arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · studiu de evaluare...

STUDIU DE

EVALUARE ADECVATA

PENTRU

Centrală Termoelectrică Zona Liberă Galaţi

ZONA LIBERA GALAŢI – PLATFORMA I, ETAPA II,

PARCELELE U, R1 ŞI CULOARUL DE LEGATURA

2011

Studiu de Evaluare Adecvată pentru


Pag. 1/176

CUPRINS

1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL .......................................................................... 3

1.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL ............................................................... 3

1.1.1 Denumirea proiectului ..................................................................................................................... 3

1.1.3 Obiectivele proiectului ..................................................................................................................... 4

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza ..................................................................... 4

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate 5

1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ .......................................................... 7

1.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT ........................................................ 9

1.3.1 Etapa de construcţie ....................................................................................................................... 10

1.3.2 Etapa de operare .............................................................................................................................. 12

1.3.3 Etapa de închidere ........................................................................................................................... 14

1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI ..................... 14

1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ................ 15

1.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE ŞI

MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA ......................................................................... 16

1.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA

PROIECTULUI ................................................................................................................................... 21

1.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .... 23

1.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI ............ 23

1.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI ................................................................................................................................... 23

1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI ............................ 23

1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE

POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL ............................................................. 24

1.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE ........................................................................................ 24

2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI .................................................................... 27

2.1.1 Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti -

Frumuşiţa ....................................................................................................................................................... 27

2.1.2 Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului ......................... 36

2.2 DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIA SPECIILOR

ŞI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN

IMEDIATA VECINĂTATE A PROIECTULUI ............................................................................... 41

2.2.1 Păsări .................................................................................................................................................... 41

2.2.3 Flora ...................................................................................................................................................... 71

2.2.4 Fauna .................................................................................................................................................... 74

2.2.5 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în imediata

vecinatae a planului ................................................................................................................................. 114

2.3 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA

PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA 115

2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR .................................................................................................................................... 116

2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECII

AFECTATE ........................................................................................................................................ 117



Pag. 2/176

2.6 RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN

INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ................ 118

2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR .................................................................................................................................... 119

2.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ................................................................................... 119

2.9 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR ................................................................................... 121

2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR .................................................................................................................................... 121

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI ................................................. 122

3.1 EVALUAREA IMPACTULUI ................................................................................................... 122

3.1.1 Impact pe termen scurt sau lung ............................................................................................ 122

3.1.2 Impactul în faza de construcţie ............................................................................................... 122

3.1.3 Impactul în faza de operare (exploatare) ........................................................................... 123

3.1.4 Impactul în faza de dezafectare .............................................................................................. 131

3.1.5 Impactul rezidual .......................................................................................................................... 131

3.1.6 Impactul cumulativ al centralei termoelectrice cu LEA 400 kV .................................. 132

3.1.7 Impactului cumulativ al proiectului cu ceilalti agenti economici din zona din

punct de vedere al interacţiunii cu fluviul Dunăre ...................................................................... 137

3.1.8 Alte tipuri de impact cumulativ generat de investiţie .................................................... 139

3.1.9 Analiza eventualului impact al functionarii obiectivului asupra Rezervatiei

Biosferei Delta Dunarii si Rezervatiei Stiintifice Prutul de Jos – Republica Moldova ... 140

3.2 DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII ......................................... 143

3.3 EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI .................................................................. 147

3.4 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ......................................................................... 149

3.4.1 Mod de abordare ............................................................................................................................ 149

3.4.2 Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament .................................. 149

3.4.3 Detalierea măsurilor propuse ................................................................................................... 152

3.4.4 Plan de implementare al măsurilor propuse ...................................................................... 165

4. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND

SPECIILE ŞI /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE ......... 174

4.1 MATERIALE ŞI METODE ....................................................................................................... 174

4.2 ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI ........................................................................... 176



Pag. 3/176

Prezentul Studiu de Evaluare Adecvată s-a realizat în conformitate cu ghidul

metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar,

aprobat prin Ordinul 19 din 13/01/2010.

1. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL

1.1 INFORMAŢII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

1.1.1 Denumirea proiectului

Proiectul vizează construcţia unei centrale termoelectrice în Zona Liberă Galaţi care

va livra energia electrică printr-o linie electrică aeriană nouă.

Denumirea proiectului analizat este:

Centrala Termoelectrica 1x800MW în Zona Liberă Galaţi

Prezentul studiu va servi şi pentru aprecierea efectelor potenţiale ale "PUZ - Zona

Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa II, parcelele U, R1 şi culoarul de legătură" asupra ariilor

naturale protejate de interes comunitar din apropiere.

Proiectant: Enel Produzione S.p.A.– Engineering and Innovation Division – Italia

Beneficiar: S.C. Enel Producţie S.R.L. – România

1.1.2 Descrierea generală a proiectului

Noua centrală termoelectrică cu puterea electrică brută de 800 MW va funcţiona pe

cărbune de import (transportat pe apă sau cale ferată) din Ucraina sau Africa de Sud şi va

avea la bază un ciclu termic cu parametrii ultrasupracritici ai aburului viu. Centrala electrică

se va răci în circuit deschis cu apă de Dunăre. Proiectul include şi construcţia unei dane la

Dunăre, care va folosi la descărcarea combustibilului adus cu barje sau la încărcarea zgurii

şi cenuşii şi /sau a gipsului de la desulfurare, care se vor trimite în diferite locaţii din lume

spre valorificare sau depozitare.



Pag. 4/176

Din punct de vedere al protecţiei atmosferice, centrala electrică este prevăzută cu

cele mai bune tehnici disponibile de reducere a emisiilor de pulberi, oxizi de azot şi de sulf.

În plus centrala este pregătită pentru construcţia viitoarea a unei instalaţii de reţinere a

CO2 post-combustie, în momentul în care această tehnologie va atinge scara comercială.

Echipamentele acestei noi centrale termoelectrice sunt de ultimă generaţie, utilizarea

parametrilor ultrasupracritici fiind una dintre tehnologiile care asigură cea mai mare

eficienţă a unui ciclu termic cu abur, iar echipamentele de reducere a emisiilor poluante au

fost proiectate pentru a face faţă, chiar unor limite de emisie mai exigente decât cele

stabilite de normele actuale din România sau Uniunea Europeană.

1.1.3 Obiectivele proiectului

Obiectivul proiectului este de a construi o centrală termoelectrică cu puterea de

800MW în Zonal Liberă Galaţi, lucru care are drept scop consolidarea pe piaţa românească

a companiei Enel şi în calitate de producător de energie electrică, conducând totodată la

dezvoltarea regională în zona Galaţi. Acest proiect este în concordanţă cu obiectivele

regionale de dezvoltare economică şi sunt în asentimentul scopului înfiinţării Zonei Libere

Galaţi de a atrage investiţii cu capital străin. Această investiţie de peste 1 miliard de euro

este una dintre cele mai importante în regiunea de dezvoltare Sud-Est şi trebuie încurajată

ca atare.

1.1.4 Informaţii privind producţia care se va realiza

Noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi va produce energie electrică.

LEA va avea doar rolul de a transporta această energie produsă fără a produce ceva.

Noua centrală termoelectrică va avea următoarele performanţe tehnice, în regim

nominal de funcţionare:

Tabelul 1.1

Performanţe tehnice în regim nominal de funcţionare

(cărbune din Ucraina)

Parametrul U.M. Valoare

Puterea termică MWt 1.690

Randamentul cazanului % 95,1

Puterea electrică brută MWe 800

Puterea electrică netă MWe 759

Randamentul global net % 44,9

Centrala termoelectrică poate funcţiona aproximativ 7500 ore/an. Aşadar pentru

puterea electrică de 759MW, va rezulta o cantitate anuală de energie generată de 5,7

TWh/an.

Durata de viaţă a centralei este de aproximativ 40 ani.



Pag. 5/176

1.1.5 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

utilizate

În tabelul următor sunt prezentate bilanţurile masice ale fluxurilor tehnologice ale

centralei electrice pe partea de combustibil /zgură şi cenuşă – aer /gaze de ardere şi calcar

/gips, considerând combustibilul de referinţă ca fiind cărbunele importat din Ucraina.

Tabelul 1.2

Bilanţ masic al principalelor fluxuri tehnologice

– Regim nominal (759 MW) – (valori în funţie de combustibilul utilizat)

Parametrul U.M. Huila din

Ucraina

Huila din

Africa de Sud

Consum de combustibil t/h 219 243

Consum de calcar pentru desulfurare t/h 0,7 4,7

Producţie de gips de la desulfurare t/h 1,3 7,4

Producţie de zgură şi cenuşă t/h 2,2 2,8

Producţie de cenuşă de la filtrul mecanic (filtru cu

saci)

t/h 19,5 25,1

Cantitatea de CO2 emis t/h 581 581

Tabelul următor prezintă principalele debite masice de apă, necesare echipamentelor

şi instalaţiilor centralei termoelectrice.

Tabelul 1.3

Bilanţ masic al fluxurilor de apă

Parametrul U.M. Valoare

Necesar de apă brută, din care: m3/h 265

- Consum de apă al instalaţiei de desulfurare m3/h 115

- Consum de apă pentru instalaţia de

demineralizare, spălarea filtrelor de pretratare şi

pentru alte destinaţii industriale, inclusiv apă de

incendiu

m3/h 150

Apă uzată evacuată în Dunăre m3/h ~100

Debit de apă prelevat şi apoi evacuat din /în

Dunăre, pentru răcire

m3/s 26,5

În ceea ce priveşte materiile prime şi substanţele chimice utilizate acestea se pot

analiza în tabelul următor:



Pag. 6/176

Tabelul 1.4

INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU

PREPARATELE CHIMICE

Denumirea

materiei prime, a

substanţei sau

preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/

existentă în

stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a

preparatelor chimice

Categorie:

P =

Periculoase

N =

Nepericuloase

Periculozitate Fraze

de risc

0 1 2 3 4

Cărbune

1800000 t/an

170 000 t în

stoc

N - R37-R36/38-

R68

Combustibil lichid

uşor (motorină)

pentru pornire

centrală

termoelectrică

1000 t/an

1540 m3 în stoc P Xn-N

R40-R51/53-

R65-R66

Motorină pentru

autovehicule

500 t/an

40 m3 în stoc P Xn-N

R40-R51/53-

R65-R66

Calcar (CaCO3)

5500÷80000

t/an*

2 x 1500 t în

stoc

N - -

Uree 4500 t/an

400 t în stoc N - R37-R36/38

Sodă caustică

(NaOH)

400 t/an

3 x 25 m3 în

stoc

P 8 R35

Lapte de var (

Ca(OH)2 )

1500 t/an

2 x 500 m3 + 2

x 150 m3 în stoc

P 8 R35

Soluţie acid

clorhidric, 32 %

1300 t/an

3 x 25 m3 în

stoc

P 8 R34-R37

Soluţie acid

sulfuric, (H2SO4), 35%**

500 t/an

2 x 25 m3 în stoc

P C R35

Soluţie clorură

ferică (FeCl3), 40%

300 t/an 3 x 25 m3 în

stoc

N - R22, R38, R41

Soluţie clorură

feroasă (FeCl2), 24%

100 t/an

2 x 25 m3 în stoc

N - R34

Soluţie hipoclorit de sodiu NaOCl, 12%

250 t/an

100 m3 în stoc P 8 R31, R34



Pag. 7/176

Tabelul 1.4

INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU

PREPARATELE CHIMICE

Denumirea

materiei prime, a

substanţei sau

preparatului

chimic

Cantitatea

anuală/

existentă în

stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelor sau a

preparatelor chimice

Categorie:

P =

Periculoase

N =

Nepericuloase

Periculozitate Fraze

de risc

Polielectrolit, solid 3 t/an

6 m3 în stoc - - -

Oxigen 2 t/an

2,5 m3 în stoc P 2 R8

Hidrogen 2 t/an

8 m3 în stoc P 2 R12

Dioxid de carbon, CO2

3 t/an 3 m3 în stoc

P 2 -

Acetilenă 0,05 t/an

1,3 m3 în stoc - - -

Argon 2 t/an

0,3 m3 în stoc - - -

Heliu 0,04 t/an

0,2 m3 în stoc - -- -

Azot 10 t/an

1 m3 în stoc - - -

Hexaflorură 3 x 25 m3 în

stoc - - -

Ulei dielectric 2 x 50 m3 în

stoc - - -

Ulei lubrifiant 25 t/an

1x50 m3 + 1x30 m3 în stoc

- - -

*în funcţie de conţinutul de sulf al combustibilului utilizat

**se va utiliza numai ca eventual înlocuitor al acidului clorhidric

1.2 LOCALIZARE GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ

Amplasamentul centralei termoelectrice este Zona Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa

II, parcelele U, R1 şi culoarul de legătură. Pentru acest amplasament s-a realizat PUZ care

a fost analizat şi din punct de vedere al impactului asupra mediului în cadrul unui Raport de

Mediu, conform H.G. 1076/2004.

Zona Liberă Galaţi este situată în partea de Sud - Est a României, în imediata

apropiere a Municipiului Galaţi, pe malul fluviului Dunărea la mică depărtare de Marea

Neagră şi foarte aproape de graniţa cu Ucraina şi Republica Moldova.



Pag. 8/176

În cadrul Zonei Libere Galaţi, terenul studiat este amplasat în Platforma 1, Etapa II şi

are o formă neregulată. Acesta are o suprafaţă de 385 900 m2 şi este compus din trei

parcele, după cum urmează:

- Parcela R1 = 23 535 m2, amplasată pe malul Dunării;

- Parcela U = 341 795 m2, amplasată la limita de nord a Zonei Libere, lângă DN 2B şi

calea ferată cu ecartament standard şi rusesc;

- O parcelă de 20 570 m2 sub forma unei benzi care le uneşte pe celelalte două şi

care este situată la limita de vest a etapei 2 din Platforma I, de-a lungul caii ferate

industriale care face legătura cu Dunărea.

Terenul studiat are următorii vecini :

Parcela R1:

- la N, E şi V: terenuri în administrarea R.A. A.Z.L. Galaţi;

- la S: fluviul Dunărea.

Parcela U:

- la N: cale ferată cu ecartament normal şi rusesc + DN 2B;

- la E : canal magistral Lunca – aducţiune irigaţii;

- la S: terenuri în administrarea R.A. A.Z.L. Galaţi;

- la V: cale ferată industrială care face legătura cu Dunărea.

Parcela de legătura :

la N: parcela U;

la E: terenuri în administrarea R.A. A.Z.L. Galaţi + Parc industrial;

la S: parcela R1;

la V: cale ferată industrială care face legătura cu Dunărea;



Pag. 9/176

Figura 1.1 – Amplasarea în zonă a centralei termoelectrice

Terenul pe care se va amplasa noua centrală termoelectrică este proprietatea

Primăriei Municipiului Galaţi, în administrarea Regiei Autonome Administraţia Zonei Libere

Galaţi, şi a trecut în administrarea concedentului S.C. ENEL PRODUCTIE S.R.L. conform

Contractului de concesiune nr. 21 din 23.07.2007 şi a actelor adiţionale nr. 1 din

12.11.2007 şi nr. 2 din 01.08.2008, pentru parcelele U şi R1 şi Contractul de concesiune

nr.45 din 02.12.2008 pentru parcela de 20.507 m2.

Terenul respectiv, destinat executării lucrărilor de construire a Centralei

Termoelectrice cu un grup de 800 MW este teren neproductiv, de folosinţă industrială

(conform Ordin MAPPM nr. 756/1997).

1.3 MODIFICĂRILE FIZICE CE DECURG DIN PROIECT

Proiectul nu se realizează în perimetrul ariilor naturale protejate de interes

comunitar, aşadar modificările fizice ce vor decurge din acesta nu vor interacţiona

direct cu ariile naturale protejate din vecinătate.

Etapele de implementare ale proiectului constau în:

1. Etapa de construcţie

2. Etapa de operare

3. Etapa de închidere



Pag. 10/176

1.3.1 Etapa de construcţie

În cadrul etapei de construcţie, pentru centrala termoelectrică vor fi necesare lucrări

de construcţii şi montaj, care vor conduce la modificări fizice prin lucrări pentru realizarea ii

fundaţiilor clădirilor şi echipamentelor industriale. În cazul LEA va fi necesară excavarea

solului şi turnarea de fundaţii pentru stâlpi.

Pe de altă parte singura modificare fizică care va mai fi introdusă de proiect în etapa

de construcţie va consta în producerea zgomotului şi vibraţiilor datorită lucrărilor de

construcţii realizate cu utilaje motorizate. În acest sens vor fi respectate toate standardele

aplicabile lucrărilor de construcţie pentru reducerea zgomotului şi vibraţiilor.

Lucrări aferente construcţiei centralei termoelectrice

o amenajări de teren, inclusiv înălţarea terenului cu 5 m;

o lucrări temporare pentru organizarea de şantier;

o sistemul de prelevare apă de Dunăre;

o canal subteran de transport a apei de Dunăre;

o bazinul şi clădirea pompelor de circulaţie a apelor de Dunăre;

o canalul subteran de evacuare a apelor de Dunăre şi difuzorul;

o dană (chei) pe malul Dunării;

o fundaţia şi platforma turbinei şi a generatorului electric;

o fundaţia cazanului de abur;

o fundaţii ale echipamentelor staţiei electrice de evacuare a puterii;

o fundaţia filtrului mecanic;

o fundaţii ale reazemelor canalului de gaze de ardere şi a ventilatorului de gaze de

ardere;

o structura metalică de susţinere a răcitorului de gaze, gropi şi fundaţii aferente

acesteia;

o fundaţii şi cuve de drenaje pentru instalaţia de desulfurare;

o clădiri şi fundaţii pentru echipamentele auxiliare instalaţiei de desulfurare;

o fundaţia rezervorului de avarie a suspensiei de calcar a instalaţiei de desulfurare;

o gospodăria de combustibil;

o fundaţii pentru silozurile şi staţia de descărcare calcar pulbere;

o clădire tip depozit închis pentru gips;



Pag. 11/176

o fundaţii ale silozurilor de cenuşă;

o fundaţii ale benzilor transportoare de cărbune, cenuşă şi gips;

o turnuri de transvazare pentru benzile transportoare de cărbune, cenuşă şi gips;

o fundaţii pentru echipamentele de transport pneumatic a cenuşii (de la cazanul de

abur la silozurile de stocare temporară) şi fundaţii pentru suporţii estacadei de

transport;

o fundaţii pentru echipamentele de transport pneumatic al calcarului pulbere (de la

silozuri la instalaţia de desulfurare) şi fundaţii pentru suporţii estacadei de transport;

o rezervor subteran de distribuţie a apei brute;

o bazine pentru tratarea apei industriale şi pentru instalaţia de demineralizare,

respectiv fundaţii pentru rezervoare şi echipamente;

o fundaţii şi clădiri pentru echipamente şi instalaţii auxiliare ale instalaţiei de

demineralizare şi instalaţiei tratare a apei industriale;

o fundaţia filtrelor şi rezervoarelor pentru instalaţia de tratare a apei uzate de la

instalaţiei de desulfurare;

o fundaţia rezervorului de apă uzată al instalaţiei de desulfurare;

o structura de rezistenţă şi fundaţia pentru evaporatorul de apă uzată de la instalaţia

de desulfurare;

o fundaţia filtrului mecanic (cu saci) şi uscătorului de tip spray, pentru apa uzată de la

instalaţia de desulfurare;

o bazine de colectare şi tratare a apei menajere;

o bazine şi fundaţii pentru rezervoare şi echipamente, aferente instalaţiei de tratare a

apelor uzate;

o fundaţii şi clădiri pentru echipamentele şi instalaţiile auxiliare instalaţiei de tratare a

apelor uzate;

o căminele separatoarelor de ulei;

o bazine de apă pluvială;

o fundaţii şi bazine pentru transformatoare;

o estacade de cabluri;

o fundaţii pentru rezervoarele de păcura pentru pornire şi bazine de retenţie;

o lucrări subterane/de excavare (canale tehnologice, rigole, drenaje, canale de cabluri,

canalizare pluvială şi menajeră);

o alte lucrări pentru: sistemul de analiză a gazelor de ardere, sistemul de tratare a

condensului, sistemul de stingere incendiu;



Pag. 12/176

o estacade de conducte, fundaţii şi structură metalică;

o fundaţia şi clădirea sălii maşinilor;

o clădiri şi fundaţii pentru camera de comandă, echipamente de comutaţie

(întreruptoare) şi sisteme auxiliare;

o rezervor stocare H2;

o clădirea de stocare a CO2 pentru generatorul electric;

o clădirea instalaţiei de conversie a ureei în amoniac, şi a instalaţiilor auxiliare

acesteia;

o magazie, magazie pentru echipamente grele şi atelier;

o casa vanelor;

o clădire administrativă, cantină şi vestiare;

o clădire depozitare substanţe chimice pentru staţa de tratare a apei brute;

o protecţii auxiliare ale cazanului de abur şi fundaţii;

o clădirea şi fundaţiile compresoarelor de aer;

o fundaţia coşului de fum şi coşul de fum;

o reţea internă de cale ferată;

o acoperiş de protecţie la intemperii a vagoanelor de cărbune, la descărcare;

o împrejmuire şi locuri de parcare;

o drumuri şi iluminat;

o alte amenajări de teren.

1.3.2 Etapa de operare

În operarea CTE ZLG va genera următoarele două tipuri de modificări fizice:

- modificare fizică termică;

- zgomot şi vibraţii;

-

Modificare fizică termică

Centrala termoelectrică din Zona Liberă Galaţi va utiliza un sistem de răcire deschis,

adică se va utiliza exclusiv o sursă naturală, de suprafaţă, pentru apa de răcire. Acest

circuit de răcire deschis, va fi deservit de apa preluata din debitul Dunării. Astfel, se va

prelua apă din Dunăre, care se va evacua apoi în aval, cu o temperatură mai ridicată cu

8 0C (valoare relativ constantă dependentă de construcţia condensatorului turbinei cu



Pag. 13/176

abur). Prin urmare, putem vorbi de o modificare fizică, termică, prin ridicarea locală a

temperaturii apei de Dunăre.

Pentru a putea stabili cu o precizie foarte bună dacă noua centrală termoelectrică

răcită în circuit deschis cu apă de Dunăre va putea respecta prevederile legale referitoare la

încălzirea apelor de suprafaţă, descrise în capitolul 3 de identificare şi evaluare a

impactului, a fost necesară realizarea unui studiu de dispersie termică a apei de răcire

încălzită în apa de Dunăre.

Studiului difuziei (disperiei) termice a fost elaborat de către Intecno-DHI Italia, în

anul 2008, denumit “GALATI GREEN FIELD PROJECT THERMAL DIFFUSION STUDY”

Responsabilii studiului sunt: întocmitor A. Crosta şi verificator M. Buffo.

Studiul s-a bazat pe model hidraulic dinamic tridimensional, MIKE 3, pentru a stabili

dimensiunea şi configuraţia penei termice produsă de către centrala Enel.

Concluzia generală a acestui studiu afirmă că în situaţia cea mai defavorabilă a

debitului minim statistic al Dunării, caz în care dispersia este mai redusă, la sfârşitul zonei

de amestec de 100m diferenţa de temperatură a apei de Dunăre încălzită faţă de

temperatura naturală va fi de cel mult 1,2 0C. Aşadar se respectă HG202/2002 modificată

şi completată de HG563/2006.

Zgomot şi vibraţii

Nivelul de zgomot la limita incintei centralei termoelectrice va respecta valorile

maxime prevăzute de STAS-ul nr. 10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB.

Echipamentele noi, care se montează în centrala termoelectrică vor respecta

prevederile din Legea Sănătăţii şi Securităţii în Muncă nr. 319/2006.

În conformitate cu prevederile Ordinul Ministrului Muncii Şi Protecţiei Sociale Nr.

508/2002 Şi Ordinul Ministrului Sănătăţii Şi Familiei nr. 933/2002 privind aprobarea

Normelor Generale de Protecţia Muncii, limita maximă admisă pentru zgomot la locurile de

muncă, cu solicitare normală a atenţiei este de 87 dB(A) la 1 m de echipament, nivel

acustic pentru expunerea zilnică (cu măsuri de precauţie, atunci când se atinge valoarea de

85 dB).

Pentru respectarea recomandărilor documentului de referinţă BAT privind nivelul de

zgomot generat de echipamente, unele dintre acestea care se vor monta în cadrul

prezentei investiţii, vor fi amplasate în interiorul unor clădiri, Aceste clădiri vor fi prevăzute

cu protecţie fonoabsorbantă la pereţi şi la tavan, pentru reducerea nivelului de zgomot.



Pag. 14/176

1.3.3 Etapa de închidere

Durata de viaţă a centralei termoelectrice este evaluată din punct de vedere

tehnologic şi economic a fi de 40 de ani. Data închiderii centralei poate fi modificată sau

întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi

fezabile tehnic şi economic. Activitatea principală pentru amplasament este exclusiv

producerea de energie electrică prin arderea cărbunelui. Considerând acest mod de utilizare

a amplasamentului, este puţin probabil ca în viitor acesta să mai fie folosit pentru alt tip de

activităţi. Se ia totuşi în considerare posibilitatea scoaterii din funcţiune a centralei la

sfârşitul duratei de viaţă, cu următoarele etape:

- dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei;

- demolarea clădirilor.

Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii.

Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viaţă a

centralei, de comun acord cu autorităţile competente.

Aşadar în etapa de închidere se va realiza inversarea modificărilor fizice ce au apărut

ca urmare a etapei de construcţie şi încetarea acţiunii modificărilor fizice datorate etapei de

operare.

1.4 RESURSELE NATURALE NECESARE IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Resursele naturale care vor fi necesare în cazul implementării proiectului vor fi:

- cărbunele – huila;

- calcarul;

- apa.

Cărbunele - Huila se va importa din Ucraina şi se va aduce în CTE pe cale ferată sau

din Africa de Sud şi va fi transportată pe cale fluvio-maritimă în barje. Pentru descărcarea

din vagoanele de cale ferată se va construi o linie nouă paralelă cu cea existentă şi

prevăzută cu buncări subterani în care se va descărca huila (în partea de Nord a parcelei

mari), iar la Dunăre se va construi o dană pentru descărcarea de pe barje (parcela mică).

Transportul între punctele de descărcare şi depozitul de cărbune al centralei termoelectrice

se va face pe un sistem de benzi transportoare.

Cărbunele va fi transportat la centrala termoelectrică pe două căi şi anume :

- preponderent pe Dunăre cu barje cu capacitatea de 5000 t - pe cale ferată

In cele ce urmează se consideră că toată cantitatea de cărbune consumată de către

centrala termoelectrică va fi transportată cu barje.



Pag. 15/176

Consumul orar de cărbune………………………………………….. 217 t/oră

Număr ore funcţionare pe an................................ 8000 ore/an

Consum anual de cărbune…………………………………… 1 736 000 t/an

Capacitatea unei barje……………………………………................ 5 000 t

Număr zile pe an navigabile pe Dunăre...................... 300 zile/an

Număr barje/an pentru transport cărbune…............... 348 barje/an

Rezultă că, într-un an, în 252 zile vor fi descărcate câte o barjă şi în 48 zile vor fi

descărcate câte două barje, adică :

252 zile x 1x 5000 t/barjă…………. 1 260 000 t

48 zile x 2x 5000 t/barjă ……………… 480 000 t

Total 1 740 000 t/an

Calcarul este necesar instalaţiei de reducere a oxizilor de sulf (SOx) din gazele de

ardere. Acesta se va livra centralei termoelectrice sub formă de pulbere prin mijloace auto

specializate sau pe calea ferată şi se va descărca şi transporta în incintă pneumatic în

sistem etanş. Pulberea de calcar cu o fineţe mai mică de 50 μm va fi procurată de la

carierele din România.

Apa se va utiliza în două scopuri:

o ca apă de răcire cu un debit de aproximativ 24 m3/s care se returnează integral şi

doar uşor încălzită; Apă pentru răciri tehnologice auxiliare (2,5 m3/s): total 26,5

m3/s;

o respectiv ca apă industrială de proces cu un debit de 265 t/h din care se vor returna

100 t/h la o calitate conform legislaţiei de mediu în vigoare;

Apa potabilă se va asigura din apeductul existent în vecinătatea centralei

termoelectrice. Debitul necesar este de aproximativ 50 t/zi (2 m3/h). După utilizare, apa

menajeră rezultată se va trata în instalaţia de tratare a apelor uzate menajere cu care

centrala termoelectrică va fi prevăzută.

1.5 RESURSELE NATURALE CE VOR FI EXPLOATATE DIN CADRUL ARIEI NATURALE

PROTEJATE PENTRU A FI UTILIZATE LA IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Pentru implementarea proiectului realizare centrală termoelectrică Galaţi situata în

jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1 nu vor fi

utilizate resurse naturale din ariile naturale protejate situate în vecinatatea zonei de

amplasament: ROSPA0070 Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa, sit de protecţie specială

avifaunistică, ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului, sit de importanţă comunitară şi a Parcului

Natural Lunca Joasa a Prutului inferior.



Pag. 16/176

1.6. EMISII ŞI DESEURI GENERATE DE OBIECTIVUL DE INVESTITIE ŞI

MODALITATEA DE ELIMINARE A ACESTORA

O centrală termoelectrică cu funcţionare pe combustibil fosil solid, reprezintă o sursă

de poluare pentru majoritatea factorilor de mediu, cu toate acestea prin aplicarea

tehnologiilor moderne, recunoscute pe plan mondial şi în Uniunea Europeană cantitatea de

poluanţi se reduce semnificativ.

La proiectarea noii centrale termoelectrice s-au avut în vedere toate aspectele

necesare protecţiei factorilor de mediu, astfel încât să se respecte limitele legale, ba chiar

să se obţină valori mai mici decât acestea, pentru a putea face faţă exigenţelor viitoare,

privind limitele legale. De exemplu, emisia de dioxid de sulf va fi cu 50 mg/Nm3 mai mică

decât limita legislativă.

Problema de actualitate din domeniul energetic şi al protecţiei mediului este captarea

şi stocarea CO2, prin urmare deşi tehnologiile de reţinere nu au atins încă stadiul comercial,

pentru noua centrală electrică de la Galaţi s-a rezervat o suprafaţă de teren pentru

construcţia unei instalaţii de reţinere post-combustie a CO2 şi s-au avut în vedere toate

implicaţiile tehnologice ale instalării acesteia.

Emisii în apă

Faza de construcţie.

La faza de construcţie, din zonele de lucru poate rezulta apă uzată provenită în

principal din prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de

fundare, planşee de beton etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări unelte,

utilaje, udarea planşeelor de beton proaspăt turnat etc.), care se vor drena către bazinul

instalaţiei de tratare ape uzate tehnologic care se va construi iniţial.

Apa menajeră de la cantină, vestiare şi grupuri sanitare se va trata într-o instalaţie

temporară de tratare a apei uzate menajere (mecanică şi biologică), înainte de a fi

eliminată în Dunăre.

Faza de exploatare.

Din punct de vedere al protecţiei mediului utilizarea apei de Dunăre în circuitul de

răcire, aduce următoarele implicaţii: modificarea chimiei acesteia datorită introducerii de

substanţe biocide, respectiv creşterea de temperatură în condensatoare.

Temperatura din condensatoarele ciclului cu abur ale centralei termoelectrice şi din

alte aparate schimbătoare de căldură pentru diverse răciri tehnologice, este propice

dezvoltării unei vegetaţii, care se depune pe ţevile acestora, reducând procesele de transfer

de căldură prin urmare eficienţa de răcire. Scăderea eficienţei de răcire a unei centrale

termoelectrice conduce la o scădere apreciabilă a randamentului acesteia, ceea ce

înseamnă costuri cu combustibilul mai mari, respectiv emisii atmosferice mai mari, pentru

a obţine aceeaşi putere la bornele generatorului. Din acest motiv este necesară dozarea

corespunzătoare a unui biocid. Biocidul utilizat va fi hipocloritul de sodiu, care se va doza

automat astfel încât la evacuarea apei de răcire înapoi în Dunărea, valoarea concentraţiei

clorului liber rezidual să nu depăşească 0,2 mg/l, valoare limită impusă de NTPA-001/2002.



Pag. 17/176

În ceea ce priveşte creşterea de temperatură a apei folosite pentru răcire,

NTPA-001/2002 limitează temperatura apei evacuate în emisar la 35 0C. Creşterea de

temperatură cea mai mare se realizează în condensatoarele ciclului cu abur şi anume de

8 0C. Temperatura medie a Dunării se poate considera 15 0C, iar temperatura maximă

înregistrată a fost de 27 0C.

Beneficiarul proiectului, ENEL a comandat un studiu de modelare a dispersiei termice

a apei de răcire în Dunăre, ale cărui rezultate au fost prezentate succint la Capitolul 1.3 din

prezentul studiu.

Din procesele tehnologice ale centralei electrice, va rezulta apă uzată tehnologic, iar

de la cantine, vestiare şi toalete va rezulta apă uzată menajeră. Fiecare dintre aceste

categorii de ape uzate se vor trata într-o instalaţie separată. Astfel din instalaţia de tratare

a apei uzate tehnologic va rezulta un debit de 108 t/h apă tratată, iar din tratarea apei

uzate menajere vor rezulta 2 t/h apă tratată. Apa tratată se va colecta într-un rezervor

final de apă tratată. În acest rezervor se va face şi măsurarea continuă a calităţii apei

tratate pentru a vedea dacă parametrii măsuraţi se încadrează în limitele legale, apoi apa

tratată se va trimite în circuitul de răcire pentru amestec apoi către evacuarea generală în

Dunăre.

Debitul total de apă tratată este de 110 t/h (108 t/h + 2 t/h), dar debitul evacuat în

Dunăre va fi doar de 100 t/h (98 t/h + 2 t/h), deoarece restul de 10 t/h se vor reutiliza în

centrala electrică, la umidificarea materilelor vrac (cărbunele) şi cenuşii, pentru evitarea

poluării accidentale cu pulberi, în timpul manipulării şi transportului acesteia pentru

valorificare.

În următorul tabel sunt prezentate valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei

uzate tratate care se va evacua în Dunăre, conform NTPA-001/2002.

Tabelul 1.5

Valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate tratate care se va evacua în Dunăre, conform NTPA-

001/2002. Indicatorul U.M. Valoare limită

Temperatura 0C 35

pH - 6,5 – 9 Azot total mg /l N 10 – 15 Amoniac mg /l NH4 2 – 3

Azotaţi mg /l NO3 25 – 37 Nitriţi mg /l NO2 1 – 2

Sulfură mg /l 0,5 Sulfit mg /l SO3 1 Sulfat mg /l SO4 600

Fosfor mg /l 1 – 2 Clor liber, rezidual mg /l 0,2

Clor mg /l 500 Fluor mg /l 5 Suspensii mg /l 2 000

Produse petroliere mg /l 5 Arsenic mg /l 0,1



Pag. 18/176

Tabelul 1.5 Valorile limită ai parametrilor de calitate ai apei uzate tratate care se va evacua în Dunăre, conform NTPA-

001/2002. Indicatorul U.M. Valoare limită

Aluminiu mg /l 5

Calciu mg /l 300 Magneziu mg /l 100 Crom mg /l 1

Fier mg /l 5 Cupru mg /l 0,1

Nichel mg /l 0,5 Mercur mg /l 0,05 Zinc mg /l 0,5

Plumb mg /l 0,5 Cadmiu mg /l 0,2

Selenium mg /l 0,1 Molibden mg /l 0,1 Mangan mg /l 1,0

Emisii în aer

Faza de construcţie.

La faza de construcţie există posibilitatea unor emisii fugitive de praf provenit din

manipularea materialelor de construcţii sub formă de pulberi (ex. ciment, materiale pentru

finisaje etc.) şi din alte activităţi specifice construcţiilor (ex. tăiere /perforare /şlefuire).

Este recomandabil ca acolo unde este posibil pentru curăţenie să se folosească aspiratoare

industriale cu filtrare umedă şi la sprayere de apă peste suprafeţele de pe care praful poate

fi spulberat. La această fază se mai poate lua în calcul ca poluant şi bioxidul de carbon

produs de utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare etc.),

sau de mici echipamente de ardere (ex: lămpi de gaz, de benzină, aparate de sudură cu

flacără oxiacetilenică).

Faza de exploatare.

O centrală termoelectrică, care arde combustibil fosil va produce poluanţi

atmosferici, rezultaţi din procesul de ardere, cantitatea acestora fiind proporţională cu

debitul de combustibil, deci puterea termică aferentă.

Noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi, va fi o centrală electrică de

putere mare cu o putere termică de 1 690 MWt şi un consum de combustibil de 219 t/h şi

va evacua un debit volumic de gaze de ardere de 2 239 736 Nm3/h (gaze uscate, la O2 real

în acestea). Acest volum poate varia în funcţie de tipul şi calitatea combustibilului utilizat.

Astfel, cazanul de abur va produce prin arderea cărbunelui cantităţi de substanţe poluante,

care nu pot fi evacuate direct în atmosferă şi prin urmare se vor utiliza toate tehnicile de

ultimă generaţie disponibile pentru reducerea emisiilor de poluanţi.

Reducerea emisiilor de SO2. Tehnologia de desulfurare umedă reprezintă cea mai

utilizată şi mai performantă tehnologie de reducere a emisiilor de oxizi de sulf la ora

actuală. În centrala electrică se va monta o astfel de instalaţie, care va reduce concentraţia



Pag. 19/176

de SO2 până la o valoare de 150 mg/Nm3, care este cu 50 mg/Nm3 mai mică decât

valoarea limită de emisie (VLE). În concluzie, instalaţia de desulfurare a fost

supradimensionată în mod intenţionat pentru a putea respecta exigenţele crescânde ale

legislaţiei în domeniul protecţiei calităţii aerului.

Reducerea emisiilor de NOx. Pentru reducerea emisiilor de NOx, s-a recurs la

utilizarea simultană a două metode, una primară şi una secundară, ambele recomandate de

Uniunea Europeană în documentele de referinţă (BREF) a celor mai bune tehnici disponibile

(BAT). Prima metodă cea primară realizează reducerea emisiilor de NOx încă din focar prin

aplicarea arderii în trepte, care constă în introducerea aerului secundar într-o zonă de

deasupra arzătoarelor. Cea de-a doua metodă realizează o reducere şi mai avansată prin

utilizarea unui procedeu de reducere selectivă catalitică (SCR).

Reducerea emisiilor de pulberi. O parte din cenuşa care rezultă în urma arderii va fi

antrenată de gazele de ardere. Reducerea emisiei de pulberi se va face utilizând un filtru

sac, care cu ajutorul mai multor saci textili va realiza desprăfuirea gazelor de ardere.

Utilizarea filtrului cu sac conduce la o eficienţă ridicată de reţinere a pulberilor de cenuşă.

Reducerea emisiilor de CO2. Cantitatea anuală totală de CO2 emis, a noii centrale

termoelectrice va fi de aproximativ 4.360.000 t/an, considerând utilizarea cărbunelui din

Ucraina care produce 581 tCO2/h şi pentru o durată anuală de funcţionare de 7500 h.

Utilizarea parametrilor ultrasupracritici şi a recuperarii căldurii din gazele de ardere conduc

la o creştere a eficienţei centralei electrice, atingând aproape 45 %, comparativ cu

centralele termoelectrice cu parametrii subcritici a căror eficienţe sunt apropiate de 35 %,

acest lucru înseamnă o reducere a consumului de cărbune cu 25 %, deci în mod evident o

reducere a emisiilor de CO2 cu 25 %. Centrala electrică nu va avea montată de la început

o instalaţie de reţinere a CO2, deoarece până în prezent nici o tehnologie nu a atins încă

scara comercială, dar s-au luat toate măsurile tehnologice necesare şi s-a rezervat o

suprafaţă de teren în incintă, pentru construcţia unei astfel de instalaţii de tipul

postcombustie. Această instalaţie va necesita o eficienţă mai ridicată a celorlalte instalaţii

de reducere a emisiilor atmosferice.

Ridicarea eficienţei centralelor electrice reprezintă este recomandată ca cea mai

bună tehnică disponibilă (BAT) aplicabilă pentru reducerea CO2.; în plus creşterea eficienţei

conduce la reducerea debitului de gaze de ardere deci la reducerea cantităţii de emisii de

alţi poluanţi cum sunt SO2, NOx şi pulberile.

În tabelul următor sunt prezentate emisiile propuse de substanţe poluante în gazele

de ardere, comparativ cu valorile limită prevăzute HG nr. 541/2003, Anexele 3-7 secţiunea

B, aferente centralelor electrice cu puteri termice P > 300 MWt şi un conţinut de oxigen

rezidual în gazele de ardere de 6%, pentru cazul arderii combustibilului fosil solid, respectiv

Directiva LCP 2001/80 EC.



Pag. 20/176

Tabelul 1.6

Emisii în aer

Substanţe poluante U.M. Emisie VLE

Dioxid de sulf, SO2 mg /Nm3 150(*) 200

Oxizi de azot(**), NOx mg /Nm3 150(*) 200

Pulberi, PM mg /Nm3 10(*) 30

Note:

Concentraţiile au fost evaluate la 6 % O2 şi în condiţii normale:

(*) Medie lunară în concordanţă cu propunerea aprobată de Directiva

LCP pentru modificarea EU 2001/80/EC care va fi emisă în forma finală

în Iulie 2010 şi va intra în vigoare de la 2016.

nici o valoare validată a emisiei medie zilnică nu va depăşi 110 % din

limita de emisie;

95 % din toate emisiile medii orare, pe perioada unui an calendaristic

nu va depăşi 200 % valorile limită.

(**) Evaluaţi ca NO2.

Valorile emisiilor de substanţe poluante în gazele de ardere evacuate în atmosferă

previzionate de proiectantul centralei electrice sunt mai mici decât limitele legale actuale,

acest lucru făcând posibilă respectarea şi pe viitor a limitelor legale care vor deveni din ce

în ce mai exigente, aşa cum se prevede şi din propunerea de Directivă a Parlamentului şi

Comisiei Europene privind emisiile industriale (IPCC).

Pentru posibilitatea utilizării viitoare a unor combustibili cu proprietăţi diferite de cele

ale combustibililor de referinţă, instalaţiile de reducere a emisiilor substanţelor poluante au

fost dimensionate astfel încât, să se respecte legislaţia în vigoare.

Emisii în sol şi subsol

În general o centrală termoelectrică are un impact minim asupra calităţii solului şi

subsolului deoarece în procesele sale nu există riscul deversării unor cantităţi mari de

poluanţi către sol şi implicit subsol. Rezervoarele de combustibil lichid au cuve de retenţie

şi reţelele tehnologice care transportă substanţe ce ar putea afecta mediul înconjurător

sunt dispuse pe pavaj asfaltat prevăzut cu drenaje conectate la instalaţiile de tratare a

apelor uzate.

Deşeuri

Gospodărirea deşeurilor generate pe amplasament. Deşeurile rezultate în timpul

executării lucrărilor de construcţii-montaj şi în timpul funcţionării centralei termoelectrice

vor fi depozitate în spaţii special amenajate şi după caz refolosite sau valorificate.

Deşeurile rezultate se vor colecta selectiv, transporta, depozita temporar sau

definitiv pe categorii (pământ, materiale metalice, şlam, etc.) şi evacua conform



Pag. 21/176

prevederilor din Legea nr. 426/2001 modificată de OUG nr. 61/2006 aprobată cu Legea nr.

27/2007.

Materialele metalice rezultate se vor depozita temporar în incinta centralei electrice,

până când vor fi preluate ca deşeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate,

conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele

care nu mai pot fi valorificate (pământ, moloz, şlam) vor fi evacuate treptat la un depozit

de deşeuri periculoase/nepericuloase, stabilit de comun acord cu autorităţile locale.

Deşeurile menajere se vor colecta şi stoca temporar în containere metalice, magazii,

platforme special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior de firma de salubritate locală

cu care se va încheia contract.

În timpul funcţionării centralei termoelectrice din procesele tehnologice vor rezulta

următoarele deşeuri:

o cenuşă (zgură şi cenuşă de la pâlnia cazanului de abur, măcinată şi amestecată cu

cenuşa colectată de filtrul sac), care este considerată deşeu nepericulos inert, şi care

se va evacua din centrală prin mijloace auto sau pe apă, către valorificare sau

depozitare;

o şlam uscat de la instalaţia de tratare ape uzate, care se va depozita temporar în

incinta centralei electrice şi se va evacua ulterior din aceasta către un alt loc de

depozitare, de comun acord cu autorităţile locale şi de mediu;

o reziduu solid de la instalaţia de tratare a apei uzate a instalaţiei de desulfurare, care

se va depozita temporar în incinta centralei electrice şi se va evacua către

valorificare în soluţie apoasă ca degivrant sau se va depozita de comun acord cu

autorităţile locale şi de mediu.

o produs secundar de desulfurare, gipsul, care se va depozita temporar în incinta

centralei electrice, apoi se va evacua prin mijloace auto sau pe apă în vederea

valorificării pe piaţa locală sau internaţională, sau spre depozitare definitivă de

comun acord cu autorităţile locale şi de mediu.

1.7 CERINŢE LEGATE DE UTILIZAREA TERENULUI, NECESARE PENTRU EXECUŢIA

PROIECTULUI

Ocuparea terenurilor. Funcţiunile care ocupă zona studiată

În conformitate cu P.U.G. existent şi cu Regulamentul Local de Urbanism din cadrul

acestuia, Municipiul Galaţi a fost împărţit în 69 de Unităţi Teritoriale de Referinţă.

Zona Liberă constituie UTR 21, iar terenul studiat în cadrul P.U.Z. este situat

în Platforma I, Etapa II din cadrul Zonei Libere Galaţi.



Pag. 22/176

Pe acest teren, Regulamentul Local de Urbanism din cadrul P.U.G., aprobat, al

Municipiului Galaţi prevede următoarele subzone:

o ZIS p 21: Zona de instituţii publice şi servicii proiectate;

o ZCF 21 : Zona cai de comunicaţie feroviare;

o Zona de protecţie Cale ferată;

o ZCR 21 : Zona căi de comunicaţie rutiere;

o ZCN 21 Zona căi de comunicaţie navale

o Zona de protecţie a Dunării.

Prin realizarea Planului Urbanistic Zonal (P.U.Z.) s-a prevazut reconversia funcţională

a suprafeţei de 38,59 ha tratată în cadrul documentaţiei din ”Zona de instituţii publice şi

servicii proiectate” în „Zona Industrială proiectată”: Zip. Aceasta corespunde cu prevederea

ca pe terenul respectiv să se realizeze o Centrală termoelectrică cu un grup energetic de

800 MW.

Gradul de ocupare a zonei cu fond construit

Terenul studiat în cadrul P.U.Z. este compus din trei parcele situate în cadrul Zonei

Libere Galaţi, Platforma I, etapa II şi însumează o suprafaţă de 385 900 m2 = 38,59 ha.

În prezent acest teren este liber de construcţii şi ca urmare gradul de ocupare a

zonei cu fond construit este 0.

Aspecte calitative ale fondului construit

Nu este cazul, deoarece în prezent nu există fond construit pe terenul respectiv.

