arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/august...arpmgl.anpm.ro

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA

of 194

Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

Cod proiect: 316-14-34/11.2008 - RO 2006/018-147.04.03.08.02, nr. SEAP 63621

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Constanta

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE Volum: 1/1 – Volum Unic

Titlu volum: Raport privind evaluarea impactului asupra mediului

Data predarii: Iulie 2011 Beneficiar: Consiliul Judetean Constanta

CUPRINSUL VOLUMULUI

CUPRINSUL VOLUMULUI ........................................................................................................................................... 1

1. INFORMATII GENERALE ..................................................................................................................................... 6

1.1 PROIECTANT GENERAL ............................................................................................................................... 6 1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI ................................................................................................................... 6 1.3 AUTORITATEA CONTRACTANTA .............................................................................................................. 6 1.4 DENUMIREA PROIECTULUI ........................................................................................................................ 6 1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI SI DESCRIEREA ETAPELOR ACESTUIA (CONSTRUCTIE,

FUNCTIONARE, POSTINCHIDERE) .......................................................................................................................... 6 1.5.1 Infrastructura existenta ........................................................................................... 6

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului ......................................................................... 8

1.5.2.1 Zonele de colectare a deseurilor ......................................................................... 8

1.5.2.2 Colectarea deseurilor: ....................................................................................... 11

1.5.2.3 Transportul/transferul deseurilor ........................................................................ 12

1.5.2.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje ............................................ 13

1.5.2.5 Tratarea biologica a deseurilor .......................................................................... 14

1.5.2.6 Depozitarea deseurilor ...................................................................................... 15

1.5.2.7 Reabilitarea depozitelor neconforme ................................................................. 26

1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ....................................................................................................... 26

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZE SI RESURSELE FOLOSITE .................. 26

1.8 INFORMATII DESPRE MATERII PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE ......................... 31

1.8.1 Materiale nepericuloase ......................................................................................... 31

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, compostare) si consumuri estimate ........ 39

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTI FIZICI SI BIOLOGICI .......................................................................................... 39 1.9.1 Poluarea fizica ........................................................................................................ 39

1.9.2 Poluarea chimica .................................................................................................... 40

1.9.3 Poluarea biologica ................................................................................................. 40

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE .................................................................................... 41


of 194

Consultant – ROMAIR CONSULTING / Raport la studiul de evaluare a impactulului asupra mediului

1.10.1 Colectare si transport ............................................................................................ 41

1.10.1.1 Deseuri menajere .............................................................................................. 41

1.10.1.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii ..................... 44

1.10.1.3 Deseuri din ambalaje ........................................................................................ 44

1.10.1.4 Deseuri biodegradabile ..................................................................................... 49

1.10.1.5 Deseuri voluminoase ......................................................................................... 52

1.10.1.6 Deseuri din parcuri si gradini ............................................................................. 52

1.10.1.7 Deseuri din piete ............................................................................................... 53

1.10.1.8 Deseuri stradale ................................................................................................ 53

1.10.1.9 Namoluri de la statiile de epurare ...................................................................... 53

1.10.1.10 Deseuri din constructii si demolari .................................................................... 53

1.10.1.11 Alte fluxuri de deseuri ....................................................................................... 54

1.10.2 Transportul si transferul deseurilor ...................................................................... 56

1.10.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje.............................................. 58

1.10.4 Tratarea deseurilor biodegradabile ....................................................................... 63

1.10.5 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului Constanta ........... 66

1.10.6 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ......................... 68

1.10.7 Rezumatul analizei optiunilor ................................................................................ 71

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................................ 73

2.1 PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ............................................................................................................ 73 2.1.1 Statiile de transfer .................................................................................................. 73

2.1.2 Statiile de sortare ................................................................................................... 73

2.1.3 Statiile TMB ............................................................................................................ 75

2.1.4 Depozit de deseuri conform Tortoman ................................................................. 75

2.1.5 Inchidere depozite urbane neconforme ................................................................ 77

2.2 VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE

TEHNICI DISPONIBILE ..................................................................................................................................................... 77 2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor ............................................................................ 77

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile ...................................................................... 78

2.2.2 Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat ....................... 80

3. DESEURI ................................................................................................................................................................ 81

3.1 DEPOZITUL DE DESEURI , STATIA DE SORTARE SI STATIA TMB TORTOMAN ..................................................... 81 3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................ 81

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor ....................................................................... 82

3.2 STATIILE DE SORTARE SI TRANSFER, STATIA TMB LUMINA ............................................................................. 83 3.2.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................ 83


3.3 INCHIDEREA DEPOZITELOR NECONFORME ........................................................................................................ 84 3.3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ............................................................ 84


of 194



4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA ...................................................................................................................................................................... 85

4.1 APA .................................................................................................................................................................. 85 4.1.1 Date hidrografice .................................................................................................... 85

4.1.2 Date hidrogeologice ............................................................................................... 86

4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate .............................. 87

4.1.3.1 Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman............................. 87

4.1.3.2 Statie de transfer Harsova ................................................................................. 93

4.1.3.3 Statie de transfer Deleni .................................................................................... 94

4.1.3.4 Statia de sortare si Statia de compostare Lumina ............................................. 95

4.1.4 Prognozarea impactului ......................................................................................... 96

4.1.4.1 Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman ......................... 96

4.1.4.2 Statia de transfer Harsova ................................................................................. 98

4.1.4.3 Statia de transfer Deleni .................................................................................... 98

4.1.4.4 Statia de sortare si statia de compostare Lumina .............................................. 99

4.1.4.5 Inchiderea depozitelor neconforme ................................................................. 101

4.2 AER ................................................................................................................................................................ 102 4.2.1 Date climatice ....................................................................................................... 102

4.2.2 Calitatea aerului ................................................................................................... 102

4.2.3 Surse si poluanti generati.................................................................................... 103

4.2.3.1 Depozit de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman .......................... 103

4.2.3.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina ................................................. 107

4.2.3.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme .................................... 108

4.2.4 Piese desenate ..................................................................................................... 108

4.3 SOLUL SI SUBSOLUL ....................................................................................................................................... 109 4.3.1 Calitatea solului .................................................................................................... 109

4.3.2 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului ............. 110

4.3.2.1 Date geologice si geomorfologice ................................................................... 110

4.3.2.2 Date geotehnice .............................................................................................. 112

4.3.2.3 Date seismice ................................................................................................. 114

4.3.2.4 potentialul producerii alunecarilor de teren ...................................................... 115

4.3.3 Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman ........... 116

4.3.3.1 Poluarea existenta in zona .............................................................................. 116

4.3.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie ................. 116

4.3.3.3 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare .................. 117

4.3.3.4 Prognozarea impactului ................................................................................... 118

4.3.3.5 Masuri de diminuare a impactului .................................................................... 119

4.3.4 Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina ................................................... 119


of 194


4.3.4.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie ..................................... 119

4.3.4.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare .................. 120



4.3.5 Inchiderea depozitelor urbane neconforme ....................................................... 121

4.3.5.1 Poluarea existenta .......................................................................................... 121

4.3.5.2 Natura poluantilor ............................................................................................ 122

4.3.5.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie) ........................ 122

4.3.5.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere ................. 122



4.4 BIODIVERSITATEA .......................................................................................................................................... 123 4.4.1 Biodiversitatea in judetul Constanta .................................................................. 123

4.4.2 Situri Natura 2000 in judetul Constanta .............................................................. 124

4.4.3 Situri natura 2000 in zona proiectului ................................................................. 126

4.4.3.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie de TMB 127

4.4.3.2 Statia de transfer Harsova, inchidere depozit neconform Harsova .................. 129

4.4.3.3 Statia de transfer Deleni .................................................................................. 136

4.4.3.4 Statie de sortare, statie TMB Lumina .............................................................. 139

4.4.3.5 Statie de sortare Topraisar .............................................................................. 141

4.4.3.6 Inchidere depozit urban neconform Cernavoda ............................................... 141

4.4.3.7 Inchidere depozit urban neconform Techrghiol ................................................ 144

4.5 PEISAJUL ........................................................................................................................................................ 147 4.5.1 Amplasarea obiectivelor ...................................................................................... 147

4.5.2 Impactul prognozat .............................................................................................. 148

4.5.2.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman ........ 148

4.5.2.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina ............................................ 149

4.5.2.3 Inchidere depozite neconforme ....................................................................... 150

4.5.3 Masuri de reducere a impactului ......................................................................... 150

4.5.3.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman ........ 150

4.5.3.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina ............................................ 150

4.5.3.3 Inchidere depozite neconforme ....................................................................... 150

4.6 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ........................................................................................................................ 151 4.6.1 Date generale........................................................................................................ 151

4.6.1.1 Aspecte economice ......................................................................................... 151

4.6.1.2 Industria .......................................................................................................... 151

4.6.1.3 Turismul .......................................................................................................... 152

4.6.1.4 Agricultura ....................................................................................................... 153


of 194


4.6.2 Impactul prognozat .............................................................................................. 153

4.6.2.1 Zgomotul ......................................................................................................... 154

4.6.2.2 Poluare biologica ............................................................................................. 155

4.6.2.3 Poluare bacteriologica ..................................................................................... 156

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului ....................................................................... 156

4.7 CONDITII CULTURAL SI ENTICE, PATRIMONIU CULTURAL ............................................................................... 159

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ......................................................................................................................... 160

5.1 JUSTIFICAREA AMPLASAMENTELOR ALESE ..................................................................................................... 160 5.2 ANALIZA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................................................................................................... 162

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu .......................................................... 162

5.2.2 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) ............. 162

5.2.3 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ............................................... 164

5.2.4 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului ............................... 164

6. MONITORIZAREA .............................................................................................................................................. 166

6.1 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXECUTIE ......................................................................................................... 166 6.2 MONITORIZAREA IN FAZA DE EXPLOATARE .................................................................................................... 167

6.2.1 Monitoringul emisiilor .......................................................................................... 168

6.2.2 Monitoringul tehnologic ...................................................................................... 169

6.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu ........................................................... 170

6.3 MONITORIZAREA POST- INCHIDERE ................................................................................................................ 171

7. SITUATII DE RISC .............................................................................................................................................. 172

7.1 RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN) ............................................... 172 7.1.1 Date seismice ....................................................................................................... 172

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren ....................................................... 173

7.2 ACCIDENTE POTENTIALE ................................................................................................................................ 174 7.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA

MEDIULUI .................................................................................................................................................................... 175 7.4 PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC .................................................................................................................. 175 7.5 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ...................................................................................................... 176

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR .................................................................................................................... 178

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ......................................................................................................... 178

9.1 NECESITATEA PROIECTULUI ........................................................................................................................... 178 9.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ............................................................................................................................. 179 9.3 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI .......................................... 186

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu .......................................................... 186

9.3.2 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c ) ............. 187

9.3.2.1 Evaluarea globala a impactului asupra mediului .............................................. 188

9.4 IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ..................................................................................................... 190 9.4.1 Depozit ecologic de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman ........... 190

9.4.2 Statii de sortare/transfer si statia TMB Lumina .................................................. 192

9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Constanta ............ 193

9.5 CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ........................... 193 9.6 PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII/STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN

COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT ......................................................................................................................... 194


of 194


RAPORT LA STUDIUL DE EVALUAREA A IMPACTULUI ASUPRA

MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1 Proiectant general

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15; E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro .

1.2 Beneficiarul proiectului

CONSILIUL JUDETEAN CONSTANTA

B-dul Tomis nr. 51 Constanta, Judetul Constanta.

1.3 Autoritatea contractanta

MINISTERUL MEDIULUI, AUTORITATEA DE MANAGEMENT POS MEDIU

Strada Justitiei, nr. 59-61, Sector 4, Bucuresti

1.4 Denumirea proiectului

“SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL CONSTANTA”

1.5 Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare, postinchidere)

1.5.1 Infrastructura existenta

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele deficiente identificate sunt:

Colectarea deseurilor:

Nivelul scazut de racordare la serviciile de salubritate in mediul rural;

Colectarea aleatorie a deseurilor municipale solide din mediul rural;

Colectarea selectiva este implementata la un nivel scazut;

Echipamentul existent este invechit si insuficient.

In prezent, activitatile de colectare si transport a deseurilor municipale din judetul Constanta, sunt organizate diferit in functie de: marimea localitatii, numarul persoanelor deservite, dotare si forma de proprietate a agentilor de salubritate.

Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct – prin serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale, sau indirect – prin concesionarea serviciului, societatilor specializate in servicii de salubrizare. Serviciile de salubrizare sunt organizate si opereaza mai ales in zonele urbane.

Tratarea biologica a deseurilor:

mailto:[email protected]

http://www.romair.ro/


of 194


Netratarea deseurilor biodegradabile – imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana;

Inexistenta facilitatilor de tratare.

Reciclarea deseurilor:

Capacitatile existente de sortare sunt foarte mici, conducand la imposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana.

In ceea ce priveste situatia deseurilor colectate, valorificate si eliminate de catre operatorii implicati in operatiuni de reciclare precum si cantitatile reciclate in judetul Constanta sunt foarte mici in comparatie cu deseurile colectate, datorita lipsei unui sistem de colectare selectiva eficient la nivelul judetului, in special in mediul urban.

Astfel, intr-o mica masura, se realizeaza sortarea manuala a deseurilor receptionate in depozitele de deseuri pentru recuperarea deseurilor de hartie si carton, a deseurilor de PET, cat si a deseurilor metalice. Astfel, au fost sortate manual, in depozitul apartinand SC ECO GOLD INVEST SA: 4 tone deseuri de hartie si carton, 44 tone deseuri de mase plastice si 52 tone deseuri metalice.

Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora.

Depozitarea deseurilor:

In prezent, in judetul Constanta deseurile generate si colectate sunt depozitate la cele 3 depozite de deseuri menajere conforme prezentate in cele ce urmeaza.

Depozitul de deseuri menajere si asimilabile, amplasat in localitatea Ovidiu, administrat de SC TRACON SA, deserveste localitatile Constanta, Ovidiu si Navodari.

Depozitul de deseuri menajere si asimilabile amplasat in localitatea Costinesti deserveste 53.000 de locuitori din localitatile invecinate la care se adauga si 70.000-80.000 de turisti/an.

In anul 2007, a intrat in exploatare si celula conforma a depozitului de deseuri nepericuloase si periculoase stabile din Albesti-Mangalia. Acesta deserveste localitatile din sudul judetului, cat si statiunile din aceasta zona.

Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul judetului Constanta exista 4 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar.

Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul 2006.

Depozitarea tuturor deseurilor municipale solide nesortate in cadrul depozitelor neconforme existente conduce la mposibilitatea de a atinge tintele impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana;

Se poate concluziona ca actualul sistem de gestionare a deseurilor in Judetul Constanta, desi se indreapta spre imbunatatirea acestuia, nu reuseste la acest nivel sa asigure realizarea obiectivele fixate in strategiile nationala si europeana de gestionare a deseurilor.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului integrat de gestionare a deseurilor.


of 194


Astfel, prin implementarea sistemului integrat de gestionare a deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica.

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului

1.5.2.1 Zonele de colectare a deseurilor

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Constanta au fost stabilite 8 zone de transport.

Zona 1 Constanta este reprezentata de zona depozitului conform de deseuri al SC.Tracon SA, din localitatea Ovidiu. Zona 1 include municipiul resedinta de judet Constanta si o serie de localitati urbane: Ovidiu, Murfatlar, iar ca localitati rurale, un numar de 3 comune. Totalul populatiei din zona 1 este de 374.514 persoane la nivelul anului 2013 (348.378 in mediul urban si 26.136 in zona rurala);

Zona 2 Eforie include orasele Techirgiol si Eforie, precum si 9 comune din apropierea acestora. Totalul populatiei din aceasta zona este de 58.202 persoane, dintre care 39.974 populatie rurala si 19.228 populatie urbana;

Zona 3 Mangalia include orasul Negru Voda si un numar de 5 comune adiacente. Orasul Mangalia nu participa in cadrul proiectului. Astfel, populatia acestei zone numara 19.784 de locuitori, din care 5871 locuiesc in mediul urban si 13.913 in mediul rural.

Zona 4 Medgidia include orasul Medgidia, precum si 8 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 78.502 persoane, dintre care 46.868 populatie urbana si 31.634 populatie rurala;

Zona 5 Cernavoda include orasul Cernavoda, precum si 4 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 24.408 persoane, dintre care 19.646 populatie urbana si 8762 populatie rurala;

Zona 6 Targusor include cele 7 comune din nord-estul judetului, cu exceptia localitatii Cogealac, cu un total populatie rurala de 16.650 locuitori.

Zona 7 Harsova include orasul Harsova, precum si 9 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 35.643 persoane, dintre care 11.076 populatie urbana si 24.567 populatie rurala;

Zona 8 Deleni include orasul Baneasa, precum si 10 comune adiacente. Totalul populatiei din aceasta zona este de 30.926 persoane, dintre care 25.099 populatie rurala si 5827 populatie urbana;


of 194


Figure 1.5-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta

Table 1.5-1: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate

ZONA 1-CONSTANTA

ZONA 2-COSTINESTI

CONSTANTA 303712 TECHIRGHIOL 7226

OVIDIU 14051 EFORIE 9972

MURFATLAR 10926

NAVODARI 35164 .

TOTAL urban ZONA 1 363853 TOTAL urban ZONA 2 17198

POARTA ALBA 4822 AGIGEA 6421

VALUL LUI TRAIAN 10378 23-Aug 5346

LUMINA 8869 BARAGANU 1940

M.KOGALNICEANU 10148 MERENI 2311

PECINEAGA 3225

TOPRAISAR 5580

TUZLA 6662

CUMPANA 10816

AMZACEA 2657

COSTINESTI 2485

TOTAL rural ZONA 1 34217 TOTAL rural ZONA 2 47443

TOTAL zona 1 398070 TOTAL zona 2 64641

ZONA 3-MANGALIA ZONA 4-MEDGIDIA


of 194


MANGALIA 40452 MEDGIDIA 44219

NEGRU VODA 5539

TOTAL urban ZONA 3 45991 TOTAL urban ZONA 4 44219

CERCHEZU 1547 N.BALCESCU 5062

COMANA 1862 MIRCEA VODA 4866

ALBESTI 3394 COBADIN 8934

CHIRNOGENI 3441 CUZA VODA 3547

LIMANU 5404 TORTOMANU 1759

CIOCARLIA 2965

PESTERA 3437

CASTELU 5008



ZONA 6-TARGUSOR

ZONA 5-CERNAVODA

CERNAVODA 18536

TOTAL urban ZONA 5 18536

COGEALAC 5542 SEIMENI 2126

GRADINA 1173 SALIGNI 2413

FANTANELE 1699 RASOVA 3900

TARGUSOR 1680 SILISTEA 1415

SACELE 2217

ISTRIA 2657

M.VITEAZU 3474

CORBU 5826



ZONA 6-TARGUSOR

ZONA 7-HARSOVA

HARSOVA 10450


COGEALAC 5542 CIOBANU 3457

GRADINA 1173 CRUCEA 3236

FANTANELE 1699 GHINDARESTI 2744

TARGUSOR 1680 PANTELIMON 1895

SACELE 2217 TOPALU 1836

ISTRIA 2657 GARLICIU 1814

M.VITEAZU 3474 HORIA 1629

CORBU 5826 SARAIU 1384

VULTURU 751



of 194



ZONA 8-DELENI

BANEASA 5827

DELENI 2146

OSTROV 4897

ALIMAN 2627

LIPNITA 2988

OLTINA 2595

DOBROMIR 2627

ION CORVIN 1890

ADAMCLISI 2036

INDEPENDENTA 2763

DUMBRAVENI 532

TOTAL rural ZONA 8 25099

1.5.2.2 Colectarea deseurilor:

Colectarea deseurilor va realiza selectiv – o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabila Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare – in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 8 – Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 5 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale).

Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Deleni (in zona 8) si Harsova (zona 7).

Tabel 1.5-1: Colectarea deseurilor in mediul urban

Blocuri peste P+4

Deseuri reziduale+bio (din care bio cca.75%)

3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc

Hartie/carton 1 clopot 2500l

Plastic/Metal 1 clopot 2500l

Sticla 1 clopot 600l

Blocuri sub P+4

Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%)

3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc Hartie/carton 1 clopot 1300l



Gospodarii individuale


pubela 120 l 1 punct precolectare la 125 locuitori



of 194


Plastic/Metal pubela 120 l


Tabel 1.5-2: Colectarea deseurilor in mediul rural

Blocuri sub P+4

Deseuri reziduale+bio(din care bio cca.75%)

3 pubele 240l

1 punct precolectare la fiecare bloc




Gospodarii individuale


saci menajeri

1 punct precolectare la 250 locuitori

Deseuri biodegradabile compostare individuala

Hartie/carton 1 container 1,1 mc

Plastic/Metal 1 container 1,1 mc

Sticla 1 container 1,1 mc

1.5.2.3 Transportul/transferul deseurilor

Dupa colectare, deseurile urmeaza sa fie transferate catre facilitatile de sortare si TMB, iar apoi la depozitele conforme de deseuri pentru depozitare (la cele existente de la Ovidiu, Costinesti si respectiv Albesti sau cel nou propus de la Tortoman).

In principiu exista doua moduri de a transporta deseurile de depozitul central si anume:

transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta direct la depozit; transportarea deseurilor colectate cu ajutorul masinilor de colecta intr-o statie de transfer

de unde urmeaza sa fie transportate in containere de mari dimensiuni cu ajutorul camionanelor speciale catre depozit.

Pentru zonele 1, 2, 3, 4 si respectiv 6, deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozite.

Pentru zona 5 – Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala

Pentru zonele 7 si 8, analiza efectuata a demonstrat necesitatea construirii unor statii de transfer a deseurilor, in localitatile: Harsova, Deleni, care vor realiza transferul catre depozitul din zona centrala.


of 194


De la statiile de transfer, deseurile se transporta catre zona 4 (Medgidia), unde vor fi sortate si ulterior depozitate. Deseurile rezultate in urma sortarii in zonele 1, 2, 3 si 4 vor fi eliminate in depozitele conforme din zonele respective (Ovidiu, Costinesti, Albesti).

Strategia de implementare a sistemului de colectare si transport a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011 – 2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru constructia statiilor de transfer;

- finalizarea documentelor de licitatie pentru achizitii de bunuri, respectiv pubele si containere, autocamioane de transport lung curier, masini de colecta a deseurilor periculoase incarcatoare frontale si utilaje manevrare baloti;

- campanii de constientizare a populatiei referitor la sistemul de management integrat al deseurilor (colectare selectiva).

- perioada 2: 2012 – 2013

- construirea statiilor de transfer;

- achizitionare pubele si containere;


- perioada 3: 2013 – 2014

- finalizarea construirii statiilor de transfer;

- operarea sistemului de colectare implementat si a statiilor de transfer al deseurilor, construite prin prezentul proiect;


1.5.2.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:

Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si

internationale;

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea punctelor

de colectare selectiva a deseurilor pe 3 fractii: hartie/carton, sticla si plastic/metal;

Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare.

Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare:

1. Statia de sortare Lumina – amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu

2. Statia de sortare Topraisar –amplasata in vecinatea depozitului ecologic existent Costinesti

3. Statia de sortare Tortoman – amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic Tortoman, construit prin proiect.


of 194


Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte plastic, metale feroase, si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor.

Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013).

Tabel 1.5-3: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Constanta

Localitate Investitie Intrare sortare

Iesire sortare

Lumina Sortare 46,982 t, din care: 32,887 t, din care

Plastic 17,314 14,700

Metal 5,736 4,870

Hartie/Carton 17,244 14,640

Sticla 6,687 5,677

Topraisar Sortare 4213 t, din care: 2949 t, din care

Plastic 1616 1131

Metal 496 347

Hartie/Carton 1530 1071

Sticla 571 400

Tortoman Sortare 9588 t, din care: 6712 t, din care

Plastic 3,661 2563

Metal 1,133 793

Hartie/Carton 3,487 2441

Sticla 1,307 915

Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011 – 2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statiile de sortare de la Topraisar, Lumina (situata in ansamblul Lumina, din care face parte si o statie TMB) si de la Tortoman (amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului conform de la Tortoman);

- perioada 2: 2012 – 2013

- construirea statiilor de sortare de Topraisar, Lumina si Tortoman;

- perioada 3: 2013 – 2014

- finalizarea construirii statiilor de sortare;

- operarea statiilor de sortare Topraisar, Lumina si Tortoman.

1.5.2.5 Tratarea biologica a deseurilor

Pentru a atinge tintele de deviere de la depozitare a deseurilor biodegradabile pe termen mediu (50% in 2013), cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual.


of 194


Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2013 poate fi atinsa prin realizarea a doua facilitati de tratare biologica simpla, una langa depozitul de la Ovidiu – in localitatea Lumina si una langa depozitul de la Tortoman.

Trebuie subliniat faptul ca, compostul obtinut in acest proces din deseuri biodegradabile mixte nu este la fel de bun calitativ precum cel obtinut din deseurile verzi colectate separat (deseuri din parcuri si gradini).

Dar pentru materialul biostabilizat de calitate slaba exista o mare cerere, fiind folosit la reabilitarea vechilor depozite de deseuri si ca strat de acoperire la noile depozite. Pe masura ce populatia se va obisnui cu sistemul de selectare a deseurilor, se asteapta fractie organica sa fie predominanta in pubela pentru rezidual si astfel, compostul obtinut ar putea fi folosit in scopuri agricole.

Se va promova colectarea separata a deseurilor verzi din parcuri, gradini, curti si piete pentru a obtine un compost de calitate. Daca este posibil si in conformitate cu legislatia in vigoare, deseurile organice colectate separat din restaurante, cantine si supermarketuri se vor utiliza ca mancare pentru animale, reducandu-se astfel cantitatea de deseuri biodegradabile.

Tabel 1.5-4: Caracteristici principale ale statiilor de tratare mecano-biologica (TMB) in judetul

Constanta

Localitate Investitie intrare TMB

capacitate TMB

refuz TMB

Biostabilizat intrare sortare

refuz sortare

Intrare compostare

deseuri “verzi”

Compost

Lumina Sortare - - - - 46,985 14,096 - -

Compostare 171,889 85,944 85,944 42,126 - - 3,387 1,312

Tortoman Sortare - - - - 9,623 2,887 - -

Compostare 41,160.20 20,580.10 20,580.10 10,290.05 - - - -

Strategia de implementare a tratarii biologice a deseurilor in sistm centralizat este structurata astfel:

- perioada 1: 2011-2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru statia TMB Lumina, parte a ansamblului Lumina din care face parte si o statie de sortare, precum si pentru statia TMB Tortoman, parte a ansamblului Tortoman din care face depozitul ecologic Tortoman si o statie de sortare;

- perioada 2: 2012 -2013

- construirea statiilor TMB Lumina si Tortoman ;

- perioada 3: 2013 – 2014

- finalizarea construirii statiilor TMB Lumina si Tortoman si achizitionarii echipamentelor de biostabilizare a deseurilor;

- operarea statiilor TMB.

1.5.2.6 Depozitarea deseurilor

In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in 2024-2038, dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului.

Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme:


of 194


Tabel 1.5-5: Depozitarea deseurilor in judetul Constanta

Amplasament Capacitate totala

(mii m3) Capacitate

disponibila* (t) Durata de viata (ani)

Zona deservita

OVIDIU 1700 2500000 30 Zona 1

COSTINESTI 1200 64000 20 Zona 2

ALBESTI 1400 46092 21 Zona 3

TORTOMAN 800 800 27 Zonele 4-8

Necesitatea construirii unui nou depozit conform de deseuri pentru zona centrala si de vest a judetului Constanta a fost identificata atat in Planul Regional de Gestiune a Deseurilor - Regiunea 2 Sud-Est, cat si in Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Constanta.

Se propune implementarea acestui Depozit ecologic in zona Medgidia - localitate Tortoman, deoarece:

depozitele existente din Albesti si Costinesti (ambele in zona de coasta) sunt suficiente pentru perioada de prognoza conform arondarilor actuale dar nu pot primi deseuri din alte zone deoarece acest lucru ar determina depasirea capacitatii proiectate pe perioada proiectului; mai mult, distantele de la statiile de transfer arondate la depozitul nou propus la Tortoman la depozitele Albesti si Costinesti sunt foarte mari, ceea ce ar duce la un cost de transport nerentabil si mai ales la inducerea unui risc de poluare prin transportul deseurilor, fapt cu implicatii negative inadmisibile, mai ales pentru un judet cu o industrie turistica deosebit de importanta; depozitul de la Ovidiu (de asemenea in zona de coasta) are nevoie de extindere si problema transporturilor este valabila ca si pentru depozitele Albesti si Costinesti; distantele de transport de la Harsova si Deleni la depozitele existente sunt mari si oricum la depozitul Ovidiu (cel mai apropiat dupa cel propus la Medgidia) capacitatea de depozitare se depaseste pe perioada proiectului, nefiind deci o solutie viabila de depozitare pentru zonele arondate depozitului nou Tortoman.

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 – Targusor 7- Harsova si 8- Deleni, respectiv o populatie de 179.896 locuitori.

Table 1.5-2: Zonele de colectare a deseurilor – localitati arondate depozitului ecologic Tortoman

ZONA 4-MEDGIDIA

ZONA 5-CERNAVODA

MEDGIDIA 44219 CERNAVODA 18536


SEIMENI 2126

TOTAL urban ZONA 4 44219 SALIGNI 2413

RASOVA 3900

N.BALCESCU 5062 SILISTEA 1415

MIRCEA VODA 4866

COBADIN 8934

CUZA VODA 3547


of 194


TORTOMANU 1759

CIOCARLIA 2965

PESTERA 3437

CASTELU 5008 TOTAL rural ZONA 5 9854

TOTAL zona 5 28390

TOTAL rural ZONA 4 35578 CERNAVODA 18536

TOTAL zona 4 79797 TOTAL urban ZONA 5 18536

ZONA 6-TARGUSOR

ZONA 7-HARSOVA

HARSOVA 10450


COGEALAC 5542 CIOBANU 3457

GRADINA 1173 CRUCEA 3236

FANTANELE 1699 GHINDARESTI 2744

TARGUSOR 1680 PANTELIMON 1895

SACELE 2217 TOPALU 1836

ISTRIA 2657 GARLICIU 1814

M.VITEAZU 3474 HORIA 1629

CORBU 5826 SARAIU 1384

VULTURU 751



ZONA 8-DELENI

BANEASA 5827

DELENI 2146

OSTROV 4897

ALIMAN 2627

LIPNITA 2988

OLTINA 2595

DOBROMIR 2627

ION CORVIN 1890

ADAMCLISI 2036

INDEPENDENTA 2763

DUMBRAVENI 532

TOTAL rural ZONA 8 25099

In acest depozit vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale.

Prevederi legislative privind proiectarea depozitelor de deseuri

In cadrul sistemului de management integrat al deseurilor, depozitarea deseurilor este etapa finala.

Avand in vedere incadrarea deseurilor solide in cele 3 categorii: deseuri periculoase, deseuri nepericuloase si deseuri inerte, si depozitele de deseuri sunt clasificate, conform HG 349/2005, in functie de natura deseurilor depozitate in 3 categorii:


of 194


depozite pentru deseuri periculoase; depozite pentru deseuri nepericuloase; depozite pentru deseuri inerte.

Depozitul de deseuri conform de la Tortoman face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005,din categoria „depozite de deseuri nepericuloase”.

Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera realizate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele HG nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC privind depozitarea deseurilor. Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si monitorizare postinchidere a depozitului de deseuri Tortoman s-au avut in vedere, in scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004. Conform punctul 5.4 al anexei 1 a OUG nr 152/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, depozitul de deseuri Tortoman se incadreaza in categoria „Depozite de deseuri care primesc mai mult de 10 tone deseu/zi sau avand o capacitate mai mare de 25.000 tone/an si pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate:

deseuri municipale;

deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002;

deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care indeplinesc criteriile relevante de acceptar;. aceste deseuri nu se depoziteaza in celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.

Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul Ministrului Mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si sectiunea 6, categoria depozite de deseuri nepericuloase.

Dimensiunile depozitului de deseuri

Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 – Targusor 7- Harsova si 8- Deleni.

In acest depozit vor putea fi depozitate deseurile menajere si asimilabile, deseurile din piete, cele din parcuri si gradini si cele stradale. In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile anuale de deseuri ce vor fi depozitate in depozitul de la Tortoman, pentru anul 2013, pe fractii, avand in vedere faptul ca deseurile reciclabile vor fi sortate in statiile de sortare de la Tortoman si Cernavoda, la depozit ajungand doar refuzul de sortare.

Tabel 1.5-6: Parametrii de proiectare pentru depozitul de deseuri din judetul Constanta

Depozit Tortoman 2013 2019 2038

Deseuri stradale 6000 6289 7305


of 194


Deseuri din gradini si parcuri 62 64 73

Deseuri din piete 71 74 85

Refuz sortare reciclabile 4638 5589 8181

Refuz biostabilizare Rezidual rural

23676 24427 24351

TOTAL spre depozitare 34447 36444 39995

TOTAL CANTITATE DEPOZITATA (t/an) 68867 284359 1015508

Volum necesar (mc) 59884 247269 883051

Capacitate celula 1 (tone) 250000

Durata de viata a celulei 1 8 ani

Capacitate celula 2 316325

Capacitate celula 3 316325

Depozitul confom de deseuri din judetul Constanta va fi realizat in trei etape-celule.

Capacitatea totala de deseuri pentru cele trei celule va fi de 850 000 m3 .

Impermeabilizarea bazei depozitului

Cerintele privind impermeabilizarea bazei depozitului de deseuri conform, sunt reglementate de Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din 26/11/2004. Astfel, conform acestui normativ, bariera geologica naturala trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

Categoria Cerinta

Depozite pentru deseuri inerte

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Depozite pentru deseuri periculoase

Permeabilitatea [m/s] <=10-7

<=10-9

<=10-9

Grosimea [m] >=1,00 >=1,00 >=5,00

Daca locatia depozitului de deseuri nu indeplineste aceste cerinte, se realizeaza calcule de hidraulica subterana care sa stea la baza proiectarii solutiilor alternative; in consecinta, in amplasament trebuie sa se execute o bariera geologica construita. Aceste bariere geologice construite sunt proiectate tinand cont de conditiile geologice locale si de recomandarile generale din acest normativ.

Bariera construita trebuie sa indeplineasca cel putin cerintele de mai jos.

