7/24/2019 Microsoft Office C

1/10

Alaturi de Roma, Grecia antica a constituit societatea sclavagista cu cea maimare dezvoltare a vietii materiale si spirituale, fapt cu consecinte pozitivepentru gandirea si practica sa politica. originalitatea si inepuizabila forta decreatie ce a caracterizat spiritualitatea vechii Elade.

Teoriile si conceptiile politice aparute in Grecia antica au constituitadevarate izvoare de inspiratie si meditatie pentru ganditorii epocii moderne,importante premise in evolutia gandirii social europene. Acest fapt iidetermina pe majoritatea politologilor, care analizeaza istoria ideilor politice,sa considere antichitatea elena drept loc si moment al nasterii si debutuluistiintei politice.

Spre deosebire de gandirea politica din Orient si Roma antica, ceadin vechea Elada se caracterizeaza prin cateva trasaturi distincte, care oparticularizeaza, ii releva gradul de dezvoltare, forta de influenta si

originalitatea.

aca in antichitate cele mai multe popoare si!au orientat cu

precadere preocuparile spre problemele religioase, grecii, pe langa acestea,in demersurile lor filosofice, morale sau politice, au avut in vederecunoasterea cadrului, a mediului social in care traiesc si isi duc e"istenta, arelatiilor dintre om si natura sau dintre acesta si structurile vietii comunitare#

$iata, gandirea si practica social!politica din Grecia nu si!au avut

determinarea, temeiul, in autoritatea supraomeneasca, in divinitate, ci ei

vedeau si considerau puterea, conducerea cetatii ca un fapt ce tine de vointasi actiunea umana. Reflectiile filosofico!politice ale grecilor nu aveau nimiccomun cu divinitate, ci ele tineau de ratiune, de logica, de gandirea umana.%n gandirea politica greaca, divinitatea, zeii, jucau un rol minor, secundar,ratiunea, etica, morala, aveau un loc si un rol mult mai mare in realizareapoliticii comunitatii, a binelui comun#

Grecia antica este societatea in care asistam la elaborarea unor

adevarate teorii si conceptii politice atat despre societate in ansamblul ei, catsi despre principalele sale domenii& politic, economic, moral, filosofic sau

juridic. %n aceasta directie s!au distins 'laton, dar mai ales Aristotel. (el dinurma va inaugura un nou mod de studiu al societatii, bazat pe principii simetode stiintifice, cum ar fi deductia logica, analiza concreta si comparata,observatia etc.

'luralitatea formelor de organizare social!politica si de e"ercitare

a puterii in polisurile grecesti va da nastere si unei pluralitati de idei, teorii siconceptii politice, fapt ce va genera opinii, dispute politice, centrateindeosebi pe eficienta formelor si mecanismelor puterii, pe scopul sifinalitatea lor si mai ales spre realizarea binelui comun. Aceasta lupta nu viza

schimbarea societatii, a sistemului social!politic, ci doar dezvoltarii acestuia,punerea lui de acord cu interesele celor aflati la putere sau cel multarmonizarea lui cu interesele generale, cu binele comun.

7/24/2019 Microsoft Office C

2/10

esi nu a e"celat in privinta practicii politice, gandirea politica din

Grecia antica sta la baza crearii demonstratiei vazuta ca forma, ca mijloc dee"ercitare a puterii politice. (u toate limitele ei, una dintre acestea fiindaceea ca alegerea magistratilor, a conducatorilor se facea prin tragere lasorti, intrucat vechii greci considerau ca toti cetatenii sunt apti si capabili saconduca, zeitatea trebuia doar sa decida pe cel care urma sa indeplineasca

aceste functii, democratia ateniana a creeat unele principii care si astazi si!au pastrat valabilitatea, cum ar fi participarea directa, egalitatea intrecetateni,posibilitatea de revocare a celor alesi etc.

Societatea greaca, orasele polisuri grecesti s!au constituit in perioadasecolelor $%%!$% i.e.n. si vor ajunge la ma"ima inflorire in cursul secolului al

$!lea i.e.n.