Asigurarea cu servicii a zonei, în corelare cu zonele vecine

În prezent terenul studiat în cadrul P.U.Z. este un teren liber, neconstruit, prin

urmare aici nu există servicii.

În vecinătate, la vest, pe Platforma I, Etapa I, există spaţii administrative ale

Administraţiei Zonei Libere Galaţi.

Asigurarea cu spaţii verzi

Terenul care face obiectul P.U.Z. este un teren viran, fără construcţii şi reţele

tehnico-edilitare şi fără spaţii verzi amenajate.

Existenţa unor riscuri naturale în zona studiată sau în zonele vecine

În incinta Zonei Libere Galaţi, şi implicit în zona studiată în cadrul P.U.Z., cota

terenului natural se află sub cota de inundabilitate a Dunării.

Spre Dunăre există un dig cu o asigurare de 2%, ceea ce înseamnă că există riscul

ca de două ori într-o sută de ani apele Dunării să depăşească cota digului.



Pag. 23/176

1.8 SERVICII SUPLIMENTARE SOLICITATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Înainte de construcţia noii centrale termoelectrice din Zona Liberă Galaţi, din

considerente de protecţie la inundaţie, s-a prevăzut realizarea unei terasări, cu înălţimea

maximă de 3,5 m, pentru ridicarea cotei existente a nivelului. Nivelul actual al solului este

de +4,0 m peste nivelul mării Negre. În particular, în zona centralei electrice, terasarea va

avea grosimea de 3,5÷5,0 m, în depozitul de combustibil grosimea va fi de 2 m iar în restul

zonelor rămase grosimea va fi de 0,5 m. Pentru organizarea de şantier se va utiliza o

suprafaţă de teren din perimetrul centralei electrice, de circa 10 ha şi dacă situaţia o va

cere acesta se va putea extinde şi pe cele 3 ha destinate gospodăriei de combustibil.

1.9 DURATA CONSTRUCŢIEI, FUNCŢIONRII, DEZAFECTĂRII PROIECTULUI

Durata efectivă a lucrărilor de construcţie şi montaj pentru centrala termoelectrică

este de 49 luni de la deschiderea lucrărilor până la punerea în funcţiune (PIF). Deschiderea

lucrărilor se consideră că va fi la 3 luni de la obţinerea tuturor autorizaţiilor.

Durata de viaţă a centralei termoelectrice este evaluată din punct de vedere

tehnologic şi economic a fi de 40 de ani. Data închiderii centralei poate fi modificată sau

întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi


producerea de energie electrică prin ardere cărbunelui. Considerând acest mod de utilizare


activităţi. Se ia totuşi în considerare p posibilitatea scoaterii din funcţiune a centralei la

sfârşitul duratei de viaţă, cu următoarele etape:

o dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei;

o demolarea clădirilor.

Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii.

Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viaţă a centralei,

de comun acord cu autorităţile competente.

1.10 ACTIVITĂŢI CARE VOR FI GENERATE CA REZULTAT AL IMPLEMENTĂRII

PROIECTULUI

Producerea de energie electrică într-o centrală termoelectrică şi transportul acesteia

prin intermediul unei linii electrice aeriene nu vor genera activităţi conexe.

1.11 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ALE PROIECTULUI

Descrierea proceselor tehnologice se poate a analiza în prezent în Memoriul Tehnic

depus odată cu solicitarea obţinerii Acordului de Mediu, disponibil la Agenţia pentru

Protecţia Mediului Galaţi şi va putea fi analizată ulterior, mai în detaliu, în Raportul la



Pag. 24/176

Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului la sediul Agenţiei Regionale de Protecţie a

Mediului Galaţi.

1.12 CARACTERISTICILE PROIECTELOR EXISTENTE, PROPUSE SAU APROBATE, CE

POT GENERA IMPACT CUMULATIV CU PROIECTUL

În zona analizată nu sunt în desfăşurare alte planuri sau programe cu ale căror

obiective /infrastructură să interacţioneze obiectivul de investitie analizat, pentru care se

întocmeşte prezentul studiu de evaluare adecvata.

1.13 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE

Alte informaţii relevante pot fi preluate din Raportul de Mediu întocmit odată cu

procedura SEA pentru "PUZ - Zona Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa II, parcelele U, R1 şi

culoarul de legătură".

Beneficiarul se angajează că nu va desfăşura în interiorul ariilor naturale

protejate nici un fel de activitate fără acordul autorităţilor competente de mediu.

Pământul necesar ridicării cotei terenului în zona de construcţie a centralei termoelectrice

nu se va prelua din ariile protejate.



Pag. 25/176

2. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Zona Liberă Galaţi (respectiv parcelele de teren din Platforma I, Etapa II, Parcelele U, R1), unde urmează sa se construiască centrala termoelectrica este învecinată cu arii

naturale protejate.

Trebuie menţionat că zona analizată se învecinează teoretic cu trei arii naturale protejate, dar a căror delimitare în realitate se suprapune, toate trei reprezentând zona luncii joase a Prutului inferior şi fiind diferenţiate doar de regimul de protecţie şi

conservare. Acestea sunt:

a) Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior;

b) Situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000: ROSPA0070 - Lunca

Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa;

c) Situl de importanţă comunitară Natura 2000: ROSCI0105 - Lunca Joasă a

Prutului.

Ariile naturale protejate sunt desemnate prin Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului naţional, respectiv prin H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie protejată pentru noi zone.

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările din OUG nr. 154/2008

are ca principal scop garantarea conservării şi utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale pentru

dezvoltarea durabilă.

Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie şi conservare „în situ” a bunurilor

patrimoniului natural OUG nr. 57/2007 instituie un regim diferenţiat de protecţie conservare şi utilizare potrivit următoarelor categorii de arii naturale protejate:

- de interes naţional: rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;

- de interes internaţional: situri naturale ale patrimoniului natural universal,

geoparcuri, zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;

- de interes comunitar sau situri Natura 2000 situri de importanţă comunitară, arii

speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică.

- de interes judeţean sau local stabilite numai pe domeniul public sau privat al

unităţilor administrativ teritoriale.

Ordinul MMDD nr. 1964/2007, privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România, declară ca situri de importanţă comunitară o serie de areale pentru care se instituie cu caracter provizoriu

regimul de arie naturală protejată, ca arie specială de conservare urmând ca ulterior în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană să fie declarate situri de importanţă

comunitară ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului.

HG nr. 1284/24.10.2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, în România, prezintă ariile de



Pag. 26/176

protecţie specială avifaunistică pentru diverse zone, unităţile administrativ-teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii administrativ-teritoriale cuprinsă în sit.

Conform definiţiei oficiale dată de Uniunea Europeană, "Natura 2000" este o reţea de

arii protejate care se întinde pe suprafaţa întregii Europe, reţea creată pe criterii ştiinţifice, prin care se urmăreşte stoparea pierderii celor mai importante specii de animale şi plante, precum şi de habitate, prin protejarea lor pe termen lung. Scopul acestei reţele este să

protejeze şi să administreze pe teritoriul lor natural, specii şi habitate aflate în pericol de dispariţie, în întreaga Europă, fără să ţină cont de graniţe.

Declararea siturilor Natura 2000 (zone naturale protejate) nu înseamnă protecţie strictă, se acceptă desfăşurarea activităţilor de dezvoltare durabilă, dar care să permită

protejarea acelor situri (zone).

Din punct de vedere legislativ, Natura 2000 include două directive principale:

Directiva Păsări şi Directiva Habitate.

Astfel, Natura 2000 este o reţea ecologică de arii naturale protejate formată din: - arii speciale de conservare (Special Areas of Conservation, SAC) - constituite conform Directivei Habitate (Directiva 1992/43/UE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei

şi florei sălbatice)

- arii de protecţie specială avifaunistică (Special Protected Areas, SPA) - constituite conform Directivei Păsări (Directiva 1979/409/UE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).

Conform acestui cadru legislativ în apropierea unui sit Natura 2000 sunt permise

toate activităţile realizate într-un mod durabil şi care nu afectează speciile şi habitatele de interes comunitar. În plus se recomandă:

- utilizarea practicilor prietenoase cu mediul în general;

- utilizarea celor mai bune practici în agricultură;

- reconversia terenurilor pentru obţinerea produselor BIO;

- practicarea turismului ecologic, etc.;

- în cadrul ariilor protejate şi în apropiere de acestea trebuie:

- să se evite activităţile care ar putea afecta în mod negativ speciile sau habitatele

pentru care zona respectivă a fost desemnată sit Natura 2000;

- să se adopte măsuri pentru protejarea speciilor şi habitatelor;

- să se asigure de către utilizatorii de terenuri menţinerea habitatelor şi speciilor prin

măsuri adecvate de management, care să fie aplicate pe o perioadă lungă de timp.



Pag. 27/176

2.1 DATE PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

Conform formularelor NATURA 2000 completate pentru România, siturile de protecţie specială avifaunistică şi siturile de importanţă comunitară prezente în vecinătatea zonei de construcţie a Centralei termoelectrice 1 X 800 MW din Galaţi Zona Liberă, Platforma I,

Etapa II, Parcelele U şi R1 sunt următoarele:

- ROSPA0070 – Lunca Prutului – Vlădeşti – Frumuşiţa;

- ROSCI0105 – Lunca Joasă a Prutului.

2.1.1 Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului -

Vlădeşti - Frumuşiţa

Conform HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, Anexa 1 - Lista ariilor de protecţie specială avifaunistică şi Formularului Standard Natura 2000 (conform

Anexei 4 la HG 1284/2007) se prezintă următoarele caracteristici principale ale sitului desemnat:

- Denumirea sitului: ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa

Figura 2.1 - ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa

Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii

administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%)

Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (15%), Măstăcani (3%), Oancea (15%), Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)



Pag. 28/176

Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 45' 55'', Longitudine: E 28º 8' 50''

Suprafaţa sitului (ha): 7 657.0, Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 32 Med.: 6

Regiunea biogeografică: stepică

Regiunile administrative

NUTS % Numele judeţului RO024 98,5 Galaţi

RO016 1,5 Vaslui

Figura 2.2 – Delimitare ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa – Pagina I



Pag. 29/176

Figura 2.3 – Delimitare ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa – Pagina II



Pag. 30/176

Tabelul 2.1

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.

Conserv. Izolare Global

A019 Pelecanus

onocrotalus

120-

600 i

B B C B

A060 Aythya

nyroca

32-40 p C B C C

A097 Falco

vespertinus

28-33 p B A C B

A231 Coracias

garrulus

40-50 p C B C B

A393 Phalacrocorax

pygmeus

220-

260 i

C B C B

A229 Alcedo atthis 50-70 p D B C C

A029 Ardea

purpurea

10-15 p C B C C

A024 Ardeola

ralloides

15-20 p D B C C

A021 Botaurus

stellaris

3-5 p D B C C

A196 Chlidonias

hybridus

150-270

p

C B C B

A031 Ciconia

ciconia

3000-

4500

i

B A C B

A081 Circus

aeruginosus

5-7 p D B C C

A238 Dendrocopos

medius

20-30 p D B C C

A429 Dendrocopos

syriacus

50-70 p C B C B

A236 Dryocopus

martius

15-20 p D B C C

A026 Egretta

garzetta

40-50 p 100-

200 i

C B C C

A098 Falco

columbarius

10-15

i

C B C C

A103 Falco

peregrinus

5-7 i C B C C

A075 Haliaeetus

albicilla

5-10 i C B C C

A131 Himantopus

himantopus

30-40

i

D B C C

A338 Lanius

collurio

30-35 p D B C C

A023 Nycticorax

nycticorax

25-50 p C B C C

A094 Pandion

haliaetus

3-5 i D B C C

A234 Picus canus 30-50 p D B C C

A032 Plegadis

falcinellus

50-

100 i

C B C C

A132 Recurvirostra

avosetta

50-60

i

D B C C

A193 Sterna

hirundo

120-150

p

C B C C



Pag. 31/176

Tabelul 2.1

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE


Rezidentă

Cuibărit Iernat Pasaj Sit

Pop.


A038 Cygnus

cygnus

>4 i C B B

A022 Ixobrychus

minutus

20-60 i C B B

A339 Lanius minor 10-30 i C B B

A034 Platalea

leucorodia

10-30

i

C C C

A151 Philomachus

pugnax

V P C B B

A234 Picus canus >4 p C B B

A166 Tringa

glareola

R C B B

Nota: “A” –specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului; “B” –ca specia este bine reprezentata la nivelul sitului; “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care

reprezinta mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului

Evaluarea Speciilor prevăzute la art. 4 din Directiva 79/409/CEE, specii

enumerate în anexa II la Directiva 92/43/CEE şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Codul şi numele speciei şi date despre populaţie

Cum unele specii de faună, în special specii de păsări, sunt migratoare, situl poate fi important din punct de vedere al unor aspecte variate ale ciclului lor de viaţă. Aceste aspecte sunt clasificate mai jos:

areal de rezidenţă specia se găseşte de-a lungul întregului an în sit

areal de reproducere /creştere

specia foloseşte situl pentru cuibărire şi creşterea puilor

areal temporar (de

pasaj, de migraţie)

specia foloseşte situl pentru migrare sau

schimbarea penelor în afara arealului de reproducere

areal de iernat specia foloseşte situl în timpul iernii

În ceea ce priveşte mărimea populaţiei, se introduc date exacte despre populaţie

dacă se cunosc. Dacă nu se cunoaşte numărul exact al populaţiei, se indică o plajă de valori. Dacă nu se cunoaşte această plajă de valori, dar există informaţii despre populaţia

minimă şi maximă, se va completa numărul aproximativ minim sau maxim în câmpul indicat în formular. Printr-un alt semn se indică perechile (p) sau indivizii (i) număraţi. La unele specii cu sisteme de înmulţire speciale, masculii şi femelele se pot număra separat:

aici se pot folosi literele (m) sau (f). În cazul în care la mamifere, amfibieni, reptile şi peşti nu se pot indica informaţii numerice, atunci mărimea/ densitatea populaţiei se indică prin:

(C) – specie comună, (R)- specie rară, sau

(V)- foarte rară. (P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei



Pag. 32/176

În câteva cazuri, la nevertebrate şi plante, dacă mărimea populaţiei este ştiută dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Dacă nu, se indică doar dacă

specia este

(C) – specie comună, (R)- specie rară, sau (V)- foarte rară.

(P) - Dacă datele despre o populaţie lipsesc complet, se indică numai prezenţa speciei

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie din anexa II (în conformitate cu Secţiunea B din anexa III a directivei habitate)

POPULAŢIE: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model

progresiv ca cel de mai jos:

A: 100 p > 15%

B: 15 p > 2%

C: 2 p > 0%

D: populaţie nesemnificativă.

CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru

speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:

gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate,

III: elemente în stare medie sau parţial degradată

posibilităţile de refacere. I: refacere uşoară

II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă.

Sinteză aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii

A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere,

B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii.

IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a

speciei:

A: populaţie (aproape) izolată,

B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.

GLOBAL: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

A: valoare excelentă B: valoare bună,

C: valoare considerabilă.



Pag. 33/176

A. Caracteristici generale ale sitului

N06 47 511, 512 Râuri, lacuri


N07 10 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 3 321 Pajişti naturale, stepe

N12 4 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 4 231 Păşuni

N16 21 311 Păduri de foioase

Alte caracteristici ale sitului:

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele

Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu

o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de

forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul

fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura

ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior - Românian (pliocen).

B. Calitate şi importanţă:

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 29;

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 23; c) număr de specii periclitate la nivel global: 4

Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:



Pag. 34/176

Tabelul 2.2

Aythya nyroca

Falco vespertinus

Coracias garrulus

Ardea purpurea

Alcedo atthis

Ardeola ralloides

Ciconia nigra

Dendrocopos syriacus

Egretta alba

Nycticorax nycticorax

Sterna hirundo

Egretta garzetta

Chlidonias hybridus

Circus aeruginosus

Dryocopus martius

Picus canus

Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile:

7

Tabelul 2.3

Phalacrocorax pygmeus

Ciconia ciconia

Pelecanus onocrotalus

Pandion haliaetus

Recurvirostra avosetta

Haliaeetus albicilla

Himantopus himantopus

Limosa limosa

Anser anser

Anser albifrons

Tringa eryţropus

Tringa stagnatilis

Pluvialis squatarola

Phalacrocorax carbo

Anas platyrhynchos

Numenius arquata



Pag. 35/176

C. Vulnerabilitate:

Activităţi antropice cu impact negativ asupra ecosistemului: păşunat, pescuit, vânătoare.

D. Desemnarea sitului:

Situl este inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), încadrat la categoria de management parc natural prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Tabelul 2.4

Activităţi antropice, consecinţele lor generale şi suprafaţa din sit

afectată/Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

140 Păşunatul C 0 -

200 Acvacultura: peşte şi scoici B 0 -

230 Vânătoare B 0 -

430 Structuri agricole B 0 -

801 “polderizare” – îndiguire în vederea creării

unor incinte agricole, silvice, piscicole etc

A 0 -

952 Eutrofizarea B 0 -

150 Restructurarea deţinerii terenului agricol B 0 0

220 Pescuit sportiv B 0 0

403 Habitare dispersata C 0 0

870 Diguri, indiguiri, plje artificiale A 0 -

941 Inundaţii A 0 +

Tabelul 2.5

Activităţi şi consecinţe în jurul sitului

Cod Activitate Intensitate % Infl.

140 Păşunatul C 0 0

430 Structuri

agricole

C 0 0

E. Managementul sitului: Situl este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. În prezent există un plan de management întocmit în conformitate cu

prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de



Pag. 36/176

Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate

(92/43/EEC).

Specificam ca în conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi Pădurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi.

2.1.2 Situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

Instituit în baza Ordin MMDD nr.776//2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.

- Denumirea sitului: ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului - Unităţile administrativ teritoriale în care este localizat situl şi suprafaţa unităţii

administrativ teritoriale cuprinsă în sit (în procente):

Figura 2.4 - ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

Judeţul Galaţi: Cavadineşti (11%), Folteşti (3%), Frumuşiţa (5%), Galaţi (7%), Măstăcani (3%), Oancea (15%),

Suceveni (6%), Tuluceşti (1%), Vlădeşti (9%)

Judeţul Vaslui: Murgeni (<1%) Coordonatele sitului: Latitudine: N 45º 45' 55'', Longitudine: E 28º 8' 50''

Suprafaţa sitului (ha): 5.656 Altitudine (m): Min.: 0 Max.: 32 Med.: 7 Regiunea biogeografică: stepică

Regiunile administrative NUTS % Numele judeţului

RO024 100 Galaţi



Pag. 37/176

Tabelul 2.5

Tipuri de habitate prezente în sit şi evaluarea sitului în ceea ce le priveşte

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu

vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau

Isoëto-Nanojuncetea

0,2

B C B B

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de

Chenopodion rubri şi Bidention

1

B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile

de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin

0,1 B C B B

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,

Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris)

5 A C B B

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus

pratensis Sanguisorba officinalis)

1

B C B B

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip

Magnopotamion sau Hydrocharition

40 B B B B

3160 Lacuri distrofice şi iazuri 15 C B C C

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 15 A B B B

Tabelul 2.6

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Specie Pop.:

Rezid

Reprod. Iernat Pasaj Sit

Pop

Conserv Izolare Global

Sicista

subtilis

P B B A B

Tabelul 2.7

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populaţie: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.


1188 Bombina bombina

P C B C B

1220 Emys orbicularis

P? C B C B

1993 Triturus dobrogicus

P? C B B B



Pag. 38/176

Tabelul 2.8

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop.


2511 Gobio kessleri

P B B C B

1130 Aspius aspius

RC C A C A

1134 Rhodeus sericeus

amarus

RC C B C B

1145 Misgurnus fossilis

RC B B C B

1149 Cobitis taenia

RC C B C B

1159 Zingel zingel

P C B C B

1160 Zingel

streber

P C B C B

2522 Pelecus cultratus

P C B C B

Tabelul 2.9 Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului

92/43/CEE

Specie Pop.:

Rezid.

Repro

d.

Iern

at

Pasa

j

Sit

Pop.

Conser

v.

Izola

re

Global

Callimorpha quadripuncta

ria

R B B C B

Tabelul 2.10 Alte specii importante de floră şi faună

Specia Populaţie Motiv

Hyponephele lycaon P C

Hippuris vulgaris V D

Salvinia natans R C

Trapa natans R C

Tomares nogelii P C

Orchis laxiflora ssp. elegans V D

Stratiotes aloides V D

Vallisneria spiralis V D



Pag. 39/176

DESCRIEREA SITULUI

A. Caracteristici generale ale sitului

Cod % CLC Clase de habitate



N07 13 411, 412 Mlaştini, turbării

N09 5 321 Pajişti naturale, stepe

N12 5 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 5 231 Păşuni

N16 32 311 Păduri de foioase

B. Alte caracteristici ale sitului:

Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei,subunitatea platforma

Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi

geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizează prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica şi 3-4 m în partea sudica. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal,

terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme

negative (foste lacuri, gârle, bălţi şi mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi

în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formaţiuni cristaline şi magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior,

2) jurasic - cretacic - eocen şi 3) badenian superior - România (pliocen).

C. Calitate şi importanţă:

Vegetaţia luncii Prutului este reprezentata prin formaţiuni vegetale naturale de pajişti şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatica.

Pajistile sunt alcătuite din specii mezofile şi mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este

compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. În ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans.

Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris,

Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis

sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de Păsări



Pag. 40/176

acvatice în timpul migraţiei, şi anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis

falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica

atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica),

sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

D. Vulnerabilitate:

Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de

exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc.

E. Desemnarea sitului:

Prin Hotărărea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului

de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl

include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate:

Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul

Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).

F. Managementul sitului

Dupa cum s-a menţionat anterior, situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului este inclus în Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior. În prezent

există un plan de management întocmit în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155”Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului

Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele

directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).

În conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi

Pădurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi, cărei, în calitate de administrator al ariei protejate, ii revine sarcina de a elabora planul de management al Parcului Natural Lunca

Joasă a Prutului Inferior.



Pag. 41/176

2.2 DATE DESPRE PREZENŢA, LOCALIZAREA, POPULAŢIA ŞI ECOLOGIA SPECIILOR

ŞI/SAU HABITATELOR DE INTERES COMUNITAR PREZENTE PE SUPRAFAŢA ŞI ÎN

IMEDIATA VECINĂTATE A PROIECTULUI

2.2.1 Păsări

2.2.1.1 Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului

79/409/CEE I desemnate pentru Situl de protecţie specială avifaunistică

ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa şi relaţia acestora cu centrala

termoelectrica Galaţi

Pelecanus onocrotalus - pelican comun. Este oaspete de vara, cuibărind în

stufărişuri şi mlaştini sau pe plauri, în colonii. Prefera zonele umede întinse, bălţi şi lacuri cu apa dulce, regiunile mlăştinoase, cu suprafeţe

mari de stufăriş. Populaţia europeana este de aproximativ 4100 de perechi şi constituie mai putin de un sfert din populaţia globala. În Lunca Prutului inferior Pelecanus onocrotalus apare accidental.

Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie

densă. Nu este prezent pe perimetrul obiectivului vizat. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei,

cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi

(CTE Galaţi).

Aythya nyroca - raţa roşie. Specia este oaspete de vara. Prefera bălţile şi lacurile

relative mari, dar bogate în vegetaţie acvatica şi stufăriş. În România, în prezent, populaţia este evaluata intre 4.800 şi 5.500 de perechi. În situl Lunca Prutului inferior raţa roşie - Aythya nyroca este întâlnită

rar în pasaj şi la cuibărit.

Impact estimat. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei.

Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de realizare a Centralei termoelectrice

Galaţi.

Falco vespertinus - vânturel de seară. Specie migratoare. Tipurile de habitate

preferate – liziere, perdele forestiere, pâlcuri de copaci în silvostepă, în zona de câmpie. Efectivul speciei în România: 600-1.200 perechi. În situl Lunca Prutului inferior vânturelul de seară - Falco vespertinus

este o specie rară la cuibărit şi pasaj.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este

prezent în zona amplasamentului. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea

planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.



Pag. 42/176

Coracias garrulus – dumbrăveancă. Specie migratoare. În România este o specie oaspete de vara. Răspândită în regiunea de câmpie, frecventa în

Dobrogea. Efectiv: 2.000 – 3.500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Coracias garrulus este o specie rară la cuibărit şi pasaj.

Impact estimat. În perimetrul viitoarei centrale termoelectrice specia nu este prezentă. Nu se anticipează un impact

semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Phalacrocorax pygmeus - cormoran mic. Specie migratoare. Preferă bălţi

permanente, lacuri dulci cu vegetaţie abundentă (stufărişuri, sălcişuri). Efectivul în România: 5.000-7.000 perechi. În situl Lunca Prutului

inferior Phalacrocorax pygmeus este o specie cuibăritoare.

Impact estimat. Specia este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie

densă. Nu este prezent pe perimetrul centralei termoelectrice. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact


Alcedo atthis - pescăraş albastru. Specie migratoare. În România este o specie

migrator parţial. Larg răspândit în lungul râurilor bogate în peste în întreaga tara. Efectiv: 2.000 - 4.000 perechi. În situl Lunca Prutului

inferior Alcedo atthis este o specie cuibăritoare.


prezent în zona de amplasament a CTE Galaţi. Identificată în habitatele acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ

asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Ardea purpurea - stârc roşu. Specia este prezentă cu o populaţie de 42.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte rar în Transilvania, fiind mai numeros doar în Delta

Dunării. Efectivul în România: 800 -1.200 perechi. În situl Lunca Prutului inferior - Ardea purpurea este o specie clocitoare.

Impact estimat. În perimetrul CTE Galaţi specia nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice.

Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei, cauzat de dezvoltarea planului de construire a CTE

Galaţi.



Pag. 43/176

Ardeola ralloides - stârc galben. Alcătuieşte o populaţie de 27.000 perechi în Europa. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în

colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă). Rar şi sporadic în interiorul ţării. Efectivul în România: 3.000-4.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior - Ardeola ralloides este o

specie clocitoare.

Impact estimat. Este întâlnită în zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu este prezent pe perimetrul centralei termoelectrice Galaţi. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un

impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Botaurus stellaris - buhai de balta. Este oaspete de vara. Prefera zonele umede şi mlăştinoase din apropierea apelor dulci, cu multa vegetaţie înaltă, formata din stuf şi trestie. Cel mai frecvent este intalnit în Delta

Dunării. În situl Lunca Prutului inferior Botaurus stellaris este o specie rar cuibăritoare.

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului CTE Galaţi nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în

habitate acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei, cauzat de dezvoltarea planului de

construire a CTE Galaţi.

Chlidonias hybridus - chirighiţă cu obraz alb. În România este o specie oaspete de vara. Numeroasa şi larg răspândită mai ales în Câmpia Română

şi Delta Dunării. În expansiune teritoriala şi numerica. Efectiv: 6.000 – 10.000 perechi. Cuibăreşte în colonii, construindu-şi cuibul

pe suprafaţa apelor putin adanci, fixandu-l de vegetatia plutitoare. În situl Lunca Prutului inferior chirghiţă cu obraz alb - Chlidonias

hybridus este o specie clocitoare.


prezent în zona cercetata. Identificată în habitatele acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Ciconia ciconia - barza albă. Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg

răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Lipsesc date precise asupra efectivelor sale din regiuni întinse ale Munteniei şi

Moldovei. Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj.

Impact estimat. Specie întâlnită la cuibărire în localităţi. Nu este prezentă pe amplasamentul obiectivului vizat. Nu anticipam un




Pag. 44/176

Circus aeruginosus - erete de stuf. În România este o specie oaspete de vara, întâlnită rar iarna. Răspândit mai ales în regiunea de câmpie, în

stufărişuri întinse. Abundenta maxima în Delta Dunării. Efectiv: 700 – 1.500 perechi. Cuibăreşte în stufărişuri întinse. În situl Lunca Prutului

inferior Circus aeruginosus este o specie clocitoare.

Impact estimat. Pasăre răpitoare ce populează habitatele acvatice.

Pe perimetrul centralei termoelectrice Galaţi specia nu este prezentă. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu

anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei

termoelectrice Galaţi.

Dendrocopos medius - ciocănitoare de stejar. Specie sedentară. Larg răspândită în padurile regiunii de câmpie, mai ales în cele de stejar. Puţin

numeroasa. Efectiv: 3.000–10.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Dendrocopos medius este o specie clocitoare.

Impact estimat. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul CTE Galaţi. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra

populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini. Specie sedentară. Populaţia din România este apreciat a fi între 24.000 – 32.000 de perechi. În situl Lunca Prutului inferior Dendrocopos syriacus este o specie

clocitoare.


prezent în zona amplasamentului. Specia preferă terenurile împădurite. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei.

Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Dryocopus martius – ciocănitoare neagră. Specie sedentară. Trăieşte atât în păduri de foioase cât şi în cele de răşinoase. În situl Lunca Prutului inferior Dryocopus martius este o

specie clocitoare. Impact estimat. În perimetrul amplasamentului CTE Galaţi nu este prezentă. Nu se anticipează un impact


Egretta garzetta - egrata mică. Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are statut de

oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Prutului Inferior

Egretta garzetta este o specie clocitoare.

Impact estimat. În perimetrul obiectivului vizat nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate



Pag. 45/176

acvatice. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de

construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Falco columbarius – şoim de iarnă. Specie oaspete de iarnă. Întâlnit în diverse

habitate, deluroase, montane sau mlăştinoase. În sitului Lunca Prutului inferior Falco columbarius este o specie oaspete de iarnă.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Nu se preconizează reduceri

de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Falco peregrinus - soim calator. Este o specie larg răspândită. Pentru vânat are nevoie de terenuri deschise mari, de multe ori este observat în

habitate umede şi zone costiere. Populaţia speciei în României este estimata la 40-70 perechi. Lunca Prutului inferior Falco peregrinus

este o specie rara de pasaj.

Impact estimat. Specia nu este prezentă pe amplasament. Nu



Haliaeetus albicilla – codalb. Este o specie care cuibăreşte solitar. Codalbul

cuibareste în zone umede. Populaţia din România: 28 – 33 perechi. În sitului Lunca Prutului inferior Haliaeetus albicilla este o specie de pasaj, oaspete de iarna şi rar cuibăritoare.


prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de


Himantopus himantopus – piciorong. Specie migratoare. Preferă mlaştini eutrofe

cu apă puţin adâncă, cu plaje nisipoase/ mâloase şi vegetaţie joasă. Efectiv în România: 100-250 perechi. Lunca Prutului inferior

Himantopus himantopus este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj.

Impact estimat. În zona cercetata specia nu a fost identificata. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu

se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de

dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.



Pag. 46/176

Lanius collurio - sfrâncioc roşiatic. În România este o specie oaspete de vara. Larg răspândit. Abundenta maxima se înregistrează la deal şi

câmpie. Efectiv: 400.000 – 800.000 perechi. Sfranciocul roşiatic aparţine tipului de fauna european. Este o specie migratoare ce

populează margini de păduri, hatusuri, poieni cu mult subarboret etc. În situl Lunca Prutului inferior sfranciocul rosiatic - Lanius collurio este o specie comuna la cuibarit.

Impact estimat. Specia nu a fost semnalata pe amplasamentul

CTE Galaţi. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Nycticorax nycticorax - stârc de noapte. Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apa dulce sau sărată. Frecvent în

bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din interiorul tarii. Cuibareste în colonii mixte cu alte specii de stârci şi

egrete. Cuiburile şi le instaleaza în salcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Prutului inferior starcul de noapte - Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare.

Impact estimat. Nu a fost identificata pe amplasament. La fel ca şi în cazul speciei anterioare populează habitate acvatice. Nu se

anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Pandion haliaetus – uligan pescar. În România este o specie de pasaj. În pasaj întâlnit pe lângă bălţi mari şi eleştee/iazuri piscicole. În situl Lunca

Prutului inferior Pandion haliaetus este o pasare rara de pasaj.


prezent în zona amplasamentului. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ


Plegadis falcinellus - ţigănuş. Specie de pasaj. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă,

cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în mlaştini, pajişti inundate. Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta Dunării. Efectivul

în scădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Plegadis falcinellus este o pasare cuibăritoare.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu

lacuri şi bălţi întinse. Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.



Pag. 47/176

Recurvirostra avosetta - ciocîntors. În România este o specie oaspete de vară, rareori observată şi în lunile de iarnă. Întâlnit în zonele cu lacuri

salmastre, pe întinsuri cu apă mică şi fund noroios, lipsite de vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Efectiv: 200-350

perechi. În situl Lunca Prutului inferior Recurvirostra avosetta este o specie de pasaj.

Impact estimat. Specia nu s-a identificat în obiectivul de investitie vizat. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu



Sterna hirundo - chiră de baltă. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii. Larg răspândită în regiunea câmpiei, mai

ales ăn deltă, unde este o sepecie comună. Efectiv:4.00-8.000 perechi. În situl Lunca Prutului Inferior - Sterna hirundo este o

specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj.

Impact estimat. În perimetrul amplasamentului CTE Galaţi specia

nu este prezentă. La fel ca şi în cazul speciei anterioare este întâlnită în habitate acvatice. Nu se anticipează un impact semnificativ

asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei


Cygnus cygnus - lebădă de iarnă. Specie ce cuibăreşte în extremitatea nordică a

Europei, în tundră pe lacuri şi mlaştini. Iarna întâlnită, de obicei, de-a lungul coastelor şi pe lacurile şi cursurile de apă mai mari. În situl

Lunca Prutului inferior - Cygnus cygnus este o specie oaspete de iarnă.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent pe amplasament. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi

bălţi întinse. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Ixobrychus minutus - stârc pitic. În România este o specie oaspete de vara. Frecvent şi larg răspândit, oriunde exista stufărişuri dese. Efectiv:

10.000 – 20.000 perechi. Cuibareste în perechi izolate. Cuibul este realizat din trestie şi diferite alte plante. În situl Lunca Prutului inferior Ixobrychus minutus este o specie cuibăritoare întâlnită în

majoritatea habitatelor prielnice speciei – lacuri şi bălţi cu stufărişuri întinse şi dese.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Identificată în habitatele acvatice.

Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.



Pag. 48/176

Lanius minor - sfrâncioc cu frunte neagră. În România este o specie oaspete de vara. Specie larg răspândită şi relativ numeroasa în zona de câmpie

a tarii. Efectiv: 60.000 – 100.000 perechi. Observat în locuri deschise, cu copaci izolati şi tufisuri. În situl Lunca Prutului inferior sfranciocul cu fruntea neagră - Lanius minor este o specie comuna la

cuibărit.

Impact estimat. În zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi specia nu este prezentă. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea


Philomachus pugnax – bătăuş. Specie de pasaj. Preferă zonele umede – mlaştini,

bălţi cu vegetaţie scundă. Comun în migraţie pe ţărmuri, pajişti mlăştinoase, regiuni deschise. În situl Lunca Prutului inferior Philomachus pugnax este, în principal, o specie de pasaj.


prezent în zona de amplasament a CTE Galaţi. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea


Platalea leucorodia - lopătar. Specia este prezentă cu o populaţie de 8.900 –

15.000exemplare în Europa. Cuibăreşte pe o suprafaţă de peste 250 000 km2. În România are statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în mici colonii împreună cu alte specii de stârci şi egrete. Relativ mai

numeros doar în Delta Dunării. Efectivul în România: 1 100-1 500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Platalea leucorodia este o

specie cuibăritoare.

Impact estimat. Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona

amplasamentului. Specia preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Nu se preconizează reduceri de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei


Picus canus - ghionoaie sură. În România este o specie sedentara. Comuna în paduri de foioase, preferand asociatii de salcie şi plop alb din Lunca Dunării, de asemenea în livezi, parcuri şi grădini. Efectiv: 20.000 –

50.000 perechi. În Lunca Prutului inferior Picus canus este o specie sedentara întâlnită la cuibărit.

Impact estimat. În zona perimetrului vizat specia nu este prezentă. Populează habitate silvice. Nu se preconizează reduceri

de efective a speciei. Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de




Pag. 49/176

Tringa glareola – fluierar de mlaştină. Specie de pasaj. Întâlnită în pasaj pe malurile mlăştinoase ale lacurilor, solitar sau în stoluri mici. În Lunca

Prutului inferior Tringa glareola este o specie identificată în timpul migraţiei.

Impact estimat. Pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi specia nu este prezentă. Nu anticipam un impact semnificativ asupra

populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

2.2.1.2 Importanta sitului pentru populaţiile cuibăritoare

Aythya nyroca - rata rosie. Specie oaspete de vara. Semnalata rar în pasaj şi la

cuibărit. Preferă zonele umede cu lacuri şi bălţi întinse. Această specie nu a fost identificată pe perimetrul PUZ;

Falco vespertinus – soim de seara. Oaspete de vară. Cuibăreşte colonial, de obicei în cuiburi de cioara de semănătură. Poate fi întâlnită în terenurile limitrofe, ce prezintă

condiţii favorabile speciei (liziere de pădure etc.). Specia nu a fost întâlnită la cuibărit pe amplasamentul studiat;

Coracias garrulus – dumbrăveanca. Oaspete de vară. Specie destul de rara - răspândită în sudul şi estul Europei, în regiuni deschise cu copaci mari, scorburoşi. Dumbrăveanca nu s-a observat în perioada cuibăritului pe amplasament;

Ardea purpurea – starc rosu. Oaspete de vara. Rar cuibaritor în lunca Prutului. Nu a fost înregistrate perechi cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ

studiat;

Alcedo atthis – pescaras albastru. Oaspete de vara. În Lunca Prutului inferior este o

specie cuibăritoare. Nu cuibareste în perimetrul PUZ studiat;

Ardeola ralloides - starc galben. Oaspete de vara. Este întâlnită la cuibarit în

zonele acvatice cu vegetaţie densă. Nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

Ciconia nigra – barza neagra. Specie de pasaj, oaspete de vara. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

Dendrocopos syriacus – ciocanitoare de gradini. Specie sedentară. Cuibareste în

centrul şi sudul Europei în padurile mature cu frunze cazatoare, în special în cele de stejar şi carpen. Specia cuibareste în habitatele silvice limitrofe amplasamentului. Nu s-au

identificat perechi cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ studiat; Egretta alba – egreta mare. Specie oaspete de vara. Cuibăreşte în colonii mixte cu

alte specii de stârci. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

Nycticorax nycticorax – starc de noapte. Specie oaspete de vara. Intalnit la cuibarit în colonii mixte cu alte specii de starci şi egrete. Nu au fost înregistrate perechi

cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ studiat;

Sterna hirundo – chira de balta. Specie oaspete de vara. În lunca Prutului Inferior

este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în pasaj. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

Egretta garzetta - egreta mica. Specie oaspete de vara. Cuibareste în colonii mixte

cu alte specii de starci. Specia nu s-a observată în perioada cuibăritului pe amplasament;



Pag. 50/176

Chlidonias hybridus – chirighita cu obraz alb. Specie oaspete de vara. Cuiburile şi le instaleaza pe vegetatia acvatica plutitoare. Nu a fost înregistrate perechi

cuibăritoare ale acestei specii pe perimetrul PUZ studiat;

Circus aeruginosus – erete de stuf. Specie oaspete de vara. Cuibareste în zone

mlăştinoase. Nu s-a inregistrat la cuibarit în perimetrul PUZ studiat;

Dryocopus martius – ciocanitoare neagra. Specie sedentară. Cuibareste în padurile din lunca Prutului inferior. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul

studiat;

Picus canus – ghionoaie sura. Specie sedentară. Cuibareste în habitate silvice. Specia nu a fost întâlnită la cuibarit pe amplasamentul studiat;

2.2.1.3 Importanta sitului în perioada de migraţie pentru speciile de păsări

Phalacrocorax pygmeus – cormoran mic. Oaspete de vară şi specie de pasaj. În

migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat;

Ciconia ciconia – barza alba. Este o specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;

Pelecanus onocrotalus – pelican comun. În lunca Prutului inferior este o specie de

pasaj. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice.

Pandion haliaetus – uligan pescar. Semnalat în migraţie ln zona baltilor din lunca

Prutului inferior. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu;

Recurvirostra avosetta – ciocintors. Specie de pasaj şi rar cuibăritoare în lunca

Prutului inferior. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;

Haliaeetus albicilla – codalb. Intalnit pe Prutul inferior, în special, iarna şi în migraţie. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu;

Himantopus himantopus – piciorong. Specie de pasaj şi cuibăritoare în lunca Prutului inferior. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice.

Limosa limosa – sitar de mal. Specie de pasaj şi rar cuibăritoare în lunca Prutului

inferior. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat;

Anser anser – gasca de vara. Specie cuibăritoare şi de pasaj. Specia nu a fost

identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;

Anser albifrons – garlita mare. Specie oaspete de iarna şi de pasaj. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice;

Tringa erythropus – fluierar negru. În lunca Prutului inferior este o specie de pasaj.

În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat;

Tringa stagnatilis – fluierar de lac. Nu s-a identificat în migraţie în perimetrul

centralei termoelectrice.

Pluvialis squatarola – ploier argintiu. În zona Prutului inferior este o specie de

pasaj. Specia nu a fost identificată în timpul migraţiei în zona amplasamentului;

Phalacrocorax carbo – cormoran mare. Specie comuna, întâlnită la cuibarit şi în pasaj. N-a fost observat în pasaj în zona de studiu;

Anas platyrhynchos – rata mare. Specie comuna în luna Prutului inferior. Nu s-a

identificat în migraţie în perimetrul centralei termoelectrice;



Pag. 51/176

Numenius arquata – culic mare. Specie de pasaj. În migraţie nu s-a identificat pe amplasamentul studiat.

2.2.1.4 Specii protejate de păsări din ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului

Lista sistematică a speciilor de păsări observate în zona Prutului inferior (Parcul

Natural Lunca Joasa Prutului Inferior) cuprinde 239 specii de păsări ce aparţin la 50 de

familii şi 17 ordine (Raport inventariere avifauna Parcul Natural Lunca Joasa Prutului

Inferior, Proiect LIFE05NAT/RO/000155, Anexa I, Acţiunea A4, Autori: T. Glavan, N. Onea,

E. Petrescu, 2007).

Cele mai reprezentative au fost speciile din ordinul Passeriformes, familiile Sylvidae,

Turdidae, Fringilidae, Motacillidae şi Hirundinidae. Mai apoi au urmat păsările acvatice şi

cele semiacvatice din ordinele Charadriiformes, Anseriformes, Ciconiiformes, Gruiformes,

Podicipediformes, Gaviiformes, Pelecaniformes, de asemenea şi cele din ordinul

Falconiformes.

In aspect fenologic avifauna Parcului Natural este reprezentata prin 23 specii oaspete

de iarna, 95 specii oaspete de vara, 59 specii de pasaj, 7 specii eratice, 18 specii migrator

parțial, 36 specii sedentare si o specie rar intalnita iarna. Din numărul total al păsărilor

identificate, 137 au fost clocitoare (57,3% din ornitofauna inventariată).

La cuibărit s-au inregistrat specii specii ca: Ixobrychus minutus Ardeola ralloides,

Ardea purpurea, Platalea leucorodia, Plegadis falcinelus, Aythia nyroca, Larus ridibundus,

Larus cachinnans ş.a.

În migraţie s-au înregistrat importante efective de păsări acvatice şi anume: ardeide

(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra,

Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus

olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula,

Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus,

Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa

totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),

hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul creţ (Pelecanus crispus), gârliţa

mică (Anser erythropus, călifarul roşu (Tadorna ferruginea), codalbul (Haliaeetus albicilla), şoimul dunărean (Falco cherrug) ş.a. Printre speciile periclitate înregistrate în zonă s-au

regăsit: egreta mare (Egretta alba), lopătarul (Platalea leucorodia), cătăliga (Himantopus himantopus), heretele sur (Circus pygargus), stârcul roşu (Ardea purpurea) ş.a. Speciile vulnerabile au fost: barza neagră (Ciconia nigra), călifarul alb (Tadorna tadorna), pelicanul

comun (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), turturica (Streptopelia turtur) ş.a.

Prezentam în continuare speciile de păsări rare propuse pentru Lista Roşie a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului:

Cormoran mic - Phalacrocorax pygmeus Pallas 1773

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Phalacrocoracidae, Gen. Phalacrocorax, Phalacrocorax pygmeus Pallas 1773



Pag. 52/176

Distributia geografică în România. Obisnuit în Delta Dunării, unde cuibareste cel mai important efectiv din populaţia europeana. Efectiv: 5.000 – 7.000 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi permanente, lacuri dulci cu vegetaţie abundentă, cu arbori (sălcii)

pentru amplasare a cuiburilor

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară, întâlnită rar iarna.

Cuibăreşte în colonii mixte cu stârci, cormorani mari, ţigănuşi, lopătari ş.a.

Măsuri de conservare necesare. Managementul zonelor de reproducere, hrănire a păsărilor

de pe eleşteele piscicole din lunca Prutului inferior.

Pelican comun - Pelecanus onocrotalus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Pelecanidae, Gen. Pelecanus, Pelecanus onocrotalus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Specie tipică pentru Delta Dunării unde se află cea mai

mare populaţie cuibăritoare din Europa. Efectiv: 3.000 – 3.500 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi permanente, lacuri dulci întinse cu stufîriş bogat (plauri) pentu

cuibărit. În migraţie şi pe eleştee, iazuri ş.a.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în Delta

Dunării, în colonii pe plaur. Migrează în stoluri mari.

Măsuri de conservare necesare. Respectarea strictă a legislaţiei existente. Managementul zonelor de hrănire a păsărilor de pe eleşteele piscicole din lunca Prutului inferior.

Pelican creţ - Pelecanus crispus Bruch 1832 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,

Fam. Pelecanidae, Gen. Pelecanus, Pelecanus crispus Bruch 1832

Distributia geografică în România. Întâlnit în Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-

Sinoe. Efectiv: 150-200 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri întinse cu stufăriş bogat (plauri) pentru cuibărit. În migraţie şi

pe ape mai restrânse ca suprafaţă.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în Delta Dunării, în colonii mici pe plaur, singur sau împreună cu pelicanul comun şi cormoranul mare.

Măsuri de conservare necesare. Respectarea strictă a legislaţiei existente. Managementul

zonelor de migraţie şi hrănire a păsărilor de pe eleşteele piscicole din lunca Prutului inferior.

Stârc de noapte - Nycticorax nycticorax Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Ardeidae, Gen. Nycticorax, Nycticorax nycticorax Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Delta Dunării, precum şi alte puncte disparate în

interiorul ţării. Este mai numeros în deltă. Efectiv: 5.000-7.000 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi mari cu vegetaţie arborescentă, păduri de luncă. Se hrăneşte în ape

puţin adânci.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii mixte cu alte specii de satârci şi egrete.



Pag. 53/176

Măsuri de conservare necesare. Managementul zonelor de reproducere, hrănire a păsărilor din lunca Prutului inferior.

Stârc galben - Ardeola ralloides Scopoli 1769

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Ardeidae, Gen. Ardeola, Ardeola ralloides Scopoli 1769

Distributia geografică în România. Delta Dunării, rar şi sporadic în interiorul ţării. Efective mai însemnate în deltă. Efectiv: 3.000-4.000 perechi.