Cerinta Categoria

Depozite pentru deseuri inerte

Depozite pentru deseuri nepericuloase

Depozite pentru deseuri periculoase

Grosime geomembrana PEHD - 2,0 mm 2,5 mm

Permeabilitatea [m/s] <=10-8

<=10-9

<=10-10

Grosimea [m] >=0,5 >=0,5 >=1,5

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geomembranelor se determina in conformitate cu prevederile "Normativului pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii" indicativ, NP 075-02.

Fiecare celula a depozitului de la Tortoman va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului format din:


of 194


Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m; Strat artificial de impermeabilizare – geomembrana din polietilena de inalte densitate; Geotextil de protectie; Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10% cu

grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m; Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate; Geotextil de separatie.

Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafata.

Impermeabilizare artificiala indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in timp, corespunzãtoare conditiilor de etansare cerute si cu un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un nivel minim.

Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a impermeabiliza celula depozitului de deseuri.

Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur.

Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o grosime de 2,00 mm.

Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in conformitate cu “Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor” (pag. 10) aprobat prin Ordinul nr. 757 din 23/11/2004.

Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant, se face cu ajutorul unui geotextil de protectie, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj.

Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani.

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu “Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii” NP 075-02.

Drenarea, colectarea si tratarea levigatului

Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este prezentata in tabelul urmator:

Tabel 1.5-7: Compozitia levigatului

Indicatorul de poluare

Compozitia levigatului ( mg/l )

Deseuri proaspete Deseuri vechi Deseuri cu umiditate ridicata

CCO-Cr (mg/l) 23800 1160 1500

CBO5 (mg/l) 11900 260 500

COT (mg/l) 8000 465 450

Acizi volatili - carbon (mg/l) 5688 5 12

Amoniu (mg/l) 790 370 1000

Azotati (mg/l) 3 1 1


of 194


Fosfati (mg/l) 0,73 1,4 1

Cloruri (mg/l) 1315 2080 1380

Sodiu (mg/l) 9601 300 1900

Magneziu (mg/l) 252 185 186

Potasiu (mg/l) 780 560 570

Calciu (mg/l) 1820 250 158

Mangan (mg/l) 27 2,1 0,05

Fier (mg/l) 540 23 2

Nichel (mg/l) 0,6 0,1 0,2

Cupru (mg/l) 0,12 0,03 –

Zinc (mg/l) 21,5 0,4 0,5

Plumb (mg/l) 0,40 0,14 –

Colectarea levigatului se va face prin:

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;

colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.

Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma, deversat in cadrul bazinului de retentie.

Strat de drenaj si conducte de drenaj

Conductele de drenaj sunt inglobate intr-un strat drenant cu granulatia 16/32 mm, realizat din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu ≤ 10%.

Stratul drenant este dispus peste geotextilul de protectie a geomembranei de polietilena, avand pantele la partea inferioara de 3% catre conducta de drenaj.

La partea superioara, de o parte si de alta a conductei de drenaj, stratul drenant este orizontal, pe o lungime de 16,66 m.

In exteriorul partii orizontale, stratul drenant are panta de 3%.

Separarea stratului drenant de solurile depozitate se face cu ajutorul unui geotextil de separatie.

Materialului geotextil trebuie sa aiba o permeabilitate ridicata (mai mare de 100 l/sec,m2) si o rezistenta mecanica suficient de mare pentru nu fi deteriorat in timpul instalarii sau in timpul operarii.

Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani.

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate a geotextilului vor fi in conformitate cu “Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii” NP 075-02.

Stratul drenant are grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m.


of 194


In zona conductelor de drenaj grosimea stratului drenant este de minimum 0,50 m.

Conductele de drenaj vor avea urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 250 mm; material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100; fante amplasate perpendicular pe generatoarea conductei, fara bavuri; panta de amplasare: 1% in lungul generatoarei conductei, catre conducta colectoare; amplasare: in interiorul celulei de depozit, in zona stratului drenant.

In exteriorul stratului drenant (celulei de depozit), in zona amonte si aval a celulei de depozit, conductele de drenaj se continua cu conducte de polietilena de inalta densitate fara fante, pana in caminele de spalare, respectiv conectare si spalare.

Conductele de drenaj vor fi montate pana in afara digului perimetral.

Sistemului de drenare a apelor din interiorul celulei de depozit va permite curatarea conductelor cu jet de apa introdus prin caminele amplasate la capatul aval al acestora.

Conductele de drenaj vor fi prevazute la capatul aval cu flanse oarbe amplasate in exteriorul caminelor de conectare si spalare, care vor fi indepartate numai pentru operatiile de spalare a acestora.

Conductele de drenaj se pot conecta intre ele prin sudura cap la cap sau cu ajutorul mansoanelor electrosudabile.

Colectoare de canalizare a levigatului

Conductele de drenaj din cadrul celulei nr. 1 de depozit, precum si conductele de drenaj aferente celulelor viitoare, se descarca in cadrul colectoarelor de levigat.

Conectarea acestora se face in cadrul caminelor de conectare si spalare, prevazute fiecare cu o vana de izolare din PEID DN 250 mm.

Conductele de colectare vor avea urmatoarele caracteristici:

diametru exterior: 315 mm;

material: polietilena de inalta densitate PN 10, PE 100;

panta de amplasare: 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre bazinul de retentie.

De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite curatarea acestora cu jet de apa.

Levigatul colectat prin reteaua de colectare este directionat catre bazinul de retentie.

Bazinul de retentie levigat va avea capacitatea de 30 mc, capacitate necesara pentru stocare timp de 4 zile a levigatului produs in cea mai ploioasa luna a anului (iunie).

Din bazinul de retentie levigatul va fi pompat in statia de epurare.

Debitele de levigat generate din cadrul celulei nr. I de depozitare

Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint-o celula vor prezenta fluctuatii considerabile de-a lungul perioadei de exploatare a depozitului.

Debitele de apa drenate vor fi mari in situatia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline.

Debitul maxim de levigat rezultat in luna cea mai ploioasa a anului va fi de 4,95 mc/zi.

Debitele de apa pluviala evacuate dintr-o celula goala a depozitului de deseuri (fara soluri depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita permeabilitatii marite a stratului drenant.


of 194


Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale retinuta in straturile superioare.

Debitele maximale vor scade, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate.

Statia de epurare levigat

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Statia de epurare va avea capacitatea de 5 mc/zi.

Tratarea gazului de depozit

Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta intre 120 si 400 m3 gaze emise. Cantitatea specifica este functie de compozitia deseului menajer depus, de umiditatea din depunere, de temperatura din depunere, de gradul de compactare.

In ceea ce priveste compozitia gazului, in afara de CO2 si CH4 compusii din gazele de emisie nu depasesc 0,1%. Din acestia se gasesc : metanol, oxid de carbon, amoniac, azot, etan acetona etc. toate in proportii masurabile in ppm.

Tabel 1.5-8: Emisii de gaze pe timp lung

EMISII DE GAZE PE TIMP LUNG

ANI O2 CO2 H2 N2 CH4

0 21 0 0 79 0

0.5 10 75 0 70 0

1 0 50 10 5 45

1.5 0 45 0 0 55

2 0 45 0 0 55

10 0 45 0 0 55

20 0 45 0 0 55

30 0 45 0 0 55

40 0 38 0 0 62

50 0 35 0 2 66

60 0 20 0 28 45

70 10 25 0 70 5

80 21 0 0 79 0

Previziuni asupra formarii gazelor de fermentatie

In calculul cantitativ al volumelor de gaze degajate de masa de deseuri din depunere se fac urmatoarele aprecieri:

cantitatile de carbon fermentabil provin din vegetale Cv% si din hartie Ch%

de la umiditatea initiala a fiecarui component la colectare se trece la o umiditate medie a Intregului deseu in depozitare, de 24%

concentratia de carbon In masa depusa trebuie recalculata la valoarea reala a

umiditatii : C =V CvW=24% + H ChW=24% [kg C/kg deseu]

unde V este proportia de vegetale In deseu si H proportia de hartie

proportia de fermentare de tip metanizare a carbonului, cu semnificatia fizica a unei


of 194


eficiente de metanizare, se poate accepta Intr-un interval ingust de temperatura ca variaza dupa o lege empirica liniarizata:

EFFCH4 = 0.014 t + 0,28

In calcule se pot lua ca temperaturi caracteristice in strat valori intre 80C si 12 0C ca valoare medie:

Cantitatea de carbon fermentata efectiv In strat se calculeaza cu relatia :

Cfer = C EFFCH4 [kg C / kg deseu]

Reactiile de producere a metanului si a bioxidului de carbon fiind de ordinul 1: 1kmol C ≥ 1kmol CH4 si 1kmol C ≥ 1kmol CO2 , rezulta ca 1 kg de C va genera 22,4 Nmc de gaz indiferent daca este CH4 sau CO2 .

Volumul de gaz generat de 1 t de deseu se calculeaza cu relatia :

Vgaz = 22,4 Cfer 1000 [ m3 gaze emise / t deseu ]

Calculele sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 1.5-9: Cantitati de gaze emise de depozitare

CANTITATE SPECIFICA DE GAZE mc/t EMISA DE DEPOZITARE

proportie de carbon In vegetale la colecta (Cv) % 9.6

proportie de carbon In vegetale la W=24% (CvW=24% ) % 34.9

proportie de vegetale In deseu (V) % 69

cantitate de carbon din vegetale In tona de deseu (Cvt) kg/t 240.8

proportie de carbon In hartie la colecta (Ch) % 25.3

proportie de carbon In hartie la W=24% (ChW=24% ) % 22

proportie de hartie In deseu (H) % 6.2

cantitate de carbon din hartie In tona de deseu (Cht) kg/t 13.64

cantitate de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Ct) kg/t 254.5

coeficient de activare (EFF) 0.392

cantitate activa de carbon din vegetale si hartie In tona de deseu (Cfer) kg/t 99.7

volum de gaze produs pe tona de deseu 1,87 mc/t de deseu mc/t 186.5

Datele obtinute se Incadreaza In limitele determinate experimental In depozite supravegheate din strainatate: din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 mc gaze emise.

Colectarea emisiilor de gaze din depozitul de deseuri

Se utilizeaza trei sisteme de colectare a gazelor din puturile forate:

sistemul cu colector inelar;

sistemul cu legarea individuala a puturilor la statia centrala de reglaj;

sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala.

Sistem de colectare pe grupuri de puturi de colectare

In sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala, o grupare zonala de puturi se racordeaza prin conducte individuale


of 194


la cate o statie intermediara de reglare, apoi statiile intermediare sunt legate prin conducte colectoare de statia centrala de reglare. Cu toate ca in schema apar cateva substatii de reglare, costul lor este compensat de economia rezultata din evitarea conductelor lungi de legare individuala a fiecarui put de statia de reglare finala. Solutia este avantajoasa incepand chiar de la 2 statii intermediare de reglare.

Tinand seama de faptul ca celulele de umplere a depozitului ecologic se inchid succesiv, sistemul cu legarea grupurilor de puturi la statii intermediare de reglare si legarea statiilor intermediare la statia centrala este cel adecvat pentru inchiderea zonelor de depozit ecologic.

Sistemul de acoperire pentru inchiderea depozitului de deseuri

In continuare este prezentat informativ sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns la capacitatea maxima.

Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este parte a acestui proiect.

Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dupã atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizatã acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive:

strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;

strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta;

strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

geotextil de separatie;

strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal inierbat.

Toate materialele geosintetice vor fi alese in conformitate cu prevederile SR EN 13257:2005 – Geotextile si produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la depozite de deseuri solide si prEN 13493 – Bariere geosintetice. Caracteristici impuse pentru utilizarea la constructia depozitelor de deseuri solide, a amplasamentelor de depozitare si stocare a materialelor solide periculoase.

Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011-2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru depozitul nou de la Tortoman, impreuna cu o statie de sortare si o statia TMB;

- perioada 2: 2012 -2013

- construirea depozitului conform de la Tortoman;

- perioada 3: 2013– 2014

- finalizarea construirii depozitului conform de la Tortoman (celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii acestui depozit;


of 194


1.5.2.7 Reabilitarea depozitelor neconforme

Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 17,2 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit.

Tabel 1.5-10: Depozite de deseuri municipale neconforme existente in judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare Suprafata (ha) An inchidere

HARSOVA 2,5 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 2012

MEDGIDIA 3,7 ha 2006

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.

Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale au sistat activitatea in data de 16 iulie 2009. Autoritatile locale din judetul Constanta si-au asumat responsabilitatea inchiderii si ecologizarii acestora, prin urmare, aceste investitii nu au fost incluse in prezentul proiect.

Prin prezentul proiect vor fi inchise so ecologizate depozitele urbane neconforme din localitatile Harsova, Cernavoda, Murfatlar, Techirghiol.

1.6 Durata etapei de functionare

Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:

- perioada 1: 2011-2012

- finalizare proiectare si documente de licitatie pentru obiectivele propuse prin acest proiect;

- perioada 2: 2012 -2013

- constructia propriu-zisa;

- perioada 3: 2013– 2014

- finalizarea construirii obiectivelor (pentru depozitul conform de la Tortoman se va construi prin acest proiect doar celula nr. I de depozitare) si achizitionarea echipamentelor necesare operarii;

Durata de functionare a depozitului va fi de 28 de ani.

1.7 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite.

In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare.


of 194


In figurile de mai jos este prezentat circuitul deseurilor pentru fiecare zona:

Figura 1.7-1: Fluxul deseurilor pentru Zona 1 Constanta

Figura 1.7-2: Fluxul deseurilor pentru Zona 2 Costinesti


of 194


Figura 1.7-3: Fluxul deseurilor pentru Zona 3 Mangalia


of 194


Figura 1.7-4: Fluxul deseurilor pentru Zona 4 Medgidia

Figura 1.7-5: Fluxul deseurilor pentru Zona 5 Cernavoda


of 194


Figura 1.7-6: Fluxul deseurilor pentru Zona 6 Targusor

Figura 1.7-7: Fluxul deseurilor pentru Zona 7 Harsova


of 194


Figura 1.7-8: Fluxul deseurilor pentru Zona 8 Deleni

1.8 Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme, vor necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal.

Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului este prezentata in tabelele de mai jos.

La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului.

Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

1.8.1 Materiale nepericuloase

Terasamente depozit, statie de sortare si statie TMB Tortoman

Tip de

material

Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Pamant Excavatie 37513 Depozit in afara excavatiei


of 194


vegetal deponeu mc

Sol steril Sapatura 82.593

mc

Depozit in afara excavatiei

Amenajare pat fundatie si diguri de delimitare depozit Tortoman

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de

depozitare

Argila Bariera

geologica

construita

Umpluturi si

diguri de

delimitare

26803

mc

70270

mc

Pe amplasament

Balast (16/32

mm)

Dig delimitare

subcelule

3041 mc

Pe amplasament

Geomembrana

PEID-rugoasa

de 2 mm

Impermeabilizare

fundatie +

taluzuri

47555mp

Furnizor/ magazie

Geotextil

1200g/m2

Protectie

geomembrana

47555

mp

Furnizor/ magazine

Sistem de drenare si colectare levigat depozit Tortoman


depozitare

Conducta

perforata de

drenaj De

250mm PEID

PN 10

Drenaj levigat 651 m Furnizor/ magazie

Conducta

neperforata de

drenaj De

250mm PEID

PN 10

Drenaj levigat 791 m Furnizor/ magazine


of 194


Conducta De

75mm PEID PN

10

Refulare

concentrat in

corpul de deseuri

305 m Furnizor/ magazine

Conducta De

75mm PEID PN

10

Refulare

permeat in

bazinul de

colectare ape

pluviale

1425 m Furnizor/ magazie

Conducta

colectoare De

315mm PEID

PN 10

Colectare levigat 462 m Furnizor/ magazine

Balast 16/32

mm

Strat drenant

levigat

7540 mc Pe amplasament

Geotextil de

separatie

200g/mp

Filtru 26397

mp

Furnizor/ magazine

Sisteme de colectare a apelor (tehnologice, menajere si pluviale) si de alimentare cu apa potabila, depozit, statie de sortare, statie TMB Tortoman


depozitare

Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate

tehnologice:

889 m

Furnizor/ magazine

Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate menajere


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

pluviale


Conducta Dn Alimentare cu 2492 m Furnizor/ magazine


of 194


40mm apa potabila

Dale beton Sant perimetral

depozitului, dalat

inferior

- Pe amplasament

Statie de sortare si compostare Lumina


depozitare

Pamant vegetal Decopertare

amplasament

14245

mc

Langa amplasamanet

Sol steril Sapatura -

imbunatatire

teren de fundare

13639

mc

Argila Umplutura -

Imbunatatire

teren de fundare


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate

tehnologice


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate menajere


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

pluviale


Conducta Dn

40mm

Alimentare cu

apa potabila


Statie de sortare Topraisar



of 194


depozitare


amplasament

2856 mc Langa amplasamanet


imbunatatire

teren de fundare

2734 mc

Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate

tehnologice


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate menajere


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

pluviale


Conducta Dn

40mm

Alimentare cu

apa potabila


Statie de transfer Harsova


depozitare


amplasament



imbunatatire

teren de fundare

495 mc

Argila Umplutura -

Imbunatatire

teren de fundare



of 194


Conducta Dn

40mm

Alimentare cu

apa potabila


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate menajere


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

pluviale


Statie de transfer Deleni


depozitare


amplasament



imbunatatire

teren de fundare

536 mc

Conducta Dn

40mm

Alimentare cu

apa potabila


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

uzate menajere


Conducta

colectoare De

250 mm PEID PN

10

Colectare apelor

pluviale


Inchidere depozit neconform Harsova


depozitare


of 194


Sol steril Acoperire corp deseuri

– strat de sustinere


Geotextil 400

g/mp

Acoperire corp deseuri -

separatie si filtrare

21350

mp

Furnizor/

magazine

Geocompozit

6000 g/mp


Impermeabilizare

21244

mp

Furnizor/

magazine

Geosintetic Acoperire corp deseuri -

Drenarea gazelor

21244

mp

Furnizor/

magazine

Balast 4/32 mm Acoperire corp deseuri -

Drenarea apelor

pluviale


Pamant argilos

necompactat

Inchidere finala 20967

mc

Pe amplasament

Sol vegetal Inchidere finala

acoperis/taluze

14841

mc

Depozit in afara

excavatiei

Dale beton Sant perimetral dalat

inferior– colectare ape

pluviale

-

Inchidere depozit neconform Cernavoda


depozitare




Geotextil 400

g/mp



12202

mp

Furnizor/

magazine

Geocompozit

6000 g/mp


Impermeabilizare

12142

mp

Furnizor/

magazine


Drenarea gazelor

12142

mp

Furnizor/

magazine


Drenarea apelor

pluviale


Pamant argilos

necompactat


mc

Pe amplasament


of 194



acoperis/taluze

1777 mc Depozit in afara

excavatiei


inferior (420 m) –

colectare ape pluviale

Inchidere depozit neconform Murfatlar


depozitare



27623

mc

Pe amplasament

Geotextil 400

g/mp



65050

mp

Furnizor/

magazine

Geocompozit

6000 g/mp


Impermeabilizare

64730

mp

Furnizor/

magazine


Drenarea gazelor

64730

mp

Furnizor/

magazine


Drenarea apelor

pluviale

24807

mc

Pe amplasament

Pamant argilos

necompactat


mc

Pe amplasament


acoperis/taluze


excavatiei




Inchidere depozit neconform Techirghiol


depozitare




Geotextil 400

g/mp



17284

mp

Furnizor/

magazine


of 194


Geocompozit

6000 g/mp


Impermeabilizare

17199

mp

Furnizor/

magazine


Drenarea gazelor

17199

mp

Furnizor/

magazine


Drenarea apelor

pluviale


Pamant argilos

necompactat

Inchidere finala 9981 mc Pe amplasament


acoperis/taluze


excavatiei




1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare, compostare) si consumuri estimate

Substanta /

material

Loc depozitare sau

utilizare

Consum

zilnic

l/zi

Consum anual

l/an

Hipoclorit de

sodiu

Gospodaria de apa 7.4 2308

Motorina Platforma tehnologica 1 980 61776

Ulei de motor Platforma tehnologica 27 8424

1.9 Informatii despre poluanti fizici si biologici

Depozitul, cat si statiile de transfer si statiile de sortare si TMB – ca obiective noi prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica.

1.9.1 Poluarea fizica

Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora.

Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.

Sursele de poluare sonora sunt:

a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale


of 194


in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.

Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta).

Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:

includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului);

intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;

stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dB(A).

1.9.2 Poluarea chimica

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

1.9.3 Poluarea biologica

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc.

Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare.


of 194


1.10 Descrierea principalelor alternative studiate

Fiecare componenta a sistemului de management a deseurilor a fost analizata din punct de vedere a optiunilor de implementare, astfel:

Sistemul de colectare a deseurilor a fost analizat in functie de fractiile colectate, tipul de pubele si containere si tipul de echipamente de colectare utilizate;

Locatia depozitului central al Judetului Constanta;

Numarul, locatia si configurarea statiilor de transfer sau transfer si sortare (in conformitate cu Planul Regional/Judetean de Gestionare a Deseurilor);

Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri urbane;

In cadrul analizei optiunilor s-au identificat diverse alternative pentru fiecare componenta a sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta (colectare, transport/transfer, tratare, depozitare).

1.10.1 Colectare si transport

Situatia existenta

In judetul Constanta, la nivelul anului 2008, rata de racordare a populatiei la serviciile de salubritate era de 94,7% in mediul urban si 16,3 % in mediul rural.

Obiective si tinte

Asa cum se desprind din documentele care stau la baza definirii strategiei si proiectarii sistemului de management integrat al deseurilor in judetul Constanta (Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planurile National, Regional si Judetean de Gestiune a Deseurilor), obiectivele privind colectarea deseurilor in judetul Constanta vizeaza:

Rata de racordare in mediul urban de 100% in anul 2013. Aceasta inseamna ca pana in

anul 2013, toti locuitorii din mediul urban ai judetului vor fi racordati la serviciile de

salubrizare;

Rata de racordare in mediul rural de 80% in anul 2009. Avand in vedere ca acest studiu de

fezabilitate a fost realizat in anul 2009 si ca situatia actuala prezinta un grad de conectare

la servicii de salubritate in mediul rural extrem de scazut (sub 40%), aceasta tinta va putea

fi atinsa abia in anul 2013, cand vor deveni functionale solutiile prevazite prin proiect pentru

colectarea deseurilor menajere din mediul rural.

Avand in vedere si tintele impuse privind reciclarea deseurilor si a obiectivelor POS Mediu, sistemul de management integrat al deseurilor menajere din judetul Constanta va cuprinde colectarea separata a deseurilor menajere.

In primul rand se vor analiza alternativele referitoare la colectarea deseurilor menajere si asimilabile.

1.10.1.1 Deseuri menajere

Optiunile ce pot fi luate in calcul pentru a fi analizate sunt urmatoarele:

colectare in saci menajeri

centre de pre-colectare

colectare in pubele / conteinere


of 194


Tabel 1.10-1: Analiza de optiuni privind tipul de colectare deseuri reziduale

1. „din poarta in poarta”, recipienti mici (50 litri) si preluare de saci menajeri

2. centre de pre-colectare 3. „din poarta in poarta”,

pubele 120/240 litri

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Maxim

Minim

prin disconfortul transportului la centrul de colectare

In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu

Maxim

Confort Maxim Mediu, deseul trebuind a fi transportat la

centrul de colectare Maxim

Obisnuinta Maxima Minima Maxima

Nota 10 5 10

ASPECTE TEHNICE

Colectare Efort fizic ridicat din partea

incarcatorilor Efort fizic minim Efort fizic minim

Depozitare Spatiu de depozitare a

recipientelor in proprietate pana la colectare

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada.

Spatiu de depozitare a recipientelor in proprietate

pana la colectare

Constructii speciale

Nu Platforma betonata, deci necesitatea obtinerii unor suprafete in acest scop

Nu

Dimensiuni Recipiente (cosuri de gunoi de 50 litri) + saci menajeri

aferenti Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l Pubele de 120/240 litri

Nota 8 8 10

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipiente

0 Mic Mare

Cost investitional in constructii

0 Functie de locatie 0

Cost investitional in masini de

colecta Mediu Mic Mare

Cost consumabile In Saci 0 0

Costuri operationale

anuale Mare Mic Mediu

COST ANUAL

Nota 8 10 6

ASPECTE DE MEDIU


of 194


Riscuri

Risc de spargere a sacilor menajeri in caz de

depozitare mai indelungata in strada

Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi, incendieri, etc.) fiind

amplasate pe un spatiu „al nimanui”, posibile desertari de deseuri langa

conteinere

Risc minim de deteriorare

Nota 6 8 10

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – BLOCURI

Posibila amplasare

Doar in zonele unde exista spatiu pentru un numar

suficient de saci. Da Nu

Implementari anterioare

In tari unde acest sistem a fost implementat se fac

eforturi pentru inlocuirea lui cu un alt sistem

Cel mai uzitat Nu exista

Nota 5 10 1

APLICABILITATE IN ZONA URBANA – GOSPODARII INDIVIDUALE

Posibila amplasare

Da Amplasare dificila in zona urbana de case Da

Implementari



Rare, de obicei in tari slab dezvoltate Cel mai uzitat

Nota 5 1 10

APLICABILITATE IN ZONA RURALA

Posibila amplasare

Da Foarte dificila, datorita necesitatii realizarii unor platforme betonate pe spatiul public

Da

Implementari



Cel mai uzitat Rare, de obicei in tari

dezvoltate

Acces auto

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista

riscul de a nu se putea colecta de la toate

gospodariile.

Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene,

comunale sau chiar strazi/ulite pietruite/asfaltate)

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista

riscul de a nu se putea colecta de la toate

gospodariile.

Nota 9 6 8

Media finala este determinata luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:

aspecte sociale 25%

aspecte tehnice 25%

aspecte economice 40%

aspecte de mediu 10%

Astfel, rezulta urmatoarele note:

optiunea 1: nota 8,00



In ceea ce priveste aplicabilitatea, ea va determina pentru fiecare zona in parte (urban – blocuri, urban – gospodarii individuale, rural) varianta optima de colectare prin medierea notei de mai sus cu cea aferenta aplicabilitatii pentru fiecare zona.

Rezulta astfel urmatoarele note finale


of 194


Nota Optiunea 1 Optiunea 2 Optiunea 3

Urban - blocuri 6,50 9,03 4,85

Urban – case 6,50 4,54 9,35

Rural 8,50 8,03 8,35

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea

optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

optiunii 3 pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale

optiunii 1, pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri.

1.10.1.2 Deseuri asimilabile celor menajere din comert, industrie, institutii

Pentru colectarea deseurilor din comert, industrie si institutii, similare cu cele menajere, exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea acestora, in amestec, in cadrul unei pubele de deseuri colectate mixt;

b) sa se realizeze colectarea selectiva a deseurilor asimilabile, pe mai multe fractii;

Optiunea a) este posibila, dar nu este recomandata, deoarece mari cantitati de deseuri reciclabile sunt depozitate direct in cadrul depozitului central in loc sa fie supuse valorificarii. Pentru acest tip de deseuri, colectarea separata pe doua fractii este foarte usor de realizat;

Optiunea b) este in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si este esentiala pentru atingerea tintelor impuse prin tratatul de aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana cu costuri investitionale minime.

1.10.1.3 Deseuri din ambalaje

Pentru colectarea deseurilor din ambalaje exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate intr-o singura pubela denumita „pubela deseuri reciclabile”;

b) sa se realizeze colectare selectiva a deseurilor reciclabile, reprezentand deseuri din ambalaje, plastic, sticla, hartie si carton etc. colectate in recipienti personalizati individual pentru fiecare tip de fractie reciclabila.

Ambele optiuni sunt in concordanta cu Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor si putandu-se atinge tintele impuse prin Tratatul de Aderare a Romaniei la Comunitatea Europeana.

In Judetul Constanta, din anul 2009, s-a inceput implementarea unei colectari selective benevole de catre SC Eco-Rom Ambalaje SA, prin amplasarea a cate 3 recipiente de tip clopot in localitatile Constanta, Mangalia, Navodari,Eforie.

Avand in vedere specificul activitatii si misiunea SC Eco-Rom Ambalaje SA, de a servi drept intermediar intre operatorii de salubritate ce colecteaza deseurile reciclabile din recipientele detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA, si operatorii care valorifica aceste deseuri reciclabile, cantitatile colectate in acest sistem vor fi integrate in proiect, ajungand la statiile de sortare realizate prin prezentul proiect. Asadar, cantitatile estimate a se colecta in sistemul de management integrat la nivel judetean includ si cantitatile preconizate a se colecta in punctele de colectare selectiva detinute de SC Eco-Rom Ambalaje SA.


of 194


Tintele privind reciclarea deseurilor vor fi atinse exclusiv pe baza prezentului proiect, neexistand garantii ca aceste societati comerciale isi vor continua activitatea, sau ca generatorii de deseuri reciclabile vor prefera sa duca deseurile direct la agentii economici autorizati, in conditiile in care vor beneficia de puncte de colectare separata a deseurilor realizate prin proiect. Datorita imposibilitatii atingerii tintelor exclusiv prin punctele de colectare selectiva, se impune implementarea unei colectari a fractiei reciclabile si la sursa.

Tabel 1.10-2: Analiza de optiuni privind colectarea deseurilor din ambalaje

1. un singur recipient pentru toate deseurile

reciclabile

2. 3 recipienti (pubele sau containere) pentru deseuri

reciclabile:

Hartie/carton; plastic/metal; sticla

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare selectiva

Mic Maxim

Confort Maxim Mediu

Obisnuinta Maxima Medie

Nota 6 9

ASPECTE TEHNICE

Colectare Efort fizic minim Efort fizic minim

Depozitare Spatiu de depozitare redus Spatiu de depozitare mare

Constructii speciale Nu Nu

Dimensiuni Recipienti (pubele de 240 litri sau containere

de 1.100 l) Recipienti (pubele de 120 litri sau

containere de 240 l)

Nota 10 9

ASPECTE ECONOMICE

Cost investitional in recipienti

Mediu Mare


- -

Cost investitional in masini de colecta

Mediu Mediu

Cost consumabile - -


of 194



anuale Mediu Mediu

Nota 10 8

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri

Gradul de colectare selectiva fiind mai mic, exista un impact asupra mediului prin nevalorificarea la maxim a deseurilor

reciclabile

-

Nota 8 10

APLICABILITATE

Usurinta in introducerea sistemului

Da Da

Mentinerea colectarii selective

in timp Usor Mediu

Nota 10 9

Media finala este data luand in calcul notele de mai sus cu ponderile urmatoare:

aspecte sociale 30%

aspecte tehnice 15%



aplicabilitate 20%

Astfel, rezulta urmatoarele note finale:



Avand in vedere notele de mai sus se impune alegerea optiunii 2, colectarea selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile.

In cele ce urmeaza se analizeaza 2 variante de colectare selectiva pe fractii a deseurilor reciclabile: din poarta in poarta, respectiv centre de precolectare:

1. „din poarta in poarta”,

pubele 120/240 litri 2. centre de pre-colectare

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Maxim Minim


of 194


prin disconfortul transportului la centrul de colectare

In zonele rurale exista riscul necolectarii intregului deseu

Confort Maxim Mediu, deseul trebuind a fi transportat la centrul de

colectare

Obisnuinta Maxima Minima

Nota 10 5

ASPECTE TEHNICE


Depozitare Spatiu de depozitare a

recipientelor in proprietate pana la colectare

Spatiu de depozitare a recipientelor pe strada.


Nu Nu, necontinand parte organica

Dimensiuni Pubele de 120/240 litri Conteinere de 1,1 mc/pubele de 240 l

Nota 10 10

ASPECTE ECONOMICE


Mare Mic


0 Functie de locatie

Cost investitional in masini de

colecta Mare Mic

Cost consumabile 0 0


anuale Mediu Mic

COST ANUAL

Nota 6 10

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri Risc minim de deteriorare Risc de deteriorare a conteinerelor in timp (loviri, furturi,

incendieri, etc.) fiind amplasate pe un spatiu „al nimanui”, posibile desertari de deseuri langa conteinere

Nota 10 8


Posibila amplasare

Nu Da

Implementari anterioare

Nu exista Cel mai uzitat

Nota 1 10


Posibila amplasare

Da Da

Implementari Cel mai uzitat Da

Nota 10 9


Posibila Da Da


of 194


amplasare

Implementari Rare, de obicei in tari dezvoltate Cel mai uzitat

Acces auto

Da, cu mentiunea ca in anumite zone si in anumite perioade ale anului exista riscul de a nu se

putea colecta de la toate gospodariile.

Da, avand in vedere amplasarea lor langa drumurile principale (nationale, judetene, comunale sau chiar

strazi/ulite pietruite/asfaltate)

Nota 8 10


aspecte sociale 25%

aspecte tehnice 25%







Rezulta, astfel, urmatoarele note finale:

Nota Optiunea 1 Optiunea 2

Urban - blocuri 4,70 9,28

Urban – case 9,20 8,78

Rural 8,25 9,28

Din tabelul de mai sus este evidenta alegerea

optiunii 2 pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

optiunii 2, pentru zona rurala, gospodarii individuale: platforme de pre-colectare.

Pentru zona urbana – gospodarii individuale notele nu difera foarte mult, existand si posibilitatea unui sistem mixt, si anume de a prevedea:

o pubela individuala pentru fractia plastic/metal (care depaseste procentual fractia hartie/carton)

containere la puncte de precolectare pentru fractiile hartie/carton si sticla.

Centralizand, sistemul de colectare al deseurilor din ambalaje se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri: o platforma de precolectare la 3 scari dotata cu:

1. un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 4 zile (de 2 ori pe saptamana)

2. un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 4 zile (de 2 ori pe saptamana)

3. un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se la 14 zile (2 saptamani)


of 194


Zona urbana – gospodarii individuale:

1. o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia plastic/metal ce va fi colectata o data la 14 zile (2 saptamani)

2. un punct de precolectare la 125 persoane (50 de gospodarii) dotat cu:

1. un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 7 zile (saptamanal)

2. la fiecare al doilea punct de precolectare se va prevedea un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se la 14 zile (2 saptamani)

Zona rurala:

1. un punct de precolectare la 250 persoane (circa 100 gospodarii) dotat cu:

1. un container albastru de 1.100 litri pentru fractia hartie/carton, colectarea realizandu-se la 31 zile (lunar)

2. un container galben de 1.100 litri pentru fractia plastic/metal, colectarea realizandu-se la 21 zile (3 saptamani)

2. pentru fiecare sat se va prevedea si un container verde de 1.100 litri pentru fractia sticla, colectarea realizandu-se tot la 31 zile (lunar)

1.10.1.4 Deseuri biodegradabile

Reiterand analiza de optiuni pentru deseurile reziduale se va observa, in mod similar, ca optiunile castigatoare sunt:

pentru zona urbana – blocuri: platforme de pre-colectare

pentru zona urbana – gospodarii individuale: pubele individuale

pentru zona rurala: recipienti mici si preluare de saci menajeri.