Odata cu constituirea oraselor!state grecesti,incepe sa se cristalizeze si viitoarea gandire social!politica.(ele mai vechi izvoare care dezvaluie inceputurile

acestei gandiri, sunt celebrele poeme Iliadasi Odiseea, atribuite lui)omer. %n aceste poeme este prezentata situatia polisurilor grecesti dinperioada de descompunere a societatii gentilice si trecerii la cea sclavagista.in aceasta descriere reiese ca autorul cunoastea cele trei forme deorganizare si guvernare a vietii politice monarhia, aristrocratia si democratia,deci ele e"istau si functionau inca din acea vreme, daca )omer isi poatemanifesta preferinta spre una dintre acestea, monarhia careia ii atribuie o

origine divina.

*rmatoarea informatie ne provine de la poetul )esiod +sfarsitul secolului al$%%%!lea! inceputul secolului al $%%!lea, care a trait dupa )omer, in poemulsau Munci si zile. %n acest poem este descrisa o societate gentilica aflata inplina descompunere, in care deja isi facusera aparitia elementelesclavagismului& proprietatea privata, clasele sociale,statul si dreptul. 'oetuleste puternic legat de vechile structuri social!politice si organizatorice, dinmoment ce detesta noua dezvoltare si face apel la timpurile indepartate.

ezvoltarea vietii orasenesti si a celei economice in polisurile grecesti adeterminat consolidarea, de!a lungul secolului al $%!lea, societatiisclavagiste si odata cu aceasta, a structurilor sale social!politice. Odata cunoua dezvoltare sociala apar si noile forte social!politice reprezentate degrupurile mestesugarilor, comerciantilor, a oamenilor liberi, care, in scurttimp, vor intra in conflict cu vechea aristocratie gentilica si cu structurileorganizatorice si politice e"istente. (resterea conflictelor sociale va impunenecesitatea realizarii unor reforme care sa puna de acord vechile structurisocial!politice cu noua dezvoltare sociala si fortele politice ce o sustineau.Atena reprezenta, la vremea aceea, societatea cea mai dezvoltata dinvechea Elada, fapt ce a impus reformarea si restructurarea vietii sale sociale.O asemenea actiune a intreprins!o Solon +-/!001 i.e.n.. esi reprezentantal aristocratiei gentilice, el a incercat pe baza unor compromisuri intrevechea clasa si demos sa reformeze viata sociala si institutiile acesteia, sa

7/24/2019 Microsoft Office C

3/10

asigure ascendenta societatii ateniene in conformitate cu noile cerinte aledezvoltarii sociale, sa atenueze conflictele sociale din interiorul acesteia.Esenta reformelor sale a constituit!o impunerea legii ca suprem arbitru pestevechile traditii si cutume, care tineau si serveau in cea mai mare masuravechea aristocratie gentilica. esi puterea ramanea in mainile aristocratiei,prin reformele institutionale intreprinse de Solon, demosul castiga dreptul sa

aleaga anumiti magistrati care rezolvau probleme curente ale vietii sociale.S!au creat si legiferat astfel primele forme, este adevarat incipiente, aledemocratiei.

'erioada secolelor $!%$ i.e.n. este considerata, prin realizarile saleeconomice, sociale si politice, drept perioada de ma"ima inflorire a Grecieiantice. Ea va fi si perioada marilor realizari in domeniul vietii si gandiriisocial!politice. %n aceasta epoca, preocuparea pentru cunoasterea vietiisociale se va indrepta in doua mari directii& una istorica, reprezentata prinactivitatea si opera marilor istorici )erodot, Tucidide, 2enofon,

cealalta filozofica si sociala, in cadrul careia s!a nascut si a evoluat sigandirea politica ca filozofie politica.

%n realizarea obiectivelor sale, istoria ideilor politice se va folosi atat dedatele si informatiile puse la dispozitie de istorie, dar si de meditatiilefilozofice politice ale marilor ganditori, cum au fost 'itagora, 'laton, Socratesau Aristotel.

%n cercetarea, e"plicarea si interpretarea fenomenelor vietii sociale privitoarela societate, stat, putere, politica si morala din vechea Elada, un rol

important l!au avut, pe de!o parte anumite scoli si orientari filozofico!politice, cum a fost cazul sofistilor, iar pe de alta activitatea si opera unor

mari ganditori ca 'itagora, Socrate, emocrit,'laton si mai ales Aristotel.