Habitat ocupat. Zone umede cu vegetaţie bogată şi ape puţinn adânci. Se hrăneşte în terenuri deschise, mlăştinoase.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii mixte, în care deseori există sute de cuiburi (deltă).

Măsuri de conservare necesare. Managementul zonelor de migraţie, hrănire şi reproducere

a păsărilor din lunca Prutului inferior.

Egretă mică - Egretta garzetta Linnaeus 1766

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Ardeidae, Gen. Egretta, Egretta garzetta Linnaeus 1766

Distributia geografică în România. În principal în Delta Dunării. Putin numeroasa în unele puncte din interiorul tarii. Efectiv: 2.500 – 3.000 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri, de preferinţă mari, cu stufăriş, pâlcuri de arbori, cu întinderi de apă puţin adâncă şi terenuri inundate.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii

mixte cu alte specii de stârci.

Măsuri de conservare necesare. Respectarea legislaţiei actuale. Managementul zonelor de

migraţie, hrănire şi reproducere a păsărilor din lunca Prutului inferior.

Egretă mare - Egretta alba Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Ardeidae, Gen. Egretta, Egretta alba Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. În principal în Delta Dunării, rar în interiorul ţării. Puţine exemplare iernează în ţară. Efectiv: 300 – 400 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri întinse, cu stufăriş puţin adâncă. Se hrăneşte în mlaştini şi

bălţi.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste prin

perechi puţine, alăturate coloniilor mixte de stârci.

Măsuri de conservare necesare. Respectarea legislaţiei actuale. Managementul zonelor de

migraţie, hrănire şi reproducere a păsărilor din lunca Prutului inferior.

Stârc roşu - Ardea purpurea Linnaeus 1766 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică

Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Ardeidae, Gen. Ardea, Ardea purpurea Linnaeus 1766

Distributia geografică în România. Relativ numeros în Delta Dunării, rar în alte zone ale ţării. Efectiv: 800 – 1.200 perechi.



Pag. 54/176

Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri întinse cu stufăriş şi porţiuni de apă liberă, puţin adâncă, zăvoaie inundate.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuiibăreste în colonii

mici în stufărişuri dese, uneori în coloniilemixte de ardeide.

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea stufărişurilor, protecţia cuiburilor, menţinerea

habitatelor păsărilor. Managementul locurilor de migraţie, hrănire şi reproducere a speciei în lunca Prutului inferior.

Barză neagră - Ciconia nigra Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,

Fam. Ciconiidae, Gen. Ciconia, Ciconia nigra Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Specie rară în România.Răspândită în perechi, mai ales

în Transilvania. Efectiv: 60 – 120 perechi.

Habitat ocupat. Păduri întinse cu copaci înalţi, în apropierea unor ape curgătoare sau stagnante, neafectate de prezenţa umană. Preferă zona submontană.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Observată mai des în perioadele de pasaj, mai ales în estul ţării. Cuiburile, situate în copaci mari şi bătrâni, sunt

folosite mulţi ani la rând.

Măsuri de conservare necesare. Excluderea de la tăiere a arboretelor în care sunt

identificate cuiburi, reducerea presiuniiantropice asupra habitatelor şi a locurilor de cubărit. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.

Barză albă - Ciconia ciconia Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, încadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,

Fam. Ciconiidae, Gen. Ciconia, Ciconia ciconia Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Specie larg răspândită în România, în sate şi la periferia

unor oraşe. Efectiv: 4.000 – 6.000 perechi.

Habitat ocupat. Aşezări omeneşti, în ţinuturi joase, rară în depresiuni intramontane.

Condiţia prezenţei perechilor cuibăritoare este existenţa unor habitate convenabile de hrănire (pajişti umede, smârcuri, mlaştini ş.a.).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Peste teritoriul ţării trec însemnate efective de berze migratoare din ţările nordice şi central-europene.

Măsuri de conservare necesare. Protecţia cuiburilor prin montarea pe stâlpi de beton a unor

suporturi speciale pentru cuiburile de berze, reducerea presiunii antropice asupra habitatelor. Managementul locurilor de migraţie, hrănire şi reproducere a speciei în lunca Prutului inferior.

Ţigănuş - Plegadis falcinellus Linnaeus 1766

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes, Fam. Threskiornithidae, Gen. Plegadis, Plegadis falcinellus Linnaeus 1766

Distributia geografică în România. Răspândit în estul României, frecvent doar în Delta Dunării. Efectivul în cscădere simţitoare. Efectiv: 2.500-3.500 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi întinse cu apă puţin adâncă, cu stufăriş şi sălcii. Se hrăneşte în mlaştini, pajişti inundate ş.a.



Pag. 55/176

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreste în colonii mixte de ardeide. Depun 3-4 ouă. Puii părăsesc cuiburile în iulie.

Măsuri de conservare necesare. Protejarea strictă a colonilor de pe lacurile Maţa şi

Rădeanu. Managementul zonelor de migraţie, hrănire şi reproducere a păsărilor din lunca Prutului inferior.

Lopătar -Platalea leucorodia Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Ciconiiformes,

Fam. Threskiornithidae, Gen. Platalea, Platalea leucorodia Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Cuibăreşte în câteva nuclee izolate din estul ţării. Relativ

mai numeros doar în Delta Dunării. Efectiv: 500-600 perechi.

Habitat ocupat. Lacuri şi bălţi cu stufăriş des, în apropierea unor suprafeţe de apă liberă cu

fund mocirlos.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreste în mici colonii impreună cu alte specii de stârci şi egrete.

Măsuri de conservare necesare. Conservarea ecosistemelor acvatice în care cuibăresc lopătarii (Balta Maţa-Rădeanu). Managementul zonelor de migraţie, hrănire şi reproducere

a păsărilor din lunca Prutului inferior.

Gârliţă mică -Anser erythropus Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes, Fam. Anatidae, Gen. Anser, Anser erythropus Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Apare în sezonul rece, mai ales în Dobrogea; accidental în celelalte zone ale ţării. Efectiv: nu mai mult de 10-15 exemplare observate în Dobrogea,

în cadrul recensământului de iarnă al păsărilor de apă..

Habitat ocupat. Lacuri întinse (loc de înnoptat) şi culturi agricole (habitat trofic).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, extrem de rar oaspete de iarnă.

Măsuri de conservare necesare. Conservarea locurilor de concentrare a păsărilor, evitarea

împuşcării lor în timpul vânătorii de găşte. Managementul zonelor de migraţie şi hrănire a păsărilor în lunca Prutului inferior.

Gâsca cu gât roşu - Branta ruficollis Pallas, 1769 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,

Fam. Anatidae, Gen. Branta, Branta ruficollis Pallas, 1769

Distribuţia geografică în România. Dobrogea şi estul Munteniei, esclusiv în timpul iernii;

accidental în celelalte zone ale ţării. Efectiv: maximum 35.000 exemplare observate în Dobrogea, în cadrul recensământului de iarnă al păsărilor de apă.

Habitat ocupat. Lacuri întinse (loc de înnoptat) şi culturi agricole (habitat trofic).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, extrem de rar oaspete de iarnă.

Măsuri de conservare necesare. Conservarea locurilor de concentrare a păsărilor, evitarea împuşcării lor în timpul vânătorii de gâşte. Managementul zonelor de migraţie şi hrănire a

păsărilor în lunca Prutului inferior.

Călifar roşu - Tadorna ferruginea Pallas, 1764



Pag. 56/176

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes, Fam. Anatidae, Gen. Tadorna, Tadorna ferruginea Pallas, 1764

Distributia geografică în România. Cuibăreşte foarte rar în Delta Dunării (Complexul

lagunar Raselm-Sinoe) şi Dobrogea. Efectiv: nu mai mult de 10 – 15 perechi.

Habitat ocupat. Lacuri dulci sau salmastre, uneori şi râuri mari, în locuri cu maluri abrupte.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în găuri situate în malurile abrupte ale lacurilor din Delta Dunării, dar şi în Dobrogea.

Măsuri de conservare necesare. Reducerea presiunii antropice asupra habitatelor şi a

locurilor de cubărit. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.

Călifar alb - Tadorna tadorna Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes,

Fam. Anatidae, Gen. Tadorna, Tadorna tadorna Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Dobrogea şi estul Câmpiei Române, Complexul lagunar

Raselm-Sinoe, Muntenia. Efectiv: nu mai mult de 100 – 120 perechi.

Habitat ocupat. Lacuri salmastre sau sărate (eventual dulci), cu locuri favorabile pentru

cuibărit: maluri abrupte, râpe, sărături de teren, movile ş.a.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în găuri în pământ. Grupuri mici de păsări iernează local în Dobrogea.

Măsuri de conservare necesare. Reducerea presiunii antropice asupra habitatelor şi a locurilor de cubărit. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului

inferior.

Raţă roşie - Aythya nyroca Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes, Fam. Anatidae, Gen. Aythya, Aythya nyroca Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei şi lacurile/eleşteele mari ale ţării. Mai frecventă în estul României. Efectiv: câteva mii de perechi.

Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri eutrofe, eleştee cu vegetaţie palustră abundentă şi suprafeţe de apă liberă.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Iernează forte rar

fiind mai sensibilă la frig.

Măsuri de conservare necesare. Respectarea reglementărilor privind vânătoarea.

Managementul locurilor de migraţie, hrănire şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Raţă sunătoare - Bucephala clangula Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes, Fam. Anatidae, Gen. Bucephala, Bucephala clangula Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. Prezentă îndeosebi în Dobrogea, inclusiv pe apele litorale, dar şi în Delta Dunării. Efectiv: cca 10-20 perechi.

Habitat ocupat. Zone umede întinse, unde se află sălcii scorburoase, locuri de cuibărit a

păsărilor. Iarna, deseori, pe ape salmastre sau saline, inclusiv pe mare.



Pag. 57/176

Date de ecologie a speciei. În România este o specie migratoare, oaspete de iarnă. Perechile care cuibăresc în Delta Dunării sunt probabil sedentare. Îşi amenajează cuiburi în

scorburile arborilor (sălcii).

Măsuri de conservare necesare. Respectarea reglementărilor privind vânătoarea. Amplasarea cuiburilor artificiale. Managementul locurilor de migraţie şi iernat a speciei în lunca Prutului inferior.

Raţă cu ciuf - Netta rufina Pallas 1773

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes, Fam. Anatidae, Gen. Netta, Netta rufina Pallas 1773

Distributia geografică în România. Identificată îndeosebi în Dobrogea şi Delta Dunării. Iernează rar în ţară. Efectiv: maximum 1000-2000 perechi.

Habitat ocupat. Bălţi şi lacuri eutrofe, dulci sau uşor salmastre cu vegetaţie palustră deasă şi suprafeţe de apă liberă, destul de adâncă.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie migratoare, oaspete de iarnă. Perechile care cuibăresc în Delta Dunării sunt probabil sedentare. Îşi amenajează cuiburi în

scorburile arborilor (sălcii).

Măsuri de conservare necesare. Respectarea reglementărilor privind vânătoarea. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.

Ferestraş mic - Mergellus albellus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Anseriformes, Fam. Anatidae, Gen. Mergellus, Mergellus albellus Linnaeus 1758

Distributia geografică în România. A cuibărit în sud-estul României până la începutul

sec.XX, dar ulterior aceste populaţii clocitoare au dispărut. În ultimii ani cuibăreşte din nou în Delta Dunării. Efectiv: 5-20 perechi.

Habitat ocupat. Zone umede, de preferinţă eutrofe, cu sălcii.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de iarnă, rar

sedentar/clocitor. Cuibăreşte exclusiv în scorburile arborilor (sălcii) sau cuiburi vechi de ciocănitoare neagră.

Măsuri de conservare necesare. Instalarea în deltă de scorburi artificiale pentru cuibăritul păsărilor. Managementul locurilor de migraţie şi iernat a speciei în lunca Prutului inferior.

Viespar - Pernis apivorus Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Pernis, Pernis apivorus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Răspândire sporadică, cu precădere în zona colinară, mai rar în cea montană sau de câmpie. Observat la cuibărit în Ardeal, Crişana, Banat,

Maramureş. Efectiv: 300-700 perechi.

Habitat ocupat. Păduri, mai ales de foioase, intercalate cu rarişti, poieni, pajişti, cu condiţia

existenţei apidelor şi a altor insecte de sol.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară, întâlnit în pasaj şi

iarna. Cuibăreşte în păduri mari.



Pag. 58/176

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea copacilor mari şi bătrâni, mai ales a celor situaţi în apropierea lizierelor , locuri cu predilecţie pentru cuibărit. Managementul locurilor

de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.

Gaie neagră - Milvus migrans Boddaert 1783 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Milvus, Milvus migrans Boddaert 1783

Distribuţia geografică în România. În trecut era una dintre cele mai răspândite păsări

răpitoare din ţară, find întâlnită de-a lungul apelor de deal şi câmpie, inclusiv în deltă. În prezent este o raritate, observată în Treansilvania, bazinul Dunării, inclusiv în deltă. Efectiv: 50-100 perechi.

Habitat ocupat. Păduri bătrâne de foioase la câmpie şi deal, dar mai ales păduri de luncă.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj. Cuibul şi-l construieste în arbori înalţi, adesea lângă ape.

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea arborilor în care există cuiburi de gaie neagră. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în lunca Prutului inferior.

Gaie roşie - Milvus milvus Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Milvus, Milvus milvus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Specia era destul de frecvent întâlnită în România pe la inceputul şi sfârşitul sec. XX. Era calificată ca şi specie cuibăritoare, îndeosebi în Transilvania. În prezent rară în perioadele de pasaj. Efectiv: 0 perechi clocitoare.

Habitat ocupat. Păduri e de foioase în ţinuturile colinare şi submontane, intercalate cu

terenuri deschise, mai ales agricole şi suprafeţe (cursuri de ape).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie rară de pasaj. Trece prin ţinuturile

joase ale ţării, mai ales toamna.

Măsuri de conservare necesare. Managementul locurilor de migraţie şi hrănire a speciei în

lunca Prutului inferior.

Codalb - Haliaeetus albicilla Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Haliaeetus, Haliaeetus albicilla Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Este o specie rară în România, cuibărind doar în lungul

Dunării şi în deltă. Efectivul şi arealul speciei s-au redus mult în ultimele decenii. Efectiv: 12-18 perechi.

Habitat ocupat. Păduri de şes, păduri de luncă şi zăvoaie cu copaci mari şi bătrâni, în apropiere de ape.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie parţial migratoare, prezentă tot timpul anului. Cuiburile sunt construite în arbori bătrâni şi înalţi (stejar, plop), adesea lângă ape.

Măsuri de conservare necesare. Identificarea tuturor cuiburilor locuite de codalbi şi luarea sub evidenţă în tot cursul perioadei de reproducere. Construirea de cuiburi (platforme)

artificiale în ţinuturile unde există codalbi. Managementul locurilor de migraţie, iernat a speciei în lunca Prutului inferior.

Erete alb - Circus macrourus Gmelin 1770



Pag. 59/176

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică

Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Circus, Circus macrourus Gmelin 1770

Distribuţia geografică în România. În prima jumătate a sec. XX, specia cuibărea în câmpia din sud-estul României, Bărăgan şi Dobrogea. În prezent observat doar în perioadele de

pasaj. Efectiv: incert.

Habitat ocupat. Pajişti naturale cu caracter stepic, uneori în apropierea bălţilor.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, întâlnită şi iarna. Se observă

cu destulă regularitate în timpul migraţiei (mai ales în Dobrogea). Prezenţa sa în cursul verii este incertă.

Măsuri de conservare necesare. Politici globale de renunţare la cultivarea terenurilor slab productive, ce ar permite refacerea ecosistemelor stepice naturale. Instituirea zonelor

tampon ale Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării în locuri cu vegetaţie naturală de stepă. Managementul locurilor de migraţie, iernat a speciei în lunca Prutului inferior.

Erete sur - Circus pygargus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,

Fam. Accipitridae, Gen. Circus, Circus pygargus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. În prima jumătate a sec. XX, specia cuibărea în număr

mic în sud-estul României, mai ales în Bărăgan şi în Transilvania. În prezent observat doar în Dobrogea. Efectiv: 20-40 perechi.

Habitat ocupat. Câmpii cultivate sau necultivate, cu vegetaţie ierboasă, fie uscate, stepice sau umede (lunci).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, rar oaspete e vară. Cuibul este amenjat pe sol, între ierburi. Migrează cu regularitate prin estul ţării.

Măsuri de conservare necesare. Parcelarea terenurilor agricole, mozaicitatea culturilor ar putea favoriza cuibăritul eretelui sur în sud-estul ţării. Managementul locurilor de migraţie a

speciei în lunca Prutului inferior.

Şorecar mare - Buteo rufinus Cretzschmar 1829 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Buteo, Buteo rufinus Cretzschmar 1829

Distribuţia geografică în România. În urmă cu 10-15 ani specia era considerată drept

pasăre de pasaj, în Dobrogea fiind observată cu regularitate. În prezent identificat în Dobrogea, în perioada de reproducere, de asemenea şi în Transilvania. Efectiv: 5-20 perechi.

Habitat ocupat. Zone largi de câmpie, terenuri aride, dar şi cu pâlcuri de arbori sau

abrupturi stâncoase (locuri de cuibărit).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete e vară şi de pasaj, mai ales în

Dobrogea. Rar întâlnit iarna. Cuibul este amenjat în stâncării, mai rar în arbori.

Măsuri de conservare necesare. Construirea unor platforme speciale pentru cuibărit, fie în

stâncării (Munţii Măcinului), fie pe arbori solitari. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.

Acvilă ţipătoare mică - Aquila pomarina C.L. Brehm 1831



Pag. 60/176

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Aquila, Aquila pomarina C.L. Brehm 1831

Distribuţia geografică în România. În trecut una dintre cele mai răspândite şi mai

numeroase păsări răpitoare din România. În ultimii 15-20 ani se observă o nouă restrângere a efectivelor. Perechile clocitoare sunt dispersate în Carpaţi, zona dealurilor înalte, mai puţin pădurile de şes. Efectiv: 500-1.000 perechi.

Habitat ocupat. Păduri mari, mai ales de foioase, în apropierea zonelor umede. Se hrănesc

în terenurile deschise, inclusiv în terenuri agricole.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.

Cuibul se află în arbori înalţi. Migrează în număr considerabil prin Dobrogea şi Transilvania.

Măsuri de conservare necesare. Depistarea şi evidenţa cuiburilor păsărilor în perioada de

reproducere. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.

Acvilă ţipătoare mare - Aquila clanga Pallas 1811 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Accipitridae, Gen. Aquila, Aquila clanga Pallas 1811

Distribuţia geografică în România. La începutul sec. XX era calificată ca şi specie clocitoare.

Ulterior în Transilvania şi Moldova au fost gasite cuiburi şi identificate păsări în perioada cuibăritului. Efectiv: incert.

Habitat ocupat. Păduri mari situate în zone relativ umede, lunci de râuri, mlaştini, zone deluroase. Vânează în terenurile descoperite, inclusiv în culturi agricole.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, posibil cuibăritor. Uneori observat iarna. Cuibul şi-l instalează în arbori înalţi. În pasaj trece cu regularitate prin

Dobrogea.

Măsuri de conservare necesare. Evidenţa posibilelor cuiburi a acvilei ţipătoare mari,

reducerea deranjului la cuib în perioada de reproducere. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.

Acvilă mică - Hieraaetus pennatus Gmelin 1788 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,

Fam. Accipitridae, Gen. Hieraaetus, Hieraaetus pennatus Gmelin 1788

Distribuţia geografică în România. La începutul sec. XX era o specie frecvent clocitoare în

România. În prezent perechi clocitoare, exemplare singuratice observate în Transivania, Carpaţi, Dobrogea, Delta Dunării. Efectiv: 30-80 perechi.

Habitat ocupat. Păduri de luncă, arborete bogate şi şleauri de câmpie sau de deal, cu copaci mari; preferă vecinătatea cursurilor de apă şi a terenurilor descoperite.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj.

Intr-o diminuare drastică faţă de efectivul de acum un secol.

Măsuri de conservare necesare. Evidenţa şi paza cuiburilor a acvilei mici, reducerea

deranjului la cuib. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.



Pag. 61/176

Uligan pescar - Pandion haliaetus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes,

Fam. Pandionidae, Gen. Pandion, Pandion haliaetus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Până la mijlocul sec.XX specia a cuibărit rar în România, în sudul Transilvaniei, Banat şi Delta Dunării. În ultimele patru decenii nu a mai fost găsit cuibărind, rămânând o pasăre rară de pasaj. Efectiv: sute de exemplare.

Habitat ocupat. În pasaj întâlnit pe lângă bălţi mari şi eleştee/iazuri piscicole.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj. Migrează în front larg peste România. Exemplare solitare observate şi în lunile de vară, cel puţin în Transilvania.

Măsuri de conservare necesare. Evidenţa şi paza cuiburilor uliganului pescar, construirea de cuiburi artificiale. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.

Vânturel de seară - Falco vespertinus Linnaeus 1776

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Falconidae, Gen. Falco, Falco vespertinus Linnaeus 1776

Distribuţia geografică în România. Răspândire discontinuă, în vestul, estul şi sudul României, mai ales în Transilvania şi Delta Dunării. Efectiv: 600-1.200 perechi.

Habitat ocupat. Liziere, pădurin de luncă, perdele forestiere, arbori de-a lungul şoselelor, pâlcuri de copaci în silvostepă, în zona de câmpie.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăresşte în mici colonii, de obicei împreună cu cioara de semănătură.

Măsuri de conservare necesare. Ocrotirea coloniilor vânturelului de seară, chiar dacă e

vorba de colonii mixte cu cioara de semănătură. Managementul locurilor de migraţie şi reproducere a speciei în lunca Prutului inferior.

Şoim călător - Falco peregrinus Tunstal 1771 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Falconidae, Gen. Falco, Falco peregrinus Tunstal 1771

Distribuţia geografică în România. Specie cuibăritoare în trecut în mai multe puncte din

ţară, mai cu seamă în Transilvania. În prezent cazurile de cuibărit sau diminuat. Efectiv: 10-20 perechi.

Habitat ocupat. Specie predominant montană, întâlnită în zone cu stâncării, păduri şi versanţi descoperiţi. În pasaj sau iarna apare şi în ţinuturi de câmpie.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie sedentară, de pasaj şi oaspete de iarnă. Cuibăresşte mai ales în stâncării, mai rar în cuiburile părăsite de alte păsări mari.

Măsuri de conservare necesare. Supravegherea şi paza cuiburilor ce vor fi identificate. Managementul locurilor de migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.

Şoim dunărean - Falco cherrug Gray 1834

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Falconiformes, Fam. Falconidae, Gen. Falco, Falco cherrug Gray 1834

Distribuţia geografică în România. Cuibărea în mod constant în Delta Dunării şi lunca Dunării. Se consideră că specia nu mai cuibăreşte în deltă, în schimb a fost identificată la

cuibărit în Dobrogea (Munţii Măcinului). Efectiv: 2-6 perechi.



Pag. 62/176

Habitat ocupat. Arborete de câmpie, păduri de luncă, deseori lângă ape; stâncării din zona de câmpie. Preferă ţinuturile stepice, mai ales cele necultivate.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie sedentar-migratoare. Cuibăresşte pe

stânci sau în vechi cuiburi de ciori, stârci sau alte răpitoare pe arbori.

Măsuri de conservare necesare. Refacerea vegetaţiei spontane de stepă. Amenajarea de

cuiburi/platforme în arbori înalţi. Managementul locurilor de întâlnire a speciei în lunca Prutului inferior.

Cristel de câmp - Crex crex Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Gruiformes,

Fam. Rallidae, Gen. Crex, Crex crex Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Întâlnit în majoritatea zonelor ţării; în Carpaţi doar la

altitudini joase. Efectiv: 20.000-22.000 perechi.

Habitat ocupat. Pajişti bogate, mai ales în lunci; culturi agricole: trifoi, lucernă; cereale păioase.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în terenuri deschise cu vegetaţie ierboasă deasă.

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea pajiştilor umede din lunci, lacuri şi bălţi. Înfiinţarea unor arii speciale de protecţieîn locuri cu abundenţă ridicată a speciei. Menţinera

unor suprafeţe necosite, într-un sistem de rotaţie anuală. Managementul locurilor de reproducere a speciei în lunca Prutului inferior.

Cocor - Grus grus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Gruiformes,

Fam. Gruidae, Gen. Grus, Grus grus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Ca pasăre clocitoare, exclusiv în Delta Dunării, unde

cuibăreşte ocazional. Migrează peste estul ţării (Dobrogea, Câmpia de Vest, Transilvania). Efectiv: 0-4 perechi.

Habitat ocupat. Stufărişuri dese, greu accesibile, departe de prezenţa omului.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie de pasaj, oaspete de vară ocazional. Cuibăreşte foarte rar în Delta Dunării.

Măsuri de conservare necesare. Limitarea deranjului la cuib a păsărilor. Managementul locurilor de pasaj a speciei în lunca Prutului inferior.

Scoicar - Haematopus ostralegus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,

Fam. Haematopodidae, Gen. Haematopus, Haematopus ostralegus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. În principal pe litoralul Mării Negre şi complexului

lagunar Razelm-Sinoe. Efectiv: 50-150 perechi.

Habitat ocupat. Plaje nisipoase ale lagunelor şi ale mării. Local pe ţărmuri şi insule ale apelor dulci (râuri, lacuri).

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj. Cuibăreşte în mod obişnuit pe plajele de nisip din lungul litoralului Mării Negre.



Pag. 63/176

Măsuri de conservare necesare. Marcarea terenurilor pe care cuibăresc scoicari pentru protejarea lor în perioada reproductivă. Managementul locurilor de pasaj a speciei în lunca

Prutului inferior.

Piciorong - Himantopus himantopus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes, Fam. Recurvirostridae, Gen. Himantopus, Himantopus himantopus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-

Sinoe, Murighiol, estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 100-250 perechi.

Habitat ocupat. Mlaştini eutrofe cu apă puţin adâncă, cu plaje nisipoase sau mâloase şi

vegetaţie joasă; smârcuri pe ţărmurileapelor lent curgătoare.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în mici

colonii.

Măsuri de conservare necesare. Restabilirea legăturii între apele mării şi lacul Raselm, ce ar impiedica extinderea stufărişurilor, refăcându-se astfel condiţiile de cuibărit. Managementul locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Ciocîntors - Recurvirostra avosetta Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes, Fam. Recurvirostridae, Gen. Recurvirostra, Recurvirostra avosetta Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Dobrogea, Delta Dunării, complexul lagunar Razelm-Sinoe, Câmpia Română (Ianca, Balta Albă, Amara), estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 200-350 perechi.

Habitat ocupat. Lacuri salmastre, pe întinsuri cu apă mică şi fund noroios, lipsite de

vegetaţie palustră, pe lângă maluri şi insule. Local pe litoralul mării, pe ţărmurile joase nisipoase, de asemenea pe ţărmuri de ape dulci stagnante sau lent curgătoare.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară, rareori observată şi în lunile de iarnă. Cuibăreşte în mici colonii pe bancurile mlăştinoase din apele puţin adânci.

Densitatea maximă în partea sudică din zona lagunară Razelm-Sinoe.

Măsuri de conservare necesare. Limitarea accesului în terenurile de cuibărit a speciei, a

deranjului la cuib, monitorizarea cuiburilor. Managementul locurilor de pasaj, eventual de cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Ciovlică ruginie - Glareola pratincola Linnaeus 1766 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,

Fam. Glareolidae, Gen. Glareola, Glareola pratincola Linnaeus 1766

Distribuţia geografică în România. Estul Dobrogei, complexul lagunar Razelm-Sinoe, nord-

estul Munteniei, lunca Dunării (Călăraşi). Efectiv: 250-350 perechi.

Habitat ocupat. Terenuri cu vegetaţie sărăcăcioasă de stepă sau de sărătură, în apropierea sau pe malurile lacurilor salmastre sau dulci, precum şi a mării ş.a.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Apare în număr mai mare în timpul pasajului de toamnă. Cuibăreşte în colonii pe sol.

Măsuri de conservare necesare. Excluderea de la păşunat a zonelor în care cuibăresc ciovlicile. Limitarea deranjului la cuib. Managementul locurilor de pasaj, eventual de

cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.



Pag. 64/176

Prundăraş de sărătură - Charadrius alexandrinus Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,

Fam. Charadriidae, Gen. Charadrius, Charadrius alexandrinus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Estul României, mai frecvent în complexul lagunar Razelm-Sinoe, lacuri sărate sau salmastre din estul Munteniei (Ianca, Balta Albă, Amara, Strachina, Tătaru). Efectiv: 1000-2000 perechi.

Habitat ocupat. Ţărmuri nisipoase sau sărate cu vegetaţie de sărătură tipică acestor

ecosisteme. Mai rar în terenuri aride, cu vegetaţie sărăcăcioasă, pe lângă ape dulci.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Apare în număr mai

mare în timpul pasajului de toamnă. Cuibăreşte în colonii pe sol.

Măsuri de conservare necesare. Excluderea de la păşunat a zonelor în care cuibăresc

ciovlicile. Limitarea deranjului la cuib. Managementul locurilor de pasaj, eventual de cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Pescăriţă râzătoare – Sterna nilotica Gmelin 1789 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,

Fam. Laridae, Gen. Sterna, Sterna nilotica Gmelin 1789

Distribuţia geografică în România. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe. În prezent nu se cunosc locuri din Dobrogea de cuibărit ale acestei specii. Efectiv: 10-40 perechi.

Habitat ocupat. Lacuri puţin adânci, dulci sau salmastre, situate în ţinuturi aride, de preferinţă în apropierea mării. Cuibăreşte pe grinduri sau insule.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte, de

obicei, alături de alte specii de Sterna sau de pescăruşi. Se hrăneşte pe lacuri, dar şi în ecosisteme terestre.

Măsuri de conservare necesare. Identificarea coloniilor şi punerea lor sub protecţie strictă. Managementul locurilor de pasaj a speciei în lunca Prutului inferior.

Chiră mică - Sterna albifrons Pallas 1764

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Charadriiformes,

Fam. Laridae, Gen. Sterna, Sterna albifrons Pallas 1764

Distribuţia geografică în România. Localizată în complexul lagunar Razelm-Sinoe, lunca

Dunării, în amonde de Călăraşi, pe Oltul inferior. Efectiv: 300-400 perechi.

Habitat ocupat. Ţărmuri nisipoase de ape dulci sau sarate (lacuri, râuri, mare); mlaştini cu vegetaţie palustră.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii monospecifice sau împreună cu alte sternide.

Măsuri de conservare necesare. Protejarea strictă a coloniilor. Construirea unor platforme mai înalte, potrivite pentru amplasarea cuiburilor. Managementul locurilor de pasaj a

speciei în lunca Prutului inferior.



Pag. 65/176

Turturică - Streptopelia turtur Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Columbiformes,

Fam. Columbidae, Gen. Streptopelia, Streptopelia turtur Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Larg răspândită, în zona de câmpie şi de deal, doar local în cea montană. În prezent este o pasăre puţin numeroasă, pe mari întindri păduroase, chiar rară. Efectiv: 10.000-40.000 perechi.

Habitat ocupat. Păduri de foioase cu arbori înalţi şi subarboret, cu preferinţe pentru rarişti

şi liziere.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Se reproduce de

două ori pe an. Prolificitate redusă, femela depune doar câte două ouă.

Măsuri de conservare necesare. Respectarea legislaţiei privind vânătoarea. Interzicerea

completă a vânătorii turturelei, pe tot parcursul anului. Managementul locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Pupăză - Upupa epops Linnaeus 1758 Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Upupiformes,

Fam. Upupidae, Gen. Upupa, Upupa epops Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Larg răspândită, în zonele de deal şi de câmpie; local pe văi sau în depresiuni intramontane. Efectiv: 10.000-25.000 perechi.

Habitat ocupat. Terenuri deschise cu vegetaţie lemnoasădispersă: liziere de păduri, pâlcuri de arbori, livezi bătrâne, zovoaie, parcuri mari ş.a.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară şi pasăre de pasaj. Abundenţa speciei a suferit în ultimii 50 de ani o reducere accentuată.

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea arborilor bătrâni şi scorburoşi pe lizierele pădurilor, în zăvoaie, livezi ş.a. Managementul locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în

lunca Prutului inferior.

Capîntortură - Jynx torquilla Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Piciformes, Fam. Picidae, Gen. Jynx, Jynx torquilla Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Cuibăreşte în cea mai mare parte a ţării, cu excepţia masivelor păduroase întinse şi compacte. Preferă zona deluroasă. Efectiv: 10.000-25.000

perechi.

Habitat ocupat. Liziere, rarişti şi tăieturi ale pădurilor de foioase; arborete mici, zăvoaie, plantaţii, livezi bătrâne, grădini cu pomi, parcuri mari.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în scorburi şi cuiburi vechi de ciocănitori.

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea arborilor bătrâni şi scorburoşi (locuri de cuibărit), a muşuroaielor de furnici (resursa trofică) ş.a. Managementul locurilor de pasaj şi

cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.



Pag. 66/176

Pietrar negru - Oenanthe pleschanka Lepechin 1770

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Passeriformes, Fam. Saxicolidae, Gen. Oenanthe, Oenanthe pleschanka Lepechin 1770

Distribuţia geografică în România. Dobrogea, sudul Moldovei.. Efectiv: 500-1.500 perechi.

Habitat ocupat. Zone stepice, stâncării, râpe, faleze, cariere de piatră, abrupturi stâncoase, maluri înalte ş.a.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Cuibăreşte în maluri înalte, abrupturi stâncoase ş.a.

Măsuri de conservare necesare. Managementul locurilor de migraţie şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Corb - Corvus corax Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Passeriformes, Fam. Corvidae, Gen. Corvus, Corvus corax Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Specie larg răspândită în România, în toate zonele păduroase (de preferinţă montane şi de dealuri înalte), precum şi în zona alpină. Efectiv:

2.000-4.000 perechi.

Habitat ocupat. Păduri mari de foioase sau de conifere, departe de aşezările omeneşti; local în stâncării abrupte, inclusiv în cele alpine. Se hrăneşte în terenurile despădurite, incusiv în apropiere de localităţi.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie sedentară. Cuiburile sunt construite în arbori sau pe stânci. Populaţia actuală de corb este relativ abundentă urmare a regimului

de protecţie stabilit după anii' 60 ai sec. XX.

Măsuri de conservare necesare. Menţinerea statutului de specie ocrotită. Managementul locurilor de pasaj şi cuibărit a speciei în lunca Prutului inferior.

Lăcustar -Sturnus roseus Linnaeus 1758

Nume, rang taxon, incadrare taxonomică. Phylum Cordata, Cls. Aves, 0rd. Passeriformes,

Fam. Sturnidae, Gen. Sturnus, Sturnus roseus Linnaeus 1758

Distribuţia geografică în România. Cuibăreşte sporadic, în Dobrogea, rareori în alte zone ale ţării (nordul Moldovei, Transilvania). Efectiv: 0-500 perechi, uneori mai mult.

Habitat ocupat. Terenuri descoperite (yone stepice), stâncării, râpe, cariere de piatră, abrupturi stâncoas, maluri înalte ş.a. Se hrănesc pe pajişti şi pe terenuri agricole.

Date de ecologie a speciei. În România este o specie oaspete de vară. Apare doar în unii ani, când pot fi întâlnite atât păsări de pasaj, cât şi clocitoare. Cuibăreşte în cariere,

abrupturi stâncoase ş.a.

Măsuri de conservare necesare. Protecţia strictă a coloniilor. Managementul locurilor de

migraţie a speciei în lunca Prutului inferior.

Specificam ca indivizii speciilor rare de Păsări (gaste, Păsări rapitoare, berze s.a.), care ajung în Lunca Joasă a Prutului Inferior, se află doar în trecere/migraţie, aria respectiva nereprezentand o zonă de rezidenţă permanentă, cuibărit sau reproducere.

Cat priveste situatia altor grupe de Păsări, cum sunt cele acvatice (starci, egrete,

rate, limicole s.a.), tinând cont de datele de habitat ale acestora (bălţi, lacuri întinse etc.), de caracteristicile lor biologice, mentionam ca ele nu vor fi influentate direct de construcţia centralei termoelectrice, impactul fiind nesemnificativ asupra indivizilor şi a populatiilor de

Păsări.

În concluzie având în vedere cerinţele ecologice, biologia şi etologia

speciilor rare de Păsări, considerăm că prin constructia centralei termoelectrice în Zona Liberă Galaţi, nu se va genera un efect negativ

semnificativ asupra indivizilor şi a populatiilor acestora.



Pag. 67/176

2.2.2 Habitate

2.2.2.1 Habitate prevăzute în situl Natura 2000 ROSCI0105 - Lunca Joasă a

Prutului şi relaţia acestora cu proiectul

Tabelul 2.10

Tipuri de habitate desemnate conform Directivei Habitate

1992/43/EEC şi prezente în situl ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului

Cod Tip de habitat

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din

Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi

Bidention

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor,

până la cel montan şi alpin

91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion

minoris)

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba

officinalis)

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

3160 Lacuri distrofice şi iazuri

92A0 Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba

În cele ce urmează prezentam caracteristicile tipurilor de habitate desemnate pentru situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului:

3130 Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea

uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea [Oligotrophic to mesotrophic standing waters with vegetation of the Littorelletea uniflorae and/or Isoëto-Nanojuncetea] CLAS. PAL.: 22.12 x

(22.31 şi 22.32) 1) 22.12 x 22.31 - vegetaţie scundă perenă, acvatică până la amfibie, oligotrofă

până la mezotrofă, a malurilor lacurilor, iazurilor şi bălţilor, şi a zonei ecotonale apă - uscat

aparţinând ordinului Littorelletalia uniflorae. 22.12 x 22.32 - vegetaţie scundă anuală, amfibie, pionieră, a zonei ecotonale cu uscatul de

la marginea lacurilor, bălţilor şi iazurilor, cu soluri sărace în nutrienţi, sau care creşte în timpul uscării periodice a acestor ape stătătoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea. Aceste două unităţi pot creşte împreună în strânsă asociere sau separat. Speciile

caracteristice de plante sunt în general efemerofite pitice. 2) Plante:

22.12 x 22.31: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum. 22.12 x 22.32: Lindernia procumbens, Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C.

flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum, Centunculus minimus.

3) Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, în depresiuni umede interdunale (vezi 16.32 în 2190, inclus în Anexa I). Zonele cu un regim hidrologic variabil,

lipsite periodic de vegetaţie din cauza distrugerii acesteia prin călcare, nu ar trebui incluse.



Pag. 68/176

Veg Cyperetum flavescentis Koch ex Aichinger 1933; Juncetum bufonii Felföldy 1942; Cypero-Limoselletum Kornek 1960; Limosello-Ranunculetum lateriflori Pop (1962)

1968; Eleocharidetum acicularis Koch 1926 em. Oberd. 1957; Dichostylido michelianae-Gnaphalietum uliginosi Horvatič 1931.

3270 Râuri cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. [Rivers with muddy banks with Chenopodion rubri p.p. and Bidention p.p. vegetation]

CLAS. PAL.: 24.52 1) Maluri nămoloase ale râurilor din zona de câmpie până în etajul submontan, cu

vegetaţie pionieră anuală, nitrofilă, din alianţele Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p. Primăvara şi la începutul verii, acest habitat de maluri nămoloase se prezintă fără nici un fel de vegetaţie (ea dezvoltându-se mai târziu în timpul anului). Dacă condiţiile nu

sunt favorabile, această vegetaţie se dezvoltă puţin sau poate fi total absentă. 2) Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum

lapathifolium. 3) Acest habitat se întâlneşte în strânsă asociere cu populaţii dense ale genului

Bidens sau ale unor specii de neofite. Pentru a înlesni conservarea acestor comunităţi, cu o dezvoltare anuală târzie sau neregulată, este important să se ia în considerare maluri

cu lăţimi între 50 şi 100 m şi chiar porţiuni fără vegetaţie (24.51). Veg Bidenti-Polygonetum hydropiperis Lohm. în Tüxen 1950; Polygono lapathifolii-

Bidentetum Klika 1935; Echinochloo-Polygonetum lapathifolii Soó et Csűrös 1974 (inclusiv subas. chlorocyperetosum glomerati Burescu 1999); Xanthio strumarii-Bidentetum tripartitae Timár 1947; Bidentetum cernui (Kobenza 1948) Slavnič 1951.

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin [Hydrophilous tall-herb fringe communities of plains and of the

montane to alpine levels] CLAS. PAL.: 37.7 şi 37.8 1) Subtipuri:

37.7 – Comunităţi higrofile şi nitrofile de ierburi înalte, de-a lungul cursurilor de apă şi

lizierelor forestiere, aparţinând ordinelor Glechometalia hederaceae şi Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion).

37.8 – Comunităţi de ierburi perene înalte higrofile din etajul montan până în cel alpin, aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea.

2) Plante:

37.7 - Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum,

Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa. 37.8 - Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius

europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

3) Comunităţi similare cu 37.8, dar cu o dezvoltare redusă, apar la altitudini mai joase de-a lungul râurilor şi lizierei pădurilor (în Valonia – Belgia, de exemplu). Comunităţile

nitrofile de lizieră, cuprinzând numai specii de talie mică, comune în regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunităţi de ierburi înalte s-ar putea dezvolta şi în

pajişti umede abandonate, care nu mai sunt cosite. Zonele întinse de pajişti umede abandonate şi comunităţile de neofite cu Helianthus tuberosus, Impatiens glandulifera, etc. nu ar trebui luate în considerare.

Veg Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio

waldsteinii-Heracleetum transsilvanici Pawł. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al.

1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu



Pag. 69/176

1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae

Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996;

Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tüxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsuti- Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-

Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhäuslova-Novotna et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum

cannabini Görs 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecký 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum Braun-Blanquet 1959).

91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) [Riparian

mixed forests of Quercus robur, Ulmus laevis and Ulmus minor, Fraxinus excelsior or Fraxinus angustifolia along the great rivers (Ulmenion minoris)] CLAS. PAL.: 44.4

1) Păduri din specii cu lemn de esenţă tare situate în albia majoră a râurilor, expuse regulat inundaţiilor în perioda creşterii nivelului apei, sau în zone joase, expuse inundaţiilor provocate de înălţarea apei freatice. Aceste păduri se dezvoltă pe depozite aluviale recente.

Solul poate fi bine drenat între inundaţii sau poate rămâne ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante aparţin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus.

Subarboretul este bine dezvoltat. 2) Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F.

angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus,

Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

3) Aceste păduri formează mozaicuri cu păduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenţă moale, în zonele joase ale luncilor râurilor; ele se pot dezvolta şi din păduri aluviale de specii cu lemn de esenţă tare. Acest tip de habitat apare adesea în conjuncţie

cu păduri de anin şi frasin (44.3). Veg Fraxino danubialis-Ulmetum Soó 1936 corr. 1963; Quercetum

roborispedunculiflorae Simon 1960 (syn.: Fraxino angustifoliae-Quercetum pedunculiflorae Chifu et al. (1998) 2004); Fraxino pallisae-Quercetum pedunculiflorae (Popescu et al. 1979) Oprea 1997;

Fraxinetum pallisae (Simon 1960) Krausch 1965 (syn. Ulmeto minoris-Fraxinetum pallisae Borza ex Sanda 1970).

6510 Fâneţe de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) [Lowland hay meadows (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)] CLAS. PAL.: 38.2

1) Fâneţe bogate în specii, pe soluri slab până la moderat fertilizate, din zona de

câmpie până în etajul submontan, aparţinând alianţelor Arrhenatherion şi Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajişti exploatate extensiv sunt bogate în plante cu flori şi

nu sunt cosite înainte ca gramineele să înflorească şi după aceea, numai o dată sau de două ori pe an.

2) Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella

major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula

patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata. 3) Există subtipuri umede până la uscate. Dacă practicile de exploatare devin

intensive, cu utilizarea abundentă a îngrăşămintelor, diversitatea speciilor scade rapid.

3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de Magnopotamion sau Hydrocharition [Natural eutrophic lakes with Magnopotamion or Hydrocharition-type vegetation]

CLAS. PAL.: 22.13 x (22.41 sau 22.421) 1) Lacuri şi iazuri cu ape de culoare gri închis către albastru-verzui, mai mult sau

mai



Pag. 70/176

puţin tulburi, în mod special bogate în baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu 29 comunităţi din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafaţă sau, în ape adânci, deschise, cu asociaţii de

broscariţă (Magnopotamion). 2) Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis

morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.); Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.

Veg Lemnetum minoris Soó 1927; Lemnetum gibbae Miyawaki et Tüxen 1960; Lemnetum trisulcae Knapp et Stoffers 1962; Lemno-Spirodeletum Koch 1954; Wolffietum

arrhizae Miyawaki et Tüxen 1960; Spirodelo-Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959; Spirodelo-Salvinietum natantis Slavnič 1965; Lemno-Azolletum carolinianae Nedelcu 1967; Riccietum fluitantis Slavnič 1956 em. Tüxen 1974; Stratiotetum aloidis Nowinski 1930

(syn.: Hydrocharitetum morsus-ranae van Langendonck 1935); Lemno-Utricularietum vulgaris

Soó (1928) 1947; Potamogetonetum lucentis Hueck 1931; Potamogetonetum perfoliati Koch 1926; Potamogetonetum graminei (Koch 1926) Passarge 1964 em. Gőrs 1977;

Potamo-Ceratophylletum submerse Pop 1962; Potamogetonetum pectinati Carstensen 1955; Potamo perfoliati- Ranunculetum circinati Sauer 1937; Spirodeletum polyrhizae Koch 1941; Lemno-Salvinietum natantis Miyawaki et Tüxen 1960; Ricciocarpetum natantis

(Segal 1963) Tüxen 1974; Lemno-Hydrocharitetum morsus-ranae (Oberd.) Passarge 1978; Potamogetonetum nodosi (Soó 1960) Segal 1964; Najadetum minoris Ubrizsy 1941;

Zannichellietum pedicellatae Nordh. 1954 em. Pott 1992; Marsilleaetum quadrifoliae (natantis) Burescu 2003; Polygonetum amphibii (natantis) Soó 1927; Potamogetonetum crispi Soó 1927; Ceratophylletum demersii Hild 1956. Veg Arrhenatheretum elatioris Br.-

Bl. ex Scherrer 1925. 3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale [Natural dystrophic lakes and ponds] CLAS.

PAL.: 22.14 1) Lacuri şi iazuri naturale cu apă brună datorită turbei şi acizilor humici, în general

pe soluri turboase în mlaştini sau pe lande cu evoluţie naturală spre turbării. pH-ul este

adesea scăzut, de la 3 până la 6. Comunităţile de plante aparţin ordinului Utricularietalia. 2) Plante: Utricularia spp, Rhynchospora alba, Sparganium minimum, Nuphar lutea,

Carex lasiocarpa, C. rostrata, Nymphaea candida, Drepanocladus spp., specii de Sphagnum. Animale: Odonate (libelule zigoptere şi anizoptere).

