exemplu, ca suport avem o scîndură de lemn cu lungimea de 240 mm, lăţimea de 210 mm şi grosimea de 30 mm. Pe scîndura dată avem desenat forma mileului, iar la marginile lui se bat cuie mici pentru a menţine urzeala.

Pentru realizarea unui mileu pătrat firul de urzeală răsucit din pănuşi se fixează prin cuie de sus în jos, apoi în sus ş. a. m. d. Firul se răsuceşte spre dreapta, alipindu-i-se permanent la capătul panglicilor subţiri capete mai pline din foi de porumb. Împletirea obiectului va continua cu executarea tot cu fir răsucit, dar ca bătătură, care se va trece ca la ţesut de la stînga spre dreapta şi invers, aşa cum se ţese simplu în două iţe (peste un fir). La împletirea mileurilor rotunde, ovale, în romb urzeala începe să fie  răsucită din mijloc spre margine și invers. Se marchează dispozitivul la centru, la o distanţă de 2 cm se bat 4 cuie, iar pe circumferinţa cercului se vor bate impar 51 de cuie, distanţa fiind între ele tot de 2 cm. Răsucirea foilor pentru firul de împletire se efectuează tot de la stînga spre dreapta. După întinderea urzelei se începe împletirea cu băteală ca la pînză, de la centru spre margini.

Împletirea „cu nod”. Pentru împletirea cu nod la început se întinde urzeala, asemănător împletirii simple, apoi începe să se împletească simplu peste un fir „ca la pînză”. Cînd vreți să executaţi rîndul factural „cu noduri”, trecieți cu croşeta firul de bătătură în jurul fiecărei perechi de urzeală asemenea broderiei în urma acului. Acest procedeu îl repetaţi în două rosturi (dus şi întors) şi obţineți două rînduri facturale, la care fiecare două fire de urzeală – o pereche este luată în „laţ” – „nod”, astfel se obţine o împletire mai rezistentă şi mai frumoasă.Împletirea ajurată „în fileu”. Împletirea ajurată „în fileu” a unui mileu de masă se execută din cîteva procedee tehnice deja cunoscute. La început pe o planşetă (calapod) batem cuişoare conform desenului dreptunghiular sau altă formă. Întindem urzeala „dus şi întors”, apoi împletim un fragment de 10 cm. „simplu” – „peste unu”, şi ultimul rînd îl întărim cu un „gărduţ” în tehnica „legat cu noduri”. După aceasta două fire de urzeală – „dus şi întors” se desfac cîte una şi se îmbină după schemă, datorită căreia putem obţine două variante de fileu: a) unde se îmbină două fire de urzeală formînd „x”, care se înfăşoară cu nod, deci se cuprind în laţ, astfel obţinînd un fragment de împletire ajurată, apoi iar se împleteşte „peste unu”. Pentru a doua variantă de fileu, de asemenea, se iau 2 fire de urzeală formînd „x” şi un „ochi” – o gaură ca la găurica din două picioruşe în forma „x”, prin care se trece firul de bătătură fără a face nod.

Dacă ați reuşit să obţineți fire răsucite netede de aceeaşi grosime puteţi confecţiona mileuri de diferite forme: rotunde, patrate, rombice, ovale, folosind diferite procedee de împletire îmbinate cu puncte de broderie. Împletitul din fire răsucite din pănuşi pe formă plată se aseamănă cu ţesutul simplu.