Totusi, mai exista o optiune ce poate fi luata in calcul, si anume colectarea fractiei organice si a rezidualului in acelasi recipient, urmand ca separarea sa se realizeze la statia de tratare mecano-biologica.

Analiza este prezentata in cele ce urmeaza:

1. colectare in comun a

deseului rezidual si celui biodegradabil

2. colectare separata a deseului biodegradabil de cel rezidual

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare Mediu Maxim

Confort Maxim Mediu

Obisnuinta Maxima Medie

Nota 10 7

ASPECTE TEHNICE



of 194



Nu Nu

Spatiu - Dublu fata de optiunea 1

Nota 10 8

ASPECTE ECONOMICE


- Dublu fata de optiunea 1


0 0


anuale - Cu circa 10% mai mari ca in varianta 1

Nota 9 7

ASPECTE DE MEDIU

Riscuri Risc minim Risc minim

Nota 10 10


Posibila amplasare

Da Necesita spatiu suplimentar

Contaminare posibila cu alte tipuri de deseuri

Deja colectat impreuna cu cel rezidual

Da

Nota 8 6


Posibila amplasare

Da Da



Mai redusa

Nota 8 8


Posibila amplasare

Da Da



Mai redusa

Altele Costuri foarte mari de colectare pentru cantitati foarte

mici colectate

Nota 8 6


aspecte sociale 25%

aspecte tehnice 25%





of 194





Rezulta, astfel, urmatoarele note finale

Nota Optiunea 1 Optiunea 2

Urban - blocuri 8,80 6,78

Urban – case 8,80 7,78

Rural 8,80 6,78

Rezulta castigatoare pentru zona urbana optiunea 1, aceea de a avea colectate deseurile biodegradabile impreuna cu cele reziduale intr-un singur recipient de „deseuri reziduale” a carui compozitie va fi preponderent biodegradabila. Acesta va fi colectat si transportat catre statia TMB in scopul biostabilizarii partii biodegradabile.

Compostarea individuala a deseurilor biodegradabile este recomandata in zonele rurale unde, intr-un fel sau altul, exista un sistem de compostare, insa necontrolat.

S-a considerat ca un procent de 50% din totalul fractiei biodegradabile se va composta individual.

Avand in vedere cantitatile mici ce raman necompostate in gospodarii, deci un rezultat nesemnificativ la nivelul judetului si, mai ales, costurile foarte mari de colectare, fractia biodegradabila ramasa necompostata in gospodarie va fi colectata impreuna cu fractia nereciclabila (fractia „altele”) intr-un singur recipient de „deseuri reziduale”. Acestea vor fi transportate catre depozit direct si prin intermediul statiilor de transfer .

Centralizand, sistemul de colectare al deseurilor biodegradabile si reziduale se prezinta astfel:

Zona urbana – blocuri:

1. un punct de precolectare la fiecare 100 persoane dotat cu 2 pubele de 240 litri ce vor fi colectate o data la 2 zile, puncte amplasate astfel:

- Blocuri peste P+4: in camerele de precolectare ale blocurilor cu tubulatura de colectare deseuri existenta

- Blocuri de maxim P+4: pe platformele de precolectare existente: deseul va fi transporat catre statia TMB pentru biostabilizarea partii organice.


of 194


Zona urbana – gospodarii individuale:

1. o pubela de 120 litri in gospodarie pentru fractia biodegradabila si cea reziduala, pubela ce va fi colectata o data la 7 zile; deseul va fi transporat catre statia TMB pentru biostabilizarea partii organice.

Zona rurala:

1. pubela de 60 litri in gospodarie pentru fractia reziduala si fractia organica necompostata in recipientul de compostare individuala. Colectarea se va face saptamanal in saci menajeri, deseul fiind transportat la depozit.

1.10.1.5 Deseuri voluminoase

Cantitatile de deseuri voluminoase generate la nivelul anului 2013 sunt:

in mediul urban: 3191; in mediul rural: 1274; Total: 4.465, cantitati ce trebuie colectate integral.

In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, fiecare generator de deseuri voluminoase are obligatia de a asigura colectarea acestui tip de deseuri. Astfel, fiecare generator va transporta prin mijloace proprii sau va plati suplimentar operatorului de salubritate pentru a-i fi colectate deseurile voluminoase.

Deseurile voluminoase vor fi transportate cea mai apropiata facilitate de tratare/transfer a deseurilor, resoctiv la statiile de sortare de la Lumina, Topraisar si Tortoman si la statiile de transfer de la Harsova si Deleni.

Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Constanta, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile voluminoase, costurile de transport al acestor deseuri fiind suportate de generator.

Pentru zonele 7 si 8, deseurile voluminoase vor fi transportate cu camioanele lung curier de la statiile de transfer Harsova si Deleni la statia de sortare Tortoman.

In acest sens, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor voluminoase, respectiv cate 2 containere de 18 mc, la fiecare dintre cele patru statii de sortare, si 2 containere de 18 mc la statiaile de transfer.

Dezmembrarea deseurilor voluminoase in vederea depozitarii, se va realiza in interiorul statiilor de sortare Lumina, Topraisar si Tortoman si in cadrul statiei de sortare realizata prin Phare la Cernavoda.

1.10.1.6 Deseuri din parcuri si gradini

Deseurile din parcuri si gradini sunt reprezentate de totalitatea deseurilor colectate din cosurile de gunoi amplasate pe aleile parcurilor, dar includ si o fractie „verde” formata din frunze si crengi. Ca si ipoteza, s-a considerat ca acest tip de deseu se genereaza doar in mediul urban.

Ponderea cea mai mare in acest tip de deseu o au deseurile „verzi”, fractia organica reprezentand 76% din total.

Pentru colectarea deseurilor din parcuri si gradini exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea in amestec a deseurilor din parcuri si gradini;

b) sa se realizeze colectare separata a deseurilor din parcuri si gradini.

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece acest tip de deseu este singurul producator de compost pentru fertilizare.

Optiunea b) este optiunea viabila datorita si faptului ca in acest mod se vor putea atinge tintele privind reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, la nivel judetean.

Aceste tipuri de deseuri vor fi colectate in mai multe tipuri de recipiente: cosuri de gunoi de 50 l, pubele de 240 l pentru fractia reciclabila, conteinere de 1,1 mc si 18 mc pentru fractia „verde”.


of 194


1.10.1.7 Deseuri din piete

Pentru deseurile din piete exista urmatoarele optiuni privind colectarea:

a) colectare mixta

b) colectare duala intr-o fractie biodegradabila si una „mixta”, ce nu va fi supusa reciclarii datorita gradului mare de impurificare cu deseuri biodegradabile.

Avand in vedere pobderea mare de deseuri biodegradabile din total generat in acest mediu (85%) recomandarea este ca optiunea castigatoare sa fie b).

Tipurile de recipiente in care se va face colectarea acestor tipuri de deseuri sunt conteinere de 1,1 mc, intr-un raport 1: 2 - deseu mixt: deseu biodegradabil.

1.10.1.8 Deseuri stradale

Colectarea deseurilor stradale va fi una de tip mixt, in cosuri de gunoi de 50 l (la distante de 150-200 m) si pubele de 240 l.

Pentru colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala exista urmatoarele optiuni:

a) sa se realizeze colectarea manuala a deseurilor stradale;

b) sa se realizeze colectare manuala si mecanizata a deseurlor stradale.

Optiunea a) nu este o optiune viabila deoarece necesita personal numeros si totodata si materiale si pubele mobile pentru fiecare lucrator in parte.

Optiunea b) este optiunea alesa, prin care se poate realiza eficient curatenia stradala.

In mediul rural insa, optiunea a) este cea viabila datorita distantelor foarte mici de strazi ce trebuie curatate.

1.10.1.9 Namoluri de la statiile de epurare

In prezent namolurile rezultate de la statiile de epurare din judet dupa deshidratare pe paturile de uscare sunt eliminate/transportate la rampele de deseuri existente, prin urmare nu putem vorbi de o tratare/ valorificare, nici macar de utilizarea acestuia ca fertilizant in agricultura. Namolul rezultat de la statiile de epurare este supus procesului de deshidratare prin trecerea acestuia prin concentratorul de namol. Nu exista instalatii de compostare sau incinerare. Nu se cunosc date cu privire la cantitatea de namol fermentat anaerob. In ceea ce priveste co-incinerarea, judetul dispune de o capacitate suficienta, insa deocamdata aceasta metoda nu a fost utilizata, implicand cheltuieli mai mari fata de depozitare.

Colectarea, transportul si tratamentul namolurilor de la statiile de epurare din judetul Constanta cad in sarcina operatorului retelei judetene de apa/canal.

Mentionam faptul ca gestionarea cantitatilor de namoluri rezultate din epurarea apelor uzate va intra in exclusivitate in sarcina Operatorului SC. Raja SA, care prin „Proiectul de modernizare a infrastructurii de apa/apa uzata in judetul Constanta” propune ca solutie privind eliminarea namolurilor depozitarea in depozitul propiu de la Luminita (Adresa 27719 din 8 iulie 2009)..

1.10.1.10 Deseuri din constructii si demolari

Aceasta categorie cuprinde deseurile din activitatile de constructii si demolari (resturi de caramizi, moloz, elemente de structura – buiandrugi, placi, etc – lemn (ferestre, usi, astereala, sarpante), sparturi de gresie si faianta, sticla (geamuri obisnuite, geam armat), resturi de elemente de izolatii (carton asfaltat, polistiren, etc). Colectarea acestor deseuri este asigurata de catre firmele de constructii (prin contracte obligatorii la nivel de autorizatie de construire sau demolare). In acest moment nu exista date suficiente in ceea ce priveste modul de colectare, transport, reciclare si recuperare a acestui tip de deseuri. De asemenea, exista date insuficiente si in ceea ce priveste


of 194


cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate, acestea fiind inregistrate distinct de catre APM Constanta in Rapoartele despre starea factorilor de mediu, incepand cu anul 2003.

Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate si depozitate in perioada 2006-2008 sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 1.10-3: Cantitatile de deseuri din constructii si demolari colectate (tone)

Tipuri de deseuri Cantitate (tone)

2006 2007 2008

Deseuri din constructii si demolari colectate separat 18.805 12.140 3010

Sursa: APM Constanta, Date din chestionare

Din anul 2008, in localitatea Ovidiu a fost autorizata functionarea depozitului de deseuri inerte,operat de SC OVI PREST CON SRL, unde sunt eliminate deseurile din constructii si demolari generate in judet.

Tabel 1.10-4: Cantitatile de deseuri din constructii si demolari depozitate in perioada 2006-2008(tone)

Tipuri de deseuri Cantitate (tone)

2006 2007 2008

Deseuri din constructii si demolari depozitate (include cantitatile colectate separate de operatorii de salubrizare)

22.432,01 47.940,68 40.033,16

Sursa: APM Constanta, Date din chestionare

Responsabilitatea tratarii, inclusiv a transportului deseurilor din constructii si demolari revine generatorilor/detinatorilor acestora, primariile fiind obligate sa indice amplasamente pentru eliminare, modalitatea de eliminare si ruta de transport.

In conformitate cu principiul „poluatorul plateste”, fiecare generator de acest tip de deseuri are obligatia de a asigura eliminarea deseurilor din constructii si demolarii, in conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare. In acest sens, fiecare generator va transporta cu mijloace proprii direct la depozit sau va plati operatorului de colectare sa i se preia acest tip de deseu.

Prin caietul de sarcini, in cadrul procedurii de atribuire a contractelor de colectare a deseurilor in judetul Constanta, operatorul desemnat va avea obligativitatea sa preia (la cererea generatorilor) deseurile din constructii si demolari, costurile de transport si depozitare a acestor deseuri fiind suportate de generator.

1.10.1.11 Alte fluxuri de deseuri

Deseuri periculoase continute in deseuri menajere

Pentru colectarea deseurilor periculoase continute in deseurile menajere solutia propusa vizeaza colectarea regulata „din poarta in poarta”, prin campanii saptamanale in zonele 1, 2 si 3 si lunare in zonele 4 - 8. Avand in vedere ca exista mai multe categorii de deseuri periculoase, transportul acestora realizandu-se cu masini speciale (compartimentate), si ca obligativitatea colectarii cade in sarcina autoritatilor publice, a fost prevazuta in cadrul proiectului achizitionarea a doua masini pentru colectarea deseurilor periculoase, una urmand sa fie folosita in zonele 1, 2, 3 in timp ce cealalta va deservi zonele 4 - 8. Deseurile periculoase vor fi depozitate temporar la statiile de sortare, fiind necesare, pentru fiecare statie de sortare, cate doua containere de 18 mc pentru deseuri periculoase. Furnizarea acestor


of 194


containere va cade in sarcina operatorilor statiilor de sortare, lucru care va fi specificat in caietele de sarcini aferente procedurilor de atribuire in urma carora vor fi desemnati acesti operatori. Depozitarea finala a acestui tip de deseu se va realiza la depozitul conform la Perieti, judetul Ialomita, care include o celula speciala pentru depozitarea deseurilor periculoase. Deseuri din echipamente electrice si electronice (DEEE)

Pentru colectarea DEEE exista urmatoarele optiuni:

Colectare regulata (o data pe luna, gen „Prima sambata din luna preluara gratuita”, etc.) „din poarta in poarta”

Colectare paralela cu colectarea regulata a deseurilor menajere

Colectare prin puncte de colectare a deseurilor din echipamente electrice si electronice

Tabel 1.10-5: Analiza de optiuni privind colectarea DEEE

1. Colectare regulata a DEEE 2. Colectare paralela cu

colectarea deseurilor menajere

3. Colectare prin puncte de colectare

ASPECTE SOCIALE

Grad de colectare

Mediu Maxim Redus

Confort Maxim Mediu Redus

Obisnuinta Medie Maxima Minima

Nota 8 9 5

ASPECTE DE MEDIU

Afectarea mediului

Medie Maxima Minima

Nota 8 6 10

Considerand ponderi egale pentru cei 2 parametri, rezulta prima optiune (nota 8) ca fiind cea recomandata.

Astfel, pentru fiecare oras va trebui instituit un program de colectare (cel mai simplu, lunar) al deseurilor din echipamente electrice si electronice.

De asemenea, au fost prevazute spatii pentru depozitarea temporara a deseurilor din echipamente electrice si electronice la fiecare dintre statiile de sortare si transfer.

Vehicule scoase din uz

Responsabilitatea colectarii acestui tip de deseu cade in sarcina producatorilor, consiliile locale fiind implicate doar in identificarea si eliminarea autovehiculelor scoase din uz / fara proprietar / etc.

In judetul Constanta au fost autorizati pentru colectarea si dezmembrarea vehiculelor scoase din uz, patru operatori economici, din care trei au colectat VSU. Acestia au colectat, in anul 2008, 1661 vehicule si au tratat (dezmembrat) 1363 vehicule.

Tabel 1.10-6: Capacitati de dezmembrare ale VSU din jud. Constanta

Nr. Denumirea societatii Adresa


of 194


crt.

1. SC REMAT SA CONSTANTA Str. Interioara Nr. 2, Tel 0241/623220; Fax 0241/518329

2. SC VMB LUX SONOR SRL

CONSTANTA Constanta, Str. Interioara Nr. 3, Tel. 0241/620941, Fax 0241/632302,

3. SC RECSAL SRL OVIDIU Ovidiu, intrare incinta Siutghiol, tel/fax 0241/253111,

Sursa: APM Constanta – Raportul privind starea mediului in anul 2008

Tabel 1.10-7: Numar de vehicule scoase din uz colectate/tratate intre anii 2006-2008

Denumirea societatii

Numar VSU colectate in

2006


2007


2008

Numar VSU tratate in

2006


2007


2008

SC REMAT SA CONSTANTA

622 57 0 287 535 0

SC VMB LUX SONOR SRL CONSTANTA

140 372 1275 65 363 968

SC RECSAL SRL OVIDIU

273 785 386 273 610 395

TOTAL 1.035 1.214 1661 625 1.508 1363

Sursa: APM Constanta – Raportul privind starea mediului in anul 2008

1.10.2 Transportul si transferul deseurilor





Investitia intr-o statie de transfer se justifica numai daca distanta dintre statie si depozitul conform este mai mare de cca. 15 km si transportul deseurilor se face cu ajutorul unor containere de mari dimensiuni. In acest fel se reduce numarul transporturilor (deoarece cantitatea de deseuri ramane constanta) si se reduce numarul de autogunoiere (daca s-ar opta pentru varianta de transportare a deseurilor la depozitul central cu ajutorul autogunoierelor).

Pentru a analiza optiunile din punctul de vedere al statiilor de transfer trebuie tinut cont de urmatoarele:

zonarea propusa;

cantitatile colectate in fiecare zona a judetului.

facilitatile de valorificare (TMB, statii de sortare) si depozitare a deseurilor

Astfel, se contureaza ca optiuni de analizat urmatoarele variante:


of 194


1. statii de transfer in zonele Targusor, Harsova si Deleni

2. statii de transfer in zonele Harsova si Deleni

In tabelul urmator se prezinta costurile investitionale totale (inclusiv celelalte componente ale sistemului integrat), costurile de operare precum si NPV in cele 2 variante.

Tabel 1.10-8: Analiza comparativa optiuni de transfer

1. ST la Targusor, Harsova si Deleni

2. ST la Harsova si Deleni

Costuri totale de investitie

43.906.503 EUR 43.029.747 EUR

Costuri anuale de operare

10.565.868 EUR/an 10.519.992 EUR/an

NPV operare pe perioada proiectului

151.886.314 EUR 151.226.840 EUR

NPV investitie + operare

210.823.700 EUR 209.273.598 EUR

Din analiza rezultatelor calculelor sintetizate in tabelul de mai sus rezulta ca fiind optima varianta fara statie de transfer in zona Targusor, atat din punct de vedere al investitiei cat si al costurilor de operare.

Astfel, optiunea recomandata de catre consultant este optiunea 2, constructia a 2 statii de transfer, una in zona 7 la Harsova si alta in zona 8 la Deleni.

Tipuri de deseuri acceptate

La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor alterabile si nealterabile. Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele doua fractii. Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii directe.

Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala.

Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticla si cutiile de aluminiu.


of 194


Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei „deseuri reciclabile”.

Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii directe in cadrul depozitului central de deseuri.

La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele. De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire zilnica la depozitul ecologic.

Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte.

1.10.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

Situatia existenta

Din cauza procentului scazut de colectare selectiva a deseurilor de la populatie, componentele reciclabile din deseurile menajere (hartie, carton, sticla, materiale plastice, metale) nu se recupereaza, ci se elimina prin depozitare finala impreuna cu celelalte deseuri urbane.

Intr-o mica masura, se realizeaza sortarea manuala a deseurilor receptionate in depozitele de deseuri pentru recuperarea deseurilor de hartie si carton, a deseurilor de PET, cat si a deseurilor metalice. Astfel, au fost sortate manual, in depozitul apartinand SC ECO GOLD INVEST SA: 4 tone deseuri de hartie si carton, 44 tone deseuri de mase plastice si 52 tone deseuri metalice.

Din anul 2005, in municipiul Constanta functioneaza o instalatie pentru sortarea deseurilor reciclabile din deseuri menajere, cu o capacitate de sortare de 9 tone/ora. Instalatia apartine societatii S.C. M.M. RECICLYNG S.R.L. Acelasi operator detine si o instalatie de valorificare PET cu o capacitate de 450 kg/ora.

In prezent activitatea de recuperare/valorificare a materialelor reciclabile din deseurile menajere este organizata in principal pentru recuperarea fractiei plastic/PET, care se prelucreaza prin maruntire si regranulare.

La stabilirea necesitatilor de sortare pentru sistemul de management integrat al deseurilor proiectat prin prezentul proiect, in scopul atingerii tintelor judetene privind reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje, au fost luate in considerare si outputurile de reciclabile provenite de la statiile existente, respectiv MM Recycling si Cernavoda. Obiective si tinte Scopul prezentului proiect este acela de a analiza si stabili un set de masuri care sa conduca treptat la un standard de viata ridicat al populatiei din judetul Constanta, precum si la un mediu mai putin poluat. In acest sens, obiectivele generale ale proiectui sunt urmatoarele:

Cresterea standardelor de viata si de mediu din judetul Constanta, vizand, in principal, respectarea acquis-ului comunitar de mediu.


of 194


Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor in judetul Constanta, prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate din judet.

In ceea ce priveste componenta de sortare a sistemului de management integrat al deseurilor, obiectivul specific, a carui indeplinire va duce la realizarea obiectivelor generale mentionate mai sus, este atingerea tintelor de reciclare si valorificare a ambalajelor, stabilite prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, cu obiectivul complementar referitor la constientizarea populatiei cu privire la necesitatea colectarii selective si valorificare a deseurilor.

Masurile prin care vor fi atinse aceste obiective vizeaza investitii pentru implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor la nivelul intregului judet, constructia unor facilitati pentru sortarea deseurilor si campanii de constientizare a populatiei asupra necesitatii si beneficiilor colectarii selective, reciclarii si valorificarii deseurilor.

Tintele de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje din judetul Constanta sunt prezentate in tabelul urmator:


of 194


Tabel 1.10-9: Cuantificare tintelor de reciclare si valorificare in judetul Constanta, in perioada

2008 – 2013

Fractii reciclabile UM

An

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Hartie/carton tone/an 10,281 11,001 11,551 12,128 12,735 13,372

Sticla tone/an 3,296 4,188 5,092 5,833 6,890 8,038

Plastic tone/an 1,828 2,134 2,614 3,137 3,706 4,864

Metale tone/an 1,682 1,799 1,889 1,984 2,083 2,187

Lemn tone/an 661 909 1,273 1,670 1,754 1,842

Total reciclare tone/an 18,811 23,177 26,898 30,933 35,304 40,776

Total valorificare tone/an 22,801 27,447 30,741 35,640 40,246 44,483

Analiza de optiuni In continuare se vor analiza doua scenarii referitoare la o amplasare optima a statiilor de sortare la nivelul intregului judet:

Optiunea 1: Realizarea a 4 statii de sortare a deseurilor:

- Lumina (ce va deservi zona 1)

- Topraisar (ce va deservi zonele 2 si 3)

- Tortoman (aferenta noului depozit si ce va deservi zonele 4, 5, 6 si 8)

- Harsova (ce va deservi zona 7)

Optiunea 2: Realizarea a 3 statii de sortare, similar cu optiunea 1 dar fara statia de sortare aferenta zonei 7, de la Harsova (deseurile reciclabile din aceasta zona urmand a fi transferate la statia de sortare de la Tortoman)

Evaluarea optiunilor s-a realizat tinand cont de toate costurile de operare precum si de valoarea investitiilor in ambele variante. Costurile sunt cele de la nivelul intregului judet si cuprind toate elementele necesare (colectare, transfer, long curier, sortare, compostare, depozitare, etc.).

Tabel 1.10-10: Analiza comparativa optiuni sortarea deseurilor

Optiunea 1 Optiunea 2

Costuri totale de investitie 43.906.503 EUR 42.825.322 EUR

Costuri anuale de operare

din care 10.565.868 EUR/an 10.513.708 EUR/an

Colectare 5.066.274,41 5.055.701,77

Transport long curier 441.710,91 465.406,38

Transfer 286.468,31 290.251,33

Sortare 688.160,76 688.160,76


of 194


Compostare 1.398.197,31 1.398.197,31

Depozitare 2.418.428,30 2.418.428,30

Inchidere depozite 197.561,99 197.561,99

NPV operare pe perioada proiectului

151.886.314 EUR 151.136.498,60 EUR

NPV investitie + operare 210.823.700 EUR 208.794.018 EUR

Din analiza rezultatelor calculelor sintetizate in tabelul de mai sus rezulta ca fiind optima varianta 2, fara statie de sortare la Harsova, atat din punct de vedere al valorii investitiei cat si al costurilor de operare.

Astfel, optiunea recomandata de catre consultant este optiunea 2, constructia a 3 statii de sortare la Lumina, Topraisar si Tortoman.

Sortarea reciclabilelor reprezinta o etapa tehnologica esentiala a procesului de tratare ecologica a deseurilor in cadrul schemei de management la nivel judetean. Pentru a defini un sistem de sortare trebuiesc definite cateva caracteristici generale cum ar fi:

distributia zonala a liniilor de sortare; tipul de deseu prelucrat; gradul de automatizare a sortarii.

Analizand aceste aspecte au rezultat urmatoarele:

distributia zonala a liniilor de sortare poate avea trei variante de baza: dotarea fiecarei statii de transfer cu linie de sortare; dotarea cu linie de sortare numai a platformei tehnologice a depozitului judetean; dotarea cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a

depozitului judetean.

Din variantele enumerate se evidentiaza varianta de dotare cu linie de sortare a unor statii de transfer si a platformei tehnologice a depozitului central.

Statiile de transfer care vor fi dotate cu linii de sortare trebuie sa indeplineasca un numar de conditii:

sa deserveasca o populatie de minim 30.000 locuitori; zona deservita sa genereze un flux total de deseuri menajere si asimilabile de

minimum 10.000 to/an; sa primeasca un flux total de deseuri reciclabile (colectate selectiv) de minimum

3.000 to/an; sa fie amplasate in apropierea unor drumuri usor circulabile pentru a permite

preluarea fractiilor sortate de catre reciclatori; sa existe in apropierea statiei industrii reciclatoare sau agenti reciclatori interesati.

Tipul de deseu prelucrat poate fi:

mixt; fractie reciclabila; fractie biodegradabila.


of 194


Din cele trei tipuri se va prelucra prin sortare numai deseul reciclabil pentru obtinere de fractii reciclabile (hartie, carton, PET, plastic, metale feroase, metale neferoase, sticla, lemn), deseul reciclabil rezulta din colecta selectiva, asa cum a fost prezentat mai sus.

Motivatia acestei decizii este data de:

aspectul social inacceptabil implicat de selectarea de tip reciclare din deseul biodegradabil sau mixt, datorita insalubritatii excesive a acestei activitati (a nu se confunda cu activitatea de triere a materiei compostabile, aceasta activitate are cu totul alte caracteristici);

calitatea insuficienta a materiei din fractiile reciclabile datorita “contaminarii” cu material biologic putrescibil, umiditate si fractie fina.

gradul de automatizare a sortarii; dupa acest criteriu, instalatiile se pot clasifica astfel: instalatii cu grad minim de mecanizare, unde activitatile de incarcare, transport,

sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent manual; instalatia se preteaza pentru productivitati mici (debite de deseuri reciclabile prelucrate de maxim 800 – 1.000 to/an); in aceste instalatii se realizeaza manual sortarea tuturor fractiilor, transportul fractiilor sortate (inclusiv a refuzului de sortare) la instalatiile de balotare (daca exista) sau la eliminare si de asemenea transportul balotilor se realizeaza cu carucioare impinse manual;

instalatii cu grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic si partial manual; instalatia se preteaza pentru productivitati medii (debite de deseuri reciclabile prelucrate cuprinse intre 1.000 si 30.000 to/an)

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);

se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;

se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)

transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni;

se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);

transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;

transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat

instalatii cu grad mare de mecanizare si automatizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza preponderent mecanic, procesele fiind conduse de o centrala de automatizare; instalatia se preteaza pentru productivitati foarte mari (debite de deseuri reciclabile prelucrate de peste 30.000 to/an) si nu separa decat fractiile: hartie + carton, plastic + PET, metale feroase si metale neferoase; gradul de reusita a selectarii, definit ca


of 194


raport dintre masa de material selectat si masa cuprinsa in deseul primar, este mai scazut decat la instalatiile cu grad mediu de mecanizare; costurile de realizare si exploatare sunt mari.

1.10.4 Tratarea deseurilor biodegradabile

Situatia existenta

Deseurile biodegradabile municipale reprezinta fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile colectate in amestec precum si fractia biodegradabila din deseuri municipale colectate separat, inclusiv deseuri din parcuri si gradini, piete, deseuri stradale.

In Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor procentul de deseuri biodegradabile din deseurile menajere este apreciat la aproximativ 50% in mediul urban si respectiv 60% in mediul rural.

Pentru deseurile biodegradabile, H.G. 349/2005 (privind depozitarea deeurilor, care transpune Directiva 99/31/CE) stipuleaza necesitatea scaderii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate, dupcum urmeaza:

reducerea cantitii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsa in anul 1995, pana in anul 2010;

reducerea cantitii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totala, exprimatgravimetric, produsa in anul 1995, pana in anul 2013;

reducerea cantitii de deseuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totala, exprimata gravimetric, produsin anul 1995, pana in anul 2016.

In judetul Constanta nu exista echipamente de tratarea deseurilor biodegradabile. In zona rurala au fost luate masuri pentru reducerea cantitatilor de deseuri prin decizii ale consiliilor locale privind obligativitatea cetatenilor de a depozita deseurile in propia gospodarie. Practic aceste masuri sunt partial respectate de locuitorii acestor zone, in gospodariile rurale fiind create spatii de depozitare deseuri menajere mai ales biodegradabile, deasemeni o mare parte din resturile alimentare sunt utilizate ca hrana pentru animalele domestice.

Obiective si tinte

La nivel de obiective nationale, pana in anul 2013 cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile

depozitate se va reduce pana la 50% din cantitatea inregistrata in 1995 si la 35% pana in 2016.

In ceea ce priveste cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate din judetul Constanta,

aceasta trebuie sa fie de maxim 78.000 tone in 2013, ceea ce inseamna ca aproximativ

151.526 tone de deseuri biodegradabile vor trebui deviate de la depozitare.

Pentru anul 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile ce vor trebui deviate de la depozit este

de aproximativ 180.031 tone.

Devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare se va realiza prin sortarea si reciclarea deseurilor din hartie si carton, lemn si textile si prin compostarea fractiei organice a deseurilor municipale.

Tabel 1.10-11: Cuantificare tintelor de deviere a deseurilor biodegradabile de la depozitare in

judetul Constanta, anii 2013, 2016

An 2013 2016

% conform tintelor 50% 35%

Ponderea deseurilor biodegradabile

Biodegradabil URBAN - Deseuri populatie si agenti economici 150807 154864


of 194


Biodegradabil RURAL - Deseuri populatie si agenti economici 19241 17385

Biodegradabil - Deseuri din gradini si parcuri - 90% 2944 3012

Biodegradabil - Deseuri din piete - 80% 1528 1563

Biodegradabil - Deseuri stradale - 20% 7691 7877

Hartie (100% biodegradabil) 28329 33007

Lemn (100% biodegradabil) 9344 6601

Textile (50% biodegradabil) 9640 10323

TOTAL BIODEGRADABIL 229526 234631

BIODEGRADABIL ADMIS A SE DEPOZITA 78000 54600

BIODEGRADABIL necesar a fi redirectionat 151526 180031

Analiza de optiuni

Tinand seama de compozitia deseurilor municipale din tara noastra, in care predomina materia organica usor si mediu fermentabila, respectiv 50-60% din totalul acestora, restul fiind compusa din ambalaje (maculatura, plastice, metale, textile, sticla, lemn etc.) cca. 20-25% si resturi nevalorificabile pentru depozitare, cca. 25-30%, solutia de compostare a deseurilor de natura organica, la care sa se adauge sistemul de precolectare selectiva direct de la sursa de generare, atat a deseurilor de ambalaje (maculatura, plastice, metale, sticla, textile etc.) cat si a deseurilor organice (resturi de la bucatarii, vegetale etc) si depozitarea ecologica a deseurilor care nu pot fi valorificate sub nici o forma, este solutia optima pentru acest proiect.

In capitolul de fata se prezinta o analiza a optiunilor de compostare aeroba, cu obtinere de deseu stabilizat ce va fi folosit ca strat de acoperire la depozitul de deseuri.

Variantele ce pot fi luate in considerare pentru analiza de optiuni sunt:

stramutare

biocelule cu membrana semipermeabila

biocontainere

cu intoarcerea brazdei

Tabel 1.10-12: Analiza comparativa a diferitelor tehnologii de compostare

Tipul instalatiei Avantaje pentru alegere Dezavantaje pentru alegere Argumente pentru

alegerea solutiei finale

CU STRAMUTARE

Sistem mecanizat de compostare;

Calitate buna a compostului;

Functional tot timpul anului;

Poate fi extins.

Necesita cladire acoperita cu suprafata mare;

Mecanizare relativ mare;

Personal de lucru mai mult;

Investitie specifica mare.

Solutie mecanizata dar nu automatizata;

Volum foarte mare de infrastructura;

Suprafata foarte mare de teren.

BIOCELULE


Permite extindere

Investitie si pret de cost pentru tratare mic;

Personal de lucru redus;

Investitie specifica mica;

Pret de cost tratare mic.

Nu asigura decat faza de fermentare, suficienta pentru biostabilizare, dar insuficienta pentru asigurarea si a fazelor de maturare si depozitare daca in viitor se va pune problema compostarii.

Este economica;

Usor de codus, cu personal redus;

Tehnicitate simpla;

Poate fi usor extinsa prin marirea nr. de celule;

Investitie specifica si pret de cost redus.


of 194


BIOCONTAINER

Suprafata mica de constructii;

Permite extindere oricat de mare;

Mecanizare superioara;

Ecologizare mediu;

Personal de lucru redus.

Cost mai ridicat de utilaje, dar economic la unitati mari;

Automatizare ridicata;

Cost ridicat de utilaje pentru unitati mici;

Investitie specifica mare.

Nu necesita cladiri acoperite;

Necesita numai platforma betonata pentru amplasarea biocontainerelor.

CU INTOARCEREA BRAZDEI


Functional tot timpul anului;

Poate fi extins;

Utilaje simple usor de manevrat.

Necesita cladire acoperita cu suprafata mare;

Mecanizare relativ mare;

Investie specifica mare.

Volum mare de infrastructura;

Semi-mecanizat, asigura necesarul de apa si aer;

Poate rivaliza cu celelalte sisteme de vanturare.