Veg Myriophyllo verticillati-Nupharetum luteae Koch 1926; Nymphaeetum albae Vollmar 1947; Nymphoidetum peltatae (Allorge 1922) Bellot 1951; Trapetum natantis

Kárpati 1963; Potametum natantis Soó 1927; Nymphaeetum albocandidae (Hejny 1950) Passarge 1957 subas. nymphaeetosum candidae Ştefan 30 et al. 1997; Sparganietum minimi Schaaf 1925; Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957.

92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba [Salix alba and Populus alba galleries] CLAS. PAL.: 44.141, 44.162 şi 44.6

1) Păduri de luncă (zăvoaie) din bazinul mediteranean şi cel al Mării Negre dominate de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie înrudite cu acestea (44.141). Păduri de luncă multistratificate mediteraneene şi central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp.,

Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domină de obicei

coronamentul prin înălţimea lor; aceştia pot fi absenţi sau rari în anumite grupări vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus (44.6).

2) Plante: Salix alba, Populus alba.

Veg Salici-Populetum Meijer-Drees 1936. NB Indubitabil, tipurile 91E0 şi 92A0 se suprapun parţial, datorită menţionării

comunităţilor de salcie albă în definiţia ambelor habitate. Pentru a înlătura orice confuzie, s-au inclus în acest habitat numai pădurile de plop alb, pure sau amestecate cu salcie albă,

care se dezvoltă pe soluri aluviale mai evoluate şi prezintă un cortegiu mai numeros de



Pag. 71/176

specii. Dintre acestea se remarcă ca diferenţiale Fraxinus angustifolia, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Galium rubioides şi unele transgresive din clasele Querco-Fagetea şi Quercetea

pubescentis, precum Ulmus laevis, U. minor, Acer campestre, Brachypodium sylvaticum, Asparagus verticillatus, A. tenuifolius, A. officinalis.

2.2.2.2 Habitate existente pe amplasament

În conformitate cu ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), ce prezintă principalele tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare

utilizate la nivel european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost identificate tipurile de habitate din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi, judeţul

Galaţi. Astfel, vegetaţia zonei a fost încadrată în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunităţi ruderale la următorul tip de habitat:

R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa,

Artemisia annua şi Ballota nigra Corespondenţe:

NATURA 2000: – EMERALD: – CORINE: –

PAL.HAB: 87.2. Ruderal communities EUNIS: –

Asociaţii vegetale: Arctio – Ballotetum nigrae (Felföldy 1942) Morariu 1943, Balloto – Malvetum sylvestris Gutté 1966, Artemisietum annuae Morariu 1943.

Rãspândire: Pe terenurile nelucrate din toatã þara dar mai ales în regiunile din sud

şi est. Suprafeţe: Toate terenurile rãmase nelucrate (zeci de ha).

Staţiuni: Altitudine: 80–350 m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–650 mm; Roci: depozite lutoase, loessuri, nisipuri aluviale. Soluri: cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase, deficitare în umiditate.

Structura: Speciile nitrofile mai frecvent întâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia, Agropyron repens, Datura tramonium, Artemisia annua, Capsella bursa

pastoris, Malva sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus.

Aceste plante de 30–40 cm înãltime realizeazã o acoperire de 75–80% împiedicând

instalarea plantelor mai scunde cum sunt: Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus, Geranium pusillum.

Valoare conservativã: redusã. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Malva sylvestris, Artemisia annua,

Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum.

Specii caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum,

Chenopodium album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus cardiaca, Verbena officinalis.

2.2.3 Flora

2.2.3.1 Starea actuală a florei, vegetaţiei şi habitatelor din perimetrul

centralei termoelectrice

Terenul pe care urmează a fi construită centrala electrică este în momentul de faţă teren viran, sub aspect floristic remarcându-se în special prezenţa masivă a speciilor

ruderale, anuale şi perene, în principal graminee. Astfel, speciile de plante predominante observate pe amplasment sunt: Carduus nutans – ciulin, Carduus acanthoides – scaiete,



Pag. 72/176

Iva xanthifolia, Matricaria recutita – muşeţel, Arctium lappa – brusture, Artemisia vulgaris – pelin negru, Amaranthus retroflexus – stir, Agropyron repens – pir, Cirsium arvense –

pălămida, Conium maculata – cucută, Lolium perenne – zâzanie, Agrostis capillaris – iarba-vântului, Agrostis gigantea – iarba mare, Calamagrostis sp., Festuca rubra – păiuş roşu,

Poa pratensis – firuţa, Poa supina. De asemenea, situl este delimitat pe toate laturile de un canal de irigaţii în prezent neutilizat şi desecat, pe marginea căruia s-a instalat stuful (Phragmites australis) şi din loc în loc pot fi observaţi arbuşti de corcoduş (Prunus

cerasifera), măceş (Rosa canina) şi mur (Rubus hirsutus). Aproximativ un sfert din limita estică a zonei analizate este ocupată de o cultură agricolă de floarea soarelui (Helianthus

annuus). După cum se poate observa şi din tabel majoritatea speciilor de plante aparţin familiei Asteraceae, specii caracteristice terenurilor virane şi asociaţiilor de tip ruderal.

Tabelul 2.11 Specii de plante observate în zona analizată

Nr. crt. Familia Specia

1. Asteraceae

Artemisia vulgaris

Arctium lappa

Cirsium arvense

Carduus nutans

Carduus acanthoides

Iva xanthifolia

Matricaria recutita

2. Amaranthaceae Amaranthus retroflexus

3. Apiaceae Conium maculatum

4. Poaceae

Agrostis gigantea

Calamagrostis sp.

Festuca rubra

Lolium perenne

Poa pratensis

Poa supina

Phragmites australis

5. Familia Rosaceae

Prunus cerasifera

Rubus hirsutus

Rosa canina



Pag. 73/176

Figura 2.5 - Phragmites australis – Stuf

Figura 2.6 - Rubus hirsutus – Mur



Pag. 74/176

Figura 2.7 - Cultură de floarea-soarelui (Helianthus annuus)

2.2.4 Fauna

2.2.4.1 Starea actuală a faunei din perimetrul centralei termoelectrice

2.2.4.1 Starea actuală a faunei din perimetrul centralei termoelectrice

În urma vizitei pe teren în zona amplasamentului au fost colectate şi date privind diversitatea faunistică. Terenul, fiind folosit în prealabil în scopuri agricole şi actual rămânând teren viran, fauna este slab reprezentată, fiind identificate puţine specii de

nevertebrate (9) şi vertebrate (32), dintre acestea 4 specii de herpetofauna, 28 specii de pasări (Tab.2.1.1, 2.1.2).

Speciile de nevertebrate identificate în zona sitului sunt: Aglais urticae - urzicarul, Apatura ilia – apatura mică, Argynnis adippe, Aricia agestis, Crocothemis erythraea, Cupido minimus, Papilio machaon - mahaonul şi Bombus terrestris - bondarul.

Dintre vertebrate, în zona au fost identificate speciile: Lacerta agilis forma „chersonenis” - şopârla cenuşie, Lacerta viridis – guşterul, Passer domesticus – vrabia de

casa, Corvus frugilegus – cioara de semănătură, Corvus corone – cioara grivă, Pica pica – coţofana, Hirundo rustica - rândunica, turturica – Streptopelia turtur, iar în zona danelor au fost observate speciile Pelophylax (Rana) ridibunda – broasca mare de lac şi Natrix natrix -

şarpele de casă.



Pag. 75/176

Tabelul 2.11

Specii de animale observate în zona analizată

Nr.

crt. Clasa Ordinul/Familia Specia

1. Insecta Odonata Crocothemis

erythraea

2.

Insecta Lepidoptera Aglais urticae

Apatura ilia

Argynnis adippe

Aricia agestis

Cupido minimus

Papilio machaon

Pieris brassicae

3. Insecta Hymenoptera Bombus terrestris

4. Amphibia Ranidae Pelophylax (Rana)

ridibunda

5. Reptilia

Lacertidae Lacerta agilis forma

„chersonensis”

Lacerta viridis

Colubridae Natrix natrix

6.

Aves

Phalacrocoracidae Phalacrocorax carbo

Ardeidae Egretta garzetta

Ardea cinerea

Nycticorax nycticorax

Ciconiidae Ciconia ciconia

Anatidae Anas platyrhynchos

Falconidae

Laridae

Falco tinnunculus

Larus ridibundus

Sternidae Larus cachinnans

Sternidae Sterna hirundo

Columbidae Streptopelia turtur

Cuculidae Cuculus canorus

Meropidae Merops apiaster

Coraciidae Coracias garrulus

Motacillidae Motacilla alba

Sylviidae

Paridae

Sylvia curruca

Parus coeruleus

Parus major

Turdidae Luscinia

megarhynchos

Sturnidae

Fringillidae

Sturnus vulgaris

Fringilla coelebs

Corvidae

Carduelis carduelis

Corvus frugilegus

Corvus corone

Hirundinidae Pica pica

Hirundo rustica

Passeridae Riparia riparia

Passer montanus



Pag. 76/176

Figura 2.8 - Aglais urticae - Urzicarul

Figura 2.9 - Papilio machaon - Mahaonul

Figura 2.10 - Rana ridibunda – Broasca mare de lac



Pag. 77/176

Figura 2.11 - Streptopelia turtur - Turturica

În continuare se mai prezintă caracteristicile grupelor şi a speciilor de animale identificate în zona de amplasament a Centralei Termoelectrice, judeţul Galaţi.

Herpetofauna

A fost reprezentata de broasca mică de lac - Rana ridibunda, soparla cenusie -

Lacerta agilis, sarpele de casa - Natrix natrix, gusterul - Lacerta viridis, specii, identificate

în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi.

Rana esculenta (broasca mică de lac), Ord. Anura, Fam. Ranidae

Se hraneste cu moluste, insecte, viermi, larve şi icre fiind daunatoare

faunei piscicole. Poate fi gasita în aproape orice tip de habitat, predominant acvatic. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi

nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi (CTE Galaţi).

Lacerta agilis (soparla cenusie), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata

Se intalneste prin pajisti, tufisuri, prin vii, pe coastele ierboase ale dealurilor, pe malurile ierboase ale baltilor. Identificata printr-un număr mic de exemplare la limita amplasamentului. Este inclusă în

Anexa IV a Directivei Habitate. Luand în calcul numărul mic de exemplare intalnite, particularitatile sale ecologice, mobilitatea

sporita a acesteia consideram ca specia va fi afectata nesemnificativ de construirea CTE Galaţi.



Pag. 78/176

Lacerta viridis (guşter), Fam. Lacertidae, Ord. Squamata

Specie comună în zonele de câmpie şi deal, preferă locurile însorite şi cu vegetaţie. Specie inclusă în Anexa 4, Directiva Habitate. Semnalată în extremitatea nordică a amplasamentului, printr-un

număr mic de exemplare. Măsurile de protecţie a speciei, se rezuma la respectarea organizarii de santier, utilizarea traseelor de transport

deja existente etc. Biologia şi ecologia speciei indică că aceasta se retrage şi se ascunde la apariţia unor factori perturbatori. Având în

vedere localizarea în teren unde a fost observată specia, respectiv la limita

amplasamentului, precum şi cerinţele ecologice ale acesteia (mobilitate sporita), considerăm că specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea centralei

termoelectrice.

Natrix natrix (şarpele de casă), Fam. Colubridae, Ord. Squamata

Specie comună ce populeaza locurile din preajma baltilor, lacurilor, a apelor curgatoare, paduri, campii sau zonele lipsite de vegetaţie,

ducand o viata atat acvatica, cat şi terestra. Sarpele de casă este o specie adaptată diverselor condiţii de mediu. Specificam ca terenul prevazut constructiei centralei termoelectrice nu reprezintă habitatul

tipic sarpelui de casa, el gasindu-şi condiţii favorabile de viaţă în alte biotopuri invecinate. Nu este inclusă în anexele Directivei Habitate şi

nu necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de dezvoltarea planului de realizare a CTE Galaţi.

Avifauna

Avifauna a fost reprezentata de 28 de specii de Păsări, în principal specii comune,

nefiind incluse în listele de protectie nationale şi internationale (Tab.2.12).

Tabelul 2.12

Specii de păsări din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi, judeţul Galaţi

Nr

. crt.

Denumire

ştiinţifică

Denumire

populară

Familia Ordinul Observa

ţii

1. Phalacrocorax carbo

cormoran mare Phalacrocoracidae

Pelecaniformes

în zbor

2. Egretta garzetta

egreta mică Ardeidae Ciconiiformes

în zbor

3. Ardea cinerea starc cenusiu Ardeidae Ciconiiforme

s

în zbor

4. Nycticorax nycticorax

starc de noapte Ardeidae Ciconiiformes

în zbor



Pag. 79/176

Tabelul 2.12

Specii de păsări din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi,

judeţul Galaţi

Nr. cr

t.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Observaţii

5. Ciconia ciconia

Barza albă Ciconiidae Ciconiiformes

În zbor

6. Anas

platyrhynchos

rata mare Anatidae Anseriformes în zbor

7. Falco tinnunculus

vânturel roşu Falconidae Falconiformes

în zbor

8. Larus ridibundus

pescăruş râzător Laridae Charadriiformes

în zbor

9. Larus

cachinnans

pescarus argintiu Laridae Charadriifor

mes

în zbor

10. Sterna hirundo

chira de balta Sternidae Charadriiformes

în zbor

11. Streptopelia turtur

turturica Columbidae Columbiformes

în zbor

12. Cuculus

canorus

cuc Cuculidae Cuculiformes în zbor

13. Merops apiaster

prigorie Meropidae Coraciiformes

în zbor

14. Coracias garrulus

dumbraveanca Coraciidae Coraciiformes

în zbor

15. Riparia riparia lastun de mal Hirundinidae Passeriforme

s

în zbor

16. Hirundo

rustica

rândunică Hirundinidae Passeriforme

s

în zbor

17. Motacilla alba codobatură alba Motacillidae Passeriformes

în zbor/pe

sol

18.

Sylvia curruca

silvie mică Sylviidae Passeriforme

s

tufarisuri

19. Parus coeruleus

piţigoi albastru Paridae Passeriformes

în zbor

20. Parus major piţigoi mare Paridae Passeriforme în zbor



Pag. 80/176

Tabelul 2.12

Specii de păsări din zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi,

judeţul Galaţi

Nr. cr

t.

Denumire ştiinţifică

Denumire populară

Familia Ordinul Observaţii

s

21. Pica pica

coţofană Corvidae Passeriformes

în zbor

22. Corvus

frugilegus

cioara de

semănătură

Corvidae Passeriforme

s

în zbor

23. Corvus corone cornix

cioara grivă Corvidae Passeriformes

în zbor/pe sol

24. Luscinia

megarhynchos

priveghetoare

roscata

Turdidae Passeriforme

s

în

tufarisuri

25. Sturnus vulgaris

graur Sturnidae Passeriformes

în zbor/pe sol

26. Passer

montanus

vrabia de câmp Passeridae Passeriforme

s

în zbor/

tufarisuri

27. Fringilla coelebs

cinteză Fringillidae Passeriformes

în zbor

28. Carduelis

carduelis

sticlete Fringillidae Passeriformes

în zbor/arb

ori

Dupa cum s-a specificat anterior in cadrul studiilor realizate asupra biodiversitatii, din numarul total al speciilor de fauna desemnate pentru ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti

– Frumuşiţa (Formularul Natura 2000), pe amplasamentul Centralei Termoelectrice Galati s-au identificat 41 de specii, dinte acestea nevertebrate – 9, vertebrate – 32. Herpetofauna fiind reprezentata prin 4 specii, iar avifauna inregistrand 28 de specii.

In majoritate, fauna a fost reprezentata prin specii comune, ce nu necesita masuri speciale de conservare, doar unele din ele avand statut de protectie, amintim aici de

speciile din Anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, observate in zbor/trecere peste perimetrul CTE Galati: Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de

noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias garrulus (dumbraveanca), Ciconia ciconia (barza albă), fara a stationa in timpul migratiei pentru hranire sau reproducere.

Prezentam în continuare caracteristicile speciilor de Păsări observate în zona de amplasament a Centralei Termoelectrice Galaţi şi relatia acestora cu obiectivul de

investitie:



Pag. 81/176

Cormoran mare - Phalacrocorax carbo

Relevanţa sitului pentru specie: Cormoranul mare a fost semnalat în zbor traversand perimetrul centralei termoelectrice Galaţi.

Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile şi raurile cu stufărişuri întinse. Impactul estimat: Nu

anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica

Galaţi.

Egreta mica - Egretta garzetta

Relevanţa sitului pentru specie: Egreta mica a fost identificata în

perimetrul centralei termoelectrice Galaţi prin exemplare singulare. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în

zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Întâlnită în locuri mlăştinoase, lacuri, bălţi. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra

populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Starc cenusiu – Ardea cinerea

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în

zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.

Prefera regiunile cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei

cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Starc de noapte - Nycticorax nycticorax

Relevanţa sitului pentru specie: Identificata în zbor în zona

amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu:

Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona de amplasament. Specie întâlnită în zone cu mlaştini şi bălţi întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra


Rata mare - Anas platyrhynchos

Specie semnalata în zbor traversand perimetrul centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu:

Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera lacurile şi raurile cu stufărişuri întinse. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.



Pag. 82/176

Chira de balta - Sterna hirundo

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost identificata în zbor în perimetrul centralei termoelectrice Galaţi. Specie inclusă în Directiva Păsări, Anexa I. Habitatul preferat în zona de studiu:

Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului. Prefera regiunile de coasta şi tarmurile lacurilor

continentale. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Turturica – Streptopelia turtur

Specie Identificata în zbor în zona de amplasament a centralei termoelectrice. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.

Intalnit pe terenurile agricole cu tufisuri şi palcuri de padure, în paduri mai putin dense. Impactul estimat: Nu anticipăm un

impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Cuc - Cuculus canorus

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor

în zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.

Intalnit în diferite tipuri de habitate, mai ales în paduri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra


Pescarus razator - Larus ridibundus

Specie parţial migratoare, comună zonelor umede. Toamna şi

primăvara se adună în stoluri mari şi pe terenurile agricole, colindând arăturile. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III din Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă,

fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil). Specie mobilă, necuibăritoare, aflată

trecător pe amplasament, Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.



Pag. 83/176

Pescarus argintiu - Larus cachinnans

Specie Identificata în zbor în zona de amplasament a centralei termoelectrice. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului.

Intalnit de-a lungul coastelor marii, pe lacuri continentale, în orase. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ

asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Prigorie - Merops apiaster

Specie semnalata în zbor traversand perimetrul centralei

termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona

amplasamentului.Este întâlnită în regiuni deschise. Cuibareste în mici colonii, în maluri abrupte şi rape. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei

cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Dumbraveanca - Coracias garrulus

Specie identificata în zbor în zona centralei termoelectrice. Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor

în zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.

Întâlnită în locuri deschise cu copaci mari scorburosi, maluri abrupte. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact

semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Vanturel rosu - Falco tinnunculus

Specie parţial migratoare, prezentă pe tot cuprinsul ţării. Preferă

zonele împădurite, parcurile sau arbori solitari pentru construirea cuibului. Nu este inclusă în Directiva Păsări, dar este prezentă în

Anexa II din Convenţia de la Bonn şi Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie în declin numeric fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care

au un statut nefavorabil). Pe amplasament observata doar în tranzit/zbor. Pentru cuibarit prefera vegetatia arboricola din zona. Nu

necesită măsuri speciale de conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala

termoelectrica Galaţi.



Pag. 84/176

Lastun de mal - Riparia riparia

Relevanţa sitului pentru specie: Specia a fost observata în zbor în zona amplasamentului centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu

este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice. Cuibareste în maluri abrupte şi în surpaturi de teren. Impactul

estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei centrala termoelectrica Galaţi.

Randunica - Hirundo rustica

Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, cu precădere în zonele rurale. Este inclusă doar în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe

plan european este considerată o specie a căror efective sunt constant reduse, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Exemplarele observate în perimetrul centralei termoelectrice au fost în căutare de

hrană, efectuând zboruri la joasă înălţime. Cuibareste în localitati. Specie activă, foarte mobilă, nu se impun măsuri speciale de

protecţie şi conservare. Nu va fi afectata semnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.

Codobatură albă - Motacilla alba

Specie oaspete de vară, comună în zonele cu câmp deschis,

adesea lângă lacuri, râuri, aşezări umane. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria Non SPEC. Nu cuibareste pe

amplasamentul centralei termoelectrice. Observata în număr mai mare în timpul migratiilor. Specie cu o mobilitate sporita, nu se

impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Silvie mică - Sylvia curruca

Specie oaspete de vară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Preferă habitatele cu vegetaţie înaltă, tufişuri, parcuri şi grădini. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la

Berna şi Anexa II Convenţia de la Bonn. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu

cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arbustiva din preajma malurilor. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare.

Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.



Pag. 85/176

Piţigoi albastru - Parus coeruleus

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este

considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în Europa şi care au un statut favorabil).

Cuibareste în vegetatia arboricola din afara amplasamentului centralei termoelectrice. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea

investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.

Piţigoi mare - Parus major

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă locurile cu vegetaţie înaltă, tufişurile, pădurile, parcurile şi grădinile. Este

inclusă în Anexa II Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă, fiind inclusă în categoria NonSPEC. Cuibareste în vegetatia arboricola din afara amplasamentului CTE

Galaţi. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –

construire centrala termoelectrica Galaţi.

Coţofană - Pica pica

Specie sedentară, comună în întreaga ţară. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile

agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria

NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Specie activă, mobilă, nu se impun măsuri

speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.

Cioară de semănătură - Corvus frugilegus

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, în toate zonele de

câmpie şi colinare. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile etc. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III

Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe

amplasament. Întâlnită în stoluri mari în peprioada rece a anului. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –




Pag. 86/176

Cioara griva - Corvus corone cornix

Specie sedentară, comună în întreaga ţară, de la malul mării până în zonele montane. Pentru cuibărit preferă locurile împădurite, iar pentru hrană locurile deschise, terenurile agricole, livezile, păşunile

etc. Este inclusă în Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este considerată o specie stabilă fiind inclusă în categoria

NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea

investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.

Priveghetoare roscata - Luscinia megarhynchos

Relevanţa sitului pentru specie: Specie identificata în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi. Habitatul preferat

în zona de studiu: Habitatul preferat de această specie nu este prezent în zona amplasamentului centralei termoelectrice.

Cuibareste în desisuri, subarboret umed din paduri şi parcuri. Impactul estimat: Nu anticipăm un impact semnificativ asupra populatiei speciei cauzat de dezvoltarea investitiei

centrala termoelectrica Galaţi.

Graur - Sturnus vulgaris

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Este inclusă în Anexa II-2 din Directiva Păsări şi Anexa III Convenţia de la Berna.

Pe plan european este considerată o specie în declin fiind inclusă în categoria SPEC 3 (specii care nu sunt concentrate în Europa şi care au

un statut nefavorabil). Nu cuibareste în perimetrul centralei termoelectrice Galaţi. Stoluri mari observate spre sfarsitul verii-toamna. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri speciale de

protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.

Vrabie de camp - Passer montanus

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Nu este pretenţioasă

la condiţiile de mediu, adaptându-se la cele mai felurite habitate. Este inclusă în Anexa III Convenţia dela Berna. Pe plan european se

consideră a fi o specie în declin numeric, fiind inclusă în categoria SPEC 3. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola

din zona. Nu se impun măsuri speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei –




Pag. 87/176

Cinteza - Fringilla coelebs

Specie parţial migratoare, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în

Anexa III Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC-E (specii concentrate în

Europa şi care au un statut favorabil). Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Observata în stoluri mai mari în timpul migraţiei. Specie cu mobilitate sporita, nu se impun măsuri

speciale de protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica Galaţi.

Sticlete - Carduelis carduelis

Specie sedentară, comună în toate regiunile ţării. Preferă zonele

împădurite, parcurile, livezile. Pe perioada sezonului rece se adună în stoluri mai mari şi colindă în căutarea hranei. Este inclusă în Anexa II

Convenţia de la Berna. Pe plan european este o specie stabilă fiind inclusă în categoria NonSPEC. Nu cuibareste pe amplasament. Prefera vegetatia arboricola din zona. Nu se impun măsuri speciale de

protecţie şi conservare. Specia va fi afectata nesemnificativ de realizarea investitiei – construire centrala termoelectrica

Galaţi.

CONCLUZII PRIVIND FAUNA

Urmare a studiilor realizate în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi s-au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri speciale de

conservare. Doar unele dintre speciile identificate au statut de protecţie.

Aşadar, speciile de fauna identificate în zona de studiu vor fi afectate

nesemnificativ de construcţia Centralei Termoelectrice Galaţi.

CONCLUZII PRIVIND BIODIVERSITATEA ZONEI DE AMPLASAMENT

Pe baza tuturor elementelor prezentate, putem concluziona următoarele:

1. Biodiversitatea din zona Centralei Termoelectrice Galaţi, judetul Galaţi este

alcatuita, în principal, din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

2. Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de

habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale, ce nu reprezinta un habitat prioritar;



Pag. 88/176

3. Impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării investiţiei „Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a

Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este nesemnificativ.

2.2.4.2 Evaluarea speciilor protejate de fauna, care au stat la baza constituirii sitului de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului şi efectele anticipate ale implementarii obiectivului de investitie

Tabelul 2.13

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.: Rezid. Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

2021 Sicista subtilis P B B A B

Nota: Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie din anexa II (în

conformitate cu Secţiunea B din anexa III a directivei habitate)

POPULAŢIE: mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din sit în raport cu

populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei în sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model

progresiv ca cel de mai jos:

A: 100 p > 15%

B: 15 p > 2%

C: 2 p > 0% D: populaţie nesemnificativă.

CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru

speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor

de refăcut (ii I), C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii.

IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente în sit faţă de aria de răspândire normală a speciei: A: populaţie (aproape) izolată,

B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă.

GLOBAL: evaluarea globală a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. A: valoare excelentă B: valoare bună,

C: valoare considerabilă.



Pag. 89/176

Soarecele săritor de stepă (Sicista subtilis)

Habitat. Traieste prin fanete şi culturi de lucerna. Biologie. Este o specie de dimensiuni mici, ajungând pânã la 75 mm. Sapa galerii, dar nu formeaza colonii. Se hraneste atat cu plante, cat şi cu omizi,

larve, insecte, etc. Are activitate crepusculara şi nocturna. Distributie. Semnalat în Transilvania şi Dobrogea. Relevanţa

sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata

intr-o stare de conservare buna. Efectul anticipat al activităţii de pe amplasament asupra populaţiei speciei. Specia prefera atat habitate naturale, cat şi culturi agricole. Pe

amplasamentul CTE Galaţi nu au fost identificate exemplare şi vizuini ale soarecelui săritor de stepă (Sicista subtilis). Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei


Tabelul 2.14

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă


Pop.


1188 Bombina

bombina

P C B C B

1220 Emys

orbicularis

P? C B C B

1993 Triturus

dobrogicus

P? C B B B

Buhai de baltă cu burta roşie (Bombina bombina)

Habitat. Specie nepretenţioasă, populează ochiurile de apă permanente sau temporare, ajungând în regiunea deluroasă până la

altitudini de 400 m. Preferă bălţile temporare. Distributie. În România este răspândită în Câmpia Română, Dobrogea, Delta Dunării, Podişul Transilvaniei, Crişana şi Podişul Moldovei.

Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la

nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în zona de amplasament a CTE Galaţi.

Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.



Pag. 90/176

Broasca testoasa de apa (Emys orbicularis )

Habitat. Traieste în ape dulci, lin curgatoare şi statatoare, mai ales iazuri, lacuri, cu malurile acoperite de vegetaţie ; selecteaza habitatele insorite, cu sol nisipos necesar depunerii pontei. Altitudinal

ajunge pana la aproximativ 700 m. Biologie. Specie monotipica, dulcicola, diurna; forma şi coloritul carapacei se modifica odata cu

varsta: la juvenili carapacea este rotunda, iar la adult se alungeste devenind ovala. Hrana consta din nevertebrate, pesti, amfibieni. Se

hraneste doar în apa. Specie fricoasa, se refugiaza în apa la cel mai mic pericol; în afara

perioadelor cand se hraneste, isi petrece timpul insorindu-se în imediata apropiere a apei. Distributie. Este comuna în aproape toata Europa, cu exceptia Scandinaviei şi

Arhipelagului Britanic; de asemenea, traieste în vestul Asiei şi nord-vestul Africii. În unele parti ale Europei populaţiile initiale au disparut, insa specia a fost reintrodusa. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C”

ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o

stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul studiat. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Triton dobrogean (Triturus dobrogicus)

Habitat. Traieste doar la ses, ajungand rareori la altitudini mai mari de 200 m. Sunt intalniti atat în ape statatoare cat şi în ape lin curgatoare, cu vegetaţie bogata, din zonele de lunca şi din delta,

inclusiv în bălţile mici, temporare, de infiltratie, situate în zonele indiguite.Biologie. Este o specie predominant acvatica.

Reproducerea incepe devreme, în februarie-martie.Fecundarea este interna. Adultii parasesc apa prin iunie-iulie ramanand cel mai adesea în imediata vecinatate a pei.Distributie. Tritonul dobrogean

este răspândit în lungul Dunării din Austria pana în delta. Urca şi pe principalii afluenti ajungand pana în Maramures de-a lungul Tisei. Au fost descrise doua subspecii, una în

amonte de Cazanele Dunării, fiind probabil prezenta în nordul tarii în valea Tisei, iar alta în aval, prezenta în toata lunca şi Delta Dunării şi în lunca Prutului. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului

există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia

nu a fost identificata pe amplasamentul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de


Tabelul 2.15

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE


Rezidentă


Pop.


2511 Gobio P B B C B



Pag. 91/176

kessleri

1130 Aspius

aspius

RC C A C A

1134 Rhodeus

sericeus

amarus

RC C B C B

1145 Misgurnus

fossilis

RC B B C B

1149 Cobitis

taenia

RC C B C B

1159 Zingel

zingel

P C B C B

1160 Zingel

streber

P C B C B

2522 Pelecus

cultratus

P C B C B

Porcusorul de nisip (Gobio kessleri)

Habitat. Traieste în cursul mijlociu al râurilor mari din partea inferioara a zonei scobarului pana în zona crapului; în unele rauri mici de ses traieste în zona cleanului. Prezenta speciei este legata de

o viteza a apei de 45 - 65, rar pana la 90 cm/s; aceasta viteza este caracteristica râurilor de câmpie, şi anume portiunilor putin adanci,

cu substrat nisipos. Reproducerea are loc în luna iunie. Hrana consta mai ales din diatomee, mai apoi din nevertebrate. Biologie. Corpul

scund şi gros sau relativ inalt şi slab comprimat lateral. Pedunculul caudal gros şi cilindric,

grosimea sa în general mai mare decat inaltimea minima. Ochii de marime foarte variabila, în general apreciabil mai mici decat spatiul interorbitar. Solzii laterali totdeauna simtitor

mai inalti decat lungi. Mustatile de lungime variabila. Distributie. Porcusorul de nisip este o specie relativ răspândită pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că

la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata în

perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Avatul (Aspius aspius) Habitat. Traieste în Dunare şi raurile de ses pana în zona colinara,

cat şi în bălţi mari şi lacuri dulci sau salmastre, mai rar în partile indulcite ale marii. Biologie. Corpul alungit, putin comprimat lateral;

inaltimea maxima reprezinta la adulti 23 - 28% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 40 - 57% din inaltime. Este o specie rapitoare diurna. Hrana consta din plancton la alevini, urmeaza apoi

o faza scurta de hranire cu nevertebrate dupa care se trece la hrana pe baza de peste, în special obleti. O buna parte din exemplarele din Dunare intra pentru

reproducere în bălţi şi se retrag la scaderea apelor; altele raman în Dunare, iar altele sunt



Pag. 92/176

sedentare în bălţi. În rauri urca inspre amonte în perioada de reproducere, care are loc în martie - aprilie. Depun icrele pe substrat dur, atat în apa curgatoare cat şi în bălţi.

Distributie. Avatul este o specie cu o raspandire relativ redusa pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este

notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe

amplasamentul vizat. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei


Boarta (Rhodeus sericeus amarus) Habitat. Traieste exclusiv în ape dulci. Prefera apele statatoare sau

incete, de aceea în rauri se intalneste mai ales în bratele laterale, dar este destul de frecvent şi în plin curent, pana aproape de zona

montana a râurilor. Biologie. Corpul inalt şi puternic comprimat lateral, inaltimea maxima formeaza 31-42% din lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 34-45% din inaltime. Spinarea inaintea

dorsalei este slab comprimata lateral; spinarea în urma dorsalei şi abdomenului sunt rotunjite. Reproducerea are loc de la sfarsitul lunii

aprilie pana în luna august. Reproducerea are loc în portii, fiecare femela depunand icrele de mai multe ori în decursul unui sezon. Distributie. Boarta are o raspandire relativ mare pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000

populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la

nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ în populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei


Tiparul (Misgurnus fossilis) Habitat. Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, răspândită în bălţi pana în zona de coline mai rara în

raurile de ses. În rauri se localizeaza în portiunile maloase şi în bratele laterale. Prefera substratul malos şi cu vegetaţie. Biologie.

Corpul alungit şi gros, de inaltime aproape uniforma; inaltimea maxima reprezinta 11,5 -14,3% din lungimea corpului (fara caudala), iar grosimea 61 - 81% din inaltime. Profilul dorsal şi cel

ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezinta 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune atmosferica;

inaintea furtunilor urca la suprafaţa apei. Perioada de reproducere dureaza din luna martie pana în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe vegetatia acvatica. Icrele sunt lipicioase, aderand la vegetaţie. Hrana consta din detritus organic, vegetaţie

acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste. Distributie. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura

2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul obiectivului de

investitie. Impactul estimat: Nu se anticipează un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei




Pag. 93/176

Zvarluga (Cobitis taenia)

Habitat. Traieste în ape lent curgatoare, cu fund nisipos, argilos, malos, mai rar pietros, cat şi în ape statatoare, evitand insa în general pe cele cu mult mal; în bălţi se intalneste mai ales pe fund

tare, nisipos sau argilos. Biologie. Inaltimea maxima reprezinta 11,6 - 18,4% din lungimea corpului fara caudala, grosimea 55 -

78% din inaltime. Profilele dorsal şi ventral aproape orizontale. Capul are pete marunte şi o dunga oblica, de la ceafa pana la gura.

Femelele pot atinge 11,5 cm lungime totala iar masculii 9,3 cm. Reproducerea are loc din

luna aprilie pana în luna iunie, atat în apa statatoare, cat şi cea curgatoare; icrele sunt adezive. Hrana consta din nevertebrate şi alge. Distributie. Zvarluga are o raspandire

larga pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul vizat. Impactul estimat: Nu anticipam un


Fusar mare (Zingel zingel) Habitat. Traieste în Dunare şi în raurile mari şi relativ adanci, pe

fund de nisip, pietris sau argila. În bălţile Dunării ajunge rar. Biologie. Corpul alungit, fusiform, aproape circular în sectiune; inaltimea maxima reprezinta 13 -20% din lungimea corpului, iar

grosimea 82 - 100% din inaltime. Lungimea sa reprezinta 25 - 30% din lungimea corpului, iar inaltimea minima 4,9 - 6,3%. Spatele şi

cea mai mare parte a laturilor sunt cafenii-cenusii; exista 5 dungi late negricioase, foarte evidente. Fata ventrala şi abdomenul sunt galbui. Poate atinge 48 cm lungime totala. Reproducerea are loc în martie şi aprilie în plin curent, icrele fiind

depuse pe pietre. Se hraneste cu insecte acvatice, crustacee, icre şi pesti mici. Distributie. Fusarul mare este o specie cu o raspandire medie redusa pe teritoriul României. Relevanţa

sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o

stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei

cauzat de dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Fusar (Zingel streber) Habitat. Traieste în Dunare şi raurile de deal şi ses, exclusiv în locurile cu curent, pe fund de pietris, nisip sau argila. Biologie.

Corpul alungit, fusiform; inaltimea maxima reprezinta 9 - 15% din lungimea corpului, iar grosimea este în general ceva mai mare decat

inaltimea. Botul este obtuz, lat în partea posterioara, ingust în cea anterioara. Gura este inferioara, semilunara, mica. . Se intalneste atat în apa mica (35 - 40 cm) cat şi în adandul Dunării.

Reproducerea are loc primavara, de la mijlocul lui martie pana în mai. Icrele sunt depuse pe pietre sau pe crengi. Boabele de icre sunt mari. Se hraneste cu insecte acvatice,

amfipode, viermi, ocazional icre şi puiet de peste. Distributie. Fusarul este o specie cu o raspandire medie pe teritoriul României. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul

sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional



Pag. 94/176

(nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de conservare bună. Specia nu a fost identificata în zona de interes. Impactul estimat: Nu anticipam un impact


Sabita (Pelecus cultratus) Habitat. Traieste în fluvii şi rauri de ses, precum şi în multe lacuri mari interioare; frecvent şi în limanurile şi lacurile litorale, precum

şi în partile indulcite ale marilor. Biologie. Corpul alungit, mult comprimat lateral; inaltimea maxima reprezinta 21 - 27% din

lungimea corpului fara caudala, iar grosimea 35 - 47% din inaltime. Lungimea capului formeaza 18,5 -21,5% din cea a

corpului. Ochii sunt foarte mari, situati în jumatatea anterioara a capului; diametrul lor reprezentand 23 - 28% din lungimea capului. Gura este superioara şi aproape verticala, mica. Solzii sunt mici, subtiri, caduci, acopera corpul în intregime, inclusiv fata dorsala a

capului pana la ochi, pieptul şi istmul. Distributie. Sabita are o raspandire relativ redusa pe teritoriul României, în comparatie cu alte specii de pesti. Relevanţa sitului pentru

specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „C” ceea ce semnifică faptul că la nivelul sitului există o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional) aflată într-o stare de

conservare bună. Specia nu a fost identificata pe amplasamentul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ asupra populaţiei speciei cauzat de

dezvoltarea planului de construire a Centralei termoelectrice Galaţi.

Tabelul 2.16

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Pop.:

Rezid.

Reprod. Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1078 Callimorpha

quadripunctaria

R B B C B

Fluture vargat (Callimorpha quadripunctaria)

Habitat. Prefera habitatele nu foarte uscate, umbroase dar calde, de obicei margini de padure bogate în vegetaţie, luminisuri de

padure, margini de drumuri forestiere, margini de paraie şi chiar lacuri.Biologie. Se hraneste frecvent pe flori de Eupatorium canabinum, dar şi pe flori de mur, zmeur şi alte plante, cum ar fi

Oreganum sau pe diverse specii de Menta. Perioada de zbor incepe cu sfarsitul lui iunie şi dureaza pana în august. Distributie. Este larg

răspândită în Europa, din Peninsula Iberica peste intraga Europa Centrala şi de Est pana în zona temperata a Rusiei. În nord ajunge pana în Scandinavia, iar în sud pana în regiunea mediteraneana şi vestul Asiei. În România este prezenta din zona de câmpie pana în etajul

montan, fiind frecventa în zona colinar-submontana. Relevanţa sitului pentru specie. În formularul Natura 2000 populaţia speciei este notată cu „B” ceea ce semnifică faptul că

la nivelul site-ului există o populaţie mai mare decât 2% din media la nivel naţional, aflata intr-o stare de conservare buna. Specia nu a fost identificata în perimetrul CTE Galaţi. Impactul estimat: Nu anticipam un impact semnificativ




Pag. 95/176

Tabelul 2.17 Alte specii importante de floră şi faună

Cat. Specia Populaţie Motiv

I Hyponephele lycaon P C

P Hippuris vulgaris V D

P Salvinia natans R C

P Trapa natans R C

I Tomares nogelii P C

P Orchis laxiflora ssp. elegans V D

P Stratiotes aloides V D

P Vallisneria spiralis V D

Descrierea starii calitatii apelor de suprafata, a biodiversitatii din imediata

vecinatate a planului (zona de confluenta a raului Prut cu fluviul Dunarea).

In zona limitrofă judeţului Galaţi, de-a lungul unui sector de 22 km, la confluenta

râurilor Prut si Siret cu Dunarea, au fost prelevate probe de apa pentru stabilirea valorilor

indicatorilor de calitate a apei Dunarii în raport cu prevederile standardelor în vigoare

(STAS 4706-88). La baza întregului sistem informaţional şi a programului de monitorizare a

calităţii apelor fluviului au stat datele analitice ale laboratoarelor de specialitate ale:

Sistemului de Gospodărire a apelor Galaţi, S.C. Apaterm S.A. Galaţi, Inspectoratul de

Protecţia Mediului, Galaţi.

Din analiza datelor s-a observat că în perioada 1997 – 2002 au fost înregistrate

depăşiri ale unor indicatori chimici (fenoli, amoniu, CCO-Mn), fapt datorat existenţei unor

surse de poluare cum ar fi deversările de ape uzate prin colectoarele municipale. Indicatorii

regimului oxigenului dizolvat se încadrează în limitele admisibile pentru categoria I de

calitate (STAS 4706-88). Indicatorii biogeni (amoniul, dar şi ceilalţi compuşi cu azot:

azotaţi, azotiţi, de asemeni, încadrează fluviul în categoria I.



Pag. 96/176

8,40 8,60 8,80 9,00 9,20 9,40 9,60

1997

1998

1999

2000

2001

2002

mg/l

anul

Conţinutul de oxigen dizolvat al apei înregistrat în Dunăre-

municipiul Galaţi în perioada 1997-2002

0,0 1,0 2,0 3,0 4,0 5,0

1997

1998

1999

2000

2001

2002

mg/l

anul

Variaţia CBO5 şi CCO-Mn din apă înregistrată în Dunăre-municipiul

Galaţi în perioada 1997 - 2002

CCO-Mn(mg/l) CBO5(mg/l)

0,026

0,027

0,028

0,029

0,0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

1997 1998 1999 2000 2001 2002

mg

/lmg/l

Concentraţiile apei în amoniu şi fosfor înregistrate în Dunăre

în perioada 1997 - 2002

amoniu(mg/l)

fosfor(mg/l)

0,00

0,01

0,02

0,03

0,04

0,05

0,06

0

10

20

30

40

50

60

70

80

1997 1998 1999 2000 2001 2002

mg

/l

mg/l

anul

Variaţia concentraţiilor de fenoli şi suspensii totale din apă înregistrate în Dunăre în

perioada 1997 - 2002

suspensii totale(mg/l) fenoli(mg/l)

Figura 2.12 - Evoluţia indicatorilor de calitate în perioada 1997 – 2002 (conform datelor

deţinute de Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Galaţi).

Date mai recente asupra starii calitatii apelor de suprafata din bazinele hidrografice

Prut şi Bârlad s-au obtinut în cadrul monitoringului de supraveghere şi operaţional

(campanii lunare şi trimestriale) şi a fluxului rapid (campanii zilnice şi săptămânale) a

indicatorilor fizico-chimici şi biologici. In perioada octombrie- decembrie au fost efectuate

analize fizico-chimice în toate secţiunile de monitoring, conform Manualului de Operare

pentru anul 2010.

In urma analizei principalilor indicatori din grupa regimului de oxigen şi a nutrienţilor,

pentru r. Prut, s-a constatat că starea ecologică a apei r. Prut este „bună” după indicatorii

specifici regimului de oxigen şi „foarte bună” după indicatorii specifici nutrienţilor (Buletin

de calitate a Apelor. Bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, Octombrie - Decembrie 2010).



Pag. 97/176

Alte aspecte studiate se refera la starea faunei acvatice din zona de studiu. Astfel,

fitoplanctonul este o grupă importantă în circuitul materiei organice de la producţia primară

la cea finală. Configuraţia se prezintă ca un mozaic de specii cu diferite apartenenţe

ecologice: euplanctonice fluviatile, euplanctonice lacustre şi pseudoplanctonice. Lista

floristică a fitoplanctonului din zona studiata (sectorul raului Prut, confluenta cu Dunarea)

cuprinde 47 taxoni din aproape toate încrengăturile de microalge: cianoficee (3), flagelate

(1), crizoficee (1), xantoficee (heteroconte) (2), diatomee (22), cloroficee (14), conjugate

(5) şi se observă clar în această listă dominanţa diatomeelor în proporţie de 38÷48%

urmate de cloroficee în proporţie de 30÷32%.

Analizând din punct de vedere calitativ diatomeele ca si grup dominant, se observă că

acesta este dominat tot timpul anului de către fragilariacee (35÷37%) şi centrice

(21÷31%), cu specii de Diatoma hiemale, Asterionella gracillima, Synedra sp şi Melosira

italica, Cyclotella sp.

Cu o frecvenţă mai mică sunt întâlnite, în toate probele analizate surirelaceele

(12÷21%) (Cymatopleura elliptica, Surirella biseriata).

Dintre cloroficee genul Scenedesmus şi Ankistrodesmus domină biomasa algală prin

numărul lor de indivizi. Pe lângă acestea, uneori este abundentă specia Tetraëdron falcatus

(G.Grigoraş, A.Marcu, L.Florea, 2001, citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002).

Figura 2.13 - Frecventa principalelor grupe de diatomee din cursul inferior al Prutului

Restul grupurilor de alge nu prezintă o frecvenţă semnificativă nici din punct de

vedere calitativ, nici cantitativ (nici ca număr de specii, nici ca număr de indivizi).

Printre factorii care influenţează permanent dinamica fitoplanctonului este şi

turbiditatea apei (cu valori medii cuprinse între 1000÷2500 g/mc). Cantitatea mare de

suspensii transportate (700 000 m3/an), funcţionează ca un ecran care opreşte

pătrunderea luminii şi creează condiţii de mediu favorabile diatomeelor.



Pag. 98/176

Un alt factor care determină variaţii cantitative ale fitoplanctonului în plan

longitudinal este viteza apei.

Funcţie de regimul nivelurilor apei, o biomasă fitoplanctonică crescută s-a inregistrat

la sfârşitul lunii iunie-începutul lunii iulie, după retragerea apei din albia majoră, când

fitoplanctonul este foarte heterogen cu un mozaic de specii cu apartenenţe ecologice

diferite; de exempu, alături de specii euplanctonice fluviatile: Melosira granulata,

Stephanodiscus hautzschii, Cyclotella menenghiniana, Asterionella gracillima, A. formosa,

Scenedesmus quadricauda, Ankistrodesmus falcatus, apar şi specii euplanctonice lacustre,

Pediastrum clathratum sau pseudoplanctonice: Diatoma vulgare (G.Grigoraş, A.Marcu,

L.Florea, 2001, citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002).

In vederea protectiei faunei acvatice au fost desemnate zone pentru protecţia

speciilor acvatice importante din punct de vedere economic.

Desemnarea acestor zone au la baza urmatoarele acte normative:

Hotararea de Guvern nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii

vietii piscicole, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 563/2006, HG 210/2007) – transpune Directivele 78/659/CEE si 2006/44/CE privind calitatea apelor dulci care necesita protejare sau imbunatatire pentru a permite viata

piscicola; Hotararea de Guvern nr. 201/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind

calitatea apelor pentru moluste, cu modificarile si completarile ulterioare (HG 210/2007) – transpune Directiva 79/923/CEE privind calitatea apelor pentru moluste

amendata de Directiva 2006/113; Ordinul nr. 1950/2007/38/2008 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al

ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale pentru delimitarea si catalogarea zonelor

marine pretabile pentru cresterea si exploatarea molustelor; Lege nr. 317 / 2009 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.