Împletirea prin răsucire a obiectelor volumetrice. Din pănuşi putem împleti multe obiecte de formă plată, dar mai complicată este obţinerea pieselor volumetrice. Dăm un exemplu răspîndit: confecţionarea clopoţelului. Pe un şablon micuţ cu forma unui clopoţel găsim centrul în partea de sus, unde se bat 3 cuie formînd un mic triunghi. La gura clopoţelului pe circumferinţa largă se bat 7 cuie. Se începe a răsuci firul de la baza clopoţelului spre partea de sus contra acelor de ceasornic. Se urzeşte după formă, cu număr impar – 7 perechi de fire de sus în jos și invers apoi se aplică îmbinînd din partea de sus împletirea cu băteală: „simplă”, „cu nod” şi „în fileu”. Se termină lucrarea cu pierderea firului sub noduri. În continuare clopoţelul se pune la uscat pentru 24 ore, apoi se scot cuiele şi se scoate clopoţelul împletit, căruia îi răsuceşti sus o panglică din două fire pentru comoditate să-l poţi ţine.Tehnica de împletire „prin legare a nodurilor” cu ajutorul croşetei.  Strugure de poamă confecţionat prin legarea nodurilor. Forma şi dimensiunile obiectului meşterul le creează după fantezia sa, fără a folosi şablonul. Se confecţionează mai întîi bobiţele: se suprapun două foi de porumb, se răsucesc puţin şi se leagă un nod în jurul degetului mic de la mîna stingă, capetele de la nod se orientează spre palma mînii stîngi de-a lungul cercului în creştere contra acului de ceasornic. Apoi se leagă capetele libere cu o altă panglică pînă se completează cercul şi apare o floare din cinci noduri. Mai departe se introduce croşeta în spaţiul dintre noduri, se îmbracă pe ea o foaie de porumb, se scoate în interior şi se face nod. Capetele foilor de porumb se suprapun conform liniei cercului contra acelor ceasornicului şi din nou se introduce croşeta, iar pe ea o foaie şi aşa mai departe. Pentru ca bobiţa să nu se bombeze, dar să fie plată, aveţi nevoie de a „creşte” (de a lărgi) rîndul. Simetric în trei puncte peste un rînd, se adaugă de la nod la nod două foi de porumb şi se obţine în rîndul următor trei ochiuri în plus, adică în creştere tot aşa se împleteşte pînă se obţin dimensiunile dorite. Se termină bobiţa cu pierderea sau ascunderea capetelor foilor de porumb sub două-trei noduri din ultimul rînd. Asemănător se confecţionează şi celelalte bobiţe, depinde de mărimea strugurelui, şase sau nouă bobiţe. Frunzele şi cîrceii se confecţionează după fantezia fiecărui meşter. Bobiţele se unesc în partea din dos cu foi de porumb. Tot aşa, după aceeaşi tehnologie de împletire prin „legare de noduri” puteţi confecţiona şi un suport pentru ceainic etc.Astfel, folosind „împletirea prin legare” şi „împletirea prin răsucire” vei putea obţine diferite articole, care se pot îmbina frumos în designul casei.

Decorul obiectelor împletite din foi de porumb şi varietatea lor

Decorul pieselor se obţine pe diferite căi – prin însăşi structura împletirii, prin folosirea foilor de porumb vopsite în diferite infuzii de coloranţi naturali, prin aplicarea diferitor

elemente decorative, care se coase pe obiectul împletit, prin garnisirea lui cu diferite detalii. Aplicarea elementelor decorative pot fi plasate în centrul obiectului sau asimetric.

Unul din cele mai răspîndite procedee de înfrumuseţare a obiectelor rămîne a fi îmbinarea diferitor tehnici de împletire: prin răsucire şi ajururi, obiectelor, prin folosirea pănuşilor de diferite nuanţe cromatice, obţinute din infuzii de diferite plante (din coji şi frunze de nuci verzi – nuanţa cafenie, din coji uscate de ceapă – nuanţa roşietică, din urzică – nuanţa verzuie ş.a.).

După gama cromatică şi varietăţile tehnologice arta împletitului din foi de porumb dă posibilitatea de a utiliza materia primă ieftină şi de a obţine obiecte de larg consum de înaltă ţinută estetică şi ecologică.

Finisarea obiectelor din foi de porumb

Orice obiect împletit din materiale vegetale, colectate din natură necesită finisare specială. Adică, trebuie sa punem ultimele acorduri pentru a-i da obiectului înfăţişare terminată şi calitativă pentru a fi utilizată sau pentru a fi propusă atenţiei admiratorului. De aceea prin finisare mai putem să corectăm cîte ceva, să accentuăm unele detalii, sporind aspectul estetic al obiectului.

În primul rînd, obiectele necesită să fie uscate din motivul că ele s-au confecţionat din materie primă umezită. Uscarea trebuie făcută în aşa fel, ca să nu se deformeze obiectul. Cea mai reuşită uscare este cea naturală, obiectele fiind atîrnate sau aşezate cîte unul pe suporturi speciale, care va permite să pătrundă liber aerul prin toate părţile. Cînd producem mai multe obiecte, se recurge la o uscare specială, ce se efectuează într-o cameră bine aerisită şi la o temperatură de 18-20 grade C, obiectele fiind situate pe poliţe sau rafturi speciale. Uscarea are loc 1-2 zile, după aceasta sînt selectate şi ambalate în cutii frumoase şi uşoare. În acest scop pot fi folosite cutii de carton cu ferestruici deschise sau acoperite cu polietilenă pentru a fi văzut uşor obiectul. De asemenea, pot fi utilizate şi pungi de material transparent. Obiectele împletite din foi de porumb nu trebuie puse unul peste altul pentru că se pot deforma.

Astăzi însă, timpurile s-au schimbat, căci la oraş sînt răspîndite articolele industriale, create la maşinile automate. Astfel, bărbaţii ţi femeile au renunţat la sate la multe ocupaţii creative:alesul covoarelor, la ţesut, la împletit, la brodat, la împletitul din lozie şi rogoz, nemaivorbind de împletitul din pănuşi, care nu sînt trainice şi se rup uşor. Graţie introducerii diferitor proiecte, programe, bazate pe materia primă locală există astăzi în ţară meşteri, care demonstrează activ la diverse expoziţii  opere de artă originale şi frumoase, create din pănuşi de porumb. Cîţiva dintre meşteri, participă şi la expoziţii internaţionale, precum Natalia Cangea, Eleonora Voloşciuc, Veronica Stici ş.a. Împletitul din materiale naturale este inclus în programul şcolar, obiectul de studiu − „educaţia tehnologică”.