Tabel 1.10-13: Analiza de optiuni privind tehnologia de compostare

1. Compostare cu biocelule 2. Compostare cu intoarcerea brazdei

ASPECTE ECONOMICE

TMB TORTOMAN

Cost investitional

~ 2.633.000 € / 12 ani =

220.000 €/an

~ 3.250.000 € / 12 ani =

270.000 €/an

Cost exploatare 260.000 €/an 240.000 €/an

COST TOTAL 480.000 €/an = 11,6 €/to 510.000 €/an = 12,4 €/to

NOTA 10 9

TMB LUMINA

Cost investitional

~ 6.809.000 € / 12 ani =

567.000 €/an

~ 7.750.000 € / 12 ani =

645.000 €/an

Cost exploatare 1.138.000 €/an 1.050.000 €/an

COST TOTAL 1.705.000 €/an = 9,9 €/to 1.695.000 €/an = 9.9 €/to

NOTA 10 10

ASPECTE SOCIALE

Locuri de munca

Similar

Confort Mediu Mic, se lucreaza direct cu deseurile in curs de

compostare

Nota 9 8

ASPECTE TEHNICE

Grad de stabilizare

Mediu Mediu

Durata de stabilizare

Mica Medie

Flexibilitate Maxima, prin marirea numarului de biocelule Medie, prin redimensionarea constructiei

Risc de intrerupere al aerarii fortate

Mic, prin intreruperea curentului electric Mediu, odata cu defectarea utilajului de aerare


of 194


Nota 9 7

ASPECTE DE MEDIU

Emisii Reduse Posibile

Nota 9 8

APLICABILITATE

Eficienta Medie Mare

Existenta unor proiecta similare

in Romania Nu Da

Nota 8 10


aspecte sociale 15%

aspecte tehnice 15%



aplicabilitate 20%

Astfel, rezulta urmatoarele note finale:

- Pentru statia de tratare mecano-biologica de la Tortoman



- Pentru statia de tratare mecano-biologica de la Lumina



Din cele de mai sus, pentru ambele locatii, se impune alegerea optiunii 1, statii de tratare mecano biologica cu aerare fortata in biocelule cu membrana semipermeabila.

1.10.5 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului Constanta

Depozitarea deseurilor in judetul Constanta se realizeaza in momentul de fata prin cele 3 depozite ecologice: Ovidiu, Costinesti si Albesti, si cele 4 depozite neconforme din mediul urban: Techirghiol, Cernavoda, Murfatlar, Harsova.

Tabel 1.10-14: Situatia depozitelor de deseuri municipale conforme in 2008 judetul Constanta

Amplasament Capacitate totala (mii m3)

Capacitate disponibila* (t)

Suprafata (m²)

Anul punerii in functiune

Durata de viata

Zona deservita

Observatii


of 194


COSTINESTI 1200 64000 100000 2006 20 Costinesti, Eforie, Tuzla, Negru Voda

capacitatea disponibila* se refera la prima celula, pentru celelalte celule capacitatea este de aproximativ 950000mc conform AIM

ALBESTI 1400 46092 116830 2007 21

Mangalia, statiuni din sudul litoralului

capacitatea disponibila* se refera la celula 1, pentru celulele 3 si 4, capacitatea disponibila este de aproximativ 1260000 mc, conform AIM

OVIDIU 1700 2500000

327000 (din care suprafata ocupata de celule - 167000)

1995 30 Constanta, Ovidiu, Navodari

capacitatea disponibila* a depozitului

Sursa: Agentia Judeteana pentru Protectia Mediului Constanta


Se propune implementarea acestui Depozit ecologic in zona Medgidia - localitate Tortoman, deoarece:

depozitele existente din Albesti si Costinesti (ambele in zona de coasta) sunt suficiente pentru perioada de prognoza conform arondarilor actuale dar nu pot primi deseuri din alte zone deoarece acest lucru ar determina depasirea capacitatii proiectate pe perioada proiectului; mai mult, distantele de la statiile de transfer arondate la depozitul nou propus la Tortoman la depozitele Albesti si Costinesti sunt foarte mari, ceea ce ar duce la un cost de transport nerentabil si mai ales la inducerea unui risc de poluare prin transportul deseurilor, fapt cu implicatii negative inadmisibile, mai ales pentru un judet cu o industrie turistica deosebit de importanta; depozitul de la Ovidiu (de asemenea in zona de coasta) are nevoie de extindere si problema transporturilor este valabila ca si pentru depozitele Albesti si Costinesti; distantele de transport de la Harsova si Deleni la depozitele existente sunt mari si oricum la depozitul Ovidiu (cel mai apropiat dupa cel propus la Medgidia) capacitatea de depozitare se depaseste pe perioada proiectului, nefiind deci o solutie viabila de depozitare pentru zonele arondate depozitului nou Tortoman.

Pentru amplasarea depozitului si a statiilor de sortare si TMB prevazute in cadrul platformei

tehnologice a depozitului, au fost analizate urmatoarele locatii:

Comuna Mircea Voda – Sat Gherghina – terenul disponibil, o fosta cariera de caolin, nu

indeplineste criteriile de selectie, fiind amplasat la mai putin de 500 m fata de zona

locuita;

Comuna Mircea Voda – sat Tibrinu – terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice

necesare pentru amplasarea depozitului, insa situatia juridica a terenului este incerta (in

prezent se afla in concesiune); in plus, natura terenului (cariera de caolin, exploatata

sporadic) impune investigatii suplimentare;


of 194


Comuna Cuza Voda – suprafata terenului disponibil nu este suficienta pentru investitia

propusa;

Comuna Tortoman – terenul disponibil intruneste conditiile tehnice si legale necesare

pentru amplasamentul depozitului central;

Medgidia – fosta cariera Lafarge – terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice

necesare pentru amplasarea depozitului, insa nu indeplineste conditiile legale, datorita

faptului ca Medgidia nu a aderat oficial la ADI Dobrogea, iar situatia juridica a terenului

este incerta (in prezent concesionat catre societatea Lafarge);

Medgidia – sat Remus Opreanu – terenul disponibil nu indeplineste conditiile tehnice

necesare pentru amplasarea depozitului, fiind amplasat la mai putin de 1 km fata de

zona locuita;

Tinand cont de actuala situatie, pentru amplasarea depozitului din zona centrala, a fost

recomandat amplasamentul din localitatea Tortoman, astfel:

Depozit zona Medgidia – locatie Tortoman.

Localizare: NE localitatiiTortoman

Distanta fata de zona locuita: cca.1 km

Drum de acces: drum de pamant aprox. 800 m din localitate, acces la DJ 224

Distanta fata de orasul Medgidia: 12 km

Utilitati: curent electric , alimentare cu apa

1.10.6 Optiuni privind inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Conform Planului de implementare si HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, la nivelul judetului Constanta exista 4 depozite neconforme pentru deseuri nepericuloase (clasa „b”) aferente localitatilor urbane, respectiv Harsova, Cernavoda, Techirghiol, Murfatlar. Datele la care isi vor inceta activitatea aceste depozite, conform Calendarului de sistare / incetare a activitatii sau conformare pentru depozitele de deseuri existente (HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor), sunt prezentate in Anexa 2.7.

Depozitele neconforme Negru Voda, Eforie Sud, Albesti si Medgidia au avut termen de sistare a depozitarii in anul 2006.

Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele trebuie inchise conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.

In zonele rurale exista amplasamente pentru depozitarea deseurilor in fiecare localitate. Au fost identificate aproximativ 230 de locatii pe care sunt depozitate in continuare necontrolat deseurile generate, fara a se realiza o minima selectare a acestora. Depozitele din zona rurala si-au sistat depozitarea la 16 iulie 2009. Inchiderea si ecologizarea acestora nu face obiectul prezentului proiect, deoarece se va realiza prin contributia autoritatilor locale.

In cadrul proiectului “ Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” sunt incluse urmatoarele investitii:


of 194


1. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Harsova

Amplasamentul depozitului urban neconform de deseuri Harsova are o suprafata aproximativa de 2,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2010, fiind localizat la o distanta de cca. 600 m de zona locuita, pe malul Dunarii.

2. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Cernavoda

Depozitul urban neconform de deseuri Cernavoda are o suprafata de 1,5 ha si are termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de nord-vest a orasului Cernavoda, in apropierea DJ 223, la o distant de cca.800 m fata de zona locuita.

3. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Techirghiol

Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat pe malul lacului Techirghiol, in sudul localitatii, la o distanta de peste 2 km de zona locuita.

4. Inchidere depozit urban neconform de deseuri Murfatlar

Depozitul urban neconform de deseuri Murfatlar are o suprafata de 7,5 ha si este este exploatat din 1976 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2015.

Amplasamentul aferent depozitului este localizat in partea de sud a localitatii (in depozitul steril de a apartinut fabricii de creta), la o distanta de peste 1,5 km de zona locuita.

Tabel 1.10-15: Inchiderea depozitelor de deseuri municipale neconforme - judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare

Suprafata (ha)

Cantitatea de deseuri

(mc)existenta

Cantitatea de deseuri

(mc)existenta la momentul inchiderii

Suprafata dupa inchidere

An inchidere

HARSOVA 2,5 ha 58 000 58 000 1.47 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 186 000; 240 000 1.15 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 937 000 1 002 000 8.2 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 35 000 56 500 1.60 ha 2012

Inchiderea depozitelor se va face respectand Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ordinul 757/2004. Astfel, se vor respecta urmatoarele.

Lucrari de inchidere

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Se vor construi berme perimetrale si indiguiri pentru a incorpora deseurile.

Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si


of 194


demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. Gropilor existente in corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare.

Profilul depozitului dupa inchidere va fi de forma unei calote, cu pante ale taluzurilor de minim1:10 si maxim 1:3.

Depozitul de deseuri va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

Strat suport de minim 0,50 m cu k >1x10-4 m/s; Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime

minima de 0,30m; Geotextil de separare de 400 gr/mp; Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de minim 0,50 m, cu

k<5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta; Geotextil de protectie; Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10-3

m/s sau materiale artificiale; Geotextil de separatie de 400 gr/mp; Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15m va fi

strat vegetal fertilizat; Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 9 puturi (cu

adancime medie de 6m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care au ca si capac biofiltre;

Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (620m), construit pe bermele perimetrale. Imprejmuire.

Proiectul de inchidere a actualelor depozite de deseuri neconforme, nu cuprinde masuri de colectare a levigatului.

La depozitele pentru deseuri menajere si asimilabile acestora, caracterizate printr-o parte

organica ridicata compozitia levigatului din faza finala se deosebeste considerabil, de

compozitia din fazele acida sau a metanului, incarcarea cu principalele elemente

impurificatoare variind in timp.

S-a constatat: concentratia substantelor chimice prezente in levigat atinge o valoare maxima in

primii 3-5 ani de la deschiderea depozitului, dupa care descresc gradual in timp. Substantele

usor solubile si biodegradabile au valori maxime la inceperea exploatarii depozitului. Dupa

primii ani de exploatare levigatul contine substante organice dizolvate usor biodegradabile

urmare, in special, a prezentei a acizilor grasi volatili. Specific acestei perioade este pH-ul

cuprins intre 6-7, care, dupa o vechime a depozitului de 4-5 ani, prezinta valori in crestere

ajungand la 7-8, ca urmare a epuizarii substantelor usor biodegradabile si a producerii gazelor

de fermentatie. In timp concentratiile compusilor din levigat scad, continutul fiind format din apa,

gaze dizolvate (bioxid de carbon si metan) si biomasa. Cantitativ levigatul creste in primii 4 ani,

descreste pana in cel de-al 8-lea an si ramane constant in continuare la o valoare ce reprezinta

cca. 1‰ din cantitatea maxima.

Avand in vedere ca depozitele au fost deschise acum cca. 30 de ani in urma, fara a avea

prevazut un sistem de impermeabilizare la baza acestora, levigatul format pe parcursul

perioadei de functionare a depozitului a poluat atat solul cat si apa freatica. Apele pluviale au un

rol major in formarea levigatului, prin percolarea corpului de deseuri.


of 194


Masurile luate privind inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme vor stopa

patrunderea apelor pluviale in corpul de deseuri si astfel cantitatea de levigat produsa va

fi neglijabila.

Remedierea, respectiv decontaminarea solului/subsolului si a apelor subterane pe care este amplasat depozitul, este de asteptat sa se produca in mod natural, urmare masurilor de inchidere propuse, prin procesul complex denumit atenuare naturala, (concept definit in art. 2 din HG nr. 1403/2007 privind refacerea zonelor in care solul, subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate, care include un ansamblu de conditii si fenomene geologice, fizice si chimice ce produc in timp neutralizare sau scaderi ale concentratiilor de poluanti in mediul geologic) proces care, intr-un interval de mai multi ani, functie de gradul de contaminare local, poate conduce la revenirea acestuia in cvasitotalitate la parametri initiali.

Monitorizarea apelor subterane

Conform Ordinului 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, controlul calitatii apei subterane se va realiza prin 3 foraje de control, unul amplasat amonte si doua aval fata de depozit, pe directia de curgere a apelor subterane. Se va monitoriza astfel nivelul apei subterane, prin prelevari la intevale de 6 luni, si compozitia acesteia (pentru aceasta, frecventa de prelevare se stabileste astfel incat sa fie posibile actiuni de remediere intre doua determinari, in cazul in care se atinge un prag de alerta).

Monitorizarea depozitului se va face pe o perioada de minim 30 de ani.

1.10.7 Rezumatul analizei optiunilor

Tabelul urmator ofera o centralizare a optiunilor analizate si a solutiei recomandate de catre consultant.

Tabel 1.10-16: Rezumatul analizei de optiuni

Componenta sistemului de management integrat al deseurilor

Zona de aplicare Optiuni Optiunea recomandata

COLECTAREA DESEURILOR

Colectarea deseurilor menajere

mediul urban blocuri de locuinte cu peste 5 etaje

- colectare selectiva - colectare duala

COLECTARE SELECTIVA – Puncte de precolectare: Pubele fractie reziduala 3 Containere fractie reciclabila

mediul urban blocuri de locuinte cu mai putin de 5 etaje


COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: Pubele fractie reziduala 3 Containere fractie reciclabila

mediul urban gospodarii individuale


COLECTARE SELECTIVA: Pubele individuale fractie reziduala Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila

mediul rural


COLECTARE SELECTIVA: Saci menajeri fractie reziduala Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila Compostare individuala


of 194




Colectarea deseurilor asimilabile celor menajere

mediul urban mediul rural


COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: Pubele fractie reziduala 3 Containere fractie reciclabila

Colectarea deseurilor din ambalaje

mediul urban blocuri de locuinte cu peste 5 etaje


COLECTARE SELECTIVA: Puncte de precolectare: 3 Containere fractie reciclabila

mediul urban blocuri de locuinte cu mai putin de 5 etaje





COLECTARE SELECTIVA: Pubele individuale pentru plastic/metal Puncte de precolectare: 2 Containere fractie reciclabila

mediul rural



Colectarea deseurilor biodegradabile

mediul urban blocuri de locuinte


COLECTARE SELECTIVA: Pubele fractie reziduala in puncte precolectare



COLECTARE SELECTIVA: Pubele individuale fractie reziduala

mediul rural


COLECTARE SELECTIVA: Saci menajeri fractie reziduala Compostare individuala

Colectarea deseurilor voluminoase

toate zonele

- Colectare regulata a deseurilor voluminoase - Colectare paralela cu colectarea deseurilor menajere - Colectare prin puncte de colectare

COLECTARE REGULATA A DESEURILOR VOLUMINOASE

Colectarea deseurilor din gradini si parcuri

mediul urban - colectare in amestec - colectare separata

COLECTARE SEPARATA

Colectarea deseurilor din piete

toate zonele - colectare mixta - colectare duala

- colectare selectiva COLECTARE SELECTIVA

Colectarea deseurilor provenite din curatenia stradala

mediul urban - colectare manuala - colectare manuala si

mecanizata

COLECTARE MANUALA SI MECANIZATA

mediul rural COLECTARE MANUALA


of 194




Transportul si transferul deseurilor

- transfer prin descarcare directa - transfer prin compactare cu cap de

presare

Transfer prin compactare cu cap de presare la statia de transfer

Harsova Transfer direct la sttiile

Topraisar, Deleni

SORTAREA DESEURILOR - statie de sortare semi-automata - statie de sortare automata

STATII DE SORTARE SEMI-AUTOMATA

TRATAREA BIOLOGICA ADESEURILOR - biocelule cu membrana semipermeabila - compostare cu intoarcerea brazdelor

BIOCELULE CU MEMBRANA SEMIPERMEABILA

DEPOZITAREA DESEURILOR

- construirea unui depozit nou pentru zonele 4 – 8 la Tortoman - transferul deseurilor din zonele 4-8 catre depozitele existente

Construirea unui nou depozit conform la Tortoman

INCHIDEREA DEPOZITELOR URBANE NECONFORME

HARSOVA CERNAVODA MURFATLAR TECHIRGHIOL MEDGIDIA

Inchiderea depozitelor neconforme

Sursa: Analiza Consultantului

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 Procese tehnologice de productie

2.1.1 Statiile de transfer

Autogunoierele care intra pe poarta statiei de transfer sunt mai intai cantarite, dupa care isi continua traseul urcand rampa catre nivelul superior. Deseurile sunt descarcate in containere printr-o palnie. Aceasta solutie nu prezinta probleme de igiena deoarece deseurile sunt transferate direct din vehiculul de colectare in containerul pentru transport de lung curier. Dupa ce se umple containerul, acesta este inlocuit cu unul gol. Containerele pline sunt transportate la depozitul de la Tortoman cu ajutorul unui mecanism de ridicare cu carlig.

Transferul deseurilor biodegradabile si mixte se va face cu compactare, in timp ce deseurile reciclabile vor fi transportate fara a fi compactate in prealabil, pentru a asigura o eficienta a sortarii optima.

2.1.2 Statiile de sortare

Statia de sortare a deseurilor va fi alcatuita din:

instalatia de sortare;

platforma de descarcare;

platforma depozitare baloti/expediere.

Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul


of 194


magnetilor. In urma procesului de sortare vor rezulta reziduuri, mai ales organice, precum si o parte din reciclabilele care nu au fost recuperate.

Functii de baza ale statiei de sortare:

preluarea deseului colectat selectiv pentru reciclare, denumit si „fractie uscata”;

selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;

sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;

colectarea refuzului de sortare;

prelucrarea pentru transport a fractiilor selectate si a refuzurilor;

stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.

Gradul de automatizare a sortarii: instalatia propusa va avea un grad mediu de mecanizare unde activitatile de incarcare, transport, sortare si prelucrare a fractiilor selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual;

alimentarea liniei de sortare se face automat cu mijloace mecanizate (buncar cu snec alimentator, banda transportoare, prelucrare mecanica primara deseu de tip sortare granulometrica);

se realizeaza manual sortarea fractiilor de hartie, carton, PET, plastic, sticla, lemn;

se realizeaza mecanizat separarea metalelor feroase si a metalelor neferoase (banda magnetica sau electro-magnetica de deferare cu descarcare directa in container, agregat de separare automata cu curent Eddy sau jet de aer comprimat)

transportul fractiilor sortate la instalatiile de balotare se realizeaza manual cu containere impinse de oameni;

se realizeaza balotarea tuturor fractiilor prin utilizarea de masini de balotare semi-automate (incarcarea manuala si descarcarea automata) cu legarea balotilor si masini de prelucrare primara a unor fractii (sfaramator de sticla, gauritor de PET-uri, etc.);

transportul refuzului de sortare la instalatiile de compactare in containere se realizeaza mecanizat cu benzi transportoare;

transportul balotilor si a containerelor de refuz compactat se realizeaza mecanizat

Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:

deseurile sunt aduse de la statiile de transfer in containerele de transport lung curier sau din zona de deservire directa a depozitului, cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o platforma betonata de receptie;

urmeaza indepartarea materialelor ce pot afecta functionarea instalatiei de selectare dupa descarcarea pe platforma a deseurilor de tip “pubela reciclabile”; refuzul selectat se va depozita in containere ce se amplaseaza la limita zonei de manevra aferenta platformei de descarcare;

deseurile ramase dupa prima selectare se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini-tractor cu lama in cuva de alimentare;

cu ajutorul unui sistem de incarcare cu snec se alimenteaza banda elevatoare a instalatiei de selectare;

banda elevatoare este prevazuta cu praguri, este montata inclinat si asigura preluarea deseului de la cota -1,5 aferenta putului de incarcare si deversarea acestuia la cota + 5,0 in cuva desfacatorului de saci;


of 194


deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului, dupa care sunt descarcate (cad printr-un jgheab) pe banda de sortare;

la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica cu banda si un container de colectare;

pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii reciclabile (PET, hartie, carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru; fiecare ghena debusaza intr-un container prevazut cu roti;

dupa selectare, deseurile sunt transportate pe categorii la presa de balotare cu legare unde se realizeaza baloturile de materii reciclabile in vederea expedierii la reciclatori;

banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr-o ghena ce alimenteaza un buncar de refuz;

refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.

dupa realizarea baloturilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de presare-balotare; transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate apucatoare.

2.1.3 Statiile TMB

Descompunerea aeroba - compostarea este un proces controlat, aerob, biologic, de oxidare, de biodegradare si stabilizare a fractiilor organice de deseu. Compostarea inseamna transformarea materiei organice in reziduuri solide, caldura, CO2 si apa, prin actiunea microorganismelor in prezenta oxigenului. Prin aceasta, emisiile de gaze de efect de sera (in principal metan si CO2) in timpul procesului de depozitare sunt reduse.

Pre-tratarea mecanica cuprinde urmatorul echipament:

magnet permanent

tocator

tambur rotativ (ciur)

Se presupune ca magnetii permanenti separa 95% din materialele feroase si ca tamburul rotativ asigura cernerea deseurilor maruntite in doua fluxuri de deseuri: deseuri biodegradabile si refuz de compostare ce contine in special fractii deseuri reciclabile ce vor fi incarcat in containere si transportat la depozitul de deseuri conform Muchea.

Tratarea prin aerare a fractiei biodegradabile va avea loc 350 de zile pe an, 24 de ore pe zi.

2.1.4 Depozit de deseuri conform Tortoman

Activitatile specifice ce au loc in zona de depozitare sunt urmatoarele:

inregistrarea deseurilor;

controlul strict al deseurilor acceptate la depozitare;

compactarea;


of 194


acoperirea zilnica a deseurilor;

motorizarea apei freatice;

monitorizarea regulata pe durata inchiderii si dupa aceea.

Modul de realizare a depozitarii deseurilor nepericuloase se va face prin realizarea unor celule zilnice care se vor compacta prin intermediul compactoarelor picior de oaie si acoperi ulterior cu pamant sau compost. Depozitul va fi operat in conformitate cu Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor din 26.11.2004 prevazut de Ordinul 757/2004.

Activitatea de depozitare a deseurilor se desfasoara in urmatoarele etape:

cantarire pe platforma electronica de cantarire;

descarcare pe platforma de descarcare;

inspectia vizuala a compozitiei deseurilor;

transportul deseurilor in incinta compartimentului cu utilaje proprii;

imprastiere si compactare pentru reducerea volumului;

asternere de straturi de acoperire, periodic;

cantarire la iesire a autogunoierei fara incarcatura.

Metoda de depozitare a deseurilor consta in depozitare pe suprafata prin descarcarea si compactarea deseurilor ce formeaza o platforma relativ orizontala a carei inaltime maxima, de obicei nu depaseste 2,50 m.

Nivelarea si compactarea:

Deseurile descarcate vor fi imediat nivelate si compactate, aceasta practic avand mai multe avantaje:

creaza posibilitatea depozitarii unei cantitati mai mari pe unitatea de volum;

reduce impactul determinat de imprastierea deseurilor pe diferite suprafete, proliferarea insectelor, a animalelor si pasarilor, aparitia incendiilor;

minimizarea fenomenelor de tasare pe termen scurt.

Pentru compactare se utilizeaza utilaje de tip compactoare cu role din otel. In cazul depozitarii deseurilor cu potential biodegradabil ridicat, s-a calculat un grad de compactare optim astfel incat densitatea stratului de deseuri sa nu impiedice procesele de formare si evacuare a levigatului si a biogazului din depozit. Valoarea densitatii deseurilor compactate de 0,8 tone/m3 este optima pentru desfasurarea normala a proceselor de biodegradare in deseurile menajere.

Acoperirea periodica:

Acoperirea zilnica a deseurilor descarcate si compactate se realizeaza pentru a preveni aparitia mirosurilor neplacute, imprastierea de catre vant a deseurilor usoare, proliferarea insectelor, a pasarilor, precum si pentru a conferi depozitului un aspect relativ estetic.

Acoperirea periodica trebuie sa se realizeze mai ales in perioadele cu temperatura si umiditate ridicata, aceste conditii favorizand degajarea de mirosuri neplacute si proliferarea daunatorilor.

Materialul folosit pentru acoperire poate fi pamant obisnuit (eventual de la escavarile efectuate pentru amenajarea depozitului) sau deseuri inerte de materiale de constructie concasate.

Delimitarea zonelor de lucru:

Delimitarea zonelor de lucru zilnice se face tinand cont de urmatoarele:


of 194


securitatea muncii;

prevenirea efectelor dezagreabile ( mirosuri, insecte, pasari, impact vizual);

suprafata necesara pentru buna exploatare a depozitului;

tipul si dimensiunea vehiculelor de transport deseuri;

forma celulelor de depozitare;

modul de eliminare a biogazului si a levigatului;

stabilitatea depozitului.

Delimitarea zonei de lucru se va face prin marcaje temporare: metoda necesita un control strict pentru a evita amplasarea incorecta a marcajelor si deci descarcarea deseurilor in afara zonei de lucru.

Echipamente mobile pentru exploatarea deseurilor:

Exploatarea depozitului se realizeaza cu ajutorul echipamentelor mobile: un compactor picior de oaie si un incarcator frontal. Imprastierea deseurilor se va realiza progresiv prin impingere dinspre rampa de acces catre interiorul celulei.

Levigatul drenat din interiorul celulei va fi deversat in colectorul de canalizare din PEID De 315 mm PN 10 si se va scurge gravitational in bazinul de retentie al levigatului si de aici in statia de epurare levigat. Din statia de epurare permeatul rezultat va fi evacuat in bazinul de retentie si evaporatie.

Inaltimea finala utila a stratului de deseuri (masurata intre partea superioara a stratului drenant de la baza celulei de depozitare si partea inferioara a sistemului de inchidere) va fi de cca. 15 m.

Compactarea deseurilor in interiorul celulelor de depozitare se va face cu compactoare tip ’’picior de oaie” prin treceri succesive pana la densitatea de cca. 1,05 t/mc .

Peste stratul final de deseuri se va realiza inchiderea celulelor de depozitare.

Primul strat de deseuri cu grosimea de cca. 2,20 m, obligatoriu, nu se va compacta, in vederea protejarii stratului drenant.

2.1.5 Inchidere depozite urbane neconforme

Solutia adoptata pentru inchiderea depozitelor neconforme urbane in judetul Constanta a fost descrisa in capitolul 1.10.6.

Dupa inchiderea depozitelor se va face colectarea pasiva a biogazului.

2.2 Valorile limita ale parametrilor relevanti atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

2.2.1 Extras din documentele de referinta la Cele Mai Bune Tehnici Disponibile pentru tratarea industriala a deseurilor

Documentul, disponibil in prezent doar in limba engleza, cuprinde:

1. INFORMATII GENERALE; 2. PROCESE SI TEHNICI APLICABILE:


of 194


Tehnici comune aplicate in acest sector; Tratamentul biologic al deseurilor; Tratamentr fizico-chimice a deseurilor; Tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din deseuri; Tratamente primare premergatoare producerii de materiale utilizabile drept

combustibili sau convertibile energetic; Tehnici de reducere a emisiilor.

3. CONSUMURI CURENTE SI NIVELE DE EMISII: Emisii si consumuri pentru procese/activitati de tratare comuna a deseurilor; Emisii si consumuri pentru tratarea biologica; Emisii si consumuri pentru tratamentul fizico-chimic; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile in special recuperarii materialelor din

deseuri; Emisii si consumuri la tratamente aplicabile producerii de materiale utilizabile

drept combustibili; Emisii si consumuri la tratarea (reducerea) emisiilor ; Monitorizare.

4. TEHNICI CONSIDERATE DETERMINANTE IN BAT: Tehnici comune considerate determinante in BAT; Tehnici considerate BATin tratamentul biologic; Tehnici considerate BATin tratamentul fizico-chimic; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile in special recuperarii

materialelor din deseuri; Tehnici considerate BAT in tratamente aplicabile producerii de materiale

utilizabile drept combustibili; Tratamentul gazelor reziduale; Managementul apelor reziduale; Managementul reziduurilor;

5. CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE: Generic BAT; BAT pentru tipuri specifice de tratare a deseurilor.

6. TEHNICI EMERGENTE (de viitor); 7. CONCLUZII.

2.2.1.1 Cele mai bune tehnici disponibile

In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe categorii, cât si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii, activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT, atunci când:

A. In domeniul managementului de mediu:

Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite circumstantele de implementare a lui in viitorul apropiat;

Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate; Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta, programe adecvate de

pregatire a personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu; Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata; Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri

B. In domeniul managementului utilitatilor si a materiilor prime


of 194


asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul de sursa (de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi combustibilii conventionali si deseuri)

asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a

consumului de materii prime identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pentru tratarea

altor deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri, atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind dispinibila . Daca acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte materii prime trebuie introduse pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii deseurilor.

C. In domeniul stocarii si procesarii:

Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii; Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizând materiale impermeabile si

rezistente; Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii

deseurilor; Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor; Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu

aceasta destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre personal calificat;

D. Tratamente pentru emisiile in aer

Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi anorganici, BAT trebuie sa:

interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi sa utilizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate

de reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica transferul de volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a containerelor.

sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere containerele de exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare, rezervoare de amestecare/reactie si zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice (de exemplu, filtre de carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu solventi)

sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv manipularea si tratarea/eliminarea a materialelor uzate

au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati operationale care au un punct de descarcare pentru emisiile de proces. Instalarea unei instalatii de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care descarcarea este incompatibila, sau este prea concentrata pentru instalatia principala de curatare.

sa aiba detectoare de scurgere si proceduri de reparare rapida a) manipularea unui numar mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot curge usor si ar crea o problema de mediu (de exemplu, emisiile usor dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate fi vazut ca un element al SMM.

reduce emisiile de aer pana la urmatoarele niveluri


of 194


Parametrul aerului Emisii asociate BAT (mg/Nm3)

COV 7 – 20

PM 5 – 20

Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea “emisii de aer” (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la realizarea acestor valori.

E. Tratamente biologice BAT trebuie sa:

utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces

efectuat, precum si reducerea tehnica aplicabila (de exemplu, in functie de continutul de componente nonbiodegradable)

utilizeze urmatoarele tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci când se aplica fermentarea anaeroba

reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de biogaz pe post de combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO, H2S si COV, utilizând o combinatie corespunzatoare a tehnicilor

imbunatateasca tratamentele mecanico-biologice reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico-biologice la urmatoarele

niveluri: Parametru Gaze de emisie tratate

Miros (ouE/m3) <500 – 6000

NH3 (mg/Nm3) <1 – 20

2.2.2 Compararea tehnicilor bat cu cele cuprinse in proiectul evaluat

Comparând tehnicile prevazute/recomandate de BAT, cu cele cuprinse in proiectul evaluat, constatam urmatoarele:

Sunt respectate/atinse tehnicile Bat in ceea ce priveste: Managementul de mediu pe intreg proiectul; Managementul utilitatilor si materiilor prime; Stocarea si procesarea deseurilor; Tratamentele biologice a deseurilor.

Sunt respectate/atinse tehnicile privind emisiile in aer, in sensul ca: Aerul incarcat cu componenti urât mirositori, in procesele tehnologice de

sortare si tratare mecano-biologica a deseurilor, este colectat cu instalatii de exhaustare;

Inaintea eliberarii in atmosfera, emisiile de la Statia de sortare si Statia de tratare mecano-biologica sunt deodorizate prin filtrare bioactiva;

Gazele emise la instalatia de ardere a gazului de depozit sunt dispersate printr-un cos de dispersie de inaltime adecvata pentru asigurarea protectiei zonelor limitrofe amplasamentului depozitului.


of 194


Tabel 2.2-1: Valori limita ale parametrilor relevanti atinsi

Parametru

(UM)

Valori limita

Tehnici propuse de proiectant

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practici de mediu

Consum de energie electrica

(KWh/t deseu procesat) 4,60

Proiectul este realizat in conformitate cu prevederile HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in scopul prevenirii sau reducerii cât mai mult posibil a efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii populatiei, generate de depozitarea deseurilor, pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri.

Consum de energie termica

(GJ/t deseu procesat) 0

Emisii de poluanti in aer

(mg/m3; g/t deseu procesat)

In limitele Ordinului 462/93

Emisii de poluanti in apa

(mg/l; g/t deseu procesat)

In limitele NTPA 001/2005

Reciclabilitate

(% din deseu colectat) 36,66

Rata de conectare la serviciile de salubritate

2013 Nivelul ratei de conectare la serviciile de salubritate previzionat a fi atins prin implementarea proiectului, corespunde cu nivelul stabilit prin PJGD Salaj

100%

100%

3. DESEURI

3.1 Depozitul de deseuri , statia de sortare si statia TMB Tortoman

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante


of 194


(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

In perioada de exploatare

Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora;

deseuri de tip stradal;

deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.

Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:

namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);

emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza este trimis inapoi pe depozitul de deseuri. Din activitatea statiei de epurare ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic pana la umiditatea de 70%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita, cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul colectat in treapta mecanica.

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.


of 194


Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

*deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;

*baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate;

anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate;

*ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate;

*namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

OBS: Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.

Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.

Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

3.2 Statiile de sortare si transfer, statia TMB Lumina


In perioada de executie

In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante


of 194


(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);






Activitatea desfasurata in cadrul statiilor este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora; deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume:

namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02).



Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.

Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.

3.3 Inchiderea depozitelor neconforme


In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG


of 194


856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);




Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.

Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse.

Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici.


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

4.1 Apa

4.1.1 Date hidrografice

Reteaua hidrografica a teritoriului judetului Constanta se imparte in doua unitati distincte si anume: grupa danubiana si grupa maritima. Raurile din grupa danubiana dreneaza partea vestica a judetului, majoritatea lor terminandu-se prin limane fluviatile.

In general, judetul Constanta are o retea de rauri saraca a carei densitate medie este sub 0.1 km/ km2. Debitele medii multianuale specifice sunt scazute, sub 1 l/s·km2, valori ceva mai mari fiind numai in zonele de izvoare ale raurilor Casimcea si Topolog. Debitele medii multianuale sunt relative mici comparativ cu marimea suprafetelor bazinelor de receptie. De la an la an debitele medii anuale variaza mult in functie de conditiile meteorologice ale anului respectiv.