23/2008 privind pescuitul si acvacultura; � Legea nr.69/1994 prevede interzicerea comertul international cu specii ameninate

cu disparitia cu modificarile si completarile ulterioare; � ORDIN nr.84/189 /2009 al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si

al ministrului mediului privind prohibitia pescuitului; Ordinul Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 342/2008 privind dimensiunile

minime individuale ale resurselor acvatice vii din domeniul public al statului, pe

specii, care pot fi capturate din mediul acvatic; Ordinul 753/2008 privind conditiile de practicare a pescuitului recreativ / sportiv in

bazinele piscicole natural; O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul nr. 262/330/2006 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale privind conservarea populatiilor

de sturioni din apele naturale si dezvoltarea acvaculturii de sturioni din Romania; Ordinul nr. 1231/812/2007 al ministrului mediului si dezvoltarii durabile si al

ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale privind aprobarea Programului pentru

popularea de sustinere cu puiet de sturioni a Dunarii in anul 2007. Astfel, in spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, s-a luat în consideraţie ca zonă pentru

protecţia speciilor acvatice din punct de vedere economic râul Prut, pe o lungime de 584

km, din care face parte si sectorul de la confluenţa cu fluviul Dunărea.



Pag. 99/176

Programul de monitoring pentru ihtiofaună (IH) se referă la zonele salmonicole şi

ciprinicole identificate. In cadrul acestui program sunt monitorizate 4 secţiuni, inclusiv zona

Prut – Şiviţa.

Elementele de calitate fizico-chimice şi frecvenţele de monitorizare sunt conform

H.G. nr.563/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă

care necesită protecţia şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole.

Evaluarea calitativă pentru secţiunile monitorizate în trimestrul IV, s-a făcut după

obiectivele de calitate prevăzute în H.G. nr. 563/2006 cu modificările şi completările

ulterioare.

Analizând valorile indicatorilor specifici în secţiunile respective se observă că apa r.

Prut asigură calitatea necesară susţinerii vieţii piscicole (Buletin de calitate a Apelor.

Bazinele hidrografice Prut şi Bârlad, Octombrie - Decembrie 2010).

Dupa cum s-a mentionat in conformitate H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea

Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare

în scopul susţinerii vieţii piscicole, modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care

reprezintă transpunerea Directivei 78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se

poate încadra în categoria apelor ciprinicole.

Conform Directivei 78/659/CEE - Ape ciprinicole sunt definite ca fiind acele ape

care permit sau ar putea permite dezvoltarea populatiilor de pesti apartinand speciilor de

ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii, cum ar fi stiuca (Esox lucius), bibanul (Perca

fluviatilis).

Efectivele piscicole, dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a

populaţiilor speciilor de peşti din Dunăre au fost cercetate de P. Bănărescu

(1994).

Tabelul 2.18

Dinamica şi evoluţia în cadrul habitatului a populaţiilor speciilor de peşti

din Dunăre. Sectorul Baziaş – Galaţi (Bănărescu, 1994)

Specia Evoluţia în

cadrul

habitatului

Evoluţia

numerică

Gradul

de periclitate

Fam. Acipenseridae

Huso huso L 1758 (morun)

regres

descreștere

periclitata

Acipenser nudiventris Lovetzig

1828 (viză)

regres descreștere dispărută

Acipenser ruthenus L. 1758

(cegă)

regres descreștere putin

vulnerabila

Acipenser guldenstaedti Brandt

1833 (nisetru)

regres descrestere periclitata



Pag. 100/176

Tabelul 2.18




cadrul

habitatului

Evoluţia

numerică

Gradul

de periclitate

Acipenser stellatus Pallas 1771

(păstruga)

regres descrestere periclitata

Fam. Clupeidae

Clupeonella cultriventris

(Nordmann) 1840 (gingirică)

costant

constant

neafectata

Alosa pontica (Eichwald) 1838

(scrumbie de Dunăre)

constant constant neafectata

Alosa caspia nordmanni Antipa

1906 (rizeafcă)


Fam. Salmoidae

Salmo trutta labrax Pallas 1811

(păstrăv de mare)

descrestere

periclitata

Fam. Esocidae

Umbra krameri Walbaum 1792

(ţigănuş)

regres

constant

putin

vulnerabila

Esox lucius L. 1758 (ştiucă) regres descrestere putin

vulnerabila

Fam. Cyprinidae

Rutilus rutilus carpathorosicus

Vladykov 1930 (babuşcă)

expansiune

crestere

neafectata

Leuciscus cephalus (L.) 1758

(clean)

expansiune crestere neafectata

Leuciscus idus (L.) 1758

(văduviţă)


Scardinius erythrophthalmus

(L.) 1758 (roşioară)


Chondrostoma nasus (L.) 1758

(scobar)


Aspius aspius (L.) 1758 (avat) constant constant neafectata

Leucaspius delineatus (Heckel)

1843 (plevuşcă)

? ? putin

vulnerabila



Pag. 101/176

Tabelul 2.18




cadrul

habitatului

Evoluţia

numerică

Gradul

de periclitate

Chalcalburnus chalcoides mento

(Agassiz) 1832 (oblete mare)

regres

descrestere

disparuta

Alburnus alburnus (L.) 1758

(obleţ)

expansiune crestere neafectata

Blicca bjoerkna (L.) 1758

(batcă)

constant crestere neafectata

Abramis brama (L.) 1758

(plătică)


Abramis sapa (Pallas) 1758

(cosac)


Abramis ballerus (L.) 1758

(cosac)


Vimba vimba (L.) 1758

(morunaş)

expansiune constant neafectata

Pelecus cultratus (L.) 1758

(sabiţă)

constant ? neafectata

Rhodeus sericeus amarus

(Pallas) 1776 (boarţă)


Gobio albipinnatus Lucasch

1933 (porcuşor)


Gobio kessleri antipai

Bănărescu 1958 (porcuşor)

? descrestere periclitata

Tinca tinca (L.) 1758 (lin) regres descrestere vulnerabila

Barbus barbus (L.) 1758

(mreană)

regres descrestere neafectata

Cyprinus carpio (L.) 1758

(crap)

regres descrestere neafectata

Carassius carassius (L.) 1758

(caracudă)

regres descrestere puternic

periclitata

Fam. Cobitidae

Misgurnus fossili (L.) 1758

regres

descrestere

vulnerabila



Pag. 102/176

Tabelul 2.18




cadrul

habitatului

Evoluţia

numerică

Gradul

de periclitate

(ţipar)

Cobitis taenia L. 1758

(zvârlugă)


Sabanejewia aurata bulgarica

Drensky 1928 (dunariţă)

constant descrestere putin

vulnerabila

Fam. Siluridae

Silurus glanis L. 1758 (somn)

constant

descrestere

putin

vulnerabila

Fam. Gadidae

Lota lota (L.) 1758 (mihalţ)

regres

descrestere

putin

vulnerabila

Fam. Gasterosteidae

Pungitius platygaster (Kessler)

1859 (moşul cu nouă ţepi)

regres

?

putin

vulnerabila

Fam. Sygnatidae

Syngnathus nigrolineatus

Erchwald 1831 (ac de mare)

constant

constant

neafectata

Fam. Percidae

Perca fluviatilis L. 1758 (biban)

constant

crestere

neafectata

Gymnocephalus cernuus (L.)

1758 (ghiborţ)


Gymnocephalus baloni ? descrestere vulnerabila

Gymnocephalus schraetser (L.)

1758 (răspăr)

regres descrestere vulnerabila

Stizostedion lucioperca (L.)

1758 (şalău)


Stizostedion volgense (Gmelin)

1788 (şalău vărgat)


Zingel (Aspro) streber Siebold

1863 (fusar)




Pag. 103/176

Tabelul 2.18




cadrul

habitatului

Evoluţia

numerică

Gradul

de periclitate

Zingel (Aspro) zingel (L.) 1758

(pietrar)


Fam. Gobiidae

Gobius fluviatilis fluviatilis

Pallas 1811 (guvid)

expansiune

crestere

neafectata

Gobius melanostomus

melatostomus Pallas 1811

(guvid)


Gobius kessleri Gunther 1861

(guvid)


Neogobius gymnotrachelus

Kessler 1857 (guvid)


Proterorhinus marmoratus

(Pallas) 1811 (guvid)

neafectata

Benthophilus stellatus

(Sauvage) 1874 (umflătură)

neafectata

Zona situata intre confluenta Prutului şi Siretului cu Dunărea se caracterizează

printr-o pantă mică (0,028%) şi o viteză redusă a apei. Substratul este nisipos sau acoperit

cu mâl, cu bentos şi plancton bogat. Aici s-au identificat, in principal, toate speciile de pesti

specifice apelor Dunării din sectorul românesc. In aspect specific al ihtiofaunei predomina

acipenseridele şi scrumbia de Dunăre.

Dunărea in sectorul amintit include o serie de specii, precum:

Fam. Acipenseridae

Acipenser güldenstaedti colchicus Marti 1940 (nisetru)

Acipenser sturio L. 1758 (şip)

Acipenser stellatus Pallas 1717 (păstrugă)

Acipenser nudiventris Lovetzky 1828 (viză)

Acipenser ruthenus L. 1758 (cegă)

Huso huso L. 1758 (morun)

Fam. Clupeidae

Alosa pontica pontica (Eichwald) 1838 (scrumbie de Dunăre)

Alosa caspia nordmanni Antipa 1906 (rizeafcă)

Clupeolla cultriventris cultriventris (Nordmann) 1840 (gingirică)

Fam. Umbridae



Pag. 104/176

Umbra krameri Walbaun 1792 (ţigănuş)

Fam. Esocidae

Esox lucius L. 1758 (ştiucă)

Fam. Ciprinidae

Rutilus rutilus carpanthorossicus Vladykow 1930 (babuşcă)

Rutilus rutilus Heckeli (Nordmann) 1840 (tarancă)

Rutilus frissi frissi (Nordmann) 1840

Leuciscus cephalus cephalus (L.) 1758 (clean)

Leuciscus idus idus (L.) 1756 (văduviţă)

Scardinius erythrophthalmus erythrophthalmus (L.) 1758 (roşioară)

Aspius aspius aspius (L.) 1758 (avat)

Leucaspius delineatus (Heckel) 1843 (fufă)

Tinca tinca (L.) 1755 (lin)

Chondrostoma nasus nasus (L.) 1758 (scobar)

Gobio kessleri antipai Bănărescu 1953 (porcuşor de deltă)

Gobio albipinatus vladykovi Fang 1943 (porcuşor de şes)

Barbus barbus barbus (L.) 1758 (mreană)

Alburnus alburnus alburnus (L.) 1758 (oblete)

Chalcalburnus chalcoides mento (Agassiz) 1832 (obleţul mare)

Blicca bjoerkna bjoerkna (L.) 1758 (batcă)

Abramis brama brama (L.) 1758 (plătică)

Abramis sapa sapa (Pallas) 1811 (cosac cârn)

Abramis ballerus (L.) 1755 (cosac cu bot ascuţit)

Vimba vimba carinata (Pallas) 1811 (morunaş)

Pelecus cultratus (L.) 1758 (sabiţă)

Rhodeus sericeus amarus (Block) 1782 (boarţă)

Carassius carrasius (L.) 1758 (caracudă)

Carassius auratus gibelio (Bloch) (carasul argintiu)

Cyprinus carpio carpio L. 1758 (crap)

Cyprinus carpio morpha elatus (Bonaparte)

Cyprinus carpio morpha hungaricus (Heck.)

Cyprinus carpio morpha Lausitz

Cyprinus carpio morpha Galitzia

Fam. Cobitidae

Misgurnus fossilis (L) 1758 (chişcar)

Cobitis taenia taenia L 1758 (zvârlugă)

Cobitis aurata bulgarica Drensky 1928 (dunariţă)

Fam. Siluridae

Silurus glanis L. 1758 (somn)

Fam. Gadidae

Lota lota lota (L.) 1758 (mihalţ)

Fam. Gasterosteydale

Pungitius platygaster platygaster (Kessler) 1858 (osar)

Fam. Syngnatidae

Syngnatus nigroleatus nigroleatus Eichwald 1831 (undrea)

Fam. Percidae

Perca fluviatilis fluviatilis L. 1758 (biban)



Pag. 105/176

Lucioperca lucioperca (L.) 1758 (şalău)

Lucioperca volgensis (Gamelin) 1788 (şalău vărgat)

Aspro streber streber (Sicbold) 1863 (fusar)

Aspro zingel (L.) 1758 (pietrar)

Acerina cernua (L.) 1758 (ghiborţ)

Acerina schaetser (L.) 1758 (răspăr)

Lepomis gibbosus (L.) 1758 (biban-soare)

Fam. Anguilidae

Anguilla anguilla (L.) 1758 (anghilă)

Fam. Gobiidae

Gobius kessleri Günther 1861(guvid de baltă)

Gobius fluviatilis fluviatilis Pallas 1811(guvid albinos)

Gobius gymnotrachelus gymnotrachelus Kessler 1857 (guvid vărgat)

Proterorhinus maomoratus (Pallas) 1811 (moacă de brădiş)

Benthophilus stellatus (Sauvage) 1874 (umflătură)

In aspect procentual speciile menționate au următoarea origine: 33,4% sunt de

origine marină, 30,4% de origine ponto-caspică, 2,9% de origine mediteraneană, iar restul

de 33,3% de origine dulcicolă. Câteva dintre acestea fac parte din grupele peştilor dulcicoli

derivaţi (P. Bănărescu, 1967).

Din studiile asupra componentei specifice a ihtiofaunei sectorului de

Dunăre studiat amintim pe cele realizate de Institutul de Cercetare, Proiectare

şi Producţie pentru Industria Piscicolă Galaţi (ICPPIP Galati), pescuit

experimental, perioada 1999 – 2000. Cercetările s-au desfăşurat pe un sector

cuprins între Galaţi-Brăila (km 150-170).

Figura 2.14 - Dominanţa speciilor în cadrul capturilor obţinute prin pescuit experimental în Dunăre

(1999 – 2000), zona de confluenţă (citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002)



Pag. 106/176

S-au identificat 28 de specii de peşti, grupate în următoarele familii: Siluridae,

Esocidae, Percidae, Gadidae, Cyprinidae, Cobitidae, Gobiidae şi Acipenseridae.

Analiza datelor obtinute asupra ihtiofaunei acestui sector al Dunării, relevă o sporire

procentuală a speciilor de peşti ihtiofagi, înregistrându-se prezenţa în număr destul mare a

formelor juvenile (puiet) din speciile Perca fluviatilis (biban) şi Stizostedion lucioperca

(şalău). De asemenea, s-a consemnat o abundenţă normală a speciilor Vimba vimba

carinata (morunaş), Alburnus alburnus (obleţ), Barbus barbus (mreana) şi Cyprinus carpio

(crap).

Urmare a realizării pescuitului experimental, a informaţiilor semnalate în teren s-a

constatat că în sectorul cercetat sunt prezente speciile: Pelecus cultratus (sabiţă),

Misgurnus fossilis (ţipar) şi Anguilla anguilla (anghila).

Pelecus cultratus (sabiţă). Traieste in bazinul hidrografic al marilor Baltica, Caspica, al

Marii Negre, in apele din sudul Suediei si Finlandei, in tara noastra, sabita traieste pe tot cursul Dunarii, pana la varsarea in Marea Neagra, si la gurile fluviului, in apele salmastre,

in lacul Razelm, in zonele de ses ale raurilor Somes, Mures, Timis, Olt, Ialomita, Siret si Prut. Corpul sabitei este alungit, mult comprimat lateral. Corpul pestelui este acoperit cu solzi mici, subtiri si luciosi, care se desprind foarte usor. Ochii sunt foarte mari, botul scurt,

gura superioara, mica si aproape verticala. Lungimea obisnuita este de 25-35 cm, dar atinge si 50 cm, iar greutatea medie este de 350-450 g, in mod exceptional 1,5-2 kg.

Sabita traieste in bancuri la suprafata apei rarilor de ses, in multe lacuri din interiorul tarii, in lacurile litorale, inclusiv cele salmastre. Perioada de reproducere corespunde lunilor mai-iunie, cand exemplarele de 3-4 ani, care au atins maturitatea sexuala, se aduna in bancuri

pentru reproducere. O femela depune intre zece si saizeci de mii de icre care ating un diametru de 4-5 mm dupa fecundare, cand cresc mult in volum. La inceput, alevinii se

hranesc cu fitoplancton, apoi cu zooplancton, insecte cazute pe suprafata apei, cu insecte acvatice, iar exemplarele adulte consuma puiet de obleti.

Misgurnus fossilis (ţipar). Specia este dulcicola de apa statatoare sau lent curgatoare, răspândită în bălţi pana în zona de coline mai rara în raurile de ses. În rauri se localizeaza

în portiunile maloase şi în bratele laterale. Prefera substratul malos şi cu vegetaţie. Corpul alungit şi gros, de inaltime aproape uniforma; inaltimea maxima reprezinta 11,5 -14,3% din lungimea corpului (fara caudala), iar grosimea 61 - 81% din inaltime. Profilul dorsal şi

cel ventral aproape orizontale. Capul gros, slab comprimat lateral, lungimea lui reprezinta 15,8 - 18,4% din cea a corpului. Este o specie sensibila la schimbarile de presiune

atmosferica; inaintea furtunilor urca la suprafaţa apei. Perioada de reproducere dureaza din luna martie pana în luna iunie; femela depune 10000 – 150000 boabe de icre, pe vegetatia acvatica. Icrele sunt lipicioase, aderand la vegetaţie. Hrana consta din detritus organic,

vegetaţie acvatica, crustacee, larve de insecte, moluste. Tiparul are o raspandire relativ intinsa pe teritoriul României.

Anguilla anguilla (anghila). Specie cu lungimea corpului de 50-100 cm (până la 2 kg), rar 1-2 m (5-10 kg); femelele totdeauna mai lungi decât masculii, care nu depăşesc 50 cm.

Corpul mai mult cilindric, puţin turtit lateral în regiunea posterioară. Capul cu aspect conic, mai mult sau mai puţin turtit dorso-ventral; mandibula mai lungă decât maxila. Pe fălci are

dinţi numeroşi şi ascuţiţi. D începe înaintea verticalei ce trece prin dreptul anusului. D, C şi A unite, formînd o înătoare continuă. Coloraţia variază după sex, mediu, deosebindu-se exemplare cu abdomenul galben sau cel puţin cu două dungi galbene şi ochi mici şi

exemplare cu abdomenul alb-curat, spatele foarte întunecat şi ochii mari. La tineri predomină coloraţia gălbuie-cafenie-cenuşie; la cei maturi sexual devine metalică,

abdomenul cu strălucire argintie. Peşte migrator. Femele, până la maturitatea sexuală, în ape dulci, iar masculii la gura râurilor. Trăieşte 7-9 ani. Se hrăneşte cu peşti, icre, raci,



Pag. 107/176

scoici. În ţara noastră este semnalată în apele din Transilvania (Mureş, Olt, Someşul Mare), în Dunăre (Galaţi) şi în lungul litoralului românesc, în lacul Mangalia.

Dintre speciile migratoare s-au semnalat: Alosa pontica (scrumbie de Dunăre), Alosa

caspia nordmani (rizeafcă), Huso huso (morun), Acipenser gueldenstaedti (nisetru) şi

Acipenser stellatus (păstrugă). Din familia Acipenseridae specia Huso huso (morun),

formele juvenile au înregistrat (45%).

Alosa pontica (scrumbie de Dunăre). Peste specific ponto-caspic, scrumbia de

Dunãre este un clupeid valoros al Mãrii Negre. Are corpul comprimat lateral si carena bine dezvoltatã, elemente caracteristice în general scrumbiilor. Gura este mare, armatã cu dinti

bine dezvoltati. Pleoapele sunt groase si adipoase. Scrumbia de Dunãre este un peste marin migrator care formeazã cârduri mari, în special în timpul reproducerii, când pãtrunde în fluvii. Migratia începe în martie, dar reproducerea are loc, de regula, în luna mai,

desfãsurându-se în Dunãre la 500-900 km de la gurile fluviului. Dimensiunile la care ajunge sunt diferite. Astfel, unele exemplare ating 40 cm lungime si 500-800 g greutate, altele 22-

30 cm lungime si 200-300 g greutate. Primãvara, în timpul migratiei de reproducere, scrumbiile de Dunãre se îngrasa foarte mult, devenind mai rotunde. Dupa ce-si depun icrele, multe dintre ele mor, iar cele care se reîntorc în mare sunt foarte slabe. Masculii

ajung la maturitate sexuala la vârsta de 2 ani, iar femelele la 3-4 ani, când depun 10 -150 mii de icre. Fiind semipelagice, icrele plutesc în apa si sunt antrenate de curent la gurile

fluviului, unde eclozeazã. Puii ramin aici toatã vara. Uneori, când apele Dunãrii sunt mari, icrele sunt duse în balti si pe terenurile inundabile. Aici rãmân si puii, scurgându-se odatã cu apele de inundatie, vara sau toamna.

Alosa caspia nordmani (rizeafcă). Relict ponto-caspic, rizeafca este cea mai micã

specie dintre scrumbiile de Dunãre. Ea nu depãseste 20 cm si 50 g. Are corpul relativ mai înalt si mai comprimat lateral decât celelalte scrumbii albe. Ochii sunt relativ mari, iar dintii

putin dezvoltati. Specie migratoare, intra primãvara de timpuriu în Dunãre si în lacul Razelm, unde se hrãneste si se reproduce. Spre toamna se retrage în mare, migrând în cârduri, mai întii adultii si apoi puii. Pânã la vârsta de 3 ani se hrãneste cu larve de insecte

si cu crustacee mici. Mai tirziu devine rãpitoare, atacând hamsiile, guvizii, obletii etc. In timpul migratiei de primãvara pentru reproducere, rizeafca nu se îngrasa ca scrumbia de

Dunãre. Maturitatea sexuala apare la masculi dupã ce împlinesc 2 ani, când au lungimea de 12 cm, iar femelele la 3 ani, când mãsoarã 15 cm. Exemplarele tinere de scrumbii de

Dunãre se confunda adesea cu rizeafca, fiind pescuite si înregistrate ca atare.

Caracteristicile speciilor de sturioni din Dunare

Cega - Acipenser ruthenus Linnaeus, 1758

Distributie geografica: Cega este o specie euro-asiatica fiind raspandita in raurile care se varsa in Marea Caspica, M. Neagra, M. Azov, M, Baltica, M. Alba, M. Barent, M. Kara. Cega

a fost semnalata in cursurile inferioare ale afluentilor Dunarii: Prut, Olt, Arges, Siret, Jiu si in afluentii Tisei: Cris, Mures, Somes. Descriere: D 37-54; A 19-31; SD (12-13) 14 (15-17); SL (52) 57-71; SV (0-12) 13-16 (17-19); sp.br. 15-26 (31). Lungimea maxima: 100 –

125 cm, greutatea pana la 16 kg. In Dunare se prind de obicei exemplare de 60-70 cm (4-5 kg). Uneori se captureaza exemplare de 8-10 kg. Se deosebeste de viza prin buza

inferioara care este intrerupta la mijloc. De celelalte specii ale genului Acipenser se deosebeste prin numarul mare de scuturi laterale, in general mai mare de 50 si prin mustatile franjurate (Sokolov and Vasil’ev, 1989). Botul este alungit, triunghiular, ascutit,

putin ridicat la extremitate; lungimea botului este extrem de variabila si este cuprinsa intre



Pag. 108/176

37,6% - 57,1% lc (Carausu, 1952). Coloratia este foarte variabila. Spatele de culoarea cenusie sau cafenie, cu o usoara nuanta de verde; scuturile albicioase. Partea ventrala de

culoare galbuie. Innotatoarele P, D si C cenusii, V si A cenusii-albicioase. Irisul de culoare galbuie. Antipa (1909) a descris doua varietati de culoare: var. alba cu pielea alba, fara

pigment (care uneori poate avea ochii de culoare rosie) si var. erythraea de culoare rosu-caramiziu. Pe langa forma tipica de cega cu botul lung si ascutit, Antipa (1909) descrie o varietate de cega cu botul scurt (Acipenser ruthenus var. brevirostris). Aceasta varietate

difera de forma obisnuita prin botul scurt, triunghiular si rotunjit la varf. Cele doua forme de rostru au fost semnalate in majoritatea bazinelor. Unii autori considera aceste forme ca

fiind grupuri genetice distincte. Alti autori neaga existenta celor doua forme considerand ca sunt determinate de conditiile de mediu (hrana) sau sunt un rezultat al hibridarii ( Sokolov and Vasil’ev, 1989). Hibrizi: Cega se incruciseaza cu viza, morunul, pastruga si nisetrul. Cel

mai frecvent se incruciseaza cu nisetrul – acesti hibrizi se recunosc prin numarul mai mare de scuturi laterale si tendinta de a ramane in rauri (Sokolov and Vasil’ev, 1989; Antipa,

1909). Hibrizii intergenerici artificiali morun x cega sunt cunoscuti sub numele de bester. Acesti hibrizi sunt crescuti in scop comercial. Biologie: Cega este o specie de apa dulce. Se

intalneste in Dunare, extrem de rar in mare. Se intalneste destul de rar in Delta Dunarii, este mai raspandita in regiunea Brailei, pe bratul Borcea si in sus pe Dunare. De obicei sta in curent la adancimi mari, cu fund tare, pietros sau nisipos. Nu suporta apa tulbure si din

acest motiv, dupa ploaie se retrage in locuri adanci. In timpul iernii hiberneaza in gropi adanci, impreuna cu viza. Este o specie sedentara si nu intreprinde migratii lungi. Hrana

consta din organisme bentonice - aproape exclusiv crustacee si larve de insecte, de preferinta cele de efemeride, apartinand genului Palingenia. Larvele acestor insecte se dezvolta la adancimi de 6-8 m, aceste locuri constituind locuri de hranire/aglomerare ale

cegii. Consuma si viermi, larve de trichoptere si chironomide. Longevitate. Atinge o varsta de 22 – 24 ani. Femelele traiesc mai mult decat masculii. Maturitatea sexuala: masculii la

3-7 ani (de obicei 4-5 ani), femelele la 5-12 ani (de obicei 7-9 ani). Probabil ca dupa atingerea maturitatii sexuale se reproduce anual, dar acest fapt trebuie confirmat. Fecunditate: Fecunditatea absoluta variaza intre 15.000 – 44.000 icre. Perioada de

reproducere: Incepe la mijlocul lunii aprilie si dureaza pana la sfarsitul lunii mai, uneori pana la inceputul lui iunie. Temperatura optima de reproducere este de 12 – 170 C. Locurile

de reproducere: Locul de reproducere este intotdeauna in Dunare, la o adancime de 6-8 metri, in locuri cu un curent puternic pentru a preveni depunerea malului pe icre.

Morunul - Huso huso (Linnaeus, 1758)

Distributie: Specia este raspandita in Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspica, Marea

Adriatica. In tot arealul de distributie se cunosc numai forme migratoare, diadrome. In prezent, morunul urca pe Dunare pana la Portile de Fier (Km 863). In trecut, migra pe Dunare pentru reproducere pana la Komarno (DKm 1.768 – 1.810). De aseamenea intra in

Tisa si afluenti (Cris si Mures). Descriere: D 62-73; A 28-41; SD 11-14; SL 41-52; SV 9-12; sp. br. 24. Morunul atinge o lungime de 6 m si o greutate de peste 1.000 kg. Cel mai

mare exemplar raportat din Dunare avea o greutate de 882 kg. Gura este transversala, semilunara, foarte larga (deschiderea ei ajunge pana la marginile capului). Spre deosebire de alte specii de sturioni gura deschisa este indreptat spre in fata. Buza superioara este

contiua pe cand cea inferioara are o intrerupere larga. Membranele branhiale, concrescute intre ele si neatasate de istm, formeaza un pliu liber. Are doua perechi de mustati lungi,

turtite lateral, cu capetele franjurate. La exemplarele batrane, scuturile sunt ingropate in piele. Pedunculul caudal nu este turtit lateral. Hibrizi: In apele Romaniei, morunul da hibrizi naturali cu cega, viza, nisetrul. Hibrizii se caracterizeaza printr-o gura mai larga si un

numar relativ mai mare de scuturi laterale. Comparativ cu speciile parentale, hibrizii au o tendinta de a ramane un timp mai indelungat in fluviu. Hibridul artificial H. huso x A.

ruthenus (bester) se creste in scop comercial. Biologie: In mare, morunii stau in special in zona pelagica. In Marea Neagra, morunii pot cobora pana la 180 m. Distributia pe



Pag. 109/176

verticala este in functie de prezenta hranei. S-au descris doua forme biologice de morun: forma de primavara si forma de toamna. Migratia de primavara incepe din ianuarie (imediat

dupa dezghet, la 4 - 50 C) si dureaza pana in mai -iunie cu o intensitate maxima in martie – aprilie. Migratia de toamna incepe in august si inregistreaza o intensitate maxima in

octombrie-noiembrie. Capturile maxime in Dunare se inregistreaza in lunile mai, septembrie, octombrie si noiembrie (Staras et al., 2000). Hrana: Hrana variaza in functie de sezon. Morunul este un peste pradator. In Dunare, morunul se hraneste cu peste: crap

(Cyprinus carpio), avat (Aspius aspius), babusca (Rutilus rutilus), platica (Abramis brama), cega (Acipenser ruthenus). In stomac s-au gasit si pasari de apa. In Marea Neagra, in zona

costiera se hraneste cu guvizi, hamsie, creveti, crabi. In timpul iernii consuma barbuni (Mullus barbatus ponticus), bacaliar (Merlangius merlangus), calcan (Platichthys flesus luscus), guvizi, crustacei, moluste (Modiola). Longevitate: morunul este un peste longeviv.

Adultii pot avea intre 30 si 60 de ani dar exemplarele mai batrane pot depasi 100 de ani. Maturitate: masculii ating maturitatea sexuala la 12 – 14 ani iar femelele la 14 – 16 ani.

Fecunditatea: depinde de marimea femelei. Fecunditatea absoluta variaza intre 500.000 and 5.00.000.000 icre, fecunditatea medie relativa este de 6000 icre / hg corp. Perioada de

reproducere. Perioada de reproducere este din martie pana in mai, cu o intensitate maxima in luna aprilie. Temperatura optima este cuprinsa intre 9 si 170 C. Unii autori considera ca in Dunare morunii se reproduc si in octombrie-noiembrie dar aceasta informatie necesita

confirmare. Locurile de reproducere. Dintre toti sturionii, morunul intreprinde cea mai lunga migratie in amonte. Prin urmare indiguirile si barajele au avut un impact puternic asupra

reproducerii naturale la aceasta specie. Locurile de reproducere sunt situate la adancimi de 4 – 20 m in zone cu fund pietros sau chiar stancos (ex. zona defileului stancos "Portile de Fier").

Nisetru - Acipenser gueldenstaedti Brandt, 1833

Distributie: Specia este raspandita In Marea Neagra, Marea Azov, Marea Caspica si afluentii

acestora. In afara de forma migratoare se cunoaste si o forma de nisetru de apa dulce, care nu migreaza in mare – in Volga, Ural si in Dunare. In Dunare urca pana la Bratislava,

mai rar pana la Viena (DKm 1.925) si Regensburg (DKm 2.381). De asemenea, in trecut nisetrul era semnalat si in Tisa si afluentii Tisei - Cris si Mures. Ocazional intra si in afluentii

Dunarii Inferioare: Olt, Jiu, Prut si Siret. Descriere: D 27-51; A 16-35; SD (5) 10-15 (19); SL (28) 30-43 (50); SV 6-14; Sp. br. 15-31. Lungimea maxima raportata la un exemplar din Marea Neagra a fost de 2,36 m si 115 kg. Nisetrul se deosebeste de pastruga prin botul

sau mult mai scurt, rotunjit si lat; de viza se deosebeste prin buza inferioara divizata iar de cega prin numarul mai mici de scuturi laterale (sub 50) si prin mustatile nefranjurate

(Vlasenko et al., 1989). Linia de insertie a mustatilor este mai aproape de bot decat de gura. Gura este inferioara si relativ mica. Buza superioara este despicata la mijloc, buza inferioara este intrerupta. Coloratia variaza de la cenusiu-negru la verde murdar sau verde

inchis. Pe burta are o coloratie alb – murdar. In functie de modelul de migratie, se presupune ca nisetrul de Dunare prezinta trei forme biologice intraspecifice: de primavara,

de toamna precum si o forma sedentara care nu migreaza in mare. Aceasta ipoteza necesita confirmare. Nisetrul prezinta o mare variabilitate morfologica (Antipa, 1909): "Nici un nisetru nu seamana intocmai unul cu celalalt". Astfel, Antipa a descris trei morfe de

rostru (typica, longirostris si acutirostris) si doua varietati de "integument" (golis si scobar). Alti autori considera ca aceste varietati sunt de fapt hibrizi (Banarescu, 1964: Ene

si Suciu – articol in lucru). Hibrizi: Nisetrul da hibrizi naturali cu cega (Acipenser ruthenus), pastruga (Acipenser. stellatus), viza (Acipenser nudiventris), morunul (Huso huso) si sipul (Acipenser sturio). A. gueldenstaedti x Acipenser

ruthenus: Hibrizii cu cega au botul alungit, un numar mare de scuturi laterale, mustatile prezinta franjuri mici ca niste excrescente si sunt apropiate de gura. Buza inferioara este

divizata. Hibrizii au o tendinta de a ramane in fluviu. A. gueldenstaedti x Acipenser stellatus: Hibridul este asemanator cu nisetrul de care se distinge prin botul mai lung..



Pag. 110/176

Mustatile sunt situate aproximativ la jumatatea distantei dintre varful botului si gura. A. gueldenstaedti x Acipenser nudiventris: Forma corpului este asemanatoare cu a

nisetrului dar buza superioara nu este crestata. Pielea este neteda, fara scutele. A. gueldenstaedti x Huso huso: La hibrizii dintre nisetru si morun, membranele branhiale

sunt atasate de istmul branhial. Se deosebesc de nisetru prin gura foarte larga. Biologie: In mare, nisetrul sta la adancimi mai mici si se hraneste cu nevertebrate (in special moluste) si pesti bentonici de talie mica (in special guvizi). In functie de sezon, nisetrii stau la

adancimi cuprinse intre 2 si 100 m. In fluvii, traiesc la adancimi de 2 – 30 m. Manea (1980) indica existenta a doua perioade de migratiein Dunare: prima de la sfarsitul lunii

februarie pana la sfarsitul lui mai si a doua perioada din august pana in octombrie. Capturile maxime se inregistreaza in septembrie si octombrie (Staras et al., 1999). Acesti pesti nu se reproduc in toamna anului respectiv ci in primavara urmatoare. Hrana: Dupa

Manea (1980), in Marea Neagra nisetrii consuma moluste (Corbulomya, Nassa, Cardium, alte moluste), crustacee (crevete, crabi) si pesti (hamsie, sprot, cambula, guvizi). In

Dunare, consuma larve de insecte (in special efemeroptere), pesti (Alburnus alburnus). Un studiu recent (Ene et al., 1996 si date nepublicate) indica prezenta polichetilor si

crustaceilor (inclusiv Ampelisca diadema) in tubul digestiv al puilor de nisetru din zona costiera romaneasca a Marii Negre (Buival si Ciotica). Longevitatea: Dupa Carausu (1952), varsta maxima este de 46 ani. Maturitate: masculii ating maturitatea sexula la 8 – 12 ani,

femelele la 13 – 15 ani. Dupa Kukuradze et al. (1975), femelele de nisetru din Dunare se reproduc odata la 5 – 6 ani. Fecunditate: Dupa Manea (1980), fecunditatea absoluta este

de 44.400 – 420. 000 icre la exemplare cu varste intre 9 si 20 ani. Perioda de reproducere: Dupa Antipa (1909) sezonul reproductiv dureaza de la sfarsitul lui aprilie pana la mijlocul lunii iunie. Locurile de reproducere: Nisetrul se reproduce in fluvii, pe substrat stancos, cu

pietris sau nisip la adancime de 4 – 25 m (Vlasenko et al., 1989).

Viza - Acipenser nudiventris Lovetsky, 1828. Distributia geografica: Viza este raspandita in M. Neagra, M. Azov, M. Caspica si M. de Aral. In 1933 a fost introdusa in L.

Balcas. In Romania era frecventa in Dunare, de la Bazias la Galati. Primavara urca in cursul inferior al afluentilor (Prut, Siret etc.). Descriere: D 45-57; A 23-37; SD 11-16; SL (49-52) 55-66 (70-74); SV (0) 11-17; Sp. br. 24-36. La exemplarele mari scuturile ventrale pot fi

complet sau partial absente. Primul scut dorsal este cel mai inalt si formeaza un unghi obtuz cu profilul capului. Mustatile sunt franjurate. Pielea este in aparenta neteda dar o

examinare la lupa arata ca intre seriile de placi osoase, se gasesc granule fine, stelate sau pectinate (Antipa 1909). In Europa lungimea maxima este de 2,21 m si 80 kg. La un exempalr de 1,50 m greutatea este de 46 kg. In Dunare, exemplarele obisnuite cantaresc 8

- 10 kg, foarte rar se pescuiesc exemplare de 60 - 80 kg. Spre deosebire de celelalte specii ale genului Acipenser, la pastruga buza inferioara este continua, neintrerupta la mijloc.

Botul este conic si scurt, rotunjit la capat. Gura este dreapta, cu buzele groase. Spatele este cenusiu - inchis cu nuante de cafeniu sau vanat; partile laterale sunt mai deschise,

abdomenul este alb. Hibrizi: In Dunare, viza da hibrizi cu morunul, nisetrul, pastruga si cega. Interes comercial prezinta hibridul dintre viza si morun, obtinut experimental, care poate trai in apa dulce si are un ritm de crestere rapid (Sokolov si Vasiliev 1989). Biologie:

Viza din Dunare, este un peste de apa dulce, se intalneste doar accidental in mare. Are un mod de viata asemanator cu al cegii, cu care are locuri comune de hibernare, hrana si

reproducere. Biologia vizei de Dunare este foarte diferita de cea a vizei din Marea Caspica. Hrana: Dupa Antipa (1909), viza din Dunare se hraneste cu larve de efemeroptere si alte insecte, moluste si crustacei. Longevitate: Exista putine informatii in acest sens. Varsta

maxima cunoscuta este de 36 de ani la exemplare din Marea de Aral. Maturitatea sexuala: Pentru viza de Dunare nu exista date. In Kura maturitatea sexuala este de 12-14 ani

pentru femele si 6-9 ani pentru masculi. Femelele se reproduc odata la 2-3 ani. Fecunditatea: Fecunditatea absoluta variaza in functie de marimea pestelui. La viza de Dunare fecunditatea absoluta este de 200.000 – 1.300.000 icre. Perioada de reproducere:

sfarsitul lunii aprilie – sfarsitul lunii mai (temperatura apei 10 - 150 C). Locurile de



Pag. 111/176

reproducere: In Dunare, pe bancuri de nisip si pietris, nu prea inalte dar cu un curent mai puternic (pentru a impiedica depunerea de mal pe icre). Pui de viza se gaseau adesea in

Dunare (Carausu 1952) mai ales la Ivancea si Intre Pisica si Isaccea (mila 64 – 85). Viza hiberneaza in Dunare, alaturi de cega, in gropi mai adanci si cu fund tare.

Pastruga - Acipenser stellatus Pallas 1771

Distributie: Pastruga este raspandita in Marea Caspica, Marea de Azov, Marea Neagra,

Marea Egee si in afluentii acestora. Este o specie migratoare. Din Marea Neagra, pastruga migreaza in Dunare. In trecut, pastruga migra pentru reproducere si in afluentii Dunarii:

Prut, Siret, Olt, Jiu. De asemenea urca in Tisa si afluentul acesteia, Cris. Descriere: D 40-54; A 22-35; SD (9) 11-14 (16); SL (26) 30-38 (43); SV 9-14; sp.br. 24-26. Pastruga atinge o lungime maxima de 210 cm si o greutate de maximum 68 kg. In Dunare se

pescuiesc de obicei exemplare de 120 – 140 cm si o greutate de 6 – 8 kg. Botul este alungit, ingust si turtit dorso-ventral cu o lungimea de 59 – 65% din lc – este un caracter

distinctiv, prin care specia poate fi usor delimitata de celelate specii ale genului Acipenser (Shubina et al. 1989). Pielea este acoperita de scutele pectinate si stelate. Mustatile sunt scurte si nefranjurate. Buza inferioara este intrerupta la mijloc. Corpul este alungit si

fusiform. Gura este transversala, de marime medie. Pe spate, corpul este cafeniu-inchis sau cenusiu. Abdomenul este alb, scuturile ventrale au o coloratie alb-murdar. Exemplarele

din mare pot avea o culoare mai inchisa decat cele din fluviu.In functie de perioada de migratie, este posibil ca in Dunare sa existe doua forme de pastruga: forma de primavara si forma de iarna. Hibrizi: Pastruga se incruciseaza cu morunul (Huso huso), viza

(Acipenser nudiventris), cega (Acipenser ruthenus), si nisetrul (Acipenser gueldenstaedti). Huso huso x Acipenser stellatus. Botul este intermediar intre

speciile parentale. Gura este semilunara iar mustatile cilindrice. Pe tegument sunt prezente scutele mici stelate. Acipenser nudiventris x Acipenser stellatus. Acest hibrid se deosebeste de pastruga prin botul mai scurt. Tegumentul nu este acoperit de scutele ci cu

granule. Acipenser gueldenstaedti x A. stellatus. Aspectul exterior este similar cu al nisetrului dar botul este mai lung. Se deosebeste de pastruga prin gura mai larga si botul

mai putin alungit. Biologie: Pastruga este o specie bentonica tipica a apelor costiere din mare si a cursurilor inferioare ale fluviilor dar spre deosebire de celelalte specii de sturioni,

poate fi gasita si in straturile superioare ale apei (v. Shubina et al 1989). Pastruga este un peste migrator care migreaza in mare pentru hranire si iernare si in fluvii pentru reproducere. In Dunare intra imediat dupa morun si nisetru. Exista doua perioade de

migratie. Prima perioada incepe in martie la temperatura apei de 8 – 110 C, atinge un maxim in aprilie si continua pana in mai. A doua perioada, mult mai intensa, incepe in

august si dureaza pana in octombrie. Un studiu recent (Staras et al 1999) indica un maximum de captura pentru pastruga din Dunare in luna mai. Hrana: in Dunare, in primele stadii de viata, puii se hranesc cu larve de chironomide, trichoptere, efemeroptere,

crustacei. In Marea Neagra, puii consuma viermi, moluste si crustacei. Adultii se hranesc cu peste, crustacei (date dupa Manea 1980). Un studiu mai recent (Ene et al. 1996; date

nepublicate) efectuat pe juvenili de pastruga (42 exemplare) din sectorul romanesc al Marii Negre (Buival, Ciotica), indica prezenta crustaceilor (Ampelisca diadema, Paramysis intermedia, Crangon crangon), polichetilor, oligochetilor in continutul stomacal.

Longevitate: Cel mai varstnic exemplar de pastruga capturat in partea nord-vestica a Marii Negre avea 23 ani. Maturitatea sexuala: in Dunare maturitatea este atinsa la 7 – 10 ani de

masculi si la 10 – 14 ani de catre femele (Manea 1980). Pastruga nu se reproduce in fiecare an. Fecunditate: Dupa Manea (1980) fecunditatea absoluta variaza intre 30.000 si 180.000 icre. Perioada de reproducere: in aprilie – mai la temperaturi ale apei cuprinse

intre 8 – 150 C. Locurile de reproducere: pastruga se reproduce in rauri pe substrat stancos, cu prundis, pietris amestecat cu fragmente de scoici si nisip grosier (Shubina et al

1989).



Pag. 112/176

In baza rezultatelor studiilor s-a constatat ca reproducerea naturală a sturionilor în

fluviul Dunărea, pe acest sector, in perioada analizata a fost redusa, formele juvenile

neasigurând autoîntreţinerea populaţiilor de Acipenseridae. In general probele prelevate nu

certifică statutul de conservare al speciilor, ele caracterizând doar populaţia piscicolă

specifică habitatului analizat (citat teza doctorat Marcu, 2002).

Din literatura de specialitate se cunoaste ca speciile de sturioni sunt ameninţaţi cu

dispariţia (Billard & Lecontre, 2001). Din momentul observării declinului drastic al stocurilor

din fluviul Dunărea, cerinţa pentru informaţiile specifice privind biologia şi ecologia

diferitelor specii de sturioni a crescut. Astfel, au fost întocmite strategii de management al

sturionilor din bazinul fluviului Dunărea, Reinartz (2002), ce prezintă situaţia celor patru

specii de sturioni rămase în bazinul pontic pentru care sunt dezvoltate strategii de

investigare şi management pescăresc, necesare refacerii stocurilor de sturioni din Dunăre.

In prezent se constata ca din cele 6 specii de acipenseride native, specifice bazinului

Dunării, se mai reproduc aici, doar, 4 specii. A nudiventris şi A. sturio probabil că sunt deja

dispărute. În sectoarele Dunarii superioare si de mijloc sturionii migratori au dispărut.

Numai stocuri de adevărate specii de poliodonţi din Dunăre, cega, (A. ruthenus), depind

doar de stocurile Dunării superioare. Totuşi stocurile din această specie au repopulat

Dunărea mijlocie prin programe specifice, ameliorări ale calităţii apelor şi protecţie prin

lege.

In ceea ce privesc stocurile de sturioni din Dunăre, acestea sunt afectate de

exploatarea excesiva, pierderea habitatelor şi degradarea fluviului. Pericolele biologice

specifice ale sturionilor fac ca aceste specii susceptibile să fie intensiv pescuite (Boreman,

1997).

Astfel, exploatările excesive a sturionilor pe sectorul Dunării inferioare sunt

consemnate prin capturi tot mai puține de exemplare mici şi foarte tinere, presiunea

pescuitului crescând simțitor (Năvodaru şi colab.,1999). Stocurile de sturioni suferă şi de

braconajul juvenililor, prinsi in plase urmare a pescuirii altor specii de pesti (Bacalbaşa

Dobrovici 1991, Bacalbaşa-Dobrovici & Patriche 1999).

Conform O.U.G. nr. 57/2007 prelevarea din natura si exploatarea exemplarelor

tuturor speciilor de Acipenseridae asa cum prevede anexa nr. 5, se vor face in conditii

compatibile cu mentinerea acestor specii intr-o stare de conservare favorabila.

Conventia Internationala privind Comertul cu specii amenintate de Fauna si flora

salbatica (CITES) a fost ratificata de România prin Legea nr.69/1994 prevede interzicerea

comertul international cu specii ameninate cu disparitia, inscrise pe o lista agreata (Anexa

I), si reglementeaza si supravegheaza comertul altor specii, care ar putea deveni

amenintate cu disparitia (listate in Anexa II).