%n aceasta perioada, lupta si disputa politicas!au centrat pe doua planuri distincte& primul, cel

dintre stapanii de sclavi si sclavi, plan pe care il regasim in toate societattilesclavagiste# al doilea, care este specific antichitatii elene, a vizat luptapentru intaietate intre cele doua forme de guvernare, cea aristocratica si

democratica, sustinute si promovate de cele doua mari grupuri sociale,aristocratia si demosul.

(ele doua planuri ale luptei si disputei politice au avut continuturi,semnificatii si abordari diferite in cadrul gandirii si practicii politice gracesti.Astfel, raportul dintre stapanii de sclavi si sclavi, atat in teoria, cat si inpractica politica, a fost slab reprezentat, chiar daca au e"istat abordarifilosofico!politice ale unor autori legate de sclavie, de definirea silegitimitatea ei sau de critica si de necesitatea desfiintarii acesteia. Acestfapt tine de insasi obiectivul si finalitatea luptei politice din acest plan !inlocuirea societatii sclavagiste, or cetateanul antic grec, atat omul liber,mestesugarul, comerciantul, cat si aristocratul nu urmareau asemeneascopuri si obiective.

7/24/2019 Microsoft Office C

4/10

%n schimb, planul care a relevat cel mai bine forta, originalitatea siconsistenta gandirii si politicii grecesti si s!a aflat in centrul disputelorpolitico!filosofice grecesti, a fost, fara indoiala, cel dintre aristocratie sidemos. El a vizat, pe de!o parte conservarea intereselor aristocratiei, iar pede alta parte, dezvoltarea si perfectionarea sistemului social!politic in asamasura, incat el sa permita realizarea aspiratiilor si intereselor cetatenilor

comunitatii.

3ilosofia a constituit in Grecia antica domeniul spiritual in care s!aue"primat cel mai pregnant gandirea, optiunile si interesele comunitatii.(onceptiile si teoriile filosofice le!au generat pe cele politice si au constituitfundamentul teoretic al activitatii politice.

*n aport deosebit in cadrul gandirii si filosofiei politice l!auadus sofistii.

aca din punct de vedere filosofic sofistii au fost unitari, dinperspectiva politica ei au fost divizati, majoritatea au sustinut si promovat

.

Analizate din perspectiva creatorului si promotorului si mai ales a intereselorpe care le e"prima si le promoveaza, se pot distinge mai multe tipuri de legi&legi democratice, aristocratice, monarhice sau tirania. 4ajoritatea sofistilors!au pronuntat pentru legile democratice, considerand ca legile edictate suntcele care detaseaza pe om de natura. %ntocmirea legilor trebuie sa fie

rezultatul participarii intregului popor, numai asa ele pot intruchipa vointa sibinele comun al acestuia.

O interesanta conceptie pentru acea vreme au emis!o sofistii, privinddreptul. 'entru ei, acesta nu este o institutie divina, ci este rezultatulconventiei dintre oameni, dar aceste conventii sunt schimbatoare, ele nusunt valabile in toate timpurile si sub toate guvernamintele.

Sofistii sunt, in acelasi timp, si primii ganditori politici care au sustinutnecesitatea abordarii problemelor politice prin prisma categoriei de interes.e pe aceasta pozitie, ei au criticat randuielile sociale e"istente, au dezbatutaspecte legate de regimurile politice si constitutiile acestora, au supusanalizei relatiile dintre clase, ajungand chiar sa infiereze institutia sclaviei.