Urmare a ploilor torentiale, viiturile care se produc sunt de scurta durata (uneori de cateva ore) si au debite de varf foarte ridicate.


of 194


Desi Dunarea nu traverseaza judetul Constanta, dar reprezinta limita acestuia cu jud. Ialomita si Calarasi, pe o lungime de 137 km, trebuie aratate si cateva date caracteristice ale fluviului pe acest sector. Suprafata bazinului de receptie la intrarea in judet este de circa 960.000 km2, lungimea de la izvor de 2484 km, iar panta de 4 cm/km. Imediat in aval, Dunarea se desparte in doua brate, Bratul Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta – care de fapt delimiteaza la E judetul Constanta si la V Balta Ialomitei. Aceste brate se reunesc intr-un singur curs, dupa circa 134 km, la Vadu Oii, dupa care urmeaza o noua despletire in 3 brate: Cremenea, Vilciu si Macin, ultimul delimitand pe prima portiune jud Constanta de jud Braila. In aval de Ostrov (km 346) din Bratul Dunarea Veche se desparte Bratul Bala care conflueaza cu Bratul Borcea la km 68 si transporta un debit important in acesta. Debitul mediu multianual al Dunarii pe sector este de circa 6000 m3/s din care circa 90% se scurge pe Bratul Dunarea Veche, procent care se diminueaza in aval de Bratul Bala, la circa 39%.

Lacurile. Exista patru tipuri de lacuri: limane fluviatile,limane fluvio-maritime, lagune si iazuri. Limanele fluviatile, formate prin bararea gurilor de varsare a raurilor de catre aluviunile Dunarii, sunt situate de-a lungul malului drept al fluviului si au adancimi sub 1.5 m. Cele mai importante sunt: Bugeacul sau Girlita (S = 13.86 km2), Oltina (S = 19 km2), Mirleanu (S = 7.7 km2), Vederoasa (6.08 km2) si Baciu (S = 3.4 km2). La acestea s-ar mai putea mentiona si fostele limanuri Cochirleni, Seimenii Mari si Seimenii Mici in prezent desecate. Limanele fluvio-maritime situate pe latura estica a jud s-au format prin anastomozarea gurilor de varsare a raurilor de catre cordoanele marine. Din aceasta categorie fac parte: Corbu sau Gargalic (S = 5.39 km2), Tasaul (S = 22.8 km2), Agigea (S = 0.55 km2), Techirgiol (S = 10.68 km2), Tatlageac (S = 1.41 km2) si Mangalia (S = 2.61 km2).

Lagunele sunt reprezentate prin Lacul Sinoie (S = 165.6 km2) – component al complexului lacustru Razim, cu anexele sale Istria si Nuntasi–Tuzla, Lacul Siutghiol (S = 19.56 km2) cu anexa sa Tabacaria (S = 0.96 km2) din care sunt separate printr-un grind nisipos, Iezerul Mangaliei si Comorova. Iazurile sunt in general mici si de importanta locala. Majoritatea au fost amenajate in bazinul Carasu (37 iazuri).

4.1.2 Date hidrogeologice

Existenta stratelor acvifere este in stransa legatura cu constitutia litologica a rocilor care intra in alcatuirea regiunii respective, iar pozitia lor este dependenta de conditiile tectonice regionale.

In Dobrogea sunt cunoscute strate acvifere subterane, la baza loessului si a depozitelor deluviale: in Pliocen trei strate, in Sarmatian doua strate, in Senonian, Cenomanian – Turonian, Aptian, Barremian, Jurasic si pe suprafata Sisturilor verzi, a rocilor metamorfice si eruptive cate un strat.

Dobrogea Centrala

Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi, amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10 -3 la 10 -4 cm/sec). Apa care este in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a denumit „panza suprasiluriana”.In zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o „zona de calcare masive cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri”. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de „Izvorul Turcului”.


of 194


Dobrogea de Sud

La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova – Canara, se dezvolta calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte.

O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic.

Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii 1949 – 1952, au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea – Darmen, la adancimi de 500 m sub nivelul Marii Negre.

La baza formatiunilor jurasice se gasesc in mai multe puncte izvoare, fiindca apa infiltrata prin loess si calcarele jurasice este oprita pe suprafata sisturilor verzi impremeabile.

Zona de calcare jurasice acoperita de loess reprezinta „zona purtatoare de strate acvifere freatice si ape cu circulatie neregula in profunzime prin fisuri”, iar portiunile neacoperite de loess ca „zone calcaroase cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri”.

Pe Valea Carasu, stratul acvifer este constituit din pietrisuri, nisipuri, maluri afanate, loessuri resedimentate prin spalare de ape si lehmuri. Puturile sapate la Basarbi produc din pietrisurile intalnite la 12-14m de la suprafata 10-12l/sec. Un alt put, la Poarta Alba, in nisipuri si prafuri argiloase, produce 3l/sec. Alimentarea stratului freatic cuarternar din valea Carasu se face din stratele acvifere din versanti, din balti si pe prima parte a vaii Carasu, din Dunare.

Zona de la S de valea Carasu este caracterizata de prezenta unui strat acvifer cuaternar, ce se gaseste la baza loessului, patul fiind constituit de argilele de la partea superioara a complexului sarmatian, iar in unele cazuri de lehmurile de la baza loessului. Acest strat acvifer constituie sursa de alimentare a asezarilor ce se gasesc pe Platoul Dobrogean propriu-zis (Ciocirlia, Cobadin, Topraisar etc). Apa este in cantitati mici, coeficientii de permeabilitate ai materialului loessoid fiind redusi (10-3–10-4 cm/sec). Mineralizarea puternica a acestor ape le claseaza intre cele nepotabile.

4.1.3 Alimentarea cu apa potabila si managementul apelor uzate

4.1.3.1 Depozit de deseuri,statie de sortare si statie TMB Tortoman

Alimentarea cu apa

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 2,25 m3/zi, respectiv de 585 m3/an.

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 2 m3/zi, respectiv 520 m3/an (260 zile pe an).

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 4,25 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 1105 m3.


of 194


Se propune executia unei conducte ce va fi bransata la reteaua de alimentare cu apa a localitatii Tortoman. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces din localitate catre amplasamentul lucrarilor proiectate.

Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile igienico - sanitare.

Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn 40 mm.

Managementul apelor uzate

In urma activitatilor de prelucrare si tratare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:

levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat in radierul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin corpul depozitului);

ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative / intretinere si cu folosinte similare;

ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;

ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.

Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel:

colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant dalate inferior amplasate la baza acestuia;

colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;

sistemul de transport al levigatului colectat din corpul depozitului catre statia de epurare.

Levigatul

Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai nociv pentru factorii de mediu. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.

Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 1607 m3/zi pentru celula 1. Productia maxima de levigat, are loc cand celulele 1 si 2 vor fi pline, iar celula 3 este in functiune.

Levigatul va fi colectat intr-un bazin de retentie cu un volum de cel putin 2000 m3. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in statia de epurare cu osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre.

Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale)

Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti.


of 194


Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de epurare din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in rigola executata adiacent si apoi descarcate in Valea Tortoman.

Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm.

Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare.

a) Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de levigat, de unde vor fi directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in santul deschis perimetral si apoi descarcate in Valea Tortoman.

Figure 4.1-1: Managementul apelor uzate

Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 3,25 mc/zi, 260 zile pe an.

Managementul apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Inainte de evacuarea in emisar, apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi.

Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent celulelor de depozitare, de pe acoperisuri, a drumurilor de serviciu si spatiilor verzi vor fi evacuate in valea Tortoman ce se afla la o distanta de aprox. 150 m.

Astfel, in emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu deseurile.

Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate in emisar.

Managementul levigatului

Ape uzate menajere

Bazin retentie levigat

Ape uzate tehnologic

e

Levigat

Statie Epurare levigat

Canal deschis Valea Tortoman


of 194


Generarea – compozitia levigatului

Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.

Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane.

Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a barierei de impermeabilizare depinde in mare masura de acesta.

Conform calculelor, productia de levigat este estimata a fi intre 1607 m3/zi pentru celula 1. Productia maxima de levigat, are loc cand celulele 1 si 2 vor fi pline, iar celula 3 este in functiune.

Statia de epurare

Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on–line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.

Statia propusa de tratare a levigatului trebuie sa asigure ca apa epurata va fi de calitate satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:

Materiale solide suspendate

Consum chimic de oxigen

Consum biochimic de oxigen

amonianc

nitrati

sulfuri

clorati

Metale grele.

Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:

Nitrogen amonianc


of 194


Compusi organici biodegradabili si non-degradabili

Compusi organici clorinati

Saruri minerale.

Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale, modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific.

Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului si apelor uzate este metoda cu osmoza inversa. Incarcarile debitelor de apa uzata ce intra in statia de epurare sunt:

Qlevigat = 1607 m3/zi

Qape reziduale = 3,25 [m3/zi]

CBO5 = 13 000 mg/l

CCO = 22 000 mg/l

SS = 1 200 mg/l

TN = 2 000 mg/l

TP = 6 mg/l

Cerintele privind calitatea apelor epuarate sunt:

CCO 70 mg/l

CBO5 20 mg/l

SS 35 mg/l

NO3 25 mg/l

NH4 ≤ 2 mg/l

TN ≤ 10 mg/l

TP ≤ 1 mg/l

FC 50 / 100 ml

Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati.

Bazin de retentie levigat – un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate inainte de

a fi pompate catre Statia de epurare.

Unitate de pre-filtrare

Unitate de separare

Unitate osmoza inversa

Conducta evacuare efluent catre emisar

Atat levigatul cat si apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin 2000 m³.

Unitate de pre-filtrare

In continuare, levigatul impreuna cu apele uzate colectate vor fi conduse la unitatea de pre-filtrare, urmat de unitatea de separare, iar de aici la unitate osmoza inversa. Tratarea cu pre-filtrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie - 3-pasi-osmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces.

Apele uzate colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu.


of 194


Unitatea de separare

De la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de separare unde are loc indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contraflux la levigat, iar amoniacul este indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe fundul coloanei au continut scazut in amoniac. Apele uzate curatate vor fi pompate afara cu pompa de descarcare. Valoare pH-ului la iesire este usor mai scazuta decat la intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite cu o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu care va de asemenea va fi facut din polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie va fi montata pe un container.

Unitatea de osmoza inversa

Apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa. Inainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversa, anti-detartrantul si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa uzata bruta trece prin filtrele cartusului de 10 µm (rata de filtrare) ca pas final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide suspendate.

O pompa cu conectata in paralel asigura presiunea necesara de funtionare pentru procesul de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si pH-ul vor fi controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o presiune de 20-50 bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de distantare mai mare pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri.

Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in emisar dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este incetinit de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor.

Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatarem in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea acestei linii, aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor proceduri, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal.

Evacuarea efluentului catre emisar

Apa epurata din unitatea de osmoza inversa este evacuat catre un canal deschis ce descarca in emisarul Valea Tortoman, aflat la o distanta de 150 m.


of 194


Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta nu poate fi evacuat catre emisar decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.

De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri.

Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizico-chimici:

Indicator Valoare Indicator Valoare

pH 6,5 – 8,5 CCO Cr 125 mgO2/dm3

CCBO5 25 mgO2/dm3 Azot amoniacal 2,0 mg/dm

3

Azot total 10 mg/dm3 Azotiti 1 mg/dm

3

Fosfor total 1 mg/dm3 Sulfati 600 mg/dm

3

Cu 0,1 mg/dm3 Mn 0,1 mg/dm

3

Zn 0,5 mg/dm3 Cloruri 500 mg/dm

3

azotati 25 mg/dm3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm

3

In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii. In concluzie, toate apele uzate (menajere, reziduale, levigat) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza inversa, epurate in statia de epurare, apoi evacuate si descarcate controlat in Valea Tortoman.

4.1.3.2 Statie de transfer Harsova

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa se va realiza prin racordarea la sistemul public de alimentare cu apa a orasului Harsova. Acesta va asigura alimentarea cu apa a containerelor grup sanitar barbati si grup sanitar femei inclusiv cladirea administrativa.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 11 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,83 m3/zi. La aceasta se adauga 1 mc/zi volum de apa ce va deservi la spalarea platformelor din incinta, totalizand un volum de 380 m3/an.

Statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de transport lung curier.

Colectarea apelor uzate

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape. Capacitatea bazinului vidanjabil va fi de minim 30m3. De aici, prin grija beneficiarului, apele vor fi preluate prin intermediul vidanjelor si vor fi descarcate la cea mai apropiata statie de epurare din zona..

In acelasi bazin vidanjabil, se vor descarca si apele reziduale rezultate prin colectarea lor din incinta in urma spalarii platformelor, scurgeri din deseuri sau alte activitati ale personalului.


of 194


Debitul de apa uzata:

Qu zi med = 1,00 m3/zi

Qu zi max = 1,20 m3/zi

Colectarea apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate. Separatorul deproduse petroliere este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectie rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.

Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata intr-un canal stradal deschis, dirijata ulterior pe o suprafata de teren neproductiva din zona..

4.1.3.3 Statie de transfer Deleni

Alimentarea cu apa potabila

Alimentarea cu apa se va realiza prin realizarea unui put forat cu pompa si hidrofor ce va asigura necesarul de apa tehnologica in statia de transfer. Apa potabila va fi asigurata personalului din cabina cantar prin dozatoare mobile puse la dispozitie de catre operatorul statiei.

Colectarea apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe caile de acces si platformele interioare, vor fi dirijate prin guri de scurgere si retea de canalizare catre separatorul de hidrocarburi. Separatorul de hidrocarburi este dimensionat pentru un debit Q=20 l/s. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata.

Apele pluviale ce ies din separatorul de hidrocarburi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi descarcata in santul de garda al drumul de acces la incinta.


of 194


4.1.3.4 Statia de sortare si Statia de compostare Lumina

Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va face printr-o aductiune de apa de la o statie de pompare din zona aflata la o distanta de 1342 m. Adancimea si gradul de potabilitate a apei vor fi stabilite printr-o documentatie tehnica de specialitate ce va pusa la dispozitie de furnizor. In caz contrar aceasta apa va fi folosita in scop tehnologic, iar apa potabila va fi asigurata prin dozatoare mobile.

Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum igienico – sanitar.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 30 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1.88 m3/zi, respectiv de 585 m3/an.

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 10 m3/zi, respectiv 2600 m3/an (260 zile pe an).

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 12 m3/zi. Consumul anual mediu va fi de 3120 m3.

Se propune executia unei conducte cu o lungime de 1500 m, ce va fi bransata la statia de pompare din vecinatate. Se recomanda ca aceasta conducta de apa sa fie pozata de-a lungul drumului de acces catre amplasamentul lucrarilor proiectate.

Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.

Reteaua de alimentare cu apa va fi realizata din teava PEID Dn40 mm.

Managementul apelor uzate

Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape reziduale)

Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti.

Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul vidanjabil amplasat la intrarea in incinta. De aici va fi transportat cu vidanje catre o SE existenta

Apa rezultata din spalarea pardoselilor zonelor de receptie, sortare si expeditie deseu uscat, receptie si sortare deseu umed, va fi colectata prin intermediul unor guri de scurgere si va fi condusa la o retea exterioara de canalizare realizata din tuburi PVC Dn 16 cm si Dn 20 cm.

Reteaua va deversa apele astfel colectate vor fi descarcate in bazinul de stocare a levigatului, de unde vor fi preluate si epurate in cadrul statiei de epurare.

Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul acelasi bazin vidanjabil, de unde vor fi preluate cu vidanja si transportate catre epurare.


of 194


Productia zilnica de ape reziduale si menajere este estimata la 35 mc/zi, 260 zile pe an.

Managementul apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe suprafata platformelor tehnice si parcari vor fi captate prin sistemul de canalizare pluviala cu guri de scurgere si rigole. Apele vor fi pre-tratate printr-un separator de hidrocarburi.

Apa rezultata in urma procesului de separare a grasimilor va fi descarcata intr-un bazin tampon de unde va fi pompata in afara incintei in santul de garda al drumului de acces la incinta.

In conditii normale de expoatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii.

In concluzie, toate apele uzate (menajere, reziduale) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza inversa, epurate in statia de epurare, apoi evacuate si descarcate controlat.

4.1.4 Prognozarea impactului

4.1.4.1 Depozitul de deseuri, statia de sortare si statia TMB Tortoman

In perioada de constructie si amenajare a depozitului , a statiei de sortare si a statiei TMB Tortoman se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau freatice din zona.

Impactul asupra calitatii apei freatice

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului, ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s-a adoptat solutia executiei depozitului semiingropat. Depozitul va avea inaltimea maxima de 15 m din care 4 m sub nivelul solului. Nivelul freaticului in zona amplasamentului este de 5-10 m. In consecinta, nu va exista impact asupra freaticului.

Integritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va exista un impact asupra calitatii apei freatice. Pentru impermeabilizarea de fund se vor folosi cele mai bune materiale, indicate in Normativul

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare selectiva a apelor uzate (descrisa pe larg la punctul 4.1.2.1) rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in


of 194


conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

statia de epurare a levigatului (inclusiv pentru apele uzate tehnologic); statia de epurare ape uzate menajere; separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate (levigat, menajere, tehnologice)

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statiile de epurare. Deoarece prin proiect este prevazut un bazin de retentie pentru levigat si apele uzate tehnologic cu o capacitate de stocare de 4 zile, in cazul unor defectiuni la statia de epurare, nu exista riscul deversarii acetor ape in mediul natural.

Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane

Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, constau in principal din:

impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului; colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr-un sistem de drenaj

amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota

finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%;

un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile exterioare ale digului perimetral;

urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice;

optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut

imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor

utilajelor respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la

lucrarile ce se executa. Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:

colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa; colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului

administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;


of 194


prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale provenite de pe platforma betonata din incinta.

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizariide fund a depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004).

4.1.4.2 Statia de transfer Harsova

Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:

deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite.

Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele masuri, in faza de executie:

echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a acestora;

folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea periodica a acestora.

organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata.

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.

Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:

colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai apropiata statie de epurare;

preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea acestora in mediul natural;

pastrarea curateniei pe amplasament.

4.1.4.3 Statia de transfer Deleni

Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de:

deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite.




organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata.

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului vidanjabil.


of 194





pastrarea curateniei pe amplasament.

4.1.4.4 Statia de sortare si statia de compostare Lumina

Faza de constructii

Pe perioada realizarii constuctiilor in cadrul organizarii de santier vor fi asigurate toalete ecologice vidanjabile pentru personalul de pe santier care vor fi mentinute in stare de igiena si curatenie. Pentru colectarea apelor uzate de la lavoare se va monta o fosa vidanjabila.

Pentru vidanjarea periodica a apelor uzate si igienizarea toaletelor ecologice se va incheia un contract cu o firma de servicii specialiazata.




organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata. Faza de operare

Surse de poluare

levigat de la celulele de compostare; ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din halele de compostare; ape uzate provenite de la spalarea pardoselilor din hala de sortare deseuri

reciclabile; ape uzate menajere; ape pluviale colectate de pe spatii verzi, cladiri, alei, platforme betonate.

Debitele de apa (potabila, uzata menajera, uzata tehnologica) si sistemele de colectare a apelor sunt descrise pe larg la punctul 4.1.3.3.

Masuri de protectie a calitatii apelor

Apele uzate colectate in bazinul etans vor fi vidanjate periodic si transportate la cea mai apropiata statie de epurare, cu respectarea NTPA 002/2005 privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare.

Table 4.1-1: Indicatori de calitate ape uzate vidanjate

Indicator de calitate U.M. Valorile maxime admise

Materii in suspensie mg/dm3

35

CBO 5 mg O2/dm 3

300


of 194


Consum chimic de oxigen mg O2/dm 3 500

Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 30

Fosfor total (P) mg/dm3 5

Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-

) mg/dm3 1

Sulfiti(SO32-

) mg/dm3 2

Sulfati(SO4 2-

) mg/dm3 600

Substante extractibile cu solvent organici

mg/dm3 30

Cupru (Cu2+

) mg/dm3 0.2

Crom total mg/dm3 1.5

Zinc (Zn2) mg/dm

3 1

Mangan total mg/dm3 2

pH mg/dm3 6.5-8.5

Apele pluviale colectate din incinta statiei de sortare si compostare, de pe platforme betonate, drumuri, spalare autovehicule transport deseuri vor fi colectate prin rigole si conduse la separatorul de hidrocarburi, unde vor fi preepurate.

Din separatorul de hidrocarburi si preepurare apele pluviale sunt evacuate in bazinul de retentie ape pluviale, apoi sunt evacuate in santul adiacent drumului, limitrof amplasamentului.

Parametri apei pluviale evacuate vor respecta NTPA 001/2005.

Table 4.1-2: Indicatori de calitate ape pluviale

Indicator de calitate U.M. Valorile maxime admise

Materii in suspensie mg/dm3

35

CBO 5 mg O2/dm 3

25

Consum chimic de oxigen mg O2/dm 3 125

Azot amoniacal (NH4) mg/dm3 2

Fosfor total (P) mg/dm3 1

Sulfuri si hidrogen sulfurat (S2-

) mg/dm3 0.5

Sulfiti(SO32-

) mg/dm3 1

Sulfati(SO4 2-

) mg/dm3 600

Substante extractibile cu solvent organici mg/dm3 20

Produse petroliere mg/dm3 5

pH mg/dm3 6.5-8.5



of 194




pastrarea curateniei pe amplasament;

4.1.4.5 Inchiderea depozitelor neconforme

Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe suprafata deseurilor. Levigatul se formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia.

Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea depozitulelor.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizarea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu hidrocarburi.

Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului. Aceste ape pot fi deversate in mediul natural, ele fiind potential curate.

Prin inchiderea depozitelor neconforme din judetul Constanta, in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis.

Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor;

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa;

prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;


of 194


monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea a 3 foraje de monitorizare amplasate pe directia de curgere a apelor subternae.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

4.2 Aer

4.2.1 Date climatice

Judetul Constanta apartine in proportie de 80% sectorului cu clima continentala (zona de clima de campie si pe o zona restransa clima de dealuri) si in proportie de circa 20% sectorului cu clima de litoral maritim (zona cu clima de campie).

Temperatura aerului

Mediile anuale sunt de 11.00C la Murfatlar, 11.20C la Constanta si Mangalia si de 11.30C la Cernavoda. Mediile lunii celei mai calde, iulie, sunt de 22.90C la Murfatlar, 22.40C la Constanta si de 21.80C la Mangalia. Influenta marii se manifesta in semestrul cald, prin scaderea usoara a mediilor lunare pe litoral. Mediile lunii celei mai reci, ianuarie, sunt de -1.30C la Cernavoda, -1.00C la Murfatlar, -0.30C la Constanta si 0.20C la Mangalia.

Precipitatiile atmosferice

Sunt mai reduse decat in celalalte judete ale tarii. Cantitatile medii anuale totalizeaza 427.0 mm la Cernavoda, 378.7 mm la Constanta si 377.8 mm la Mangalia. Cantitatile medii lunare cele mai mari cad in iunie, cand la Cernavoda se inregistreaza 63.9 mm, la Constanta 43.5 mm, iar la Mangalia 39.9 mm. Cantitatile medii lunare cele mai mici cad in martie, si sunt de 25.9 mm la Cernavoda, 23.8 mm la Constanta si 24.3 mm la Mangalia. Cea mai mare parte a precipitatiilor cade in semestrul cald mai ales sub forma de averse.

Stratul de zapada prezinta numeroase discontinuitati atat in spatiu cat si in timp. Durata medie anuala este de 24 zile pe litoral si 28 zile in interior. Grosimile medii decadale ating valori maxime de circa 3.0 cm in decada a treia a lunii februarie.

Vanturile

Prezinta frecvente si viteze care se diferentiaza in functie de relief. Frecventele medii anuale inregistrate la Cernavoda indica predominarea vanturilor din NV (21.8%), NE (19.5%) si SE (17.2%). La Constanta frecventele cele mai mari se inregistreaza pentru directiile N (21.5%), V (12.7%) si NE (11.7%), iar la Mangalia pentru directiile NE (17.3%), NV (15.6%) si N (13.7%). Frecventa medie anuala a calmului este redusa, ea reprezentand 11.3% din cazuri la Cernavoda, 15.2% la Constanta si 10.9% la Mangalia.

4.2.2 Calitatea aerului

Principalele surse de poluare le reprezinta productia de energie electrica si termica, extractia din platforma continentala a Marii Negre, rafinarea si prelucrarea petrochimica a titeiului, activitille de manipulare si depozitare a marfurilor pulverulente vrac, industria maselor plastice, toate tipurile de transport, incalzirea casnica prin arderea combustibililor fosili.

Impactul activitatilor din sectorul industrial asupra factorului de mediu - aer

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu greu de controlat deoarece poluantii, odata ajunsi in atmosfera, se disipeaza rapid si nu mai pot fi practic captati pentru a fi epurati – tratati.


of 194


Pentru reducerea gazelor cu efect de sera, industria va trebui sa devina mult mai eficienta din punct de vedere al consumului de energie, trecând de la utilizarea combustibililor fosili bogati in carbon (carbune), la combustibili saraci in carbon (gaze naturale); se impune sa se promoveze folosirea unor surse de energii alternative (solara,eoliana); transportul va trebui sa se orienteze spre mijloace mai putin poluante, si sa se foloseasca mai rar automobilele personale si sa fie utilizat mai mult transportul public (care ar trebui sa devina extrem de atractiv, ca frecventa, pret si confort).

4.2.3 Surse si poluanti generati

4.2.3.1 Depozit de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman

Faza de constructie

Construirea depozitului si a statiei de sortare si TMB consta in lucrari de constructie pentru:

depozitul propriu-zis

anexele necesare pentru exploatarea acestuia.

lucrari perimetrale, drumuri parcari

Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari:

a) pregatirea patului depozitului

b) amenajarea fundului depozitului, constand in:

hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului

instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului

c) construirea digului de contur

Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate:

a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie (TSP) , b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor, c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere

interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor

d) eroziunii eoliene –emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite.

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate,

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor)

sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.


of 194


Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf.

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru

dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 m (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusive hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen).

Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu mult mai reduse.

Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.

Lucrari si consumuri de carburanti pentru etapa 1 de constructie a depozitului.

Efectele aferente fazei de constructie sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Table 4.2-1 Emisii de particule – surse nedirijate

Nr

crt Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

(a) DECAPARE STRAT VEGETAL

1. Sapaturi + strangere in gramezi 4,039 0,918 0,697 0,420

2. Incarcare in vehicule 0,330 0,092 0,073 0,007

(b) SAPATURI

3. Excavare 3,672 0,834 0,634 0,383

4. Incarcare in vehicule 0,300 0,083 0,067 0,007

TOTAL SAPATURI SOL 8,341 1,927 1,471 0,817

(c) UMPLUTURI

5. Descarcare din vehicule 1,533 0,351 0,263 0,160

6. Imprastiere + compactare 0,513 0,154 0,128 0,026

TOTAL UMPLUTURI 2,046 0,505 0,391 0,186

TOTAL SAPATURI+UMPLUTURI 10,387 2,432 1,862 1,003


of 194


9. (d) EROZIUNE EOLIANA

0,262 ND ND ND

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

Faza de operare

Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele:

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere finala) Descarcarea/manipularea deseurilor (statia de compostare, statia de sortare, statiile de

transfer si depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului – Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme

de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. Sistemul de colectare si evacuare si tratatea a gazului de depozit (ardere controlata) Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala

Durata de viata a proiectului va fi de minimum 25 ani, aceasta incluzand constructia, operarea si inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani, urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata.

Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu-zisa urmate de inchideri izilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de la deschidere):

Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport, Impingerea lor in celule, Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor, Inchiderea finala a celulelor Lucrari de constructie a celulei anuale

Etapa de inchidere finala va fi distincta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule .

Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea pamantului, aceste situatii vor avea asociate cele mai mari rate de emisie pentru particule si pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.

Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate, au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor) sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari:

Lucrari de constructie (deschidere celule/inchidere zilnica/inchidere finala) Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise faza de constructie. Poluantii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici


of 194


gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor: Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse. Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera. In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive. Poluanti rezultati din inchiderea depozitelor neconforme sunt specifici lucrarilor de constructii: emisii de patricule si gaze de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile. Descompunerea deseurilor depozitate Emisii de gaze rezultate din descompunerea deseurilor apar la momentele T + 20 ani si T + 30 ani, unde T este momentul inceperii functionarii depozitului.

Constituenti primari ai gazului emanat de depozitele de deseuri sunt: CH4, CO2, H2S, NH3, COV. Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40 % CO2, 55 % CH4, 5 % N2 si alte gaze ce nu depasesc 0,1%. Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea. Cantitatea de gaze produsa de o depunere nu se poate aprecia decat cu o precizie scazuta. Din 1 tona de deseuri menajere din depunere rezulta Intre 120 si 400 m3 gaze emise si depinde de compozitia deseurilor.

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si arderea in instalatii performante de ardere a gazului la facla.

Mentionam ca sistemul de colectare a gazelor din corpul celulei/celulelor care au ajuns la capacitate maxima, nu este parte a acestui proiect. Sistemul de captare si tratare a a gazelor de depozit este prezentat in capitolul 2.4.1.2.3.

Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.

In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri:

optimizarea circulatiei vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului

plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Inchiderea finala a depozitului


of 194


Sursele de poluare a aerului specifice acestei perioade vor fi asemanatoare celor pentru etapele de inchidere a celulelor in timpul perioadei de operare. Debitele masice de poluanti sunt prezentate in tabelele de mai jos.

Table 4.2-2: Emisii de particule – inchidere – emisii nedirijate

Nr.

crt.

Categorie lucrare/operatie

Debite masice pe spectrul dimensional (kg/h)

d 30 m d 15 m d 10 m d 2,5 m

1. Umpluturi 1.518 0.350 0.267 0.149

Masuri de reducerea poluarii aerului

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi recuperate in vederea procesarii. Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 %.si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.

Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.

Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:

optimizarea circulatiei vehicolelor de transport deseuri pe suprafata depozitului

plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului .

4.2.3.2 Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina

In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii; emisii de gaze de esapament de la utilajele angrenate in efectuarea constructiilor; traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna

si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor;

Sursele potentiale de poluarea a aerului, in faza de exploatare sunt reprezentate de:

emisii rezultate in caz de incidente in stocarea deseurilor sau accidente privind distrugerea ambalajelor, deseurilor si imprastierea deseurilor;

emisiile provenite din manevrarea/descarcarea deseurilor colectate; emisii rezultate de la autovehiculele si utilajele folosite in cadrul statiei de

transfer; emisii de praf si fum rezultate din potentiale accidente de incendii, explozii etc.


of 194


4.2.3.3 Inchiderea depozitelor urbane de deseuri neconforme

Sursele potentiale de poluarea a aerului aferente etapei de inchidere a unui depozit neconform sunt urmatoarele:

compactarea deseurilor – emisii reduse de particule;

descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice; CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organic speciali (inclusive compusi organic clorurati) si de mercur

4.2.4 Piese desenate

Viteza medie anuala a vantului (1961-2000) – harta


of 194


4.3 Solul si subsolul

Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivelelor sol – subsol. Din acest motiv, impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum si masurile de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna.

4.3.1 Calitatea solului

Solurile din judetul Constanta prezinta o mare diversitate de conditii genetice si de mediu. In general, in conditii naturale fertilitatea si potentialul de productie al acestor soluri permit diversificarea structurii culturilor. In ultima perioada, datorita atât modificarilor climatice cât si factorului uman starea fertilitatii solurilor a scazut, crescând suprafetele cu terenuri degradate. Din punct de vedere genetic majoritatea solurilor au ca material parental loessul care contribuie la degradarea mai rapida a solurilor. Din totalul suprafetei agricole a judetului Constanta de 564 403 ha, aproximativ 67,84% reprezentind 382 882 ha, este cartata pedologic conform noului Sistem de Taxonomie a solurilor.

Gruparea solurilor pe categorii de folosinta si tipuri de sol este urmatoarea:

Din totalul agricol cartat de 382 880 ha:

teren arabil care ocupa o suprafata de 325 789 ha, reprezentând 85,09% din total agricol;

pasunea ocupa o suprafata de 43 207 ha reprezentând 11,28% din total agricol;

viile care ocupa o suprafata de 8 756 ha, reprezentând 2,29% din total agricol;

livezile care ocupa o suprafata de 5 128 ha, reprezentând 1,34 % din total agricol.

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Constanta este redata in tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Specif. U.M. (ha) Clase de pretabilitate

I II III IV V VI

1 Arabil 485.802 48.624 242.679 170.186 24.313 - -

2 Pajisti 61.779 - 3.675 20.825 14.616 12.250 10.413

3 Vii 12.753 - 1.490 7.911 3.352 - -

4 Livezi 4.069 - 1.088 2.336 645 - -

Total 564.403 48.624 248.932 201.258 42.926 12.250 10.413

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu pe anul 2009, APM Constanta


of 194


4.3.2 Caracteristici geologice, geomorfologice si geotehnice ale terenului

4.3.2.1 Date geologice si geomorfologice

Teritoriul judetului Constanta apartine in intregime unitatii structurale de platforma ale Dobrogei de Sud si Dobrogei Centrale.

Platforma Dobrogei de Sud se intinde in sudul unei dislocatii tectonice profunde - falia Topalu-Palazu Mare, si are un fundament constituit din formatiuni granitice si cristaline. Acesta este fracturat si scufundat la adancimi de peste 1000 m. Peste fundamental cristalino - magmatic se dispune o stiva groasa de roci sedimentare apartinand silurianului (sisturi argiloase, cuartite), devonianului (gresii, marnocalcare), jurasicului (calcare), cretacicului, ce apare la zi in lungul vailor dunarene (calcare, marnocalcare, gresii, conglomerate, creta, roci glauconitice), eocenului (calcare, nisipuri glauconitice), tortonianului (argile, gresii calcaroase, nisipuri), sarmatianului, deschis in lungul vailor si in falezele Marii Negre (marne, argile nisipoase, bentonite, calcare lumaselice) si pliocenului (marne, nisipuri, calcare lacustre). Suprafata podisului este acoperita cu o cuvertura groasa de loess.