In conformitate cu prevederile CITES (Conventia Internationala privind Comertul cu

specii amenintate de Fauna si flora salbatica) si modul de lucru convenit la intalnirea

regionala de la Sofia, cotele de captura si export de sturioni pentru anii 2002 si 2003 s-au

propus de catre Grupul de Cercetare a Sturionilor al INDD Tulcea, au fost aprobate de catre

Autoritatea Stiintifica CITES - Academia Romana (Comisia privind Ocrotirea Monumentelor

Naturii), s-au negociat in cadrul GAASMN (Grupul de Actiune pentru Administrarea

Sturionilor din Marea Neagra) si s-au transmis Secretariatului CITES de la Geneva fiind

publicate pe site-ul acestei conventii www.cites.org.

http://ddni.ro/rosturgeons/index.php?option=com_content&task=view&id=19&Itemid=32

http://www.cites.org/



Pag. 113/176

Tabelul 2.19

Cotele de captura de sturioni pentru anul 2003 comparativ cu cotele aprobate de

CITES pentru anii 2001 si 2002 (Sturgeons of Romania and CITES).

Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Species Total

[tone]

Icre

[kg]

Total

[tone]

Icre

[kg]

Total

[tone],

din care:

Pesti vii

pentru

acvacultura

[tone]

Icre

kg

Morun 28,5 2625 25 2 180 28,5/ 220 3,5 / 28 2430

Nisetru 15 1350 13,8 1 200 11,7/ 485 1 / 40 1000

Pastruga 18 1575 17 1 470 14 / 2000 0,6 / 80 1190

Cega 0 0 0,5 45 0,8 / 500 0,3 / 100 50

Viza 0 0 0 0 0,2 / 20 0,2 / 20 0

Total 61,5 5550 56,3 4895 55,2 5,6 4670

La fel si construcțiile hidrotehnice Porţile de Fier I şi II au cauzat pierderea unor

importante locuri de depunere a pontei în sectorul Dunării de mijloc, pentru populaţiile de

sturioni migratori anadromi din Dunăre şi Marea Neagră. De asemenea, modificarea

regimului curentului apei prin canale şi sisteme de irigare au cauzat multe dintre

impacturile asupra sturionilor anadromi.

Speciile de acipenseride fac obiectul masurilor de management atat pentru prelevare

din natura cat si pentru exploatare fiind interzisa folosirea oricaror mijloace, sisteme sau

metode pentru capturarea ori omorarea pe scara larga sau neselectiva sau care pot

conduce la disparitia pe plan local ori la perturbarea lor grava.

In Romania doar fluviul Dunarea si raul Prut ofera, in prezent, conditii propice de

migratie a sturionilor, cu mentiunea ca datorita modificarilor hidromorfologice speciile de

sturioni ajung doar pana la Portile de Fier II respectiv acumularea Stanca Costesti.

Conform adresei nr. 2566/17.06.2008 primita de la Institutul de Cercetare –

Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica, Pescuit si Acvaculura Galati (ICDEAPA) s-au semnalat:

Specii de sturioni marini migratori:

Specia Huso huso (Linnaeus, 1758) – Morun - s-au semnalat exemplare izolate

in cursul inferior al afluentilor (Siret si Prut);

Specia Acipenser gueldenstaedti (Brandt & Ratzeburg, 1833 – Nisetru – s-a

identificat in capturi de exemplare izolate si in zona inferioara a raurilor Prut si

Siret;

Specia Acipenser stellatus (Linnaeus, 1758) – Pastruga – a fost semnalata in

capture si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret.

Specii de sturioni endemici:

Specia Acipenser ruthenus (Linnaeus, 1758) – Cega – a fost semnalata sporadic

si in raurile Prut si Siret.

Specia Acipenser nudiventris (Lovetzskz, 1828) – Viza – a fost semnalata in

trecut si in cursul inferior al raurilor Prut si Siret. In ultimele decenii nu au mai

fost semnalate capturi de viza.



Pag. 114/176

Acipenseridele au valoare economica semnificativa insa populatiile acestora au

suferit un declin semnificativ in ultima perioada astfel ca au fost necesare masuri care sa

asigure reducerea presiunilor (s-a instituit prohibitia pentru pescuitul comercial pentru

perioada 2006-2016) si se implementeaza un program de refacere a populatiilor de sturioni

prin repopulare a Dunarii. In acelasi timp este incurajata acvacultura acestor specii.

Pana in prezent au fost realizate programe de repopulare cu sturioni anual (2005-

2009) numarul de exemplare vii care au ajuns in Dunare crescand de la 4864 in 2005 pana

la peste 100 000 exemplare in 2009(sursa Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

(ANPA)).

Din masurile de conservare a stocurilor de sturioni fac parte si metodele de cercetare

si reproducere artificiala a acestora în crescătorii (Holchleithner, 1996), grija pentru speciile

rare şi pentru capturile individuale accidentale (Willot şi colab. 2000), realizarea de

programe de restaurare a habitatelor (Birsttein şi colab., 1997), estimarea reproducerii in

situ şi a statutului stocurilor, precum şi a identificărilor şi protejărilor habitatelor aflate în

stare critică. Progresele din telemetrie şi hidroacustică au permis studiul tipurilor

individuale de migraţie şi a habitatelor folosite de sturionii adulţi. Locurile de depunere a

pontei pot fi identificate pe baza diferitelor metode de colectare a icrelor (Parsley &

Beckman, 1994; Marchant & Shutters, 1996, citat lucrare doctorat A. Marcu, 2002).

Experimentele de laborator au dus la determinarea comportamentului de declanşare

a migraţiei, de migraţie în sine şi de alegere a habitatelor (cum ar fi: diferite adâncimi ale

apei, comportament tipic diurn) larvelor şi juvenililor. Exploatarea rezultatelor permite

identificarea in situ a habitatelor juvenililor.

Recent, au fost propuse şi folosite metode biotehnice pentru a conserva speciile

extrem de rare. În mod particular, şi androgeneza poate salva de la capturările individuale

(Bercsenyi, 2001), conservarea gameţilor putând de asemenea să salveze sau să

îmbunătăţească variabilitatea genetică (Billard & Lecointre, 2001, citat lucrare doctorat A.

Marcu, 2002).

Genetica moleculară ne furnizează căi de conservare a sturionilor prin: (1)

identificarea acustică a speciei (pentru a determina stocurile actuale), a indivizilor şi

progeniturilor lor (pentru a determina mobilitatea populaţiei şi influenţa stocurilor) şi a

diferitelor „grupuri reproducătoare” din cadrul unei specii; şi (2) identificarea sigură a

originii (ţării şi/sau a râului) pentru caviar şi alte produse de sturioni (pentru a controla

comerţul şi aplicarea legilor).

2.2.5 Concluzii privind speciile şi/sau habitatele prezente pe suprafaţa sau în

imediata vecinatae a planului

În ceea ce priveşte avifauna sitului de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070

Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa şi impactul estimat urmare a realizarii centralei termoelectrice situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1, mentionam următoarele:

fauna din zona termocentralei Galaţi, se constituie, în principal, din specii

comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa

Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de



Pag. 115/176

habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale, ce nu reprezinta

un habitat prioritar; impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării

investiţiei „Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este nesemnificativ.

speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în majoritate păsări acvatice şi de pădure, nu au fost identificate pe

amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi

respectiv, silvice, absente pe perimetrul cercetat; populaţiile cuibăritoare ale speciilor identificate pentru acest sit protejat nu

au fost întâlnite în zona de amplasament a CTE Galaţi; la fel şi speciile de păsări importante în perioada de migraţie, în majoritate

acvatice, nu s-au identificat în zona cercetata, ele preferand alte habitate din lunca inferioara a raului Prut;

cercetările realizate nu au indicat prezenţa unei migraţii intense a păsărilor

în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi.

2.3 DESCRIEREA FUNCŢIILOR ECOLOGICE ALE SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE

INTERES COMUNITAR AFECTATE ŞI RELAŢIA ACESTORA CU ARIA NATURALA

PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR ÎNVECINATE ŞI DISTRIBUŢIA ACESTORA

Mentionam, ca funcţiile ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate au fost prezentate în capitolul 2.2. În continuare concluzionam cele relatate mai

sus.

Astfel, dupa cum s-a mentionat anterior studiile realizate în zona de amplasament a centralei termoelectrice Galaţi au identificat, în principal, specii comune de fauna, ce nu necesita măsuri speciale de conservare, doar unele din acestea inregistrand statut de

protectie.

Speciile de păsări incluse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, desemnate pentru Situl de protecţie specială avifaunistică ROSPA0070 Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, în majoritate păsări acvatice şi de pădure, nu au fost identificate pe

amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit).

Relaţia păsărilor incluse în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE cu aria naturală protejată de interes comunitar este indirectă, acestea identificându-se numai în zbor, accidental, tranzitând zona spre alte locuri de hrănire şi

reproducere. Specificam, ca habitatele caracteristice pentru aceste grupe de păsări sunt cele

acvatice şi respectiv, silvice, ce nu sunt prezente pe perimetrul cercetat. În majoritate aceste specii nu au fost întâlnite în zona de amplasament a CTE Galaţi în perioadele reproductiva şi migraţie, urmarind alte biotopuri prielnice, în special pe lunca Prutului

inferior. Nu s-a identificat o migraţie intensa a păsărilor în zona de amplasament a centralei




Pag. 116/176

În concluzie, speciile de fauna semnalate pe perimetrul studiat vor fi afectate nesemnificativ de construcţia Centralei Termoelectrice Galaţi.

Specificam ca tipurile de habitate de interes comunitar desemnate pentru

situl de importanţă comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului nu au fost identificate pe amplasamentul CTE Galaţi.

2.4 STATUTUL DE CONSERVARE A SPECIILOR ŞI HABITATELOR DE INTERES

COMUNITAR

Informaţiile despre distribuţia, conservarea şi izolarea speciilor de interes comunitar sunt prezentate în continuare (conform fişei sitului). Astfel, in aria protejata – Parcul

Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior speciile de interes comunitar inregistreaza urmatoarele caracteristici de conservare:

1. Egretta garzetta (egreta mica)

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut

Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.

2. Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.

3. Sterna hirundo (chira de balta)


posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut


4. Coracias garrulus (dumbraveanca)



Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.

5. Ciconia ciconia (barza albă)

Conservare: A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de

refacere

Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.



Pag. 117/176

2.5 DATE PRIVIND STRUCTURA ŞI DINAMICA POPULAŢIILOR DE SPECII

AFECTATE

Conform fişei sitului, prezentam date succinte legate de structura şi dinamica

populaţiilor de specii afectate:

1. Egretta garzetta (egreta mica)

Specia este prezentă cu o populaţie de 94.000 perechi în Europa. În România are

statut de oaspete de vară. Cuibăreşte în colonii mixte cu alte specii de stârci. Puţin numeroasă în unele puncte din interiorul ţării. Efectivul în România: 2.500-3.000 perechi. În sitului Lunca Prutului Inferior Egretta garzetta este o specie clocitoare.

Cuibărit – 40-50 perechi, pasaj – 100-200 indivizi;

Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului


posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă


2. Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

Întâlnit în sudul şi centrul Europei, în regiuni cu mlaştini şi bălţi de apa dulce sau sărată. Frecvent în bălţile din Lunca şi Delta Dunării, dar şi în alte zone inundabile din

interiorul tarii. Cuibareste în colonii mixte cu alte specii de stârci şi egrete. Cuiburile şi le instaleaza în salcii, dar şi pe stufăriş. În situl Lunca Prutului inferior starcul de noapte -

Nycticorax nycticorax este o pasare clocitoare.

Cuibărit: 25 – 50 perechi

Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta

mai putin de 2% din populaţia la nivelul sitului

Conservare: B - conservare bună - specie bine conservată indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere sau în stare medie sau parţial degradată şi uşor de refăcut

Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă Global: C – valoare sitului pentru conservarea speciei este considerabilă.

3. Sterna hirundo (chira de balta)

In Europa prefera regiunile de coasta şi tarmurile lacurilor continentale. In Romania

intalnita în zone umede cu balti si lacuri intinse, inclusiv Rezervatia biosferei Delta Dunarii. .Specie oaspete de vara. În lunca Prutului Inferior este o specie rar întâlnită la cuibărit şi în

pasaj.

Cuibărit: 120-150 perechi

Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta




Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă




Pag. 118/176

4. Coracias garrulus (dumbraveanca)

Specie migratoare. În România este o specie oaspete de vara. Răspândită în

regiunea de câmpie, frecventa în Dobrogea. Efectiv: 2.000 – 3.500 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Coracias garrulus este o specie rară la cuibărit şi pasaj.

Cuibărit: 40-50 perechi Populaţie: “C”–la nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate care reprezinta




Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună.

5. Ciconia ciconia (barza albă)

Populaţia berzei albe pe glob înregistrează cca 166.000 perechi. În România are statut de oaspete de vară. Larg răspândită în România, în sate şi la periferia unor oraşe. Lipsesc date precise asupra efectivelor sale din regiuni întinse ale Munteniei şi Moldovei.

Efectivul în România: 4.000-6.000 perechi. În situl Lunca Prutului inferior Ciconia ciconia este o specie de pasaj.

Pasaj: 3000-4500 indivizi Populaţie: B – în sit există între 2 şi 15% din populaţia totală la nivel naţional

Conservare: A – stare de conservare excelentă, indiferent de posibilitatea de refacere

Izolare: C – populaţie neizolată, cu o arie de distribuţie extinsă

Global: B – valoarea sitului pentru conservarea speciei este bună

2.6 RELAŢIILE STRUCTURALE ŞI FUNCŢIONALE CARE CREEAZĂ ŞI MENŢIN

INTEGRITATEA ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Informatii asupra relatiilor structurale şi functionale ce creeaza şi mentin integritatea ariei naturale protejate de inters comunitat (situl de protecţie specială avifaunistică Natura

2000: ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară Natura 2000: ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior) au fost prezentate in capitolele anterioare. Concluzionam următoarele:

Relatia dintre tipul de ecositem, structura vegetatiei şi fauna

Ecosistem acvatic/palustru. Reprezentat prin formatiuni vegetale naturale de pajisti şi padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate

freatica.

Vegetatia. Formata din pajisti cu specii mezofile şi mezohidrofile cu graminee;

vegetatia arboricola constituita din esente moi; vegetatia palustra compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense,

Mentha aquatic, Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans etc.; specii rare: Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria



Pag. 119/176

sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc.; fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus.

Fauna. Reprezentata prin efective de păsări în timpul migraţiei, şi anume: ardeide

(Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula,

Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa

totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus) s.a.

2.7 OBIECTIVELE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR

Obiectivele de conservare a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior (PNLJPI)

se regasesc în Planul de Management al PNLJPI (draft), ce urmareste îmbunatatirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea actiunilor cu impact

redus asupra mediului prin:

- Conservarea şi valorificarea calitatii ecosistemelor naturale;

- Mentinerea şi dezvoltarea unor activităţi agricole durabile, care sa garanteze conservarea mediilor naturale şi a peisajelor;

- Promovarea dezvoltarii armonioase a fondului forestier;

- Controlul dinamicii suprafeţelor construite;

- Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale şi cu regimul de

frontiera;

- Gestiunea durabila a transporturilor, a serviciilor de gospodarire comunala;

- Ameliorarea calitatii vietii, asigurarea continuitatii activităţilor cu impact redus existente şi evaluarea continua a impactului asupra mediului;

- Respectarea autonomiei locale;

- Conservareavdiversitatii biologice;

- Integrarea populatiei în actiunile parcului;

- Corelarea actiunilor cu situatia reala şi aplicarea de masuri de catre organismele competente;

- Armonizarea statutului de zona de frontiera cu dezvoltarea sociala şi economica,

precum şi cu aspectele care tin de protectia şi conservarea mediului.

2.8 DESCRIEREA STĂRII ACTUALE DE CONSERVARE A ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

În aria protejata - Parcul Natual Lunca Joasa a Prutului Inferior - s-au inventariat pe baza literaturii şi a cercetarilor din teren realizate în cadrul proiectului LIFE Nature

„Restaurarea ecologica a Parcului Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior”, finantat de Comisia Europeana, un număr de 834 taxoni, din care 29 subspecii, 2 varietati, o forma şi



Pag. 120/176

5 hibrizi, taxoni ce apartin la 94 familii. Pe teritoriul parcului au fost identificati 442 taxoni: 321 specii, 14 subspecii, o forma, o varietate şi 5 hibrizi.81 taxoni sunt nou semnalati pe

teritoriul parcului, dintre acestia sunt 6 subspecii şi 2 hibrizi. Au fost selectati 120 taxoni cuprinsi pe listele rosii nationale. Doua specii sunt protejate prin Convenţia de la Berna

(Salvinia natans şi Trapa natans). O specie din literatura de specialitate se regaseste în Directiva Habitate anexa 4a – Galanthus nivalis.

Din punct de vedere fitogeografic, predomina elementele eurasiatice, urmate de speciile europene (în ambele cazuri un număr însemnat îl reprezinta cele cu caracter

mediteranean şi cele continentale). S-au identificat şi specii adventive: Eclipta prostrata, Grindelia squarrosa.

VEGETAŢIA

S-au identificat 49 de asociatii vegetale şi 2 subasociatii, 8 asociatii şi o subasociatie

fiind nou semnalate din teritoriul studiat. În literatura de specialitate au fost semnalate 101 asociatii vegetale din teritoriul studiat şi teritoriile adiacente.

Vegetatia acvatica este dominata de specii pioniere, iar în conditiile unei structurari mai avansate apar şi specii competitive. Stresul, datorat inundaţiilor sau influentei

antropice se reflecta prin prezenta speciilor tolerante la stres din categoria celor cu o ecologie larga şi a speciilor tolerante la deteriorarea habitatelor naturale.

Vegetatia palustra este relativ slab reprezentata (15 asociatii), comparativ cu datele din literatura, cu o structura paupera sau marcata de numeroase specii atipice pentru

aceste comunitati.

Vegetatia pajistilor ocupa suprafeţe restrânse şi este puternic antropizata (păşunat ovine, caprine). Asociatia Taraxaco serotinae-Bothriochloetum ischaemi (Burduja et Al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999 este singura care are o structura mai valoroasa,

celelalte asociatii din Cl. Festuco-Brometea fiind invadate de buruieni autohtone sau adventive.

FAUNA

Lunca Prutului inferior reprezinta o zona umeda importanta în aspect ornitologic, aici fiind sunt înregistrate cai de migraţie ale Păsărilor.

Din numărul total al speciilor de Păsări identificate în zona Prutului inferior (239 specii), 50 de specii, cu un diferit grad de periclitate şi vulnerabilitate, sunt incluse în

Cartea Rosie a vertebratelor din România (2005): specii vulnerabile (26 specii - 10,9 %), periclitate (14 specii - 5,9 %) şi critic periclitate (10 specii - 4,2 %).

Dintre speciile critic periclitate amintim de: pelicanul cret (Pelecanus crispus), gârlita mica (Anser erythropus), califarul rosu (Tadorna ferruginea), codalbul (Haliaeetus albicilla),

soimul dunarean (Falco cherrug) s.a.

Printre speciile periclitate înregistrate în zona s-au regasit: egreta mare (Egretta

alba), lopatarul (Platalea leucorodia), cataliga (Himantopus himantopus), heretele sur (Circus pygargus), stârcul rosu (Ardea purpurea) s.a.

Speciile vulnerabile au fost: barza neagra (Ciconia nigra), califarul alb (Tadorna

tadorna), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), acvila tipatoare mica (Aquila

pomarina), cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus), turturica (Streptopelia turtur) s.a.



Pag. 121/176

2.9 ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND CONSERVAREA ARIEI NATURALE

PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

Pentru mai multe informaţii relevante privind ariile naturale protejate de interes

comunitar intersectate de proiect, se va vedea şi Raportul de Mediu pentru "PUZ - Zona Liberă Galaţi, Platforma I, Etapa II, parcelele U, R1 şi culoarul de legătură".

2.10 ALTE ASPECTE RELEVANTE PENTRU ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES

COMUNITAR

Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl a fost inclus în Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha), ulterior

desemnate situri Natura 2000: situl de protecţie specială avifaunistică - ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară - ROSCI0105 - Lunca

Joasă a Prutului.

În conformitate cu convenţia nr. 05 din 16.03.2010, emisa de Ministerul Mediului şi

Padurilor, Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior a fost atribuit în administrare Asociatiei Judetene a Pescarilor Sportivi Galaţi, ce urmeaza sa elaboreze Planul de

Management al Parcului.



Pag. 122/176

3. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

3.1 EVALUAREA IMPACTULUI

Impactul produs prin construirea centralei termoelectrice Galaţi asupra

biodiversităţii este nesemnificativ, unul direct, respectiv local, asupra suprafeţei destinate acestui obiectiv, şi unul indirect asupra zonelor învecinate.

Impactul produs asupra biodiversităţii de pe amplasamentul CTE Galaţi se poate urmări atât în faza de construcţie, cât şi în faza de exploatare.

3.1.1 Impact pe termen scurt sau lung

Se consideră că impactul pe termen scurt va apărea în fazele de construcţie

respectiv dezafectare, iar impactul pe termen lung este caracterizat de impactul generat în perioada de operare.

3.1.2 Impactul în faza de construcţie

În această fază putem vorbi de un impact negativ permanent şi un impact negativ

tranzitoriu.

- Impactul negativ direct. Acest impact se va regăsi în parcela mare, cu o suprafaţă

de 34,18 ha pe care se va construi centrala electrică, parcela mică, cu o suprafaţă de 2,35 ha localizată pe malul stâng al Dunării şi se va utiliza pentru construcţia danei şi

parcela destinată pentru canalele de apă de răcire şi benzile transportatoare de cărbune/calcar/zgură şi cenuşă/gips. În funcţie de parametrii tehnici ai investitiei aceste suprafeţe vor fi supuse unui impact permanent (circa 40 de ani). Cu toate

acestea considerăm că pierderea de habitat va fi medie spre minima şi nu va influenţa semnificativ biodiversitatea de pe amplasament. Dacă vegetaţia de

pe parcelele amintite va fi afectata, în cazul faunei se poate spune că din cauza mobilităţii majorităţii speciilor efectul negativ va fi minim, nesemnificativ.

Toate speciile de animale active se vor retrage în zonele care nu sunt supuse operaţiunilor de construcţie.

- Impactul negativ indirect. Acest impact se referă la modul cum biodiversitatea din

zonele învecinate va fi influenţată pe întreaga perioadă de construcţie a centralei termoelectrice.

Astfel, un factor de stres asupra speciilor de fauna, în timpul lucrărilor de construcţii-montaj, il poate avea zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare, etc). Toate speciile de animale mobile (insecte, toate vertebratele)

se vor retrage în zonele învecinate obiectivului. Acest impact este tenzitoriu (temporar) deoarece o dată cu încetarea activităţilor de şantier biodiversitatea din zonele imediat

învecinate va reintra în parametrii normali de existenţă.

Având în vedere structura vegetaţiei, precum şi componenţa faunistică de

pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi, consideram că impactul asupra biodiversităţii va fi nesemnificativ.



Pag. 123/176

3.1.3 Impactul în faza de operare (exploatare)

În această fază nu se pune problema unui impact major asupra biodiversităţii de pe amplasamentul centralei termoelectrice deoarece speciile de animale mobile (insecte, toate

vertebratele) se vor retrage în zonele învecinate obiectivului, iar vegetaţia nu prezintă valoare conservativă. După încheierea fazei de execuţie fauna locală din zonele învecinate va reintra în ritmul normal de vieţuire.

Totuşi atragem atenţia supra unor factori precum sunt: zgomotul şi vibratiile,

respectiv emisiile în aer şi apă, care în anumite situaţii pot avea un impact negativ asupra condiţiilor de mediu şi implicit asupra biodiversitatii din zona.

Zgomotul şi vibraţiile.

În faza de exploatare un factor perturbator asupra speciilor de fauna pot fi sursele de

zgomot şi vibraţii reprezentate de motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile

transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul turbogenerator,

turbopompa de alimentare etc.

Mentionam, ca nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valorile maxime

prevăzute de STAS-ul nr. 10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB. Acest lucru este posibil

să fie redus mult datorită soluţiilor tehnice moderne care ţin cont de reducerea zgomotului,

tehnologiile dezvoltate astăzi fiind din ce în ce mai silenţioase. În plus amplasarea acestor

surse de zgomot este la suficientă depărtare de ariile protejate, prin urmare impactul

asupra speciilor şi habitatelor din acestea va fi unul nesemnificativ.

Emisii în aer şi apă

Emisiile în aer şi în apă vor avea un efect indirect deoarece nu sunt generate în interiorul ariilor protejate, şi prin aplicarea măsurilor tehnologice prezentate succint în

Capitolul 1.6 al prezentului studiu, legislaţia în vigoare este respectată, aşadar impactul asupra mediului şi biodiversităţii va fi unul nesemnificativ.

Aprecierea efectelor dispersiei termice a apei de răcire încălzită în apa de

Dunăre asupra faunei acvatice.

Studiul difuziei termice a fost elaborat de către Intecno - DHI Italia în anul 2008 şi a

fost denumit “GALATI GREEN FIELD PROJECT THERMAL DIFFUSION STUDY”.

Responsabilii studiului sunt: întocmitor A. Crosta şi verificator M. Buffo.

Scopul studiului a fost analizarea dispersiei dinamice a apei calde, deversată în fluviul

Dunărea, de către centrala care va fi construită de Enel în zona Galaţi, România.

Obiectul studiului a fost, în special, estimarea creşterii temperaturii apei Dunării,

analizarea efectelor eventualelor recirculări şi verificarea respectării legislaţiei europene si

româneşti.

Pentru culegerea de date de intrare hidrologice, meteorologice şi calitatea apei Dunării

au fost contactate următoarele instituţii şi institute din ţară şi din străinătate, datele de

intrare fiind corelate cu informaţiile despre centrala Enel:

Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor ;



Pag. 124/176

Administraţia Naţională a Apelor din România;

Institutul Naţional Delta Dunării;

Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (Viena);

Administraţia Naţională de Meteorologie;

Direcţia Apelor Prut;

Autoritatea Naţională Română pentru Porturi şi Navigaţie;

Comisia Europeană – Mediu - Apa;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale;

Ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile ;

Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţelor.

Studiul cuprinde următoarele scenarii de simulare:

nivel ridicat al fluviului Dunărea şi deversare la limita danei;

nivel mediu al fluviului Dunărea şi deversare la limita danei;

nivel scăzut al fluviului Dunărea şi deversare la limita danei;

temperatura ridicată a apei fluviului Dunărea şi deversare la limita danei.

Studiul s-a bazat pe model hidraulic dinamic tridimensional, MIKE 3, pentru a stabili

dimensiunea şi configuraţia penei termice produsă de către centrala Enel.

MIKE 3 este un program realizat de către DHI şi este parte din grupul de modelele al

Institutului Danez de Hidraulică, care reprezintă sistemul de pachete cele mai avansat de

simulare a întregului ciclu a apei.

A fost realizată o ridicare batimetrică pentru întreaga porţiune a fluviului Dunărea de

la zona industrială a Galaţiului până la 10 km aval de viitoarea dana Enel. Au fost aplicate

tehnologii cu o singură sondă şi mai multe sonde pentru a stabili cu acuratețe forma albiei

fluviului.

In plus au fost completate cu Profile Acustice Doppler, pentru a calibra modulul

hidrodinamic al modelului tridimensional referitor la viteza apei.

Hidrodinamica fluviului Dunărea a fost corelată cu datele de mediu, în scopul de a

reprezenta un set mult mai complet de scenarii studiate.

Centrala termoelectrică din Zona Liberă Galaţi va utiliza un sistem de răcire deschis,

adică se va utiliza exclusiv o sursă naturală, de suprafaţă, pentru apa de răcire. Acest

circuit de răcire deschis, va fi deservit de o parte din debitul Dunării. Astfel, se va prelua

apă din Dunăre, care se va evacua apoi în aval, cu o temperatură mai ridicată cu 8 0C

(valoare relativ constantă dependentă de construcţia condensatorului turbinei cu abur).



Pag. 125/176

Prin urmare, putem vorbi de o poluare fizică, termică, prin ridicarea locală a temperaturii

apei de Dunăre.

Legislaţia Românească şi Europeană stabileşte următoarele limitări privind poluarea

fizică termică a apei:

- Normativul din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi

a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-

001/2002 stabilit prin H.G. 188/2002, fixează temperatura receptorului natural la 350C,

ceea ce înseamnă că poluarea termică nu trebuie să genereze încălzirea receptorului

natural peste această temperatură;

- conform H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea

apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole,

modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care reprezintă transpunerea Directivei

78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se poate încadra în categoria apelor

ciprinide. Prin urmare se impun două limitări pentru poluarea fizică termică:

temperatura efluentului (receptorului încălzit) la sfârşitul zonei de amestec (între

apa încălzită deversată şi apa receptorului) va fi de maxim 280C;

creşterea (gradientul) de temperatură (faţă de temperatura naturală a

receptorului) generată de fluxul de apă încălzită deversat în receptor, nu va fi

mai mare de 30C la sfârşitul zonei de amestec (sfarsitul zonei de amestec a fost

considerat la 100m faţă de punctul de emisie);

Legislaţia Europeană şi Românească nu defineşte exact această zonă de amestec, însă

mai multe state membre ale UE au stabilit o lungime a acesteia, faţă de punctul de

deversare, cuprinsă între 100m şi 1000m (in legislatia italiana se considera 1 000 m) în

funcţie de specificul apei de suprafaţă. În România nu este stabilită o astfel de lungime

aşadar se va considera lungimea de 100m, a zonei de amestec, faţă de punctul de

evacuarea a apei încălzite în Dunăre. Acest lucru s-a stabilit pe baza recomandării Băncii

Mondiale în documentul său de referinţă „Pollution Prevention and Abatement Handbook”

(Manualul Prevenirii şi Reducerii Poluării), care asemenea Directivei 2006/44/EC stabileşte

că efluentul (amestecul între apa încălzită deversată în receptor şi apa receptorului) nu

trebuie să fie mai cald cu mai mult de 30C (faţă de temperatura naturală a receptorului) la

capătul zonei de amestec, însă defineşte această limită a zonei de amestec ca fiind la 100m

faţă de punctul de emisie (deversare) dacă nu există o altă definiţie legală.

Pentru a putea stabili cu o precizie foarte bună dacă noua centrală termoelectrică

răcită în circuit deschis cu apă de Dunăre va putea respecta prevederile legale, descrise

mai sus, a fost necesară realizarea unui studiu de dispersie termică a apei de răcire

încălzită în apa de Dunăre. Concluzia generală a acestui studiu afirmă că în situaţia cea mai

defavorabilă a debitului minim statistic al Dunării, caz în care dispersia este mai redusă, la

sfârşitul zonei de amestec de 100m diferenţa de temperatură a apei de Dunăre încălzită

faţă de temperatura naturală va fi de cel mult 1,2 0C. Aşadar se respectă HG202/2002

modificată şi completată de HG563/2006.

Pe de altă parte temperatura maximă statistic a Dunării a fost de 27 0C înregistrată în

22 de zile din 3 ani. Conform HG202/2002 modificată şi completată de HG563/2006 se



Pag. 126/176

admite o depăşire a limitei de 280C doar pentru 2% din an (aprox. 1 săptămână). Prin

urmare pentru studiul de dispersie termică s-a considerat ca referinţă pentru temperatură

maximă a Dunării, 26,50C (vezi fig. 1). Acest lucru conduce la două situaţii:

- apa de răcire se încălzeşte cu maxim 8 0C (nu se poate încălzi sub nici o formă mai

mult de atât deoarece acest gradient de temperatură este impus de construcţia fixă a

condensatorului turbinei cu abur), aşadar apa de răcire încălzită va avea o temperatură de

cel mult 35 0C.

- studiul de dispersie termică arată că la capătul zonei de amestec temperatura este

sub 280C, aceasta fiind atinsă la aproximativ jumătate din lungimea zonei de amestec;

Figura 3.1 Dispersia apei de răcire încălzite în apa de Dunăre cu temperatura de 26,5 0C

În concluzie din punct de vedere al poluării termice a apei de Dunăre putem afirma că

se vor respecta toate prevederile legale din România şi Uniunea Europeană.

Curentul fluviului Dunărea este suficient de puternic pentru a dirija pana termică

spre aval. Efectul dispersiei, la amonte de deversare, este limitat într-o zonă foarte redusă

de locul deversării. Studiile au demonstrat, că în condiţiile şi datele actuale climatice, pana

termică respectă cerinţele impuse în toate scenariile de deversare şi configuraţii geometrice

analizate şi respectă legile şi reglementările în vigoare ale Guvernului României şi

Parlamentului European

Dupa cum s-a mentionat in studiile realizate centrala termoelectrică utilizeaza un

sistem de răcire deschis, prin utilizarea unei surse naturale, de suprafaţă, pentru apa de

răcire. Acest circuit de răcire deschis, va fi deservit de o parte din debitul Dunării. Astfel, se

va prelua apă din Dunăre, care se va evacua apoi în aval, cu o temperatură mai ridicată cu

8 0C (valoare relativ constantă dependentă de construcţia condensatorului turbinei cu

abur). Astfel, este vorba de o poluare fizică, termică, prin ridicarea locală a temperaturii

apei de Dunăre.

In conformitate cu H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea Normelor tehnice privind

calitatea apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii

piscicole, modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care reprezintă transpunerea



Pag. 127/176

Directivei 78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se poate încadra în

categoria apelor ciprinide. Astfel, temperatura efluentului (receptorului încălzit) la sfârşitul

zonei de amestec (între apa încălzită deversată şi apa receptorului) va fi de maxim 280C,

iar creşterea (gradientul) de temperatură (faţă de temperatura naturală a receptorului)

generată de fluxul de apă încălzită deversat în receptor, nu va fi mai mare de 30C la

sfârşitul zonei de amestec (sfarsitul zonei de amestec fiind de 100 m fata de punctul de

emisie).

Pentru România, valorile propuse pentru încalzirea admisibila a apei în râuri, datorita

centralelor termoelectrice sunt:

• ape de categoria I cu folosinte piscicole:

trâu max= 18÷22 °C, Δtrâu max = 2÷3 °C – iarna, Δtrâu max = 1 °C – vara;

• ape de categoria a II-a pentru apa potabila:

trâu max = 29 °C, Δtrâu max = 3 °C ;

• ape de categoria a II-a cu unele folosinte piscicole:

trâu max = 30÷32 °C, Δtrâu max = 6÷8 °C ;

• ape de categoria a III-a cu alte folosinte:

trâu max = 32÷33 °C, Δtrâu max = 6÷8 °C

In ceea ce priveste fauna acvatica din ecosistemele dulcicole (ex. sector de

confluenta a raurilor Prut si Siret cu Dunarea) flora microalgală şi macrofitică ce constituie

producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare asigură continuitatea

consumatorilor animali pentru speciile din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi

rotiferi, unele specii de moluşte, entomostracei planctonici, hidracarieni, insecte, amfibieni

în stadiile larvare (mormoloci). In a doua veriga de consumatori intră unele specii de

copepode, insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele

libelulelor, ploşniţele de apă), unele specii de herpetofauna s.a. De menţionat este şi

nivelul consumatorilor detritivori, printre care amintim viermii nematozi şi oligocheţi,

moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele) etc.

Din punct de vedere ecologic, fiecare specie, pentru parcurgerea normala a

ciclului vital are nevoie de o anumita suma a temperaturilor zilnice eficiente.

Cresterea temperaturii mediului poate duce la scurtarea ciclurilor vitale, schimbarea

dimensiunilor indivizilor, a structurii pe vârste si dimensiuni a populatiilor, schimbarea

perioadelor de ecloziune a larvelor, de aparitie a adultilor etc., ceea ce nu este cazul

studiului de fata.

Astfel, creșterea de maxim 1,2 0C in zona de amestec a apei deversate in Dunare nu

se va inregistra grabirea ciclurilor vitale la speciile acvatice, scaderea dimensiunilor maxime

de la fiecare clasa de vârsta, implicit la scaderea biomasei. Mentinerea biomasei de

nevertebrate in parametru normali nu va afecta baza trofica a pestilor.

La fel, nu se pot produce schimbari în structura organismelor bentonice si

planctonice. Astfel, evacuarea apei de racire va avea un impact nesemnificativ asupra

speciilor bentale, care populeaza fundul bazinului Dunarii, deoarece aceasta va fi deversata

la suprafata apei. Nu vor fi afectate biocenozele speciilor bentale care le populeaza, de



Pag. 128/176

asemenea si functionarea biocenozelor din zonele adiacente. Nu se va reduce cantitatea de

lumina, ce poate duce la modificarea populatiilor de alge macrofite din zona, la pierderea

capacitatii de filtrare a speciilor bentale (in principal moluste, care sunt fixate de substrat),

precum si la pierderea functiei de zona de hranire pentru unele specii de pesti. Se va

mentine functionarea normala a ecosistemului acvatic neafectand cardurile de pesti

pelagici, care frecventeaza zona in cautarea hranei.

Urmare a deversarii apei incalzite nu se preconizeaza modificarea conditiilor fizice si

hidrologice ale apei: cresterea suspensiilor in apa, diminuarea sau chiar lipsa totala a

luminii, producerea unor turbulente ale apei, etc., ceea ce nu va provoca schimbari din

punct de vedere calitativ si cantitativ a comunitatilor fitoplanctonice.

Asadar, in conformitate cu documentatia proiectului, pe malul Dunarii nu se vor

efectua alte lucrari tehnice (ex. lucrari de excavatie pe fundul bazinului), ce pot introduce

in masa apei si implicit in compozitia fitoplanctonului cantitati semnificative de microalge

bentale (microfitobentos) care se dezvolta pe substrat dur, ce ar putea duce la sporirea

speciilor de diatomee. Nu se va produce diminuarea intensitatii luminii cauzata de

suspensiile dislocate in apa, ceea ce nu va modifica structura calitativa si cantitativa a

fitoplanctonului din straturile superioare ale apei.

In concluzie, impactul produs asupra fitoplanctonului cauzat de deversarea apei de

racire in Dunare va fi nesemnificativ, comunitatea de fitoplancton mentinand-si parametrii

normali.

Referitor la fitobentos, specificam ca deversarea apei de racire in apa Dunarii nu va

duce la cresterea turbiditatii apei, ce poate impiedica patrunderea luminii spre algele

bentale, micsorand adancimea pana la care algele se mai pot dezvolta. Nu se va impiedica

realizarea fotosintezei si disparitia producatorilor primari. Nu se vor inregistra suspensii

depuse pe substraturile in curs de populare, astfel favorizand atasarea algelor, rezultand

cresterea stocurilor fitobentale.

In ceea ce priveste zooplanctonul, nu se anticipeaza efecte negative asupra

biocenozei zooplanctonice, deoarece nu se va modifica suprafata fundului bazinului

Dunarii, in care traiesc populatii ale multor specii de nevertebrate bentale (polichete,

moluste, gastropode si bivalve, crustacei etc.), care pot modifica structura zooplanctonului

(ex. in plancton traiesc larvele speciilor bentale - viermi policheti, bivalve si gastropode

etc.). Prin urmare neperturbarea ciclului reproductiv al speciilor bentale nu va produce

diminuarea structurii calitative a zooplanctonului, a diversitatii speciilor, ce nu vor avea de

suferit in sensul scaderii numarului de taxoni.

In consecinta, prezenta luminii, mentinerea in parametri normali a suspensiilor din

apa, vor altera nesemnificativ structura cantitativa si calitativa a organismelor

fitoplanctonice (specii vegetale unicelulare care traiesc in plancton). Reprezentand sursa de

hrana pentru zooplancton, mentinerea bazei trofice a zooplanctonului va insemna indirect,

sporirea organismelor zooplanctonice.

Fiind organisme care plutesc liber in masa apei, nefixate de substrat, organismele

zooplanctonice au posibilitatea sa paraseasca locurile de deversare a apei de racire. De

asemenea acestea au cicluri reproducatoare si de viata scurte.



Pag. 129/176

Zoobentosul reprezinta un indicator al modificarilor factorilor de mediu ce se

produce intr-un ecosistem acvatic, bentosul reflecta in timp, efectul presiunilor ecologice

rezultate in urma dezvoltarii procesului global de influenta antropica.

Prin deversarea apei de racire in apa Dunarii se anticipeaza o influenta minora

asupra comunitatilor bentale existente in zona de amestec (turbulente ale apei, suspensii

(mal, nisip) in apa si scaderea continutului de oxigen. Insuficienta de oxigen poate conduce

la asfixierea si, in final poate produce mortalitatea unor organisme macrozoobentale. Cu

toate acestea, mentionam, ca dispersia termică a apei de răcire încălzită în apa de Dunăre

nu va avea efecte negative semnificative asupra populatiilor de organisme

macrozoobentale.

Dupa cum s-a mentionat in conformitate H.G. nr. 202/2002, pentru aprobarea

Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă are necesită protecţie şi ameliorare

în scopul susţinerii vieţii piscicole, modificată şi completată de H.G. 563/2006 şi care

reprezintă transpunerea Directivei 78/659/EEC şi Directivei 2006/44/EC, apa de Dunăre se

poate încadra în categoria apelor ciprinicole. In conformitate cu Directiva 78/659/CEE - Ape

ciprinicole sunt definite ca fiind acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea

populatiilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii de pesti.

Referitor la speciile de ihtiofauna, amintim ca prin studiile realizate asupra

ecosistemului acvatic al sectorului de Dunare intre Prut si Siret s-au identificat 28 de specii

de peşti, dintre care efective mai numeroase au inregistrat speciile de pesti ihtiofagi, forme

juvenile (puiet) din speciile Perca fluviatilis (biban) şi Stizostedion lucioperca (şalău). O

abundenţă normală au inregistrat speciile Vimba vimba carinata (morunaş), Alburnus

alburnus (obleţ), Barbus barbus (mreana) şi Cyprinus carpio (crap).

In sectorul cercetat au fost prezente si speciile: Pelecus cultratus (sabiţă), Misgurnus

fossilis (ţipar) şi Anguilla anguilla (anghila). Dintre speciile migratoare s-au semnalat: Alosa

pontica (scrumbie de Dunăre), Alosa caspia nordmani (rizeafcă), Huso huso (morun),

Acipenser gueldenstaedti (nisetru) şi Acipenser stellatus (păstrugă).

Datorita debitului normal al Dunarii (4000 şi 10000 m3/s), ce va prelua apele de

racire, dispersandu-le, apa evacuata in rau nu va produce fenomene de eutrofizare,

scaderea cantitatii de oxigen din apa, ca urmare a cresterii temperaturii apei. La

randul sau, speciile de pesti (ihtiofauna), fiind organisme sensibile la scaderea oxigenului

din apa, vor fi influentate nesemnificativ de poluarea termica a apei, ce inregistreaza valori

reduse.

La fel, speciile de ihtiofauna pot fi afectate si de traumatismele mecanice. In

studiu se specifica ca pentru împiedicarea pătrunderii speciilor de pesti (cu dimensiuni mici)

prizele de apa sunt prevazute cu gratare fixe si site rotative, prevazute cu plase de

protectie fine, fiind curatate in permanenta.

Specificam, de asemenea, ca ridicarea temperaturii apei de râu în perioada rece a

anului are efecte pozitive, atât asupra speciilor acvatice, cât si asupra regimului de curgere

a râului, reducând înghetul, fenomen urmarit mai ales pe râurile navigabile.



Pag. 130/176

Pentru împiedicarea pătrunderii de impurităţi în canalul de intrare a apei de răcire,

respectiv a peştilor (cu dimensiuni mici) si a oamenilor (scafandri) prizele de apă sunt

prevăzute atât cu grătare fixe şi cât şi cu site rotative.

In special sitele rotative au plase de protectie foarte fine şi sunt periate în

permanenţă

Aprecierea impactului produs de traficul suplimentar pe Dunare

Cărbunele va fi transportat la centrala termoelectrică pe două căi şi anume :

preponderent pe Dunăre cu barje cu capacitatea de 3000 t, in convoi de 6 barje;

pe cale ferată

In cele ce urmează se consideră că toată cantitatea de cărbune consumată de către

centrala termoelectrică va fi transportată cu barje.

Consumul orar de cărbune 217 – 243* t/oră

Număr ore funcţionare pe an 7500 ore/an

Consum anual de cărbune 1.627.500÷ 1,822,500 t/an

Capacitatea unei barje 3 000 t

Zile/an navigabile pe Dunăre 300 zile/an

Convoaie/an pentru transport cărbune 90÷101 convoaie/an

*in functie detipul de carbune: ucrainean sau sud african.

Rezultă că, într-un an vor fi in jur de 100 de transporturi, in medie un convoi la 3 zile.

Cenuşa (160.000÷250.000 t/year) rezultată din procesul de ardere a cărbunelui,

respectiv gipsul (7.500÷56.000 t/an sau chiar mai mult, unitatea FGD fiind proiectata

pentru 126.000t/an) rezultat de la instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere, rezultat ce

depinde de tipul de carbune ars in acel an. Cenusa si gipsul vor fi transportate pe barje

spre valorificare pe piata internationala. Este de asteptat ca totusi o parte din aceste

produse sa fie vandute pe piata din Romania, in functie de cererea de pe piata

constructiilor.

Luand in considerare vanzarea produselor secundare pe cale fluviala, putem avea:

2 convoaie a cate 2 barje de 3000t cenusa in fiecare luna;

1 convoi cu 2 barje de 3000t gips in fiecare luna.

In concluzie: având în vedere numărul barjelor (convoaie) care vor

transporta cărbune la centrala termoelectrică, navigaţia normală existentă pe

fluviul Dunărea suplimentată cu 1 convoi la 3 zile nu poate influenţa în nici un fel

migraţia peştilor şi nici să aducă un impact asupra faunei piscicole şi implicit nici

asupra sturionilor.



Pag. 131/176

3.1.4 Impactul în faza de dezafectare

Luand în calcul posibilitatea scoaterii din funcţiune a centralei la sfârşitul duratei de

viaţă, se vor parcurge următoarele etape:

o dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei;

o demolarea clădirilor.

Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii,

pentru a reduce pe cat este posibil impactul asupra habitatelor şi a spe

Planul de închidere se va elabora cu 3 ani înainte de finalizarea duratei de viaţă a

centralei, de comun acord cu autorităţile competente, timp suficient pentru pregatirea şi

realizarea dezafectarii obiectivului de investitie.

De regula. durata de viaţă a centralei termoelectrice este evaluată din punct de

vedere tehnologic şi economic a fi de 40 de ani. Data închiderii centralei poate fi modificată

sau întârziată, luând în considerare anumite cicluri de retehnologizare care se vor dovedi


producerea de energie electrică prin ardere cărbunelui. Considerând acest mod de utilizare


activităţi.

În ceea ce priveste impactul produs de realizarea Liniei Electrice Aeriane (LEA), după

terminarea lucrărilor înainte de punerea în funcţiune efectivă a acesteia, suprafaţa afectata se va elibera şi va fi readusa la starea iniţială de teren agricol.