Sortimentul obiectelor împletite din foi de porumb poate fi foarte variat, servindu-i omului în diferite domenii. Acestea sînt coşurile de gospodărie pentru păstrarea unor produse (ouă, ceapă, nuci), coşurile pentru cumpărături, coşurile pentru păstrarea lucrurilor de croşetare şi împletit, a ghemelor de ţesut, suporturile pentru reviste şi ziare, milieuri ce se pun sub ceşcuţele de ceai, cafea, bomboniere, fructiere, suporturi decorative pentru sticla cu vin, pahare de ţinut creioane, milieuri și panouri decorative pentru înfrumuseţarea locuinţei, jucării pentru copii etc. La împletitul din pănuşi pot fi îmbinate şi alte materiale ecologice.

 3.3.Salcia (lozia)62.Conceperea si organizareamijloacelor de realizare conform proiectului.-sa selecteze fibrele vegetale(salcia,lozia) conform cerintelor decalitate;-sa selecteze ustensiile necesare procesului tehnologic.13.4.Papura72.Conceperea si organizareamijloacelor de realizare conform proiectului.-sa selecteze fibrelevegetal(papura) conform cerintelor de calitate;-sa selecteze ustensiile necesare procesului tehnologic.13.5.Norme sanitar-igienice si regulide protective a muncii8Sa respecte normele sanitar-igienice si reguli de protective amuncii in procesul impletirii.14 .T ehno log i a   p r e luc r a r i i   f i b r e l o r   vegetale:4.1.Colectarea ,selectarea,depozitareafibrelor 9-sa participe la colectarea ,selectarea , prelucrarea prealabila afibrelor vegetale adunate;14.2.Inmuierea in apa sau fierberea;10-sa le clasifice dupa proprietatilefizice si tehnologiile de prelucrare;1

 4.3.Despicarea, rasucirea si formareafirului (din panusi)11

- sa umezeasca panusile tinindu-lein apa calduta vre-o 10 minute;- sa scuture panusile de apa scotindsurplusul , invelindu-le intr-unstergar ce va absorbi bineumezeala;-sa rupa panusile in fisii16.Confectionarea obiectelor:6.1.suport pentru vase(tave)123.Confectionarea figurinei preferate- o din panusi de porumb.- sa umezeasca panusile tinindu-lein apa calduta vre-o 10 minute;- sa scuture panusile de apa scotindsurplusul , invelindu-le intr-unstergar ce va absorbi bineumezeala;-sa rupa panusile in fisii.27.Finisareaobiectului,spalarea,bronzarea,lacuirea.134. E valuarea figurineiconfectionate conform criteriilor functionale estetice.- evaluarea etapelor procesuluitehnologic , utilizind terminologiaspecifica2Lectie de totalizare1411.Elaborarea unui proiect de confectionare a figurinei preferate: baietel (fetita) din panusi.-sa participe la colectarea , selectarea , prelucrarea prealabila a fibrelor vegetale adunate;-sa le clasifice dupa proprietatile fizice si tehnologiile de prelucrare;- sa exerseze executarea unor modele de impletire din fibre vegetale.2.Conceperea si organizarea mijloacelor de realizare conform proiectului.

 -sa selecteze fibrele vegetale (panusile , paiele etc.) conform cerintelor de calitate;-sa selecteze ustensiile necesare procesului tehnologic.3.Confectionarea figurinei preferate- o fetita (un baietel) din panusi de porumb.- sa umezeasca panusile tinindu-le in apa calduta vre-o 10 minute;- sa scuture panusile de apa scotind surplusul , invelindu-le intr-un stergar ce va absorbi bine umezeala;-sa rupa panusile in fisii.4. E valuarea figurinei confectionate conform criteriilor functionale estetice.- evaluarea etapelor procesului tehnologic , utilizind terminologia specifica.Sa cunoasca continuturi si obiective din programa1.1.Sa se familiarizeze cu istoria 

aparitiei mestesugului “Impletitul din fibre vegetale”.1.2.Sa caracterizeze fibrele vegetale (paiele) corespunzator proprietatilor fizice si tehnologiilor de prelucrare utilizate2.1.Sa respecte normele sanitar-igienice si reguli de protective a muncii in procesul impletirii.2.2.Sa posede tehnologia prelucrarii fibrelor vegetale2.3.Sa utilizeze modele de impletire din fibre vegetale la confectionarea unui obiect.3.1.Sa evalueze etapele procesului tehnologic,utilizind terminologia specific