Platforma Dobrogei Centrale ocupa partea de nord a judetului fiind constituita dintr-un fundament de sisturi cristaline, mezometamorfice (micasisturi, amfibolite, cuartite) acoperite de formatiunea sisturilor verzi (pelite, sisturi sericito-cloritoase, cuartite, gresii, conglomerate). Acestea din urma apar la zi pe valea Casimcea. Peste acest soclu, mult inaltat fata de Dobrogea de Sud, s-a depus o cuvertura sedimentara, partial inlaturata de eroziune, formata din roci jurasice (calcare), cretacice (pietrisuri, gresii glauconitice) si sarmatiene (pietrisuri, nisipuri), toate acoperite de o cuvertura de loess.


of 194


Figura 4.3-1: Harta fizico-geografica a judetului Constanta

Dobrogea Centrala

Mai la sud de linia Peceneaga - Camena, se dezvolta zona Sisturilor verzi; acestea sunt impermeabile, astfel ca niciunul dintre felurile de sisturi verzi nu poate inmagazina apa. Numai grohotisurile adunate la poalele coastelor vailor ce strabat platoul zonei cu sisturi verzi, amestecate cu material lutos si acoperite cu un strat subtire de loess, permit formarea unor mici bazine locale ce contin apa; puturile sapate pana la baza lutului au debite mici, circulatia apei fiind dificila (coeficientii de permeabilitate sunt de ordinul 10 -3 la 10 -4 cm/sec). Apa care este in contact cu sisturile verzi capata o mineralizare puternica. In forajele sapate la Navodari si in zona de pe marginea lacului Tasaul, apa obtinuta de la contactul Sisturilor verzi cu loessul este caracterizata ca fiind nepotabila, agresiva fata de betoane. Acest strat de la baza loessului, s-a denumit „panza suprasiluriana”.In zona Sisturilor verzi se mai gaseste banda de calcare jurasice din lungul Vaii Casimcea. Aceasta reprezinta o „zona de calcare masive cu circulatie activa, neregulata, prin fisuri si goluri”. In zona satului Piatra (Mihail Kogalniceanu) se gaseste un izvor cu un debit ce variaza intre 2-3 l/sec, cunoscut sub denumirea de „Izvorul Turcului”.

Dobrogea de Sud

La sud de linia Sisturilor verzi, adica la sud de linia Harsova – Canara, se dezvolta calcarele jurasice care sunt acoperite de un strat de loess in cea mai mare parte.

O parte din calcarele jurasice sunt compacte si tari, o alta parte sunt calcare moi, alte strate sunt brecifiate. Calcarele jurasice prezinta fisurari, fracturi, dislocatii si falieri de importanta mai mult sau mai putin locala, dar prin care, fie apa Dunarii, fie apa din precipitatiile atmosferice, patrunsa in aceste calcare, poate avea o circulatie neregulata subterana, prin crapaturi si alte goluri ale calcarului jurasic.

Sondajele executate in calcarele jurasice la Caragea si in zona Canara, in anii 1949 – 1952, au indicat un nivel acvifer. Astfel, in zona Canara, nivelul apei subterane in calcare se gaseste la +10 m (in zona cea mai inalta) si coboara spre Siutghiol, pana la nivelul acestuia ca strat acvifer. Patul acestui acvifer este situat pe Siturile verzi sau pe alte depozite impremeabile mai vechi decat Jurasicul (cuartite). Acesta se gaseste la Caragea – Darmen, la adancimi de 500 m sub nivelul Marii Negre.

Teritoriul judetului Constanta este format dintr-un podis suspendat fata de Marea Neagra si Dunare, cu altitudini de 160-200 m la N si la S de culoarul transversal, mai coborat, al Vaii Carasu (50-100m).

Cele mai scazute altitudini sunt inregistrate in lungul litoralului (0m) si in lunca joasa a Dunarii (8-10m). Sub raport morfostructural relieful apartine celor doua mari unitati de podis: Dobrogea de Sud si Dobrogea Centrala sau Podisul Casimcei.

Podisul Dobrogei de Sud corespunde in fundament soclului rigid de platforma format din sisturi cristaline mezometamorfice, iar la suprafata cuverturii sedimentare cretatice si sarmatiene acoperita cu loess. Aceasta din urma confera podisului un caracter structural cvasitabular. Aproape 2/3 din suprafata sa este drenata de bazine hidrografice ce se indreapta spre Dunare, cumpana lor de ape gasindu-se foarte aproape de tarmul Marii Negre la altitudini mai scazute (70-80m) decat inaltimile dinspre latura dunareana (130-180m) pe care le strabate. Unele diferentieri geomorfologice permit impartirea acestui podis in trei subunitati: Pod. Carasu, Pod. Oltinei si Pod. Cobadin.

Podisul Carasu, cunoscut si sub numele de Podisul Medgidiei sau Podisul Dorobantu, situat la N de valea Carasu, este constituit dintr-o suita de platouri joase ce coboara in panta domoala catre valea Carasu, sau catre Dunare ce au altitudini de 50-130m. Valea Carasu, ce separa podisul cu acelasi nume de podisurile ceva mai inalte din S, apare ca o arie depresionara


of 194


transversala ce uneste latura dunareana cu cea maritima a judetului. Este marginita de versanti inalti si abrupti de loess.

Podisul Oltinei, situat in partea de SV a judetului, este format dintr-o serie de poduri interfluviale, cu altitudini de 130-180m, ce coboara usor catre NV, oprindu-se cu 50- 100m deasupra luncii joase a Dunarii. Intre acestea, reteaua dunareana de vai – Ceairu, Canaraua Fetei, Valea Mare, Urluia, Baciu, Pestera – apare sub forma unor culoare depresionare, puternic adancite, marginite de versanti abrupti. Este cel mai fragmentat podis al Dobrogei de Sud. In interiorul podisului aceste vai au aspect de canioane. Spre Dunare se largesc insa mult, sub forma unor palnii largi, in care sunt cantonate limane fluviatile.

Podisul Cobadin constituie partea centrala si estica a Dobrogei de Sud. Este mai putin fragmentat si are aspect tabular format din intinse poduri interfluviale usor ondulate. In cadrul sau se deosebesc doua trepte morfologice: treapta inalta vestica, de 100 -180 m, sectionata de valea Urluia in doua subunitati (Podisul Cobadin propriu-zis in N si Podisul Negru Voda in S) si treapta joasa estica (Podisul Topraisar) cu altitudini de 40-90m. Contactul cu Marea Neagra se realizeaza printr-un tarm inalt, cu faleze, intrerupt de zone joase cu limanuri fluvio-maritime. Prezenta calcarelor sarmatiene si cretacice a determinat aparitia reliefului carstic: vai seci, chei, doline, pesteri.

Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei se extinde in judet numai prin ramnificatiile sale sudice ce vin in contact pe un aliniament NV-SE cu Podisul Dobrogei de S. Este un podis de eroziune cu inaltimi medii de 150 -180 m, depasind uneori 200 m, fragmentat pe directia NV-SE de valea Casimcea. Masivele calcaroase, resturi ale unei vechi bariere de corali din marea jurasica, ramase sub forma unor martori de eroziune pe aliniamentul Harsova – Crucea – Gura Dobrogei, introduc o nota de diversitate in peisaj. Relieful calcaros este evidentiat prin martori de eroziune, chei (Mireasa, Sirtoman, Valea Seaca), doline, pesteri (Gura Dobrogei). Pe laturile dunareana si cea maritima altitudinile podisului coboara sub 100m, conturandu-se astfel 2 subunitati: Podisul Harsovei, in V, si Podisul Istriei, care domina laguna Sinoie si campia joasa litorala de grinduri si perisipuri Tasaul – Chituc in E.

4.3.2.2 Date geotehnice

Amplasamentul viitorului depozit de deseuri a fost investigat prin 8 foraje geotehnice pana la adancimea maxima de 11.50 m adancime, executate de catre Romair Consulting, in luna octombrie 2009. In vederea determinarii proprietatilor fizice, mecanice sau chimice ale pamanturilor din cele 8 foraje (F1 – F8) au fost prelevate probe tulburate si netulburate de la diverse adancimi.

Pe baza observatiilor directe in teren, a determinarilor „in situ” si a datelor obtinute prin determinari de laborator au fost intocmite fisele de foraj .

In continuare se prezinta o descriere a stratificatiei interceptata in foraje:

Forajul F1 (cota 28.5 m):

0.00 – 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 3.00 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; de la -0.90 m cu concretiuni calcarose;

3.00– 3.90 m: argila prafoasa albicioasa, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

3.90 – 6.50 m: argila albicioasa, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;


of 194


6.50 – 7.40 m: argila nisipoasa albicioasa, uscata, plastic tare;

7.40 – 8.40 m: nisip argilos roscat, uscat, plastic vartos;

8.40 – 11.00 m: nisip fin prafos roscat, uscat, plastic vartos; de la -9.00 m cu bolovani de calcar.



0.30 – 2.00 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare;

2.00 – 5.90 m: argila prafoasa galbuie, uscata, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;

5.90 – 7.00 m: argila grasa albicioasa, sfaramicioasa, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

7.00 – 11.50 m: argila albicioasa, plastic vartoasa la plastic tare.


0.00– 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 2.70 m: argila roscata, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

2.70 – 3.50 m: bolovanis de calcar, colmatat cu praf nisipos, uscat.



0.30 – 5.30 m: argila prafoasa galbui - roscata, uscata, sfaramicioasa, plastic vartoasa la plastic tare; de la -3.50 m cu concretiuni calcaroase;

5.30 – 6.20 m: argila roscata, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa;

6.20 – 11.00 m: argila prafoasa galbuie, umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic vartoasa la consistenta;



0.30 – 1.50 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare;

1.50 – 2.90 m: nisip argilos, galbui, uscat, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase, plastic tare;

2.90 – 4.10 m: argila calcaroasa galbui - cafenie, sfaramicioasa, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; de la -3.20 m cu bolovani de calcar;

4.10 – 4.50 m: argila nisipoasa galbuie, cu concretiuni calcaroase, plastic tare.



0.30 – 5.80 m: praf argilos, galbui, uscat, sfaramicios, plastic tare; de la -2.50 m umed;

5.80 – 9.00 m: argila prafoasa galbuie, umeda, sfaramicioasa, plastic vartoasa;

2.90 – 4.10 m: argila calcaroasa galbui - cafenie, sfaramicioasa, putin umeda, cu concretiuni calcaroase, plastic tare; de la -3.20 m cu bolovani de calcar;

4.10 – 4.50 m: argila cafenie, umeda, sfaramicioasa, plastic vartoasa.


of 194




0.30 – 2.00 m: argila prafoasa galbuie, uscata, sfaramicioasa, plastic tare;

2.00 – 4.90 m: praf argilos, galbui, putin umed, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase plastic tare la vartos;

4.90 – 11.00 m: argila prafoasa galbui - albicioasa, sfaramicios, cu concretiuni calcaroase plastic vartoasa la consistenta;


0.00– 0.30 m: sol vegetal;

0.30 – 1.20 m: praf nisipos rosiatic - albicios, cu bolovanis de calcar;

1.20 – 2.00 m: bolovanis de calcar, colmatat cu praf nisipos rosiatic, uscat.

In forajele F1 ÷ F8 apa subterana nu a fost interceptata, cu exceptia forajului F4 unde nivelul hidrostatic a fost interceptat la adancimea de 7.50 m. La finalizarea forajului F4, s-a constatat ascensiunea acestuia pana la adancimea de 7.00 m.

4.3.2.3 Date seismice

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, localitatea Galda de Jos se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani

Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.16g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=0.7sec (fig. 1.13-5 si 1.13-6).


of 194


Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure

Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns

4.3.2.4 potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, localitatea Tortoman, este caracterizata cu potential mediu de producere a alunecarilor de teren si probabilitate moderata.


of 194


Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

4.3.3 Depozit de deseuri conform, statie de sortare si statie TMB Tortoman

4.3.3.1 Poluarea existenta in zona

Folosinta actuala a terenului in zona amplasamentului depozitului Tortoman, este cea agricola, in ultimii ani fiind utilizat pentru pasunat, astfel ca nu este identificabila o poluare notabila a solului sau subsolului.

4.3.3.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea investitiei propuse.

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:

depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia;

depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport utilizate la constructia depozitului;

pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasamnet;

scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier;

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:

Scoaterea din circuitul natural al terenului a suprafetei destinata constructiei obiectivului

Prin realizarea depozitului se va scoate din circuitul agricol o suprafata de teren de cca. 18 ha careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 27 ani. Ulterior eliberarii de


of 194


sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.

Decopertarea solului

In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului.

Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului.

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina:

modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil),

modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv),

modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

Conform proiectului, excavarile necesare realizarii depozitului din cadrul depozitului, dar si a instalatiilor din zona tehnica, vor fi efectuate astfel incât sa asigure posibilitatea separarii solului vegetal de celelalte componente geologice, in vederea utilizarii ulterioare la straturile de acoperire.

4.3.3.3 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare

a) Instalatiile din zona tehnica

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incât toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este diminuata la maxim.

b) Instalatiile de canalizare

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distinct pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluvial. Sistemul de colectare a apelor uzate pe amplasament este descries la punctul 4.1.3.1.

Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.

c) Sistemul de colctare si tratare levigat


of 194


Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, având in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.

d) Zona de depozitare

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incât straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor de levigat in sol si subsol.

Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.

Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.

Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.

4.3.3.4 Prognozarea impactului

Solul decopertat

Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incât solul fertil de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara a digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitelor neconforme.

Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului, decat local.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cât si la inchiderea lor. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucât ele sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor de deseuri.

Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, deoarece aceste lucrari sunt destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.

Impactul asupra componentelor subterane

In ceea ce priveste dimensiunea geologica a amplasamentului, constructia celulelor de depozitare va avea un impact considerabil, datorita amplorii acestora. Nivelul de fundare a fost stabilit la cota -4m, care asigura fata de nivelul hidrostatic un strat de minimum 1 m grosime, astfel incât se evita aparitia fenomenului de rupere hidraulica. Eventuale probleme din aceasta perspectiva, ar putea aparea doar in perioada anterioara depozitarii primului strat de deseuri, dupa care echilibrul geologic se va restabili.

Impactul asupra retelei hidrologice

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiei de epurare, sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact semnificativ asupra acesteia.


of 194


Impactul transfrontiera

Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Constanta si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.

4.3.3.5 Masuri de diminuare a impactului

In perioada de constructie

respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti;

la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incât sa fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.


verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri.

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata;

se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate

In perioada post-inchidere

respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

4.3.4 Statii de sortare / transfer, statie TMB Lumina

4.3.4.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivelor se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat.

O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din zona ce va fi betonata, in faza de executie. Solul decopertat va fi refolosit pentru reamenajarea zonelor din incinta statiilor, care au fost afectate de executia lucrarilor.


of 194


Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii, materiale izolatoare, deseuri menajere etc.

Sursele posibile de poluare a solului sunt:

depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;

infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate rezultate din organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje;

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

4.3.4.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare

Instalatiile de procesare a deseurilor

Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.

Instalatiile de canalizare

A fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite de la cladirea administrativa si un sistem seprata de colectare si preepurare a apelor pluviale.

Descrierea detaliata a sistemelor se regaseste in capitolul 4.1.3.2.

In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate menajere.


Decopertare stratului de sol

Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului.


Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.


Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Constanta si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.


of 194



In perioada de constructie

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.


folosirea statiilor doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;

verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;

functionalitatea echipamentului hidraulic;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in containerele prevazute;

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.

4.3.5 Inchiderea depozitelor urbane neconforme

4.3.5.1 Poluarea existenta

Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe lânga deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri industriale etc.


of 194


Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de deseuri menajere.

4.3.5.2 Natura poluantilor

Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.

4.3.5.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie)

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

4.3.5.4 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post-inchidere

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.


Inchiderea depozitului

Inchiderea depozitelor urbane neconforme conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din corpul de deseuri si prin reducere producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.

Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor

In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi abundente.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de inchidere a depozitelor neconforme. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucât ele se circumscriu tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri.


In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.

Impactul asupra retelei hidrologice


of 194


Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata.


Având in vedere distantele relativ mari la care sunt situate amplasamentele fata de frontiera de stat, comparativ cu dimensiunile spatiale ale impactului asupra solului si subsolului, apreciem ca nu va exista un impact transfrontiera pe acest factor de mediu.


Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa pluviala si infiltrate in masa solului.

Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.

4.4 Biodiversitatea

4.4.1 Biodiversitatea in judetul Constanta

Judetul Constanta se remarca printr-un numar important de habitate naturale si seminaturale, cu o mare diversitate, raspandite in toate mediile, acvatic, terestru si subteran astfel:

habitate acvatice: habitate acvatice dulcicole, salmastre, marine si costiere; habitate terestre: habitate de padure, de pajisti stepice si tufarisuri (local denumite si

bleacuri), habitate de silvostepa, habitate de mlastini si turbarii; habitate subterane:habitate cavernicole sau de pestera.

In contrast cu zonele naturale, apar peisaje puternic antropizate, aflate intr-o continua transformare. Interventia omului s-a facut simtita in mai multe directii: agricultura, industrie, cai de comunicatie, turism, etc.

Activitatile antropice sunt numeroase si diverse, multe avand un impact semnificativ asupra ecosistemelor si biodiversitatii. Printre principalele activitati umane cu impact asupra mediului se pot enumera: agricultura, pescuitul, vanatoarea si braconajul, mineritul, urbanizarea, zone industriale sau comerciale, depozitarea deseurilor menajere, industriale si inerte in conditii improprii, retele de comunicare, turismul, poluarea s.a.

In judetul Constanta exista un numar de 38 de arii naturale protejate din care 21 sunt rezervatii naturale (categoria IV IUCN), 12 sunt monumente ale naturii (categoria III IUCN), iar 5 sunt


of 194


rezervatii stiintifice (categoria I IUCN), 36 de arii protejate sunt declarate la nivel national, iar 2 sunt declarate la nivel judetean, prin hotarari locale. Suprafata totala a ariilor protejate este de 19617,1 ha, ceea ce reprezinta 2,77% din suprafata judetului si 0,082% din suprafata tarii. Dintre acestea, pentru un numar de 11 rezervatii naturale s-a acordat custodia, iar pentru cele 4 arii strict protejate din perimetrul R.B.D.D. responsabilitatea admnistrarii revine Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii situatie prezentata in Anexa 2.1

Pe teritoriul judetului se regasesc 2 regiuni biogeografice: stepica si pontica cu un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI) si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Siturile din Reteaua Ecologica Europeana Natura 2000 includ 34 din cele 38 de arii protejate la nivel national sau local. Astfel, 16 situri de protectie speciala avifaunistica(SPA) si 13 situri de importanta comunitara (SCI) se suprapun total sau partial pe arii protejate. Unele din siturile Natura 2000 pot include in limitele lor mai multe arii protejate de importanta nationala sau locala.

Suprafata acestora ocupa cca 30% din teritoriul judetului Constanta, exceptand zonele marine, care reprezinta aproximativ 70.000 ha. Suprafata totala a ariilor de protectie speciala avifaunistica este de 203.755 ha, iar cea a siturilor de importanta comunitara 148.729 ha (inclusiv zona marina).

Pe teritoriul judetului se afla si o parte din cea mai importanta arie naturala protejata din reteaua nationala si una din cele mai reprezentative la nivel mondial, Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, remarcabila prin suprafata si biodiversitate. Este cea mai intinsa arie compacta de stufarisuri si una din cele mai intinse zone umede din lume, habitat al pasarilor acvatice reprezentate prin mai mult de 300 de specii.

4.4.2 Situri Natura 2000 in judetul Constanta

Biodiversitatea ce caracterizeaza judetul Constanta este valorizata prin instituirea regimului de protectie pentru un numar de 20 situri de importanta comunitara (SCI),declarate prin Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania si un numar de 22 arii de protectie avifaunistica (SPA), declarate prin H.G. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania.

Tabel 4.4-1: Siturile de importanta comunitara (SCI) in judetul Constanta

Codul sitului

Denumirea sitului Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in

procente) 5

ROSCI0006 Halta Mica a Brailei Harsova (I %)

ROSCI0012 Bratul Macin Judetul Constanta: Ciobanu (3%), Garliciu (5%), Harsova (7%)

ROSCI0022 Canaralele Dunarii

Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina

(14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%)

ROSCIW53 Dealul Alah Bair Crucea (1%)

ROSCI006S Delta Dunarii Corbul (48%), Istria (60%), Mihai Viteazu (59%), Sacele (10%)


of 194


ROSCI0066 Delta Dunarii -zona marina

ROSCI007I Dumbraveni Valea Urluia-Lacul

Vederoasa

Adamclisi (18%), Aliman (46%), Chirnogeni (5%), Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobrorair (1%). Dumbraveni (26%). Independenta

(6%), Ion Corvin (6%), Rasova (4%)

ROSV10073 Dunele marine de ta Agigea Judetul Constanta: Agigea (<1%)

ROSCI0083 Fantanita Murfatlar Judetul Constanta: Basarabi (10%)

ROSCI0094 Izvoarele sulfuroase submarine

de la Mangalia Judetul Constanta: Marea Neagra (<1%)

ROSCI0114 Mlastina Hergheliei -Obanul

Mare sl Pestera Movilei Judetul Constanta: Mangalia (4%)

ROSCI0149 Padurea Esechioi -Lacul

Bugeac Lipnita (2%), Ostrov (18%)

ROSCI0157 Padurea Hagieni-Cotul Vaii Judetul Constanta: Albesti (17%), Limanu (11%), Mangalia (1%),

Negru Voda (4%), Pecineaga <<1%)

ROSCI0172 Padurea si Valea Canaraua

Fetii – iortmac Aliman (8%), Baneasa (26%), Dobromir (1%), Ion Corvin (18%),

Lipnita (18%), Oltina (39%)

ROSCI0191 Pestera Limanu Limanu (<1%)

ROSCI0197 Plaja submersa -Eforie Nord -

Eforie Sud Marea Neagra (<1%)

ROSCI0201 Podisul Nord Dobrogean Judetul Constanta: Vulturu (<1%)

ROSCI0215 Recifii Jurasici Cheia Cogealac (<1%), Gradina (16%), M.Kogalniceanu (1%),

Pantelimon (5%), Silistea (<1 %), Targusor (28%)

ROSCW269 Vama Veche -2 Mai Marea Neagra (<1 %)

ROSCI0273 Zona marina de la Capul Tuzla Marea Neagra (<1%)

Tabel 4.4-2: Ariile de protectie speciala avifaunistica (SPA) in judetul Constanta

Codul sitului Denumirea sitului Unitatile administrativ teritoriale in care este localizat situl si suprafata unitatii administrativ-teritoriale cuprinsa in sit (in

procente) 5

ROSPA0001 Aliman – Adamclisi Adamclisi (71 %), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion

Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%);

ROSPA0002 Allah Bair – Capidava Crucea (27%), Seimeni (16%), Silistea (1 %), Topalu (24%)

ROSPA000S Balta Mica a Brailei: Harsova (1%)

ROSPA0007 Balta Vederoasa Adamclisi (< 1%), Aliman (11%), Rasova (6%);

ROSPA0008 Baneasa -Canaraua Fetei Baneasa (12%), Lipnita (8%), Oltina (3%);

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova Ghindaresti (13%), Harsova (12%)

ROSPA0019 Cheile Dobrogei Cogealac (11%), Fantanele (6%), Gradina (22%), Mihail

Kogalniceanu (6%), Pantelimon (15%), Sacele (2%), Silistea (< 1%), Targusor (42%);

ROSPA0031 Delta Dunarii si

Complexul Razint – Sinoie

Cogealac (10%), Corbu (62%), Fantanele (1 %), Istria (85%), Mihai Viteazu (75%), Sacele (63%);

ROSPA0036 Dumbraveni Deleni (< 1 %), Dumbraveni (17%)


of 194


ROSPA0039 Dunare – Ostrov Aliman (6%), Cernavoda (4%). Ion Corvin (1 %), Lipnita (6%), Oltina

(14%), Ostrov (22%), Rasova (11%);

ROSPA0040 Dunarea Veche -Bratul

Macin Ciobanu (8%), Garliciu (42%), Harsova (7%), Saraiu (< 1%)

ROSPAOOSS Lacul Bugeac Lipnita (< 1 %). Ostrov (8%)

ROSPA0054 Lacul Dunareni Aliman (6%), Ion Corvin (2%);

ROSPAOOSS Lacul Oltina Lipnita (2%), Oltina (26%)

ROSPA0057 Lacul Siutghiol Constanta (16%), Lumina (< 1%), Navodari (1%)

ROSPA0060 Lacurile Tasaul-Corbu. Corbu(3%), Mihail Kogalniceanu (1%), Navodari (33%)

ROSPA0061 Lacul Techirghiol Techirghiol (24%), Tuzla (2%);

ROSPA0066 Limanu -Herghelia Mangalia (2%);

ROSPA0076 Marea Neagra Corbu Marea Neagra (< 1%), Marea Neagra (< 1%)

ROSPA0094 Padurea Hagieni Limanu (5%);

ROSPA0100 Stepa Casimcea Vulturu (< 1%);

ROSPA0101 Stepa Saraiu-Horea Garliciu (3%), Horia(13%), Saraiu(27%), Vulturu (1%).

4.4.3 Situri natura 2000 in zona proiectului

Sectiunea urmatoare descrie siturile Natura 2000 luate in considerare in acest studiu, calitatea si importanta acestora, precum si obiectivele lor de conservare. Localizarea acestor sit-uri este prezentata in figura de mai jos.

Figura 4.4-1: Siturile Natura 2000 in judetul Constanta


of 194


Descrierea siturilor din vecinatatea facilitatilor propuse prin proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constanta” va fi prezentata in cele ce urmeaza, in raport cu investitiile propuse.

4.4.3.1 Depozitul de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie de TMB

Situri natura 2000

In imediata vecinatate a localitatii Tortoman nu exista situri Natura 2000 alte zone protejate.

Impactul estimat

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea atat in timpul amenajarii depozitului, cat si pe parcursul exploatarii lui, sunt:

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta: caile respiratorii ale oamenilor si animalelor; vizibilitatea in zbor pentru pasari; procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile

adiacente deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari

(pentru hrana si adapost); prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente.


of 194


Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza pe celule, efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp.

Poluarea aerului cu substante daunatoare

Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor.

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.

Reducerea suprafetelor inierbate ca mediu de viata al speciilor de plante si animale din zona

Prin amenajarea depozitului de la Tortoman se reduce suprafata de teren util pentru agricultura cu aproape 34 ha

Reducerea numarului de indivizi din unele specii sensibile la praf, uscaciune, zgomot si cresterea numarului de indivizi din speciile ruderale

Datorita neintretinerii terenului - pasunii, deja a fost redusa cantitatea furaje ce se poate recolta. Prin realizarea deponeului acest efect se va accentua.

De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.

Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.).

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.

Realizarea unei perdele verzi in jurul depozitului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

reduce poluarea cu suspensii si CO2, ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Afectarea unor specii de plante si animale protejate

In zona amplasamentului sau in vecinatatea sa NU sunt areale protejate in care sa traiasca si/sau sa se dezvolte plante sau animale protejate.

Afectarea unor specii cu valoare economica

In zona NU au fost semnalate specii de plante sau animale care sa aiba o valoare economica deosebita (precum vanat, pesti, ciuperci, etc).

Este probabila o schimbare negativa in componenta vegetatiei din zonele inconjuratoare, aceasta insemnand cresterea ponderii unor specii de plante ruderale.

Modificarea rutelor de migratie a unor specii de animale (pasari, mamifere, pesti) Nu este cazul.


of 194


Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii

Plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice

O data cu inchiderea treptata a depozituluii si acoperirea sa cu sol fertil, acesta se poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.

Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

reduce poluarea cu suspensii si CO2, ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului, ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.

Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate.

4.4.3.2 Statia de transfer Harsova, inchidere depozit neconform Harsova

Situri Natura 2000

ROSPA0005 Balta Mica a Brailei

Judetul Constanta: Harsova (1%) Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51''; Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha) 20 460.4 Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 26 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 72


of 194


c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare:

- Colonii de Ardeidae

- Ciconia nigra

- Aytya nyroca

- Haliaetus albicilia

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de gaste si rate. Situl este important pentru iernat pentru gaste si rate. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind desemnat sit RAMSAR. Caracteristici generale ale sitului N06 23 511,512 Rauri, lacuri N07 29 411, 412 Mlastini, turbarii N09 14 321 Pajisti naturale, stepe N16 32 311 Paduri de foioase N26 2 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Vulnerabilitate: - Intensificarea agriculturii: - Braconaj, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor,deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului (colonii) - scoaterea puilor pentru comert ilegal - Desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul raurilor, pe zone de ses, in turbarii - Industrializare si extinderea zonelor urbane - - reglarea cursurilor raurilor - Electrocutare si coliziune in linii electrice - Amplasare de generatoare eoliene - Turismul in masa - Inmultirea necontrolata a speciilor invazive - Adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci - impaduririle zonelor naturale sau seminaturale (pasuni, fanate etc.)

ROSPA0017 Canaralele de la Harsova

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine E 27º 55' 28''; Longitudine N 44º 40' 37'' Suprafata sitului (ha): 7 406.4 Caracteristici generale ale sitului N06 25 511, 512 Rauri, lacuri N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii N09 2 321 Pajisti naturale, stepe N12 12 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N16 40 311 Paduri de foioase N26 14 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Calitate si importanta:


of 194


Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 37 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 33 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus, Coracias garrulus, Antus campestris, Burhinus oedicnemus, Accipiter brevipes,Calandrella brachydactyla, Picus canus, Hieraaetus pennatus,Dendrocopos syriacus,Circaetus gallicus, Melanocorypha calandra,Lanius minor, Lanius collurio,Milvus migrans. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: rate, gaste, rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:Branta ruficollis,Haliaetus albicilla. Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea zonei Canaralelor de la Harsova rezida in principal in activitatile de navigatie fluviala, activitatile portuare si in impactul antropic exercitat de vecinatatea localitatilor (ex. oras Harsova).

ROSCI0006 Balta Mica a Brailei

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 59' 51'', Longitudine E 27º 54' 31'' Suprafata sitului (ha): 20.460 Regiunile administrative: Judetul Ialomita: Giurgeni (2%) Judetul Braila: Bertestii de Jos (38%), Braila (18%), Chiscani (29%), Gropeni (13%), Marasu (5%), Stancuta (35%) , Judetul Constanta: Harsova (1%) Caracteristici generale ale sitului N06 23 511, 512 Rauri, lacuri N07 29 411, 412 Mlastini, turbarii N09 14 321 Pajisti naturale, stepe N16 32 311 Paduri de foioase N26 2 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Fiind situata in lunca inundabila a Dunarii, in cuprinsul zonei exista un ansamblu de ecosisteme terestre si acvatice a caror configuratie este dependenta de dinamica anuala a cursului Dunarii-amploarea si durata viiturilor sezoniere. Astfel, exista o succesiune si o inlocuire periodica intre tipurile de ecosisteme, fara o delimitare stricta in timp. Ca urmare si biocenozele prezinta particularitati legate de regimul hidrologic, avand loc o trecere gradata in ambele sensuri de la terestru la amfibiu si acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocupa peste 60% din suprafata, fiind reprezentate prin paduri, pajisti si tufarisuri. Padurile: - Padurile de salcie si alte esente moi (plop)reprezinta elementul autohton al fondului forestier, fiind in regres. Sunt perimetrale baltilor, pe grinduri interioare si de mal. - Padurile de amestec


of 194


sunt naturale si fac legatura intre padurile de salcie compacte din jurul baltilor si zonele depresionare - Padurile in regim de plantatie - pe locuri unde s-au facut defrisari ale padurilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu crestere rapida:plop euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Inlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea fenomenului de eroziune laterala exercitata de bratele Dunarii cu aparitia surparilor de mal. Specifica este lipsa padurilor de lunca cu lemn tare si a zavoaielor de anin, ramanand absolut dominante zavoaiele de plop si salcie. Pajistile au distributie neuniforma, preponderent in sud. - Pajisti de lunca localizate in depresiuni, pe grinduri interioare sau in padurile de amestec - Pajisti de stepa pe sesuri depresionare mai inalte, ocupand suprafete mai mari. Sunt in continuu regres, fiind cele mai afectate de pasunatul intensiv al animalelor lasate in stare semisalbatica. Tufarisurile au cea mai mica dezvoltare, fie facand parte din structura pajistilor, fie exista izolat, pe arii restranse, in zona malurilor nisipoase. Ecosistemele acvatice Viiturile de lunga durata care se intind pe parcursul a mai multe luni, ca si cele de scurta durata sau atunci cand lipsesc, influenteaza toata structura functionala a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe si mai bine reprezentate decat ale ecosistemelor terestre. Asociatiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)balti permanente (iezere) si temporare (care evolueaza gradat spre ecosistem acvatic de tip mlastina sau zona mlastinoasa si apoi uscat) b)mlastini c)zone mlastinoase d)canale (privaluri) permanente si temporare. Vegetatia acvatica a baltilor este deosebit de bogata mai ales in ceea ce priveste macrofitobentosul. Asociatiile de cosor, bradis si marar de apa au o dezvoltare foarte mare, in lunile iulie si august formand adevarate paduri subacvatice, iar atunci cand adancimea apei este mica intrarea spre interiorul baltilor se face cu mare greutate sau uneori in anumite portiuni vegetatia este de nepatruns. Calitate si importanta: In ciuda modificarilor aparute atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situat in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii. Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila) dupa indiguirea in proportie de 70% a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei. Datorita atributelor sale-zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon-Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta a fostei delte interioare si baza pentru reconstructia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare. Jumatate din ecosistemele identificate-balti si paduri specifice din lunca inundabila-sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii 50. Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornotologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie a pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un numar mare de pasari protejate pe plan international prin conventiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei. Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice, in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit Ramsar (la pozitia 1074), al doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei


of 194


Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor salbatice. Proportia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale, 35% seminaturale si 15% alte tipuri. Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse in anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, flora si fauna. Fata de care s-au stabilit prioritati de conservare. Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor ermanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avand o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai putin numeroase, atat ca numar de specii, cat si ca numar de indivizi. Vulnerabilitate: 1. Reducerea fondului forestier autohton prin inlocuirea cu specii alohtone de plop repede crscator. S-au redus (si chiar au disparut in unele frasin si ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum si padurile de salcie-cranguri si galerii de Salix alba si Populus alba. Inlocuirea salciei cu plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de bratele fluviului Dunarea si ca urmare la surparea malurilor. . Reducerea pajistilor prin inlocuire cu plantatii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales in pajistile de stepa, prin pasunatul intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite populatii de pesti. ROSCI0022 Canaralele Dunarii

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 24' 43''; Longitudine E 28º 4' 48'' Suprafata sitului (ha): 26.064 Regiunile administrative: Judetul Constanta: Aliman (6%), Cernavoda (5%), Crucea (1%), Ghindaresti (22%), Harsova (11%), Horia (4%), Ion Corvin (1%), Lipnita (6%), Oltina (14%), Ostrov (22%), Rasova (10%), Seimeni (14%), Topalu (19%), Judetul Ialomita: Bordusani (5%), Facaeni (12%), Giurgeni (10%), Stelnica (4%) Caracteristici generale ale sitului N06 31 511, 512 Rauri, lacuri N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii N12 3 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 2 231 Pasuni N16 56 311 Paduri de foioase N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Bine reprezentate sunt habitatele de stancarie (calcare)si cele cu vegetatie de margini de ape. Apele fluviului Dunarea constituie un factor determinant in prezenta unei avifaune bogate si diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia arheologica a cetatii Carsium (infiintata de Traian in anul 103 d.I.H.), rezervatiile geologice Locul Fosilifer Cernavoda si Punctul Fosilifer Movila Banului si rezervatia geologica si paleontologica Reciful Neojurasic de la Topalu. Calitate si importanta:


of 194


Situl prezinta o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile pana la cele xerofile, incuzind pajisti , tufarisuri, paduri,etc. Intre aceste habitate cel mai reprezentativ, atat ca suprafata ocupata in sit (30%) cat si la nivel national (11%) este habitatul 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. Acesta include suprafete importante de arborete excluse, inca de la formare , de la interventii silvice, ce pot fi considerate ca paduri virgine (situate in special pe ostroave ), precum si arborete cu arbori seculari (plopi in special) pe suprafete de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc). Locul secund ca importanta il ocupa habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezinta aproximativ 2,5% din suprafata nationala a habitatului, reprezentat pe unele suprafete prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii amenintate Cea mai importanta dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai importanta zona din sit este rezervatia naturala Celea Mare – Valea lui Ene. Dintre asociatiile endemice de stepa petrofila trebuie subliniata prezenta cenotaxonilor Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi si Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, raspandite predominant in nordul sitului , intre Ghindaresti si Harsova. Habitatul 40C0* Tufarisuri de foioase Ponto – Sarmatice include si doua asociatii rare la nivel national, de mare valoare conservativa, respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis si Paliuretum spinae – christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999). Desi reduse ca suprafata, padurile xeroterme incluse in habitatele 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus sp. , 91 M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun , 91AA* Vegetatie forestiera cu stejar pufos, prezinta o importanta deosebita, inclusiv din punct de vedere paleoecologic, reprezentand ultimele vestigii ale padurilor de coasta ce au constituit calea de migratie a speciilor forestiere din Peninsula Balcanica spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Pascovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste paduri este protejata in rezervatiile Padurea Bratca, Padurea Cetate si Celea Mare-Valea lui Ene. Desi nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asociatia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezinta o importanta stiintifica deosebita, fiind foarte rare si endemice pentru Dobrogea. Situl constituie principala cale de migratie a speciilor de plante in general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanica spre Dobrogea de Nord si Delta Dunarii (ex. Periploca graeca), fiind situat si pe una din caile principale de migratie pentru pasari, fapt pentru care a fost si propus ca SPA. In acelasi timp situl constituie o zona vitala pentru reproducerea si migratia sturionilor si a altor specii de pesti. Includerea Cursului Dunarii in sit este esentiala pentru asigurarea continuitatii cit si pentru transportul de catre apele fluviului a organelor de reproducere (seminte, lastari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizeaza propagarea acestora spre nordul Dobrogei si Delta Dunarii. Vulnerabilitate: Situl este indeosebi amenintat prin : -Efectuarea de plantatii in cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, si mai putin 91AA si 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie.


of 194


- exploatari forestiere si alte tipuri de lucrari silvice in habitatele 92 A0 si 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste interventii fiind de intensitate redusa. - poluari ale apelor Dunarii, indeosebi cu hidrocarburi (potential si radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusa. - dragarea unor sectoare de Dunare (ex. Cochirleni- Cernavoda) si perspectiva efectuarii de astfel de lucrari si in alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri. - Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene in sit si in vecinatatea acestuia . Impactul prognozat Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de siturile descries anterior, nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarea de santier;

descarcari accidentale de ape uzate menajere;

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.

Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).

In faza de exploatare a depozitului factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii depozitului, au fost:


adiacente deponeului; zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile; caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari

(pentru hrana si adapost);


Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

- amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor


of 194


respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

- la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:

particule 0,222 kg SOx 0,005 kg CO 0,001 kg hidrocarburi 0,480 kg NOx 1,450 kg aldehide si cetone 0,120 kg substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, compostare si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat

posibil tranzitarea ariilor protejate; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea

tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz;

4.4.3.3 Statia de transfer Deleni

Situri Natura 2000

ROSPA0001 Aliman – Adamclisi

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 8' 21''; Longitudine E 27º 56' 45'' Suprafata sitului (ha) 19 467.8 Regiunile administrative : Judetul Constanta: Adamclisi (71%), Aliman (26%), Deleni (12%), Dobromir (2%), Ion Corvin (14%), Pestera (2%), Rasova (19%) Alte caracteristici ale sitului: In perimetrul sitului bine reprezentate sunt habitatele de stepa si silvostepa unde au fost identificate specii de pasari enumerate in anexa 1 a DP. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 33 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 38


of 194


c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor rapitoare: Falco cherrug, Milvus migrans,Circaetus gallicus,Circus pygargus, Falco vespertinus, Hieraaetus pennatus si Burhinus oedicnemus. Situl este important in perioada de migratie pentru rapitoare. Vulnerabilitate:

Situl este supus presiunii antropice mai ales prin activitatea traditionala de pasunat, prin turismul practicat mai ales in zona monumentului Trophaeum Traiani si ruinelor cetatii romano-bizantine de la Adamclisi si exploatari miniere de suprafata (cariere de piatra). In zonele acoperite cu vegetatie forestiera se desfasoara activitati de vanatoare.

ROSCI0071 Dumbraveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 58' 10''; Longitudine E 27º 58' 43'' Suprafata sitului (ha) 18.714 Regiunile administrative: Judetul Constanta: Adamclisi (18%), Aliman (46%), Chirnogeni (5%), Cobadin (5%), Deleni (14%), Dobromir (1%), Dumbraveni (26%), Independenta (6%), Ion Corvin (6%), Rasova (4%) Alte caracteristici ale sitului: Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. Lacul Vederoasa face parte din categoria lacurilor de lunca, cu un grad accentuat de meandrare si este situat in sectorul limanic al vaii Urluia sau valea Vederoasa. In partea vestica a lacului exista o faleza bine definita. Fragmentarea accentuata a versantilor se datoraza vailor scurte formate de torenti in depozitele loessoide. Lacul Vederoasa este caracterizat de existenta unor izvoare ascensionale de mal, cu origine in calcarele de la baza falezei si care alimenteaza subteran apele lacului. Peste 80% din suprafata lacului este acoperita de stuf ceea ce cosntituie un habitat prielnic pasarilor.Pe teritoriul sitului se gaseste rezervatia paleontologica Locul fosilifer Aliman (monument al naturii)ce se prezinta ca un perete abrupt constituit dintr-o alternanta de calcare cu marno-calcare si mai rar cu argile marnoase, care apartin cretacicului inferior. Calitate si importanta: Impreuna cu SCI Padurea Canaraua Fetii - Iortmac si Padurea Esechioi- Lacul Bugeac, constituie singurele situri de importanta comunitara din Dobrogea si probabil din tara in care a fost identificat subtipul 41.7A223 (habitatul 91I0*), ce ocupa o suprafata relativa de 0,3% (50/16000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). In acest sit a fost intilnite habitatul 41.7A221 (habitatul 91I0*) ce se regaseste in sudul Dobrogei doar in SCI Canaralele Dunarii, insa pe suprafete foarte reduse. Suprafata relativa este


of 194


estimata la 3,9% (1928,9/49000 ha) raportat la aria nationala de raspandire a subtipului (Donita et al. 2005). De remarcat este faptul ca in cadrul subtipului au fost identificate si arii restranse cu arbori seculari, in padurea Dumbraveni. Vulnerabilitate: Exista doua cariere de calcar (Dumbraveni si Sipotele) la limitele acestui sit dar impactul lor este minim iar continuarea functionarii lor nu ar afecta in mod semnificativ conservarea speciilor si habitatelor din sit. Trebuie evitata taierea masivelor batrane de padure nativa, in special de stejar, precum si alte activitati ce ar putea distruge vegetatia nativa (incendieri etc.) Impactul pasunatului ar trebui monitorizat pentru a se vedea daca se poate vorbi sau nu despre suprapasunat in limitele sitului. Impactul prognozat Construirea statiei de transfer Deleni va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere caracteristicile obiectuvului de investitie , nu se preconizeaza un impact asupra sitului.


organizarea de santier;

descarcari accidentale de ape uzate menajere;

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

deseuri menajere si de constructie.




amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:

particule 0,222 kg SOx 0,005 kg


of 194


CO 0,001 kg hidrocarburi 0,480 kg NOx 1,450 kg aldehide si cetone 0,120 kg substante organice 0,080 kg


utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat

posibil tranzitarea ariilor protejate; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea

tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz.

4.4.3.4 Statie de sortare, statie TMB Lumina

Situri Natura 2000

ROSPA0057 Lacul Siutghiol

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 14' 45''; Longitudine E 28º 36' 15'' Suprafata sitului (ha): 2 023.3 Regiunile administrative: Judetul Constanta: Constanta (16%), Lumina (<1%), Navodari (1%) Caracteristici generale ale sitului N06 92 511 512 Rauri lacuri N07 4 411, 412 Mlastini, turbarii N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) Alte caracteristici ale sitului: Lacul Siutghiol si Tabacariei sunt situate la nord de Constanta si formeaza un complex lacustru datorita legaturii stranse care exista intre ele. Lacul Siutghiol, cu exceptia partii estice delimitate de cordonul maritim (lat de 300-600 m) pe care este situata statiunea Mamaia, prezinta o faleza cu inaltimi ce variaza intre 10 si 20 m. Datorita expunerii vanturilor de nord-est si a suprafetei mari de desfasurare pe oglinda apei, tarmul vestic si cel sudic este supus direct abraziunii lacustre care actioneaza intens. In partea nordica, datorita adapostului creat de faleza in calea vantului, s-a instalat o vegetatie de stuf, pe alocuri formand chiar plaur. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 32 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43 c) numar de specii periclitate la nivel global: 4


of 194


Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Falco vespertinus,Oenante pleschanka,Antus campestris, Aytya nyroca, Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Branta ruficollis,Pelecanus onocrotalus,Phalacrocorax pygmaeus,Larus minutus,Sterna sandvicensis,Melanocorypha calandra,Sterna hirundo,Mergus albellus,Oenante pleschanka,Larus genei,Ardea purpurea Circus aeruginosus, Lanius minor,Sterna albifrons,Calandrella brachydactyla, Ficedula parva Chlidonias hybridus,Chlidonias niger, Ciconia ciconia, Egretta garzetta, Alcedo attis, Antus campestris, Aytya nyroca, Botaurus stellaris,Galerida cristata. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Larus ridibundus,Podiceps nigricollis,Fulica atra, Larus canus, Aytya fuligula,Aytya ferina. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind posibil canditat ca sit RAMSAR. SOR: Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife International: C1, C2, C4. Vulnerabilitate: Data fiind activitatea antropica deosebit de intensa, manifestata prin, turism de masa, sporturi nautice, pescuit, circulatie rutiera, habitare umana (Statiunea turistica Mamaia, Oras Constanta, Oras Ovidiu, Localitatea Mamaia Sat), s.a. impactul asupra sitului este major cu efecte negative asupra habitatului lacustru si a speciilor de flora si fauna asociate. Impactul prognozat


organizarile de santier; depozitarea inadecvata a deseurilor de constructie si a celor menajere generate pe

perioada realizarii investitiei; manipularea deseurile menajere; deversari accidentale de ape uzate menajere;



Impactul produs de proiect asupra factorilor si aspectelor de mediu se aprecieaza ca va avea un nivel redus.


amplasamentul organizarilor de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;





of 194



utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe; alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, eventual gasirea unei

traseu alternativ; in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea

tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, functie de caz;

4.4.3.5 Statie de sortare Topraisar

Nu exista situri natura 2000 sau zone protejate in vecinatatea amplasamentului.

4.4.3.6 Inchidere depozit urban neconform Cernavoda

Situri Natura 2000

ROSPA0036 Dumbraveni

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 43º 58' 25''; Longitudine E 27º 59' 6'' Suprafata sitului (ha): 2 055.6 Regiunile administrative 100% Constanta Caracteristici generale ale sitului N09 3 321 Pajisti naturale, stepe N12 4 211 - 213 Culturi (teren arabil) N16 90 311 Paduri de foioase N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Padurea Dumbraveni, adaposteste pe costele calcaroase o vegetatie cu elemente submediteraneene, majoritatea specii rare. In afara formelor de relief foarte variate, cum ar fi zona canaralelor cu defilee care constituie peisaje geomorfologice naturale de o rara frumusete, exista o vale cu apa permanenta. In perimetrul padurii au fost identificate si 26 de specii de macromycete, cu 14 taxoni comestibili si doi otravitori. Fauna conserva populatii consistente pentru numeroase specii de vertebrate si nevertebrate specifice zonei de sivostepa. Avifauna este bine reprezentata, spectrul ecologic al pasarilor, fiind echilibrat. In sit se afla ariile naturale protejate Peretii calcarosi de la Petrosani si Locul fosilifer Credinta. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 23 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 66


of 194


c) numar de specii periclitate la nivel global: 2 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus,Dendrocopos syriacus, Lanius minor, Hieraaetus pennatus, Emberiza hortulana, Lullula arborea, Accipiter brevipes, Milvus migrans,Buteo rufinus. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Circus cyaneus,Phylloscopus orientalis. Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea rezida in presiunea factorilor antropici din interiorul si imediata vecinatate a sitului. Influente negative importante exercita pasunatul, vanatoarea/braconajul, exploatarile de suprafata de piatra, agricultura (economia zonei fiind preponderent agrara). Managementul sitului Nu exista plan de management, pentru Rezervatia Padurea Dumbraveni custodele ariei naturale protejate a elaborat si avizat Regulamentul rezervatiei.

ROSPA0039 Dunare - Ostroave

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 13' 32''; Longitudine E 27º 45' 48'' Suprafata sitului (ha) :16 223.6 Regiunile administrative: 44.9% Calarasi, 55.1% Constanta Caracteristici generale ale sitului N06 32 511, 512 Rauri, lacuri N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii N12 3 211 - 213 Culturi (teren arabil) N16 57 311 Paduri de foioase N26 3 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului: Ostroavele din lunca Dunarii sunt reprezentate prin paduri naturale si plantatii (cu o pondere de peste 50%), care includ mai multe tipuri de habitate de padure si tufarisuri de lunca. In perimetrul sitului se afla aria protejata Puctul fosilifer de la Cernavoda, monument al naturii, unde apar la zi depozite cretacice inferioare cu o bogata fauna fosila, reprezentata prin 72 specii de corali, bivalve, gasteropode, brachiopode. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 36 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus, Falco vespertinus, Aytya nyroca, Platalea leucorodia,Egretta garzetta, Nycticorax nycticorax,Plegadis falcinellus,Phalacrocorax pygmaeus,Ardea purpurea,


of 194


Haliaeetus albicilla,Ardeola ralloides,Lanius minor,Caprimulgus europaeus,Milvus migrans. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Plegadis falcinellus,Phalacrocorax pygmaeus,Aytya nyroca,Sterna hirundo,Tringa glareola, Himantopus himantopus,Ciconia ciconia. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Branta ruficollis,Phalacrocorax pygmaeus Vulnerabilitate: Vulnerabilitatea sitului este determinata in principal de factorii antropici, prin activitati de transport fluvial, activitati extractive din albia Dunarii, dragajele, consolidarile de maluri, pescuit comercial. Determinanti sunt si factorii naturali cu impact asupra habitatelor naturale si seminaturale,cum ar fi variatiile dramatice ale nivelului Dunarii, eroziunea din cauze naturale a malurilor. Impact prognozat Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).





In vecinatatea amplasamentului investitiei sau pe suprafata acestuia nu sunt identificate Situri Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi afectate.

Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:





Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere


of 194


si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

4.4.3.7 Inchidere depozit urban neconform Techrghiol

Situri Natura 2000

ROSPA0061 Lacul Techirghiol

Localizarea sitului - Coordonatele sitului: Latitudine N 44º 1' 35''; Longitudine E 28º 35' 35'' Suprafata sitului (ha): 3 035.3 Regiunile administrative: Techirghiol (24%), Tuzla (2%) DESCRIEREA SITULUI N06 44 511, 512 Rauri, lacuri N07 4 411, 412 Mlastini, turbarii N12 36 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 4 231 Pasuni N15 10 242, 243 Alte terenuri arabile N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localitati, mine..) Alte caracteristici ale sitului: Cele doua diguri construite in 1983 si 1989 impart lacul in trei parti rezultand trei zone diferite si anume : -zona cu apa dulce in partea de Vest (1.0-2.3g/l salinitate) -zona cu apa salmastra in partea centrala (6-8g/l salinitate)- -zona cu apa salina este in partea de lac situata in apropierea Marii Negre (52-55g/l salinitate) In partea cu apa salina namolul are proprietati terapeutice si este utilizat pentru tratamente variate intr-un centru medical international de fizioterapie construit in aceasta zona. Dupa privatizare, mici cladiri apartinand fermierilor au fost construite in jurul lacului, aceasta ducand la un impact negativ asupra lacului si faunei sale. Calitate si importanta: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 38 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 50 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Ixobrychus minutus,Himantopus himantopus. Situl este important in perioada de migratie pentru speciile:Larus minutus,Sterna albifrons, Philomachus pugnax,Larus melanocephalus,Pelecanus onocrotalus,Ciconia ciconia, Charadrius alexandrinus,Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii:


of 194


Oxyura leucocephala,Branta ruficollis,Anser erytropus,Larus minutus,Phalacrocorax pygmaeus,Cygnus cygnus,Mergus albellus,Anser albifrons,Larus ridibundus,Podiceps nigricollis. In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de balta, fiind sit RAMSAR. Vulnerabilitate: Impactul antropic se manifesta mai ales prin turism, Techirghiol, Eforie Sud si Eforie Nord fiind statiuni ce atrag turistii mai ales prin promovarea proprietatilor terapeutice ale namolului sapropelic. Alte activitati desfasurate in zona sunt cele agricole. Lacul Techirghiol se confrunta cu problema scaderii salinitatii, cu repercusiuni asupra compozitiei specifice in elemente de flora si fauna caracteristice apelor hipersaline. Proprietate publica a statului, in administrarea Directiei Apelor Dobrogea -Litoral.

Planul de management al ariei protejate Lacul Techirghiol este in curs de elaborare de catre Directia Apelor Dobrogea Litoral – administratorul sitului.

Impact prognozat Lucrarile de inchidere a depozitului neconform de deseuri va avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).





In vecinatatea amplasamentului investitiei sau pe suprafata acestuia nu sunt identificate Situri Natura 2000, arii protejate, astfel ca prin lucrarile de inchidere a depozitului acestea nu vor fi afectate.

Masuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:






of 194


Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitului va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere si remediere a depozitului neconform vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.



of 194


4.5 Peisajul

4.5.1 Amplasarea obiectivelor

Amplasamentele obiectivelor de investitii propuse prin prezentul proiect sunt prezentate in cele ce urmeaza:

1. Comuna Tortoman - Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tratare mecano-biologica (TMB)

Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km.

2. Statie de sortare si transfer Harsova

Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga.

3. Statia de transfer Deleni

Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m.

4. Statia de sortare si statia de compostare Lumina

Terenul statiilor de sortare si compost este amplasat in extravilanul satului Sibioara, ce apartine de comuna Lumina, la o distanta de aproximativ 1.5 km de zona intravilana a localitatii Sibioara, in sud-estul acesteia.

Locatia este pozitionata, pe partea dreapta a drumului DC 86, drum de mers spre localitatea Sibioara.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 22/E87, sensul de mers dinspre localitatea Ovidiu spre localitatea Mihai Viteazu, din care se vireaza dreapta, se parcurge o distanta de circa 2 km pe DC 86 spre satul Sibioara.

5. Statia de sortare Topraisar

Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in extravilanul comunei Topraisar, la o distanta de aproximativ 700 m de zona locuita.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 391, care constituie limita sudica a terenului.





of 194





Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.





4.5.2 Impactul prognozat

4.5.2.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman

In cazul depozitului de deseuri conform si a statiei de sortare, peisajul nu are o valoare deosebita deoarece este un teren agricol. O data cu inceperea lucrarilor de amenajare si apoi de exploatare a obiectivelor, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o suprafata de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. In faza de exploatare se vor depune deseuri, care vor ajunge, peste 30 ani, la o inaltime maxima de 15 m deasupra cotei terenului. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului.

Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului, schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe acestuia a deseurilor.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ,


of 194


nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.

In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc.

Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii; zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri

de deseuri si depozite de pamant).

Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume prin:

aspecte negative: - disparitia caracterului natural al zonei; - imaginea unui “santier” in dezvoltare pe o durata de minim 30 ani; - aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.

aspecte pozitive: - senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a

drumului de acces va fi corect intretinuta. - realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.

4.5.2.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivelor, pentru depozite de materiale, organizare de santier.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare, drumuri de acces sau tehnologice, cladiri si instalatii in constructie oameni angrenati in diferite activitati utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie.

Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si TMB se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective.

Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament; cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.

Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.


of 194


4.5.2.3 Inchidere depozite neconforme

In ceea ce priveste depozitele neconforme existente ce urmeaza a fi inchise, putem vorbi de un impact pozitiv, deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren inierbat.

Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor de inchidere, avand in vedere folosinta actuala a terenului.

4.5.3 Masuri de reducere a impactului

4.5.3.1 Depozitul de deseuri conform , statia de sortare si statia TMB Tortoman

Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;

perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj;

Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.

Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.

4.5.3.2 Statiile de sortare, transfer si statia TMB Lumina

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.


In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului.

Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea vegetala din arbori si arbusti.

4.5.3.3 Inchidere depozite neconforme

Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitelor au rolul de igienizare a terenului pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.


of 194


4.6 Mediul social si economic

4.6.1 Date generale

Dupa datele ultimului recensamant (18.03.2002), populatia judetului este de 715.151 locuitori, judetul situandu-se pe locul al patrulea in Romania din acest punct de vedere. Conform datelor furnizate de INSS Constanta, la 01.01.2008, populatia judetului, numara 719.727 locuitori din care 505.745 locuitori in mediul urban si 213.982 locuitori in mediul rural. Densitatea populatiei este de 101 locuitori / km2 – peste media pe tara. Ca structura etnica, majoritatea o reprezinta romanii, respectiv 91,70%, procent in care au fost incluse si persoanele care, la recensamant, s-au declarat macedo-romani. Pe langa acestia mai convietuiesc si minoritati nationale (3,20% turci, 3,20% tatari, 0,80% rusi-lipoveni, 0,60% rromi, 0,20% maghiari si 0,30% alte nationalitati).

Specific judetului este litoralul Marii Negre, care se intinde pe o lungime de 82 km2, avand o populatie stabila de peste 450.000 locuitori si cuprinde urmatoarele orase si statiuni: Constanta, Navodari, Mamaia, Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Neptun, Cap Aurora, Olimp, Venus, Saturn, Jupiter, Mangalia, localitatile 2 Mai si Vama Veche.

4.6.1.1 Aspecte economice

Economia judetului Constanta are un profit industrial, agrar si turistic, cu o agricultura si un transport maritim bine reprezentate in ansamblul economiei tarii, angajate in procesul de reforma si privatizare. O pondere insemnata in economia judetului o detine agricultura si viticultura.

4.6.1.2 Industria

Industria judetului se bazeaza pe activitati ce utilizeaza tehnologii moderne de prelucrare in industria lemnului, textile, confectii, industria alimentara, materiale de constructii, acestea reprezentand ramuri de varf ale economiei nationale.

Tabel 4.6-1: Numarul agentilor economici din judetul Constanta, pe activitati ale economiei

nationale la nivel de sectiune CAEN si categorii de salariati, in 2007

Activitati ale economiei nationale Total

Clase de marime, dupa numarul de salariati

0-9 salariati

10-49 salariati

50-249 salariati

250 si peste

Agricultura, vanatoare si silvicultura 640 558 69 9 4

Pescuit si piscicultura 47 42 5 0 0

Industria extractiva 39 22 9 5 3

Industria prelucratoare 2.056 1501 416 123 16

Energie electrica si termica, gaze si apa 64 26 20 13 5

Constructii 1.831 1.465 271 83 12

Comert 9.071 8.247 751 67 6

Hoteluri si restaurante 1.596 1.345 226 23 2

Transporturi, depozitare si comunicatii 2.240 1.957 216 47 20

Intermedieri financiare 296 277 18 1 0


of 194


Tranzactii imobiliare si alte servicii 3.543 3.274 208 51 10

Invatamant 88 80 7 1 0

Sanatate si asistenta sociala 317 290 26 1 0

Alte activitati ale economiei nationale 748 682 50 14 2

TOTAL 22.576 19.766 2.292 438 80

Sursa: Institutul national de Statistica - Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev.1, clase de marime dupa numarul de salariati, regiuni de dezvoltare si judete

Industria prelucratoare este mediu dezvoltata, avand profil preponderent in chimie si petrochimie. Sectoarele industriale mai importante s-au dezvoltat in judetul Constanta, ca o consecinta a evolutiei istorice a regiunii precum si a cerintelor pietii .

4.6.1.3 Turismul

Litoralul romanesc al Marii Negre are o alcatuire complexa care-i mareste valoarea turistica. Intreaga zona dispune de plaje intinse si insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau sarate si namoluri terapeutice, izvoare minerale si pe alocuri faleze inalte.

Figura 4.6-1:Statiunile de pe litoral

Apa Marii Negre cu o salinitate mai redusa si fara maree, lipsa stancilor si a faunei periculoase, climatul marin linistit si placut confera in plus litoralului romanesc calitati remarcabile. Statiunile de pe litoral cunoscute in turismul international, cu baze de cazare si tratament si diverse posibilitati de agrement, ofera conditii pentru odihna si tratament in sezonul estival, iar unele si in extrasezon. In perioada sezonului estival, in statiunile de pe litoral isi petrec vacanta peste 1 milion de turisti romani si straini. Judetul Constanta concentreaza peste 45% din capacitatea de


of 194


cazare turistica a Romaniei, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei.

Intre factorii de ordin natural, care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, se pot mentiona: orientarea plajei spre est-sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.

Litoralul dispune de o salba de statiuni, alcatuita din: Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, in care functioneaza (la nivelul anului 2007) un numar de peste 980 unitati de cazare (hoteluri, vile, campinguri, pensiuni, tabere etc).

4.6.1.4 Agricultura

In cadrul economiei nationale, agricultura judetului Constanta ocupa o suprafata agricola de 565.737 ha, din care sectorul privat detine 326.751 ha. Judetul Constanta dispune de cel mai complex sistem de irigatii, suprafata amenajata fiind de 431.000 ha.

4.6.2 Impactul prognozat

Investitiile propuse prin prezentul proiect sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:

extinderea sistemului de colectare in zona rurala a judetului Constanta; implementarea sistemului de colectare selectiva; imbunatatirea si extinderea echipamentelor existente de colectare si transport; optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor; promovarea si incurajarea compostarii individuale in zona rurala; depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

influenta asupra calitatii vietii; influenta asupra activitatilor economice existente in zona; influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Constanta este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Constanta.


of 194


Inchiderea depozitelor neconforme va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru locuitorii oraselor Harsova, Cernavoda, Techirghiol si Murfatlar.

Amplasarea depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman, precum si a statiilor de sortare, transfer si TMB s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m).

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:

colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiei de transfer;

se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau pe alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;

prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;

existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport

unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

Realizarea depozitului zonal la Tortoman va avea inerent unele efecte negative legate de:

costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exloatare se va reflecta in cest cost.

Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:

afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv; zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor; poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -

muste, tantari, sobolani, pasari); modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de suprafata.

4.6.2.1 Zgomotul

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care se afla la distante de peste 1000 m, asa cum este recomandat in legislatie.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise,


of 194


cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste 1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.

De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un motor Diesel 4-53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, cu toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imbunatatite, ventilator oprit, si 3 panouri acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli.

Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de

exploatare.

Pentru statiile de transfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA.

Pentru statiile de sortare nivelul de zgomot va fi cuprins intre 75 - 85 dBA, in functie de tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa.

La statia TMB zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA.

Distanta dintre sursa generatoare de zgomot si cel care receptioneza poate fi considerata o bariera. Dublând distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care receptioneaza se reduce mereu cu 6 decibeli.

Nivelul de decibeli aferent sursei de zgomot

Distanta dintre receptorul zgomotului si sursa de zgomot

Nivelul de decibeli lânga receptorul zgomotului

(dB) (m) (dB)

90 1,6 87

90 3,2 84

90 6,4 78

90 12,8 72

90 25,6 66

90 51,2 60

90 102,4 54

90 204,8 48

4.6.2.2 Poluare biologica

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri


of 194


poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari.

Depozite neconforme: Populatia din vecinatatea depozitului poate fi expusa la riscul unor imbolnaviri atât datorita unor eventuale poluari biologice, in special poluarilor cu dioxine, furani, H2S; CH4;CO2, cât si a unor compusi de fermentatie (acizi grasi volatili, acizi aminici, aldehide, amoniac, etc.) acestia din urma fiind produsi metabolici.

Din halda de deseuri pot rezulta o serie de compusi organici volatili, toxici, care pot afecta negativ starea de sanatate a personalului care activeaza in zona. Totodata, diferiti agenti patogeni, existenti in produsele organice de natura vegetala si animala au un aport substantial in raspândirea unor boli. Prezenta insectelor care au ca biotop principal platformele de gunoi neigienice, sporesc riscul contaminarii oamenilor si animalelor.

Prin inchiderea depozitelor, toate aceste probleme vor fi eliminate.

4.6.2.3 Poluare bacteriologica

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:

deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare;

suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare; contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din Tortoman, cea mai apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.

4.6.3 Masuri de diminuare a impactului

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:

Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie

exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor


of 194


uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata; Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de

lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:

Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor; Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana

la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul.

Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii;

Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;

Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;

Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

Masuri de reducere a zgomotului

Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate reduce impactul zgomotelor.

Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele trebuie sa fie pozitionate cât mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot (personal angajat).


of 194


Când este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci, sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor, pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila expunerea zilnica a muncitorului la zgomote.

Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de control prin care se limiteaza expunerea unui numar cât mai redus de muncitori la procesele sau utilajele producatoare de zgomot .

NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli. NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a

determina distanta sigura de la sursa (90decibeli). Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi

marcata ca “Zona zgomotoasa – A se purta antifoane”, in acelasi mod in care se marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie”.


of 194

Consultant – ROMAIR CONSULTING / STUDIU DE FEZABILITATE

4.7 Conditii cultural si entice, patrimoniu cultural

Monumente istorice. Judetul Constanta este plin de numeroase ruine ale cetatilor grecesti si romane, acestea din urma constituind o dovada de intensa romanizare a tinutului. Cele mai de seama sunt:

Cetatea Histria (lânga satul Istria, pe malul lacului Sinoe), cea mai veche dintre cetatile grecesti de pe malul românesc al Marii Negre, intemeiata la 657 inainte de Chr. de colonistii greci veniti din Milet (Asia-Mica). Cucerita de romani odata cu restul Dobrogei, a fost darâmata de Goti in sec III d. Chr. si reconstruita apoi de Romani. Zidurile actuale dateaza probabil de la sfârsitul acestui secol. Sapaturile incepute la 1914 de marele arheolog si istoric Vasile Pârvan au descoperit aproape intreaga incinta a zidurilor puternice – pastrate pe alocuri pâna la 7 m inaltime, strajuite de turnuri de aparare. In interior, diferite cladiri publice (therme, bazilici, etc..). Cetatea Histria paote fi socotita « Pompeiul » românesc. Lânga cetate, un mic muzeu local, in care sunt pastrate o parte din monumentele ei sculpturale si epigrafice.

Cetatea Callatis (Mangalia), zidita de colonistii greci la 504 si recladita de Romani. Zidurile cetatii se pastreaza numai pe unele laturi, mult deteriorate deoarece orasul modern este zidit deasupra orasului antic. Un mic muzeu local conserva o parte dintre diferitele obiecte antice descoperite acolo.

Cetatea Tomis (Constanta), mai putin importanta in epoca greceasca, dar mai insemnata in epoca romana. Aici a fost exilat, in timpul imparatului August, poetul roman Publius Ovidius Naso. Din vechea cetate se pastreaza abia câteva urme dintre care un turn din zidul cetatii, pe B-dul Carol din Constanta.

Cetatea Tropaeum Traiani (lânga satul Adamclissi), construita de imparatul Traian.

Trofeul lui Traian, lânga cetatea Tropaeum ridicat in amintirea victoriei si a soldatilor cazuti. Cel mai important monument de acest fel din provinciile imperiului roman. Basoreliefurile sale au fost transportate la Bucuresti (Parcul Carol).

Cetatea Ulmetum (lânga satul Pantelimonul de Sus) desgropata prin sapaturile lui Vasile Pârvan.

Cetatea Capidava (la Nord de Cernavoda), pe malul Dunarii, zidita de Romani. Impunatoarele ziduri si turnuri de aproape 7 m inaltime se vad de departe.

Cetatea Axiopolis ( Cernavoda), locul de nastere al lui Dasius (Dacicus).

Cetatea Carsium in al carui nume de poate recunoaste forma impura a Hârsovei de azi.

Statiunea preistorica de la Cernavoda, sapata in 1917, a dat la iveala resturile unei civilizatii din epoca de arama (2.000 a. Chr.).

« Valurile lui Traian », unul din piatra si celalalt din pamânt, strabat Dobrogea de la Mare (Constanta ) pâna la Dunare (Cernavoda) si se pot vedea inca foarte bine de la mare intindere. Nu se cunoaste cu precizie data construirii acestor vaste fortificatii militare.

Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilor propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona. O harta a monumentelor istorice din judetul Constanta se poate vizualiza accesand urmatorul link: http://www.egispat.inmi.ro/Romania.aspx.

http://www.egispat.inmi.ro/Romania.aspx


of 194


Lista monumentelor istorice din judet se regasesc la urmatoarea adresa: http://www.inmi.ro/lmi/CONSTANTA.pdf.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1 Justificarea amplasamentelor alese

Proiectul „Sistem de management integrat al deseurilor” este localizat in judetul Constanta.