La momentul închiderii centralei termoelectrice sau dezafectării LEA, se vor urma

procedurile de mediu stabilite de legislaţie.

3.1.5 Impactul rezidual

Cercetarile realizate în zona de amplasament Construire centrală termoelectrică situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi

R1", judetul Galaţi au demonstrat ca investitia propusa a fi realizata nu va avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza protectiei siturilor Natura 2000:

ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, sit de protectie speciala avifaunistica, ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului, sit de importanţă comunitară,

Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior.

Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului

asupra biodiversitatii, care vor fi în grija investitorului şi a celor care vor dezvolta investitia respectiva. Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii,

consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma realizarii centralei termoelectrice.



Pag. 132/176

3.1.6 Impactul cumulativ al centralei termoelectrice cu LEA 400 kV

Pentru aprecierea impactului investiţiei asupra biodiversităţii a fost luat în calcul şi efectul cumulat al acesteia, cu celelalte activităţi şi/sau investiţii noi ce sunt sau vor fi în

zona amplasamentului centralei termoelectrice, pe perioada de viaţă a proiectului.

Analiza impactului cumulativ se va prognoza pe întreaga perioadă de viaţă a

proiectului de aproximativ 45 de ani, în zona de amplasament a centralei termoelectrice şi vecinătăţile acesteia.

Noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi (CTE ZLG) va trebui să poată

evacua puterea electrică de 800MW către Sistemul Energetic Naţional (SEN). În Zona

Liberă Galaţi nu există o reţea electrică capabilă să transporte energia electrică generată de

noua centrală termoelectrică. Aşadar este necesară construcţia unei linii electrice aeriene

(LEA) pentru transportul energiei electrice. Acesta va fi în dublu circuit şi va lega Zona

Liberă Galaţi de staţia electrică de sistem Smârdan 400/110kV, şi va funcţiona la o

tensiune nominală de 400 kV, conform avizului CNTEE Transelectrica nr. 182/14.07.2008 la

Studiul de Racordare la SEN.

Prin urmare se preconizează existenţa unui impact cumulativ al centralei

termoelectrice cu linia electrică aeriană, funcţionarea acestora fiind interdependentă.

Deşi o linie electrică aeriană poate depăşi ca durată de viaţă 60 de ani, impactul cumulativ

se va aprecia pe perioada de 45 de ani în care funcţionează centrala termoelectrică.

O analiză preliminară indică faptul că LEA nu va genera un impact cumulativ propriu-

zis pe perioada de exploatare, deoarece nu produce efecte similare asupra mediului cu cele

ale centralei termoelectrice. Însă, impactul LEA asupra mediului, este datorat funcţionării

acesteia pentru a deservi centrala termoelectrică, aşadar în exploatare la impactul CTE se

adaugă şi impactul generat de LEA ca atare (impact cumulativ). Pe de altă parte pe

perioada de construcţie, deoarece efectele lucrărilor de construcţie pentru LEA pot fi

similare cu anumite lucrări de construcţie la CTE (ex. excavări şi turnări de fundaţii,

utilizarea de utilaje motorizate) impactul cumulativ este propriu-zis.

Descrierea LEA

Traseul LEA 400 kV va pleca din staţia 400 kV a Centralei situată în partea de vest a

amplasamentului centralei termoelectrice şi după ce traversează CF Galaţi-Giurgiuleşti şi

DN 2B ia orientarea nord până la colţul de nord-est al lacului Brateş. Distanţa între

aliniamentul LEA şi marginea lacului Brateş este în această zonă de circa 900 m. Din

această zonă traseul liniei schimbă orientarea spre vest, merge paralel cu latura nordică a

lacului Brateş la o distanţă de circa 900m , traversează CF Galaţi-Bârlad şi DN 26 Galaţi-

Murgeni. După traversarea DN, traseul schimbă direcţia spre sud-vest până la nord de

localitatea Smârdan. Din această zonă se schimbă orientarea spre sud, traseul LEA

traversează DJ Galaţi-Pechea, trece la circa 150-200 m între două zone construite, pe valea

pârâului Mălina încadrându-se apoi în culoarul LEA 400 kV existente şi se racordează la

staţia 400/110 kV Smârdan amplasată în zona sudică a localităţii Smârdan.

Cea mai apropiată distanţă între Lunca Prutului şi aliniamentul LEA este de 3500m.



Pag. 133/176

Figura 3.2 - Traseul LEA 400kV Zona Liberă Galaţi - Smârdan

Pentru alegerea traseului LEA s-au analizat trei variante: Sud, Centru şi Nord, din

care s-a ales varianta Nord care prezintă următoarele avantaje: cost mai scăzut de

execuţie, acces mai uşor pentru execuţie şi exploatare, lungime mai mică. Dezavantajele

identificate pentru această variantă sunt următoarele: impact vizual mediu, terenurile

agricole ocupate sunt terenuri de înaltă productivitate în proporţie de 50%.

Varianta Nord are lungimea de 25 km, fiind cea mai mică din cele 2 variante

comparate, prezintă un acces mai uşor la execuţie şi în exploatare (datorită drumurilor

judeţene, comunale şi de câmp existente).

Pentru construcţia LEA va fi necesară excavare solului pentru turnarea fundaţiei

stâlpilor. Pe fundaţia turnată se vor monta stâlpii care sunt structuri metalice care se

montează pe fundaţie prin îmbinarea de segmente autoportante. După montajul stâlpilor se

recurge la montarea conductoarelor şi întinderea acestora.

Pentru suprafeţele de teren necesare temporar se vor lua în calcul platformele de

montaj pentru stâlpi şi un coridor de 3 m pentru montarea şi întinderea la săgeată a

conductoarelor în axul fiecărei linii.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv pentru fundaţiile stâlpilor variază între

88 m2/stâlp şi 243 m2/stâlp în funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea

acestora.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:

- 840 m2 platformă de lucru pentru montarea stâlpilor de susţinere;

- 1500 m2 platformă de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la

săgeată a conductoarelor active şi de protecţie;

- culoar de lucru, fâşia de teren cu lăţimea de 3 m, situată de-a lungul axului liniei,

cuprinsă între platformele de montare a stâlpilor, necesară montării conductoarelor şi

accesului utilajelor.



Pag. 134/176

Relaţia LEA cu ariile naturale protejate

LEA va înconjura lacul prateş prin est şi nord ca în figura umătoare. Lacul Brateş este

inclus în întregime în situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000, ROSPA0070 -

Lunca Prutului - Vlădeşti – Frumuşiţa.

ROSPA0070

ROSCI0105

732000,000000

732000,000000

736000,000000

736000,000000

740000,000000

740000,000000

744000,000000

744000,000000

44

10

00

,00

00

00

44

10

00

,00

00

00

44

40

00

,00

00

00

44

40

00

,00

00

00

44

70

00

,00

00

00

44

70

00

,00

00

00

45

00

00

,00

00

00

45

00

00

,00

00

00µ

0 1 2 3 4 50,5

Kilometers

Figura 3.2 Traseul LEA faţă de aria naturală protejată ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti –

Frumuşiţa.

Coordonatele Stereo 70 ale stâlpilor LEA sunt prezentate în tabelul următor. Unind

aceste puncte cu linii drepte se obţine traseul LEA.

Tabelul 3.1

Nr. X Y Nr. X Y Nr. X Y

[m] [m] [m] [m] [m] [m]

1 744.945,66 443.782,63 26 741.598,48 450.380,60 51 733.695,71 449.068,43

2 744.841,20 443.912,18 27 741.276,46 450.378,92 52 733.386,15 448.939,88

3 744.574,10 444.243,39 28 740.954,45 450.377,23 53 733.073,35 448.809,98

4 744.404,71 444.453,44 29 740.632,44 450.375,32 54 732.741,53 448.672,19

5 744.059,23 444.651,61 30 740.310,43 450.373,86 55 732.452,78 448.552,28

6 743.830,11 444.926,69 31 739.988,41 450.372,18 56 732.137,63 448.421,40

7 743.600,99 445.201,77 32 739.666,40 450.370,49 57 731.834,21 448.295,40

8 743.546,09 445.557,56 33 739.344,39 450.368,81 58 731.524,93 448.166,96

9 743.491,20 445.913,35 34 739.022,38 450.367,12 59 731.215,65 448.038,52

10 743.436,30 446.269,14 35 738.700,37 450.365,44 60 730.899,68 447.907,31

11 743.381,40 446.624,93 36 738.378,35 450.363,75 61 730.592,21 447.779,62

12 743.383,44 446.954,92 37 738.056,34 450.362,07 62 730.287,80 447.653,21

13 743.385,48 447.286,30 38 737.734,33 450.360,38 63 729.981,50 447.526,01

14 743.387,48 447.611,12 39 737.412,33 450.356,37 64 729.898,06 447.245,34

15 743.358,76 447.968,01 40 736.987,40 450.380,98 65 729.784,40 446.862,98

16 743.329,66 448.329,55 41 736.672,23 450.240,17 66 729.784,36 446.553,77

17 743.301,30 448.681,81 42 736.356,85 450.099,31 67 729.784,33 446.261,16

18 743.272,89 449.034,76 43 736.020,33 450.092,12 68 729.784,28 445.918,80

19 743.243,85 449.395,61 44 735.684,01 450.084,93 69 729.784,24 445.598,11

20 743.214,58 449.759,30 45 735.347,48 450.077,48 70 729.890,64 445.305,39

21 743.186,19 450.111,91 46 735.012,28 450.070,59 71 729.966,56 445.013,98

22 742.921,82 450.387,53 47 734.761,45 449.879,66 72 730.231,75 444.702,92

23 742.564,51 450.385,66 48 734.488,93 449.672,92 73 730.476,02 444.664,55

24 742.242,50 450.383,97 49 734.219,75 449.467,33 74 730.615,23 444.690,00

25 741.920,49 450.382,29 50 733.955,58 449.266,24

Coordonatele Stereo 70 ale stâlpilor LEA 400kV dublu circuit, Galaţi Zona Liberă - S t a ţ i a e l e c t r i c ă S m â r d a n 4 0 0 / 1 1 0 k V



Pag. 135/176

IMPACTUL CUMULATIV AL LEA CU CENTRALA TERMOELECTRICĂ

Impactul cumulat al LEA cu CTE se va manifesta pe perioade de construcţie (12 luni

pentru LEA), şi ulterior în exploatare (45 de ani).

Pe perioada de construcţie impactul asupra biodiversităţii va fi unul indirect prin

acţiunea cumulată a celor două investiţii asupra factorilor de mediu.

În timpul funcţionării impactul cumulativ asupra biodiversităţii este caracterizat doar

de impactul LEA, deoarece funcţionarea CTE este dependentă de funcţionarea acesteia, dar

efectele LEA asupra factorilor de mediu (cu excepţia biodiversităţii) nu se pot cumula cu

cele generate de CTE.

Impactul cumulativ al LEA cu CTE pe perioada de construcţie vizează

următorii factori de mediu:

- aer;

- sol şi subsol;

- deşeuri;

Aer

La faza de construcţie a LEA, respectiv a CTE există posibilitatea unor emisii fugitive

de praf provenit din spulberarea de către vânt a pământului excavat în vederea realizării

fundaţiilor. Stropirea cu apă se va aplica ca măsură de reducere a acestor emisii.

La această fază se mai poate lua în calcul ca poluant şi bioxidul de carbon produs de

utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare, macarale etc).

Deoarece zonele de lucru sunt diferite, cantităţile de sol excavat pentru LEA sunt

semnificativ mai mici decât pentru CTE şi sunt distribuite pe distanţe mari, impactul

cumulativ va fi redus din punct de vedere al emisiilor fugitive de praf. În ceea ce priveşte

emisiile de la utilajele motorizate, numărul acestora utilizate pentru LEA este foarte mic

comparativ cu cel necesar pentru construcţia CTE, aşadar ponderea adusă de LEA în

impactul cumulativ este redusă. Prin urmare caracterizăm impactul cumulativ asupra

factorului de mediu aer ca fiind nesemnificativ.

Sol şi subsol

Deoarece atât LEA cât şi CTE nu vor polua sub nici o formă solul sau subsolul cu

substanţe chimice, singurul impact va fi caracterizat de ocuparea terenurilor. Pentru

construcţia LEA se vor utiliza aprox 16 ha, din care 0,72 ha vor rămâne ocupate permanent

de către stâlpii acesteia. În cazul CTE suprafaţa de teren ocupată va fi de aprox. 34 ha

(execeptând dana la Dunăre şi culuarul de legătură). Suprafaţa de sol ocupată se

majorează cu doar 2,11% datorită construcţiei LEA.

În concluzie impactul cumulativ asupra factorului de mediu sol este nesemnificativ.



Pag. 136/176

Deşeuri

Numărul de lucrători la construcţia LEA este mult mai redus decât la construcţia CTE

prin urmare cantitatea de deşeuri menajere generată (care este proporţională cu nr. de

lucrători) va fi mult mai mică.

LEA nu va mai genera şi alte tipuri de deşeuri pe perioada de construcţie deoarece

toate elementele constructive sunt prefabricate, ele fiind doar montate pe amplasament.

Aşadar nu se poate vorbi de cantităţi suplimentare de anumite deşeuri (de ex. metalice)

care se pot cumula cu cele produse la construcţia LEA.

Impactul cumulativ al CTE cu LEA, din punct de vedere al deşeurilor este considerat

a fi nesemnificativ.

Impactul cumulativ al LEA cu CTE pe perioada de exploatare

LEA nu generează în exploatare emisii în apă, aer, sau sol/subsol, sau deşeuri, prin

urmare singurul impact cumulativ se va manifesta asupra biodiversităţii, prin apariţia în

peisaj a unor noi elemente construite.

Din punct de vedere al bioiversităţii deoarece explaotarea LEA nu interacţionează cu

apele de suprafaţă, nu se va trata impactul asupra acvifaunei din lacul Brateş.

Fauna din zona termocentralei Galaţi, cât şi din zona LEA, se constituie, în principal,

din specii comune şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie; Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi şi pe traseul LEA a fost încadrata în grupa

Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, formate din specii ruderale,

ce nu reprezinta un habitat prioritar.

În ceea ce priveşte avifauna în zona studiată, studiile de teren efectuate nu au

semnalat o migraţie intensă a speciilor de păsări. Pe de altă parte traseul LEA nu

intersectează nici o rută de migraţie.

Migraţia păsărilor în zonă se realizează de-a lungul cursului Prutului Inferior (între 2

şi 5 km distanţă de traseul LEA) şi a fluviului Dunăre. Păsările se deplasează pe Prut în de

la Nord la Sud, apoi pe Dunăre spre Vest, după care se deplasează spre malurile de Sud şi

Vest ale Lacului Brateş, inclus în ROSPA0070. Traseul LEA ocoleşte lacul Brateş la o

distanţă de cel puţin 1 km prin Est şi Nord. Aşadar traseul LEA nu va intersecta traseul de

migraţie obişnuit al speciilor de păsări.

Zonele favorabile pentru speciile de păsări, în special acvatice, identificate în timpul

migraţiei sunt cele din părţile sudice şi vestice ale lacului Brateş, având suprafeţe acvatice

întinse cu vegetaţie densă. Părţile de nord şi est ale lacului sunt înconjurate de terenuri

agricole care nu creează condiţii prielnice pentru hrănire, popas, cuibărit.

În concluzie din punct de vedere al biodiversităţii impactul cumulativ al LEA

cu CTE va fi unul nesemnnificativ.



Pag. 137/176

3.1.7 Impactului cumulativ al proiectului cu ceilalti agenti economici din

zona din punct de vedere al interacţiunii cu fluviul Dunăre

Amplasamentul centralei termoelectrice este în aval de oraşul Galaţi, deci implicit în

aval de toţi agenţii poluanţi riverani Dunării enumeraţi mai jos.

Cu siguranţă că toţi agenţii poluatori riverani Dunării, care funcţionează de mulţi ani

(unii înainte şi după 1960) respectiv: Şantierul Naval Galaţi, Arcelor Mittal, Oil Terminal,

Portul Mineralier, incineratorul pentru deşeuri periculoase SC Decinera SRL, canalizarea

Municipiului Galaţi, generează un fond de poluare semnificativ prin comparaţie cu noua

centrală termoelectrică care se va construi după toate normele şi standardele din legislaţia

de mediu şi cea privind cele mai bune tehnici disponibile şi practici inginereşti la nivelul

anului 2010 sau la nivelul anului cand se va face ingineria de detaliu. Aşadar la o primă

vedere, este evident că sinergia dintre aceşti poluatori enumeraţi anterior şi noua centrală

termoelectrică va genera un impact cumulativ redus, prin faptul că valoarea adăugată este

extrem de mică.

Situaţia existentă, relativ la calitatea apei de Dunăre, generată de şase mari poluatori

ai Municipiului Galaţi, dar şi a celorlalţi poluatori de pe întreg cursul Dunării, se va modifica

nesemnificativ prin introducerea unui debit redus de apă uzată (100 m3/h = 0,0278 m3/s

ceea ce reprezintă 4,1 x 10-6 din debitul mediu al Dunării de 6800m3/s) care se tratează

pentru a respecta normele în vigoare privind calitatea apei de Dunăre (NTPA-001/2002),

înainte de evacuarea efectivă.

Pe de altă parte aşa cum cere legislaţia în vigoare, toţi poluatorii menţionaţi deţin

autorizaţii integrate de mediu, necesare funcţionării şi se află sub supravegherea

permanentă a organelor locale pentru protecţia mediului. Aşadar impactul sinergic generat

de aceştia, probabil a fost analizat anterior, este cunoscut de către autorităţile locale de

mediu şi este considerat ca fiind unul redus, dacă poluatorii respectă legislaţia de mediu

privind evacuarea apelor uzate în emisar. Aşadar, şi din acest punct de vedere impactul

cumulativ poate fi considerat redus, considerându-se că impactul asupra mediului, inclusiv

cel acvatic, a fost considerat ca nesemnificativ pentru poluatorii enumeraţi.

Din analizele multianuale în zona viitoarei danei prezentate în studii rezultă, că apa

din fluviul Dunărea respectă calitatea generală a apei, clasa de calitate II-bună.

Impact culmulativ din punct de vedere chimic

Apa de răcire va fi apa din Dunăre şi va fi folosită pentru răcirea condensatoarele

turbinei. Condensatorul este un schimbător de căldură de suprafaţă, cu foarte multe tuburi,

apa de răcire circulând prin tuburi. Singura modificare a stării fizice a apei este creşterea

temperaturii cu 8ºC. fără să se modifice într-un fel caracteristicele chimice ale apei.



Pag. 138/176

Figura 3.3 - Schita condensator

Aşa cum se observă din figura anterioară răcirea are loc fără amestec aşadar nu exista

nici o posibilitate de a modifica chimia apei de răcire.

Aşadar, în ceea ce priveşte apa folosită pentru răcire aceasta nu interacţionează decât

prin schimbul de căldură cu procesele centralei termoelectrice. Altfel spus se comportă ca o

conductă care preia apa din Dunăre, trece printr-o zonă care trebuie răcită (condensatorul

turbinei cu abur a centralei termoelectrice) şi apoi se întoarce în Dunăre. Aşadar nu există

nici un punct de contact al apei de răcire cu un proces al centralei termoelectrice care să îi

modifice compoziţia chimică.

Deoarece compoziţia chimică a apei de răcire nu se modifică (acest lucru este fizic şi

tehnic imposibil) nu va exista impact cumulativ cu poluatorii despre care s-a discutat

anterior.

Din punct de vedere termic

Încălzirea apei Dunării în punctul de deversare a apei calde este locală şi scade

imediat ce are loc amestecul apei fluviului cu apa deversată, conform concluziilor studiului

de difuzie sus amintit.

Debitul normal al Dunării este între 4000 şi 10000 m3/s.

Dacă se consideră un volum de apă de 2500 m3 şi temperatura de 20ºC, în care se

varsă 24 m3 apă cu 28ºC , temperatura amestecului ar fi de 20,07607 ºC. Această creştere

de temperatură cu 0.07607 ºC este pentru un regim static (si la limita de masurare). Se

poate lesne înţelege că pentru un curent puternic ca al Dunării influenţa amestecului celor

doua ape este cu totul insignifiantă.

Apa din Dunăre t0 + 8 0C Apa din Dunăre t0

Condensat înapoi în centrală

Condensator

Abur de la turbina cu abur a centralei



Pag. 139/176

Temperatura apei de Dunăre folosită ca dată de intrare penrtu modelul de dispersie

termică a fost determinată pe bază statistică în urma măsurătorilor temperaturii apei, cu

toate influenţele antropice, deci inclusiv a operatorilor enumeraţi. Aşadar, concluziile

studiului de dispersie termică sunt valabile şi în cazul evaluării impactului cumulativ.

În concluzie din punct de vedere al poluării termice a apei de Dunăre putem afirma

că se vor respecta toate prevederile legale din România şi Uniunea Europeană.

Din punct de vedere al ariilor de protecţie / restricţie aferente obiectivului, conform

legislaţiei în vigoare, noua centrală termoelectrică din Zona Liberă Galaţi se va învecina cu

Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”, ale cărui limite corespund şi cu situl de

importanţă comunitară ROSCI0105-Lunca Joasă a Prutului, respectiv situl de protecţie

avifaunistică ROSPA0070-Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa. Acest lucru nu impune nici o

limitare legală privind poluarea fizică, cu toate acestea punctul de emisie al apei de răcire

încălzită se situează la 500 m amonte de limita de pe Dunăre a ariilor protejate.

Studiul de dispersie termică arată că şi în situaţia cea mai defavorabilă creşterea de

temperatură la 100 m de punctul de emisie va fi de cel mult 1,2 0C, aşadar prin extrapolare

ajungem la concluzia că după încă 400 m diferenţa de temperatură va fi mai mică de 0,1 0C. Aşadar efectul poluării termice a apei de Dunăre va fi aproape inexistent în momentul

intrării în ariile protejate.

În altă ordine de idei, tratarea impactului cumulativ al noii centrale termoelectrice cu

poluatorii din apropiere este nerelevantă, deoarece Dunărea acumulează poluanţi în toate

statele prin care trece de la oraşe şi industrie, este clar că de fapt fiecare îşi aduce aportul

său la înrăutăţirea calităţii apei de Dunăre. Aşadar nu se poate impune tratarea impactului

cumulativ cu poluatorii din apropiere atâta timp cât şi impactul generat de aceştia se

suprapune peste cel generat de alţi poluatori din amonte ş.a.m.d. Rezultă astfel că se

impune doar analizarea impactului asupra factorului de mediu apă, generat de noua

centrală termoelectrică, lucru care se va elabora detaliat în cadrul Studiului de Evaluare a

Impactului asupra Mediului.

3.1.8 Alte tipuri de impact cumulativ generat de investiţie

Specificam ca activităţile principale identificate în perimetrul investiţiei şi în zonelor

învecinate sunt legate de:

- agricultura (ex. culturi agricole de floarea soarelui), suprafeţele agricole din partea estica ce limitează perimetrul;

- păşunat (ovine, caprine), pe terenurile învecinate;

- turism/pescuit (în special turism necontrolat, a.n. de weekend), în special, pe canale şi malul Dunării;

- activităţi de protecţie şi conservare a habitatelor, speciilor de flora şi fauna din zona, în conformitate cu legislaţia de mediu, pe suprafeţele siturilor protejate.



Pag. 140/176

În prezent nu sunt prevăzute în vecinătatea amplasamentului alte activităţi

prin urmare nu se consideră că obiectivele analizate vor genera un impact

cumulativ cu activităţile enumerate anterior.

Pe de altă parte prin Planul de Management al Parcului Natural Lunca Joasă a

Prutului inferior nu sunt încurajate activităţi care vor putea genera impact cumulativ cu

obiectivele analizate asupra speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Activităţile

principale care se pot desfăşura în ariile naturale protejate din zonă sunt următoarele:

- protecţia şi conservarea speciilor de floră şi faună;

- studii şi cercetări asupra biodiversităţii;

- Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale şi cu regimul de

frontiera;

- Practicarea pescuitului recreeativ sportiv numai în zone special amenajate;

În eventualitatea apariţiei unor noi investiţii, care vor desfăşura activităţi în zonă, cu impact cumulativ, analiza acestuia va intra în sarcina beneficiarilor respectivelor investiţii.

3.1.9 Analiza eventualului impact al functionarii obiectivului asupra Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si Rezervatiei Stiintifice Prutul de Jos –

Republica Moldova

Studiile realizate in perimetrul centralei termoelectrice Galați (Raport de Mediu PUZ, Studiu

de Evaluare Adecvata), releva faptul ca impactul asupra biodiversității din zona, inclusiv

asupra ariilor protejate - Parcul Natural „Lunca Joasă a Prutului Inferior”, ale cărui limite

corespund şi cu situl de importanţă comunitară ROSCI0105-Lunca Joasă a Prutului,

respectiv situl de protecţie avifaunistică ROSPA0070-Lunca Prutului-Vlădeşti-Frumuşiţa,

urmare a realizării investiţiei „Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a

Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este nesemnificativ.

Cu atât mai mult, construirea CTE Galati va avea un impact mult mai redus asupra

biodiversității ariilor protejate învecinate (Rezervația Biosferei Delta Dunării, Rezervația

Științifica Prutul de Jos, Republica Moldova), aflate la distante apreciabile fata de

amplasamentul centralei termoelectrice (10-15 km).

In sprijinul acestei afirmații aducem date ale studiilor floristice si

faunistice din zona Dunării, confluenta cu Prutul si ariile protejate din zona.

In ceea ce privește tipurile de habitate desemnate pentru situl de importanţă

comunitară ROSCI0105 Lunca Joasă a Prutului (3130 Ape stătătoare oligotrofe până la

mezotrofe, cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; 3270 Râuri

cu maluri nămoloase, cu vegetaţie din Chenopodion rubri p.p. şi Bidention p.p.; 6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie şi din etajul montan până în cel

alpin; 91F0 Păduri mixte de luncă de Quercus robur, Ulmus laevis şi Ulmus minor, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 6510 Fâneţe

de joasă altitudine (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 3160 Lacuri şi iazuri

distrofice naturale; 92A0 Păduri-galerii (zăvoaie) de Salix alba şi Populus alba), acestea nu

se regăsesc pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi.



Pag. 141/176

Terenul pe care urmează a fi construită centrala electrică este în momentul de faţă

teren viran, sub aspect floristic remarcându-se în special prezenţa masivă a speciilor

ruderale, anuale şi perene, în principal graminee. Astfel, speciile de plante predominante

observate pe amplasament sunt: Carduus nutans – ciulin, Carduus acanthoides – scaiete,

Iva xanthifolia, Matricaria recutita – muşeţel, Arctium lappa – brusture, Artemisia vulgaris

– pelin negru, Amaranthus retroflexus – stir, Agropyron repens – pir, Cirsium arvense –

pălămida, Conium maculata – cucută, Lolium perenne – zâzanie, Agrostis capillaris – iarba-

vântului, Agrostis gigantea – iarba mare, Calamagrostis sp., Festuca rubra – păiuş roşu,

Poa pratensis – firuţa, Poa supina. De asemenea, situl este delimitat pe toate laturile de un

canal de irigaţii în prezent neutilizat şi desecat, pe marginea căruia s-a instalat stuful

(Phragmites australis) şi din loc în loc pot fi observaţi arbuşti de corcoduş (Prunus

cerasifera), măceş (Rosa canina) şi mur (Rubus hirsutus). Aproximativ un sfert din limita

estică a zonei analizate este ocupată de o cultură agricolă de floarea soarelui (Helianthus

annuus).

Referitor la habitatele existente pe amplasamentul centralei termoelectrice Galaţi, in

conformitate cu ”Habitatele din România” (Doniţă et al.,2005), ce prezintă principalele

tipuri de habitate întâlnite în România, corelate cu sistemele de clasificare utilizate la nivel

european, în special cel utilizat pentru NATURA 2000, au fost încadrate în grupa Terenurilor

Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunităţi ruderale, tip de habitat:

R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia

annua şi Ballota nigra

Corespondenţe: NATURA 2000: –; EMERALD: –; CORINE: –; PAL.HAB: 87.2. Ruderal

communities EUNIS: – Asociaţii vegetale: Arctio – Ballotetum nigrae (Felföldy 1942)

Morariu 1943, Balloto – Malvetum sylvestris Gutté 1966, Artemisietum annuae Morariu

1943. Răspândire: Pe terenurile nelucrate din toatã þara dar mai ales în regiunile din sud şi

est. Suprafeţe: Toate terenurile rãmase nelucrate (zeci de ha). Staţiuni: Altitudine: 80–350

m; Clima: T = 10,5–9,50C; P = 450–650 mm; Roci: depozite lutoase, loessuri, nisipuri

aluviale. Soluri: cernoziomuri, soluri nisipo-lutoase, deficitare în umiditate. Structura:

Speciile nitrofile mai frecvent întâlnite sunt: Sisymbrium loeselii, Descurania sophia,

Agropyron repens, Datura tramonium, Artemisia annua, Capsella bursa pastoris, Malva

sylvestris, Ballota nigra, Geum urbanum, Cirsium lanceolatum, C. arvense, Conium

maculatum, Leonurus cardiaca, Chelidonium majus. Aceste plante de 30–40 cm înãltime

realizeazã o acoperire de 75–80% împiedicând instalarea plantelor mai scunde cum sunt:

Poa annua, Lepidium ruderale, Polygonum aviculare, Atriplex tatrica, Amaranthus crispus,

Geranium pusillum.

Valoare conservativă: redusă. Compozitie floristicã: Specii edificatoare: Malva

sylvestris, Artemisia annua, Ballota nigra, Arctium lappa, Conium maculatum.Specii

caracteristice: Malva sylvestris, Ballota nigra, Artemisia annua, Arctium lappa. Alte specii

importante: Descurainia sophia, Datura stramonium, Solanum nigrum, Chenopodium

album, Solidago canadensis, Amaranthus retroflexus, Agropyron repens, Leonurus

cardiaca, Verbena officinalis.

Astfel, diversitatea speciilor şi efectivele speciilor de fauna sunt prezentate în mod

diferit de-a lungul bazinelor hidrografice ale Dunării şi Prutului. Ele sunt condiţionate de

structura vegetaţiei zonei, varietatea habitatelor, factorul antropic şi determină starea

actuală în care se află populaţiile anumitor grupe de fauna. Habitatele existente sunt

reprezentate de: pajişti umede; mlaştini cu stufăriş; bălţi permanente şi temporare; lacuri



Pag. 142/176

dulci de acumulare (eleştee); curs de apă permanent; sălcete; tufărişuri; pajişti mezofile;

zone antropizate; culturi agricole; plantaţii forestiere; zone ruderale s.a.

In ceea ce privește speciile de fauna din lunca Dunarii, sectorul Prutul inferior, ex.

speciile acvatice (amfibieni, reptile, pasari, mamifere) se intalnesc în diverse habitate: bălţi

permanente şi temporare, lacuri de acumulare (heleştee), mlaştini cu stufăriş, pajişti

umede, sălcete.

Speciile de vertebrate terestre, ex. speciile de pasari silvicole, speciile de pasari

rapitoare sunt identificate în mai puţine habitate condiţionate de modul lor specific de viaţă,

legate de arboretele silvice, locurile descoperite. Acestea populeaza sălcişurile, tufărişurile,

plantaţiile forestiere, agrocenozele.

Comparativ cu habitatele naturale din lunca Prutului inferior, tipul de habitat existent

pe amplasamentul CTE Galati, reprezentat de comunitati antropice cu vegetatie ruderala,

nu creaza conditii prielnice pentru dezvoltarea unei faune diverse, la nivel de specii si

populatii.

In concluzie, studiile de biodiversitate realizate in perimetrul CTE Galati, coraborate cu

estimarea impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar din zona

Prutului inferior (situl de protecţie specială avifaunistică Natura 2000: ROSPA0070 - Lunca

Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, situl de importanţă comunitară Natura 2000: ROSCI0105 -

Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior) urmare a realizarii

centralei termoelectrice, situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I,

Etapa II, Parcelele U şi R1, releva următoarele aspecte:

flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor

Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8703 Comunitãti

antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra,

format din specii ruderale, ce nu reprezinta un habitat prioritar;

biodiversitatea din zona termocentralei Galaţi, se constituie, în principal, din specii

comune de flora si fauna şi pentru care nu se impun măsuri speciale de protecţie;

impactul asupra florei şi a faunei de pe amplasament, urmare a realizării investiţiei

„Centrala termoelectrica Galaţi situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe

Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1”, este nesemnificativ.

speciile de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE, în

majoritate păsări acvatice şi de pădure, nu au fost identificate pe amplasamentul

centralei termoelectrice Galaţi în niciunul din aspectele sezoniere (migraţie, cuibărit);

habitatele tipice pentru aceste grupe de păsări sunt cele acvatice şi respectiv, silvice,

absente pe perimetrul cercetat;

populaţiile cuibăritoare ale speciilor identificate pentru acest sit protejat nu au fost

întâlnite în zona de amplasament a CTE Galaţi;

la fel şi speciile de păsări importante în perioada de migraţie, în majoritate acvatice,

nu s-au identificat în zona cercetata, ele preferand alte habitate din lunca inferioara

a raului Prut.



Pag. 143/176

3.2 DIMINUAREA IMPACTULUI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

În cazul biodiversităţii semnalate pe amplasamentul centralei termoelectrice, nu se

pune problema unor specii deosebite, cu importanţă conservativă şi care să necesite măsuri speciale de protecţie. Astfel, speciile de floră şi faună identificate în perimetrul studiat sunt comune şi pentru care nu se impun măsuri de protecţie şi conservare.

Impactul asupra biodiversităţii generat de realizarea construcţiei centralei

termoelectrice Galaţi este nesemnificativ, în general tranzitoriu, fiind generat în special de lucrările de şantier (ocuparea anumitor suprafeţe, zgomot etc.) pe perioada construcţiei, respectiv indirect prin emisii în aer şi apă în fază de exploatare, dar nesemnificativ.

Dintre speciile de fauna, semnalate în zona de amplasament a obiectivului de

investiţie, o mare atenţie trebuie acordată celor care sunt incluse în listele europene de protecţie şi conservare (Directiva Habitate1 şi Directiva Păsări, în special Anexa I, II):

- Egretta garzetta (egreta mica): Anexa I, Directiva Păsări

- Nycticorax nycticorax (starc de noapte): Anexa I, Directiva Păsări

- Ciconia ciconia (barza albă): Anexa I, Directiva Păsări

- Sterna hirundo (chira de balta): Anexa I, Directiva Păsări

- Coracias garrulus (dumbraveanca), Anexa I, Directiva Păsări

- Lacerta viridis (guster), Anexa IV, Directiva Habitate

- Lacerta agilis (soparla cenusie), Anexa IV, Directiva Habitate

De asemenea, menţionăm şi speciile de păsări care sunt incluse în Directiva Păsări, dar la Anexa II2:

- Larus ridibundus Linnaeus (pescăruş râzător): Anexa II-2 din Directiva

Păsări - Pica pica Linnaeus (coţofană): Anexa II-2 din Directiva Păsări

- Corvus frugilegus Linnaeus (cioară de semănătură): Anexa II-2 din Directiva Păsări

- Sturnus vulgaris Linnaeus (graur): Anexa II-2 din Directiva Păsări

Evident că cele mai importante specii sunt cele incluse în Directiva Habitate şi

Directiva Păsări Anexa I. Dacă pentru speciile Egretta garzetta (ereta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias

garrulus (dumbraveanca), semnalate doar în zbor şi accidental, în zona de amplasament a termocentralei, nu se impun măsuri de dimiunuare a impactului, atunci pentru cele

din Anexa II din Directiva Păsări, recomandăm următoarele:

- Cu toate ca efectivele înregistrate pe amplasament sunt reduse, şi, în acelaşi timp, putem invoca şi mobilitatea speciilor respective, trebuie totuşi sa respectam masurile de protecţie înaintate;

1 Anexa 4 Directiva Habitate cuprinde specii de animale şi plante de interes comunitar care necesită o

protecţie strictă.

2 Anexa II cuprinde speciile de păsări care fac obiectul vânătorii şi pentru care se impun măsuri de

supraveghere pentru ca efectivele lor să nu scadă.



Pag. 144/176

- În perioada reproductiva se impune cercetarea cu atenţie a teritoriului pentru a se vedea dacă nu există exemplare sau cuiburi de păsări;

- În cazul identificării de cuiburi de Păsări cu oua, se recomandă recoltarea cu grijă a acestora şi mutarea lor în zonele învecinate şi care nu sunt afectate de

organizarea de şantier; - Pentru a evita orice situaţie de risc, sugerăm efectuarea acestei oraţiuni de către

o instituţie specializata/specialist ornitolog. În acest sens pot fi contactate:

Societatea Ornitologica Româna, Agentia pentru Protectia Mediului Galaţi.

Menţiunile, cu caracter biologic şi ecologic, făcute la fiecare specie în parte în cadrul compartimentului de biodiversitate, ne permit sa considerăm aceste situaţii putin probabile.

Totuşi acestea au fost menţionate pentru a se interveni în situatiile de urgenta.

Pentru speciile Lacerta agilis (soparla cenusie), Lacerta viridis (guster), semnalate printr-un număr mic de exemplare la limita amplasamentului recomandăm

verificarea terenului înainte de efectuarea operaţiunilor de şantier. Considerăm că pentru aceaste specii de reptile nu se impun alte măsuri, având în vedere cerinţele ecologice şi mobilitatea lor sporita.

Pentru evitarea, în general a impactului asupra biodiversităţii (în special a celui tranzitoriu), recomandăm următoarele măsuri:

- respectarea cu stricteţe a ordinii de şantier; - respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

- a nu se depozita surplusul de pământ rezultat din excavări pe terenurile învecinate;

- a nu se face reparaţia utilajelor pe suprafaţa amplasamentului; - respectarea graficului lucrarilor de constructie a centralei termoelectrice; - inspectarea periodică a amplasamentului pentru depistarea anumitor exemplare

din fauna locală etc.

Alte masuri de diminuare a impactului

În etapa de executie a obiectivului realizare centrală termoelectrică Galaţi situata în jumătatea estică a Zonei Libere Galaţi, pe Platforma I, Etapa II, Parcelele U şi R1, pentru a

nu fi produse dezechilibre ecologice, sunt necesare măsuri de reducere a impactului asupra biodiversitatii. Dintre acestea amintim de următoarele:

- prevenirea deteriorarii suprafeţelor invecinate, pentru a evita pierderea şi/sau afectarea habitatelor şi a speciilor de flora şi fauna;

- evitarea depozitarii necontrolate a materialelor rezultate din activităţile de

excavare; - eliminarea periodica a deseurilor, rezultate din lucrările de execuţie a obiectivului,

în scopul evitarii atragerii speciilor de faună, imbolnavirii sau accidentarii acestora;

- reconstrucţia terenurilor a caror suprafaţa a fost afectata (invelisul vegetal) la finalizarea lucrarilor de executie şi redarea terenurilor folosintelor initiale;

- utilizarea de utilaje şi mijloace tehnice silentioase, pentru a diminua zgomotul

datorat activităţii de producere a energiei în termocentrale, ce ar putea deranja speciile de fauna, precum şi echiparea cu sisteme performante de minimizare şi

retinere a plouantilor în atmosfera; - excluderea reparaţiilor la utilaje şi mijloacele de transport în afara incintelor

specializate legale;



Pag. 145/176

- prevenirea şi inlaturarea urmarilor unor accidente rutiere care ar putea polua puternic zona prin scurgeri sau arderi;

- controlul deversarii de carburanti sau substante volatile pe suprafaţa amplasamentului;

- orice deversare accidentala de substante poluante (carburanti, uleiuri, etc.) va fi imediat neutralizata şi va fi adusa la cunostinta Autoritatii de Mediu;

Avand în vedere masurile de diminuare a impactului asupra biodiversitatii în zona,

care reduc stresul şi afectarea semnificativa a componentelor de mediu, la minim posibil,

consideram ca masurile mentionate mai sus sunt cele mai potrivite în situatia data.

În continuarea caracterizarii impactului asupra speciilor / habitatelor protejate din sit, utilizam următoarea scară a impactului (Robu B., Macoveanu M., Evaluari de mediu

pentru dezvoltare durabila, 2010):

Tabelul 3.2

Notă de

bonitate

Caracterizarea impactului Încadrarea

impactului

0 Specia / habitatul nu este interceptat de

proiect. 0% din populaţia speciei sau din suprafaţa habitatului la nivelul sitului este afectată de proiect.

Nu se aplică

1 Specia/ habitatul este interceptat de poriect în limite slab perceptibile. Între 0 şi 2% din

populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact nesemnificativ

2 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 2 şi 10% din populaţia (sau suprafaţa)

speciilor la nivelul sitului sunt afectate de proiect

Impact moderat

3 Specia/ habitatul este interceptat de poriect. Între 10 şi 50% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt afectate de

proiect

Impact moderat spre semnificativ

4 Specia/ habitatul este interceptat de poriect.

Între 50 şi 100% din populaţia (sau suprafaţa) speciilor la nivelul sitului sunt

afectate de proiect

Impact

semnificativ



Pag. 146/176

Tabelul 3.3 Specii protejate cuprinse în fişa sitului, identificate pe amplasament

Specie Distribuţie pe

amplasament

Distribuţie pe sit

% posibil afectat de

proiect*

Incadrare impact

Păsări

Exemplare C- cuibărit, P - pasaj

Egretta garzetta

(egreta mica)

3 100-200 (P) 0,01 1

Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

2 25-50 (C) - 0

Sterna hirundo

(chira de balta)

4 120-150 (C) - 0

Coracias garrulus (dumbraveanca

2 40-50 (C) - 0

Ciconia ciconia (barza alba)

1 3000-4500 (P) 0,02 1

*) Procentul din populaţia estimată la nivelul sitului care poate fi afectată de proiect.

Conform încadrării de mai sus, majoritatea speciilor protejate identificate pe amplasament sunt afectate într-o măsură nesemnificativă de proiect.

Alte consideraţii privind impactul asupra speciilor /habitatelor protejate:

Speciile de păsări protejate, în special cele acvatice (Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta) au

areale mari pentru hrănire şi, de aceea, pot apărea pe amplasamentul centralei termoelectrice accidental, tanzitand zona în deplasarea lor spe bazinele acvatice din vecinatate.

Alte păsări cuibăritoare în Lunca Prutului Inferior - Coracias garrulus

(dumbraveanca), indentificata pe amplsament apare accidental în zona deplasandu-se spre locurile de hranire şi cuibarit (paduri, copaci scorburosi, rape, maluri abrupte din lunca Prutului inferior). Impactul asupra acestei specii este nesemnificativ.

Barza alba (Ciconia ciconia) a fost identificata în zbor, tranzitand zona în cautare de locuri prielnice pentru hranire. Specia cuibareste în localitatile invecinate. Nu este

afectata semnificativ de realizarea obiectivului de investitie.

Specificam ca nu s-au identificat cuiburi de păsări protejate pe amplasament.

Impactul asupra acestor specii de Păsări cauzat de constructia centralei termoelectrice este nesemnificativ.

Păsările migratoare, practic, nu sunt afectate de proiect, deoarece acestea nu au fost

identificate staţionând pe amplasament în căutare de hrană sau pentru odihnă. Nu s-au

identificat cuiburi ale acestor Păsări pe amplasament. Impactul asupra lor este

nesemnificativ.



Pag. 147/176

3.3 EVALUAREA SEMNIFICAŢIEI IMPACTULUI

Evaluarea semnificaţiei impactului s-a realizat pe baza următorilor indicatori-cheie

cuantificabili: procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut

Nu se vor inregistra suprafeţe de habitat pierdut din siturile Natura 2000 protejate:

ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti - Frumuşiţa, sit de protectie speciala

avifaunistica, ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului, sit de importanţă comunitară, Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, deoarece amplasamentul centralei

termoelectrice Galaţi se afla în afara acestor arii.

procentul care va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru

necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar

La fel şi în cazul habitatelor folosite pentru necesitatile de hrana, odihna şi reproducere ale speciilor de inters comunitar, nu se va pierde din suprafeţele acestora,

deoarece speciile identificate în zona de amplasament (Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo (chira de balta), Coracias

garrulus (dumbraveanca), Ciconia ciconia - barza alba s-au aflat în trecere/tranzit, fara a se inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere.

fragmentarea habitatelor de interes comunitar

Specificam ca nu se va inregistra fragmentarea habitatelor de interes

comunitar, deoarece acestea nu s-au semnalat pe amplasament. Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor Agricole şi Peisaje Artificiale,

Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale, ce nu reprezinta un habitat prioritar, iar speciile de flora nu sunt protejate la nivel

national şi comunitar.

durata sau persistenta fragmentarii

Nu se va inregistra o durata sau persistenta a fragmentarii habitatelor de interes

comunitar, deoarece acestea nu s-au identificat pe amplasament.

durata sau persistenta perturbarii speciilor de interes comunitar, distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar

Nu se va inregistra o durata sau persistenta a speciilor de interes comunitar, deoarece acestea s-au inregistrat în trecere/tranzit în zona de amplasament, fara a se

inregistra stationarea lor pentru hrana, odihna sau reproducere. Distanta fata de aria naturala protejata de interes comunitar fiind de cca. 2,5 km.

schimbari în densitatea populatiilor (nr. de indivizi suprafaţa)

Nu se vor produce schimbari în densitatea populatiilor, a efectivelor speciilor raportate la suprafaţa etc.



Pag. 148/176

scara de timp pentru inlocuirea speciilor/habitatelor afectate de

implementarea planului/proiectului

Nu s-au inregistrat specii/habitate afectate de implementarea planului/proiectului.

indicatorii chimici-cheie care pot determina modificari legate de

resursele de apa sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea functiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes

comunitar

Cantitea de apă uzată tratată evacuată în Dunăre ca fi de 100 m3/h compusă din

98 m3/h apă uzată industrial tratată, respectiv 2 m3/h apă uzată menajeră tratată.

Coordonatele punctului de evacuare a apel uzate sunt:

Evacuare apă în Dunăre Stereo 70

WGS-84

X: 745095 m

Y: 442535 m

28o07’55,52” Long. E

45o26’21,88” Lat. N

Menţionăm că circuitul de răcire a centralei termoelectrice nu aduc modificări chimice

apei de Dunăre. Fiecare dintre categoriile de apă uzată se tratează în prealabil în câte o instalaţie

tehnologică dedicată acestui scop, care este complet automatizată şi asigură respectarea

cu stricteţe a limitelor legislative în vigoare privind protecţia calităţii apei. Indicatorii chimici-cheie care se aplică în cazul de faţă sunt cei stabiliţi de Normativul

din 28 februarie 2002 privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali, NTPA-001/2002 stabilit prin H.G. 188/2002. Aceştia vor fi respectaţi de către apele uzate tratate evacuate în Dunăre şi

au fost prezentaţi în tabelul 1.5 din prezentul studiu.