(el mai de seama reprezentant al sofistilor a fost Protagoras dinAbdera+15!55 i.e.n. El a fost un important ideolog al democratieisclavagiste si a considerat ca republica sclavagista este cea mai buna formade stat. 'rotagoras si!a manifestat indoieli chiar fata de problema e"istenteizeilor. 6espre zei nu stim nici daca sunt, nici daca nu sunt si nici cum arata.%ntr!adevar, multe ne impiedica sa stim +aceasta& atat lipsa de claritate +aproblemei, cat si durata scurta a vietii omului.7[i]

Galeria marilor ganditori filosofici!politici ai Greciei antice poate fideschisa cu Democrit+apro"imativ -/!89/ i,e.n.. :ascut in Abdera din

http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn1http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn1

7/24/2019 Microsoft Office C

5/10

Tracia, emocrit a calatorit mult in Egipt, %ndia, ;abilon, unde a luat contactcu cunostiintele popoarelor din Orientul antic. A vizitat Atena, unde a studiatfilosofia, urmand cursurile lui Socrate, fara a!i impartasi ideile si conceptiilepolitice.

emocrit a scris pentru prima data in Grecia antica, o lucrare de

logica Despre logicasau Canoanele, care, din pacate, nu s!a pastrat. Aacordat o mare importanta in lucrarea sa inductiei, analogiei si ipotezei. Avazut in logica un instrument de cunoastere al fenomenelor naturale sisociale. A elaborat o logica obiectiva, comprehensivista, considerandcunoasterea drept o ridicare de la observatiile empirice, la cunoastereateoretica a fenomenelor.

7/24/2019 Microsoft Office C

6/10

Socrate+-=!8== i.e.n. a fost fondatorul unui cerc filosoficfrecventat de tinerii aristocrati si de partizanii politici ai lor, ca 'laton,Alcibiade, 2enofan etc.

El este promotorul unei filosofii fundamentate pe etica idealistareligioasa. upa parerea sa, adevarata morala trebuie sa izvorasca din

cunoasterea e"istentei unui principiu spiritual in om +sufletul si in natura+divinitatea. 'uternic impresionata de religie, etica sa idealista setransforma intr!o teologie. Aplicata la viata sociala, moralitatea promovatade Socrate nu apartine decat unui mic numar de oameni alesi. El respingedemocratia, socotind!o o putere a gloatei, fiind impotriva participariidemosului la treburile si hotararile comunitatii, pe motiv ca acesta este lipsitde e"perienta si obiectivitate. upa Socrate, puterea in stat trebuie saapartina aristocratiei, intrucat ea este e"ponenta adevaratei moralitati.

'entru activitatea sa impotriva democratiei sclavagiste ateniene,

Socrate a fost condamnat la moarte.

*nul dintre cei mai importanti reprezentanti ai idealismului antic siai filosofiei politice a fost 'laton +>9!89 i.e.n.. 3ata de alti ganditori,'laton si!a e"pus conceptiile politice in lucrari distincte ca& Omul destat, Republicasi Legile.

esi prin originea sa provenea din familia aristocrata a regelui(odrus, gandirea politica a lui 'laton este greu de surprins intr!o manieracoerenta, intrucat niciodata filosoful nu spune precis care este pozitia,

atitudinea sa, ipotezele avansate sunt mereu puse pe seama lui Socrate, laale carui conceptii filosofice face mereu apel si le pune pe ale sale in antitezacu acestea. iscipol al lui Socrate, 'laton a incercat sa!i continue operafilosofica in special in problema moralitatii. %n schimb, sub aspect politic aincercat sa!si pastreze o anumita neutralitate, in sensul ca nu a pledatpentru nici o forma de guvernamant aristocratica sau democratica, pe care,de altfel, le considera denaturate si corupte. 'laton va face insa distinctieintre tiranie si politica. (onducerea oamenilor contrar vointei lor, prin forta siviolenta este denumita tiranie, iar conducerea prin consimtamantuloamenilor, prin convingerea acestora estepolitica.

'e baza idealismului obiectiv, 'laton a constituit si o proprieconceptie despre etica. Ea a constituit, ca si in cazul lui Socrate, o variantaa moralei religioase. upa 'laton, manifestarile superioare ale vietii morale+intelepciunea si curajul apartin numai unui numar restrans de alesi,aristocratii, demosul nu este capabil decit de o moralitate negativa,caracterizata prin supunere, cumpatare. %n ce!i priveste pe sclavi, 'laton nu!i considera oameni si le contesta orice capacitate de viata morala. $irtutea,dreptatea, o imbinare armonioasa intre intelepciune, curaj si cumpatare nueste posibila decat in statul ideal, in care se realizeaza dominatiaaristocratiei.