La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele aspecte:

Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona; Cantitatile de deseuri generate; Distanta pana la zonele locuite; Accesul autogunoierelor la facilitate; Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile solului, distanta la

care se afla apele de suprafata, etc); Disponibilitatea terenurilor; Distantele pana la depozitele conforme existente si proiectate .

Amplasamentele obiectivelor de investitii propuse prin prezentul proiect sunt prezentate in cele ce urmeaza:

1. Comuna Tortoman - Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman, statie de sortare, statie tratare mecano-biologica (TMB)

Pentru amplasarea depozitului si a statiilor de sortare si TMB prevazute in cadrul platformei

tehnologice a depozitului, au fost analizate urmatoarele locatii:

Comuna Mircea Voda – Sat Gherghina – terenul disponibil, o fosta cariera de caolin, nu

indeplineste criteriile de selectie, fiind amplasat la mai putin de 500 m fata de zona locuita;

Comuna Mircea Voda – sat Tibrinu – terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice necesare

pentru amplasarea depozitului, insa situatia juridica a terenului este incerta (in prezent se afla

in concesiune); in plus, natura terenului (cariera de caolin, exploatata sporadic) impune

investigatii suplimentare;

Comuna Cuza Voda – suprafata terenului disponibil nu este suficienta pentru investitia

propusa;

Comuna Tortoman – terenul disponibil intruneste conditiile tehnice si legale necesare pentru

amplasamentul depozitului central;

Medgidia – fosta cariera Lafarge – terenul disponibil indeplineste conditiile tehnice necesare

pentru amplasarea depozitului, insa nu indeplineste conditiile legale, datorita faptului ca

Medgidia nu a aderat oficial la ADI Dobrogea, iar situatia juridica a terenului este incerta (in

prezent concesionat catre societatea Lafarge);

Medgidia – sat Remus Opreanu – terenul disponibil nu indeplineste conditiile tehnice necesare

pentru amplasarea depozitului, fiind amplasat la mai putin de 1 km fata de zona locuita;

Tinand cont de actuala situatie, pentru amplasarea depozitului din zona centrala, a fost recomandat

amplasamentul din localitatea Tortoman, astfel:

Depozit zona Medgidia – locatie Tortoman.

http://www.inmi.ro/lmi/CONSTANTA.pdf


of 194


Amplasamentul viitorului Depozit de deseuri nepericuloase Tortoman (inclusiv statia de sortare si statia TMB) este situat in sud-vestul localitatii Tortoman, la cca. 1,5 km distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DJ 225 printr-un drum de pamant de aproximativ 1,5 km.

2. Statie de sortare si transfer Harsova

Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in intravilanul orasului Harsova, in sudul localitatii, la o distanta de aproximativ 800 m de zona locuita.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 2A, sensul de mers spre localitatea Harsova, din care se vireaza stanga.

3. Statia de transfer Deleni

Amplasamentul viitoarei statii de transfer Deleni este situat in NV localitatii Deleni, la cca. 700 m distanta fata de zona locuita.

Accesul la amplasament se va face din DN 3 printr-un drum de pamant de aproximativ 700 m.

4. Statia de sortare si statia de compostare Lumina

Terenul statiilor de sortare si compost este amplasat in extravilanul satului Sibioara, ce apartine de comuna Lumina, la o distanta de aproximativ 1.5 km de zona intravilana a localitatii Sibioara, in sud-estul acesteia.

Locatia este pozitionata, pe partea dreapta a drumului DC 86, drum de mers spre localitatea Sibioara.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DN 22/E87, sensul de mers dinspre localitatea Ovidiu spre localitatea Mihai Viteazu, din care se vireaza dreapta, se parcurge o distanta de circa 2 km pe DC 86 spre satul Sibioara.

5. Statia de sortare Topraisar

Terenul aferent statiei de sortare si transfer este amplasat in extravilanul comunei Topraisar, la o distanta de aproximativ 700 m de zona locuita.

Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului judetean DJ 391, care constituie limita sudica a terenului.







Depozitul urban neconform de deseuri Techirghiol are o suprafata de 2,2 ha si este este exploatat din 2002 cu termen de sistare a activitatii de depozitare in 2012.



of 194





5.2 Analiza impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala).

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic ) indicele de poluare globala ( IPG )

5.2.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “proiectului“ asupra mediului avand la baza “marimea“ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect

5.2.2 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului


of 194


Actiunea sau

sursele generatoare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea

Asezari umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului

0 0 - 0 0

Evacuare ape uzate 0 + + 0 +

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

- - 0 - -

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2

EAER = +1

EAPA = +1

ESOL-SUBSOL = +1

EBIODIVERSITATE = 0

EASEZARI UMANE = +2

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise

Apa +1 afectat in limite admise

Sol – subsol +1 afectat in limite admise

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ

Asezari umane 0,5 afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor in judetul Iasi”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.


of 194


5.2.3 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu; scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.

- efectele sunt pozitive

8 Ic = 0,25 ÷ 0,50 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 2.


7 Ic = 0,50 ÷1,00 - mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 3.


6 I c = -1,0 - mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

- efectele sunt negative

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ -0,25 - mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.


3 Ic = -0,25 ÷ -0,025 - mediul este degradat, nivel 1.

- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.

- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere

5.2.4 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).

Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.


of 194


Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

IPG = 1 - nu exista poluare

IPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.

Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 cm2

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic.

Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer +1 7

Apa +1 7

Sol-susol +1 7

Biodiversitate 0 10

Asezari umane 0,5 8

Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: Sr=156,11 cm2.


of 194


Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,64

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.

Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”, organele locale de sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).

Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA. Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de operare.

Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:

monitoringul emisiilor; monitoringul calitatii factorilor de mediu; monitoringul tehnologic; monitoringul post – inchidere.

6.1 Monitorizarea in faza de executie

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv conformarea cu normele impuse prin legislatia actuala.

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.

Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.Planul de management se va elabora pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de mediu.

Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de ARPM Galati prin Acordul de mediu.

Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.

Planul de management de mediu va fi inaintat APM Constanta inainte de inceperea lucrarilor.


of 194


Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.

Constructorul are obligatia notificarii APM Constanta a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a unui accident major

Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu-zisa

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametri de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate; constructia barierelor.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera;

Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.

6.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei de functionare prin masuratori fizico-chimice si biologice specifice. Ca o masura generala, trebuie serios luata in calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca, pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse.

In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:

inaintea inceperii depozitarii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in aval de celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in amonte si doua in aval), conform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;

se va urmari calitatea apelor de suprafata din vecinatatea depozitului pe tot parcursul perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;


of 194


pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit, se va realiza etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare;

se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului din sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului de drenare a apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului;

se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate;

verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare (spitalicesti, toxice si/sau periculoase)

canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de scurgere corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionare prin curatire periodica;

se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei freatice in zona depozitului;

se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de suprafata sau subterane, pe sol sau in subsol.

Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului.

Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

6.2.1 Monitoringul emisiilor

Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si consta in urmatoarele actiuni:

controlul levigatului;

urmarirea producerii gazului de fermentare.

Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005).

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului evacuat din instalatiile de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 6.2-1: Monitoringul emisiilor

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

Debit / Volum Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

PH Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CCO-Cr (mg/l) Zilnic, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CBO5 (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Azot amoniacal (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Nitrati (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu


of 194


Sulfuri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Cloruri (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metale grele (mg/l) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Alti indicatori *) Trimestrial, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

*) Stabiliti in autorizatia de mediu

Urmarirea producerii gazului de fermentare: Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabel 6.2-2: Monitoringul emisiilor

Indicatori urmariti Frecventa de analiza

CH4 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

CO2 (mg/m3) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

H2S (mg/mc) lunar, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Compusi organici volatili (mg/mc) La 6 luni, daca nu se specifica altfel in autorizatia de mediu

Metode si proceduri de monitorizare: Analizele si determinarile necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza de contract, de catre laboratoare acreditate.

Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 - Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3.

Valorile determinate in urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

Rezultatele activitatii de automonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul depozitului de deseuri catre APM Constanta. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre APM Constanta in maximum 12 ore.

Anual se vor raporta catre APM Constanta si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

6.2.2 Monitoringul tehnologic

Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor de pe amplasamentul depozitului, respectiv:

Verificarea permanenta a starii de functionare a tuturor componentelor depozitului:

starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

starea impermeabilizarii depozitului


of 194


starea sistemelor de drenaj – levigat;

urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite;

functionarea instalatiilor de epurare a levigatului

functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere

functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit;

functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;

starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri.

Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului:

comportarea taluzurilor si digurilor;

aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;

aplicarea masurilor de prevenire a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de depunere a straturilor de deseuri;

Controlul intrarilor de deseuri:

verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri;

verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditiile prevazute de autorizatia de mediu.

Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG 349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului.

Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii;

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;

colmatarea sistemelor de drenaj;

tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

6.2.3 Monitoringul calitatii factorilor de mediu

Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni:

Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observatie special amenajate:

Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului;

Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului;

Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a gradului de inierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).


of 194


Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:

Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in vigoare.

Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in autorizatia demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate altor surse va fi realizata si prezentata in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a depozitului.

Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de catre laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.

6.3 Monitorizarea post- inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.

Se va pune accentul pe:

cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;

analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane;

calitatea aerului si productia de biogaz;

regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului;

calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 6.3-1: Parametrii urmariti

Parametrii urmariti(*)

Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului o data la 6 luni

Compozitia apei subterane o data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o data la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu


of 194


Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Constanta si sa propuna masuri de remediere.

APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

7. SITUATII DE RISC

7.1 Riscuri naturale (cutremur, inundatii, seceta, alunecari de teren)

7.1.1 Date seismice

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, perimetrul cercetat se incadreaza in macrozona de intensitate 71, cu perioada de revenire de 50 de ani.

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a teritoriului Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, este ag = 0.24g, iar perioada de control (colt) a spectrului de raspuns Tc=1.00sec.


of 194


Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani

Figure 7.1-1 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de

raspuns

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, zona in care se afla amplasat perimetrul cercetat este caracterizata cu potential scazut si probabilitate practic zero de producere a alunecarilor de teren.


of 194


Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei functie de potentialul producerii alunecarilor de teren

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc).

Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren.

Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respectiv functionarea statiilor de sortare, transfer si TMB. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade.

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede udarea suprafetelor.

7.2 Accidente potentiale

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale:

scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol; emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu.

In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului de deseuri Tortoman, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.

Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu unelte si


of 194


dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti dubli.

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata.

Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3 Analiza posibilitatii de aparitie a unor accidente industriale cu impact semnificativ asupra mediului

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.

Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II”).

In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii.

In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ.

7.4 Planul pentru situatii de risc

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu.

In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitoring.

In majoritatea zilelor, statiile de sortare/compostare desfasoara activitati de rutina.

Cu toate acestea, operatorii statiilor trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa includa procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebuie anticipate cel putin urmatoarele situatii de urgenta:

Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a incasarii taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a energiei electrice.

Lipsa sau defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In instalatiile care au cantare si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt pentru ambele sensuri.


of 194


Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la incendiile declansate in toate punctele de lucru din incinta CMID, inclusiv in incintele in care au loc operatii de sortare/compostare. In mod obisnuit, masurile de aparare impotriva incendiilor constau in protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie.

Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din

vehiculele care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire. Pentru scurgerile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.

Descoperirea unor materiale periculoase. Planul pentru materiale periculoase trebuie sa prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara in spatii special amenajate si numere de telefon pentru urgent.

Accidente ale angajatilor sau clientilor. Planul trebuie sa prevada procedee de prim

ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai apropiate spitale.

Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact, inclusiv numerele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.

7.5 Masuri de prevenire a accidentelor

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor;

respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor; respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei

tehnicecorespunzatoare la executarea acestora; verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si

mijloacelor de transport auto utilizate; respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice; interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea

daunelor; colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual

poluate.

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tortoman (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:

Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.


of 194


Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.

In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, cu o capacitate de 1.700 mc si hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.

Tinerea evidentelor

Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale, inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia functioneaza in mod eficient si in conformitate cu prevederile legale.

Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa perceputa;

Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului, greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex. deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia incarcaturii;

Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul zilelor de lucru;

Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si masurile luate pentru solutionare;

Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detalii despre poluarea accidentala a mediului cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli;

Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgomot;

Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile; Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor; Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

Protectia muncii si prevenirea incendiilor

Toate activitatile din cadrul obiectivelor proiectate se executa in baza prevederilor legale referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor.

Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul obiectivelor proiectate trebuie sa fie instruite corespunzator in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.

Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile, compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.


of 194


De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii; distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; colmatarea sistemelor de drenaj; tasari inegale dupa inchiderea depozitului; fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare cu proiectantul lucrarilor si cu beneficiarul, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic.

Se mentioneaza totusi ca aplicarea prevederilor Ordinelor MAPM nr. 860 si nr. 863/2002, presupune prezentarea unor informatii detaliate, care nu intotdeauna se regasesc in proiect la faza de Studiu de fezabilitate.

De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect.

S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei Directive.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 Necesitatea proiectului

Scopul principal al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Constantai” este proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si programul de investitii pentru Judetul Constanta, ajutand astfel Romania sa-si indeplineasca obligatiile asumate prin transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind Deseurile Periculoase 91/689/EEC.

Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europene, in ceea ce priveste managementul fondurilor comunitare intre 2007-2013 s-a dezvoltat Programul Operational Sectorial al Romaniei (POS). POS-ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare 2007-2013 si cu Cadrul Strategic National de Referinta, continand un numar de „axe prioritare”, una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".

Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu urmatoarele obiective:

cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseurilor municipale; servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile; reducerea cantitatii de deseuri depozitate; cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite; configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor.


of 194


In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme identificate sunt:

Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva; Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor;

Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE;

Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea selectiva a deseurilor in intregul judet;

Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra mediului;

Lipsa facilitatilor de depozitare si transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la preturi mai mari pentru gestionarea deseurilor in viitor, cand depozitele de deseuri neconforme din Harsova si Cernavoda se vor inchide.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica.

9.2 Descrierea proiectului

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor, dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si europene vor fi indeplinite.

Sistemul de management integrat al deseurilor (SMID) in judetul Constanta consta din urmatoarele componente:

Colectarea deseurilor; Transferul deseurilor; Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de recuperare materiale si reciclare); Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano-biologica - TMB, compostare); Eliminarea deseurilor in depozitul de deseuri conform; Reabilitarea depozitelor de deseuri urbane neconforme existente.

Tabelul de mai jos prezinta investitiile propuse a se realiza prin prezentul proiect:


of 194


Tabel 9.2-1: Investitii propuse in cadrul proiectului SMID judetul Constanta

Componente propuse

Scurta descriere Tinte in concordanta cu

PRGD anul 2013

Inchidere depozite urbane

neconforme

Nr. :4

Denumire Termen limita de inchidere

Suprafata (ha) Termene de inchidere conform

HG 349/2005

1 Locatia: Murfatlar 2015 7.5

1 Locatia: Techirghiol 2012 2

1 Locatia: Cernavoda 2012 1.5

1 Locatia: Harsova 2010 2.5

Constructie depozit ecologic

Tortoman

Nr. : 1 Construirea unui depozit ecologic de

deseuri in zona centrala a judetului

Constanta

Nume: Depozit ecologic de deseuri Tortoman Suprafata: 3 ha – prima celula Capacitate: 250 000 m

3 – prima celula

Statii de sortare

Nr.3 :

Denumire Capacitate (to/an) Reciclarea si valorificarea

deseurilor din ambalaje

Tinta 2013: Valorificare totala:

60% Reciclare totala: 55%

cu: 60%sticla

60%hartie/carton 50%metale

22.5%plastic 15%lemn

1 Tortoman 10.000

1 Lumina 47.000

1 Topraisar 4.200

Input: hartie/carton, sticla, plastic/metal, deseuri voluminoase (inclusiv din lemn)

Statii TMB si

compostare individuala

Nr. 2:

Denumire Capacitate (to/an) Deviere de la depozitare a 50% din cantitatea depozitata

in anul 1995, respectiv 112.000

to/an. Maxim admis la depozitare 78.000

to/an

1 Tortoman 21.000

1 Lumina 85.000

Input statii MBT: deseuri reziduale biodegradabile din mediul urban, deseuri din parcuri, deseuri din piete Compostare individuala in gospodarii: 10.000 t/an

Statii de transfer

Nr.2: Denumire Capacitate (tone/an) Construirea de statii de transfer be baza

studiilor de fezabilitate 1 Harsova 9600

1 Deleni 6500

Nr.: Capacitate

6 Masini lung courier


of 194


41 Containere transfer deseuri

menajere si asimilabile

24/32 mc

Colectarea deseurilor -

Masuri pentru zonele rurale

Nr. puncte de colectare Extinderea gradului de colectare a

deseurilor la 100% in mediul rural

Acoperire: 100% in 2013

Implementarea sistemelor de

colectare selectiva

Echipamente pentru colectarea selectiva a deseurilor: cos gunoi 60 l pt deseu rezidual: 71564 buc conteiner 1,1 mc fractia hartie/carton :760 buc conteiner 1,1 mc fractia plastic/metal: 760 buc container 1,1 mc fractia sticla: 253 buc comtainer 1,1 mc deseu rezidual (pt blocuri): 432 buc Masini de colecta: 10 buc

Colectarea deseurilor -

Masuri pentru zonele urbane

Echipamente pentru colectarea selectiva a deseurilor: pubela 120 l deseu rezidual: 20374 buc pubela 120 l fractia plastic/metal: 20374 buc pubela 240 l deseu rezidual: 2334 buc conteiner 1,1 mc fractia hartie/carton: 566 buc conteiner 1,1 mc fractia plastic/metal: 291 buc conteiner 1,1 mc fractia sticla: 361 buc Masini de colecta: 30 buc

Implementarea sistemelor de

colectare selectiva 100% in mediul

urban, astfel incat sa se asigure atingerea

obiectivelor referitoare la deseurile din

ambalaje si deseurile biodegradabile


of 194


In vederea cresterii eficientei activitatilor de management al deseurilor, au fost stabilite 8 zone de colectare pentru judetul Constanta.

Harta privind impartirea pe zone de gestiune a deseurilor in judetul Constanta este prezentata in continuare:

Figura 9.2-1: Zonele de colectare a deseurilor in judetul Constanta


of

194

Consultant – ROMAIR CONSULTING COMPLETARI MEMORIU TEHNIC PENTRU OBTINEREA ACORDULUI DE MEDIU


Colectarea deseurilor:

Colectarea deseurilor va realiza selectiv – o pubela aferenta deseurilor reziduale si containere pentru fractiile reciclabile: Hartie/Carton, Plastic/Metal si Sticla in punctele de colectare – in toate zonele, cu exceptia zonelor in care sunt in implementare proiecte Phare: Zona 8 – Deleni (colectare selectiva cu 3 pubele individuale), Zona 5 Cernavoda (colectare selectiva cu 3 pubele individuale).

Pubelele /conteinerele sunt golite periodic intr-un camion de colectare iar apoi deseurile sunt transportate catre statiile de transfer de la Deleni (in zona 8) si statia de transfer Harsova (zona 7).

Transportul/transferul deseurilor





Pentru zonele 1, 2, 3 si respectiv 4, deseurile colectate vor fi transportate direct catre facilitatile de sortare si apoi catre depozite.

Pentru zona 5 – Cernavoda, statia de sortare/transfer construita prin proiect Phare va realiza transferul deseurilor catre depozitul din zona centrala

Pentru zonele 6-8, analiza efectuata a demonstrat necesitatea construirii unor statii de transfer a deseurilor, in localitatile: Harsova, Deleni, care vor realiza transferul catre depozitul din zona centrala.In zona 6, deseurile vor fi transportate direct care depozitul Tortoman.

De la statiile de transfer, deseurile se transporta catre zona 4 (Medgidia), unde vor fi sortate si ulterior depozitate. Deseurile rezultate in urma sortarii in zonele 1, 2, 3 si 4 vor fi eliminate in depozitele conforme din zonele respective (Ovidiu, Costinesti, Albesti).

Sortarea deseurilor

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc atingerea urmatoarelor obiective:

Recuperarea / reciclarea deseurilor din ambalaje, conform prevederilor legislatiei nationale si internationale;

Implementarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea punctelor de colectare selectiva a deseurilor pe 3 fractii: hartie/carton, sticla si plastic/metal;

Reducerea cantitatii de deseuri care ajung la depozitare.

Analiza optiunilor a demonstrat ca pentru a putea atinge tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor din ambalaje, exista necesitatea construirii urmatoarelor statii de sortare:

4. Statia de sortare Lumina – amplasata in vecinatatea depozitului ecologic existent Ovidiu

5. Statia de sortare Topraisar –amplasata in vecinatea depozitului ecologic existent Costinesti

6. Statia de sortare Tortoman – amplasata in cadrul zonei tehnice a depozitului ecologic Tortoman, construit prin proiect


of

194



7. Statia de sortare Cernavoda – construita in zona 5 prin proiect Phare

Fractiile recuperate vor fi cele de tip hartie/carton, PET-uri, alte plastic, metale feroase, si sticla. Toate fractiile, in afara metalelor, vor fi colectate manual, iar metalele vor fi colectate cu ajutorul magnetilor.

Urmatorul tabel rezuma caracteristicile de baza ale statiilor de sortare (capacitatile se refera la cerintele estimate pentru anul 2013).

Tabel 9.2-2: Caracteristici principale ale statiilor de sortare in judetul Constanta


Iesire sortare


Iesire

sortare

Lumina Sortare 46,982 t, din care: 32,887 t, din care Tortoman Sortare 9588 t, din

care: 6712 t, din

care

Plastic 17,314 14,700

Plastic 3,661 2563

Metal 5,736 4,870 Metal 1,133 793

Hartie/Carton 17,244 14,640 Hartie/Carton 3,487 2441

Sticla 6,687 5,677 Sticla 1,307 915

Topraisar Sortare 4213 t, din care: 2949 t, din care

Plastic 1616 1131

Metal 496 347

Hartie/Carton 1530 1071

Sticla 571 400

Tratarea biologica a deseurilor

Pentru a atinge tintele de deviere ale deseurilor biodegradabile pe termen mediu (50% in 2013), cu o investitie minima, este nevoie sa ne concentram atentia pe cantitatile de deseuri biodegradabile care vor fi colectate usor si tratate. Prin sistemul propus, cea mai mare cantitate de deseuri biodegradabile va fi colectata in pubela cu deseu rezidual.

Avand in vedere fluxurile de deseuri si conformarea cu tintele din Tratatul de Aderare, tinta din 2013 poate fi atinsa prin realizarea a doua facilitati de tratare biologica simpla, una langa depozitul de la Ovidiu – in localitatea Lumina si una langa depozitul de la Tortoman.

Tabel 9.2-3: Caracteristici principale ale statiilor TMB in judetul Constanta

Localitate Investitie intrare TMB

capacitate TMB

refuz TMB

Biostabilizat intrare sortare

refuz sortare

Intrare compostare

deseuri “verzi”

Compost

Lumina Sortare - - - - 46,985 14,096 - -

Compostare 171,889 85,944 85,944 42,126 - - 3,387 1,312

Tortoman Sortare - - - - 9,623 2,887 - -

Compostare 41,160.20 20,580.10 20,580.10 10,290.05 - - - -


of

194



Depozitarea deseurilor

In prezent, in judetul Constanta exista un 3 depozite ecologice de deseuri care pot functiona pana in 2024-2038, dar analiza optiunilor a demonstrat necesitatea construirii unui nou depozit la Tortoman, pentru preluarea fluxurilor de deseuri din vestul si centrul judetului.

Prin urmare, pentru a asigura reducerea efectelor negative asupra mediului, este necesar ca intreaga cantitate de deseuri generata in judet sa fie depozitata in aceste depozite conforme:

Tabel 9.2-4: Depozitarea deseurilor in judetul Constanta

Amplasament Capacitate totala

(mii m3) Capacitate

disponibila* (t) Durata de viata (ani)

Zona deservita

OVIDIU 1700 2500000 30 Zona 1

COSTINESTI 1200 64000 20 Zona 2

ALBESTI 1400 46092 21 Zona 3

TORTOMAN 1000 1000 30 Zonele 4-8


Depozitul conform de deseuri, ce va fi construit la Tortoman prin prezentul proiect, va deservi populatia din zonele de colectare 4 - Medgidia, 5 - Cernavoda, 6 – Targusor 7- Harsova si 8- Deleni, respectiv o populatie de 179.896 locuitori.

Reabilitarea depozitelor neconforme

Suprafata ocupata de aceste depozite este de aproximativ 13,5 ha. Pentru depozitele existente necontrolate, cantitatea deseurilor depozitata este inregistrata prin numararea containerelor care intra in unitate si prin cantitatea medie de deseuri din containere. O parte din depozite nu sunt ingradite si nu sunt prevazute cu sisteme de colectare a levigatului si a gazului de depozit.

Tabel 9.2-5: Depozite de deseuri municipale neconforme in judetul Constanta

Denumire depozit/

Localizare Suprafata (ha) An inchidere

HARSOVA 2,5 ha 2010

CERNAVODA 1,5 ha 2012

MURFATLAR 7,5 ha 2015

TECHIRGHIOL 2,0 ha 2012


of

194



Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea, dupa data aderarii, depozitele se vor inchide conform cu cerintele Directivei 1999/31/CE, intr-o perioada de maximum 2 ani dupa sistarea depozitarii.

Conform prevederilor legale, spatiile de depozitare din zonele rurale au sistat activitatea in data de 16 iulie 2009. Autoritatile locale din judetul Constanta si-au asumat responsabilitatea inchiderii si ecologizarii acestora, prin urmare, aceste investitii nu au fost incluse in prezentul proiect

9.3 Metodologia utilizata pentru evaluarea impactului asupra mediului

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala).

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

indicele de poluare globala ( IPG )

9.3.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “proiectului“ asupra mediului avand la baza “marimea“ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator (E) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = +1 - influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 - influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 - starea mediului nu este afectata de proiect


of

194



9.3.2 Evaluarea impactului pe factori de mediu prin indici de calitate ( I c )

Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau

sursele generatoare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer Apa Sol-subsol Biodiversitatea

Asezari umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului

0 0 - 0 0

Evacuare ape uzate 0 + + 0 +

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

- - 0 - -

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +1 +1 +1 0 +2

EAER = +1

EAPA = +1

ESOL-SUBSOL = +1

EBIODIVERSITATE = 0

EASEZARI UMANE = +2

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer +1 afectat in limite admise

Apa +1 afectat in limite admise

Sol – subsol +1 afectat in limite admise

Biodiversitate 0 nu este afectat semnificativ

Asezari umane 0,5 afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.


of

194



9.3.2.1 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu; scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic

Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 - mediul nu este afectat de activitatea proiectata

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25

- mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.


8 Ic = 0,25 ÷ 0,50



7 Ic = 0,50 ÷1,00



6 I c = -1,0

- mediul afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.


5 Ic = -1,0 ÷ -0,5

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ -0,25

- mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.



- efectele sunt nocive la durate lungi de expunere


- efectele sunt nocive la durate medii de expunere

1 Ic = sub –0,0025 - mediul este degradat, nivel 3.

- efectele sunt nocive la durate scurte de expunere


of

194



Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).

Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

IPG = 1 - nu exista poluare

IPG 1 - exista modificari de calitate a mediului.

Scara de calitate:

IPG = 1 - mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1...2 - mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2...3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de disconfort formelor de viata

IPG = 3...4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor de viata

IPG = 4...6 - mediul este afectat grav de activitatea umana, periculos pentru formele de viata

IPG 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata.

Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 256,36 cm2

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic


of

194



Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer +1 7

Apa +1 7

Sol-susol +1 7

Biodiversitate 0 10

Asezar umane 0,5 8

Relatia grafica - intre Nb calculat pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile dn coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata: Sr=156,11 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,64

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

Efectele proiectului din punct de vedere social si economic vor fi pozitive.

9.4 Impactul prognozat asupra mediului

9.4.1 Depozit ecologic de deseuri, statie de sortare si statie TMB Tortoman

In cadrul centrului de management al deseurilor exista posibilitatea poluarii accidentale a apei subterane si de suprafata, ca urmare a deversarii accidentale de ape uzate menajere, scurgeri accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele folosite, nefunctionarea la parametri corespunzatori ai statiei de epurare a apelor uzate precum si a statiei de epurare a levigatului, cauzand astfel deversari neconforme in paraul aflat la est de amplasament. Natura impactului in cazurile potentiale de poluare mentionate va fi secundara, pe temen scurt, temporara si locala. Prin masurile ferme propuse la capitolul urmator se are in vederea reducerea la minim a potentialului impact asupra factorului de mediu apa.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica drept nesemnificative.

In ceea ce priveste poluarea aerului, pot sa apara emisii fugitive, locale si temporare datorate descarcarii si manipularii deseurilor, descompunerii deseurilor si vehiculelor utilizate pentru transportul acestora.

Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.


of

194



Cu privire la poluantii cu impact olfactiv (H2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa mult sub pragurile olfactive.

In faza de operare descompunere a deseurilor depozitate va genera emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur. Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a mirosurilor in atmosfera. . Concluzionand masurile prevazute pentru protectia factorului de mediu aer, mentionate la capitolul urmator, atat in faza de operare cat si in cea de executie vor avea ca efect diminuarea impactului ca urmare a amplasarii depozitului de deseuri Tortoman.

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri va fi secundar, strict pe perioada de executie si local.

In perioada de operare a depozitului de deseuri impactul asupra aerului se preconizeaza ca va avea caracter local, secundar si pe intreaga perioada de functionare a obiectivului.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer a depozitului de deseuri Tortoman va fi diminuata ca urmare a masurilor luate, in principal a prevederii instalatiei de ardere a gazelor rezultate din corpul depozitului. Avand in vedere componenta locala si activitatea obiectivului, magnitudinea si complexitatea impactului sunt evaluate functie de gravitatea efectelor, gradul de extindere a acestora, si viteza de extindere a efectului. Preconizam ca magnitudinea impactului va fi redusa, la nivel local cu o frecventa de aparitie ocazionala, probabila ca urmare a procesului de operare al depozitului.

In ceea ce priveste poluarea solului si subsolului, exista posibilitatea aparitiei impactului ca urmare a decopertarii solului vegetal, lucrarilor propuse in faza de executie, constructiei subcompartimentului 3 al primei celule a depozitului de deseuri, descarcari accidentale de deseuri transportate sau depozitate, scurgeri accidentale de produse petroliere sau uleiuri, deversari accidentale de ape uzate etc.

In scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subsolului au fost prevazute urmatoarele masuri:

Special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor de constructie in faza de executie;

Cabine ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier;

Impermeabilizarea corespunzatoare a bazei depozitului cu sistemul de etansare;

Dig perimetral;

Alei betonate si imprejmuirea depozitului de deseuri;

Statie de epurare ape uzate si levigat;

Monitorizarea functionarii corespunzatoare a instalatiilor prevazute pe amplasament etc.

Asadar toate masurile prevazute in cadrul proiectului pentru protectia solului si subsolului vor avea ca scop diminuarea impactului ca urmare a constructiei primei celule a depozitului de deseuri Tortoman.

Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivului.


of

194



Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata depozitului de deseuri, platformei betonate si cladirilor adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

9.4.2 Statii de sortare/transfer si statia TMB Lumina

Principalele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri accidentale de ape uzate.

In cadrul investitiilor atat pentru faza de executie cat si cea de exploatare au fost prevazute bazine pentru colectarea si stocarea apei uzate, respectiv bazine ecologice vidanjabile, retea de canalizare apa uzata menajera, bazin etans vidanjabil si retea de apa pluviala.

Asadar probabilitea impactului este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului se pot clasifica ca nesemnificative.

In cadrul investiiilor mai sus mentionate potentialele surse de poluare asupra factorului de mediu aer pot fi reprezentate ca urmare a emisiilor de praf, fum, manevrarii pamantului excavat si utilajelor sau autovehiculelor folosite.

Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe;

colectarea, stocarea corespunzatoare a apei uzate menajere si descarcarea in statiile de epurare;

detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor.

Natura potentialului impact va fi secundara, locala, iar durata va fi temporara si foarte scurta.

Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer se considera a fi improbabil, cu efect nesemnificativ si indirect.

Cu privire la sursele de poluare ale solului si subsolului ca urmare a executiei si operarii investitiilor, deseurile menajere si cele din constructie pot fi generate ca urmare a:

decopertarii solului vegetal;

amenajarii necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate;

infiltrarii accidentale de ape uzate in sol;

amenajarii neconforme a spatiilor de depozitare temporara a deseurilor rezultate din procesul de executie al obiectvului proiectat.

Masurile avute in vedere sunt:

folosirea statiilor de transfer si a statiei de sortare doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe platformele special amenajate;

Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si subsolului cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a obiectivelor.


of

194



Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe suprafata aferenta platformei betonate si cladirii adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate redusa de poluare.

9.4.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Constanta

Principala sursa de poluare a apelor este reprezentata de evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilaje si mijloace auto, insa acestea au caracter local.

Magnitudinea impactului se poate preconiza ca si probabilitate doar in faza de inchidere, fiind catalogata ca locala si temporara. Fecventa probabila de aparitie a impactului este foarte redusa, chiar improbabila si nesemnificativa.

Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri se va elimina poluarea aerului ca urmare a functionarii neconforme a depozitului, degajarii necontrolate a gazele emise din corpul depozitelor si a emisiilor generate. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului.

In ceea ce priveste poluarea solului, odata cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si dezvoltarii solului vegetal prevazut ca ultim strat de inchidere se reduce la minim posibilitatea poluarii solului. Din punct de vedere al incadrarii in zona si noul amplasament inierbat se va incadra corespunzator in piesajul zonal. Se va inregistra un efect direct pozitiv, cu impact improbabil (redus la zero).

Ca urmare a inchiderii corespunzatoare a depozitelor de deseuri neconforme se poate vorbi despre un efect pozitiv, benefic asupra factorilor de mediu.

9.5 Concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt:

Gradul de afectare a factorilor de mediu: Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:

- pentru AER: Ic AER = +1 - pentru APA : Ic APA = +1 - pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = +1 - pentru BIODIVERSITATE: Ic BIODIVERSITATE = 0

- pentru ASEZARI UMANE : Ic ASEZARI UMANE = +2

Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise.

Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise.

Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise.

Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect.

Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

Impactul global asupra mediului:

Valoarea indicelui de poluare globala : IPG = 1,64

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu,

avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea/august...arpmgl.anpm.ro

Documents