Pag. 149/176

3.4 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

3.4.1 Mod de abordare

În capitolul de măsuri propuse, s-a utilizat următoarea schemă pentru evidenţierea

măsurilor şi a modului de interpretare a acestora:

i. MĂSURI PROPUSE PENTRU UN ANUMIT FACTOR DE MEDIU PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA

A. Ţinta măsurilor

B. Măsuri propuse în faza de proiectare

i.1. Măsuri deja adoptate în fază de concepţie/proiectare sauorganizare teritorială ( PUZ)

Aceste măsuri sunt deja adoptate, însă ele sunt prezentate pentru a oferi continuitate măsurilor ce vor fi adoptate.

i.2. Măsuri propuse pentru a fi adoptate şi implementate în următoarele faze ale proiectului, menite să reducă impactul asupra biodiversităţii.

Aceste măsuri sunt propuse de către consultant sau sunt deja luate în considerare de către beneficiar în toate fazele proiectului (concepţie/proiectare, construcţie, exploatare,

închidere/dezafectare) pentru reducerea până la eliminare a impactului asupra biodiversităţii.

C. Măsuri generale de reducere a impactului pentru factorul de mediu

D. Măsuri specifice propuse în diferite faze ale proiectului

În continuare sunt listate măsurile propuse, care vor fi citite în acord cu caseta de

mai sus. La sfârşit se face o centralizare tabelară a măsurilor propuse pentru adoptare şi implementare, cu evidenţierea responsabilităţilor şi a graficului de implementare.

3.4.2 Măsuri pentru speciile protejate identificate pe amplasament

3.4.2.1 Măsuri pentru protejarea păsărilor

În zona de amplasament s-au identificat specii protejate de păsări (Egretta garzetta (egreta mica), Nycticorax nycticorax (starc de noapte), Sterna hirundo

(chira de balta), Coracias garrulus (dumbraveanca), specii incluse în Anexa I a Directivei Păsări, în timp ce tranzitau zona în cautare de locuri de hranire, cuibarit (bălţi, lacuri, maluri abrupte etc.) şi Ciconia ciconia (barza alba), ce nu s-au oprit pe amplasament

pentru hrănire sau înnoptat.

Măsurile propuse pentru protejarea acestor specii sunt grupate astfel:



Pag. 150/176

Măsuri pentru protejarea speciilor de păsări identificate. Măsurile se referă în principal la perioada de construcţie a centralei termoelectrice şi constau în:

Reducerea poluării solului, apei şi a aerului cu substanţe chimice, ape uzate, praf şi emisii poluante;

Reducerea perturbării speciilor protejate de Păsări prin emisii de zgomot şi vibratii

(lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare);

Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

Păsări Identificate în zona;

Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a

nu perturba Păsările;

Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.

Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a pulior

etc.).

Măsuri pentru păsări migratoare. Aceste măsuri sunt aplicate în special în perioada de funcţionare a centralei termoelectrice şi se referă la:


Reducerea perturbării Păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de exploatare:

motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul turbogenerator, turbopompa de alimentare etc.)

Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de Păsări de catre personalul

centralei termoelectrice;

Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de

Păsări Identificate în zona;

Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a

nu perturba Păsările;

Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul obiectivului de investitie.

Măsuri pentru păsările cuibăritoare din zona invecinatata amplasamentului. Aceste măsuri se referă în special la etapa de executie. Constau în:


Reducerea suprafeţelor de teren afectate temporar şi definitiv; Reducerea perturbării Păsărilor prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de

construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane,

betoniere, excavatoare); în exploatare: motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul

turbogenerator, turbopompa de alimentare etc.) Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de Păsări de catre personalul

centralei termoelectrice;

Mentinerea habitatelor favorabile pentru procurarea hranei (suprafeţe cu vegetaţie

spontana în vecinatate cu culturi agricole);

Pastrarea locurilor de cuibarit ale speciilor identificate;

Reducerea impactului antropic (deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a

pulior etc.).



Pag. 151/176

Aceste măsuri sunt detaliate în capitolul următor şi se adresează în principal speciilor identificate pe amplasament şi cuprinse în fişa sitului, dar şi pentru celelalte categorii de

păsări.

3.4.2.2 Măsuri pentru protejarea habitatelor şi a florei

Dupa cum s-a mentionat anterior terenul pe care urmează a fi construită centrala electrică este în momentul de faţă teren viran, sub aspect floristic remarcându-se în special

prezenţa masivă a speciilor ruderale, anuale şi perene, în principal graminee.

Flora identificata în perimetrul CTE Galaţi a fost încadrata în grupa Terenurilor

Agricole şi Peisaje Artificiale, Comunitati ruderale, tipul de habitat: R8703 Comunitãti antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra, format din specii ruderale.

Acest tip de habitat nu reprezinta un habitat prioritar, iar speciile de flora

nu sunt protejate la nivel national şi comunitar. Astfel, nu se impun masuri speciale de conservare a habitatului şi a speciilor de flora identificate pe amplasament.

Mentionam, totusi, ca terenurile agricole intersectate de proiect pot constitui zone de

hrănire propice altor specii neprotejate de fauna. Deaceea socotim oportune respectarea unor masuri care sunt structurate astfel:

Respectarea prevederilor proiectului în ceea ce priveste protejarea biodiversitatii; Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;


Controlul plantelor invazive;

Se vor indepărta formaţiunile vegetale şi/sau arbustii numai în locaţia propriu-zisă

prevazuta constructiei, doar dacă este necesar acest lucru;

Se interzice distrugerea formaţiunilor ierboase de pe suprafaţa şi în vecinătatea

amplasamentului;

Este interzisă arderea vegetaţiei;

Se interzice depozitarea deseurilor de orice fel pe suprafaţa sau vecinătatea

perimetrului obiectivului de investitie în alte locuri decat cele special amenajate;

Organizarea de santier (cu caracter nepermanent) va fi amplasată astfel incat sa nu

produca perturbarea în plus a ecosistemelor.

Măsurile sunt detaliate în capitolul următor.

3.4.2.3 Măsuri pentru protejarea reptilelor

Pe amplasament şi în vecinatatea acestuia s-au identificat specii de reptile protejate

incluse în Anexa IV a Directivei Habitate: Lacerta agilis - soparla cenusie, Lacerta viridis - gusterul, dar şi alte specii comune precum: Natrix natrix (sarpele de casa).

Măsurile propuse se referă în principal la perioada de construcţie şi constau în:

Reducerea suprafeţelor de sol perturbate sau ocupate definitiv;

Reducerea perturbării mediului prin emisii de praf, poluanţi atmosferici, ape uzate, deşeuri;

Reducerea perturbării speciilor protejate de reptile prin emisii de zgomot şi vibratii (lucrari de construcţii-montaj, zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare);



Pag. 152/176

Interzicera capturarii, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de catre personalul de exploatare;

Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile identificate în zona;

Desfasurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare; Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); Reparaţia utilajelor în service-uri specializate etc.

Măsurile sunt detaliate în capitolul următor.

3.4.3 Detalierea măsurilor propuse

Măsurile propuse se referă în principal la reducerea perturbării mediului în perioada de construcţie/montaj. Ţinta măsurilor este în principal protejarea speciilor / habitatelor protejate identificate pe amplasament (v. Tabelul 3.3). Măsurile propuse, dacă sunt

implementate corect, vor asigura protejarea tuturor speciilor şi habitatelor de pe amplasament şi vor contribui la menţinerea stării actuale a funcţiunilor ecologice ale zonei.

Tabelul 3.3

Specie Distribuţie pe amplasament

Păsări

Exemplare

Egretta garzetta (egreta mica) 3

Nycticorax nycticorax (starc de noapte)

2

Sterna hirundo (chira de balta) 4

Coracias garrulus (dumbraveanca)

2

Ciconia ciconia (barza alba) 1



Pag. 153/176

1. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA

DATORATE ZGOMOTULUI PRODUS DE CENTRALA TERMOELECTRICA


Impactul zgomotului depinde de tipul şi numărul de echipamente şi utilaje folosite

pentru proiect, de numărul şi tipul vehiculelor de transport şi de timpul din zi în care aceste activităţi producătoare de zgomot au loc. Impactul se poate reduce sau evita încă din faza

de concepţie/proiectare. Măsurile propuse sunt adresate următoarelor categorii de impact:

Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii nivelului de zgomot pe amplasament şi în

vecinătate.

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului. Măsurile de reducere a zgomotului se adresează tuturor speciilor faunistice de pe amplasament şi din vecinătate.


1.1. Identificarea posibililor receptori de zgomot încă din faza de proiectare.

Cunoscând receptorii, se pot adopta măsuri de reducere direcţionate strict spre aceştia.

Măsură realizată în faza de concept/proiect:

1.2. Amplasarea tuturor echipamentelor staţionare producătoare de zgomot în

timpul construcţiei (utilajele de construcţie - camioane, betoniere, excavatoare);

respectiv în exploatare: motoarele electrice de antrenare a pompelor, de benzile transportoare, de ventilatoarele de aer şi gaze de ardere, de grupul turbogenerator, turbopompa de alimentare etc.) cât mai departe posibil de receptorii sensibili

la zgomot.

Receptorii sunt identificaţi în Raportul de Mediu pentru PUZ (RM). Majoritatea

echipamentelor fixe generatoare de zgomot sunt amplasate în zona de organizare şantier. Echipamentele mobile generatoare de zgomot vor funcţiona exclusiv pe frontul de lucru, în zona de impact asumată.

Echipamentele fixe generatoare de zgomot (motoare electrice, benzi transportatoare,

turbogeneratoare, turbopompe etc.) vor fi amplasate în afara următoarelor zone: Zonele de margine (ecoton) intre amplasament şi terenurilor agricole, utilizate de Păsări

pentru hranire;

Zona aferentă drumului de acces existent. Această zonă este utilizată de păsări pentru deplasarea spre locurile de hranire.

C. Măsuri generale de reducere a impactului zgomotului

1.3. Toate echipamentele şi utilajele trebuie să fie dotate cu dispozitive de

reducere a zgomotului (izolare fonică) şi să corespundă nivelului de zgomot

maxim admis pentru categoria respectivă de utilaj.



Pag. 154/176

De exemplu generatoarele sunt dotate cu izolaţie fonică – aceasta va fi menţinută în stare de funcţionare. Utilajele grele au sisteme de eşapament performante, menite să

reducă zgomotul la limite acceptabile. Toate utilajele vor avea inspecţia tehnică periodică la zi (care include verificarea încadrării în limitele de zgomot acceptabile).

Măsura va fi impusă prin contract constructorului sau furnizorului de echipament.

Verificarea implementării măsurii se va face prin rapoarte periodice ale supervizorului de

mediu, care verifică actele utilajelor. Echipamentele utilizate în centrala termoelectrică vor fi performante şi vor fi în

concordanţă cu standardele existente referitoare la zgomotul produs de echipamentele industriale din domeniul energetic.

D. Măsuri specifice perioadei de construcţie a centralei termoelectrice

1.4. Atunci când este fezabil, activităţile generatoare de zgomot (lucrări de

amenajare şi pregătire a terenului – săpături, fundaţii, decopertări) vor fi planificate astfel încât să se desfăşoare în acelaşi timp.

Astfel se reduce timpul de generare al zgomotului şi totodată alte activităţi care generează zgomot (de ex. generatoare, circulaţia vehiculelor grele etc.) nu vor influenţa

nivelul general de zgomot (zgomotul produs de acestea fiind mai mic decât cel produs de primele activităţi);

1.5. Atât cât este posibil din punct de vedere tehnic, rutele vehiculelor şi a utilajelor

grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.

Astfel, reducandu-se impactul asupra biodiversitatii din zona şi vecinatatea

amplasamentului centralei termoelectrice. Această posibilitate este însă uşor limitată din cauza existenţei unui singur drum, DN2B, care va susţine activităţile de construcţie.



Pag. 155/176


GENERAT DE ÎNRĂUTĂŢIREA CALITATĂŢII AERULUI


Impactul asupra calităţii aerului este legat de emisiile proiectului în timpul lucrărilor de construcţie: emisii fugitive de praf provenit din manipularea materialelor de construcţii

sub formă de pulberi (ex. ciment, materiale pentru finisaje etc.) şi din alte activităţi specifice construcţiilor (ex. tăiere /perforare /şlefuire); bioxidul de carbon produs de utilajele ce folosesc motoare cu ardere internă (ex: camioane, excavatoare etc.), sau de

mici echipamente de ardere (ex: lămpi de gaz, de benzină, aparate de sudură cu flacără oxiacetilenică).

În exploatare centrala termoelectrică va genera emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf şi pulberi de cenuşă dar încadrându-se în limitele legale. Acest impact este redus prin

aplicarea de tehnologii de reducere a emisiilor şi încadrarea lor în limitele legale.

Linia electrică va genera emisii de ozon, însă experienţa arată că acestea în foarte multe cazuri sunt atât de reduse încât nu se pot măsura.

Măsurile propuse sunt adresate următoarelor categorii de impact:

Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii concentraţiei de poluanţi în

atmosferă.

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului. Măsurile de reducere a impactului asupra calităţii aerului se adresează tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate, dar

mai ales speciilor protejate identificate pe amplasament.


2.1. Caracteristici ale constructiei proiectate

O caracteristică importantă a construcţiei proiectate în cazul unei centrale termoelectrice este înălţimea coşului de fum. Aceasta se stabileşte la fază de proiectare.

Punctul de emisie în aer va fi coşul de fum al centralei termoelectrice. Înălţimea acestuia se va stabili astfel încât să se asigure o bună dispersie a poluanţilor în atmosferă,

pentru a fi respectată legislaţia în vigoare referitoare la concentraţia de poluanţi în aer, relativ la protecţia populaţiei şi a florei şi faunei.

2.2. Reducerea suprafeţelor perturbate

Dispersia polunaţilor emişi de către centrala termoelectrică în aerul atmosferic este extrem de importantă din punct de vedere al impactului. De aceea se utilizează modele

matematice, în sistem computerizat, pentru estimarea modificării calităţii aerului odată cu introducerea unei noi surse de emisie. Folosind acest model se determină înălţimea coşului de fum şi modul în care se modifică concentraţia de poluanţi din aer în regiunea

înconjurătoare sursei.



Pag. 156/176

O dispersie slabă înseamnă afectarea unei suprafeţe mai restrânse, dar într-o aşa măsură încât impactul devine semnificativ şi limitele legale privind calitatea aerului sunt

depăşite. Această situaţie nu este de dorit. Din acest motiv se recurge la o dispersie foarte bună (prin utilizarea unui coş de fum înalt), ceea ce conduce la distribuţia poluanţilor pe o

suprafaţă mai mare, dar în acest caz concentraţia resimţită în diferite puncte din regiune este foarte mică, în limitele legale, şi generând un impact nesemnificativ.

C. Măsuri generale de reducere a impactului asupra calităţii aerului

2.3. Utilizarea de tehnici de reducere a emisiilor de praf pe drumurile de acces şi

pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie) pentru a minimiza emisiile de praf în timpul activităţilor de amenajare a terenului: excavare, nivelare,

compactare, încărcare etc.

Aceste tehnici se referă la stropirea cu apă a terenului, acoperirea cu prelate a transporturilor de pământ/pietriş, impunerea de limite de viteză, spălarea roţilor autocamioanelor sau altor utilaje la ieşirea din şantier şi intrarea pe drumurile publice

2.4. Refacerea zonelor perturbate de construcţie imediat după finalizarea

lucrărilor.

Această măsură se referă la refacerea vegetaţiei pe suprafeţele de teren afectate pe

perioada de construcţie. Astfel se reduc semnificativ spulberările de praf de către vânt de pe suprafaţa terenurilor virane.

2.5. Solul pietrişul, materialul de umplutură trebuie menţinute umede în timpul încărcării/descărcării şi transportului.

2.6. Camioanele vor fi încărcate în limita permisă. Nu se va depăşi nivelul maxim

permis de încărcare.

Astfel încărcătura este susţinută de pereţii benei şi nu sunt permise emisii de praf

sau scurgeri de material. Daca autocamionul este prevăzut cu prelată de acoperire a încărcăturii, acesta trebuie încărcat astfel încât prealata să poată fi legată (etanşată) de benă.

2.7. Încărcarea materialelor în camioane se face astfel încât să se minimizeze

pierderile (scurgerile de material) între depozit şi camion.

Măsura este aplicată de operatorii utilajelor de încărcat, care trebuie să fie autorizaţi

şi să folosească utilaje adecvate (mărimea şi forma cupei să fie în concordanţă cu cantitatea şi tipul de material de prelucrat). Astfel sunt reduse emisiile de praf în

atmosferă.

2.8. Verificarea şi asigurarea autobasculantelor înainte de încărcare şi după

încărcare.

Măsura este destinată şoferilor care au obligaţia să verifice basculanta înainte şi după încărcare şi ă asigure încărcătura conform specificaţiilor în domeniu: poziţia pieselor de siguranţă, acoperirea cu prelată etc. Astfel sunt evitate scurgeri de material care pot

provoca emisii în atmosferă. Măsura este impusă prin caietul de sarcini şi prin contractul de lucrări.



Pag. 157/176

3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ECOLOGIC ASUPRA SPECIILOR DE FLORA

ŞI FAUNA


Impactul asupra resurselor ecologice este produs prin:

1. Amprenta proiectului (perturbarea terenului, deteriorarea habitatului, modificări în drenajul apelor pluviale)

2. Emisii ale proiectului (emisii fugitive de praf, antrenarea în aer a sedimentelor, emisii în aer, emisii în apă)

3. Utilizarea de resurse (apă bruta, calcar, carbune)

Impactul poate fi redus sau evitat într-o bună măsură încă din timpul fazei de proiectare.


Perturbarea vieţii sălbatice datorită distrugerii şi alterării habitatului, precum

şi datorită impactului direct asupra acesteia.

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului. Măsurile de reducere a impactului asupra biodiversităţii se adresează tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când

o măsură se adresează în mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.


3.1. Utilizarea facilităţilor existente pe cât de mult posibil pentru a minimiza

amploarea perturbării.

Această măsură se referă la: Utilizarea drumurilor existente. Drumurile existente deja au fost acceptate/integrate în ecologia zonei. Nu se mai poate vorbi de fragmentarea habitatului.

Utilizarea eficientă în avantajul proiectantului a reliefului plan existent în scopul minimizării lucrărilor de amenajare a terenului şi a consumului de energie: platouri pentru

organizarea de şantier, depozite de materiale etc.

C. Măsuri generale de reducere a impactului asupra biodiversităţii

3.2. Instruirea muncitorilor cu privire la prezenţa resurselor importante din zonă

şi la importanţa protecţiei acestora.

Antreprenorul, prin supervizorul (responsabilul) de mediu va face instruiri periodice sau când este necesar asupra personalului cu privire la importanţa şi obligativitatea

respectării măsurilor de reducere a impactului asupra biodiversităţii. În aceste instruiri sunt descrise proceduri aplicabile în diverse situaţii. De exemplu, dacă pe traseele de acces pe

amplasament se identifică exemplare de reptile sau sunt cuiburi de Păsări ce trebuie să facă muncitorul? Sau dacă în timpul construcţiei apare necesitatea tăierii unui copac. Cui trebuie să se adreseze muncitorul?



Pag. 158/176

3.3. Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării

hărţuirii sau perturbării biodiversităţii

3.4. Controlul substanţelor potenţial periculoase pentru mediu.

De exemplu detergenţii sau degresanţii utilizaţi pe şantier în timpul construcţiei, vor

fi controlaţi în vederea identificării compoziţiei, deversării şi utilizării. Nu se vor utiliza pesticide pentru distrugerea vegetaţiei de pe terenurile ce vor fi ocupate de proiect.

3.5. Aplicarea practicilor de prevenire a scurgerilor şi a planurilor de acţiune în

caz de scurgeri accidentale în activităţile de întreţinere şi operare a

utilajelor şi echipamentelor.

Alimentarea cu combustibil sau cu ulei hidraulic se face doar în locaţii amenajate, de

către personal calificat şi luându-se toate măsurile pentru evitarea scurgerilor. Dacă, de

exemplu, se produc scurgeri de ulei hidraulic în urma unei defecţiuni la un utilaj, se intervine urgent prin aplicarea de măsuri prin care să se limiteze contaminarea habitatelor.

Pe şantier vor exista containere cu material adsorbant pentru produse petroliere.

D. Măsuri specifice în diferite faze ale proiectului

Operare:

3.6. Suprafeţele din jurul centralei termoelectrice, danei, a benzilor

transpoartoare şi alte componente ale investitiei vor fi acoperite la

minimum cu vegetaţie, pentru a nu fi atractive pentru speciile de fauna.

Dezafectare / refacerea terenului

3.7. Se va realiza dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei.

Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii

activităţii.

3.8. Suprafeţele rezultate în urma dezafectărilor vor fi reintegrate în mediu

utilizându-se sol sau material de umplutură de origine controlată pentru evitarea vegetării cu plante invazive. Valoarea ecologică iniţială (înainte de

implementarea proiectului) va trebui să fie cel puţin aceeaşi la dezafectarea proiectului.



Pag. 159/176

4. MĂSURI DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR/SUBSTANŢELOR PERICULOASE

PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA


Impactul pozitiv al managementul deşeurilor şi al substanţelor periculoase, asupra

speciilor de flora şi fauna, depinde de tipul şi numărul de echipamente şi utilaje folosite pentru proiect, de deşeurile produse de acestea, de transportul materialelor şi de deşeurile

de construcţie. Multe din aceste categorii de impact pot fi reduse/evitate încă din fază de proiectare.


Perturbarea vieţii sălbatice datorită poluării

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.

Măsurile de reducere a impactului deşeurilor şi a substanţelor periculoase se adresează tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.

B. Măsuri generale de reducere a impactului generat de managementul deşeurilor

şi a substanţelor periculoase

4.1. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al substanţelor periculoase, în faza de exploatare, care să includă informaţii cu privire la:

depozitare, utilizare, transport şi eliminare (intermediară sau finală) pentru fiecare material din lista exhaustivă de mai sus. Planul trebuie să identifice şi să

aplice măsuri de urgenţă specifice.

4.2. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al deşeurilor, în faza

de exploatare, în care să se precizeze: anticipările fluxurilor de deşeuri lichide şi

solide, procedurile de minimizare, inspecţie şi determinare specifice, locul de depozitare; cerinţele privind managementul şi eliminarea pentru fiecare flux de deşeuri.

4.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de intervenţie şi prevenire a

scurgerilor pentru locaţiile de depozitare a deşeurilor periculoase. Planul va conţine informaţii cu privire la: măsuri de prevenire a scurgerilor, cerinţe de instruire a personalului, acţiuni specifice de răspuns la scurgeri accidentale, kituri

de intervenţie în caz de scurgere şi căi de notificare a autorităţilor

4.4. Depozitele de substanţe periculoase: deşeuri periculoase, combustibili sau alte substanţe, vor avea prevăzute cuve de retenţie pentru preluarea scurgerilor

accidentale.

4.5. Depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de

deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest sens.



Pag. 160/176


GENERAT DE FOLOSINTA TERENULUI


Impactul generat de utilizarea terenului se referă la:

1. Amprenta proiectului (perturbarea terenului, pierderea sau alteraea habitatului,

modificări în drenajul apelor pluviale) etc.;

Măsurile propuse sunt adresate următoarei categorii de impact:

Perturbarea vieţii sălbatice datorită pierderii şi/sau alterării habitatului

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului. Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în

mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.

B. Măsuri propuse în faza de proiectare:

5.1. Consultarea organismelor în drept/autorităţilor locale în vederea utilizării

terenului

Această măsură preîntâmpină apariţia unor constrângeri privind utilizarea terenului şi, implicit, imposibilitatea de aplicare a unor măsuri specifice de protecţie a biodiversităţii. Această măsură a fost adoptată din faza PUZ prin obţinerea avizelor de la organismele

respective.

5.2. Amplasarea pe cât posibil a planului în locaţii deja antropizate / alterate

Această măsură a fost adoptată din faza de concepţie/proiect, atunci când a fost ales amplasamentul. Terenul propus pentru construcţia centralei termoelectrice este deja

antropizat. Vegetatia existenta este încadrată la tipul de vegetaţie a terenurilor agricole şi peisaje artificiale, comunităţi ruderale.

5.3. Consolidarea infrastructurii existente (reţele de transmisie, drumuri) pentru

utilizarea eficientă a terenului

Măsura este adoptată deja din faza PUZ. Exista infrastructura drumurilor aferente proiectului.



Pag. 161/176


URMARE A UTILIZARII SOLULUI ŞI RESURSELOR GEOLOGICE


Impactul asupra solurilor şi resurselor geologice sunt datorate amprentei proiectului

(perturbarea terenului, pierdere/alterare de habitat), realizarea construcţiei centralei electrice pe amplasamentul prevăzut de proiect, a danei, a benzilor transportoare, a

stâlpilor liniei electrice aeriene şi a altor utilităţi.


Perturbarea vieţii sălbatice datorită pierderii şi/sau alterării habitatului

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului. Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor

faunistice şi floristice de pe amplasament şi din vecinătate. Când o măsură se adresează în mod special unei anumite specii, acest lucru este precizat.


6.1. Reducerea suprafeţei de sol care va fi afectată de construcţia proiectului. Se

recomandă utilizarea facilităţilor existente: cai de acces, infrastructura

rutiera şi feroviara, balastiere.

În zona (judetul Galaţi) există balastiere, în special pe râul Siret. Este recomandat să

se utilizeze balast la lucrările de infrastructură, deoarece aceasta este disponibilă local.

6.2. Reducerea suprafeţelor de sol decopertate sau de pe care se înlătură

vegetaţia.

Sunt reduse astfel procesele de alterare a solului şi, în general, se reduce impactul

asupra resurselor naturale.

6.3. Amplasarea drumurilor de acces astfel încât să urmeze topografia naturală

a terenului şi să se minimizeze pe cât posibil săpăturile şi nivelările terenului.

Drumurile proiectate urmează structura plana a terenului, fără a mai fi necesare lucrări ample de nivelare.

C. Măsuri generale de reducere a impactului

6.4. Refacerea solurilor perturbate temporar imediat după finalizarea lucrărilor.



Pag. 162/176

Solurile sunt refăcute prin aplicarea pământului extras la decopertare sau prin utilizarea de sol din surse controlate pentru a evita invazia speciilor de plante invazive.

D. Măsuri specifice de reducere în diferite faze ale proiectului

Faza de construcţie:

6.5. Utilizarea de material de împrumut din surse verificate.

6.6. Depozitarea excesului de material excavat în zone controlate

Faza de dezafectare

6.7. Utilizarea de plante native, vegetaţie ierboasa şi sol din aceeaşi zonă pentru

refacerea şi stabilizarea solurilor perturbate.


GENERAT DE FOLOSINTA RESURSELOR DE APĂ


Impactul asupra resurselor de apă este produs prin:

1. Emisii ale proiectului.

La faza de construcţie, din zonele de lucru poate rezulta apă uzată provenită în

principal din prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de

fundare, planşee de beton etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări

unelte, utilaje, udarea planşeelor de beton proaspăt turnat etc.).

În exploatare se va evacua apă uzată în Dunăre numai după tratarea acesteia în

instalaţii speciale, astfel încât legislaţia privind protecţia calităţii apei să fie respectată.

2. Utilizarea de resurse.

La faza de construcţie apa necesară va fi asigurată din Dunăre, iar apa potabilă din

apeductul existent în zonă.

În exploatare se va utiliza apă de Dunăre pentru răcire, respectiv pentru nevoi

tehnologice.

Impactul utilizării apelor de suprafaţă cu care proiectul interacţionează ca resursă şi

ca receptor de apă uzată poate fi redus încă din fază de concepţie/proiectare.


Perturbarea vieţii sălbatice datorită poluării şi pierderii şi/sau alterării habitatului

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului.

Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor



Pag. 163/176



7.1. Reducerea cantităţilor de apă necesare

7.2. Reducerea cantităţilor de ape uzate generate şi evacuate în receptori

naturali

7.3. Reutilizarea pe cât posibil a apelor uzate pentru alte activităţi

C. Măsuri specifice de reducere în diferite faze ale proiectului

Faza de construcţie:

7.4. Instalarea unei staţii temporare de tratare a apelor uzate menajere

7.5. Apele uzate (altele decât cele menajere) se vor drena către bazinul

instalaţiei de tratare ape uzate tehnologic care se va construi iniţial (pentru

centrala termoelectrică).

Faza de exploatare

7.6. Respectarea debitelor de apă necesare de proiect

7.7. Respectarea debitelor de apă uzată evacuată de proiect şi a legislaţiei privind calitatea acesteia



Pag. 164/176


DATORATE TRANSPORTULUI


Impactul datorat transportului este redat de cantitatea şi tipul de vehicule necesare

realizării şi funcţionării proiectului.


Perturbarea vieţii sălbatice datorită poluării şi pierderii şi/sau alterării habitatului

Lista speciilor identificate pe amplasament este prezentată la începutul capitolului. Măsurile de reducere a impactului pierderii de habitat se adresează tuturor speciilor



8.1 Se vor utiliza drumurile existente pe cât de mult posibil.

8.2 Se va întocmi şi implementa un Plan de transport, în mod special pentru

transporturile agabaritice specifice unei centrale electrice.

Planul va include: dimensiunea transportului, greutatea, originea, destinaţia şi

cerinţe de manevre specifice. Planul trebuie să conţină de asemenea rute alternative de transport;

8.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al traficului pentru accesul pe amplasament şi pentru utilizarea drumurilor publice.

Acest plan va include consultări cu autorităţile locale şi regionale pentru estimarea blocajelor în trafic etc.

C. Măsuri generale de reducere a impactului

8.4 Utilizarea drumurilor în funcţie de rezistenţa la greutatea şi volumul

transportului.

*

* *

Prin însuşirea şi implementarea măsurilor de mai sus se asigură

reducerea corespunzătoare a impactului asupra mediului în general şi asupra biodiversităţii în special.



Pag. 165/176

3.4.4 Plan de implementare al măsurilor propuse

Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul implementării

1. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA DATORATE ZGOMOTULUI

PRODUS DE CENTRALA TERMOELECTRICA

Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii nivelului de zgomot

1.1. Identificarea posibililor receptori de zgomot încă din faza de proiectare.

Beneficiar / proiectant / supervizor de mediu

Raport supervizare la începerea lucrărilor

La fază de proiect

1.2. Amplasarea tuturor echipamentelor staţionare producătoare de zgomot (motoare

electrice de antrenare a pompelor, benzi transportoare, ventilatoare de aer şi gaze de ardere, turbogenerator, turbopompa de

alimentare) cât mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot.

Beneficiar / proiectant / supervizor de mediu

Raport supervizare la începerea lucrărilor

Se va adopta în faza PAC – DOE / DE

1.3. Toate echipamentele şi utilajele trebuie să fie dotate cu dispozitive de reducere zgomotului: izolare fonică

Beneficiar / constructor / supervizor de mediu

Contract de lucrări, Contract furnizare echipament

Raport supervizare

Se va adopta în timpul construcţiei.

La achiziţionarea echipamentelor

Măsura va fi impusă în caietul de sarcini şi

contract

1.4. Atunci când este fezabil, activităţile generatoare de zgomot vor fi planificate astfel

Beneficiar / constructor /

Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei.



Pag. 166/176

Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul

implementării

încât să se desfăşoare în acelaşi timp. supervizor de mediu

1.5. Atât cât este posibil din punct de vedere tehnic, rutele vehiculelor şi a utilajelor grele

care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi

stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.


supervizor de mediu

Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei.

2. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA GENERAT DE ÎNRĂUTĂŢIREA

CALITATĂŢII AERULUI

Perturbarea vieţii sălbatice datorită creşterii nivelului de emisii în atmosferă.

2.1. Caracteristici ale construcţiei proiectate Beneficiar / constructor / supervizor de mediu

Raport de Mediu

Contract de lucrări

Raport supervizare

Se va adopta în faza proiectare

2.2. Reducerea suprafeţelor perturbate Beneficiar / constructor / supervizor de mediu

Raport de mediu


Raport supervizare

Se va adopta în faza proiectare

2.3 Utilizarea de tehnici de reducere a emisiilor

de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)

Beneficiar /

constructor / supervizor de mediu


Raport supervizare

Se va adopta în faza

construcţie



Pag. 167/176


implementării

2.4. Refacerea zonelor perturbate de construcţie imediat după finalizarea lucrărilor.


supervizor de mediu


Raport supervizare

La finalizarea lucrărilor

2.5. Solul, pietrişul, materialul de umplutură

trebuie menţinut umed în timpul încărcării / descărcării şi transportului.

Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul

construcţiei.

2.6. Camioanele vor fi încărcate în limita

permisă. Nu se va depăşi nivelul maxim permis de încărcare.

Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul

construcţiei.

2.7. Încărcarea materialelor în camioane se face astfel încât să se minimizeze pierderile (scurgerile de material) între depozit şi camion.

Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei.

2.8. Verificarea şi asigurarea autobasculantelor înainte de încărcare şi după încărcare.

Constructor Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei.

3. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ECOLOGIC ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA

3.1 Utilizarea facilităţilor existente pe cât de mult posibil pentru a minimiza amploarea

perturbării


supervizor de mediu


Raport supervizare

Se va adopta în faza PAC – DOE / DE

3.2. Instruirea muncitorilor cu privire la

prezenţa resurselor importante din zonă şi la importanţa protecţiei acestora.

Beneficiar /



Raport supervizare

La începerea lucrărilor şi

în timpul construcţiei



Pag. 168/176


implementării

3.3. Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau

perturbării biodiversităţii


supervizor de mediu


Raport supervizare

În timpul construcţiei

3.4. Controlul substanţelor potenţial periculoase

pentru mediu.

Beneficiar /


Raport supervizare În timpul construcţiei

3.5. Aplicarea practicilor de prevenire a

scurgerilor şi a planurilor de acţiune în caz de scurgeri accidentale în activităţile de întreţinere

şi operare a utilajelor şi echipamentelor.

Beneficiar /


Raport supervizare La începerea lucrărilor şi

în timpul construcţiei

3.6. Suprafeţele din jurul centralei electrice, danei, a benzilor transportatoare şi alte

componente ale obiectivului de investitie vor fi acoperite la minimum cu vegetaţie, pentru a nu

fi atractive pentru speciile de faună.


supervizor de mediu

Raport supervizare Măsurile se adoptă în faza PAC şi sunt active în

etapa de funcţionare

3.7. Se va realiza dezinstalarea şi dezasamblarea echipamentelor centralei.

Terenul afectat se va readuce pe cât posibil la starea precedentă începerii activităţii

Operator Proceduri de dezafectare

Raport supervizare

Etapa de dezafectare

3.8. Suprafeţele rezultate în urma dezafectărilor vor fi reintegrate în mediu utilizându-se sol sau material de umplutură de origine controlată

pentru evitarea vegetării cu plante invazive. Valoarea ecologică iniţială (înainte de

Operator Proceduri de dezafectare

Raport supervizare

Etapa de dezafectare



Pag. 169/176


implementării

implementarea proiectului) va trebui să fie cel puţin aceeaşi la dezafectarea proiectului.

4. MĂSURI DE MANAGEMENT AL DEŞEURILOR/SUBSTANŢELOR PERICULOASE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA

4.1. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al substanţelor periculoase care să includă informaţii cu privire la: depozitare,

utilizare, transport şi eliminare (intermediară sau finală) pentru fiecare material din lista

exhaustivă de mai sus. Planul trebuie să identifice şi să aplice măsuri de urgenţă specifice.



Raport supervizare

La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza de construcţie

4.2. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al deşeurilor în care să se

precizeze: anticipările fluxurilor de deşeuri lichide şi solide; procedurile de minimizare, inspecţie şi determinare specifice; locul de

depozitare; cerinţele privind managementul şi eliminarea pentru fiecare flux de deşeuri;


supervizor de mediu


Raport supervizare

La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza

de construcţie

4.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de intervenţie şi prevenire a scurgerilor pentru locaţiile de depozitare a deşeurilor periculoase.



Raport supervizare

La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza de construcţie

4.4. Depozitele temporare de substanţe periculoase: deşeuri periculoase, combustibili

Constructor Raport supervizare La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza



Pag. 170/176


implementării

sau alte substanţe, vor avea prevăzute cuve de retenţie pentru preluarea scurgerilor

accidentale.

de construcţie

4.5. Depozitarea controlată a deşeurilor, în

containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi

autorizate în acest sens.

Constructor Raport supervizare La începerea lucrărilor,

cu aplicativitate în faza de construcţie

5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA GENERAT DE FOLOSINTA

TERENULUI

5.1 Consultarea organismelor în drept/autorităţilor locale în vederea utilizării

terenurilor

Consultant de mediu Raport de mediu La faza de obtinere avize

5.2 Amplasarea pe cât posibil a planului în

locaţii deja antropizate/alterate

Beneficiar Raport de mediu

Act de propietate

La achiziţionarea

terenului necesar investiţiei

5.3 Consolidarea infrastructurii existente (reţele

de transmisie, drumuri) pentru utilizarea eficientă a terenului

Beneficiar Plan Urbanistic La îfaza de PUZ

6. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA URMARE A UTILIZARII SOLULUI ŞI RESURSELOR GEOLOGICE



Pag. 171/176


implementării

6.1. Reducerea suprafeţei de sol care va fi afectată de construcţia proiectului. Se

recomandă utilizarea pe cât de mult posibil a facilităţilor existente: cai de acces,

infrastructura rutiera şi feroviara, balastiere.


supervizor de mediu

Proiect DE


Raport supervizare


de construcţie

6.2. Reducerea suprafeţelor de sol decopertate sau de pe care se înlătură vegetaţia.


supervizor de mediu


Raport supervizare

În faza de construcţie

6.3. Amplasarea drumurilor de acces astfel încât

să urmeze topografia naturală a terenului şi să se minimizeze pe cât posibil săpăturile şi nivelările terenului.

Beneficiar /



Raport supervizare

La începerea lucrărilor,

cu aplicativitate în faza de construcţie

6.4. Refacerea solurilor perturbate temporar imediat după finalizarea lucrărilor.


supervizor de mediu


Raport supervizare

La finalizarea construcţiei

6.5. Utilizarea de material de împrumut din surse autorizate şi verificate.

Constructor / supervizor de mediu


Raport supervizare


6.6. Depozitarea excesului de material excavat

în zone controlate.

Constructor /

supervizor de mediu


Raport supervizare


6.7. Utilizarea de plante native,vegetaţie

ierboasa şi sol din aceeaşi zonă pentru refacerea

Operator Proceduri de

dezafectare

În faza de dezafectare



Pag. 172/176


implementării

şi stabilizarea solurilor perturbate. Raport supervizare

7. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA GENERAT DE FOLOSINTA RESURSELOR DE

APĂ

7.1. Reducerea cantităţilor de apă necesare Beneficiar /


Proiect DE


Raport supervizare


7.2. Reducerea cantităţilor de ape uzate generate şi evacuate în receptori naturali


supervizor de mediu


Raport supervizare


7.3. Reutilizarea pe cât posibil a apelor uzate

pentru alte activităţi

Constructor /

supervizor de mediu


Raport supervizare


7.4. Instalarea unei staţii temporare de tratare

a apelor uzate menajere

Constructor /

supervizor de mediu


Raport supervizare


7.5. Apele uzate (altele decât cele menajere) se vor drena către bazinul instalaţiei de tratare ape uzate tehnologic care se va construi iniţial

(pentru centrala termoelectrică)



Raport supervizare


7.6. Respectarea debitelor de apa necesarwe, Beneficiar /

constructor /

Contract de lucrări În exploatare



Pag. 173/176


implementării

de proiect. supervizor de mediu Raport supervizare

7.7. Respectarea debitelor de apă uzată

evacuată, de proiect, şi a legislaţiei privind calitatea acesteia

Constructor /

supervizor de mediu


Raport supervizare

În exploatare

8. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA DATORATE TRANSPORTULUI

8.1. Se vor utiliza drumurile existente pe cât de mult posibil


supervizor de mediu


Raport supervizare


8.2. Se va întocmi şi implementa un Plan de

transport, în mod special pentru transporturile agabaritice specifice unui parc eolian.

Beneficiar /



Raport supervizare

La faza de

proiectare/avizare cu aplicativitate în faza de construcţie

8.3. Întocmirea şi implementarea unui Plan de management al traficului pentru accesul pe

amplasament şi pentru utilizarea drumurilor publice.


supervizor de mediu


Raport supervizare


de construcţie

8.4. Utilizarea drumurilor în funcţie de

rezistenţa la greutatea şi volumul transportului

Beneficiar /



Raport supervizare




Pag. 174/176

4. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND

SPECIILE ŞI /SAU HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

4.1 MATERIALE ŞI METODE

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren privind flora, vegetaţia şi habitatele naturale din zona Centralei Termoelectrice

Galaţi

Metode de lucru:

Primul pas în procesul de separare şi descriere a asociaţiilor vegetale a fost

stabilirea mărimii suprafeţelor care trebuie sa aibă cel puţin mărimea arealului minim pentru categoria de vegetaţie pentru care se fac înregistrările. În perimetrul în care s-au executat inventarierile dimensiunea releveelor fitocenotice este de 200 m2. Forma

suprafeţelor pe care s-au făcut descrierile au fost dreptunghiulare, de 20x 10 m, pe expoziţie sudică, sud-vestică sau sud –estică.

Studiul cantitativ al caracteristicilor fitopopulaţiei

Abundenta se poate evalua prin scari cu limite destul de largi sau determina, în zone cu mare stabilitate stationala, exact prin numărarea exemplarelor fiecarui taxon

intalnit în suprafaţa de descriere.

Evaluarea abundentei se face obişnuit cu ajutorul scării Braun- Blanquet:

1 = exemplare foarte puţine, 2 = exemplare puţine, 3 = exemplare puţin numeroase,

4 = exemplare numeroase, 5 = exemplare foarte numeroase

Scara ce se bazează pe indicii de mai sus mai sus prezentata se sprijină pe distanta medie intre exemplarele fitopopulaţiei astfel:

Distanta

medie intre plante (în cm)

Peste

4000

400-

4000

40 -

400

10 -

40

Sub

10

Numărul aproximativ

de plante

1-2 20 50 1 500

60 000

Indicii scarii Braun- Blanquet

1 2 3 4 5



Pag. 175/176

Evaluarea acoperirii s-a stabilit şi se stabileşte încă prin apreciere folosind diverse scări. În studiul de fata s-a utilizat scara Braun – Blanquet cu următoarele trepte:

1 = acoperire foarte redusa 1 – 10 % 2 = acoperire intre 10 – 25% din suprafaţă

3 = acoperire intre 25 – 50% din suprafaţă 4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafaţă

5 = acoperire 75 – 100 % din suprafaţa

Pentru a lucra cu cu o singura scara în aceasta lucrare s-a utilizat scara de abundenta –

dominanta (combinarea celor doi parametri cantitativi) dupa cum urmeaza:

r = 1- 5 exemplare cu acoperire neglijabila

+ = putine exemplare , acoperire redusa , sub 1 % 1 = multe exemplare cu acoperire redusa sau putine exemplare cu acoperire mai

mare situate în intervalul 1- 10% 2 = foarte multe exemplare sau cu acoperire de 10 -25 % din suprafaţa 3 = acoperire intre 25 – 50 % din suprafaţa , numărul exemplarelor indiferent

4 = acoperire intre 50 – 75 % din suprafaţa , numărul exemplarelor indiferent 5 = acoperire intre 75 – 100 % din suprafaţa, numărul exemplarelor indiferent

Materiale şi metode de lucru utilizate pe parcursul investigaţiilor de teren

privind fauna din zona Centralei Termoelectrice Galaţi

Păsări

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei

de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute

prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi

evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu. Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în

perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Pentru speciile de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare,

culoare de migraţie, comportament etc.). Principala metodă de lucru utilizată a fost cea a punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale. stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări.

Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu.

Alte grupe de animale Recensământ din puncte fixe - folosită pentru recensământul păsărilor de talie

mică (ciocănitoarele, păsări cântătoare) şi a mamiferelor, poate fi aplicată pe teren deschis. Punctele de observaţie sunt aşezate într-o reţea dreptunghiulară, unde distanţa dintre puncte este intre 25-50 m sau chiar mai mult, daca terenul permite.



Pag. 176/176

Evaluare pe trasee lineare (transecte) folosita în diferite tipuri de terenuri deschise, sau cu vizibilitate mai mare, în special pentru speciile de Păsări de talie mica şi

mamifere. Metodologie pentru anticiparea impactului asupra biodiversităţii

Pentru prognozarea impactului în cazul Centralei Termoelectrice Galaţi s-a avut în vedere atât folosirea unor tehnologii performante, cât şi diminuarea impactului produs asupra mediului natural, în fazele de construcţie, operare şi închidere a centralei electrice.

Totodată, au fost luate în calcul habitatele şi speciile de floră şi faună sălbatică care au stat la baza desemnarii siturilor protejate ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti -

Frumușiţa; ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Prutului Inferior, precum şi alte specii de floră şi faună sălbatică întâlnite pe amplasamentul centralei

electrice şi în vecinătatea acesteia. Anticiparea impactului asupra biodiversităţii s-a realizat dupa următoarele criterii:

Distribuţia şi frecvenţa speciilor indicator pentru habitatele protejate desemnate în

fişa sitului suprafaţa habitatelor afectate

habitate întâlnite în perimetrul CTE Galaţi calitatea ecosistemelor prezente pe amplasamentul centralei şi imediata

vecinatate,

numărul de specii protejate identificate în arealul studiat, inclusiv cele care au stat la baza desemnarii siturilor protejate ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti -

Frumuşiţa; ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul Natural Lunca Prutului Inferior

marimea populatiilor speciilor protejate identificate în perimetrul CTE Galaţi,

raportata la populaţiile inventariate în siturile protejate ROSPA0070 - Lunca Prutului - Vlădeşti -Frumuşiţa; ROSCI0105 - Lunca Joasă a Prutului şi Parcul

Natural Lunca Prutului Inferior, ecologia speciilor identificate în zona investigata, distanta faţă de localitati,

activităţi antropice desfasurate în perimetrul CTE Galaţi şi vecinatatea acestuia, impactul cumulat al acestei investitii faţă de cele existente şi viitoare (din datele

disponibile).

4.2 ECHIPA DE ELABORARE A STUDIULUI

Dr. Glavan-Caranghel Teodor - Persoană fizică autorizată certificată de Ministerul

Mediului pentru elaborarea studiilor pentru potecţia mediului: Evaluare adecvată (EA),

Raport de mediu (RM), Raport privind impactul asupra mediului (RIM), Bilanţ de mediu

(BM), poziţia nr. 355 în Registrul Naţional al Elaboratorilor, cu sediul în Galaţi pe str.

Rosiori nr. 27, bloc B1, scara 6, etaj 1, ap. 53, telefon mobil: 0755.073.761, e-mail:

[email protected].

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice (S.C. ISPE S.A.), blvd-ul Lacul Tei

nr. 1-3, Bucureşti, în calitatea de consultant de mediu al beneficiarului Enel Producţie S.R.L., persoana de contact Manager de Proiect: Margarios Salgian, tel. 0724211785, 0212061172, fax. 021210.27.64, [email protected].

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

arpmgl.anpm.roarpmgl.anpm.ro/files/arpm galati/acorduri/eia si ea... · studiu de evaluare...

Documents