Realizarea, daca nu practica, cel putin sub o constructie teoretica astatului ideal, fundamentat pe morala, a constituit tema centrala a lucrarilor

7/24/2019 Microsoft Office C

7/10

sale& Republica si > i.e.n.. :ascut la Stagira, la varsta de 59 aniintra in Academia platonica, unde invata timp de >/ de ani. %n urma unorserioase divergente cu 'laton si dupa moartea acestuia, va parasi Academia.

Aristotel si!a e"pus conceptiile social!politice in lucrari ca EticeNicomaica! Politica! Constitutiile. Este ganditorul care realizeaza un studiude ansamblu si de anvergura al societatii, supunand analizei domeniidistincte ale acesteia, cum ar fi cel politic, moral, economic, juridic saufilosofic.

%n elaborarea teoriilor si conceptiilor sale, Aristotel porneste de lastudiul stiintific si riguros al lumii, al societatii, folosind in acest sens cametode de cercetare analiza concreta si comparata, deductia logica,observatia premeditata. Este totodata si primul ganditor al antichitatii careva realiza in adevaratul sens al termenului, o teorie politica cu scop sifinalitate. 'reocupat de statuarea rolului politicii in cadrul stiintelor, Aristotelo considera 6stapanitoarea si conducatoarea cea mai inalta dintre toate

stiintele7.[vii]

http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn4http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn5http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn6http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn7http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn4http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn5http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn6http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn7

7/24/2019 Microsoft Office C

8/10

O atentie deosebita a acordat in studiile sale Aristotel problemei formeide guvernamant. El considera ca natura formei de guvernamant este data decine si in folosul cui guverneaza, conducerea putand fi facuta in conformitatecu ;inele comun sau in virtutea interesului personal. 'ornind de la acestcriteriu moral si de la numarul si calitatea celor care e"ercita puterea,Aristotel distinge sase forme de guvernamant, trei pure sau normale

+monarhia, aristocratia si politica care pun in centrul guvernarii scopulmoral si trei impure sau anormale +tirania, oligarhia, democratia care suntderivate de la scopul moral al guvernarii. 6(and monarhia sauguvernamantul unuia singur are drept obiect interesul general, se numeste,vulgar, regalitate. (u aceeasi conditie, guvernamantul minoritatii, daca nueste redusa la o singura persoana, este aristocratie + %n sfarsit,candmajoritatea guverneaza in sensul interesului general, guvernul primeste canume special numele generic al tuturor guvernamintelor si se numesterepublica7.[x]

in cadrul formelor derivate sau impure, Aristotel acorda odeosebita atentie democratiei, pe care insa o identifica cu demagogia& 6(eeace distinge in mod esential democratia de oligarhie este saracia si bogatia# sioriunde puterea este in mana bogatilor, majoritatea sau minoritatea, este ooligarhie# oriunde este in mana saracilor, este demagogie7.[xi]

Reprezentant al aristocratiei sclavagiste, Aristotel a fost preocupatde asigurarea stabilitatii statului, conditia fiind atenuarea inegalitatii saracieisi nedreptatii. 6(and intr!un stat sunt multi oameni lipsiti de drepturipolitice, cand in altul sunt multi saraci, atunci un astfel de stat este inevitabil

incarcat cu elemente dusmanoase si se vor produce inevitabil zguduiri7.[xii]

%n forma incipienta Aristotel a emis si ideea unitatii politicea polisurilor grecesti& 6Ei stiu sa!si pastreze neatarnarea si, in acelasi timp,sa formeze guvernaminte foarte bune, capabile, daca ar fi stranse intr!unsingur stat, sa cucereasca universul7.[xiv]

ominat de ideea ca statul sclavagist trebuie intarit, Aristotel aincercat sa reglementeze raportul dintre stapanii de sclavi si sclavi, sadefineasca sclavia. 'ornind de la aceasta premisa, el a considerat ca este

drept si folositor pentru societate ca un om sa fie sclav si altul stapan, celedoua categorii sociale trebuie sa fie unite, intrucat sunt calauzite de interesecomune. %n conceptia lui Aristotel, sclavia este o institutie normala, fireascasi ea trebuie intarita si perpetuata. efinitia data de Aristotel sclavului estein acest sens elocventa& 6(el care prin natura nu!si apartine siesi, ci altuia sieste totusi om, acela este, prin natura sa, sclav. 'e de alta parte, omulapartine altuia atunci cand, ramanand om, devine o proprietate7.[xv]Aristoteleste cel care a definit sclavul 6o unealta graitoare7 care apartine stapanului6un animal politic7, membru al societatii.

(u toate limitele gandirii sale& reducerea notiunii de popor lacetatean, iar acesta la proprietar, de sclav la unealta vorbitoare, deneacceptare si neincredere in democratie si in capacitatea de conducere ademosului, limite determinate de insusi stadiul dezvoltarii istorice si al

http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn10http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn10http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn11http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn12http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn14http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn15http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn10http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn11http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn12http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn14http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/stiinte-politice/Grecia-antica-si-gandirea-sa-p35.php#_edn15

7/24/2019 Microsoft Office C

9/10

stiintei teoretice, de statutul sau social de aristocrat, Aristotel ramane celmai mare si complet ganditor al antichitatii, un precursor al stiintei politicemoderne.

7/24/2019 Microsoft Office C

10/10

fenomenelor naturale, trecerea lor dintr!o forma in alta. *lterior insa, siaceasta scoala filosofico!politica a alunecat pe panta decadentei, in special afatalismului, considerand ca oamenii sunt supusi destinului, fatalitatii in fatacareia nu pot face nimic.upa stoici, telul moral suprem al omului estepasivitatea, apatia, eliberarea deplina de placeri, de pofte trupesti, tristete sifrica.

Stoicii, prin fondatorul Benon, sunt primii ganditori care au formulatideea statului universal, vazut ca o uniune a statelor e"istente. Aceasta tezaera o reflectare a crizei in care se aflau polisurile grecesti, cu incercareaacestora de a iesi din cadrul social prea stramt in care se aflau.

Scepticismuleste un curent creat de 'Crntion +8-0!>90 i.e.n. sie"prima profunda criza in care se afla societatea elina, decaderea acesteia.%n scepticism si!au gasit locul cele mai decadente conceptii filosofice politice,cum ar fi renuntarea la cunoasterea adevarului, indepartarea fata de viata

practica, indiferenta si neincrederea fata de aceasta, fata de viata sisocietate in general.

Cinicii este o orientare filosofica intemeiata deArtistemecare initials!a ridicat impotriva lui 'laton si, in special, impotriva teoriei sale despre6ideea7 de bine. %dealul moral al cinicilor il constitue impartialitatea,indiferenta fata de bogatie, glorie, onoare, casatorie, familie, politicaetc. %ntr!un anumit fel, era o forma de protest a celor saraci, a celor care,desi erau oameni liberi, nu se bucurau de toate drepturile si se aflau intr!ostare de marginalizare sociala. Ei considerau ca starea de fericire poate fi

realizata prin satisfacerea nevoilor imediate si limitate ale individului, printr!un trai intr!o deplina modestie si strictete. (el mai e"presiv din acest punctde vedere a fost Diogene din Sinope!care prin intregul sau mod de viata apropagat dispretul fata de viata civilizata si intoarcerea la starea naturala.(ombatand cultura, viata cotidiana, cinicii nu au promovat nici un idealsocial pozitiv, dimpotriva ei indemnau oamenii la reintoarcere la stareanaturala, la incalcarea legilor statului, inclusiv la desfiintarea acestuia sau aoricarei forme de organizare sociala.

%ncepand cu secolul al %%!lea i.e.n., gandirea politica greceasca va

pierde tot mai mult din forta si rolul ei social si mai ales din originalitate,aflandu!se din ce in ce mai mult sub influenta organizarii statului roman, avietii si practicii politice din aceasta societate

(riza si decaderea polis!ului grecesc a condus in mod inevitabil lacaderea si apusul gandirii sale social!politice. Aparuta si afirmata o data custatul!cetate, gandirea politica din cadrul acesteia, asa cum remarca si A.?arpinsDi, s!a incheiat practic odata cu disparitia cetatii!stat 6caci reflectiilepolitice pe coordonate etice aveau sens numai in interiorul unei comunitatinaturale preocupate de ;inele comun7